curs due crisan

7/23/2019 Curs DUE Crisan

http://slidepdf.com/reader/full/curs-due-crisan 1/17

CURTEA DE JUSTIŢIE A UNIUNII EUROPENE ( CJUE )

Cu sediul la Luxemburg, reprezintă autoritatea judiciară a UE şi împreună cu instan ele dinț

statele membre asigură aplicarea şi interpretarea uniformă a dreptului Uniunii.Evolu ia Cur ii de Justi ie:ț ț ț

- Există de la începutul Comuniunii Europene odată cu înceierea !ratatului de la "aris-#$%&'- Continuă să existe şi după înfiin area CEE şi EU()!*+, cnd apar aoca ii generali&/,ț ț

numi i de cele 0 state'ț

- 1upă semnarea )ctului Unic European # iulie #$23, C4UE primeşte în structura sa în #$22,Tribunalul de Pri! Instan"! pentru a-i uşura actiitatea /'

- "rin !ratatul de la +aastrict creşte numărul de membri 5 $ aoca i generali, datorităț

modificărilor în structura tratatului şi anume apari ia cei 6 piloni'ț

- !ratatul de la )msterdam 7 #$$$ 7 Curtea primeşte competen e în domeniul stabilirii de ize,ț

azil, imigra ie, libera circula ie a persoanelor etc'ț ț

- "rin !ratatul de la 8isa - &996 7 se reglementează modul de scimb a judecătorilor la finalulmandatului şi modul de formare a camerelor şi se înfiin eazăț Tribunalul #un$ iei Publi$e %ț

T#UE &99: /'- "rin !ratatul de la Lisabona se suplineşte numărul aoca ilor generali la ##, cu posibilitateaț

ca "olonia să de ină un post permanent de aocat general.ț

No iunea CJUEț;n prezent este institu ie unională comunăț a UE şi EU()!*+, suprana ionalăț suprastatală /, ceasigură respectarea dreptului în interpretarea şi aplicarea tratatului al cărui scop fundamental esteintegrarea europeană. <uprana ionalitatea izează totalitatea împuternicirilor drepturilor,ț

competen elor / care in de sueranitate, transferate de la state în faoarea Uniunii.ț ț

Curtea apare ca un singur organ jurisdic ional competent al UE şiț EU()!*+ cu caractersuprana ional şi sui-generis, astfel înct sunt combinate caraterele mai multor tipuri de organeț

jurisdic ionale interne, interna ionale şi ad-oc.ț ț

"oate fi numită instan ă interna ionalăț ț 7 art.&%2 şi &%$ !=UE, deoarece Comisia sau un statmembru poate să înainteze o ac iune împotria altui stat membru.ț

"oate juca rol de curte institu ionalăț 7 art.&03 !=UE prin ac iunea preliminară Curtea e sesizatăț

să interpreteze aliditatea unor norme juridice, adică dacă o normă juridică e în concordan ă cuț

tratatele UE /.Este instan ă de contencios-administratiț 7 art.&06 !=UE 5 ac iuni împotria ac iunilor >ț ț

inac iunilor organelor unionale.ț

Este instan ă de muncă şi instan ă ciilăț ț cu priire la despăgubiri sau pagube cauzate defunc ionarii unionali.ț

Este instan ă de abitrajț - în cazul contractelor conen ia de arbitraj /.ț

Este instan ă de recursț 7 ca instan ă de grad superior.ț

Este instan ă supremăț 7 nu mai e o altă cale de atac.

Prin$i&iile 'undaentale de 'un$ ionare i $ara$teristi$ile sei'i$ative aleț

CJUEa. Prin$i&iul atribuirii sau &uterni$irii s&e$iale liitate 5 aplicarea şi asigurarea

respectării dreptului unional rămn misiunea instan elor na ionale, în timp ce C4UE îi reinț ț



doar competen ele preăzute de art.&%2 !=UE, competen e indiidual determinate. ;n rest,ț ț

potriit art.#$ alin.#/ pag.& !UE ?statele membre stabilesc căile de atac necesare pentru aasigura o protec ie na ională jurisdic ională efectiă, în domeniile reglementate de dreptulț ț ț

Uniunii.@ Cauza 4isa 7 prima cauză a (omniei la Luxemburg / b. Prin$i&iul inter&ret!rii unitare i autonoe a dre&tului unional n toate statele ebre

5 Curtea se străduie să interpreteze termenii juridici într-un sens aparte unional, diferit deîn elesul lor na ional, cu scopul de a forma o ordine juridică nouă, originală.ț ț

c. Prin$i&iul e'e$tului util sau a&li$area dre&tului unional $u $ea ai are e'i$a$itate 5 presupune promoarea practicii in dubio pro Uniune. ( pentru a se ob ine cea mai mareț

eficien ă din actele normatie comunitare elaborate de cele mai multe ori de economi ti,ț ș

politicieni i în general de non-juri ti /.ș ș

d. Prin$i&iul de*volt!rii dinai$e a dre&tului unional 5 respectarea acestui principiu atragedupă sine adaptarea dreptului unional la modificările majore aduse de )ctul Unic European,de !ratatul de la +aastrict sau de !ratatul de la )msterdam.

e+ Prin$i&iul inter&ret!rii dre&tului se$undar n $on'oritate $u dre&tul ori,inar $ures&e$tarea &rin$i&iului -i&lied &o.ers/ 7 puterea unională nu proine numai din

tratatele de înfiin are, ci şi din actele normatie create ulterior formării institu iilor UE.ț ț'+ Prin$i&iul dre&tului $o&arat 7 respectarea principiilor de drept fundamentale specificestatelor membre, dar se urmăreşte efectul unor astfel de otărri din alt sistem de drept, priind executarea acestora.

Cara$teristi$ile CJUE sau ale a$tului 0urisdi$ ional unionalț- Controlul legalită ii actelor normatie unionale şi afacerilor administratie ale institu iilorț ț

unionale supraegind astfel şi legislatiul şi executiul unional. Legislatiul 7 "arlamentulEuropean şi Consiliul' executiul 7 Comisia Europeană şi Consiliul Consiliul dublu rol /.

- "oate solu iona litigiileț existente între organele unionale, între organe şi state, între statelemembre, precum şi cele existente între acestea cu persoane fizice şi persoane juridice.

ExempluA Comisia poate da în judecată "arlamentul' o persoană fizică poate da în judecatăComisia.- Competen a este una obligatorieț , păr ile în litigiu nu au posibilitatea de a refuza jurisdic iaț ț

Cur ii, cu excep ia ctora cazuri limitati preăzute'ț ț

- 1eciziile Cur ii sunt definitie, executoriiț în cadrul limitelor uniunii teritoriale fiinddispersate ciar i de proceduraș e1e2uaturului aprobare a unui stat de a se executa peteritoriul său o otărre judecătorească pronun ată de un tribunal străin / sau de orice altăț

aprobare din partea statului pe teritoriul căruia urmează să fie puse în executare.- )bilitatea să pronun eț sanc iuni pecuniareț împotria oricărui justi iabil, respectarea săț

modifice orice sanc iune pecuniară stabilită în mod administrati de către celelalte organeț

unionale, mai ales cele aplicate de Comisie, dacă cuantumul acestora este contestat de cel

amendat. justi iabil 7 parte în proces /.ț- Bnstan ele supreme ale UE, instan ele unionale de ultim grad de jurisdic ie sunt obligate înț ț ț

material interpretării să ceară părerea C4UE ori de cte ori apar neclarită i 5 ac iuneaț ț

preliminară poate fi exercitată în orice stadiu procesual.- ;n unele situa ii C4UE interine în procedura deț ratificare a tratatelor de drept interna ionalț

public înceiate de UE, organele unionale fiind obligate să se consulte cu aceasta înainte desemnarea unor astfel de tratate.



- 4urispruden a Cur ii, de i nu este considerată unanim i în mod expres ca izor de drept, esteț ț ș ș

acceptată ca sursă subsidiară a dreptului unional, contribuind la lămurirea formulăriloractelor normatie unionale.

- C4UE este o instan ă cuț caracter permanent, cu sediul în Luxemburg.- C4UE judecă în primă i ultimă instan ăș ț , dar în acela i timp este iș ș instan ă de recurs,ț de cale

de atac.- edin ele de judecată respectăț principiul publicită iiț ' excep ional sunt şi şedin e secrete.ț ț

- )rt.6:: !=UE dispune de o competen ă exclusiăț , statele sunt obligate să judece litigiile prininterpretarea tratatelor şi doar în lumina acestora.

Co&onen a CJUEț

3 4 instan e : 3 Curtea de Justi ie5ț ț

3 Tribunalul3Tribunalul #un$ iei Publi$e+ț

Curtea de Justi ie % CJEț

6+ Jude$!tori % 78 0ude$!tori5 # pentru fiecare stat membru, poate fi mărit la cerere de către Consiliu prin otunanim.- <unt numi i pe baza otului reciproc al guernelor statelor membre pe 0 ani' din 6 în 6 aniț

are loc o reîmprospătare a corpului de judecători fiind înlocui i #6 sau #: dintre ei art #$ț

din !=UE /.- "ot fi aleşi de fiecare guern dintre personalită ile, care oferă garan ia unei independen e şiț ț ț

obiectiită i în luarea unor decizii.ț

- 1upă !ratatul dela Lisabona s-a instituit un comitet care emite un aiz cu priire lacapacitatea candida ilor de a exercita func ia de judecător.ț ț

- =iecare judecător are 6 colaboratori personali 7 referen i aleşi de judecătorul în cauză, careț

stau pe baza unui contract pe 0 ani' 0ude$!tori 9 re'eren i 9 se$retari $abinetț( stru$tur! )+

- ;n timpul exercitării mandatului beneficiază de : iunitate de 0urisdi$ ieț fa ă de toateț

jurisdic iile na ionale penale, de natură ciilă 7 poate fi ridicată în plenul Cur ii'ț ț ț

inaovibilitate 7 nu pot fi muta i, nu poate fi retras mandatul.ț

- )u obliga ii 7 reziden ă obligatorie în Luxembourgț ț

- de a depune jurămnt în fa a plenului Cur iiț ț

- să nu aibă func ii politice sau alte actiită i profesionaleț ț

- au rang egal cu comisarii europeni autoturism, şofer / - scuti i de plata impozitelor na ionaleț ț

- plătesc impozit unional pe enit.

- 4udecătorii ce au participat anterior la judecarea unei cauze sunt incompatibili prin judecarea aceleiaşi cauze în recurs.;n &993 s-a stabilit un cod de conduită prin care s-au impus unele obliga ii Aț

- +embrii trebuie să-şi ducă la îndeplinire mandatul- <e ab in în fa a Cur ii despre orice informa iiț ț ț ț

- 8u acceptă cadouri- Eită orice situa ie pentru a crea conflict de intereseț

- 1epun declara ii personale ce se înaintează "reşedintelui Cur iiț ț



- )u permisiunea de a intereni în domeniul uniersitar, colociu, fără a primi remunera ie.ț

7+ Preedintele Cur iiț- Este ales de judecători art.&%6 !=UE / pe o perioadă de 6 ani'- "oate fi reales potriit art.2 Cod "roc C4UE'- Conduce lucrările C4UE'

- Conduce procedura orală > dezbaterile şi deliberările plenului'- 8umeşte judecătorul raportor pentru fiecare caz în parte, fără ca el să exercite aceastăfunc ie'ț

- 1ecide singur cnd se solicită eliberarea unor ordonan e preşeden iale.ț ț

Pro$edura în fa a Cur ii este de & feluriAț ț

- S$ris! 7 cereri 7 preşedintele numeşte judecătorul etc- Oral! 7 sus inerea cererii in fa a plenului.ț ț

*rdonan a preşedintelui 7 act de urgen ă.ț ț

Co&letele de 0ude$at!- (egula - instan a judecă în plen &2 judecători /ț

- Excep ia 7 se preede că pot fi formate camere cu 6 judecători sau % judecători sau 3ț

judecători, camere cemate să efectueze diferite actiită i pregătitoare procesului.ț art. ## din mod de func ionare /.ț

;area Caer! 7 este prezidată de "reşedintele Cur ii şi formată dinț 6< 0ude$!tori5 cu un corum de minim de## judecători 7 judecă toate cauzele în care sunt implicate statele membre sau organele unionale stat membru ersus stat membru /.;n fiecare an pe 0 octombrie C4UE decide componen a completelor şi alegerea preşedin ilorț ț

acestora.La înregistrarea unei cauze nu se cunoaşte camera ce a judeca cererea, ci repartizarea acesteiase realizează după înceierea procedurii scriptice cu audierea aocatului general pe bazaraportului prealabil depus de judecătorul raportor.

4+ Avo$a ii ,eneraliț3 1upă !ratatul de la Lisabona s-a stabilit un număr de 66 avo$a i ,enerali5ț statele mari au un

aocat permanent prin rota ie.ț

3 +andatul lor este de 0 ani, dar pot fi reînnoi iț

3 Rolul acestora 7 art.&%& !=UE 7 de a asista Curtea şi de a prezinta public, cu deplinăimpar ialitate şi independen ă, concluzii finaleț ț motiate cu priire la cauzele care le suntrepartizate.

3 (eprezintă tot ce înseamnă tratat, încălcarea este sesizată de aceştia, o prezintă judecătoruluiraportor.

3 La fiecare şedin ă de judecată, aocatul general depune concluzii finale.ț

3 <unt o serie de proceduri ce impun ascultarea aocatului general, dar acesta nu participă la

deliberări şi nu semnează otărri, dar i se aplică toate incompatibilită ile ce se atribuieț judecătorului."e baza ratatului de la 8isa, "rimul )ocat Deneral poate declara recurs înț

interesul legii împotria unor otărri definitie în termen de 69 zile de la pronun are.ț

=+ >re'ierul e' - Este numit de membrii C4UE pe durata de 0 ani cu posibilitatea de a fi reales' este asistat

de mai mul i grefieri aisten i, aceştia sunt bifunc ionali şi nu beneficiază de priilegiileț ț ț

acordate cancelarului grefier şef /, ce sunt asemeni cu a judecătorului.- #un$ iileț A - 0urisdi$ ionaleț 7 înfăptuirea actului jurisdic ionalț



3 e'ul adinistra iei 3ț în sens retrns#un ia 0urisdi$ ional!:ț ț - îndeplineşte procedurile d.p.d.. tenic

- adoptatorul înceierilor, sentin elor şi deciziilor'ț

- ine eiden a actualizată în (egistrul C4UEț ț

- erifică regularitatea actului de sesizare

- se ocupă cu comunicarea între păr iț

?e'ul adinistra iei %ț îşi exercită această atribu ie pe baza împuternicirii primate de laț

"reşedintele Cur ii.ț

- "regăteşte ordinea de zi atuturor şedin elor administratie.ț

- Drefierul şef nu participă la şedin ele C4UE în & cazuri Aț

a/ Ex-oficio de la deliberări b/ edin ele secrete ce au ca obiect incompeten a profesională a unui judecător sau aocatț ț

general.

Co&eten a CJUEț

<ingurele organe jurisdic ionale suntAț

#. Curtea de 4usti ieț

&. !ribunalul6. !ribunalul =unc iei "ubliceț

Co&eten a Cur ii de Justi ieț ț ț

Competen a teritorialăț 7 se întinde pe suprafa a tuturor statelor membre.ț

Competen a absolutăț 7 competen a celor 6 instan e fiind obligatorie, păr ile neandț ț ț

posibilitatea să deroge prin conen iile de la judecarea primei cauze, care implică preederileț

tratatului. Competen a personalăț 7 determinată de calitatea reclamantului' în &99% a fost înfiin atț

!ribunalul =unc iei "ublice 7 instan ă ce judecă ac iunile introduce de func ionarii unionali.ț ț ț ț

Competen a materială func ionalăț ț 7 instan ă de recurs şi căi extraordinare de atac şi !ribunalulț

poate să fie instan ă de primă instan ă cu posibilitatea de a judeca recurs şi căi extraordinare.ț ț

Competen ele jurisdic ionale unionaleț ț A#. A$ iunea &reliinar!ț 7 se asigură că toate instan ele na ionale protejează dreptul unional'ț ț

- erifică încălcarea tratatului 7 erificare de instan ele na ionale deț ț

judecată'&. A$ iune n $onstatareaț nende&linirii obli,a iilorț introdusă de un stat membru sau deComisie /6. A$ iunea n anulareț 7 reclamantul solicită anularea unui act al unui organ, oficiu.:. A$ iunea n $onstatarea ab inerii ne0usti'i$ate de a a$ ionaț ț ț % Curtea de 4usti ie şiț

!ribunalul impart această competen ă 7 controlează legalitatea inac iunii unei institu ii sau a unuiț ț ț

organ, a unui oficiu'%. A$ iunea de arbitra0ț - în care sunt implicate statele membre.Competen a de controlț în procedura de sanc ionare a statelor ce încalcă alorile fundamentaleț

ale UE.Competen a de a inesti cu titlu executoriuț otărrile judecătoreşti adoptate de instan eleț

na ionale.ț

Competen a jurisdic ională de natura dreptului interna ional publicț ț ț în domeniul spa iuluiț

economic European.



Un stat membru, "arlamentul European, Consiliul sau Comisia poate ob ine aizul Cur ii deț ț

4usti ie cu priire la incompatibilitatea unui acord preconizat cu dispozi iile FFFFFFF..GGț ț

Competen a jurisdic ionale na ionaleț ț ț

#. (ecursul&. (eexaminarea

6. 1eciziile !ribunalului împotria otărrilor !=":. Căi extraordinare de atac 7 contesta ia ter ilor şi reizuireaț ț

%. "seudo-căi de atac 7 plngerea şi opozi ia.ț

Pro$eduri n 'a a Cur iiț ț#. Pro$edura si&li'i$at! 7 cnd o întrebare preliminară este indentică cu o întrebare

asupra căreia Curtea a aut ocazia să se pronun e sau cnd răspunsul la o astfel deț

întrebare nu lasă loc de interpretări 5 ordonan ă motiată cu timitere la otărreaț

anterioară.&. Pro$edura a$$elerat! 7 permite Cur ii să se pronun e cu rapiditate asupra cauzelorț ț

urgente reducnd termenele la maximum şi acordnd prioritate absolută.

6. Pro$edura &reliinar! de ur,en !ț ""U / 7 permite Cur ii să solu ioneze într-unț țtermen considerabil întrebările referitoare la politica externă şi securitate comună, aziletc.

:. Pro$edura !surii &rovi*orii sau a ordonan ei &reeden ialeț ț % măsură necesară şi proizorie pentru preenirea unui prejudiciu gra şi ireparabil în dauna unei păr i 7ț

exemplu A suspendarea executării silite a unei institu ii.ț

Co&eten a Tribunaluluiț

Competen a materialăț

- ac iuni în anulare introduse de persoana fizică sau juridică'ț

- ac iuni în constatarea ab inerii nejustificate promoate de persoana fizică sau juridică'ț ț

- ac iuni în despăgubire promoate de persoana fizică sau juridică pentru repararea daunelor înțrăspunderea contractuală'- ac iuni introduse deț persoana fizică sau juridică pe bazele FHHHHHF..inserate într-un contactde drept public sau drept priat înceiat de Uniune sau în numele acesteia'- ac iuni exercitate în domeniul mărcilor sau ale standardelor comunitare'ț

- ac iuni introduse de statele membre împotria Comisiei'ț

- ac iuni introduse de statele membre împotria Consiliului cu priire la actele adoptate înț

domeniul ajutoarelor de stat, măsuri de protec ie comerciale şi actele prin care Consiliul areț

competen ă de execu ie'ț ț

- ac iuni preliminare în anumite domenii specifice'ț

- recursuri formulate împotria deciziilor !=".

Co&eten a T#Pț

@ litigiile între UE şi agen ii săi 7 litigii de muncă recrutare, desfăşurarea carierei, remunera ie /ț ț

şi regim de securitate socială boală, rstă, inaliditate, accidente de muncă, alocaIii familialeetc./@ litigiile dintre organe, oficii sau agen ii şi personalul lor.ExempluA litigiu între EU(*"*L,ț

*JB+ mărci, breete- ce se or a fi înregistrate într-un stat din UE /.Con'li$tul de $o&eten ! i de$linarea $o&eten eiț ț



Con'li$t de $o&eten !ț

#. ;ntre instan ele na ionale şi cele unionaleț ț . * instan ă na ională competentă într-o cauzăț ț

d.p.d.. al Cur ii poate nega propria competen ă şi să indice competen a unională 5 seț ț ț

realizează printr-o ac iune preliminară.ț

&. ;ntre instan ele unionaleț 7 ac iunea introdusă de competen a Cur ii se redirec ionează.ț ț ț ț

6. 1e competen ă între instan ele unionale şi cele interna ionaleț ț ț 5 FHHHHHHConflict de competen ă între CE1* şi Consiliul Europei.ț

ExempluAspe a Kosforusț

1rept procesual unional1istingere între A

- "rocedura de drept comun specific ac iunii directe'ț

- "rocedura ac iunii preliminareț

- "roceduri speciale- "rocedura căilor de atac.

"otriit art.&9 <tatut C4UE procedura în fa a Cur ii constă în faza scrisă şi faza orală.ț ț

#. Pro$edura s$ris! 7 comunicarea cu păr ileț

- apărări - explica iiț

- replici, etc &. Pro$edura oral! 7 "reşedintele fixează termen pentru prezentare obsera ii şi stabileşteț

desciderea procedurii orale. 6. Deliberarea i ado&tarea ot!rBrii :. E1e$utarea de$i*iei.Introdu$erea a$ iunii i &ro$edura s$ri&ti$!ț

"ăr ile în procesul unional - statele, institu iile UE reprezentate de împuternicit sau agent.ț ț

- *bligatoriu reprezentarea de un aocat.- "ăr i 7 state membre, subiect de drept interna ional public, institu ii unionale, organismț ț ț

înfiin ate pe baza dreptului unional secundar.ț

- (eprezentarea procesuală şi aocatul obligatoriu."rincipiul aocatului obligatoriu 7 statutul UE art.#$.<tatele membre sau organele unionale 7 reprezentate de un agent.Interven iile n &ro$esul unionalț

- ;n ac iunile directe 7 statele membre şi instan ele unionale pot interene înț ț

litigiile ..HHHHH...- )c iunile preliminare 7 cererea de interen ie trebuie depusă în termen de 0 săptămni deț ț

la publicarea în 4*UE.- Curtea decide printr-o înceiere.

Condi iile $ererii de $eare n 0ude$at!ț

"otriit art.63-62 C"rocC4UE 7 cererea de cemare în judecată cuprindeA- 8ume>domiciliu reclamant- )rătare prt- *biect litigiu- Expunere motie temeiuri- Cererile reclamantului- )rătarea mijloacelor de probă 7dacă este cazul şi a mijloacelor de apărare.

Pro$edura



-înregistrarea cererii 5 se trimite parolă pe ecria 5 se izualizează documentele scanate 5 sedepun în copii 0 exemplare autentificate 5 ştampilă 5 4*UE etc.Cererea de cemare în judecată trebuie să aibă 6 elemente principaleA

#. Cererile > concluziile reclamantului&. *biectul

6. +otiele ac iuniiț=unc ionează principiul disponibilitătîî 7 reclamantul îşi poate retrage oricnd cererea deț

cemare în judecată.●;ntmpinarea - 69 de zile de la comunicare prtul o poate prezenta se face apărarea /.1upă comunicarea întmpinării se dă posibilitatea de contrareplică pentru prt şi dubla replică 7 op ionale se aseamănă procedurii din codul nostru /.ț

Nuirea 0ude$!torului ra&ortor i a avo$atului ,eneral- <e numeşte judecătorul raportor de către "reşedintele Cur ii pentru întocmirea unui raportț

prealabil secret /, care se prezintă în şedin ă generală, apoi se realizează raportul de şedin ă,ț ț

respecti raportul judecătorului raportor. )cesta nu are caracter secret.- 4udecătorul raportor a înso i cauza pe tot parcursul solu ionării acesteia' dacă este repartizat laț ț

un alt complet trebuie să ia această cauză cu el.- 4udecătorii raportori nu trebuie confunda i cu raportorii adjunc i, care nu sunt judecători' eiț ț

depun jurămnt în fa a Cur ii şi lucrează pe lngă fiecare judecător.ț ț

- )ocatul general este numit de către "rim aocatul general, simultan cu numirea judecătoruluiraportor.

- =iecare aocat general poate fi repartizat la orice cauză şi spre deosebire de "reşedintele C4UE,"rimul aocat general se autorepartizează la anumite cauze' cu toate acestea este respectat principiul nerepartizării aocatului general în cauzele în care statele FHHH... implică intereselemajore.iba &ro$esual!

- Cauzele se traduc în limbile corespunzătoare păr ilor în cauză, dar trebuie aleasă o singură limbăț

oficială care domină toate etapele procesului unional.- Re,uli pentru determinarea limbii procesuale A- - la ac iunile directe limba procesuală este limba în care a fost redactată cererea 7 alegereaț

reclamantului'- - ac iunile îndreptate împotria unui ter pers.fizică sau jur. 7 limba oficială a prtului'ț ț

- - ac iunea în constatare a încălcării tratatului 7 limba statului membru cemat în judecată'ț

- - ac iunea preliminară 7 limba statului care a formulat întrebarea'ț

- - exercitarea căii de atac 7 cea folosită de tribunal în primă instan ă.ț

- 1ocumentele depuse la dosar trebuie înso ite de o traducere oficială. Limba de lucru a C4UE nuț

se confundă cu cea procesuală / este limba franceză 7 toate documentele se traduc în franceză, cuexcep ia concluziilor aocatului general, ce se redactează în limbile materne ale acestuia în ziuaț

pronun ării' otărrile judecătoreşti sunt accesibile în toate limbile oficiale, în timp ce toateț

celelalte, în limba franceză sau limba aleasă.

Pro$edura oral!Dis$u iile $ontradi$torii ale &!r ilor i adinistrarea &robelorț ț



4udecătorul raportor arată în raportul de şedin ăț starea de fapt şi preten iile păr ilor formulate înț ț

procedura scriptică, este public şi este publicat cu 6 săptămni înaintea dezbaterilor."rocedura este publică, există excep ii 7 la cererea păr ilor poate fi secretă.ț ț

Cuprinde două păr i Aț

#. Confruntarea păr ilor ț

&. "rezentarea concluziilor finale de către aocatul general."rocedura începe cu citirea raportului de şedin ă, pledoarie pertinentă de max.69 min, seț

înregistrează, se consemnează în proces-erbal.+ijloacele de probă folosite A audiere, îndeplinire de înscrisuri, martori, audiere martori,expertiză, cercetare la fa a locului etc.ț

<e pot crea comisii rogatorii, martorii şi exper ii trebuie să depună jurămnt în fa a Cur ii.ț ț ț

<e depun raporturi ştiin ifice, tenice.ț

Des'!urarea edin ei de 0ude$at!ț

a/ 1esciderea şedin ei de către "reşedinte'ț

b/ "ronun area otărrii în alte cauze dacă este cazul /'ț

c/ )pelul cauzei de către grefier'

d/ "ledoaria introductiă a reprezentantului reclamantului'e/ "ledoaria interenien ilor 7 dacă este cazul'ț

f/ "ledoaria prtului'g/ (eplica păr ilor 7 reclamant, prt, interenient'ț

/ ;nciderea şedin ei de către "reşedinte.ț

Con$lu*iile avo$atului ,eneral"otriit art.&9 din <tatut, art.%$ C"rocC4UE, după terminarea dezbaterilor, aocatul general prezintă concluziile finale. "entru elaborarea acestora, trebuie să treacă un termen special de :-0săptămni, iar prezentarea lor se face în limba maternă, în mod public. "rin concluzii se propuneo solu ie, propunere adresată exclusi instan ei, nu păr ilor, menită să uşureze decizia Cur ii,ț ț ț ț

decizie care nu este legată de concluzia aocatului general.

8u există drept la replică împotria concluziilor finale, la începutul deliberărilor de către judecător, prima întrebare este dacă acceptă sau nu concluziile finale. acceptate în prop. de$9/.ot!rBrea1upă înceierea dezbaterilor orale, completele de judecată ale C4UE sau to i judecătorii, înț

func ie de situa ie, se întlnesc pentru a delibera. 1eliberările au loc în limba de lucru a C4UEț ț

franceză /, judecătorii adoptă otărrea cu majoritate simplă %9 M # / şi la sfrşituldeliberărilor judecătorul raportor formulează proiectul otărrii finale.Jotărrea este redactată în limba procedurală ex. ac . din (omnia, limba romnă /, tradusă şiț

în franceză, se pronun ă în şedin ă publică în limba procedurală şi este pusă la dispozi ia tuturorț ț ț

păr ilor interesate.ț

<entin ele date de C4UE sunt definitie şi ireocabile, nu pot fi atacate la CE1*.ț

<entin ele date de !ribunal şi !=" pot fi recurate în fa a Cur ii.ț ț ț

)oca ii generali, grefierul şef, adjunc ii acestora, referen ii judecătorilor, translatorii şi orice al iț ț ț ț

func ionari ramn departe de deliberări.ț

)rt. 6% din <tatut 5 secretul deliberării, nu poate fi diulgat.Jotărrea se public în 4*UE' în & săptămni de la comunicarea otărrii pot fi depuse cereri deîndreptare a erorilor materiale de redatare /.



<tructura otărrii A ziua pronun ării, numele "reşedinte şi membrii completului' numeleț

aocatului general' numele aoca ilor> reprezentan ilor acestora.ț ț

Există două situa ii pentru rezolarea unui litigiu Aț

#. )rt.32 C"rocC4UE 7 reclamantul poate retrage unilateral cererea pnă la pronun areaț

otărrii'

&. "rocedura extrajudiciară sau tranzac ia păr ile ajung la în elegere /' tranzac ia trebuie săț ț ț țse regăsească în otărre.Celtuieli de 0ude$at!3<unt de două feluriA

- 4udiciare propriu-zise- cele necesare derulării procesului, costuri martori, exper i,ț

expertize, suportate de păr i'ț

- Extrajudiciare- suportate de păr i, interenien i.ț ț

- Curtea nu se pronun ă asupra celtuielilor, dacă păr ile au în eles cu priire la suportareaț ț ț

lor.C!i de ata$

Re$urs

7 îl poate face orice parte ce a căzut total>par ial în preten ii, interenien ii dacă sunt iza iț ț ț țde deciziile !ribunalului'

- "oate fi introdus împotria otărrilor definitie ale !ribunalului, împotria unor sentin eț

şi înceieri pronun ate în fa a !ribunalului.ț ț

- !ermenele de recurs 7 general, & luni de la comunicarea deciziei.+otie de recursA

- Lipsa competen ei !ribunaluluiț

- 8erespectarea în fa a !ribnaluluiț

- ;ncălcarea de reguli UE de către !ribunal.Cererea de recurs

7 depusă la Curte şi la !ribunal la secretariat grefă / în termen 5 dosarul primei instan eț

cerut sau trimis la Curte.- Cuprinde 7 număr dosar atacat, păr ile, motiele.ț

;ntmpinarea intimatului în recurs- termen de & luni recurent şi intimat /.<olu iț i A

a/ (ecurentul retrage recursul princ. disponibilitătii / b/ Curtea respinge recursul ptr netemeinicie sau nu este clară'c/ Curtea respinge recursul prin decizie'd/ Curtea desfiin ează casează / sentin a primei instan eț ț ț 5 casarea situa iei de fapt sauț

trimite spre rejudecare.1acăA- recurentul retrage cererea 5 otărrea rămne definitiă şi ireocabilă.

- Curtea respinge recursul 5înceiere motiată.- Curtea respinge recursul 5 pronun are definitiă şi asupra celtuielilor de judecată.ț

- Curtea admite recursul 5 sentin a este casată şi trimisă !ribunalului inut să rejudeceț ț

cauza.Re$ursul este sin,ura $ale de ata$ la Curte

C!ile e1traordinare de ata$Ter a o&o*i ie i revi*uireaț ț



6+ Ter a o&o*i ieț ț 3TO3( contesta ia în anulare a ter ilor / 7 art.:& <tatutC4, art.$3 C"rocC4UEț ț

- "reede posibilitatea atacării otărrilor C4UE, ale !ribunalului de către statele membre,instan ele unionale, pers.fiz. sau jur., în cazul în care deşi nu au luat parte la proces, otărrea leț

afectează drepturile. 1e acest drept la această ac iune nu beneficiază persoanele priate, ce auț

aut posibilitatea de a intereni în procesul original, dar din culpa lor au lăsat să se deruleze fără

participarea lor.- Jotărrile au caracter jurispruden ial, major.ț

- Bnstan a competentă să solu ioneze !* 7 instan a de fond.ț ț ț

- "rocedura este reglementată de art.$3 C"rocC4UE, cuprinde aceleaşi elemente ca şi cererea decemare în judecată, cerere formulată împotria tuturor păr ilor din litigiu şi se înaintează în &ț

luni de la publicare.- "rin această cale de atac nu sunt atacate numai otărrile definitie şi ireocabile, ci şi otărrile

nedefinitie sau atacate cu recurs la Curte. ;n această situa ie !ribunalul a dispune suspendareaț

spre solu ionare a !* pnă la solu ionarea recursului la Curte. Jotărrea atacată este modificatăț ț

în limitele în care este admisă !*. *riginalul otărrii pronun ate a !* se anexează la originalulț

otarrii atacate şi se trimite spre publicare.

7+ Revi*uirea %R3 art.:: <tatut C4UE şi art.&% C"roc!rib. Este priită posibilitatea solicităriireluării unei proceduri contencioase, dacă deine cunoscută o împrejurare de importan ăț

decisiă, care înainte de solu ionare cu a fost cunoscută nici de C4UE şi nici de ..HHH...ț

8oua împrejurare de fapt trebuie să exercite o influen ă otărtoare asupra con inutului otărriiț ț

pronun ate.ț

(eizuirea otărrilor nu este imprescriptibilă şi trebuie pronun ată în cel mult #9 ani de laț

pronun area otărrii.ț

Cererea este formulată împotria tuturor păr ilor din cauză, după ascultarea aocatului general,ț

Curtea a decide admisibilitatea sau respingerea reizuirii. *riginalul ot.de ( este anexat laoriginalul ot. reizuite cea care se reizuieşte / şi este dată spre publicare la 4*UE.Ree1ainarea % & cazuriA

3 !ribunalul are competen a să judeceFHHHH.... iar decizia pronun ă în mod excep ional obiectulț ț țunei reexaminări de către în cazul în care există un risc serios pentru unitatea sau coeren aț

dreptului Uniunii.3 1ecizia pronun ată de !ribunal în trimiterile preliminare judecătorul na ional trimite / pot faceț ț

în mod excep ional obiectul unei reexaminări de către C4UE în condi iile şi limitatie preăzuteț ț

de <tatut, cnd există un risc serios pentru unitatea şi coeren a dreptului UE.ț

3 )ceasta cale extraordinară de atac poate fi declanşată de un singur subiect, acesta fiind "rimaocat general, care face propunerea de reexaminare în termen de o lună de la pronun are, iarț

C4UE în termen de o lună de la sesizare decide cu priire la admisibilitatea acesteia.Pseudo3$!i de ata$

O&o*i iaț % dacă prtul deşi introdus în cauză cu respectarea normelor de procedură nu depune

întmpinarea în termenul stabilit, ot.poate fi pronun ată în lipsă, este executorie şi potriit art.:#ț<tatut C4UE poate fi atacată într-o lună de la comunicarea ei printr-o opozi ie, ce nu suspendăț

executarea, ci poate decide instituirea unei cau iuni din partea reclamanului, astfel în cazul înț

care împotria ot.în lipsă nu se face opozi ie, cau iunea se restituie. *pozi ia se face sub formaț ț ț

unei cereri de cemare în judecată, după această procedură, astfel Curtea se pronun ă prinț

ot.nesusceptibilă de opozi ie, ot. se anexează la originalul ot. şi urmează a se publica.ț

PlBn,erea



)rt 03 C"rocC4UE 7 dacă Curtea a omis să otărască asupra unui capăt de cerere sau aceltuielilor, partea care înIelege să se prealeze de aceasta, sesizează Curtea prin plngere într-olună de la comunicarea otărrii. "lngerea e comunicată celeilalte părti, "reşedintele fixează untermen pentru obseraIii scrise.1acă plngerea este respinsă 7 se menIine conIinutul otărrii.

1acă plngerea este admisă se pronunIă o nouă otărre şi se anexează la ecea otărre .)cIiunile exercitate în faIa CurIii#. )cIiunea în constatarea încălcării tratatelor unionale de către statele membre&. )cIiune preliminară6+ A$"iunea n $onstatare- (eprezintă instrumentul de control tipic al Comisiei în limita competenIelor stabilite în art.#3

alin#/ !ratat UE- )c iune de supraegere şi are func ie exclusi de drept subiecti.ț ț

Adisibilitatea a$ iuniiț

Calitatea &ro$esual! a$tiv!P!r"ile pot fi - Coisia i statele ebre

Le poate judeca C4UE şi ..HHHH...)ceastă ac iune nu poate fi ini iată de persoane priate' pentru protec ia drepturilor indiidualeț ț ț

în Uniune, aceştia au posibilitatea de a sesiza Comisia cu priire la încălcarea tratatelor de statelemembre şi să ceară acesteia ini iatia unei ac iuni. 1acă încălcările reclamate sunt constatate deț ț

C4UE, persoanele priate pot formula preten ii la despăgubiri. spe e 7 =rancoic şi Konifaciț ț

s.Btalia sau Legea purită ii Kere Dermană /.ț

Calitatea &ro$esual! &asiv!- "ot fi doar statele ebre nu organele de stat /.- )c iunea poate fi introdusă la Curte dacă reclamantul face doada parcurgerii proceduriiț

prealabile. "rocedura prealabilă are 6 etape Aa/ dacă reclamantul este Comisia, procedura se derulează astfelA Comisia trimite soma iaț

obsera iile / statului membru izat, în care se prezintă problemele litigioase. 1ințsoma ie rezultă ac iunea> inac iunea comisă de stat. )ceastă fază poate dura de la o lunăț ț ț

la % ani' de regulă nu depăşeşte & luni. 1upă primirea soma iei, statul membru trimiteț

Comisiei obsera ii proprii cu priire la acuza iile ce i se aduc. <tatul poate prezentaț ț

măsura intrării în normalitate. )izul motiat al Comisiei înceie faza procedurii prealabile, respecti Comisia întocmeşte acest aiz motiate, în care arată dacă s-auîndeplinit sau nu obliga iile priind soma ia ini iată. GGț ț ț )izul motiat nu are for ăț

obligatorie, nici soma iile Comisiei, au doar aloare de recomandareț .GG b/ 1acă reclamantul este statul membru, Comisia a aea rol de arbitru. "rocedura are 6

etapeA- <esizarea Comisiei de un stat printr-o cerere prin care arată că alt stat membru nu şi-a

îndeplinit obliga iile în irtutea tratatului'ț- "rocedura contradictorie se a desfăşura în fa a Comisiei 7 orală şi scrisă.ț

- Comisia emite aiz motiat după ce statele au prezentat obsera iile' neemitereaț

aizului motiat de către Comisie în 6 luni de la depunerea cererii, statul membru poate sesiza C4UE.

Obie$tul fundamental al ac iunii esteț $onstatarea neres&e$t!rii &rin a$ iune sau ina$ iuneț ț atratatelor de $!tre statele ebre. <tatul membru nu se poate apăra prin lipsă de neinoă ie,ț



deoarece există deja un raport de cauzalitate între Uniune şi statele membre prin semnareatratatelor fondatoare ale UE.Efectele deciziei 7 ciar dacă prtul nu este ?condamnat@ art.&09 din !=UE şi art.: alin6/!ratat UE, statele trebuie să ia măsuri pentru a se conforma otărrii C4UE, întrzierea deconformare presupune plata unei sume forfetare sau penalită i, pnă la reintrarea în normalitate.ț

Cazuri de penalitate 7 se ia în considerare capacitatea de plată a statului.7+ A$"iune &reliinar!- )c iune de drept unional prin care o instan ă na ională dintr-un stat membru al UE poate sauț ț ț

este obligată să solicite C4UE acordul unui sprijin prin luarea unei decizii priindinterpretarea tratatelor de înfiin are, alabilitatea şi interpretarea actelor normatie adoptateț

de institu ii, organele, oficiile UE.ț

- <ediul materiei )rt.&03 din !ratatul fondator al UE şi art.#9 "rotocol 60 !ratat Lisabona- =unc iaț ac iunii preliminare 7 este asigurarea respectării unită ii dreptului unional şiț ț

asigurarea protec iei dreptului resortisan ilor unionali pers.fizice sau juridice. Bnstan eleț ț ț

na ionale au obliga ia de aplicare a dreptului unional în procesele de derulare în fa a lor,ț ț ț

majoritatea fiind direct aplicabile cu rang prioritar.- Concluzie 7 ac iunea preliminară în fa a C4UE trebuie să asigure căAț ț

- =iecare normă unională în fiecare stat membru trebuie să producă efecte juridicesimilare'

- =iecare judecător na ional deine judecător unional prin obligarea acestuia de a aplicaț

dreptul unional'- Darantarea drepturilor indiiduale fundamentale ale cetă eanului european de aț

introduce o ac iune în anulare împotria normelor de drept unional în mod general'ț

- "rin ac iunea preliminară se urmăreşte controlul indirect asupra legisla iei interne, aleț ț

statelor membre în ceea ce prieşte compatibilitatea lor cu dreptul unional.- )rt.&03 !ratat fondator UE nu defineşte termenul de inter&retare, dar prin jurispruden aț

Cur ii aceasta poate fiț o actiitate de lămurire, stabilire a adeărului în adeăratul în eles alț

unei norme juridice. Bnstan a na ională, ca subiect unic al ac iunii preliminare, este definită caț ț ț

fiind o Bnstitu ie statală independentă şi impar ială, cemată să solu ioneze dierse litigii.ț ț ț

3 Condi ii de ba*!:ț

a/ independen a forului decizionalț

b/ institu ia în cauză să poată fi arondată organelor ce fac parte din puterea de stat'ț

c/ să aibă caracter permanent'd/ să tranşeze litigii în procedura contencioasă'e/ decizia, sentin a să fie luată pe baza unor norme juridice cuprinse în acte normatieț

interna ionale.ț

* instan ă de arbitraj poate sesiza C4UE cu ac iune preliminară în următoareleț ț situa iiAța/ arbitrajul trebuie să fie reglementat prin lege' b/ otărrea de arbitraj trebuie să se bazeze pe lege'c/ otărrea între păr i trebuie să fie executorie'ț

d/ păr ile să fie obligate să aleagă această instan ă în locul uneia de stat.ț ț

e/ statul poate interene din oficiu în procedura de arbitraj prin recurs.*bliga ia de a sesiza C4UEț



a/ instan a are îndoieli cu priire la aliditatea actului unional şi dacă ea însăşi preferă cauzaț

la C4UE' b/ există amenin area unor pagube grele şi irecuperabile'ț

c/ instan a na ională ine cont de interesele unionale.ț ț ț

d/ ;ntrebările formulate de judecător au anumite limite, acestea trebuie să fie în legătură cu

obiectul cauzei, nu pot fi puse întrebări generale sau politice.)c iunea preliminară poate fi ini iată de orice instan ă na ională indiferent de gradul deț ț ț ț

jurisdictie.Pro$edura n 'a a Cur ii+ț ț

#. "rocedura scrisă- ;nainte de începerea procedurii, grefa Cur ii înregistrează cauza, "reşedintele Cur iiț ț

desemnează un judecător raportor şi "rimul aocat general un aocat general, ce se aocupa de cauza respectiă.

- "ăr ile în această procedură dein participan i nu prt sau reclamant /.ț ț

&. "rocedura orală 7 după înceierea celei scriptice, judecătorul raportor elaborează un

raport prealabil care nu este public. La sfrşitul şedin ei administratie, "reşedinteleț

Cur ii a stabili primul termen de judecată, iar pentru acest prim termen de judecatăț

se eliberează un raport de audien ă.ț

Limba procesuală este limba instan ei na ionale ce ridică problema. 1upă înceiereaț ț

procedurii orale, respecti termenul concluziilor finale ale aocatului general, instan aț

se retrage pentru deliberare.Efectele juridice ale otărrilor

- Efecte juridice concrete priind cauza ini ială de fond'ț

- Efecte de jurispruden ă generale sau efecte de precedent judiciar' acestea au putereț

obligatorie în fa a instan ei na ionale.ț ț ț

- <e produc doar pentru iitor.

Cele = libert! i 'undaentaleț

6+ ibera $ir$ula ie a !r'urilor ( art+78 T#UE )ț;ar'a nu e definită în tratate, dar reprezintă un bun corporal care are o aloarecomercială şi poate constitui obiectul unor tranzac ii comerciale. +arfa este de & feluri Aț

- Cea care proine din statele membre şi măcar ultima prelucrare importantă şi cerutăd.p.d.. economic să fie făcută în UE'

- Cea din statele ter e, circulă liberă în spa iul unional după plata > îndeplinireaț ț

formalită ilor de introducere într-un stat membru, plata taxelor legale aferente.ț

Uniunea vaal! este spa iul amal unic cu grani e exterioare comune, realizată prinAț ț

a/ Bnterzicerea tuturor taxelor amale şi ale taxelor cu efect ecialent între statele membre' b/ Bntroducerea unui tarif amal comun pentru mărfurile proenite din statele ter e.ț

Ta1ele vaale sunt acele taxe percepute de stat la ieşirea > intrarea în ară a unor mărfuri şiț

care nu sunt percepute în cazul produselor ecialente în produc ia internă.ț

Ta1a $u e'e$t e$ivalent este orice obliga ie pecuniară indiferent de mărimea, destina ia şiț ț

modul său de aplicare, care nu este o taxă amală în sensul strict al cuntului şi care este



impusă în mod unilateral asupra mărfurilor, pentru motiul că acestea traersează o frontierăşi care are ca efect scumpirea acestor mărfuri fa ă de cele autotoneț .Nu sunt $onsiderate ta1e $u e'e$t e$ivalent

a/ !axele ce fac parte din sistemul general na ional de taxe al unui stat membru în condi iile înț ț

care acestea sunt aplicate fără discriminare tuturor mărfurilor indigene sau străine !N),

cucondi ia să nu se plătească în & ări diferite /'ț ț

b/ !axele stabilite de actele normatie unionale'c/ !axele ce constituie contraaloarea unor sericii efectuate, atunci cnd aloarea taxei este

propor ională cu sericiul respecti tb să existe o contrapresta ie /'ț ț

!axele amale externe sunt stabilite de Consiliul UE' pe lngă taxele amale şi cele cu efectecialent sunt interzise restric iile cantitatie la import şi export, după cantitate sau aloare.ț

7+ ibera $ir$ula ie a 'or ei de un$! i libertatea de stabilireț ț1.p.d.. teritorial se exercită în principiu pe teritoriul statelor membre, la teritoriu se adaugăşi spa iul economic european inclusi 8oregia, Bslanda şi Lictenstein /ț

+uncitor>lucrător este o persoană care exercită o actiitate în mod independent în sistem de

salarizare. *rice persoană ce face cea pentru altul sub îndrumarea acestuia pentru care a fi plătit de acesta 7 intră fotbaliştii şi prostituatele, deşi în multe ări este considerată o actiitateț

ilegală şi imorală.Libera circula ie a lucrătorilor implică dreptulț

a/ 1e a accepta ofertele reale de încadrare în muncă' b/ 1e a circula liber în acest scop pe teritoriul statelor membre'c/ 1e şedere într-un stat membru'd/ 1e a rămne pe teritoriul unui stat membru după ce a fost încadrat în muncă

Avanta0a i:ț

a/ =amilia muncitorului beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi acesta' b/ )u drept de şedere so ia, copiii, rudele şi cei afla i în între inere, pot fi şi din statele ter e'ț ț ț ț

"otriit art.:% alin&/ !=UEA- lucrătorii nu pot fi trata i mai rău ca na ionalii'ț ț

- 8u poate exista o impozitare mai seeră'- )antaja ii beneficiază de programe de şcolarizare, reglementări sociale, li se acordă aantajeț

locatie.Restri$ iiț

<unt permise din motie deA- <ecuritate şi ordine publică- Cnd subzistă un pericol gra, iminent 7 boli contagioase şi pericol de sărşire a unei

infrac iuni'ț

- Cnd este orba de angajare în sericii publice.Cara$teristi$ile dre&tului de stabilire

a/ )sigură posibilitatea participării continue la ia a publică'ț

b/ Este admisă exercitarea acestui drept în mod simultan în mai multe state membre'c/ <e deosebeşte de libera circula ie a for ei de muncă'ț ț

d/ <unt interzise discriminările pe motie de cetă enie, pe moti de nerecunoaştere a diplomelor ț

uniersitare.4+ ibera $ir$ula ie a $a&italurilorț



<unt interzise toate restric iile priind circula ia de capital dintre statele membre şi stateleț ț

ter e.ț

"rin $ir$ula ia $a&italurilorț se în elege transferul unilateral de alori în formă de materialț

capital participarea la capital a unei societă i străine / sub formă de capital bănesc mijlocț

de plată /, dintr-un stat membru în alt stat, care reprezintă o inesti ie de capital.ț

8u constituie circula ie de capital simplul transfer de bani pentru plata unor mărfuri.ț

Circula ia plă ilor înseamnă transferul peste otare de mijloace de platăA bancnote, cecuri,ț ț

bilete la ordin, ce sunt necesare pentru o contrapresta ie.ț

Inter*i$erea dis$riin!rii*rice reglementare internă capabilă direct, indirect, faptic să împiedice circula ia liberă deț

capital şi plă i.ț

Restri$ ii &erisive:ț

a/ Cnd se constată încălcarea unor reglementări fiscale' b/ ;n situa ia de încălcare a ordinii publice eaziune, trafic de droguri, terorism /.ț

=+ ibera $ir$ula ie a servi$iilorț<ericiile sunt presta iile furnizate în mod obişnuit contra unei remunera ii, au caracterț ț

comercial, industrial, actiită i artizanale, cele ce in de profesiuni liberale.ț ț

!rebuie să aibă caracter temporar, dar acesta nu exclude posibilitatea de a aea infrastructură 7 bilete de loterie şi material publicitar. 8u intră în această categorie transportul, actiitatea bancară în domeniul asigurărilor,emisiunile radio, teleiziune, actiitatea otelieră, presta iile medicilor.ț

Clasi'i$are servi$iilor:#. )ctie 5 cnd prestatorul ine în statul beneficiarului'&. "asie 5 cnd se deplasează beneficiarul la prestator'6. Care se deplasează5 prestatorul şi beneficiarul rămn în ara lor, se deplasează doar presta iaț ț

radio, !N, asigurări /.

E1e&le de dis$riinare- "erceperea de taxe pentru turiştii străini unde nu se percep taxe pentru cetă enii autotoni'ț

- Condi ia ca gidul să fie angajatul unui birou de turism'ț

- <olicitarea de studii pentru gidul care nu se ocupă de prezentare la muzee, eenimente'- +otie de ordine, securitate publică'- +otie de interes general, asigurare socială şi medicală.

curs due crisan

Documents