cursul 4 cardiospasmul

8/10/2019 Cursul 4 Cardiospasmul

1/12

Chirurgie generala

Cursul 4 Cardiospasmul

Se mai numeste:

achalazia cardiei, megaesofagul idiopatic,

distonia esofagiana,

leziunea caracteristica este:

dilatarea uneori enorma a 2/3 craniale ale esofagului

in timp ce extremitatea distala este mai subtire

Etiopatogenie si epidemiologie

etiologia necunoscuta,

pare sa includa factori:

infectiosi,

autoimuni,

familiali,

de mediu

afectiunea se intalneste la ambele sexe in procente egale,

poate sa apara in orice moment al vietii pacientului,

un maxim de risc intre 30 si 55-0 de ani,

au existat mai multeteorii:

teoria lui Miculitz! spasm permanent al cardiei

o a dat denumirea de cardiospasm,

o infirmata de absenta anatomica a unui sfincter propriu-zis,

teoria achalaziei a lui Hurst

o lipsa de coordonare " peristaltismul esofagian/deschiderea cardiei,

o cardia se deschide pasiv sub greutatea coloanei de lichid,

o tulburare atribuita unor leziuni ale sistemului nervos,

o un rol deosebit il are plexul #uerbach,

o fapt demonstrat experimental prin:

reproducerea bolii la pisica in urma lezarii acestui plex dupa

in$ectarea de fenol in peretele esofagului,

leziunile constatate la nivelul aceluiasi plex in boala %hagas

descoperita cel mai frecvent in &razilia

Anatomopatologie

Macroscopic

in stadiul incipient si perioada de stare:

dilatatie fusiforma a esofagului supradiafragmatic,

cardia ramasa in axul esofagului si ingustata,

fara fenomene inflamatorii de stenoza

in stadiu avansat:

dolicoesofagul ! dilatatie ' alungirea acestuia,

1


2/12

Chirurgie generala

Cursul 4 se spri$ina pe diafragm ca o soseta

Microcopic

initial

hipertrofia fibrelor musculare,

un important proces inflamator al mucoasei

in stadii avansate:

ulceratii ale mucoasei

Clinic

debutul poate fi:

insidios

brusc dupa:

un soc emotional,

ingestia unui anumit aliment

semne clinice tipice:

disfagia care este:

o intermitenta

o cu intervale neregulate de liniste

o paradoxala ! lichide si nu pentru solide

o poate deveni totala

o se poate insoti de:

palpitatii

$ena retrosternala

regurgitatiile

apar mult mai tarziu decat disfagia

au continut alimentar

in stadiile inaintate ale bolii au miros fetid, datorita stazei

durerile retrosternale

pirozisul

rezistente la tratamentul cu antiacide

Evolutie

este de lunga durata

capricioasa

se poate complica cu:

esofagita " manifestata prin:

o hemoragii oculte

o disfagie dureroasa

infectii pulmonare " aspiratia stazei esofagiene

malignizare

casexia

perforatia

diagnosticul paraclinic:

radiografia toracala simpla

poate evidentia un mediastin largit

2


3/12

Chirurgie generala

Cursul 4 tranzitul esofagian baritat evidentiaza:

in fazele de inceput:

esofag dilatat uniform supradiafragmatic

segmentul inferior de dimensiuni normale sau mai mici

in stadiile avansate:

mult lichid de staza

imagine de fulgi de zapada sau de soseta

examenul endoscopic

permite diferentierea de un cancer

Tratament

are evolutie ireversibila

tratamentul igieno-dietetic si medicamentos cu rezultate inconstante:

nitrati

blocanti de canale de calciu

tratamentul dilatator

utilizeaza:

sonde pneumatice introduse cu fir ghid

endoscopul

bu$ii

rezultate bune:

in (0) din cazuri

pentru intervale de variabile

nu rezolva de fapt afectiunea de baza

reduce stenoza cardiala

dilatatiile trebuie facute progresiv deoarece pot determina:

hemoragie

perforatie " cu sau fara mediastinita

tratament chirurgical

imaginat prima data de *eller in ++3

consta in esocardiomiotomia extramucoasa

astazi ii asociem un mecanism antireflux

cea mai des utilizata metoda antireflux este hemifundoplicatia

in momentul actual se utilizeaza: metode minim invazive laparoscopice de miotomie

acompaniate de transiluminare endoscopica

Cancerul esofagian

este o neoplazie din fericire rara

diagnosticul este cel mai adesea tardiv

are un prognostic nefavorabil

Epidemiologie

incidenta creste cu varsta se intalneste in decada - de viata

3


4/12

Chirurgie generala

Cursul 4 factorii de risc principali sunt:

alcoolul

fumatul

alimentele prea calde, prea reci,

alimentele netriturate

alti factori de risc incriminati sunt:

achalazia

sindromul .lummer ilson

esofagul &arett epiteliul columnar metaplaziat1

esofagitele cronice

esofagitele de reflux

factorii iritativi locali la nivelul stramtorilor naturale1

Histopatologie

(0) sunt carcinoame cu celule scuamoase:

se localizeaza mai frecvent in primele 2/3 ale esofagului

adenocarcinoamele esofagiene:

se localizeaza mai frecvent in +/3 inferioara a esofagului

apar leziuni de metaplazie pavimentoasa a esofagului distal:

o esofagul &arett

alte tipuri histopatologice:

sarcoame

limfoame

carcinomul adenoid chistic

Diagnostic clinic

din pacate in marea ma$oritate a cazurilor, diagnosticul este pus tardiv simptome:

disfagia

odinofagia

scaderea ponderala " semn de prognostic nefavorabil

leziunile avansate determina semne legate de invazia structurilor vecine:

hemoptizie-secundara fistulei esofago-traheale

tuse persistenta

melena

invazie de vena cava superioara

4


5/12

Chirurgie generala

Cursul 4Diagnostic paraclinic

ranzitul baritat esofagian

permite evidentierea formatiunii tumorale sofagoscopia

poate vizualiza direct leziunile

permite efectuarea biopsiei

%itologia exfoliativa

peria$ abraziv pe:

o sonda esofagiana

o endoscopia esofagiana

omografia computerizata aduce informatii suplimentare:

extensia locala

extensia regionala

metastaze la distanta:

pulmonare

hepatice, etc

cografia transesofagiana

completeaza examenul %

permite o evaluare mai buna a invaziei parietale

&ronhoscopia

cand tumora este situata in +/3 medie a esofagului

pentru precizarea invaziei traheale xamene de laborator

4adiografie toaracica

cografie hepatica

Scintigrafie osoasa " in cazul prezentei simptomelor

Stadializarea TNM UCC !"##$%

Clasificare clinica

" tumora primitiva

0" fara semne de tumora esofagiana primitivais" carcinom in situ

+" tumora ce invadeaza:

lamina propria

submucoasa

2- tumora ce invadeaza musculatura proprie

3" tumora ce invadeaza adevnticea " tumora ce invadeaza structurile adiacente

6 " ganglioni regionali

60" fara metastaze in ganglionii regionali 6+" metastaze in ganglionii regionali

7 " prezenta metastazelor la distanta

70" fara prezenta metastazelor la distanta 7+ " cu prezenta metastazelor la distanta

5


6/12

Chirurgie generala

Cursul 4 .entru tumorile esofagului superior

7+a" metastaze in ganglionii cervicali7+b" alte metastaze la distanta

.entru tumorile esofagului toracic mediu7+a" nu se aplica7+b" alte metastaze la distanta sau in ganglionii nonregionali

.entru tumorile esofagului inferior:

7+a" metastaze in ganglionii celiaci7+b- alte metastaze la distanta

&ruparea pe stadii'

Stadiul 0 is 60 70

Stadiul 8 + 60 70

Stadiul 88# 2-360 70

Stadiul 88& +" 26+ 70

Stadiul 888 3 6+ 70

9rice 6 70

Stadiul 8 9rice 9rice 6 7+

Stadiul 8# 9rice 9rice 6 7+a

Stadiul 8& 9rice 9rice 6 7+b

Diagnosticul diferential

se face cu:

tumorile benigne esofagiene

stenoza esofagiana benigna

stenoza esofagiana postcaustica

achalazia

Evolutie si complicatii

xtinderea cancerului se face:

pe cale limfatica " in ganglionii regionali

prin contiguitate " afectand organele mediastinale:

trahee

bronhii

coloana vertebrala

pericard diafragma

6


7/12

Chirurgie generala

Cursul 4 pe cale hematogena in:

plaman

ficat

suprarenale

Tratament

ratamentul chirurgical

indicat in boala localizata

se poate practica esofagectomie:

transtoracica

transhiatala

refacerea tranzitului prin una din metodele de esofagoplastie cunoscute

4adioterapia

se poate administra:

o preoperator

o postoperator

cand exista contraindicatii pentru interventia chirurgicala:

o varsta avansata

o comorbiditati

o indice de performanta scazut

carcinomul esofagian are o mare radiosensibilitate

in stadiile avansate scopul tratamentului este palea;ia se pot controla prin radioterapie simptome cum sunt:

o disfagia

o durerea

%himioterapia

poate fi administrata:

o preoperator " imbunatateste rata rezecabilitatii

o concomitent " in stadiile avansate

citostaticele utilizate in cancerul de esofag sunt:

o cisplatin

o taxolo 5-florouracil

(rognostic

supravietuirea la 5 ani este insa de numai +2)

prognosticul cancerului esofagian este foarte grav

prognosticul depinde de:

dimensiunile tumorii

localizare

profunzimea invaziei tumorale

statusul ganglionilor regionali

prezenta metastazelor la distanta

7


8/12

Chirurgie generala

Cursul 4 scaderea ponderala

)eziuni inflamatorii acute ale glandei mamare

Mastitele acute

reprezinta inflamatii acute ale glandei mamare

cand inflamatia intereseaza tesutul adipos incon$urator ! paramastita

paramastitele pot fi:

premamare -< anterior tesutului glandular

profunde -< realizeaza inframastitele

sunt rar leziuni independente

apar mai ales in perioada de lactatie de cele mai multe ori complica o mastita acuta

cand procesul inflamator intereseaza atat glanda cat si tesutul extraglandular !

panmastita * flegmon difuz al glandei

Etiopatogenie

mastita acuta apare mai frecvent la femeile care alapteaza germenii implicati:

stafilococul sau streptococul

patrund prin eroziuni sau fisuri de la nivelul mamelonului

infectia este favorizata de angor$area sanului cu lapte

rar poate apare mastita la nou nascut, la pubertate sau la menopauza

un hematom posttraumatic intraglandular prin infectare !< mastita

rar infestarea se poate produce pe cale sanguina sau limfatica in cursul febrei

tifoide al stafilococilor1

Anatomopatologic

doar in 20) din cazuri leziunea este bilaterala

infectia porneste de la un canal galactofor

intereseaza initial un singur lob glandular

cand colectia purulenta s-a constituit, depaseste septurile con$unctive interlobare !

cursul 4 cardiospasmul

Documents