De la floare la fructDe la floare la fruct

Floarea trăieşte un timp scurt. După fecundaţie, toate părţile florii suferă numeroase transformări care au loc aproape în acelaşi timp:

Petalele şi staminele se veştejesc şi cad

Sepalele fie se reduc, fie cad şi ele

Stigmatul şi stilul se veştejesc şi se reduc.

Ovarul şi celula-ou nou formată îşi continuă viaţa, suferind fiecare transformări.

Astfel, celula-ou începe să se dividă şi va da naştere la embrionul seminţei.

Iar ovarul se va transforma treptat în fruct iar ovulele in seminte.

Cum florile sunt atât de diverse şi fructele vor diferi ca mărime, formă, greutate, culoare.

La început, după fecundaţie, fructele sunt mici, de culoare verde, în general acre, datorită unor substanţe pe care le conţin.

Treptat ele cresc, se maturizează şi iau mărimi, forme şi culori specifice fiecărei specii

Fructele provin din ovarul îngroşat.Peretele ovarului devine peretele fructului

care se numeste PERICARP(3 zone)

ALCATUIREA FRUCTULUI

1.EPICARPUL(peretele extern)

2.MEZOCARPUL(patura mijlocie)

3.ENDOCARPUL(peretele intern=coaja samburelui)

Dacă la maturitate peretele ovarului devine tare, se va forma un fruct uscat.

Dacă devine suculent, bogat în substanţe de rezervă va forma un fruct cărnos.

TIPURI DE FRUCTE USCATE

Pastaie(fasole) cariopsa(grau) achena(floare soarelui,stejar)

Silicula(traistaciobanului)Capsula (bumbac) Samara/Disamara(ulm/frasin)

Dintre acestea, unele se pot deschide, altele nu.Fructe uscate

– Care se deschid (fasole, măzare,bumbac,mac)– Care nu se deschid (floarea soarelui, grâu,

porumb,stejar,alun,papadie)

TIPURI DE FRUCTE CARNOASEDrupa(cires,cais,prun) Baca(strugure,tomate)

Nucule(castan,nuc)

Poame(para,mar,gutui) Poliachena(capsun) Polidrupa(zmeura,mura

Fructe cărnoaseCare se deschid parţial sau total (castan, nuc)Care nu se deschid (piersic, prun, pătlăgea rosie si vanata).

Sunt plante la care pentru formarea fructelor, participă şi alte părţi ale florii alături de ovar.

De exemplu la măr, receptacului se îngroaşă şi depozitează substanţe de rezervă.

El concreşte cu ovarul, care formează fructul adevărat, cu pereţi tari,

ce înconjoară seminţele din interior

Exemple de fructe false:mar,para,gutui,zmeura,capsune,fragi

Omul cultivă multe plante pentru fructele lor bogate în vitamine.

El le selecţionează pe cele care au fructele mai bogate în substanţe hrănitoare şi sunt mai rezistente la boli.

Răspândirea fructelor şi seminţelorPlantele fac fructe pentru a proteja seminţele care se dezvoltă în

interiorul lorFructele ajută totodată la răspândirea seminţelor de lângă planta-

mamăRăspândirea evită competiţia pentru lumină şi hrană din sol, între

plantele noi şi planta-mamă.

Unele plante au fructele strâns unite cu sămânţa şi se vor răspândi împreună: grâu, porumb.

Astfel de fructe conţin, de obicei, o sămânţă.

În majoritatea cazurilor, fructele conţin mai multe seminţe. Vom constata că seminţele lor sunt adaptate la diferite moduri de răspândire:

Seminţe care se răspândesc prin deschiderea liberă a fructului: mazăre, mac, traista ciobanului.

Fructe cu seminţe care zboară: arţar, tei, păpădie.

Aceste fructe cu seminţe sunt purtate de vânt.

Fructe agăţătoare (castan, ciulin)

Acestea se prind cu ţepii sau cîrligele lor de blana animalelor sau de îmbrăcămintea oamenilor.

Seminţe rezistentePăsările sunt foarte lacome

plăcându-le fructele cărnoase (struguri, prune, cireşe) din care consumă pulpa dulce. Uneori le înghit întregi, dar sâmburii rezistă la digestie şi sunt eliminaţi prin excremente.

Plantele cu flori care auseminţele în întregime închise în fructul

lor se numesc angiosperme (seminţe acoperite).

Sfârşit