cursul iii 34slides

8/16/2019 Cursul III 34slides

1/41

CURSUL III


2/41

Echilibrul corpului în poziţie verticalăcuprinde:

Echilibrul Echilibrul Echilibrulcapului trunchiului membrelor inferioare

Echilibru stabil Stabilitate

Baza de sprijin

Baza de Baza desprijin sprijin


3/41

Echilibrul capului• Capul este rezemat pe condilii primei vertebre numita atlas.• Verticala (CG-G) trece cu puţin anterior de articulaţia occipito-

atlantoidă fapt pentru care capul nu se menţine în echilibru

fără efort• In stare de veghe muşchii cefei în uşoară contracţie statică opresc capul de a cădea înainte!

• Conditia de echilibru (fata de punctul c)

"#$


4/41

Echilibrul trunchiul!runc"iulstă în echilibru pe picioare rezemat

pecapetele celor două femururi%

Verticala CG trece prin spatele a#ei ima$inareorizontale

care une%te articula&iile soldului (co#o-femurale)

Echilibrul coapselor pe tibie

condilii femurului se sprijină pe tibie iar

verticala CG trece la nivelul

genunchiului prin faţa a&ei transversale

articulare%

gemenii şi ligamentele genunchiului

asigură echilibrul%

genunchii sunt menţinuţi în e&tensie

prin acţiunea gravitaţiei în limita


5/41

permisă de distensia ligamentelor

articulare!


6/41

Echilibrul gambei pe picior

verticala CG al întregului corp trece prin faţaarticulaţiei tibio-tarsiene echilibrul este menţinut de tricepsul sural care în

ortostatism se află în stare de contracţiepermanentă%

pentru menţinerea echilibrului corpului în

poziţie verticală intervin mai activ muşchii

gambei.


7/41

Coloana vertebrala se poate compara cu un catar$ a carui pozitie corecta depinde

de intinderea paramelor. ' deficienta a

paramelor poate sa constituie o cauza a

devierii sau a fran$erii catar$ului.

In ortostatism si in repaus coloana vertebrala

are o directie verticala si o forma usor sinuoasa

mai ales in plan sa$ital.

Curburile atenueaza socurile sifavorizeazamentinerea echilibrului

coloanei pe bazin, usurand deci eforturile

centurii musculare a coloanei.


8/41

*oziţa momentană datorată purtării unei greutăţi ' verticala CG se deplasează şi ca urmare omul

trebuie să îşi schimbe poziţia p(nă ce această verticală

trece din nou prin poligonul de sprijin.

Poziţii anormale ale corpului uman

Tipuri de scolioza:lombara

tor acica

)oziţii vicioase datoratemodificărilor scheletului carerezistă foarte bine la un efortde scurtă durată dar nu şi lacele mai îndelungate şi sedeformează sub influenţacontracţiilor musculareanormale de lungă durată

Scolioza -

deformare a coloanei


9/41

ver t

ebr a

le a cărei conve&itateeste îndreptată sprepartea piciorului maiscurt


10/41

atitudini patolo$ice datorate fle#iei sau e#tensiei anormalea diferitelor se$mente

Cifoza - e&agerare a curburii dorsale Lordoza


11/41

Piciorul platreprezintă tot o consecinţă a poziţieiverticalevicioase!

*pare datorită discordanţei dintre apăsarea puternică şi continuă acorpului celui care stă mult timp în picioare şi este supraîncărcatcu greutăţi şi rezistenţa oaselor şi a ligamentelor "în multe cazurieste vorba despre o boală profesională care apare la persoanelecare lucrează mult timp în picioare$!


12/41

+eoarece în şedere membrele inferioare sunt în repaus echilibrul

corpului uman în această poziţie se referă numai la trunchi şi nula întregul corp! Verticala

CG treceprin liniacare uneşte

cele douăichioane

a) erticala C! nu trece prin linia care une"te cele dou# ischioane.*entru a-şi menţine echilibrul subiectul are două posibilităţi,

- se sprijină cu m(inile mărind astfel poligonul de bază al trunchiului%- contractă muşchii sacro-lombari prin efortul acestora

put(ndu-se menţine pentru c(tva timp echilibrul trunchiului%b) pentru menţinerea echilibrului în această poziţie

subiectul se reazemă cu spatele de un spătar

c)trunchiul este în echilibru stabil contracţia musculară este minimă


13/41


14/41

! p"r#hie este o bară rigidă care se poate roti în jurul unui punct

fi& numit punct de sprijin+ S!Pârghiile sunt caracterizate prin trei puncte principale - punctul de aplica&ie al for&ei ,

- punctul de aplica&ie al rezisten&ei R- punctul de aplica&ie S al rezultantei for&elor+ numit punct de sprijin al

pârghiei+ n urul acestuia for&ele , %i R d/nd p/r$"iei o mi%care de rota&ie.

$upra unei p"r#hii acţionează două forţe%

o forţă activă& '& care pune în mişcare p(rghiaşi (& care trebuie învinsă!

$cţiunea p"r#hiilor e bazează pe echilibrul momentelor celor două forţe% activă şi

rezitentă paivă)

o forţă rezitentă&

b . b/


15/41

0n or$anismul uman se nt/lnesc peste 122 de p/r$"ii osoase.

Pentru p"r#hia ooaă

Punctul de pri*in + S& este reprezentat de a&ul biomecanical mişcării de punctul de sprijin pe sol sau de un aparat

oarecare "din sala de sport$!'orţa rezitentă + ( este reprezentată de greutatea corpului

sau segmentului care se deplasează$orţa activă + ' este reprezentată de muşchiul care

realizează mişcarea!


16/41

P%rghiilesunt ni%te ma%ini mecanice foarte simple avand roluldea multiplica for&a sau deplasarea n condi&ii optime.

Clasificarea p%rghiilorse face n func&ie de pozi&iile celor

trei

puncte de aplica&ie , (forţă activă)+ R(forţă de rezistenţă pasivă) %i S ( punctul de sprijin)

P"r#hia de #radul , au p"r#hia de echilibru realizeazăechilibru tatic$ are punctul de sprijin . situat între punctul deaplicaţie a forţei şi cel de aplicaţie a rezistenţei R%


17/41


18/41

P"r#hia de #radul al ,,-lea au p"r#hia deforţă ' are punctul de aplicaţie a rezistenţei între cel deaplicaţie a forţei , şi cel de sprijin S. 3istanţa de la / la .este mai mică dec(t de la la . aşadar este mai micdec(t / motiv pentru care putem amplifica forţa.

E&E'P(E:

ca p(rghie de gradul al 00-lea funcţionează piciorul Instrumentele medicale care au formă de pană

funcţionează ca p(rghii de gradul al 00-lea,depresorul

tobold pentru limbă atela

roaba spărgătorul de nuci pedala de


19/41

fr(nă.perforatorul v(sla etc!


20/41

. .

P"r#hia de #radul al ,,,-lea au p"r#hia de deplaare + are ' între ( şi S& utiliz(nd o forţă mare pentru a învinge o forţă mică în schimb deplaează mult punctul de aplicaţie al forţei rezitente!cet tip de p"r#hii ete cel mai înt"lnit în corpul

uman punctul de aplicaţie al forţei , (locul de inserarea muşchiului ) se află între punctul de sprijin S(articulaţia) şi punctul de aplicaţie a rezistenţei!

E&E'P(E antebraţul în fle&ie funcţionează ca o p(rghie de

gradul al 000-lea c(nd muşchii fle&ori se

contractă pentru a-l ridica

)ensetavaslalopata băţul undiţei etc!

.


21/41

.unt grupe de p(rghii acţionate de un singur muşchi!

E.emplu, falangele care au e&tensorii şi fle&orii comuni!

1a p(rghiile multiple suma rotaţiilor diverselor p(rghiiosoase mişcate de un singur muşchi este egală curotaţia pe care ar determina-o acest muşchiacţion(nd asupra unei singure p(rghii umane+mu%c"iul contract/ndu-se cu aceea%i lun$ime


22/41

Scripetele

+disc cilindric cu o scobitură sub formă

deşanţ care permite circularea unui cablu se poate roti în jurul unei a&e de simetrie fiind în echilibru indiferent%funcţionează ca o p(rghie de gradul 0!Scripetele simplu nu micşorează forţa, dar oferă

avantajul utilizării forţei într-o direcţie convenabilă!Scripetele compus – un scripete fi& şi unul sau mai mulţi

scripeţi mobili pe l(ngă avantajul direcţei convenabileoferă

şi avantajul reducerii forţei necesare învingerii unei anumiterezistenţe% funcţionează ca o p(rghie de gradul al 00-lea!


23/41

*alanul e#ponential4 un scripete fi# si un

numar n de scripeti mobiliE&

5vantaul mecanic56 7 Greutatea de ridicat8,orta depusa


24/41

2nchirur#ie şi ortopedie la reducerea fracturilor diafizei femurale şi ale gambei

asigură e&tensia continuă a piciorului p(nă la formarea calusului în scopul de a aşeza părţile fracturate una în prelungireaceleilalte.

9&tensia trebuie să fie continuă deoarece muşchii care nu sunt în contracţie permanentă ar face ca cele două segmente ale osuluifracturat să se suprapună parţial şi să împiedice refacerea osului

în formă normală!


25/41


26/41

orţele care duc la pierderea de

energie mecanică "disipative$ potfi împărţite în două categorii,

forţele de frecare

forţele de rezitenţă

'orţele de frecare iau naştere la

suprafaţa de contact dintrecorpuri solide si au sens opusmiscarii!

'orta de frecare tatica,

'orta de frecare cinetica,


27/41


28/41

- contine acid hialuronic"lubrifiaza si totodata hraneste cartilajul articular $


29/41

Subacţiunea unor forţe suficient de intense corpurilesolide suferă

modificări de formă şi dimensiune care pot fi

temporare "dispar o dată cu acţiunea forţei$ numite deformărielatice

permanente "se menţin şi după încetarea acţiunii forţei$ numite deformări

platice! (egea lui 1oo2e se refera la deformatia elastica suferita a) Alungire de un corp omo$en si izotrop

sub actiunea unei forte e#terioareb) omprimare

9fortul unitar (;) este

(Tensiune)

5lun$ire relativa (


30/41

Corpuri perfect elastice nu e#ista+ insa+ pana la anumite valoriale fortelor e#terioare+ deformatiile pot fi considerate elastice.Corpurile au o limită de elasticitate peste care deformarea

capătă o componentă plastică corpul nu mai revine laforma iniţială după încetarea acţiunii forţei deformatoare!

2ntre limita de elaticitate (>) şi limita de rupere 34) corpuldeformat reacţionează at(t prin forţe de frecare internă c(t şiprin forţe elastice deformarea devenind plastică!


31/41

'C 4 deformatia este proportionala cu efortul unitar

C> 4 deformatia nu mai este proportionala cu efortul dar nu seobserva deformatii remanente

>5 4 zona in care apar deformatii remanente 59 4 alun$irea creste mult mai mult decat solitarea e#terioara de aceea

se spune ca materialul sufera o curgere plastica (deformatie plastica)care este ireversibila. 93 4 alun$irea creste cu toate ca solicitarea e#terioara scade

adica materialul se apropie de limita de rupere (punctul 3).


32/41

9#ista tesuturi si or$ane care prezinta diverse proprietati

mecanice+ cu diferite $rade de rezistenta mecanica (rigiditate siduritate) sau de elasticitate+ in functie de rolul pe care il au in or$anism. Proprietatile mecanice de duritate sau elasticitate depind de

compozitia c"imica a structurii+ forma ei+ continutul in apa side alti factori.

Modulul lui Young, E + caracterizeaza rigiditatea unui corp (se refera la forta la care un corp rezista Ia extensie)Un material este cu at/t mai ri$id cu c/t modulul 9 are

valoare mai mare.

5ezistenta mecanica a unor structuri (schelet osos, dinti, etc) se datoreaza fie unor substante minerale cristaline.

Ex: hidroxiapatitul (sare anorganica ce contine fosfor si calciu) din oasesi dinti

fie unor substante organice (cheratina din unghii, par, etc)


33/41

Elasticitatea unor structuri or$anice este necesara la

asi$urarea unor functii importante precum respiratia, digestia, circulatia sanguina si a substantelor

necesare organismului etc. In $eneral+ proprietatile elastice se intalnesc la structurile moi

( piele, muschi, ase de sange etc.) si la cele care sunt implicate

in miscarea mecanica (tendoane, ligamente).

Elasticitatea unor structuri or$anice se datoreaza prezenteiunor substante macromoleculare in compozitia lor precum

Colagenul! piele, oase ("#$%&' din proteinelescheletului),tendoane, ase de sange etc

asigura o rezistenta crescuta la intinderea aselor scleroproteine

de sange sub actiunea presiunii hidrostatice, apare (in

principal) in compozitia organelor si tesuturilor care sufera

intinderi intermitente ( artere, trahee, aleole pulmonare,

Elastina!


34/41

piele, ase de sange (cu exceptia capilarelor) etc


35/41

eticulina!se intalneste in jurul fibrelor musculare, in maduaosoasa,splina, ase capilare, ficat, glande endocrine etc *umarul

fibrelor de reticulina scade treptat in timpul ietii, transformandu$se inmajoritate in fibre de colagen

Proprietatile elastice ale vaselor de san$e se datoreazamuschilor netezi si fibrelor de elastina si colagen.

Proportia diferita de fibre cu proprietati elastice care intrain alcatuirea peretilor vasculari+ tendoanelor+ pielii etc.confera proprietati elastice distincte pentru aceste structuri.

E fibrele elastice din peretii arterelor si din unele li$amentepot sa se alun$easca pana la ?+@ 4 1 ori in raport cu lun$imeainitiala.


36/41


37/41

Elasticitateaarteriala joaca un rolimportant in reologiasangeluideoarecetransformaregimul intermitent depropulsare a maseisanguine in regim continuude curgere


38/41

4olumulrelativ de5667 3starerela&ata

$rterele "transporta sange o!igenat $ ' au capacitate volumica mica dar pot rezista la diferente mari de presiune datorita elasticitatii " pe masura ce

presiunea arteriala creste, aria sectiunii transversale creste si ea$

(ezervor de preiuneVenele ' au capacitate volumica mare dar pot rezista doar la diferentede presiune mici "la presiune mica vena cava are o " elasticitate aparenta# deoarece aceasta apare datorita modificarii formei sectiunii transversale iar la

presiuni mari se observa ca volumul venei creste foarte putin – linia punctata$!

(ezervor de capacitate897 - circulatie sistemica "/01 vene& 231 artere :7arteriole si capilare$% ;7 - circulatia pulmonara :7 - cord


39/41

+atorita structurii comple&e a peretelui arterialmodulul lui 4oun#tranveral5 nu are o valoare contanta ci creste odata cupresiunea arteriala ceea ce face ca peretele vascular sa reziste cu atatmai bine la

tensiuni cu cat este mai intins $intervine si actiunea muschilor netezi $!6ia#rama teniune-razavenei

6ia#rama teniune-raza

arterei pentru diferite

intervale de varta

Varta

)eretele vasului de sange nu se supune legii lui


40/41

>aterialele prezintă la solicitările mecanice

deformatoare o rezistenţă care este funcţiede forma lor precum şi de natura

materialului!

'orma de tub a diafizei oaelor lun#i conferă

acestora o rezistenţă ma&imă la încovoiere şitorsiune pentru o greutate minimă a ţesutului

osos!

În epifiza oaselor lungi supuse unor solicitări mecanice de compresie substanţa osoasă este organizată sub forma unor lamele numitetrabecule, de forma unor o#ive cu faţa conve&ă spre e&tremităţi!

Rezistenta osoasa 7eutul oo este înpermanenţă reînnoit


41/41

(material dinamic) oteoclatele fiindcelulele care se ocupa cu distru$erea

osoasa microscopica in timp ceoteoblatele se ocupa cu formareaosoasa!

*cest proces este foarte puternic înprimele trei decenii de viaţă păr(nd a fi

controlat cuprecădere de forţele ce acţionează asupraoaselor obţinându-se orientareaformaţiunilor trabeculare de-a lungultraiectoriilor pe care se exercită tensiuneamaximă Miscarea este

vitala.

>ineralizarea osoasă este

dirijata de catremetabolimul fofo-calcicdin organism!

cursul iii 34slides

Documents