cursuri agronomie , anul 4 inginerie economica

5/26/2018 Cursuri Agronomie , Anul 4 Inginerie Economica

1/6

CUPRINS

CAP.1. RESURSELE UMANE-FACTOR DE PRODUCIE N AGRICULTUR

1.1. Caracteristicile resurselor umane n agricultur

1.2. Fia postului-importan, elemente componente1.3. Model de fi a postului pentru funcia dedirector economic

CAP.2. CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNC

2.1. Contractul de munca: definiie, trsturi, elemente componente

2.2. Contractul individual de munc pe perioad nedeterminat

2.3. Contractul individual de munc pe perioad determinat

2.4. ncheierea contractului individual de munc

2.5. Clauze specifice contractului individual de munc

2.6. Modificarea contractului individual de munc

CAP.3 NORMAREA TEHNIC A MUNCII N AGRICULTUR

3.1. Aspecte privind normarea muncii n agricultur

3.2. Metoda simplificat de normare

3.3. Aplicaii privind normarea muncii la S.C.LUC-STEF S.R.L.

CAP.4 OPTIMIZAREA MRIMII FORMAIILOR DE MUNC PENTRU

EXECUTAREA LUCRRILOR COMPLEXE

4.1. Aspecte generale

4.2. Metode de optimizare a formaiilor de munc

4.3. Aplicaie practic privind optimizarea formaiilor de munc la S.C LUC-STEF

S.R.L.

CAP. 5 OPTIMIZAREA NECESARULUI DE MUNCITORI PERMANENI

5.1.Aspecte generale privind salariaii n agricultur

5.2. Metodologia optimizrii numrului de muncitori permaneni

5.3. Aplicaie practic privind optiizarea numrului de muncitori permaneni la S.C LUC-

STEF S.R.L.


2/6

CAP. 6 EVALUAREA PERFORMANELOR ANGAJAILOR

6.1. Fia de evaluare a angajailor

6.2. Autoevaluarea performanelor angajailor

6.3. Evaluarea performanelor de ctre eful ierarhic superior

CAP.7 PLANUL DE DEZVOLTARE PERSONAL

7.1.Elaborarea unui CV tip europass

7.2. Evaluarea situaiei actuale- analiza SWOT a propriei persoane

7.3. Obiective de carier

7.4.Identificarea nevoilor de dezvoltare7.5 Monitorizarea progresului

7.6. Revizuirea i actualizarea

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE


3/6

18.D.Analiza pe baza pragului de rentabilitate

18.D1.Se cunosc urmtoarele informaii:

n anul curent s-a obinut o producie total de 5000t din produsul A i s-au cheltuit50.000 u.m., din care 10.000 u.m. costuri fixe. Pentru anul urmtor se estimeaz o cretere acosturilor fixe pe unitatea de produs (variabile n raport cu producia) creterea va fi de 15%.Preul de valorificare a produsului va fi de 11,2 u.m. pe ton, unitatea dispunnd de o capacitatede producie de 6.000 tone. Capitalul total al unitii se estimeaz la 30.000 u.m.

Care este cantitatea din produsul A ce trebuie realizat pentru atingerea pragului derentabilitate, a unei rentabiliti economice minime de 5% i a unei rate a rentabilitii capitaluluiconsumat de 10%.

18.D2.Se cunosc urmtoarele informaii:n anul de baz, o unitate comercial a realizat o cifr de afaceri de 200.000 u.m. pentru

care s-au cheltuit 190.000 u.m., din care 60.000u.m. costuri fixe n raport cu volumul activitii.Pentru anul urmtor se prevede creterea costurilor fixe cu 10%, iar pentru costurile variabile cerevin la 1000 u.m. (fixe la 1000 u.m.), creterea va fi cu 15%. Segmentul de pia pe care idesfoar activitatea permite un volum de desfaceri de 300.000 u.m. Capitalul total este de250.000 u.m.Care este nivelul minim al cifrei de afaceri care s permit atingerea punctului critic derentabilitate, o rentabilitate economic minim de 5% i o rentabilitate a capitalului consumat de10%.

18.D1.

Pentru urmrirea rentabilitii pe baza pragului (punctului critic) de rentabilitate la nivel

de produs se va folosi relaia :chvp

Chfxq

Se determin mai nti costurile variabile n raport cu volumul produciei, pentru anul

curent:


4/6

Chv0 = Cht - Chf = 50.000u.m. - 10.000u.m. =40.000u.m.

Se stabilesc costurile fixe pe unitatea de produs i care imprim variabilitate n

apitolul I ESTIMAIUNI RURALE obiect de studiu importan1.1 Obiect de studiu

n termeni generali estimaiunile se ocup cu evaluarea bunurilor economice (a estima

= a evalua).

Evaluarea reprezint procesul prin care se determin suma de moned ce poate fi

atribuit unui bun oarecare obiect de valoare, ntr-un anumit moment pe o anumit pia.

Din punct de vedere al estimaiunilor, valoarea reprezint o calitate atribuit unui bun,

funcie de care el este dorit util, apreciat i important.

n aceast accepiune, termenul valoare economic are sensul de valoare de estimare i

nu de valoare de pia sau pre.

Valoarea de pia saupreulreprezint, totdeauna, o dat cert, un fapt realizat, rezultat

din raportul cerere-ofert. Valoarea de estimareare drept caracter fundamental previziunea, este,

deci, o dat probabil i nu una cert. Valoarea de estimare nu este altceva dect o valoare

subiectiv, exprimat n cifre, lundu-se n considerare, ns, criterii de maxim obiectivitate.

Metoda de apreciere este, totdeauna, bazat pe procedee raionale, adic este fondat pe baza

criteriilor logice i a bunului sim.

Folosirea termenului valoare n vorbirea curent genereaz de multe ori confuzie. De

exemplu, se spune frecvent:bunul X valoreaz 5000 lei; uneori se spune c pentru bunul X s-a

pltit 5000 lei (preul de pia); alteori se specific c cea mai probabil valoare de pia a

bunului X este apreciat la 5000 lei (valoarea de estimare); n sfrit, de multe ori se

spune:acest bun cost 5000 lei.n orice caz, termenul de cost este greit deoarece prin cost se

nelege suma cheltuielilor efectuate de ctre un ntreprinztor pentru a produce i pune pe piaacel bun.

Diferitele exprimri de mai sus pun problema definirii riguroase a acestora, n strns

conexiune cu procesul estimrii.

Alegerea criteriului de evaluare depinde de scopul estimrii care poate fi sau nu legiferat.Cnd scopul estimrii este prevzut n norme juridice, cum este cazul exproprierilor de utilitate


5/6

public sau servituilor funciare (dreptul de trecere, dreptul de vedere), legea stabilete aspectuleconomic sau criteriul de evaluare ce trebuie de urmat. In situaiile n care scopul estimrii nueste stabilit prin norme juridice, criteriul de evaluare se alege prin raporturi contractuale ntre celcare execut estimarea i cel care a solicitat-o. Spre exemplu, dac scopul estimrii este ovnzare-cumprare, criteriul economic cel mai potrivit este preul

Privire de ansamblu ; organizarea si functionarea propriu zisaa pietei la carnea de pasare

Ca multe alte activitati economice din Romania, si avicultura a regresat inprimul deceniu dupa revolutia din 1989, de aceea il si numim deceniul pierdut.In prima jumatate a acestui deceniu s-a ajuns sa se produca doar o treime din

productia de carne si o patrime din productia de oua, fata de perioada anterioara, de

evolutie a intreprinderilor avicole de stat si cooperatiste. Desfiintarea Centraleipentru Productie Avicola, care coordona aceasta activitate, a determinat o decadereatat cantitativa, cat si calitativa a acestei activitati. Practic, trebuia ca privatizareaintreprinderilor avicole sa se faca fara ca acestea sa fie distruse, pentru ca in ele seinvestise mult, erau foarte bine structurate, cu fluxuri tehnologice foarte binegandite si realizate, nu numai pentru gaini, dar si pentru rate, gaste, curci, iepuri,animale de blana si alte specii mai putin reprezentative. Dintre acestea, doar gainileau fost salvate (pui de carne si gaini ouatoare).

Acesta a fost si scopul pentru care, exact cu 20 de ani in urma, a luat fiintaUniunea Crescatorilor de Pasari din Romania. Aceasta perioada de 20 de ani poate

fi mpartita in trei faze prima, derulata pe parcursul a cinci ani, care a cuprinsprivatizarea si constituirea unei noi baze tehnico-materiale; a doua faza, de circa 10ani, de dezvoltare considerabila, intrecand cu mult productiile si performantele dedinainte de 1989; iar in ultimii cinci ani avut loc faza a treia, cea de consolidare aactivitatii avicole, datorita crizei economice.

Situatia actuala din acest sector, comparativ cu cea din competitoarelenoastre din UE, este mai mult decat favorabila. Pe perioada de existenta a UCPR,

productia de carne de pasare a crescut de peste patru ori, iar cea de oua s-a dublat.N-au existat insa doar cresteri cantitative. Performantele tehnicein special la puii

de carnesunt acum la nivelul si chiar peste cele din tarile cele mai dezvoltate dinUE si din lume. In ultimii doi ani, balanta noastra comerciala externa este netexcedentara valoric, atat la carne de pasare, cat si la oua. Avem costuri de

productie mai mici decat competitorii nostri, dar puterea scazuta de cumparare apopulatiei autohtone ne-a determinat sa vindem la export transate si preparate dincarne de pasare cu mare valoare adaugata.


6/6

Avicultura romaneasca are un specific aparte, care n-a fost utilizat incelelalte tari: este complet integrata. Ea isi produce singura furajele combinate infabrici de nutreturi foarte performante, iar unele societati isi produc, prin activitatiagricole proprii, chiar si ingredientele furajere necesare. Totodata, detine intregullant de productie, de la ferma de reproductie si statii de incubatie pentru

producerea puilor de o zi pana la cresterea foarte performanta a puilor de carne, darare parte i de o implicare majora in activitatea de industrializare, in abatoare sicapacitati de prelucrare superioara a carnii, precum si in retele de distributie si decomercializare prin magazine proprii. Mai mult, exporta excedentul la preturifoarte bune, fata de consumul intern.

Anul 2013 a consemnat livrri importante la principalele produsecarne depasare in viu si oua de consum. Astfel, facand un calcul preliminar, la carnea depasare in viu se estimeaza o livrare de 420 mii tone, cu 1,5% mai mult decat s-arealizat in 2012, iar la oua de consum avem 1.500 milioane de bucati, in crestere cu

10,5% fata de anul trecut. Aceste cantitati au fost realizate in conditiile unorperformante foarte bune, cu mult peste media europeana, la costuri de productie sipreturi de vanzare competitive pe piata comuna europeana.

De exemplu, pretul de vanzare la producator la carnea de pasare este de 88%fata de media UE si ne aflm, pe locul 7, cu pret scazut, din cele 28 tari aleUniunii. La oua de consum situatia este si mai critica ne aflam pe locul 4 printretarile cu pret foarte scazut, fiind la 80-81% fata de pretul mediu european. Cu toateacestea, importurile la carne de pasare depasesc cantitativ cu 35% exporturile (+17mii tone), chiar daca valoric balanta comerciala este excedentara cu 17%.

Populatia interna a Romaniei nu are capacitatea de a consuma, alaturi deproductia interna, si marile cantitati din import, producatorii interni nereusind sa-sivalorifice productia si avand mari stocuri nevandabile. Iar desele campanii dedezinformare a consumatorilor, cum au fost recent cele cu privire la Salmonellasau hormonii din carnea de pasare, determina o presiune negativa asupraconsumului si pretului.

Sunt prevazute in programul de dezvoltare intocmit de comisia prezidentialamari cresteri de productie pana in anul 2020-2030. Avem forta de a le realizacantitativ, dar nu si de a le valorifica. De aceea, in conditiile n care unele societatiavicole au intrat n insolventa, va trebui sa ne redimensionm evolutia viitoare,

pentru ca altfel riscam sa compromitem o activitate pe care o consideram incade mari perspective.

cursuri agronomie , anul 4 inginerie economica

Documents