CAPITOLUL 11

MĂSURAREA, MARCAREA ŞI EXPEDIEREA MASEI LEMNOASE EXPLOATATE

VERIFICAREA LEMNULUI ÎN LOTURI

11.1. Noţiuni introductiveMasa lemnoasă dintr-un parchet de exploatare ce constituie obiectul

exploatării forestiere este măsurată şi verificată de mai multe ori pe durata exploatării, fapt determinat de managementul activităţii de exploatare:

prima estimare cantitativă, dar şi calitativă se realizează la masa lemnoasă pe picior marcată în conformitate cu metodele de întocmire a actului de punere în valoare (a.p.v.). Această primă evaluare constituie fundamentul de bază în evaluarea veniturilor şi costurilor procesului de exploatare a partizii respective, în proiectarea, organizarea, planificarea şi executarea lucrărilor de exploatare;

următoarele estimări (măsurători) se realizează la lemnul exploatat pe categorii de sortimente de lemn brut (lemn rotund, lemn de steri, lemn de crăci, tocătură, etc.) şi pe specii în următoarele situaţii:

a. La decontarea lucrărilor de exploatare. Prestatorul de servicii de exploatare a masei lemnoase, dar şi muncitorii din echipa de exploatare sunt plătiţi în funcţie de cantitatea de lemn exploatată periodic (lemnul adus pe platforma primară). Exist[ de obicei un tarif la masa lemnoasă exploatată şi apropiată la platforma primară şi un tarif pentru încărcarea lemnului în mijloacele de transport.

b. La livrarea masei lemnoase de pe platforma primară la diferiţi beneficiari sau la CSPL pentru fiecare mijloc de transport în parte, ocazie cu care se întocmesc şi documentele de expediere.

c. La recepţia masei lemnoase la beneficiar sau CSPL, în general, la descărcarea mijlocului de transport, ocazie cu care se verifică şi corectitudinea documentelor ce însoţesc transportul de material lemons.

d. Sortimentele de lemn brut, de obicei, se măsoară şi la introducerea lor în procesul de fabricaţie pentru urmărirea randamentelor de producţie în vederea conducerii corespunzătoare a procesului de producţie.

e. Masa lemnoasă exploatată poate fi măsurată în timpul exploatării, pe suprafaţa parchetului, în platforma primară, în CSPL-uri, la beneficiari, pe drumurile auto forestiere sau publice ori de câte ori organele de control competente cer acest lucru.

11.2. Măsurarea lemnului

1

În literatura de specialitate sunt cunoscute mai multe metode de măsurare şi apreciere a cantităţilor de lemn diferenţiate în principal de modul de măsurare şi calcul al volumului de material lemnos, astfel:

a. metoda de măsurare prin cubareb. metoda de măsurare gravimetricăc. metoda indicilor de echivalenţăd. metoda de măsurare hectolitricăe. metoda de măsurare xilometricăf. metoda de măsurare hidrostatică

a. Metoda de măsurare prin cubareSe aplică pentru lemnul rotund şi pentru lemnul aşezat în steri (evident şi

dubli steri).Pentru lemnul rotundElementele de calcul al volumului lemnului rotund care se culeg prin

măsurarea piesă cu piesă sunt: diametrul şi lungimea care se determină cu instrumente specifice respectându-se următoarele:

diametrul se măsoară cu clupa forestieră sau dacă acesta este mai mare decât deschiderea clupei, acesta se măsoară cu o ruleta în aşa fel încât planul care-l realizează aceasta la desfăşurare pe circumferinţă să fie perpendicular pe axa longitudinală a piesei;

locul de măsurare al diametrului este mijlocul piesei în cazul pieselor de lemn rotund cu lungime mai mică de 8 m sau la capete şi la mijloc în cazul pieselor cu lungimea mai mare de 8 m, valoarea luată în calculul volumului fiind media aritmetică a celor trei valori;

diametrul se măsoară fără coajă, iar precizia de măsurare a acestuia este 1 cm. Coaja se apreciază astfel: 1 cm se scade din diametrul de pe clupă, în cazul în care piesa este groasă pâna în 40 cm şi 2 cm când grosimea piesei depăşeşte 40 cm. Aceasta este o metodă practicată şi acceptată în activitatea de producţie.

Volumul net al piesei sau al lotului se poate calcula cu precizie dacă din volumul brut se scade procentual coaja pe baza datelor din a.p.v.

înainte de măsurarea lemnului rotund se verifică clupa astfel încât închiderea ei să se facă cu braţele paralele, braţele să fie perpendiculare pe rigla gradată, să nu aibe jocuri ce determină erori de măsurare

citirea se face cu clupa pe lemn dacă locul de măsurare este atipic se fac mai multe măsuratori şi se

face media rotind clupa pe lemn sau deoparte şi alta a defectului făcându-se media aritmetică

clupa se aşează perpendicular pe axa longitudinală a lemnului

2

lungimea lemnului rotund se măsoară cu rigle gradate, rulete, metrul sau călăreţul (o formă de călăreţ este clupa când se foloseşte la măsurarea lungimilor)

lungimea se măsoară din 10 în 10 cm prin rotunjire, pe traseul cel mai scurt de la un capăt la altul al piesei

la piesele groase ( > 40 cm) provenite de la baza arborelui (huser) care au teşitura provenită de la tapă, lungimea se măsoară de la jumătatea teşiturii

lungimile şi diametrele în cazul în care piesele de lemn rotund cu defecte care nu sunt admise sortimentului respective se corectează diminuându-le cu dimensiunile defectului (se fac bonificari). Această practică nu poate fi generalizată.

Cazuistica trebuie bine determinată iar acest procedeu trebuie aplicat restrictiv şi cu rezerve deoarece, întinderea defectului la vedere poate fi mai mică decat în interiorul lemnului. Cel mai bine, defectul, se poate determina prin operaţiile de secţionare.

volumele se stabilesc separate pentru fiecare piesă pe baza diametrelor şi lungimilor măsurate folosind tabelele de cubaj sau formulele matematice corespunzătoare

diametrul se măsoară în cm cu o precizie de 1 cm (în cm întregi), lungimea se măsoară în m din 10 în 10 cm (cu o apreciere de 10 cm), volumul din tabela de cubaj în mc cu trei zecimale (ex. 0,483 mc) – pe specii.

Pentru lemnul de steri lemnul de steri nu se cubează bucată cu bucată ca în cazul lemnului

rotund, ci în stivă, aşezat dupa fasonare se cubează volumul aparent al stivei prin măsurarea lungimii, lăţimii şi

înălţimii cu o precizie de 10 cm prin formula:V=L x h x l (m st)

volumul aparent al stivei se exprimă în m.st. şi este alcătuit atât din volumul lemnului cât şi din volumul aerului (al golurilor)

pentru aflarea volumului real de lemn, se corectează volumul aparent (m.st.) cu un coeficient de cubaj subunitar (< 1,0) cu valori diferite în funcţie de modul de aşezare a acestuia în stiva, seciţunea acestuia (forma şi mărime), starea lemnului (cojit sau necojit), etc.

pentru stabilirea volumului aparent în care se va regăsi un anumit volum de lemn se foloseşte factorul de aşezare care are următoarea relaţie cu factorul de cubaj:

1fa = fc

fa – factorul de aşezare

3

fc – factorul de cubajPrincipalele valori ale factorului de cubaj şi de aşezare pentru lemn de

steri şi crăci sunt următoarele:

Specificaţii fc fa

1. Lemn de steri foioase 0,62 1,612. Lemn de steri răşinoase 0,68 1,473. Lemn de steri de f + r 0,64 1,564. Lemn de steri pentru foc 0,62 1,615. Lemn de steri necojit pt.celuloză 0,68 1,476. Lemn de steri cojit pt.celuloză 0,70 1,427. Lemn de steri pentru PAL, PFL 0,68 1,478. Crăci în snopi

- stivuire cu dispozitiv 0,43 2,32- stivuire manual 0,25 4,00

9. Crăci în gramezi 0,14 7,14 cele de mai sus sunt valori medii orientative. Pentru calculul de

precizie la volume mari se impune stabilirea prin măsuratori a factorilor de cubaj caracteristici pentru fiecare stiva astfel:

se marchează pe faţa stivei de lemn de steri un pătrat cu latura de 1 m cu o precizie de 1 cm şi se trasează diagonalele acestuia

se măsoară pe diagonale părţile ocupate cu lemn cu o precizie de 1 cm raportând lungimile însumate ale porţiunilor cu lemn la lungimile

diagonalelor rezultă factorul de cubaj specific stivei, care se defineşte astfel:

“Factorul de cubaj poate fi definit ca fiind valoarea subunitară ce reprezintă partea efectiv ocupată de lemn dintr-un volum aparent de un metru cub”.

Metoda de măsurare a lemnului prin cubare este metoda cea mai utilizată în practică, în ţara noastră, acceptată pentru uşurinţa cu care se aplică şi care este la indemâna oricarui agent economic.

b. Metoda de măsurare gravimetricăSe foloseşte pentru măsurarea şi determinarea volumului lemnului: rotund în steri sau dubli steri crăci în snopi tocătură mangalPrincipiul de bază constă în cântărirea lemnului brut, valori care pot fi

folosite ca atare în comerţul cu lemn sau produse din lemn sau prin stabilirea volumului de lemn brut echivalent cu ajutorul masei specifice a sortimentelor de lemn dupa următoarea relaţie:

4

MV = (mc) m

V – volumul în mcM – masa totală a lemnului în kgm – masa specifică a lemnului în kg/mcPentru corectitudinea şi exactitatea acestei metode un rol foarte important

îl are precizia cu care este determinată sau sunt folosite valorile medii ale masei specifice.

Pentru realizarea acestui deziderat, masa specifică a lemnului se determină pe cale experimentală ori de câte ori este nevoie sau se extrage din tabele, determinate de-a lungul timpului.

Determinarea pe cale experimentalăSe realizează prin cântăriri efectuate periodic, recomandabil la începutul

şi sfârşitul perioadei de vegetaţie pentru loturi de material lemons din aceeaşi specie, din aceeaşi zonă şi din acelaşi parchet.

MFolosind relaţia V = (mc), prezentată şi mai sus, şi prin

mdeterminarea cu precizie a volumului prin metoda cubării se poate determina cu uşurinţă masa specifică a lemnului (m în kg/mc).

Determinarea din tabeleDin tabele se poate extrage masa specifică a lemnului rotund în funcţie de: sezonul de vegetaţie - vara

- iarna numărul de luni de la fasonareastfel:

Categoria de lemn Sezonul Masa specifică în kg/mcdupa … luni de la fasonare

0 1 2 3 4 6Lemn rotund de

fag necojitVara 1120 988 903 867 867 861Iarna 1095 1063 1047 1037 1033 990

Lemn rotund de răşinoase necojit

Vara 708 585 534 504 489 484Iarna 746 678 658 648 655 616

Tot din tabele se poate extrage masa specifică a lemnului rotund, cojit sau necojit în funcţie de diametrul bustenilor, astfel:

5

Specificaţii Diametrul (cm)< 20 20-40 > 40 < 30 < 30

Molid-cojit 850 800 750 - -Brad-cojit 980 880 800 - -Fag-necojit - - - 1160 1080Fag-cojit - - - 1080 1000

Stejar-cojit - - - 1270 1180Stejar-necojit - - - - 1000

Din tabele se poate extrage şi masa specifică a lemnului de steri şi crăci fie în kg/m.st. sau în kg/mc.

Categoria de lemn Masa specificăKg/m.st. Kg/mc

Lemn de steri de fag pentru celuloză 560 824Lemn de steri de stejar 490 766

Crăci în snopi de răşinoase 275 640Crăci în snopi de foioase 325 756

Crăci în grămezi 92 657

Din tabele cu ajutorul unor valori medii nediferenţiate aproximativ astfel:Categoria de lemn Masa specifică kg/mc

Lemn rotund de foioase 1150Lemn rotund de răşinoase 750

Lemn de steri pt.prelucrări mecanice 800Lemn de steri pentru foc 750

Crăci în snopi 700Crăci în gramezi 650

Tocatura 700Mangal 165kg mangal/mc lemn

c. Metoda indicilor de echivalenţăEste utilizată în cazul lemnului rotund subţire din categoria: bilelor,

manelelor, prăjinilor şi aracilor.Metoda constă în tranformarea lungimii măsurate a unor piese din

anumite categorii de diametre cu ajutorul unor indici de echivalenţă cunoscuţi în volumul corespunzător acestora.

Diametrul se măsoară fără coajă din cm în cm, iar lungimea se măsoară cu apreciere de 10 cm.

Pentru bile şi manele: se măsoară diametrul la capatul subţire se măsoară lungimea

6

pentru fiecare categorie de diametre se cunosc indicii de echivalenţă care reprezintă suma lungimilor corespunzatoare pentru 1 mc.

Diametrul la capatul subţire Indicii de echivalenţă

4 3905 250

6-8 1609-11 105

Pentru araci: se măsoară diametrul la jumatatea lungimii aracului indicele de echivalenţă reprezintă numarul de piese la mc din fiecare

categorie de lungime a araculuiDiametrul la jumătatea lungimii Numărul de piese la mc

1,4 1,8 2,0 2,52 2500 2000 1666 12503 1000 770 745 5584 556 435 490 3235 331 286 257 204

Pentru alte categorii de lemn rotund subţire: se măsoară diametrul la jumatatea piesei în cm pentru fiecare categorie de diametre, prin indicele de echivalenţă este

stabilită lungimea necesară pentru un volum de 1 mc

Specificatii Diametrul la jumatatea lungimii piesei

6 7 8 9 10 11 12 13 14Lungimea echivalentă pt.1.mc 357 263 200 156 128 105 89 75 65

d. Metoda de măsurare hectolitricăEste folosită pentru măsurarea mangalului. Această metodă prevede ca

procedeu de lucru următoarele faze: se măsoară volumul mangalului în hl cu ajutorul unor măsuri de lemn

căptuşite cu tablă cu capacitatea de 1 hl. cunoscându-se masa hectolitrica a mangalului din diferite specii se

obţine greutatea mangalului pentru livrare

mangal produs din masa unui hl mangalfoioase tari 22,0foioase moi 17,0brad 13,0molid şi pin 16,0

7

cunoscându-se randamentele de producere a mangalului din diferite sortimente de lemn şi specii, prin măsurarea hl se poate obţine şi cantitatea de lemn folosită la fabricarea mangalului.

e. Metoda de măsurare prin xilometrareSe bazează pe faptul că volumul ape ce se dizlocă la scufundarea unui

corp este egal cu volumul corpului respectiv.Pentru aplicarea acestei metode se procedează astfel: se scufundă lemnul în bazine mari cu apa, betonate se măsoară volumul dizlocat de apă prin scufundarea lemnului cu

ajutorul unor rigle gradate montate pe marginea bazinelor volumul de apă dizlocat se determină prin diferenţa de nivel înainte şi

dupa scufundare pentru fiecare bazin în parte în funcţie de caracteristicile de mărime ale bazinului.

f. Metoda de măsurare hidrostaticaConstă în cântărirea lemnului în aer şi în apă. Valoarea mărimii exprimate

în kg ce rezultă din diferenţa de cântărire reprezintă volumul de material lemnos în mc.

11.3. Marcarea lemnuluiCirculaţia materialului lemnos pe drumurile forestiere şi publice, de la

parchet şi până la beneficiari sau în CSPL se realizează numai după ce materialul lemons din categoria sortimentelor de lemn rotund brut au fost marcate.

Marcarea materialului lemnos din categoria mai sus menţionată se realizează obligatoriu în două cazuri:

marcarea pieselor de lemn cu scop tehnologic marcarea pieselor de lemn transportate cu scopul prevenirii furturilor

de material lemons şi evidenţierea circulaţiei acestuia.

11.3.1. Marcarea pieselor de lemn rotund brut cu scop tehnologicAceastă marcare (insemnare) a pieselor din categoria lemnului rotund brut

se realizează în vederea stabilirii corespondenţei dintre documentul de transport şi materialul din mijlocul de transport precum şi în vederea recepţiei materialului lemnos uşurând găsirea neconcordanţelor atunci când acestea există între avizarea şi recepţionarea masei lemnoase expediate.

În acest caz marcarea se face astfel: se înscrie pe unul din capete, recomandat fiind capătul gros, numărul

de ordine al piesei şi sub forma unui raport, lungimea şi diametrul exprimate în cm;

înscrierea se face cu cretă forestieră sau într-un alt mod (ciocane de marcat, tabliţe pansonate, vopsea, plăcuţe de material plastic, etc.).

8

4402 unde: 2 – numărul de ordine din avizul de expediţie 38 440 – lungimea, în cm 38 – diametrul la mijloc, în cm

Este evident că această însemnare se face la lemnul cubat prin metoda tabelelor de cubare.

La măsurarea volumului prin aceste metode se înscrie numărul de ordine şi respective volumul piesei.

De obicei, pe celălalt capat al piesei se înseamnă emblema firmei producătoare sau o plăcuţa de plastic cu un număr de identificare a firmei corespunzatoare.

11.3.2. Marcarea lemnului cu scopul prevenirii furturilorÎnsemnarea lemnului în acest fel reprezintă un marcaj securizat ce se

aplică pe unul din capete cu ajutorul unui dispozitiv dreptunghiular tip ciocan, personalizat pentru fiecare agent economic sau ocol silvic.

Conform normelor în vigoare acest insemn (marca) se aplică pe materialul lemnos rotund cioplit sau ecarisat ce are o dimensiune minimă a secţiunii transversale la capătul subţire de 8 cm cu excepţia cherestelei şi a lemnului fasonat în steri sau grămezi de craci.

El se aplică de către personalul împuternicit în acest sens conform legislaţiei în vigoare.

RP 4015

11.4. Expedierea materialului lemnosDocumentul de însoţire a materialelor lemnoase pe durata transportului cu

orice mijloc de transport este “avizul de însoţire pentru materiale lemnoase” şi are scopul de a atesta provenienţa legală a acestora, pe perioada transportului sau şi pe perioada depozitării acestuia. Conţinutul şi modelul formularului de aviz de însoţire este prevazut de lege.

Originalul avizului de insoţire, însoţeşte mijlocul de transport, exemplarul 2 rămâne la expeditor pe baza căruia se eliberează “factura fiscala pentru materiale lemnoase”, iar exemplarul 3 rămâne la cotorul avizierului.

Termenul de valabilitate a avizului de insoţire este de maxim 24 ore de la data şi ora plecarii transportului.

Avizul de însoţire cuprinde rubrici cu privire la: provenienţa materialului lemnos date cu privire la a.p.v.

9

denumirea depozitului denumirea sortimentelor specificaţia sortimentelor (nr., buc., volum) pe versoul avizului de însoţire se aplică dispozitivul dreptunghiular,

folosindu-se în acest scop tuş sau vopsea şi care este specificat la rubrica “menţiuni”

completarea tuturor rubricilor este obligatorie, altfel se pot aplica sancţiuni în conformitate cu legislaţia în vigoare.

11.5. Verificarea lemnului din loturiVerificarea materialului lemnos din loturi se face diferenţiat în funcţie de

sortimentul de lemn brut, iar în cazul lemnului rotund în funcţie de mărimea lotului.

Verificarea lemnului rotundPentru cantităţile mici de material lemons (de ordinul zecilor sau chiar

sutelor de mc) verificarea se face piesă cu piesă şi se cubează dupa metodele cunoscute. Se calculează volumul şi se compară cu cel inscris în carnetele de inventariere.

Pentru cantităţile mari de lemn (când în lot sunt mai mult de 200 buc) verificarea inventarierii se face prin sondaj prin eşantion de probă.

Mărimea lotului de proba ce se inventariază şi se calculează volumul se stabileşte astfel:

Mărimea lotului de verificat (buc) Mărimea probei (buc)< 200 53201-300 57301-500 62501-800 65801-1400 671401-2400 682401-3600 693601-5500 70> 5500 71

piesele de proba din lot se aleg la intâmplare pentru fiecare piesă extrasă din lotul iniţial se măsoară din nou

lungimea şi diametrul la mijloc într-un carnet de inventariere se înscriu pentru piesele din probă atât

lungimea iniţială cât şi cea măsurată şi diametrul iniţial şi cel măsurat corectitudinea datelor înscrise de expeditor se calculează astfel:

la diametre dved% = 100 - . 100

10

dmla lungimi lv

el% = 100 - . 100 lm

e – eroarea de măsuraredv – diametre verificatedm – diametre măsuratelv – lungimi verificatelm – lungimi măsurate

a. daca ed% este de 5% şi el% este de 10%, înseamnă că volumul expediat este corect.

b. daca ed% sau el% nu se încadrează în toleranţele simultane de mai sus se refac măsuratorile pe probe duble.

c. dacă după respectiva măsurare erorile nu se încadrează în toleranţe se consideră ca măsurătorile la expediere au fost incorecte.

Verificarea lemnului de steriPentru efectuarea verificării stivele trebuie să aiba o lungime > 8 m. Dacă

lungimea stivelor este mai mică prin măsurarea laţimii, lungimii şi înălţimii şi factorul de cubaj oficial se verifică şi se compară măsurătorile (de la expediţie şi de la beneficiar).

Pentru cantităţile mari de lemn pe o stivă de 8 m sau mai multe cumulate se desenează un dreptunghi. Pe diagonalele dreptunghiului se măsoară lungimea ocupată de lemn şi lungimea diagonalei şi se calculează factorul de cubaj (fcv).

Daca fcv >< fco, atunci se face o corecţie a volumului calculat cu fco cu un coeficient calculat cu relaţia:

fcoNr = Ni fcvNr – volumul rezultat în urma verificărilorNi – volumul iniţial (al expeditorului)fco – factor de cubaj oficialfcv – factor de cubaj rezultat din calcule

11

12

13

14

15