Interveniile psihosociale i psihologice pentru prevenirea depresiei postpartum (Review)A B S T R A C TContextCauza de depresie postpartum ramane neclara, cu ample de cercetare ce sugereaz o etiologie multifactorial. Cu toate acestea, studiile epidemiologice i meta-analize ale studiilor predictivi au demonstrat n mod constant importana variabilelor psihosociale i psihologice. n timp ce interveniile bazate pe aceste variabile pot fi strategii eficiente de tratament, teoretic ele pot, de asemenea, fi utilizate n timpul sarcinii i n perioada postpartum devreme pentru a preveni depresia postpartum.ObiectivePrimar: pentru a evalua efectul al diverselor interventii psihosociale si psihologice, comparativ cu ingrijirea de obicei antepartum, intrapartum, postpartum pentru a reduce riscul de a dezvolta depresie postpartum. Secundar: s examineze (1) eficacitatea anumitor tipuri de intervenii psiho-sociale i psihologice, (2) eficacitatea individuale fata de interventii pe baza de grup, (3) efectele de la debutul interveniei i durat, i (4), dac interveniile sunt mai eficace la femeile selectate cu factori de risc specifici. Principalele rezultateCincisprezece studii, care au inclus peste 7600 de femei, au fost incluse. In general, femeile care au primit o intervenie psihosocial au fost la fel de probabil de a dezvolta depresie postpartum ca cele care primesc tratamentul standard (risc relativ (RR) 0,81, interval de ncredere de 95% (CI) 0.65 - 1.02).O intervenie promitoare pare s fie acordarea de sprijin postpartum intensiv furnizat de ctre asistentele medicale publice de sntate sau moae (RR 0,68, 95% CI 0.55 - 0.84). Identificarea mamelor "n situaie de risc", sprijin prevenirea depresiei postpartum (RR 0,67, 95% CI 0.51 - .89).Interveniile cu doar o component postnatal au prut a fi mai benefice (RR 0,76, 95% CI 0.58-0.98), dect interveniile care, de asemenea, includ o component prenatala. n timp ce intervenii individuale pot fi mai eficiente (RR 0,76, 95% CI 0.59-1.00), dect cele n grup, femeile care au primit intervenie cu contacte multiple au fost la fel de probabil sa apara o depresie postpartum ca cele care au primit o interventie cu un singur contact (intalnire).Concluziile autorilorInterveniile psihosociale generale nu reduce numarul de femei care dezvolta depresie postpartum. Cu toate acestea, o intervenie promitoare este furnizarea de sprijin postpartum intensiv, bazata pe support profesional.

Background: Interveniile psihosociale si psihologice, comparativ cu grija de obicei furnizate antenatal sau postnatal nu reduce riscul de depresie postpartum Tulburri postpartum de dispozitie sunt o forma comuna de morbiditate matern dupa nastere (Scurt 2000). tulburri afective variaz n severitate de la uoare la tranzitorii: "baby blues" Psihoza postpartum, o afectiune grava care afecteaza mai putin de 1% din mame necesit de obicei spitalizare depresia postpartum, prezint simptome: nelinite, iritabilitate, confuzie i uitare, ahedonie, oboseal, insomnie, anxietate, vinovie, incapacitatea de a face fa, i gnduri de sinucidere. stima de sine scazuta, lipsa de ncredere, i ateptri nerealiste cu privire la maternitate. Este o problema majora de sanatate pt femeile din toate culturile Edinburgh Postnatal Depression Scale Interviuri standardizate femeile care au suferit de depresie postpartum au de doua ori mai multe sanse de a experimenta episoade viitoare de depresie, pe o perioad de cinci ani bebelusi si copiii sunt si ei vulnerabili Depresia postpartum poate provoca: tulburari de interactiuni materno-infantile percepiile negative ale comportamentului infantil (Mayberry 1993), ataare nesigur (Hipwell 2000; Murray 1992), ntrziere n dezvoltarea cogniva (Cogill 1986; Hipwell 2000) i dificultile sociale / i de interaciune (Cummings 1994; Murray 1999). Abilitatile cognitive si dezvoltarea limbajului expresiv au fost influentate de depresia postpartum (copiii mamelor cu depresie post partum)Sanse de doua pana la cinci ori mai mari de a dezvolta probleme de comportament Alte consecinte: divort, neglijarea sau abuzul copilului, moartea sugarului si a mamei Posibile cauze: Variabile psihologice conflictul marital evenimente stresante de viata suport social scazut terapii: consiliere cognitiv comportamentala cu antidepresive consiliere cog-comportamentala si consiliere de baza non-directiva consiliere non-directiva de sanatate sprijinul apropiatilor psihoterapie interpersonala

Tipuri de interventii Orice form de ngrijire standard sau obinuit, comparativ cu o varietate de interventii non-farmaceutice - inclusiv a strategiilor psychoeducational, terapia cognitiv comportamentala, psihoterapie interpersonale, consilierea non-directiv, debriefing psihologic, diverse interaciuni de susinere, i asisten tangibile - livrate prin telefon, acas sau vizite la clinica, sau sesiuni individuale sau de grup antenatal i / sau n prima lun postpartum de un profesionist (asistent medical, moa, educator natere, medic) sau stabilesc persoan (o femeie instruit special din partea comunitii, un student).

Rezultate Comparaie (comparaia principal): Toate interveniile psihosociale i psihologice versus ingrijire de obicei(usual care) - toate studiileA. rezultatele materne Rezultat: simptomatologia depresiv la ultima evaluare (definit diferit) Nu a existat nici un efect benefic privind prevenirea depresiei postpartum n meta-analiza n toate tipurile de intervenii Rezultat: simptomatologiei depresive la ultima evaluare (Edinburgh Depresia postnatala Scala (EPDS) mai mare de 12) nici un effect preventiv nu a fost gasit Rezultat: simptomatologie depresiv la 8, 16, si 24 de saptamani (diferit definit)Rezultatele au sugerat o reducere pe termen scurt n simptomatologia depressive dar dispar cnd sunt masurate dupa 17 24 sapt. .B. rezultate bebelusiC. Rezultate familie

Discutii aparent prezena sau absena sprijinului nu a fost un factor pt depresia post partum exist dovezi care ncepe s sugereze importana sprijinului profesional suplimentar oferit postnatal screening-ul ncorporat pt depresie postpartum a avut de asemenea un efect preventive Rezultatele sugereaza ca identificarea mamelor "la risc", a asistat la prevenirea depresiei postpartum. Totusi nu exist msuri cu valabilitate predictiv acceptabila sa identifica cu exactitate femeile care se va dezvolta mai trziu depresie postpartum Interventiile individuale par a fi mai benefice decat cele de grup Interventii cu intalniri multiple vs interventii cu o singura intalnire au acelasi rezultate Interveniile preventive nu a avut nici un efect evident asupra altor rezultate materne, inclusiv contactul sntate serviciu, ataament materno-infantil, atitudini materne fa de maternitate, competen matern, sntatea fizic i mental general, sprijin perceput, durata alptrii, i discordie maritale. Cu toate acestea, un studiu (Armstrong 1999) a raportat mbuntirea numrului mediu de imunizari la sugari finalizate si au scazut ratele de accidentare infantile in randul mamelor care au primit vizite intensive de asistenta medicala la domiciliu. Consecintele pe termen lung ale depresiei post partum sugereaza importanta abordarilor preventive Manipularea factorilor de risc Variatia factorilor de risc individuali trebuie sa fie luata in considerare

Concluzia autorilorImplicatii pt practica nu exist dovezi pentru a recomanda urmtoarele intervenii sa fie puse n aplicare n practic: cursurile prenatale i postnatale, vizite la domiciliu, urmarire postpartum, continuitatea modelor de ingrijire, in spital debriefing psihologic, i psihoterapie interpersonale. Cu toate acestea, vizite la domiciliu pe baz de profesionalism, oferite de moae, pare s arate promisiune n prevenirea depresiei postpartum. intervenii care vizeaz mamele "la risc" poate fi mai benefice dect cele care includ o populaie general matern.Implicatii pt cercetare