curs - creme cosmetice varianta 1
TRANSCRIPT
CREME COSMETICE
Ingrijirea pielii are ca scop sa previna si sa inlature unele din defectele sale, urmarind sa-i
redea continutul natural in grasimi, indispensabil pentru hranirea pielii cat si cantitatea necesara de apa.
Aceste obiective se realizeaza prin utilizarea cremelor cosmetic. Prin baremul de creme se inteleg in
general unguente emulsii cu un continut de cel putin 10% baza apoasa, fiind deci un produs emulsionant
care se poate intinde, avand o consistenta semifluida.
Originea cuvantului “crema”, vine din limba greaca “krisma” = ungere, a devenit in limba
latina “crisma” apoi in franceza veche “cresme”, apoi in franceza moderna “chreme” → crème.
Rolul cremelor – este de a ajuta remedierea transformarilor suferite de piele ca urmare a
unor stresuri cauzate de mediul inconjurator.
Daca apa este indepartata prea rapid de pe stratul carnos si nu poate patrunde pana in
straturileinterne ale epidermei, atunci pielea devine deshidratata si pierde din flexibilitate. (Continutul
de apa din compozitia cremelor corecteaza acest neajuns). In conditii normale, continutul in apa si
presiunea de vapori ai epidermei este mai mare decat a aerului inconjurator si astfel areloc o evaporare
a apei de pe suprafata pielii.
Tipurile de piele uscata sunt differentiate dupa cauza care o determina. Astfel unele sunt
datorate expunerii prelungite la soare si vant, ceea ce modifica gradul de hidratare normal al pielii, iar
altelese datoreaza schimbarilor fizice sau chimice din piele ca urmare a imbatranirii si degresarii
permanente. Aceste schimbari se datoreaza in mare masura influentei razelor ultraviolet fapt care
justifica diferenta care se face intre pielea corpului si pielea neacoperita - a fetei.
Prin compozitia lor, cremele corecteaza uscaciunea si refac elasticitatea. Continand
substante emoliente inmoaie pielea (stratul carnos) prin cresterea continutului in apa. Actiunea
emolianta se manifesta prin prevenirea pierderii apei din piele, prin favorizarea acumularilor de apa in
piele sau prin suplimentarea continutului de apa, prin atragerea ei din atmosfera prin intermediul unui
umectant. Ingrijirea pielii urmareste sa-I dea grasimi cat mai curate si mai multe pentru a inlocui
grasimile care au fost indepartate prin numeroase spalari cu apa si sapun sau alte cai, grasimile fiind
indispensabile pentru hrana pielii.
Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca o crema.
Pentru ca o crema sa-si poate exercita actiunea atat in scop curative cat si in scop
preventive, trebuie sa indeplineasca o serie de conditii deoarece scopul folosirii cremelor se refera atat
la o actiune de suprafata asupra epidermei dar si la o actiune mai profunda:
- sa fie inofensiva, adica sa nu contina substante iritante, in caz contrar se produse ridarea
si ofilirea pielii;
- sa contina substante care sa aiba proprietatea de a se impregna in straturile superficiale
ale pielii dar si in straturile mai profunde obtinundu-se hranirea pielii;
- sa poata incorpora substante biologic active, inlesnind patrunderea lor in piele;
- sa nu se degradeze usor (sa nu rancezeasca), in caz contrar provocand iritarea si inrosirea
pielii;
- sa fie preparata cu materii prime de cea mai buna calitate, aduse in stare de diviziune
fina pentru a se asigura patrunderea in piele;
- sa fie adecvata tipului deten – astfel in mod gresit se aplica o crema pe baza de grasimi
unui obraz gras deoarece folosite mult timp irita pielea putand provoca inrosirea si chiar
aparitia cosurilor, fapt explicat prin aceea ca peste secretia seborica foarte abundenta a
tenului gras se suprapune o crèma pe baza de substante lipofile (grase); de asemenea
aplicand o crema pe baza de stearate sau folosind lotiuni alcoolice pe un obraz uscat pot
aparea descuamari si eriteme ale pielii;
- aplicata pe piele sa realizeze un strat protector atat vara , catsi iarna, avand in acelasi
timp si o actiune emolienta;
- sa nu fie parfumata in exces.
Formularea cremelor cosmetice.
Dupa cum am amintit, cremele cosmetic sunt unguente emulsii. Aceasta inseamna ca sunt
emulsii fie A/U, fie U/A.
O emulsie contine o faza apoasa (hidrofila), o faza uleioasa (lipofila) si emulgatori.
In compozitia cremelor pe langa aceste substante obligatorii mai pot intra si agenti de
ingrosare, umectanti, antioxidanti, substante antimicrobiene, parfumuri, coloranti, compusi diversi cu
actiune specifica – axtracte vegetale, biologice, substante fotoprotectoare, sulf, s.a.
Faza apoasa (hidrofila)
Aceasta faza este constituita din apa purificata prin demineralizare, mai rar prin distilare.
Pentru a impiedica contaminarea cu microorganism, apa este mentinuta adesea sterile inainte de
incorporarea in produse cosmetic. Uneori in locul apei demineralizate se foloseste o apa aromatica: de
roze, de flori de portocal. Alteori se pot folosi solutii de acid boric 3% sau solutii de borax.
In cazul emulsiilor de tip U/A in compozitia fazei apoase se pot gasi agenti de ingrosare sub
forma de mucilagii sau geluri de macromolecule, umectanti si in mod obligatoriu conservanti
antimicrobieni.
Faza uleioasa (lipofila)
Este constituita din produse grase de origine naturala (vegetala, animala sau minerala) sau
produse de semisinteza.
Substante grase de origine animala:
- lanolina;
- alcooli de lana;
- cetaceum;
- ceara;
- stearina.
Lanolina = este o substanta naturala, cu o compozitie asemanatore sebumului, ea
reprezentand grasimea naturala de pe lana oilor.
Lanolina obtinuta prin purificarea grasimilor extrase sin lana oilor contine grasimi
asemanatoare celor din grasimea naturala a pielii si poate incorpora la 1 p. lanolina aprox. 2 p. apa.
Componentii ei principali sunt colesterolul, derivati de colesterol si ergosterina.
Datorita calitatilor emoliente, hranitoare si faptului ca este usor absorbita de piele, lanolina
se foloseste pe scara larga la prepararea cremelor. Lanolina este un foarte bun emulgator de tip A/U,
fiind un amestec complex de sterol stratificati si o mica proportie de sterol liberi care sunt responsabili
de proprietatile ei emulsionante.
Lanolina pura sau anhidra poate fixa in medie 100-150% apa. Daca la lanolina se adauga
vaselina se obtin amestecuri care pot incorpora pana la 300% apa. Daca lanolinei I se adauga substante
ca: alcool cetilic, stearate de slicol, se mareste capacitatea de retinere a apei. Apa incorporate de
lanolina este puternic fixate spre deosebire de cold-crème care cedeaza mai usor apa pe care o contin.
Alcoolii de lana – se prepara prin saponificarea lanolinei cu alcalii si separarea fractiunii
continand colesterina si alti alcooli. Alcoolii din lanolina contin cel putin 28% colesterol.
Un alt derivate al lanolinei este eucerina. Aceasta este compusa dintrun amestec de alcooli
de lana extrasi din lanolina sau colesterol si vaselina in proportie de 5:100 cu sau fara adaos de parafina.
Datorita proprietatilor emulgatoare, mareste capacitatea de incorporare a apei. Daca I se incorporeaza o
cantitate mai mare de apa decat lanolina, respectiv 200%.
Pornind de la lanolina si eucerina s-a urmarit obtinerea unor produsi asemanatori care sa le
inlocuiasca, asa numitele “baze de absortie” care sunt amestecuri ai unor derivati ai lanolinei (alcooli de
lana, colesterina) dizolvati in vaselina sau intron amestec de vaselina cu alti emolienti, produse care sunt
hidrofile.
Cetaceum = se obtine din cavitatea pericraniana a balenei si se foloseste pentru prepararea
cremelor indicate tuturor tipurilor de piele si in special a celor care nu suporta lanolina. Pe langa efectul
emollient permite si obtinerea unor crème cu aspect placut.
Ceara de albine = se obtine prin topirea in apa calda a fagurilor de albine dupa golirea lor de
miere. Prin substantele care le contine ajuta la emulsionare sin in acelasi timp da consistenta cremelor.
Stearina = este un amestec de acid stearic, acid palmitic si urme de acid oleic si este folosita
la prepararea cremelor de zi, a fondului de ten si a emulsiilor de curatat.
Substante grase de origine vegetala.
Untul de cacao se obtine prin presarea la cald a semintelor de cacao. Datorita proprietatilor
sale de a se topi la temperature corpului se foloseste la prepararea produselor pentru demachiere dar si
la prepararea cremelor emoliente, hranitoare.
Se mai folosesc uleiul de migdala dulci, uleiul de masline, uleul de arahide, de floarea
soarelui, de ricin, uleiul de germeni de cereale (porumb, grau, secara orz) si care contin foarte multe
vitamin (A, B, B2, B6), acid pantothenic, provitamina D, vitaminele F, E, etc.
Substante grase de origine minerala: vaselina, uleiul de parafina, parafina solida, ozocherita.
Vaselina = este un amestec de hidrocarburi saturate obtinute prin purificarea si inalbirea
rezidurilor de la distilarea petrolului. Nu se saponifica cu solutii alcaline, nu se oxideaza, nu rancezeste.
Se amesteca in orice proportii cu uleiurile grase si grasimile. Nu se amesteca cu apa, alcool si glicerina
decat in proportie de 1%. Nu se amesteca cu glicerolati.
Uleiul de parafina = este un amestec de hidrocarburi lichide obtinut prin distilarea
petrolului.
Parafina solida = cerezina - este un amestec de hidrocarburi solide. In stare topita se
amesteca cu grasimile, cu cetaceul, ceara, lanolina. Se foloseste in cantitati mici pentru a da consistenta
cremelor.
Ozocherita = ceara de pamant se obtine din distillate de petrol foarte vascoase si din
rezidurile de la distilarea petrolului. Ca si parafina solida se foloseste la intarirea cremelor si previne
separarea uleiurilor atunci cand acesta este in cantitate mare.
Emulgatori = sunt substante amfifile adica au simultan afinitati atat pentru faza apoasa
(hidrofila) cat si pentru faza uleioasa (grasa sau lipofila).
Cele doua proprietati nu sunt de obicei de intensitate egala si in functie de hidrofilia sau
lipofilia lor sunt emulgatori de tip A/U sau U/A.
Emulgatorii sunt folositi in general in cuplu, asociindui-se un emulgator preponderant
hidrofil cu altul lipofil deoarece amestecurile sunt mai eficiente in realizarea si stabilizarea emulsiei.
Cu ajutorul emulgatorilor, substantele grase (faza lipofila) sunt aduse intro stare de finite
extrema astfel incat pot fi absorbite mai usor de catre piele. Totodata inlesnesc si fixarea apei catre
substantele grase.
Alcoolul cetilic este folosit atat ca emulgator cat si ca emolient. Nu este iritant, este
usor absorbit de piele pe care o catifeleaza. In proportie de 1% actioneaza si ca
stabilizant;
TEA; DEA; MEA. = trietanolamina;
SPAN; TWEEN; MYRS; BRYS.
miristat de izopropil.
Agenti de ingrosare sau de consistenta.
Intra in compozitia cremelor emulsii tip U/A si prin marirea vascozitatii fazei apoase externe
imprima consistenta adecvata.
Sunt compusi macromoleculari care au proprietatea de a forma in prezenta apei o structura
de gel sau solutii vascoase.
Polimeri:
- de origine vegetala: celuloza, alginate, gume;
- de semisiteza; metilceluloza, etilceluloza, hidroxipropilceluloza;
- de sinteza – polimeri acritici (carbomeri).
Umectanti = sunt substante care retin apa datorita puterii lor hidroscopice. Se adauga in faza
apoasa a cremelor emulsii tip U/A cu scopul de a impiedica deshidratarea produsului cosmetic in timpul
stocarii sau folosirii sale. Ex.: glicerina, polietilenglicol.
Antioxidanti.
Faza grasa (lipofila) a cremelor emulsii este sensibila la la oxidare. Substantele grase care au
in molecula duble legaturi alaturi de uleiurile esentile si vitaminele din diferitele preparate cosmetic pot
suferi un process de autooxidare (rancezire).
Prevenirea acestui process se face cu sbstante antioxidante:
- tocoferoli (vitamin E) – lipsite de toxicitate dar sunt perisabili si costisitori;
- esteri ai acidului galic (galat de propil si butil) = compusi fenolici destul de active (1:1000)
dar prezinta incompatibilitati fata de metale;
- cei mai folositi: butilhidroxianisol si butilhidroxitoluen, active 1:10000 se folosesc
totdeauna in amestec si nu sunt iritanti;
- acid etilendiamino tertracetic (EDTA) = agent chelant care se adauga pentru a complexa
ionii metalici care pot favoriza oxidarea produselor.
Conservanti antimicrobieni =sunt indispensabili in preparatele in care faza continua este
apoasa. Conservantii antimicrobieni sunt considerati, dupa parfumuri, ca fiind substantele cele mai
alergizante. Totusi numarul cazurilor de iritatii si dermatite alergice de contact datorate lor este fara
importanta fata de avantajele folosirii lor.
Acesti compusi prin degradarea produsului inainte de cumparare si contaminarea lui in
timpul folosirii. In acelasi timp reduc posibilitatea aparitiei unor infectii la persoanele care folosesc un
preparat cosmetic.
Intr-un produs cosmetic se folosesc de obicei combinatii de doua substante antimicrobiene
una bactericida (sau bacteriostatica) si una fungistatica.
Exemple: fenol, nipogin si nipasol, acid benzoic, benzoate de sodium, alcool etilic, alcool
benzilic, clorhexidina, acetat de fenilmercur.
Unele uleiuri esentiale care intra in compozitia produselor cosmetice au proprietati
antimicrobiene: ulei de cinnamon, eucalipt, lavanda, lamaie, rozmarin.
Coloranti = colorantii folositi in cosmetic trebuie sa fie stabili, netoxici, nealergizanti si
necancerigeni. Sunt substante anrganice sau organice, natural sau de sinteza: dioxid de titan, oxid de
zinc, BaSo4, caolin, saruri de fier, carmin, clorofila, violet de gentian, verde malachite, alizarina.
Parfumuri = se prefera utilizarea uleiurilor natural, cele sintetice fiind iritante si alergice.
Uleiurile naturale: ulei de bergamot, geranium, lamaie, lavanda, rozmarin, iasomie, trandafir.
Arome sintetice: acetat de benzil, vanilina, alcool feniletilic.
Se folosesc pentru masca mirosurile neplacute ale materiilor prime. Ele imbunatatesc
calitatea unui produs cosmetic si determina in mare parte alegerea lui de catre consumator.
Principii active specifice.
Produse biologice: calogen, elastina, cheratina, extract de placenta, derivati de sange,
produse apicole (miere, laptisor de matca).
Principii active vegetale: aloe, ulei de sesam, arahide, alantaina, extract de musetel.
Vitamine: A, B, C, biotina, acid pantothenic, art. F.
Produse noi: lipozomi si niozomi. Lipozomii au incapsulate ceramide si alte produse
hidratante.
Niozomii: forme speciale de lipozomi alcatuiti din tensioactivi neionogeni.