ÎNVĂŢAREAÎNVĂŢAREATeoriiTeorii

Teorii ale învăţăriiTeorii ale învăţării Teorii (modele) asociaţionisteTeorii (modele) asociaţioniste – învăţarea este – învăţarea este

rezultatul relaţionării a două clase de evenimente (ex. rezultatul relaţionării a două clase de evenimente (ex. relaţia dintre un stimul şi un comportament sau reacţie: relaţia dintre un stimul şi un comportament sau reacţie: S – RS – R).).

Teorii (modele) constructivisteTeorii (modele) constructiviste – învăţarea – învăţarea presupune o construcţie care se realizează progresiv presupune o construcţie care se realizează progresiv prin interacţiunea dintre subiectul activ şi obiectul prin interacţiunea dintre subiectul activ şi obiectul învăţării.învăţării.

Teorii cognitive recente Teorii cognitive recente – învăţarea umană poate fi – învăţarea umană poate fi explicată prin mecanismele de procesare a informaţiei.explicată prin mecanismele de procesare a informaţiei.

Teoria social-cognitivăTeoria social-cognitivă – învățarea este rezultatul – învățarea este rezultatul interacțiunii reciproce dintre factorii de personalitate, interacțiunii reciproce dintre factorii de personalitate, factorii de mediu și comportament (triplul determinism factorii de mediu și comportament (triplul determinism reciproc)reciproc)

Teoriile asociaţionisteTeoriile asociaţioniste

Condiţionarea clasicăCondiţionarea clasică – Pavlov – Pavlov (1849-1936)(1849-1936)

ConexionismulConexionismul (învăţarea prin (învăţarea prin încercare şi eroare) – Thorndike (1874-încercare şi eroare) – Thorndike (1874-1949)1949)

Condiţionarea instrumentalăCondiţionarea instrumentală – – Skinner (1904-1990)Skinner (1904-1990)

Condiţionarea clasicăCondiţionarea clasică Pavlov (1849-1936)Pavlov (1849-1936)

Ce se învaţă? Ce se învaţă?

Relaţia dintre un stimul iniţial Relaţia dintre un stimul iniţial indiferent şi un răspuns indiferent şi un răspuns comportamentalcomportamental

Schema condiţionării clasiceSchema condiţionării clasice

SN (hrană) RN (salivaţie)SN (hrană) RN (salivaţie)

SC (sunet)SC (sunet)SN (hrană) RN (salivaţie)SN (hrană) RN (salivaţie)

SC (sunet) RC (salivaţie)SC (sunet) RC (salivaţie)

CondiCondiţii ale formării unei reacţii condiţionateţii ale formării unei reacţii condiţionate

SC să fie asociat cu SN de mai multe ori (repetiţia)SC să fie asociat cu SN de mai multe ori (repetiţia)

SC să preceadă SN cu cel puţin jumătate de secundă SC să preceadă SN cu cel puţin jumătate de secundă (însă nici un interval prea lung nu este indicat)(însă nici un interval prea lung nu este indicat)

Emisferele cerebrale să fie în stare de excitaţie, Emisferele cerebrale să fie în stare de excitaţie, adică animalul să fie treaz şi flămând (în cazul adică animalul să fie treaz şi flămând (în cazul formării reflexului salivar)formării reflexului salivar)

SC să fie suficient de intens ca să poată fi perceputSC să fie suficient de intens ca să poată fi perceput

SC să fie mai slab decât SN (de exemplu, dacă se SC să fie mai slab decât SN (de exemplu, dacă se asociază un stimul dureros prea intens cu stimulul asociază un stimul dureros prea intens cu stimulul salivar, reflexul condiţionat nu se mai formează).salivar, reflexul condiţionat nu se mai formează).

Legile condiţionării clasiceLegile condiţionării clasice

Legea stingeriiLegea stingerii (Dacă SC este prezentat de mai (Dacă SC este prezentat de mai multe ori fără a fi însoţit de hrană, răspunsul multe ori fără a fi însoţit de hrană, răspunsul condiţionat se stinge.)condiţionat se stinge.)

Legea generalizăriiLegea generalizării (Reacţia condiţionată poate (Reacţia condiţionată poate apărea şi la stimuli apropiaţi de stimulul original, dacă apărea şi la stimuli apropiaţi de stimulul original, dacă aceştia au fost asociaţi cu hrana.)aceştia au fost asociaţi cu hrana.)

Legea discriminăriiLegea discriminării (Un subiect poate răspunde (Un subiect poate răspunde diferit la doi stimuli apropiaţi. De exemplu, dacă se diferit la doi stimuli apropiaţi. De exemplu, dacă se prezintă două sunete de clopoţel foarte prezintă două sunete de clopoţel foarte asemănătoare, dar numai unul este asociat cu hrana, asemănătoare, dar numai unul este asociat cu hrana, câinele recunoaşte acest sunet şi salivează doar la el.)câinele recunoaşte acest sunet şi salivează doar la el.)

Implicaţii ale condiţionării clasice Implicaţii ale condiţionării clasice în activitatea educaţionalăîn activitatea educaţională

Condiţionarea clasică explică învăţarea Condiţionarea clasică explică învăţarea reacţiilor emoţionale reacţiilor emoţionale (experimentul lui (experimentul lui Watson – învăţarea fricii faţă de şobolanul alb Watson – învăţarea fricii faţă de şobolanul alb de către micuţulde către micuţul Albert Albert))

În şcoală este importantă dezvoltarea În şcoală este importantă dezvoltarea emoţiilor pozitive şi evitarea învăţării emoţiilor pozitive şi evitarea învăţării unor emoţii negative (teama de profesor, unor emoţii negative (teama de profesor, aversiunea faţă de o disciplină, teama în aversiunea faţă de o disciplină, teama în situaţiile de evaluare etc.)situaţiile de evaluare etc.)

Conexionismul Conexionismul (învăţarea prin încercare şi eroare) (învăţarea prin încercare şi eroare)

Thorndike (1874-1949)Thorndike (1874-1949) Ce se învaţă?Ce se învaţă?

Relaţia dintre o situaţie-problemă (S) şi Relaţia dintre o situaţie-problemă (S) şi reacţie (R)reacţie (R)

Reacţiile care duc la succes sunt reţinute,Reacţiile care duc la succes sunt reţinute,cele care duc la eşec sunt inhibate.cele care duc la eşec sunt inhibate.

(Vezi experimentul cu pisica din cuşcă)(Vezi experimentul cu pisica din cuşcă)

Legile conexionismului Legile conexionismului

Legea stării de pregătireLegea stării de pregătire – trebuie să – trebuie să existe existe anumite anumite condiţii pentru ca învăţarea să condiţii pentru ca învăţarea să se producă. De exemplu, dacă pisica nu este se producă. De exemplu, dacă pisica nu este flămândă, nu va fi motivată să acţioneze.flămândă, nu va fi motivată să acţioneze.

Legea efectului Legea efectului – învăţarea depinde de ceea – învăţarea depinde de ceea ce se produce după reacţie sau ce se produce după reacţie sau comportament. Este reţinut comportamentul comportament. Este reţinut comportamentul care duce la succes şi inhibat cel care duce la care duce la succes şi inhibat cel care duce la eşeceşec..

Legea exerciţiului Legea exerciţiului – trăinicia relaţiei S-R – trăinicia relaţiei S-R depinde de numărul de repetiţii.depinde de numărul de repetiţii.

Critica modelului conexionistCritica modelului conexionist Contribuţia principală a teoriei este că accentuează Contribuţia principală a teoriei este că accentuează

rolul întăririlor în învăţarerolul întăririlor în învăţare (învăţarea unui (învăţarea unui comportament depinde de consecinţele acestuia – comportament depinde de consecinţele acestuia – satisfacţia sau insatisfacţia produsă subiectului)satisfacţia sau insatisfacţia produsă subiectului)

Thorndike a considerat că legea efectului poate Thorndike a considerat că legea efectului poate explica toate formele de învăţare. Însă explica toate formele de învăţare. Însă învăţarea învăţarea umană presupune şi altceva decât o succesiune umană presupune şi altceva decât o succesiune mecanică de încercări şi erorimecanică de încercări şi erori (planificare, (planificare, conceperea de strategii, etc.)conceperea de strategii, etc.)

Învăţarea unor deprinderi şi priceperi motorii (înotul, Învăţarea unor deprinderi şi priceperi motorii (înotul, mersul pe bicicletă, dansul etc.) poate fi explicată mersul pe bicicletă, dansul etc.) poate fi explicată prin această teorie, dar prin această teorie, dar dobândirea unor cunoştinţe dobândirea unor cunoştinţe sau competenţe cognitive mai complexe nu poate fi sau competenţe cognitive mai complexe nu poate fi explicată doar prin învăţarea prin încercare şi eroareexplicată doar prin învăţarea prin încercare şi eroare..

Condiţionarea instrumentală Condiţionarea instrumentală Skinner (1904-1990)Skinner (1904-1990)

Ce se învaţă?Ce se învaţă?Relaţia dintre un comportament produs spontan (C) Relaţia dintre un comportament produs spontan (C) şi evenimentul care-i urmează (E) la un interval scurt şi evenimentul care-i urmează (E) la un interval scurt de timpde timp

ExperimentExperiment: un porumbel închis într-o cuşcă poate să : un porumbel închis într-o cuşcă poate să obţină hrană dacă loveşte cu ciocul o plăcuţă ce obţină hrană dacă loveşte cu ciocul o plăcuţă ce deschide un sertar (vezi suportul de curs).deschide un sertar (vezi suportul de curs).

Ce învaţă porumbelul? Ce învaţă porumbelul? Relaţia dintre comportamentul de lovire a plăcuţei şi Relaţia dintre comportamentul de lovire a plăcuţei şi obţinerea hraneiobţinerea hranei

Exemple de învăţare prin încercare şi eroareExemple de învăţare prin încercare şi eroare: dresajul : dresajul la animale, înotul, patinatul, dansul etc.la animale, înotul, patinatul, dansul etc.

Rolul Rolul întăririi în învăţareîntăririi în învăţare Învăţarea unui comportament prin condiţionare Învăţarea unui comportament prin condiţionare

operantă se produce datorită utilizării operantă se produce datorită utilizării întăririiîntăririi..

Întărirea pozitivăÎntărirea pozitivă – consecinţele comportamentului produc – consecinţele comportamentului produc satisfacţie (ex. primirea unei recompense) şi atunci satisfacţie (ex. primirea unei recompense) şi atunci comportamentul se va manifestacomportamentul se va manifesta

Întărirea negativăÎntărirea negativă – consecinţele comportamentului – consecinţele comportamentului conduc la insatisfacţie şi atunci animalul va învăţa să conduc la insatisfacţie şi atunci animalul va învăţa să evite comportamentulevite comportamentul

Utilizarea întăririlor este importantă pentru schimbarea Utilizarea întăririlor este importantă pentru schimbarea comportamentelor. De exemplu, dacă dorim să comportamentelor. De exemplu, dacă dorim să dezvoltăm unui copil un comportament dezirabil, dezvoltăm unui copil un comportament dezirabil, trebuie să utilizăm întărirea pozitivă, dar şi întărirea trebuie să utilizăm întărirea pozitivă, dar şi întărirea negativă pentru a-l determina să evite negativă pentru a-l determina să evite comportamentele indezirabilecomportamentele indezirabile

RECOMPENSA CA ÎNTĂRIRE POZITIVĂRECOMPENSA CA ÎNTĂRIRE POZITIVĂ

Întăririle pozitive reprezintă orice stimul care Întăririle pozitive reprezintă orice stimul care determină creşterea frecvenţei de apariţie a determină creşterea frecvenţei de apariţie a unui comportament.unui comportament.

Stimulii întăritori trebuie să fie percepuţi de Stimulii întăritori trebuie să fie percepuţi de copii ca fiind plăcuţi şi valoroşi.copii ca fiind plăcuţi şi valoroşi.

Întărirea pozitivă poate fi utilizată pentru Întărirea pozitivă poate fi utilizată pentru obţinerea unor comportamente dorite care obţinerea unor comportamente dorite care vor înlocui treptat comportamentele vor înlocui treptat comportamentele indezirabile.indezirabile.

Tipuri de întăririTipuri de întăriri ObiectualeObiectuale – hrană, jucării, bani, premii, cadouri – hrană, jucării, bani, premii, cadouri

SimboliceSimbolice – obiecte cu semnificaţie (jetoane, buline – obiecte cu semnificaţie (jetoane, buline etc.)etc.)

Activităţi Activităţi – timp de joacă, timp pentru cinema, – timp de joacă, timp pentru cinema, timp liber etc.)timp liber etc.)

SocialeSociale – lauda, încurajarea, aprecierea, zâmbetul, – lauda, încurajarea, aprecierea, zâmbetul, a te lăsa surprins etc.a te lăsa surprins etc.

Reguli de aplicare a întăririlor pozitiveReguli de aplicare a întăririlor pozitive Să fie aplicate imediat după producerea Să fie aplicate imediat după producerea

comportamentului aşteptatcomportamentului aşteptat

Să fie precizat motivul pentru care elevul le primeşteSă fie precizat motivul pentru care elevul le primeşte

Să fie aplicate constant pentru formarea unui Să fie aplicate constant pentru formarea unui comportament noucomportament nou

Să fie aplicate intermitent în întărirea unui Să fie aplicate intermitent în întărirea unui comportament deja dobânditcomportament deja dobândit

Întăririle să fie specifice fiecărui elevÎntăririle să fie specifice fiecărui elev

Întăririle artificiale (venite din exterior) se înlocuiesc Întăririle artificiale (venite din exterior) se înlocuiesc treptat cu întăriri naturale (consecinţele pozitive ale treptat cu întăriri naturale (consecinţele pozitive ale unui comportament)unui comportament)

PEDEAPSAPEDEAPSA

Pedeapsa este o modalitate de a reduce Pedeapsa este o modalitate de a reduce frecvenţa de apariţie a unui comportament, frecvenţa de apariţie a unui comportament, prin aplicarea unui stimul neplăcut.prin aplicarea unui stimul neplăcut.

Simpla aplicare a pedepsei nu determină Simpla aplicare a pedepsei nu determină apariţia comportamentului alternativ (cel apariţia comportamentului alternativ (cel dorit).dorit).

Pentru a obţine un alt comportament Pentru a obţine un alt comportament pedeapsa trebuie asociată cu întărirea pedeapsa trebuie asociată cu întărirea comportamentului dezirabil.comportamentului dezirabil.

Reguli de aplicare a pedepselorReguli de aplicare a pedepselor Să fie aplicate imediatSă fie aplicate imediat

Să fie aplicate în particularSă fie aplicate în particular

Să fie aplicate cu calm, explicându-se natura greşelii, regula care Să fie aplicate cu calm, explicându-se natura greşelii, regula care a fost încălcatăa fost încălcată

Să nu fie criticată sau atacată persoanaSă nu fie criticată sau atacată persoana

Să fie acompaniată de întărirea comportamentelor dezirabileSă fie acompaniată de întărirea comportamentelor dezirabile

Să nu se folosească drept pedeapsă activitatea şcolară (de Să nu se folosească drept pedeapsă activitatea şcolară (de exemplu, teme suplimentare, rescrierea temei de 100 de ori exemplu, teme suplimentare, rescrierea temei de 100 de ori etc.), pentru a nu crea aversiune faţă de şcoală etc.), pentru a nu crea aversiune faţă de şcoală

Să fie precedată de avertismentSă fie precedată de avertisment

Sunt total contraindicate pedepsele corporaleSunt total contraindicate pedepsele corporale

De ce sunt ineficiente pedepsele corporale?De ce sunt ineficiente pedepsele corporale?

Pedeapsa corporală atacă persoana şi nu comportamentul.Pedeapsa corporală atacă persoana şi nu comportamentul.

Pedeapsa corporală nu permite identificarea cauzelor Pedeapsa corporală nu permite identificarea cauzelor comportamentului.comportamentului.

Pedeapsa corporală scade stima de sine a elevilor, crescând Pedeapsa corporală scade stima de sine a elevilor, crescând frecvenţa comportamentelor neadaptate.frecvenţa comportamentelor neadaptate.

Pedeapsa corporală transmite mesajul subiacent că cea mai bună Pedeapsa corporală transmite mesajul subiacent că cea mai bună metodă pentru rezolvarea problemelor este forţa fizică.metodă pentru rezolvarea problemelor este forţa fizică.

Pedeapsa corporală are consecinţe emoţionale asupra copilului Pedeapsa corporală are consecinţe emoţionale asupra copilului (teama, frustrarea, ura, izolarea).(teama, frustrarea, ura, izolarea).

Pedeapsa corporală produce agresivitate şi probleme de Pedeapsa corporală produce agresivitate şi probleme de comportamentale (minciuna, chiulul).comportamentale (minciuna, chiulul).

Exemplu de modificare comportamentalăExemplu de modificare comportamentală

Dorim să înlocuim comportamentul indisciplinat Dorim să înlocuim comportamentul indisciplinat (indezirabil) al unui elev la oră cu un comportament (indezirabil) al unui elev la oră cu un comportament de implicare la oră (dezirabil)de implicare la oră (dezirabil)

Paşi de urmat:Paşi de urmat: Identificarea factorilor care întăresc comportamentul Identificarea factorilor care întăresc comportamentul

indezirabil (ex. atitudinea prea severă a profesorului, râsul şi indezirabil (ex. atitudinea prea severă a profesorului, râsul şi încurajările colegilor etc.)încurajările colegilor etc.)

Identificarea întăririlor care ar putea contribui la creşterea Identificarea întăririlor care ar putea contribui la creşterea frecvenţei comportamentului dorit (recompensa pentru frecvenţei comportamentului dorit (recompensa pentru implicarea într-o activitateimplicarea într-o activitate

Evitarea sistematică a întăririlor comportamentului nedorit, Evitarea sistematică a întăririlor comportamentului nedorit, concomitent cu repetarea întăririlor comportamentului dorit concomitent cu repetarea întăririlor comportamentului dorit