CALITATE ŞI SIGURANŢĂ ALIMENTARĂ

Conf. univ. dr. Magdalena BOBE

TEMATICA

DINAMICA PIEŢEI MĂRFURILOR AGROALIMENTARE; RELAŢIA CERERE-OFERTĂ DIN PERSPECTIVA GLOBALIZĂRII;

DIMENSIUNI ALE CALITĂŢII MĂRFII ALIMENTARE;

SECURITATEA ALIMENTARĂ. CONCEPT ŞI PRINCIPII DE BAZĂ; INDICATORII SECURITĂŢII ALIMENTARE;

POLITICILE ALIMENTARE ŞI NUTRIŢIONALE - INSTRUMENTE ALE SECURITĂŢII ALIMENTARE;

METODE ŞI UZANŢE DE ASIGURARE A CALITĂŢII MĂRFURILOR ALIMENTARE;

REGLEMENTĂRI NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE PRIVIND CALITATEA PRODUSELOR ALIMENTARE;

MANAGEMENTUL PROIECTĂRII NUTRIŢIONALE A MĂRFURILOR ALIMENTARE;

MANAGEMENTUL ETICHETĂRII MĂRFURILOR ALIMENTARE;

FACTORI DE AGRESIUNE ASUPRA MĂRFURILOR ALIMENTARE ÎN LOGISTICA DISTRIBUŢIEI LOR FIZICE

MANOPERELE FRAUDULOASE COMISE ASUPRA MĂRFURILOR ALIMENTARE. DIRECŢII DE IDENTIFICARE ŞI PREVENIRE

SISTEME DE MANAGEMENT APLICABILE ÎN PRODUCŢIA DE ALIMENTE. MANAGEMENTUL SIGURANŢEI ALIMENTULUI

TRASABILITATEA PRODUSELOR ALIMENTARE

PRINCIPIUL PRECAUŢIEI – ABORDARE MODERNĂ ÎN MANAGEMENTUL SIGURANŢEI ALIMENTELOR;

SISTEMUL HACCP – MIJLOC EFICIENT DE ASIGURARE A INOCUITĂŢII ALIMENTELOR

DINAMICA PIEŢEI MĂRFURILOR AGROALIMENTARE;

RELAŢIA CERERE-OFERTĂ DIN PERSPECTIVA GLOBALIZĂRII;

DIMENSIUNI ALE CALITĂŢII MĂRFII ALIMENTARE

Axiomele comerţului cu mărfuri alimentare:

Prima axiomă: Comerţul se face cu marfă;

A doua axiomă: Comerţul este o activitate profitabilă;

A treia axiomă: Comerţul se bazează pe credibilitate în amonte şi în aval de agentul economic implicat;

A patra axiomă: Comerţul presupune un grad ridicat de profesionalism specific şi complex: cunoaşterea mărfurilor, a surselor de producţie, a condiţiilor şi tehnicilor de deplasare în timp şi spaţiu a mărfurilor, a mijloacelor şi instrumentelor financiare, a mijloacelor şi tehnicilor de comunicare etc.

Comerţul cu mărfuri alimentare presupune:

• existenţa unei structuri sortimentale adecvate de produse autentice, normale şi sigure;

• asigurarea mărfurilor la un nivel calitativ acceptat de către consumatori, la locul potrivit, în momentul potrivit şi în cantitatea cerută de piaţă.

Agenţii economici care operează pe piaţa mărfurilor alimentare trebuie să îmbine corect două atitudini:

înţelegerea într-o viziune sistemică a produsului alimentar comercializat la nivel de lot, dar şi ca entitate, ca purtător de energie şi substanţă, satisfacţie şi informaţie, inovaţie şi valoare economică;

necesitatea de a asigura calitatea acestuia pentru realizarea sa pe piaţa economică, dar şi în cadrul celei metabolice a organismului uman.

FUNCŢIILE PRODUSULUI ALIMENTAR

Produsul alimentar este constituit, dintr-un complex de substanţe organice şi anorganice necesare organismului uman, alături de care se găsesc substanţe indiferente şi uneori substanţe antinutriţionale şi dăunătoare, aspecte ce se repercutează asupra funcţiilor.

Funcţiile produsului alimentar:

funcţia nutritivă; funcţia plastică; funcţia energetică; funcţia catalitică; funcţia de protecţie şi de sanogeneză; funcţia terapeutică; funcţia psihosenzorială şi estetică; funcţia igenico-sanitară; funcţia simbolică.

Funcţia nutritivă - este dată de ansamblul de substanţe din compoziţia produsului alimentar ce asigură nutriţia organismului uman - glucide, lipide, protide, săruri minerale, vitamine, acizi organici şi enzime.

Forma specifică prin care se exprimă funcţia nutritivă a produsului alimentar este valoarea nutritivă.

F(N) = f (G, L, P, SM, V, A, E)

Funcţia plastică se manifestă prin aportul pe care îl au unele substanţe din compoziţia produsului alimentar - protide, substanţe minerale- la refacerea celulelor/ţesuturilor uzate/distruse din organismul uman şi în formarea ţesuturilor noi.

Funcţia plastică este deci dependentă de următoarele variabile:

F(Pl) = f (P, SM)

Funcţia energetică este dată de energia ce rezultă din arderea în organism a trofinelor calorigene (lipide, glucide, protide).

F(Eg) = f (L, G, P)

Forma specifică prin care se exprimă funcţia energetică a produsului alimentar este valoarea energetică care are ca unitate de măsură kilocaloria (kcal) sau kilojoulul (kJ).

Funcţia catalitică constă în acţiunea unor substanţe din compoziţia produsului alimentar (protide, săruri minerale, vitamine, enzime) ce intervin direct în asimilarea şi dezasimilarea unor nutrienţi existenţi în produs.

F(Ct) = f (P, SM, V, E)

F (PS) = f (P, G, L, SM, V, E, A).

Funcţia de protecţie şi de sanogeneză se manifestă prin acţiunea protectoare ce o exercită unii nutrienţi din compoziţia produsului alimentar care sunt în acelaşi timp şi generatori de sănătate pentru organismul uman.

Funcţia terapeutică este exercitată de acele produse alimentare (cereale, legume, fructe etc.) ce intervin ca adjuvanţi în tratamentul unor afecţiuni.

F (Tr) = f (G, L, P, SM, V, E, A)

Funcţia psihosenzorială şi estetică

F (PsEs) = f (G, L, P, SM, Pg, A, Es.amb)

Pg = pigmenţi;

Es.amb = estetica ambalajului.

Funcţia igienico-sanitară - produsul alimentar trebuie să îndeplinească condiţia de salubritate (inocuitate), să corespundă din punct de vedere igienico-sanitar. Produsul alimentar nu trebuie să fie purtător de substanţe nocive generate de nerespectarea normelor de igienă în tehnologia agricolă, prelucrarea tehnologică, păstrare, transport, manipulare şi desfacere.

F (Igs) = f (A, Stox, Morg, Tox, Ps, Ad, R)

Stox = substanţe toxice; Ps = pesticide;Morg = microorganisme; Ad = aditivi;

Tox = toxine; R = radionuclizi

Funcţia simbolică

se manifestă prin mesajul pe care îl transmite consumatorului un produs alimentar, prin atitudinea faţă de consumarea produsului, legătura cu alte produse alimentare, o anumită idee de consum zilnic, periodic, limitat etc.

Activităţile şi sectoarele economice şi comerciale ce solicită cunoştinţe legate de mărfuri:

sectorul comercial;

sectorul fiscal;

sectorul vamal;

sistemul de garantare a calităţii;

sectorul bancar;

transporturile;

sistemul ambiental;

siguranţa/securitatea populaţiei.