Perioada evului mediu timpuriu- edificiile nu mai st construite din materiale durabile- e o perioada aparenta de regres defapt este o schimbare a sistemului de valori, de schimbarea modului de viata sedentar la un sistem de valori propriu populatiilor migratoare care nu au nevoie de orase sau cladiri care sa tina secole- este un altceva pe care noi (sedentari fiind) il intelegem mai greu- se produc primele manifestari ale Renasterilor Evului Mediu- in aceste conditii era de asteptat ca in vest sa incerce sa se realizeze ceva asemanator cu estul( Bizant)1. Renasterea Carolingiana-sec 8-9- Carol cel Mare Charlamani reuseste sa inchesge o unitate statala de dimensiunile unui imperiu asa incepe Renasterea Carolingiana- prima tentativa reusita -Carol cel Mare si-a trimis arhitectii in Imperiul Bizantin pentru a studia arhitectura si astfel s-a nascut Capela Palatina din Achen( una din capitalele imperiului)==> inspiratie San Vitale(Ravena)-Ansamblurile construite pentru rege se numeau Ansabluri Palatine-Comparatie Sanvitale-Achen: Spatiu principal, si spatiu secundar care graviteaza in jurul spatiului principal si e de inaltime mai mica,spatiu circular-la San vitale este si un spatiu secundar delimitat de pilastri care face parte simultam din spatiul primcipal pt ca se deschide catre acesta dar si din spatiul secundar deoarece are o inaltime mai redusa decat spatiul principal( spatiu bivalent care fluidizeaza spatiul)-Spatiul de la Achen este mult mai rigid din punctul de vedere al erceptiei spatiului deoarece nu exista spatiul intermediar -Foarte probabil s-a dorit ceva care pana la un ppunct seamana si se diferentiaza de modelul de la Ravena deoareca in linii generale se dorea ceva asemanator in imperiu cu imperiul bizantin dar NU o copie-Imperiul Carolingian s-a mai inspirat si din antichitatea latina exista deci o a doua sursa de inspiratie-ex: poarta de intrare din manastirea din Losch. In registrul sau inferior poarta de intrare s-a inspirat din Arcul de Triumf- la arcul de triumf se vede in primul rand partea care are semnificatie statica iar la poarta se vede intai decoratia si apoi prin filtrul decoratiei se vede structura de rezistenta. In registrul superior se observa un motiv decorativ repetitiv care aminteste de o alta imagine emblematica: templul de tip megaron dar, lipseste partea orizontala purtata ce permite sustinerea sarpantei(arhitrava)==> asemanari si totusi deosebiri.-Intervine elementul crestin - Imperiul Carolingian era crestin iar Antichitatea era pagana. In consecinta o parte a diferentelor se datoreaza necesitatii de a goli formele antice latine de continutul sau pagan pentru a putea fi folosite in context crestin-Intervine pe de alta parte si viziunea asupra timpului : un continuu fara limite in trecut prezent si viitor. Trecutul nu era definitiv si irevocabil, continuau trecutul, erau convinsi ca ei continua antichitatea latina asa cum faceau cei din Europa continentala. DAR cand ai o relatie atat de buna si intima cu ceva nu il poti judeca in mod obiectiv si nu poti intelege esenta obiectului de studiu.-din aceste motive Imperiul Carolingian nu a putut rezista mai mult decat a facut-o(nici 2 secole)2. Renasterea Ooniana-sec9-10 imeriu in Germania de astazi3. Renasterea Fridericiana-Italia sec 13-Frederic al doilea al Siciliei care a promovat in primul rand sculptura-intre ultimele doua renasteri s emai intapla in peninsula Italica: Protorenasterea- sec11, nu e legata d eun scop teritorial sau politico-administrativ-ex: Baptisteriul din Florenta, San Miniato ==> ferestre care seamana ca proportii cu acea imagine emblematica a templului de tip megaron-cercetatorii italieni se situeaza in doua extreme: neaga complet acest fenomen(nu recunosc antichitatea ), cred ca acest fenomen a cuprins toata peninsula Italica-In Lazio sec.13-ex: San Lorenzo- exista o privire mai concentrata asupra modelului antic

-biserica Sf Francisc sin Assisi arhitectura gotica a peninsulei italice; catedrala din Pisa arhitectura romanica a peninsulei italice-De ce romanicul ara ta ca goticul si invers in Italia? Italienii au mostenit de la latini refuzul oricarui exces (duce la echilibrul din antichitatea latina).-Mecanismul final care duce la Renasterea cu R mare e xplicat prin mai multe teorii: una este legata in mod direct de arte-Primul rol ii revine celui mai mare poet italian Dante Alighieri(autorul "Divina comedia") in care Dante face o comparatie intre doi poeti si doi pictori, comparatia intre poezie si pictura era defapt de neconceput. Grecii in antichitate au decretat ca arte sunt cele care lucreaza nuami cu materie intangibila. Dante pune pe picior de egalitate pictura-un medtedul cu o arta-poezia. Dupa Dante Giotto e un pictor mai bun decat Cimabue.-Un al doilea rol il are Francesco Petrarca,poet italian,avea o constiinta civica extrem de bine dezvoltata rezumandu-se insa la domeniile legate de limba si politica. Cu glasul lui de poet, convingator, Petrarca ii ajuta pe italieni s ainteleaga ca intre ceea ce traiau ei in prezentul lor si ceea ce fuses in realitate in antichitatea latina era ca de la cer la pamant. Ideea era ca prezentul crestin era valoric inferior trecutului pagan. Odata cu acest verdict a propus si o solutie. Un ergument era faptul ca limba latina din antichitate era complet diferita de cea care se vorbea in acel moment. Un alt ergument era dpdv politic, comparand granitele din imperiul latin cu granitele peninsulei italice. Astfel instituie granita dintre prezentsi trecut si permite italienilor acea detasare obiectiva in clipa in care ii indeamna sa se intoarca la antici. Solutia pe care o ofera este reforma din punct de vdere lingvistic si politic in care nu a propus copierea celui antic ci revenirea la acel nivel.-Un al treilea rol in are Giovanni Boccacio. El reia comparatia sugerata de Dante. Amandoi l-au considerat pe Giotto ca fiind un pictor superior lui Cimabue datorita faptului ca Giotto picta mult mai naturalist. Astfel Boccacio transpune in pictura granita instituita de Petrarca.-Astfel se ajunge in situatia in care toata lumea este de acord ca este necesara o reforma.-Lorenzo Valla a intrat in conul de lumina al aceste reforme cu arhitectura si sculptura. -In sec 16 in fine ultimul domeniu medicina este propus spre reformare de Francois Rablais.