curs sisteme 1

CURS 1CREŞTEREA CABALINELORImportanţa creşterii cabalinelor

• Importanţa socială:– După domesticire – rol în dezvoltarea social-istorică a popoarelor

• Importanţa economică:– Tracţiune– Carne:• Europa Centrală şi de Vest (Belgia – 3,5 kg/locuitor/an), Asia• Însuşiri organoleptice inferioare• Proprietăţi dietetice – conţinut redus în colesterol

- Lapte: popoarele asiatice – cumâs (preparat acidulat)- obezitate - afecţiuni gastrointestinale- afecţiuni ale ficatului - hipercolesterolemie - alergie la laptele de vacă-- Pielea: - încălţăminte, - marochinărie, - harnaşamente, - artizanat

- Părul: instrumente muzicale, ţesături, site, perii, pensule

- Subproduse de abator (oasele, sângele, copitele): - uleiuri speciale, - gelatină, - preparate biologice de uz medical (seruri imune, seruri normale, preparate de diagnostic)

- Gunoiul de grajd: agricultura ecologică

Sistemul organizatoric de creştere şi ameliorare a cabalinelor în RomâniaCabalinele de rasă (în proprietatea statului)

Herghelii de stat (12)Depozite de armăsari

Staţiuni de montăHipodrom

(Regia Naţională a Pădurilor – ROMSILVA)

Herghelia – rasă curată • = unitate specializată în creşterea, calificarea, reproducţia şi valorificarea cabalinelor • Herghelia de stat - 4 sectoare: • Iepe mame (+ tineret ≤ 6 luni, armăsari pepinieri)• Tineret femel > 6 luni până la 2-3 ani• Tineret mascul > 6 luni până la 2-3 ani

1

• dresaj şi antrenament (tineret peste 2-3 ani)

Hergheliile de statHergheliile de stat1.Mangalia (CT, 1926): Arab 2. Jegălia (CL, 1915): CRS3. Dor Mărunt (CL, 1887): Trăpaş românesc, SG4. Ruşeţu (BZ, 1919): Trăpaş românesc, SG5. Cislău (BZ, 1894): Pur sânge Englez (PSE)6. Sâmbăta de Jos (BV, 1920): Lipiţan7. Slatina (OT, 1984): Furioso North Star8. Izvin (TM,1967): Ardenez, Nonius9. Beclean (Bistriţa, 1955): Lipiţan, Semigreul românesc (SG)10. Lucina (SV, 1788): Huţul, Calul de Bucovina, Poney românesc11. Rădăuţi (SV, 1792): Shagya Arab 12. Tuluceşti (GL, 1989): Gidran

• Hergheliile de stat şi private au obligaţia să deţină şi să completeze la zi evidenţele zootehnice şi genealogice cu format unic:a) registru de armăsari pepinieri şi armăsari de montă publică;b) registru de iepe-mamă;c) registru de mânji;d) registru de monte şi fătări;e) adeverinţă de montă, adeverinţă de fătare;f) registru de dangale, semnalmente şi microcipuri

Depozite de armăsari:– = unitate de elită specializată pentru întreţinerea armăsarilor de montă publică în extrasezon (august - februarie)– Organizate:• În cadrul hergheliilor• Independente: Arad, Tg. Mureş, Dumbrava (Neamţ), Râmnicelu (Brăila)

• Staţiuni de montă= locaţie special amenajată pentru cazarea armăsarilor şi desfăşurarea activităţii de reproducţie în sezonul de montă

(februarie – august)

• Hipodromul: probe de calificare la trap şi galop– Caii stau până la vârsta de 5-6 ani, când se clasează:• Animalele f. valoroase – înapoi în herghelii (armăsari pepinieri)• Animalele amelioratoare (m.p. valoroase) – depozite de armăsari – armăsar de montă publică

• Armăsarii pepinieri = mascul de rasă, evaluat de Comisia Naţională de Clasare şi Evaluare a Cabalinelor ca purtător de progres genetic, autorizat pentru reproducţie şi la efectivul de iepe din categoria Herghelia Naţională

• Armăsarii de montă publică = mascul de rasă utilizat pentru ameliorarea cabalinelor autohtone

2

Sistematica zoologică

• Clasa Mammalia

• Subclasa Eutheria (Placentatae)

• Familia Equidae

• Subfamilia Equinae

• Genuri Equus, Asinus,Hemionus, Hipotigris, Dolichohypus

• Specii: E. caballus, E. asinus, E. hemionus, E. hipotigris, E. zebra Grevy

1. Genul Equus

• A apărut în timpul erei cuaternare (pleistocen)

• În procesul de evoluţie, s-au modificat:– aparatele locomotor – aparatul digestiv– talia oasele feţei– coloana vertebralăSpecia actuală: E. caballus

Verigi intermediare:

– Phenacodus - mărimea unui iepure, adaptat la terenurile mlăştinoase– Eohippus (eocenul inferior) – 30 cm, 4 degete la m. anterioare şi 3 la m. posterioare– Mezohippus: 50 – 60 cm, 3 degete– Meryhippus: 90 cm, 3 degete, cel din mijloc mai dezvoltat– Pliohippus: 1,10 - 1,20 m, sprijin pe un deget, animal de viteză

2. Genul Asinus

• Speciile sălbatice: – asinul nubian (a evoluat asinul comun) – asinul somalez (au evoluat rasele de asini)

• Domesticirea: în Africa, cu peste 2000 ani înaintea calului

• Specia domestică: E. asinus

Asinul comun:• 80 – 110 cm • 100 – 200 kg• Conformaţie grosolană• Carnea inferioară celei de cal• Laptele asemănător cu cel al iepei d.p.v. al compoziţiei chimice

• Asinul ameliorat: rase:– Poitou, Dauphine (Franţa),

3

– Leonă, Zamorană, Catalană (Spania),– Piemont, Martină (Italia )– Asinul alb de Egipt şi de Arabia (Africa)– Marai, Hamadam (Asia)

• 120 – 130 cm, 200 – 350 kg

• Culori variabile (albă, castanie, cenuşie, brună) Rasa Poitou (Franţa)Rasa Zamorană (Spania)Rasa Catalană (Spania)Rasa Piemont (Italia)Asinul alb de EgiptRasa Hamadam (culoare roşie)

3. Genul Hipotigris (Zebra)

• Specia E. hipotigris

• Formă sălbatică şi domestică (Africa)

• Forma domestică are mai multe varietăţi:– zebra de munte – zebra de Etiopia (burcheli)– calul-zebră (zebra quagga)

4. Genul Hemionus (hemionul, semimăgar)

• Formă sălbatică şi îmblânzită (domesticită?) – E. hemionus

• 3 varietăţi: – onagrul (Asia Mică, Turkmenia)– Kiangul (Tibet, Caşmir)– Culanul (Mongolia, Turkestan, Kirchizia)

• Talia 90 cm (onagru) – 130 cm (kiang)

• Culoare galbenă sau brun roşcată, mai deschisă pe abdomen

5. Genul Dolicohippus (zebra de Grevy)

• Specia: E. zebra Grevy

• talia cea mai mare, 1,37 m.

Hibrizii genului Equus

• Catârul, bardoul, zebroidul

Catârul = iapă x măgar– Spania, Italia, Franţa, Grecia, China, Rusia, Ungaria, Brazilia, Peru– Fenotipic - mai asemănător cu asinul– Dezvoltarea corporală, coada şi viteza - asemănătoare cabalinelor. – Talia 130 – 170 cm, m.c. 300 – 650 kg– Forţă tracţiune mare

4

– Roba neagră, roibă murgă, albă– dungă specifică pe trunchi– Nechezatul - sunet de trompetă ce se termină cu un nechezat– Masculii – sterili. Femelele – uneori fertile.– Femelă catâr x armăsar = hippom

Bardoul = măgăriţa x armăsar• Asemănător cabalinelor: cap mic, coama mai bogată, membre mai subţiri• Dezvoltare, îmbrăcămintea piloasă şi temperament de asin. • Capacitate energetică redusă.

ZebroidulZebril = ♂ zebră x ♀ măgăriţăZebrul = ♂ zebră x ♀ iapăZeony = ♂ zebră x ♀ poney

CURS 2Originea cabalinelor domestice (Equus ferus caballus)

• Monofiletică

• Calul sălbatic (Equus ferus) – cuaternar subspecii:

– Calul mongol (E. ferus przewalski) – Calul Tarpan (E. ferus ferus)– Calul diluvian (E. Silvaticus)

→ Calul domestic (E. ferus caballus)

Calul mongol (Equus ferus Przewalski)

• Subspecie sălbatică pe cale de dispariţie

• Descoperit în 1879 de exploratorul rus Nikolai Mikhailovici Przewalski

• Descris de zoologul J.S. Poliakov în 1881Descris de Poliakov 1881

• 66 cromozomi• Reintrodus în sălbăticie în anul 1985• în vestul Asiei Centrale (China, Mongolia) - 248 animale sălbatice libere• mongol x domestic → produşi fertili cu 65 cromozomi

Calul tarpan (E. ferus ferus, E. Gmelini)

• Subspecie sălbatică dispărută în 1909

• = Cal preistoric

• Franţa, Spania; Rusia

• Începând cu 1930 – a fost recreat ═> tarpanul modern (Heck)

Calul diluvian (Equus silvaticus) • = Calul de pădure

5

• Pleistocen (10.000 ani î.Hr)• Tip greu - talia de 1,52 m, masa corporală 545 kg

DOMESTICIREA CABALINELOR

• 6000 î.Hr

• Consecinţele domesticirii– Morfologice– Fiziologice– Etologice

Clasificarea raselor de cai• Rase culturale:– Uşoare: Arab, Shagya Arab, PSE, Gidran– Intermediare: Lipiţan, Trăpaş (american, Orlov, românesc), CSR, Nonius, Furioso North Star– Grele: Frizian, Ardenez, Pinzgau, Semigreul românesc• Rase naturale: Huţul• Populaţii de tranziţie: calul de Banat, de Făgăraş, ialomiţean, dobrogean, ameliorat de munte

• Dezvoltarea hipermetrică– Talia peste 160 cm– Mc peste 550 kg

• Dezvoltarea eumetrică– Talia 150-160 cm– Mc 450-550 kg

• Dezvoltarea hipometrică– Talia sub 150 cm– Mc sub 450 kg

RASELE UŞOARECaracterele generale

• Dezvoltare corporală eumetrică

• Aspect uscăţiv

• Tipul fiziologic respirator

• Rase: Arab, Shagya Arab, PSE, Gidran

Rasa Arabă

• Formare - Peninsula Arabică

• Una dintre cele mai vechi rase (4500 ani)

• S-a format în condiţiile climei tropicale (deşert)

• În Europa – din 1095

• În Mexic - 1519 → Mustang

• La formarea rasei Arabe:

6

– consangvinizare moderată– creşterea pe linii– hrănire raţională– antrenament– selecţie riguroasă

• Rasă rezistentă la condiţiile tropicale, foame, sete

•• 10 linii: – Shagya – Dahoman – El Sbaa – Gazal – Hadban– Koheylan – Koheylan - Karas – Mersuch – Nedjary – Syglavy – Bagdady

Însuşiri morfologice:

• culori: Profil drept sau uşor concav

• gât lung

• format corporal pătrat

• Dezvoltare eumetrică: – talia 150 mc – mc 450 kg

• cap mic, uscăţiv. Însuşiri morfologice:• ….• mers caracteristic, elegantTemperament vioi

În România – sec 16

Herghelia Mangalia

Rasa Shagya ArabFormare: sec. 18, Babolna, Rădăuţi

• % ridicat din rasa ArabăOmologată ca rasă - 1978Răspândire: Cehia, Austria, Croaţia, Polonia, Germania, Ungaria, România.

• 8 linii

– DAHOMAN – EL-SBAA – GAZAL – HADBAN

7

– KOHEILAND – MERSUCH – SHAGYA – SIGLAVY-BAGDADY

• Însuşiri morfologice:

– Dezvoltare eumetrică:• talia 150 -157 cm, mc 480 - 530 kg

– Comparativ cu rasa Arabă• talia este mai înaltă• scheletul mai dezvoltat

•Rasa Pur sânge englez

• Galop

• Formare - Anglia sec 14

• Omologarea – 1791

• Primul registru genealogic (1793)

• 3 armăsari fondatori:

– Byerley Turk (Turcia)

– Darley Arabian (Siria) Eclipse

– Godolphin Barb (Maroc)

→ Eclipse (1764-1789) – la reproducţie 17 ani 400 urmaşi, din care 344 campioni80% din efectivul actual

Însuşiri morfologice• ...• Defecte de aplomb: chişiţa moale, genunchi arcaţi, exostoze

• Temperament foarte vioi (coleric)

• În România - 1870

• Herghelia Cislău (BZ)

Calul Gidran

• Răspândire: Ungaria, Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Serbia, Bulgaria, Grecia, Turcia• Însuşiri morfologice:– variabilitate mare – Culoarea roibă, cu particularităţi de culoare– format corporal dreptunghiular– Dezvoltare eumetrică: talia 160 cm, mc 500 kg • Constituţia fină - robustă• Temperamentul vioi

8

• Rasă pe cale de dispariţie (200 animale)

• Herghelia Tuluceşti (GL)

CURS 3Rasele intermediare de cabalineCaractere generale:

• Dezvoltarea eu-hipermetrică

• Formatul corporal dreptunghiular

• Tipul morfologic mezomorf

• Musculatura mai bine dezvoltată

• Lipiţan, Trăpaş (american, Orlov, românesc), CSR, Nonius, Furioso North Star

Rasa Lipiţană

• Formare – herghelia Lipizza, din armăsari din rasele Andaluză, Lusitano, Kladrub şi iepe indigene

8 linii: • Pluto (armăsar spaniol din Danemarca) • Conversano (armăsar spaniol crescut în Italia), • Maestoso (armăsar Kladrub)• Favory (armăsar Kladrub) • Neapolitano (armăsar spaniol crescut în Italia) • Siglavy-Capriola (armăsar Arab) • Incitato (Croatia) • Tulipan (Ungaria)

Însuşiri morfologice

• Culoarea vânătă (50%), albă, murgă, neagră, roibă, dereşă (rar)

• Dezvoltare eumetrică: – Talia 155 cm, mc 550 kg

• ...

• În România - 1874 Sâmbăta de Jos

• Herghelii: – Sâmbăta de Jos (BV) – cca 70 iepe mame– Beclean (BN) – cca 20 iepe mame

Rasa Furioso North Star

• Formare: herghelia Mezohegyes, din PSE– Armăsarii Furioso şi The North Star;– iepe de diferite provenienţe

• Răspândire: România, Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria, Cehia, Slovacia

9

• Herghelia Slatina (OT)


• Culoarea: murgă, roibă, neagră

• Dezvoltare hipermetrică: – Talia 157 cm, mc 570 kg• …

• Membre – defecte: genunchi şterşi, chişiţa scurtă şi dreaptă

Rasa Trăpaş american• Trap• Formare: SUA, din PSE, Arab, Norfolk• Însuşiri morfologice– Dezvoltare eumetrică: talia 158 cm, mc 480 kg– Rezistent şi rustic• Amelioratorul Trăpaşului românesc

Rasa Trăpaş românesc

• Formare: – 80% Tr. American, – 10% Tr. Orlov, – 5% Tr. Francez, – 5% Tr. Rusesc, PSE, alte rase

• Herghelia Dor Mărunt (CL) şi Ruşeţu (BZ)

• Însuşiri morfologice:– Culoarea: murgă, roibă, neagră, dereşă (rar) – ....– Dezvoltare eumetrică: Talia 157 cm, mc 450 – 500 kg

Rasa Calul de Sport Românesc

• Călărie şi obstacole

• Formare: 6 grupe ½ sânge– Anglo-Arab, Plevna, Furioso North Star, Arab, Trăpaş românesc, PSE

• Herghelia Jegălia (CL)

• Însuşiri morfologice:– Dezvoltare hipermetrică:Talia 168 cm, mc 595 kg– ....– Culoarea: murgă, roibă, vânătă, neagră, dereşă

10

Rasa Nonius

• Tracţiune semigrea şi călărie

• Formare: herghelia Mezohegyes, din armăsarul anglo-normand Nonius şi iepe arabe, spaniole, moldoveneşti, kirghize

• Răspândire: Cehia, Slovacia, Austria, Serbia, Bulgaria, Ucraina, România


• Culoare: murgă, neagră

• Dezvoltarea hipermetrică:– Talia 160 cm, mc 600 kg

• Defecte:– Cap grosolan, grebăn retezat, abdomen mare, piept îngust, copite deseori plate, defecte de aplomb

• Temperament liniştit – limfatic

• Pretenţios la condiţiile de hrănire şi îngrijire

• Herghelia Izvin (TM)

Rasele greleCaracterele generale

• Dezvoltare corporală hipermetrică

• Formatul corporală dreptunghiular

• Musculatura foarte dezvoltată

• Tipul morfologic brevimorf

• Producţia piloasă abundentă (părul de protecţie)

• Capul este mare

• Gâtul scurt, gros, rotat

• Grebănul este şters

• Trunchiul este lung, larg şi adânc

• Spinarea şi şalele – lungi, largi

• Regiunile de pe linia superioară - duble

• Membrele scurte şi groase

• Părul de protecţie este dezvoltat

• Constituţia robustă-afânată

• Temperamentul limfatic

• capacitatea de tracţiune – de 4-5 ori masa corporală

Rasa Friziană

• Olanda (provincia Friesland)

• Conformaţia specifică raselor grele, dar sunt animale graţioase şi vioaie

11

• Descris de romani

Însuşirile morfologice

• Culoarea neagră. Ocazional murg (neadmis de standard)

• Standardul permite steaua

• Capul de tip “spaniol”

• Gâtul lung

• Părul de protecţie (coamă, coadă şi membre) este lung

• Coama - deseori ondulată

• Dezvoltarea eu-hipermetrică– Talia 1,57 m– Masa corporală 590 kg

RASA SEMIGREUL ROMÂNESC

• Tracţiune semigrea

• Formare - două tipuri:– Semigreu mare (Bonţida) : • T: Ardenez x Lipiţan;• M: Ardenez x Furioso North Star– Semigreu mic (Ruşeţu) : • T: Ardenez x Trăpaş românesc; • M: Ardenez x iepe ialomiţene

Însuşiri morfologice

• Culoarea: murgă (50%), piersicie, dereşă, roibă

• Dezvoltare eu-hipermetrică– Tipul mare: 156 cm, mc 560 kg– Tipul mic: talia 150 cm, mc 510 kg

• Spinarea şi şalele concave

• Crupa uşor teşită

• Copite relativ mari

• Defecte de aplomb:

– genunchi şterşi,

– jarete apropiate,

– mers lopătat

• Temperamentul liniştit

• Animalele pot tracta (la pas) de 3-4 ori mc

12

• Herghelii:– Beclean (Lipiţan), – Dor Mărunt (Trăpaş),– Ruşeţu (Trăpaş)

Rasa Ardeneză

• Tipul uşor al rasei Greul Belgian

• Descris de Iuliu Cesar


• Culori murgă, roibă, piersicie, dereşă, vânătă

• Dezvoltare hipermetrică:– Talia 160 - 175 cm, mc 750 – 1100 kg

• Capul inexpresiv. Moţ în frunte

• Spinarea şi şalele – uşor concave

• Crupa uşor teşită

• Membrele groase, scurte, copite mari

• Defecte de aplomb: genunchi şterşi, mers lopătat

• Herghelia Izvin

CURS 4Rase naturaleRASA HUŢUL

• Port samar, călărie, tracţiune

• Origine – tarpan

• Centrul de formare - Bucovina

• Răspândire: Ucraina, Polonia, Slovacia, Ungaria, România

• Linii: Goral, Hroby, Pietrosu, Ouşor, Prislop

• Herghelia Lucina

• Din 1979 rasa face parte din fondul genetic al raselor de animale originale şi primitive al F.A.O.

• În scopul prezervării rasei, s-a înfiinţat în anul 1994 FEDERAŢIA INTERNAŢIONALĂ A HUŢULULUI (H.I.F.)

• În prezent, în lume există numai 500 iepe Huţul


• Culoarea: murgă, roibă, neagră, şoricie, şargă, dereşă

• Particularităţi de culoare: zebrături, dunga şi crucea de măgar (şoricie, murgă)

13

• Dezvoltare hipometrică: talia 138 cm, mc 400 kg• Cap mare, relativ grosolan• Moţ în frunte • Coamă abundentă• Membre relativ scurte. Chişiţa scurtă. • Copite mici, cornul foarte dur

• Defecte: fluiere subţiri, sub el dinainte, strâmt dinapoi, jareţi apropiaţi, chişiţă scurtă

• Constituţia robustă

• Temperament vioi

• Foarte rezistent la îmbolnăviri

Sistemul de creştere a armăsarilor de reproducţieÎntreţinerea în hergheliiÎntreţinerea în depozite de armăsari

Întreţinerea în herghelii• Boxe individuale dispuse pe două rânduri• Pereţi înalţi, cca 40% grilaj – socializare• Iesle beton sau metal (concentrate, suculente)• Adăparea la găleată• Pardoseala argilă tasată şi paie• Armăsarii se întreţin dezlegaţi şi nepotcoviţi

Întreţinerea în depozite de armăsari

• Adăpost tip hală, 40-50 animale

• Unul sau două rânduri (crupă la crupă)

• Standuri individuale despărţite prin stănoage

• Pardoseala: argilă tasată, cărămidă

• Ieslea din beton este continuă

Alimentaţia

• Echilibrată, reduse ca volum, nivel energetic ridicat

• Menţinerea condiţiei de reproducător

• Nivel proteic scăzut: cantitate redusă de spermă, oligospermie

• Supraalimentaţia: – scăderea activităţii sexuale, – diminuarea reflexelor sexuale,– oligospermie

14

Raţia zilnică

• Fibroase: fân (30% fân leguminoase)

• Suculente: morcovi sau sfeclă furajeră. Vara - masă verde

• Concentrate: ovăz, orz, mazăre, tărâţe, şroturi, porumb– uruite, în amestec (40-60 % ovăz ca atare)

Adăparea

• Adăparea la găleată

• Adăparea - înainte de administrarea concentratelor (indigestii)

• Pentru prevenirea “colicilor de apă” – adăparea în mai multe reprize (uşor sărată)

Regimul de mişcare

• Rol în asigurarea condiţiei de reproducător

• Se efectuează la 1-1 ½ ore după tain

• În două reprize

• Durata totală de 2 ore

• Liberă şi dirijată

• La rasele uşoare şi intermediare: la lonjă, sub şa (8-9 km), la tracţiune (4-6 km), în manej

• La rasele de trăpaşi: înhămare la sulky, pe distanţa de 6-8 km

• La rasele grele şi semigrele: tracţiune

• Alura de pas – trap – galop - pas

• Ultimele 15 minute - pas

• După efort – buşumare până la uscare

Sistemul de creştere a iepelor de reproducţieÎntreţinerea:

– Iarna – stabulaţia

– Vara – sistem mixt

• Adăpostul – tip hală

• Capacitate 40-100 iepe

• Jgheaburi de furajare, grătare pentru fân

• Adăpători cu nivel constant sau jgheab de adăpare

• Iepele PSE – boxe individuale (prevenire accidente)

Alimentaţia

• Raţii optime, furaje de calitate

• Fibroase:

15

– fân, paie– cantitatea scade la ½ spre sfârşitul gestaţiei

• Concentrate: – ovăz, orz, mazăre, tărâţe, şroturi, porumb– Amestec – uruială, zdrobite– Excepţie – ovăz – bob întreg

• Suculente:– Morcovi, masă verde

• Nivel scăzut de proteină – mortalitate embrionară (a 25-35 a zi)

• Nivel proteic mai ridicat (cu 10%) – instalarea proceselor de putrefacţie la nivel intestinal– Diaree, colici– Toxine - dermatite

• Nivelul optim în celuloză: 25-28%– stimulează tranzitul intestinal– evită staza digestivă şi instalarea proceselor fermentative – colici

• Nivelul crescut de celuloză – scade ingesta– scade digestibilitatea raţiilor

• Subalimentaţia - efecte negative – în special la rasele PSE, Furioso North Star, Nonius, Gidran

Iepele gestante în 3 luni şi peste 6 luni:

• Expuse la avort (colici)

• NU furaje mucegăite, îngheţate, infestate cu plante toxice (cornul secarei, tăciune, rugină)

• NU masă verde prea crudă, frunze şi colete de sfeclă - furaje bogate în azot proteic

• Furaje care provoacă colici:– ovăz şi orz prea proaspete (U% mare),– masă verde încinsă,– trifoliene verzi în stadiu de vegetaţie tânără

Adăparea

• Temperatura minimă de 8°C

• Apa prea rece – avort

Regimul de mişcare:– Iarna – padoc, culoar mişcare (3-5 km la pas)– Vara – păşune, padoc (toată ziua)

16

Sistemul de creştere a mânjilor

Întreţinere:

• Până la vârsta de 6 luni

• Primele 14 zile – boxa de fătare

• Apoi – halele pentru iepele-mame

Alimentaţia• Până la 6 luni – lapte matern, iepe doici sau alăptare artificială• Substituent de lapte: – 700 ml lapte vacă, – 260 ml apă, – 30 g glucoză (lactoză), – 5 g carbonat Ca, – 5 g drojdie de bere– Stare proaspătă, 37-39°C

• 3-4 săptămâni: ovăz uruit

• 1-1,5 luni: – fân– ovăz boabe, orz, mazăre, tărâţe grâu, şroturi – Suculente: morcov, sfecla tocată, masa verde

Năpârlirea

• Prima năpârlire – 4 luni

• Apetit capricios, sensibilitate la frig

• Se pot forma deprinderi necorespunzătoare

Adăparea

• Apa la discreţie

• Temperatura apei min 7°C

Regimul de mişcare

• În padoc– 9 zile - 10-15 minute – 14 zile – 40 minute– 2-3 luni – toată ziua afară

• Mişcare la pas, apoi alternare de pas cu trap

• Mişcarea – pe loturi de vârstă (grupuri de 1 lună, 2-3 luni, 4-6 luni)

17

Înţărcarea

• Factor de stres: lipsa laptelui, lipsa mamei, schimbarea adăpostului

• + dangalizare

• 6 luni, funcţie de dezvoltarea corporală, consumul de furaj– Mânjii subponderali – 7-8 luni

• Tehnica de înţărcare– Transferarea mânjilor în adăpostul de tineret– Menţinerea mânjilor încă câteva zile în adăpostul de iepe-mame (dezavantaj – sug de la alte iepe)

Sistemul de creştere a tineretului cabalin până la intrarea în dresaj

• 6 luni – 1,5-2,5 ani

• Separat pe sexe

• Întreţinerea - adăposturi tip hală– Lotizare pe grupe de vârstă – Stabulaţie liberă– Pardoseala – argilă tasată sau cărămidă

• Alimentaţia – diferenţiată pe sexe

• Adăpători individuale cu nivel constant sau jgheab comun

Regimul de mişcare

• Mişcare liberă în padoc

• Mişcare dirijată în culoarul de mişcare

• În două reprize (dimineaţa şi după amiaza)

• Pas şi trap

• În ambele sensuri

Sistemul de creştere a tineretului cabalin în dresaj şi antrenamentÎntreţinerea

• Adăposturi tip hală

• Întreţinerea în stabulaţie legată (fără stănoage)

• Sistem crupă la crupă

• Furajarea – jgheaburi individuale

• Adăparea la găleată

• Contraindicată – adăparea cu o oră înainte şi după efort

Alimentaţia

• Raţii identice la cele două sexe

18

• Furajarea este de tip uscat

• Nivel nutritiv ridicat - timpul de furajare este redus

• Necesarul nutritiv – să asigure:– Efortul fizic– Asigurarea funcţiilor vitale

• Periodic – dinamica ponderală (cântăriri)

• Administrarea furajelor:– 5 tainuri – fibroase – 3 tainuri concentrate– 1 tain suculente

• Nerespectarea numărului de tainuri – “abdomen de paie”

• Recomandare : începerea antrenamentului – după 1-1 ½ ore de la administrarea tainului

• Mişcarea – exerciţii şi eforturi dirijate pentru dezvoltarea şi manifestarea capacităţii energeticeSistemul de dresaj şi antrenament

• Dresaj, antrenament, testare

Dresajul

• crearea reflexelor pozitive

• La cel mult 3-4 luni – obişnuirea cu căpăstrul

• Apoi – legarea la iesle, ridicarea membrelor

• Vârsta de începere a dresajului:– 1 ½ ani la Trăpaş şi PSE– 2 ½ ani la celelalte rase

• După o anumită tehnică

• Stimularea/inhibarea unor reflexe ↔ recompensă/pedeapsă

• Principiile dresajului: – repetiţia – continuitate – ritmicitatea – progresivitatea

Antrenamentul

• Imediat după terminarea dresajului

• Pe baza unui program metodic

• → dezvoltarea maximă a aptitudinilor unui serviciu (tracţiune, călărie, port samar)

19

CURS 5CREŞTEREA OVINELORProducţiile animaliere obţinute de la ovine

Producţii:

• lână (usucul),

• pielea,

• pielicele,

• carne,

• lapte

Producţia de lână

• Lâna

• Jarul

• Din producţia totală de lână:– 38% lână tip Merinos

Usucul

• = amestecul sebumului şi secreţia glandelor sudoripare

• Formează la suprafaţa fibrelor de lână un strat protector

Factori care condiţionează cantitatea de usuc (mai mare):– Tipul morfo-productiv: de lână fină– Sex: berbeci – Alimentaţia: supraalimentaţia, normală– Starea de sănătate (animale sănătoase)

• Usucul de calitate:– Alb-gălbui→portocaliu– Sub formă de emulsie şi solzişori– Repartizare uniformă pe toată lungimea fibrei– Uşor lavabil în apă caldă

Producţia de piele

• Organul de producere a lânii– Startul inferior al epidermei - fibrele de lână– În stratul dermic – foliculii piloşi– Hipoderma – formarea cutelor de piele

• Greutatea pielii: 5,5 – 7,5% mc

• Calitatea pielii – starea de sănătate

Producţia de pielicele

• Karakul şi metişi

20

• Ţurcana, metişi

• Karakul – culori:– Neagră (arabi)– Brumărie (shiraz)– Cafenie (comor)– Albă – genă recesivă, f rară, puţin apreciată

Producţia de carne

• Funcţie de religie şi tradiţii

• Miros specific – înlăturat prin îngrăşarea intensivă a mieilor

Factorii care influenţează producţia de carne:

• Rasa

• Vârsta: – miel de lapte (4-8 săptămâni) – fragedă– Tineret îngrăşat (100-150 zile) – Ovine adulte reformate – bob de carne mai dur Producţia de lapte

• Formă proaspătă

• brânzeturi

• 7,5% grăsime

• 1,5 – 2 ori mai nutritiv, conţinut ridicat în vitamine şi fier

• Poate fi consumat crud – transmiterea tuberculozei - 3‰

• Factorii care influenţează producţia de lapte:– Rasa: Friză, Awassi, Lacaune– Vârsta – platou 5-8 ani– Greutatea corporală – corelaţie +– Prolificitatea – 3 miei → producţie mai mare cu 65%– Sistemul de muls

Originea ovinelor

• Muflonul → rasele de oi cu coadă scurtă (13 vertebre caudale)

• Arkarul → oile cu coadă lungă

• Urialul → oile fără coarne

• Argalul → oile cu coadă şi fese grase

Clasificarea raselor de ovine– Rase cu coada lungă: Ţurcana, Raţka, Merinos – Rase cu coada scurtă: Finish Landrace, Romanov

21

– Rase cu coada lată: Karakul– Rase cu fesele şi coada grase: Kurdiuk

Rasa Merinos australian

• Formare: – Merinos spaniol, francez, Rambouillet, american

• Trei subtipuri: fin, mediu, robust

• Masa corporală: 75 kg ♂, 45 kg ♀

Însuşiri exterior.....

Producţia de lână:

• 5-12 kg

• Fineţea 20-24 μ

• Lungimea fibrei 8-10 cm

• Lână superioară, mătăsoasă, lucioasă

• Usuc superior

• Randamentul la spălare > 45%

Rasa Merinos de Palas

• Formare:

– Palas Constanţa

– Merinos Rambouillet (1926), Stavropol, Caucazian, Groznensk, Australian (1971)

• Masa corporală: 64-90 kg

Însuşiri de exterior......

• Asemănătoare cu Merinosul australian

• 1-2 cravate

Producţia de lână– Lână: 7-14 kg– Lungimea fibrei 8-10 cm– Fineţea 19-21 μ– Lână superioară, mătăsoasă, lucioasă– Randamentul la spălare 36%

Producţia de lapte: 135 l / lactaţieProducţia de carne:– Prolificitatea 130% – La fătare: 5-6 kg– La 5 luni: 35-40 kg– Rt 44-46%

Linia de lapte Palas

22

– Mc 60-90 kg– Lâna: 3,5 – 7 kg– Fineţea 28-30 μ – Lapte: 180-220 l pe lactaţie– Durata lactaţiei 240-270 zile

Linia de carne Palas– 60-110 kg– La 5 luni: M 37-42 kg– Rt 46-48%

Linia prolifică Palas– M 55-80 kg kg– Prolificitate 160-180%– Miei înţărcaţi/oaie fătată: 1,5 – 1,7 miei – Sezon lung de reproducţie

Rasa Merinos transilvănean

• Formare:

– V ţării

– Ţigaie, Ţurcană, Merinos Rambouillet, M. Negretti, M. precoce, M. unguresc de pieptene, M. Stavropol. M de Palas, M australian

• Variabilitate mare

• 2 tipuri: colinar, de câmpie

• Răspândire: Judeţe Bihor, Satu Mare, Maramureş, Arad, Sălaj, Timiş, Iaşi, Vaslui, Brăila

Însuşiri de exterior.....

• Mc 50-70 kg

• 2-3 cravate, şorţ, pe trunchi cute mici

Producţia de lână

• Lâna: 5-8 kg

• Fineţea: 22-24 microni

• Lungimea fibrei: 5-8 cm

• Lâna extinsă, pe abdomen – mai scurtă. Crustă la suprafaţă

• Randamentul la spălare: 34-40%

Producţia de lapte: 50-150 lProducţia de carne• La fătare: 3-4 kg • La 100 zile: 22 kg (îngrăşare intensivă)• Rt: 40-45% la adulte; 50% la tineretul îngrăşat • Carnea este slabă; proporţia carne-grăsime 4:1• Prolificitatea 114%

23

CURS 6Rase de ovine pentru carne

• Conformaţie brevimorfă

• Constituţia robustă

• Profilul corporal dreptunghiular

• Masivitate

• Gât scurt, gros

• Membrele scurte

• Jigourile foarte dezvoltate

• Rt peste 60%

• rasele englezeşti, Texel

Rase englezeşti

• Cu lână lungă: Leicester, Lincoln, Romney Marsh

• Cu lână scurtă: Southdown, Suffolk

Rasele englezeşti cu lână lungă

• mc 60-140 kg

• Producţia de lână– 4 - 11 kg – L 10 - 24 cm – Semigroasă 3 - 41 microni

Leicester

• Marea Britanie

• Trei rase: englezesc, Blueface, Border

• Lâna – Albă. Luciu

Lincoln

• Formare – 1750 Marea Britanie

• Leicester englezesc x rase locale

• Îngrăşare la păşune

• Carcase superioare

• Lâna – 30 – 40 cm– mătăsoasă, luciu

Romney Marsh

24

• Marea Britanie

• Leicester x rase locale

• 120 zile: 28-32 kg

• Rezistenţă, adaptare

Rasele englezeşti cu lână scurtă

• Mc 65-135 kg

• Producţia de lână– 2,5-5,5 kg– L 5-8 cm

SouthdownCea mai veche rasă cu lâna scurtă

• Precocitate, valorificarea hranei, calitatea cărnii

• AmelioratoareProducţia de carne

• 120 zile 35-38 kg

• Rt 60%

• Fineţea fibrei musculare, suculenţă, gust plăcutLâna - Fină, 25 microni

Oxford Down

• Marea Britanie• Viteza cea mai mare de creştere• Berbeci terminali• Prolificitate 200%

• Rt 60%.

• Carcase de calitate

• Lâna - semigroasă 33-37 microni

SuffolkSouthdown x Norfolk

• Lâna - semifină 28-33 microni

Texel

• Olanda

• 1970 – import în Marea Britanie

• mc 80-100 kg

• Prolificitatea 150%

• 150 zile – 23 kg

• Carcase de calitate superioară

• Berbeci terminali

25

• Lâna 3,5-5,5 kg

• semifină 32 microni

Rase mixte

• Carne-lână:– Ile de France– Polwarth– Corriedale– Cheviot

Ile de France

• = Merinos precoce francez

• F Merinos Rambouillet x M Leicester Producţia de carne

• mc 60-100 kg

• Îngrăşare intensivă

• 120 zile – 35 kg

• Rt 50%

Lâna

• 4 kg

• scurtă 7-8 cm

• fină 25-28 microni

Rezistenţă la scapie

Polwarth

• Australia 1880

• M australian x Lincoln

• Rustică, adaptabilă

• mc 55-100 kg

• Lâna 5-7 kg – Fină 24-26 microni – L 10-12 cm

Corriedale

• Noua Zeelandă

• Merinos australian, Lincoln, Leicester, Romney Marsh

• Jigouri foarte dezvoltateProducţia de carne

• mc 55-110 kg

• 120 zile 16-18 kg

26

• Rt 60%Lâna

• 5-8 kg

• Fină 26-28 microni

• L 10-12 cm

Cheviot

• Scoţia

• Rezistentă şi puţin pretenţioasă

• Nu prezintă coarne

• Coada lungă

• Mc 50-90 kg

• Prolificitatea 173%

• 180 zile – 28 kg

• Carcasă superioară

• Lâna – lungă, 3,5 kg– groasă, 37 microni– calitate superioară

CURS 7Rase pentru pieliceleKarakulFormare: oraşe Buhara, Samarkand

• Origine Ovis vignei arkar

• Răspândire: Rusia, Ucraina, Crimeea, Kazahstan, Afganistan, Iran, Argentina, SUA, Germania, Austria, Franţa, Italia, Cehia, Polonia, SlovaciaVarietăţi culoare:

• Neagră (Arabi)

• Brumărie (Shiraz)

• Cafenie (Komor, Komodor sau Kombar)

• roz (Guligaz)

• Albă

• Însuşiri morfologice

• mc 40-70 kg

• 87% pielicele superioară

• Lână 1,8 kg - 2,7 kg. Groasă

• Lapte 60-80 kg (150 kg); 7,8% grăsime

• Metişi Karakul x Ţurcană

27

Rase pentru lapte

• Tip morfologic ....

• Profilul corporal ....

• Constituţia fină, fină-robustă

• Aspect uscăţiv

• Uger dezvoltat

• Jigouri şi musculatura – slab dezvoltate

• Osatura fină şi rezistentă

• Extremităţile – doar jar

• Lâna groasă

• Lactaţia 230 zile

• rasele Friză, Awassi, Lacaune

Friză

• Cea mai productivă

• Formare Germania

• Origine - muflon (Ovis mussimon)

• mc 50-90 kg

• Lapte 400-700 kg (record 1453 kg)

• Prolificitate 200%

• lâna 2,5-3 kg

• L 10-12 cm

• Fineţea 37-45 microni

• Lucioasă, mătăsoasă

• Ameliorarea rasei Ţurcană

Awassi

• Siria

• Coada grasă

• Mc 55-65 kg

• Lâna lungă, groasă, semilucioasă. 2-3 kg

• Lapte 250-300 kg

Lacaune

• Formare – Franţa

• Două direcţii: lapte, carne

• mc 90 kg

• Aptitudini-muls mecanic

• Lactaţia 160 zile

• 160-200 kg lapte (200-300 kg)

28

• 7-8% grăsime

• Brânzeturi tip Roquefort

CURS 8Rase prolifice- Finish Landrace, Romanov, Barbados, Booroola Merinos, Cambridge, Dormer, Dorset, Rideau

Finish Landrace

• Finlanda

• Rustică, prolifică (200%)

• Coada scurtă

• Mc 45-95 kg

• Lâna semifină, 2,5-5 kg. L 16-20 cm

• Culori: alba, neagră, brumărie

Romanov

• Formare – fosta URSS

• Cea mai valoroasă rasă pentru cojoace

• Culoare gri-albăstruie. Jar negru şi alb(Fibre negre, groase/albe, subţiri)

• Prolificitate 4-5 miei/fătare – (record 9 miei/fătare)

• Lâna moale, călduroasă.

• Cojoc – tineret 6-8 luni

Barbados

• Insulele Caraibe, Africa de Sud

• Standardul în 2004. Rustică, rezistentăBavarian Forrest

• 3 miei

• Rasă tardivă

• Rezistentă la boli

Booroola Merinos

• Australia

• F% 2,4 (4-6 miei)

Cambridge

• 1964, Marea Britanie

Dormer

29

• Africa de Sud

• Carne

Dorset

• Marea Britanie

• carne

Rideau

• Canada

• Prolificitate 3-4 miei

Sisteme de întreţinere a ovinelor

• Transhumanţa, la păşune, mixtă, în stabulaţie

Întreţinerea pe păşune

• Animalele sunt grupate în turme, funcţie de starea fiziologică:– Oi în lactaţie (mânzări)– Mioare (tineret de 1 an), oi sterpe– Tineret până la un an (cârlani)– Berbeci de reproducţie

• Animalele sunt examinate (starea de sănătate, copitele), deparazitate

• Păşunea se parcelează (gard electric)

• Fiecare parcelă se exploatează max. 5-6 zile.

• Perioada de refacere a vegetaţiei: 15-20 zile

• Târlire

• Cele mai bune parcele: oile în lactaţie, miei, berbeci

• Mulsul – de trei ori pe zi

• Umbrare

• Adăpători tip jgheab

Întreţinerea mixtă

• Păşunatul 2-4 ore/zi

• Furajare la iesle: fibroase, concentrate

• Întreţinerea în saivan deschis

•Întreţinerea în stabulaţieStabulaţie permanentă

• În zone fără păşuni

• Saivan deschis cu padoc

• Aşternut permanent (paie)

• Administrarea furajului – în padoc

30

– Fibroase – fânare– Suculente, concentrate – iesle

• Adăparea - jgheab

• Periodic – controlul şi ajustarea ongloanelor, tunderea lânii din jurul ochilor

• Dezavantaj: animalele sunt private de mişcare

Creşterea mieilor

• Adăposturi tip maternitate (boxe individuale, 3-4 zile)

• Compartiment - grupe de miei (cu mame)– 4-10 zile (cruzi)– 11-20 zile (mijlocaşi)– 21-30 zile (zburaţi) – creşterea separată (stau cu mamele noaptea şi la supt)

• 15-17 zile - fân

• 15-20 zile – concentrate

• 35-42 zile – suculente (morcovi, sfecla)

• Apa – la discreţie

CURS 9

Înţărcarea mieilor

• Factor de stres

• Sisteme: – foarte precoce– Precoce– Timpurie– Tardivă

Înţărcarea foarte precoce– după perioada colostrală– sistem intensiv– alăptare artificială

Înţărcarea precoce

• Vârsta de 12-20 zile

• sistem intensiv

• alăptare artificială

Înţărcarea timpurie– Vârsta 30-35 zile şi 12-15 kg

Înţărcarea tardivă– = tradiţională

31

– 2 luni şi 15 kg la Ţigaie, Ţurcană; – 3 luni şi 20 kg la Merinos, Karakul

Creşterea tineretului ovin

• Turme de cârlani + 2-3 oi sterpe

• 4-5 luni - separare pe sexe

• Întreţinere la păşune, întreţinerea mixtă (aşternut)

• La reproducţie: 12-18 luni (75% m.c. adult)

Sisteme de îngrăşare a ovinelor

• 30-35 zile şi 12-15 kg. Berbecuţi

• Sistemul semiintensiv, intensiv, ovine adulte

Sistemul semiintensiv

• Durata 140-170 zile

• mc finală – 45 kg

• Păşune sau masă verde la iesle

• Finisarea (ultimele 50 zile) – cu concentrate

Sistemul intensiv

• Durata 100 zile

• mc finală 35-37 kg

• Adăposturi tip şopron

• Pardoseala – tip grătar (lemn, fier)

• Furajarea – concentrate şi fân tocat

Îngrăşarea ovinelor adulte

• Îmbunătăţirea calităţii carcaselor

• Durata 40-60 zile – depuneri moderate de seu

• Stabulaţie, sistem mixt (păşune, stabulaţie)Două faze:

• Pregătire şi acomodare – 10-20 zile

• Finisare: 20-35 zile

Raţia– 10-20% fibroase– 60-70% suculente– 20-30% concentrate

Sisteme de muls

• 3 mulsori

• Manual, mecanizat

32

Mulsul manual– Locul de muls = strungă. Se mută la 3-5 zile– Metode de muls manual• Dinapoi (sistem moldovenesc)• Lateral (Ungaria, Cehia, Rusia)

Mulsul mecanizat

• Franţa, Israel, Italia

• Rasele de lapte, uger dezvoltat

• Metode de muls mecanizat:– Săli de muls cu locuri pe un rând sau în paralel– Rotolactor

• Se administrează concentratele

Producţiile animaliere obţinute de la caprineProducţia de lapte• Producţia principală• Hippocrate - „lichid miraculos şi esenţa vindecătoare”• lactaţia 9 luni – 800-2500 l • Capra produce o cantitate de lapte de 8-20 ori mai mare decât propria sa greutate corporală

• Compozitia chimică asemănătoare laptelui matern

• Calităţi nutritive şi dietetice ridicate (nou-născuţi)

• Compoziţia chimică– Grăsime 3,5-5,5%. Fin emulsionată– Proteine 3,2-3,5%– anticorpi

Producţia de carne

• 2-4 iezi/fătare

• Ied de lapte 3-4 săptămâni, 5-9 kg

• Tineret îngrăşat 6 - 7 luni, 30 kg

• Fragedă, suculentă, gust plăcut, fără depuneri de grăsime

• Randamentul la sacrificare:– 50-52% tineret– 35-40% adulte

Producţia piloasă

• Luciu, mătăsozitate, randament la spălare ridicat (70-75%)

• Păr şi puf (250 g Angora, Kaşmir)

• Recoltarea pufului – manual - prin pieptănare

33

– Februarie – mai

Producţia de piei

• Marochinărie fină

• Rezistenţă, elasticitate, supleţe

Dejecţii

• Îngrăşământ natural

• 1 capră în 5 luni – 400-500 kg gunoi

Agrement

Însuşiri biologice ale caprinelor• Longevitatea productivă: 10-12 ani • Producţia de lapte este de trei ori decât la ovine, la acelaşi consum de furaje • Capacitate ridicată de adaptare, în special la temperaturile ridicate• Valorifică superior nutreţuri cu valoare nutritivă scăzută• Capra continuă lactaţia şi în al doilea an, chiar dacă n-a fost fecundată în anul respectiv• Are potenţial ridicat combinativ prin încrucişare

• Maturitatea sexuală 5-9 luni

• Vârsta optimă pentru prima montă: 9-18 luni

• Durata gestaţiei 5 luni

• Durata lactaţiei 7-10 luni

Clasificarea raselor de caprine:

• Lapte: Saanen, Toggenburg, Chamoisée, Alpină franceză, Alba de Banat, Albă Nobilă Germană, Pinzgau, Nubiană, Gorki

• Carne: Boer, Serrana, Bura, Bengaleză neagră

• Mixte: Carpatină

• Păr (mohair): Angora

• Puf: Pridon, Orenburg, Kasahstan, Altai de munte

Rasele pentru lapte

• Caractere generale

Rasa Saanen

• Elveţia

• Cercei. Masculii au coarne.

• Linia superioară – concavă

• Crupa teşită

• Culoarea albă

34

Însuşiri productive

• Mc 75 kg (masculi)

• 700-800 (2000) kg lapte în 270 zile

• Prolificitatea 170-200%

Rasa Toggenburg

• Două brezături pe faţă, extremităţile albe

• Linia superioară - dreaptă

• Părul lung 20 cm

• 400-800 kg lapte în 270 zile

Rasa Alpină franceză

• Franţa. Rase locale x Saanen

• Cu/fără coarne (M şi F)

• Maro închis cu dungă neagră. Extremităţile negre

• Crupa teşită

• Mc 70 kg

• 600 kg lapte în 250 zile . Record 2200 kg

Rasa Albă Nobilă Germană

• Germania

• R locale x Saanen

• coarne

• Mc 80 kg


Rasa Albă de Banat

• F Carpatină x M Saanen, Nobilă Germană

• Cap fin, alungit. 50% au coarne

• Gât lung, subţire, “cercei”, barbă

• Crupa teşită

• Culoarea albă

• Mc 70 kg


• Prolificitatea 200-250%– 50% - 2 iezi– 14% - 3 iezi– 7% - 4 iezi

• Mc la fătare 2-3,5 kg

35

Rasa Valais

• Elveţia

• Jumătate albă

• Coarne M şi F

• Mc 65 kg

• 500 kg lapte în 200 zile lactaţie

Rasa Appenzell

• Elveţia

• Culoarea albă

• Fără coarne

• Mc 65 kg

• 700 kg lapte în 270 zile

Rasa Nubiană• Marea Britanie• Profil foarte convex• Urechi mari, în jos• Fără coarne• Linia superioară – concavă• Crupa teşită• Culoarea bălţată • Mc 80 kg• 3000 kg lapte în 250 zile

Rase mixteRasa Carpatină

• Rasă locală, tardivă, GP

• Variabilitate mare. Nucleul de Câmpina

• Mc 60 kg

• Regiuni corporale înguste, crupa teşită

• Culoarea albă, neagră, maro, gri, bălţată

• 255 kg lapte în 270 zile– Câmpina 290-450 kg în 260 zile

• Părul 14 cm, 45-50 microni, 800-1200 g

• Puful 7 cm, 20-30 microni, 150-200 g

• Prolificitatea 130-140%

• Mc iezi la fătare: 1,5-3,5 kg

• 6 luni – 25 kg

CURS 10Rasele de caprine pentru carne

• Caractere generale

36

– Tipul morfologic– Tipul fiziologic– Profilul corporal– Greutatea >100 kg– Spor mediu zilnic– Carcase superioare

Rasa Boer• Africa de Sud, ameliorare în Franţa• Culoarea albă; cap de maur• Urechile lungi, purtate în jos• Rezistentă la boli şi mediu (temperatura ridicată)• Mc 130 -160 kg• 3-4 iezi/fătare,3 fătări în 2 ani,

• Îngrăşarea pe păşune

• La 90 zile – 36 kg

• Încrucişări industriale

•Rasa Spaniolă

• SUA

• 2007 – programul de biocorsevare

• Mc 110 kg

• Îngrăşare pe păşune

Rasa TennesseeSUARaport carne – oase 4:1

Rasa Kiko• Noua Zeelandă• 75 Kg• Adaptare la condiţiile variabile de mediu

Rase pentru păr şi pufRasa Angora

• Turcia

• Mc 35-55 kg

• Mohair: luciu, mătăsozitate, rezistenţă, ondulaţii, elasticitate, 24-30 microni

• Părul 30 cm, puful 6-8 cm

• Tundere manuală

• 4-6 kg păr şi 200 g puf

• 180-200 kg lapte

Rasa Kaşmir

• India

37

• Fineţea 14,3-18,5 microni

• Lungimea 4,5 cm

• 300 g puf

• culori albă, maro, gri

• procesare industrială

Întreţinerea iezilor

• Sisteme: extensiv, semiintensiv, intensiv

• Indiferent de sistemul de întreţinere – în primele 6-12 ore – colostruSistemul extensiv de întreţinere a iezilor

• Adăposturi comune cu mamele, până la înţărcare

• După 12 -15 zile – padoc sau păşunat

Sistemul semiintensiv de întreţinere a iezilor

• Separarea de mame: 14 -16 zile

• compartimente speciale cu microclimat corespunzător

• grătar mobil

• Alimentaţia cu lapte: mame, biberon (lapte matern)

• 7 zile – fân lucernă

• 14 zile - nutreţuri combinate măcinate (porumb, orz, şrot soia, tărâţe de grâu)

Sistemul intensiv de întreţinere a iezilor

• Franţa, Elveţia

• separarea de mame: 3-4 zile

• Alimentaţia: înlocuitori de lapte

• Alăptarea: găleată, multibiberon

• 7 zile – fân lucernă

• 14 zile - nutreţuri combinate măcinate (porumb, orz, şrot soia, tărâţe de grâu)

• Ecornarea: 4 zile (masculi); 8 zile (femele)

Avantajele sistemului intensiv de întreţinere a iezilor:• recuperarea iezilor orfani sau subponderali;• reduce stresul de înţărcare;• supravegherea mai atentă a iezilor;• sporirea prolificităţii;• planificarea tineretului femel la monta timpurie;• mecanizarea şi automatizarea lucrărilor

Înţărcarea iezilor

• Tradiţională: 2-3 luni, 13-15 kg (rase neameliorate)

• Precoce: 30-35 zile, 9-10 kg (rase ameliorate pentru lapte)

38

• foarte precoce: 4-5 zile (înlocuitori de lapte)

Întreţinerea caprinelor adulteÎntreţinerea extensivă a caprinelor adulte• Adăposturi cu pardosea din pământ bătut• În interior - grătar pentru furajele de volum• Vara păşunat, iarna stabulaţie• La păşunat: – Turmele se formează la 1-2 săptămâni după înţărcarea iezilor (1-5 iunie)• Turme comune cu oile • Turme separate • Sistemul de muls - manual

Întreţinerea semiintensivă a caprinelor adulte

• Adăposturi tip hală cu//fără boxe multiple

• Administrarea furajelor – manuală // mecanizată

• Adăpători cu nivel constant sau clapetă

• Evacuarea dejecţiilor – manuală

• Sistemul de muls: manual // mecanic

Întreţinerea intensivă a caprinelor adulte

• Adăposturi tip hală cu boxe multiple– Aşternutul: paie sau talaj – Grilaj de furajare de tip autocapturant– Administrarea furajelor – mecanizată– adăpătoare cu nivel constant

• Padoc

• Săli de muls (brăduleţ, linear, rotolactor)

DESEZONAREA REPRODUCŢIEI La CAPRINE

• Activitatea de reproducţie are caracter sezonier– Căldurile: octombrie – noiembrie– Producţia maximă spermatică: toamna → mijocul iernii

• Ţapii fără coarne (monta naturală sau I.A.) trebuie atenţi verificaţi (hermafrodiţi)

• Scopul desezonării: ritmicitate în asigurarea producţiei de lapte (Franţa)

• tratamente hormonale, fotoperiodism (controlul duratei luminii din adăpost)

• Etapele desezonării: – Simularea zilelor lungi: 75 zile (decembrie - februarie) – 16 ore– Simularea zilelor scurte:• 30 zile (15 februarie – 15 martie) – 8 ore lumină, apoi• 70-90 zile -10 ore

39

• Efectele desezonării:– caprele sunt inseminate artificial // montate în mai – iunie– Fătările – octombrie

SERICICULTURAImportanţa economică a creşterii viermilor de mătase

• Fibra de mătase

• Setolina (glandele sericigene) – aţă chirurgicală

• Nimfele – săpun, hrana păsărilor, îngrăşământ

Specii: Bombyx mori Phylosamia riciniAnthaerea perniy

Sistematica zoologică a speciei Bombyx moriClasa InsectaOrdinul LepidopteraFamilia Bombycidae

• Bombyx mori – dud. Origine – m Himalaia (mai există 4 specii sălbatice)

Rasele de viermi de mătase

• Rase monovoltine – o generaţie pe an– Alb/Auriu chinezesc, Alb/Galben de Băneasa, Alb/Galben de Cislău, Alb de Orşova

• Rase bivoltine – 2 genetaţii/an

• Rase polivoltine – 5-8 generaţii/an

Ciclul evolutiv la Bombyx moriStadiul de ou:

• Diapauză 300 zile (rase monovoltine); 120 zile (rase bivoltine, polivoltine).

• 600-700 ouă / fluture

• 1g: 1300 – 2000 ouă

• Ecloziunea 1-15 aprilie

Stadiul de larvă: 25-30 zile • 5 vârste şi 4 somnuri• Glandele sericigene – vârsta 5• Paturi de creştere• Singurul stadiu în care specia se hrăneşte

Îngogoşarea – după ultimul somn40

• Durata 7 – 8 zile• corpul se micşorează• Larvele devin transparente• Paturi de îngogoşare

• Stadiul de crisalidă – 10-13 zile– Recoltarea gogoşilor – după 7 zile.– Etufare 800C– Lungimea firului continuu 20 m

• Stadiul de adult – masculul 10 zile; femela 12-13 zile.

Phylosamia ricini – ricin• Origine: China, India. • Semisălbatică. • Ricin, oţetar. • Mătase rezistentă, lucioasă. • Gogoaşă neuniformă. La capete - vată de mătase• Polivoltină Ou: 8 – 10 zile• 5 vârste şi 4 somnuri• Culoare larvă azurie.• Iernează sub formă de crisalidă (diapauza)

Anthaerea pernyi - stejar• Stejar• Manciuria• Ouă mari 1 g - 150 ouă• Bivoltine. Prima generaţie: mai – iunie; a II a – iulie - august • Iernează ca şi crisalidă.• Gogoşi cafenii• Firul continuu. 600 m

CURS 11APICULTURA

Produsele apicoleMierea

• Recoltarea – extracţie (centrifugă)

• Însuşiri terapeutice:

• Afecţiuni ale aparatului digestiv – mierea de mentă

• Afecţiuni hepato-biliare – mierea de mentă

• Afecţiuni cardio-vasculare – mierea de floarea soarelui, tei

• Afecţiuni ale aparatului respirator

41

– acţiune antimicrobiană– Antiinflamatorie– Antialergică– expectorantă

• mierea de salcâm, tei, trifoi, muştar, conifere

• Afecţiuni ale pielii (acţiune antibacteriană) – mierea de tei, polifloră

• Afecţiuni ginecologice – mierea de tei

• Neurastenii - mierea de tei, polifloră

Ceara

• Produs de glandele cerifere (albine lucrătoare)

• Obţinerea - topire

• Producerea fagurilor artificiali

• Materie primă în cca 40 industrii: electrotehnică, aviaţie, textilă, cosmetică, farmaceutică, optică

Polenul

• Sursa proteică din hrana albinelor

• Perişorii corporală, corbicule, presa de polen

• Recoltare – colectoare de polenÎnsuşiri terapeutice:

• Detoxifierea organismului

• Afecţiuni hepatice

• Vitalizant

• Îmbunătăţeşte circulaţia cerebrală

• Efort intelectual

• Tulburări de somn

• Boli de prostată

Păstura

• = polen amestecat cu miere

• Afecţiuni hepatice

Lăptişorul de matcă

• Secreţia glandelor faringiene şi mandibulare (albinele lucrătoare de 10-12 zile)

• Recoltare: – orfanizarea familiilor de albine – Izolarea mătcii în familie

• Conservarea: congelare la min -180C, liofilizareÎnsuşiri terapeutice

• Astenia fizică şi psihică

• Ateroscleroză

42

• Steatoza hepatică

• Dermatopatii

• Angină pectorală

• Ameliorarea astmului bronşic

• Nu se administrează seara - insomnie

Veninul• Secreţia glandelor de venin (albine lucrătoare)• Recoltarea Însuşiri terapeutice• Poliartrite• Reumatism• Sciatică, nevralgii intercostale• ParezeAtenţie la diabetici, cardiaci, tuberculoză, epilepsie

Propolisul= produsul mugurilor de plop, fag, pin, brad, prun, castan, salcia, ulm, stejar, castan, frasin, arin

• Recoltarea – răzuire

• Însuşirile terapeutice

• ORL, conjunctivite, afecţiuni respiratorii

• Hipertensiune arterială, ateroscleroză

• Infecţii urogenitale, boli de prostată

• Dermatopatii

• stomatologie

• Cancer

Apilarnil

• Preparat românesc din larve de trântori

• Fortifiant general, cicatrizant, astenii sexuale

Polenizarea

Sistematica zoologică a albinelor• Clasa Insecta – corpul din trei segmente• Ordinul Apoidae – puietul hrănit cu polen şi nectar• Familia Apidae – construiesc cuiburi• Subfamilia Apinae – aparat de colectare polen• Genul Apis – colonii monogine • Specii: Albina uriaşă indiană, Albina galbenă pitică, Albina indiană, Albina meliferă

Speciile de albineAlbina indiană uriaşă (Apis dorsata)

• AL 15 mm

43

• Culoarea galbenă

• Un fagure cu 35 kg miere

• Celule identice

• Extrem de irascibilă

• Instinct de roire şi migraţie

Albina pitică galbenă (Apis floreea)

• AL 5 mm

• Culoarea galbenă cu inel alb pe segmentele abdominale

• Un fagure cu 0,5 kg miere

• Foarte irascibilă

Albina indiană (Apis cerana)

• AL 10-12 mm

• Asemănătoarea cu Apis mellifera

• Scorburi, stupi primitivi

• 12 faguri, 4 kg miere

• Foarte rascibile

• Când atacă - şuierat specific

Albina meliferă (Apis mellifera)

• AL 9-14 mm

• Cuibul – mai mulţi faguri

• Îşi fac rezerve de hrană

• Celulele de matcă (botci) – mari, formă de “ghindă”

Rase de albine

• Europene, africane, orientaleRasele europene

• Albina carnioliană (A.m. carnica)– Culoarea brună închis– Producţii ridicate, rascibile

• Albina caucaziană sură de munte (A.m. caucasica)– Foarte rascibilă, instinct de roire redus, producţii ridicate, propolizează

• Albina caucaziană galbenă de şes (A.m. remipes)– Armenia, Iran, Anatolia– Foarte rascibilă, două mătci într-o familie

• Albina italiană (A.m ligustica)– Culoarea galbenă

44

– Mătci foarte prolifice– nu prezintă analizatori hidrici– rezistenţă scăzută la iernare

• Albina neagră (A.m mellifera)– Franţa, Germania, Anglia, Olanda– Culoarea brună închis - neagră– Irascibilă– Valorifică culesul tardiv– Ceara albă– Nu prezintă instinct de roire şi furtişag

• Albina carpatină (A.m. carpatica Foti)– Trei varietăţi: câmpie, deal, munte– Productivă. Record 160 kg miere– Instinct redus pentru furtişag– Instinct moderat de roire

• Rase africane: galbenă africană, sud-africană, telică, egipteană, de Madagascar

• Rase orientale: cipriotă, siriană, israeliană, iraniană

Componenţa familiei de albineMatca

• Abdomen alungit

• Organele de reproducere dezvoltate

• 1500-3000 ouă/zi

• Este hrănită cu lăptişor de matcă (albine doici)

• Feromoni:– substanţa de matcă (glandele mandibulare)– Feromonul de împerechere (glandele subepiteliale din abdomen) – de la 30 m

• Spermatecă

• Longevitate 1-4 ani

• Prezintă aparat de apărare şi atac (ac)

Trântorii

• 80-150 trântori/familie

• Ochii foarte dezvoltaţi

• Nu culeg nectar (trompa scurtă)

• Nu apără familia (nu au ac)

• Nu polenizează

• La sfârşitul verii - goniţi din familie

• Longevitatea 6-8 săptămâni

45

Albinele lucrătoare

• Femele cu organe de reproducere nedezvoltate

• 20.000 – 60.000 AL

• Glande cerifere, faringiene şi mandibulare, aparat de cules polen, aparat de apărare

• În mod excepţional – ouă nefecundate

Metamorfoza la albine

• Total: Matca 16 zile; AL 21 zile, T 24 zile

• Stadiile: ou, larvă, nimfă, adult

• Stadiul de ou: 3 zile

• Stadiul de larvă:– Matcă 5,5 zile– AL 6 zile– T 7 zile– în primele 3 zile – lăptişor de matcă – La sfârşitul stadiului larvar – celula este căpăcită

• Stadiul de nimfă: – Matcă 7,5 zile– AL 12 zile– T 14 zile

Activităţile albinelor lucrătoare:

• Primele 3 zile – inactivitate

• 3-6 zile – alimentează larvele vârstnice cu miere + păstură

• 6-13 zile – hrănesc larvele tinere cu lăptişor de matcă

• 13-18 zile – clădirea fagurilor

• 18-21 zile – curăţirea stupului, ventilaţie, pază

• 21-35/40 zile - cules

Modurile de comunicare

• dansurile, emisiile sonore

•Dansurile

• Dansul circular – când distanţa câtre sursa de hrană este mai mică de 100 m

• Dansul balansat - când distanţa câtre sursa de hrană este mai mare de 100 m– 200 m: 8,3 parcursuri – 1500 m: 4 parcursuri– 11 km: 1,3 parcursuri

46

Emisiile sonore

• Momentul roirii – zumzet particular

• Orfanizare – zumzet prelung şi plângător + agitaţie la urdiniş

• Matca recent eclozionată - “cântec” = aripile vibrează puternic, târăşte şi vibrează abdomenul

• Lipsa de hrană iarna – zumzet ≈ foşnet de frunze

• Iarna – stare de suferinţă – zumzet foarte puternic

Evoluţia biologică a familiei de albine

• Anul apicol – toamna

• Perioade: – Creşterea albinelor care iernează– Repausul de iarnă– Înlocuirea albinelor care au iernat– Creşterea populaţiei de albine– Roire– Valorificarea culesului

1. Perioada creşterii albinelor care iernează

• Prima decadă a lunii august

• Reducerea activităţii de zbor

• Izgonirea trântorilor

• Longevitatea albinelor – 7-8 luni

2. Perioada repausului de iarnă

• Matca îşi opreşte ponta

• Octombrie – ianuarie/februarie

• Ghemul de iernare – 2,5-7 cm grosime

• În interiorul ghemului – 34-350C

• Stratul extern de albine – 6-80C

3. Perioada înlocuirii albinelor care au iernat

• Ianuarie-februarie – matca îşi reia ponta

• 10-120C – zor de curăţire

• Primul cules – alun - polen

4. Perioada de creştere a populaţiei de albine

• Apare culesul de întreţinere

• Matca îşi intensifică ouatul

• familia de albine creşte

5. Perioada de roire

47

• Surplus de doici

• Albinele devin inactive

• Construirea botcilor de roire

• Frigurile roitului

• Matca vârstnică pleacă cu albinele tinere

6. Perioada de valorificare a culesului

• Salcâm, tei, floarea soarelui

• Instinctul de acumulare a rezervelor suprimă instinctul de roire

CURS 12SISTEME DE PRODUCŢIE A PEŞTILOR DE ACVACULTURĂ

SISTEME DE PRODUCŢIE A CIPRINIDELORCaracterizarea principalelor specii şi rase de crap

• Crapul (Cyprinus carpio) - familia Cyprinidae. Originar din Asia.

• Crapul face parte din categoria peştilor de apă caldă (dezvoltarea optimă la 22-280C)

• consumă zoo şi/sau fitoplancton

• În România, crapul trăieşte în partea inferioară a râurilor, în zonele colinare, lacuri, iazuri şi heleştee.

Specii de crap (România):

• Crapul sălbatic

• Crapul comun (crapul românesc)

• Amurul sau Cteno (Ctenopharyngodon idella)

• Fitofagul şi Novacul (Crapii chinezeşti)

Crapul sălbatic

• trăieşte în lacuri neamenajate, Dunăre sau Deltă

• forma uşor alungită, fusiformă

Crapul comun sau crapul românesc (Cyprinus carpio carpio))

• Cea mai răspândită specie

• lacuri, râuri, Dunăre, Deltă

• corpul - acoperit în întregime cu solzi;

• două mustăţi tactile

• înotătoarea dorsală – foarte dezvoltată

• spatele este curbat

Amurul sau Cteno (Ctenopharyngodon idella) • Corpul este zvelt şi fusiform• acoperit în întregime de solzi mari, • culoare gri-argintie

48

• Înotătoarea dorsală - mică • Exemplarele mari - 30 kg şi peste 130 cm lungime.

Crapii chinezeşti

• Specii: fitofagul, novacul

• Origine – China

• creşterea intensivă

• Consumă fitoplancton

• uşor adaptabil la conditiile din Romania

• Crescut în captivitate şi în Dunăre

Fitofagul /sângerul, crapul argintiu (Hypophthalmichthys molitrix)

• Culoarea argintie

• Ochii - în partea ventrală a capului

• 18 kg şi 1,5 m

Novacul (crapul marmorat, crapul cu cap mare)) (Aristichthys nobilis)

• Capul mai mare. Ochii aşezaţi mai jos

• Culoarea argintie, mai închisă

• Rase ale crapului românesc :– Lausitz, – Oglindă, – Salonta, – Golaş – Frăsinet

Rasa Lausitz (Cyprinus Carpio var. typica)

• cea mai răspândită rasă în România

• masiv şi lat

• Corpul - acoperit în întregime cu solzi

• Culoarea brun-argintie, cu nuanţe

Rasa Crapul Oglindă (Cyprinus Carpio var. specularis),

• = rasa Galiţiană

• Pe linia laterală - solzii mari

• Forma este mai rotundă şi mai lată

• Culoarea este brun-gălbuie, cu nuanţe.

• Exemplarele bătrâne ajung la greutăţi de peste 30 kg

Rasa Salonta (Cyprinus Carpio var. rex-cyprinorum) 49

• pe linia corpului – o ramă de solzi, lipsind cei de pe linia laterală

• Are aceeaşi formă cu rasa Oglindă

Rasa Crapul Golaş (Cyprinus Carpio var nudus)

• = Aischgrund

• fără solzi sau câţiva solzi izolaţi pe spate

• cea mai longevivă şi mai masivă rasă

• Exemplarele bătrâne: 35-40 de ani şi peste 40 kg.

Rasa Crapul de Frăsinet

• are corpul acoperit în întregime de solzi

• linia superioară a trunchiului este foarte concavă în partea anterioară (imediat după regiunea capului).

Specii de crap decorative

• Crapul Koi

• Crapul auriu

• Maturitatea sexuală: 2-3 ani pentru masculi şi 3-4 ani pentru femele• Reproducerea crapului: în mai – septembrie• Primăvara – la 18-200 C (apa) - prima pontă• icrele sunt sferice, galben-verzui, transparente, aderente pe toată suprafaţa lor. • Fecundaţia este externă• dezvoltarea embrionară durează 3-6 zile, în funcţie de temperatura apei.

Stadiile de dezvoltare:

• Larva (1-10/11 zile)

• Alevin (10/11 – 20/25 zile). Se hrănesc activ.

• Prepuiet (20/25 – 45 zile). Apar primii solzi

• Puiet (50 zile – maturitatea sexuală)

Sistemele de creştere a crapului de acvacultură• Monocultură, policultură• Sisteme extensiv, semiintensiv, intensiv, superintensiv

Sistemul extensiv• iazuri (bazine acvatice) neamenajate, negolite sau golite foarte rar• Hrana de bază este naturală• Producţia piscicolă: 100-500 kg/ha

Sistemul semiintensiv • creşterea în 2 heleştee cu suprafeţe reduse– 1 pentru creşterea reproducătorilor

50

– 1 pentru reproducere, creşterea puietului şi iernare• hrănirea suplimentară (gozuri, spărturi de cereale, amestec de cereale măcinate, şrot floarea soarelui, şrot soia)• Producţia piscicolă 500 – 2.000 kg/ha

Sistemul intensiv de creştere

• unităţi piscicole cu circuit închis, circuit deschis, viviere flotabile

• Furajare suplimentară - amestec de cereale măcinate, şroturi floarea soarelui şi soia, premixuri vitamino-minerale

• Producţia piscicolă: 2.000 – 20.000 kg/ha

a. Unităţile cu circuit închis:

• peştele de consum

• toate fazele tehnologice: incubaţie - valorificarea peştilor

• Bazinele piscicole:– Reproducere (bătaia, incubaţia, alevinii)– Predezvoltare (prepuiet)– creştere vara I (puiet)– creştere vara a II-a (crap de 1 an→ 400-500 g) – creştere vara a III-a (crap de 2 ani, 1,5 kg)– maturarea reproducătorilor (separat pe sexe)– Creşterea reproducătorilor– Iernat (15 noiembrie-15 martie)– carantină.

b. Unităţile cu circuit deschis

• creşterea numai a unor categorii de vârstă– pepinieră (puiet pentru populări)– îngrăşare (crap vara I până la valorificare)

c. Vivierele flotabile

• = construcţii speciale, plasă din material sintetic montată pe flotori

• multe compartimente cu dimensiuni

• amplasare pe lacuri cu adâncimi mari

Sistemul de creştere superintensiv• = instalaţii complexe care scot peştii de sub influenţa factorilor externi (bazine termostatate)• instalaţii de preparare a apei tehnologice, bazinele de creştere, instalaţiile de monitorizare a calităţii mediului şi instalaţiile de epurare a apei evacuate. • Hrănire suplimentară• Producţia piscicolă – peste 20.000 kg/ha

• două procedee:

51

– sisteme cu alimentare continuă (SAC) – sursă de alimentare. Sistemul Flow-through (ape geo-termale)– sisteme cu apă recirculată (SAR)

CREŞTEREA SALMONIDELOR Păstrăvul (Salmo trutta)

• familia Salmonidae, genul Salmo.

• Creşte în apele de munţi, reci, limpezi, bine oxigenate

Speciile de păstrăv:

• păstrăvul indigen (comun)

• păstrăvul curcubeu

• păstrăvul fântânel.

Păstrăvul indigen (Salmo trutta fario)

• = Păstrăv de munte

• 20-25 cm, peste 1 kg, excepţional peste 5 kg.

• Coloraţia diversă - mimetism dezvoltat. Puncte roşii şi negre cu marginile albicioase.

• Perioada de reproducere octombrie - ianuarie.

Păstrăvul curcubeu (Oncorhynchus mykiss sau Salmo gairdneri irideus)

• America de Nord

• Specie ameliorată

• Mai adaptată la: lipsa de claritate a apei, conţinut mai scăzut în oxigen, apele neutre (pH-ului în jur de 7).

• rezistenţă la îmbolnăviri• 23-25cm (maxim 50-90 cm).• 800-1600g• Culoarea gri-albăstruie pe spinare. • Pe linia laterală - dungă roz-sidefie (curcubeu) • Pete mici, cafenii, încercuite cu alb.

• În România este crescut mai ales în păstrăvării, fiind rar în apele curgătoare

• furaje granulate

• livrarea 11-13 luni şi 250-300 g

• Se reproduce primăvara (martie – aprilie)

Păstrăvul fântânel (Salvelinus fontinalis)

• familia Salmonidae, genul Salvelinus

• America. Specie ameliorată

• Lungimea este 20-40 cm.

• adaptată la creşterea în captivitate şi la hrănirea artificială.

• În România se poate găsi în bazinul Bistriţei şi este crescut în păstrăvăriile Argel, Broşteni şi Barnar (jud. Suceava).

52

• Spatele verde închis-măsliniu, cu dungi mari, întunecate

• puncte roşii, înconjurate de albastru.

• Abdomenul este deschis până la alb, iar în perioada de reproducere devenind roşu.

• ape de munte puternic oxigenate şi mai reci.

• Se reproduce în noiembrie-decembrie.

• Cu păstrăvul de munte dă urmaşi sterili.

Sisteme de creştere a păstrăvilor

• Extensiv

• semiintensiv

• Intensiv: clasic, raceway, vivere flotante

• superintensive

Sistemul extensiv de creştere

• Bazinele dreptunghiulare, ovale, circulare

• 0,2 kg peşte/m3

Sistemul semiintensiv de creştere

Sistemul intensiv de creştere1. Sistemul clasic

• tipuri de bazine:– bazine destinate puietului şi tineret– bazine păstrăv consum– bazine remonţi – bazine reproducători– bazine pentru carantină

2. Sistemul Raceway

• Întâlnit rar în România

• = amenajări piscicole, cu bazine de creştere, pe cursul unei ape

3. Viviere flotante – 200 kg peşte/m3

Sistemele superintensive 1. Sisteme „flow-through”

• producţii piscicole peste 200 kg peşte / m3 apă

• sursele de apă geo-termale sau apa caldă

• Italia, Grecia, Spania, Croaţia

• Furaje granulate

2. Sistemul recirculant

• corespunde cel mai bine tendinţelor UE şi SUA

53

• posibilitatea amplasării în zone lipsite de un curs permanent de apă

• Apa – filtrată, biofiltrare, oxigenare, sterilizare, repompare

SISTEME DE PRODUCŢIE A STURIONILOR

• Familia Acipenseridae

• Scheletul parţial osificat

• Corpul – scuturile osoase, mai mari şi mai ascuţite la tineret

• Icre negre = caviar

• icrele se recoltează numai de la femelele vii

• Cega – Acipenser ruthenus

• Păstruga – Acipenser stellatus

• L 120-140 cm. 6-8 kg

• botul foarte lung, lăţit la bază şi îngust la vârf

• Vârsta de reproducere 5-8 ani

• Reproducerea - sfâşitul lunii mai

• hibrizi cu cega, nisetrul şi morunul

• Sturionul siberian – Acipenser baeri

• Sturionul alb – Acipenser transmontanus;

• Nisetrul – Acipenser gueldenstaedti;

• Morunul – Huso huso

• L 170-200 cm (4-5 m). 50-100 kg (2000 kg)

• Maturitatea sexuală 10-18 ani

• Caviar de calitate superioară

Sisteme intensive de creştere a sturionilor

• baterii de 3 bazine, pe etaje (diferenţa de nivel 0.5 m) şi cu sisteme de evacuare de fund.

Fazele de creştereFaza I

– până la vârsta de 12 luni şi 2kgFaza II – 12-18 luni şi 4-5 kg– Valorificare pentru carne

Faza III – producţia de caviar– formarea loturilor în vârstă de 18 luni – Furajarea - nutreţuri extrudate

• Speciile de sturioni recomandate pentru cultură sunt cega, morunul, nisetrul, păstruga.

• Cega - cea mai profitabilă specie, producţia de caviar începe în 3-4 ani

54

• Morunul produce caviar după minim 10 ani, dar este şi cel mai scump

55

curs sisteme 1

Documents