CREME COSMETICE

Ingrijirea pielii are ca scop sa previna si sa inlature unele din defectele sale, urmarind sa-i

redea continutul natural in grasimi, indispensabil pentru hranirea pielii cat si cantitatea necesara de apa.

Aceste obiective se realizeaza prin utilizarea cremelor cosmetic. Prin baremul de creme se inteleg in

general unguente emulsii cu un continut de cel putin 10% baza apoasa, fiind deci un produs emulsionant

care se poate intinde, avand o consistenta semifluida.

Originea cuvantului “crema”, vine din limba greaca “krisma” = ungere, a devenit in limba

latina “crisma” apoi in franceza veche “cresme”, apoi in franceza moderna “chreme” → crème.

Rolul cremelor – este de a ajuta remedierea transformarilor suferite de piele ca urmare a

unor stresuri cauzate de mediul inconjurator.

Daca apa este indepartata prea rapid de pe stratul carnos si nu poate patrunde pana in

straturileinterne ale epidermei, atunci pielea devine deshidratata si pierde din flexibilitate. (Continutul

de apa din compozitia cremelor corecteaza acest neajuns). In conditii normale, continutul in apa si

presiunea de vapori ai epidermei este mai mare decat a aerului inconjurator si astfel areloc o evaporare

a apei de pe suprafata pielii.

Tipurile de piele uscata sunt differentiate dupa cauza care o determina. Astfel unele sunt

datorate expunerii prelungite la soare si vant, ceea ce modifica gradul de hidratare normal al pielii, iar

altelese datoreaza schimbarilor fizice sau chimice din piele ca urmare a imbatranirii si degresarii

permanente. Aceste schimbari se datoreaza in mare masura influentei razelor ultraviolet fapt care

justifica diferenta care se face intre pielea corpului si pielea neacoperita - a fetei.

Prin compozitia lor, cremele corecteaza uscaciunea si refac elasticitatea. Continand

substante emoliente inmoaie pielea (stratul carnos) prin cresterea continutului in apa. Actiunea

emolianta se manifesta prin prevenirea pierderii apei din piele, prin favorizarea acumularilor de apa in

piele sau prin suplimentarea continutului de apa, prin atragerea ei din atmosfera prin intermediul unui

umectant. Ingrijirea pielii urmareste sa-I dea grasimi cat mai curate si mai multe pentru a inlocui

grasimile care au fost indepartate prin numeroase spalari cu apa si sapun sau alte cai, grasimile fiind

indispensabile pentru hrana pielii.

Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca o crema.

Pentru ca o crema sa-si poate exercita actiunea atat in scop curative cat si in scop

preventive, trebuie sa indeplineasca o serie de conditii deoarece scopul folosirii cremelor se refera atat

la o actiune de suprafata asupra epidermei dar si la o actiune mai profunda:

- sa fie inofensiva, adica sa nu contina substante iritante, in caz contrar se produse ridarea

si ofilirea pielii;

- sa contina substante care sa aiba proprietatea de a se impregna in straturile superficiale

ale pielii dar si in straturile mai profunde obtinundu-se hranirea pielii;

- sa poata incorpora substante biologic active, inlesnind patrunderea lor in piele;

- sa nu se degradeze usor (sa nu rancezeasca), in caz contrar provocand iritarea si inrosirea

pielii;

- sa fie preparata cu materii prime de cea mai buna calitate, aduse in stare de diviziune

fina pentru a se asigura patrunderea in piele;

- sa fie adecvata tipului deten – astfel in mod gresit se aplica o crema pe baza de grasimi

unui obraz gras deoarece folosite mult timp irita pielea putand provoca inrosirea si chiar

aparitia cosurilor, fapt explicat prin aceea ca peste secretia seborica foarte abundenta a

tenului gras se suprapune o crèma pe baza de substante lipofile (grase); de asemenea

aplicand o crema pe baza de stearate sau folosind lotiuni alcoolice pe un obraz uscat pot

aparea descuamari si eriteme ale pielii;

- aplicata pe piele sa realizeze un strat protector atat vara , catsi iarna, avand in acelasi

timp si o actiune emolienta;

- sa nu fie parfumata in exces.

Formularea cremelor cosmetice.

Dupa cum am amintit, cremele cosmetic sunt unguente emulsii. Aceasta inseamna ca sunt

emulsii fie A/U, fie U/A.

O emulsie contine o faza apoasa (hidrofila), o faza uleioasa (lipofila) si emulgatori.

In compozitia cremelor pe langa aceste substante obligatorii mai pot intra si agenti de

ingrosare, umectanti, antioxidanti, substante antimicrobiene, parfumuri, coloranti, compusi diversi cu

actiune specifica – axtracte vegetale, biologice, substante fotoprotectoare, sulf, s.a.

Faza apoasa (hidrofila)

Aceasta faza este constituita din apa purificata prin demineralizare, mai rar prin distilare.

Pentru a impiedica contaminarea cu microorganism, apa este mentinuta adesea sterile inainte de

incorporarea in produse cosmetic. Uneori in locul apei demineralizate se foloseste o apa aromatica: de

roze, de flori de portocal. Alteori se pot folosi solutii de acid boric 3% sau solutii de borax.

In cazul emulsiilor de tip U/A in compozitia fazei apoase se pot gasi agenti de ingrosare sub

forma de mucilagii sau geluri de macromolecule, umectanti si in mod obligatoriu conservanti

antimicrobieni.

Faza uleioasa (lipofila)

Este constituita din produse grase de origine naturala (vegetala, animala sau minerala) sau

produse de semisinteza.

Substante grase de origine animala:

- lanolina;

- alcooli de lana;

- cetaceum;

- ceara;

- stearina.

Lanolina = este o substanta naturala, cu o compozitie asemanatore sebumului, ea

reprezentand grasimea naturala de pe lana oilor.

Lanolina obtinuta prin purificarea grasimilor extrase sin lana oilor contine grasimi

asemanatoare celor din grasimea naturala a pielii si poate incorpora la 1 p. lanolina aprox. 2 p. apa.

Componentii ei principali sunt colesterolul, derivati de colesterol si ergosterina.

Datorita calitatilor emoliente, hranitoare si faptului ca este usor absorbita de piele, lanolina

se foloseste pe scara larga la prepararea cremelor. Lanolina este un foarte bun emulgator de tip A/U,

fiind un amestec complex de sterol stratificati si o mica proportie de sterol liberi care sunt responsabili

de proprietatile ei emulsionante.

Lanolina pura sau anhidra poate fixa in medie 100-150% apa. Daca la lanolina se adauga

vaselina se obtin amestecuri care pot incorpora pana la 300% apa. Daca lanolinei I se adauga substante

ca: alcool cetilic, stearate de slicol, se mareste capacitatea de retinere a apei. Apa incorporate de

lanolina este puternic fixate spre deosebire de cold-crème care cedeaza mai usor apa pe care o contin.

Alcoolii de lana – se prepara prin saponificarea lanolinei cu alcalii si separarea fractiunii

continand colesterina si alti alcooli. Alcoolii din lanolina contin cel putin 28% colesterol.

Un alt derivate al lanolinei este eucerina. Aceasta este compusa dintrun amestec de alcooli

de lana extrasi din lanolina sau colesterol si vaselina in proportie de 5:100 cu sau fara adaos de parafina.

Datorita proprietatilor emulgatoare, mareste capacitatea de incorporare a apei. Daca I se incorporeaza o

cantitate mai mare de apa decat lanolina, respectiv 200%.

Pornind de la lanolina si eucerina s-a urmarit obtinerea unor produsi asemanatori care sa le

inlocuiasca, asa numitele “baze de absortie” care sunt amestecuri ai unor derivati ai lanolinei (alcooli de

lana, colesterina) dizolvati in vaselina sau intron amestec de vaselina cu alti emolienti, produse care sunt

hidrofile.

Cetaceum = se obtine din cavitatea pericraniana a balenei si se foloseste pentru prepararea

cremelor indicate tuturor tipurilor de piele si in special a celor care nu suporta lanolina. Pe langa efectul

emollient permite si obtinerea unor crème cu aspect placut.

Ceara de albine = se obtine prin topirea in apa calda a fagurilor de albine dupa golirea lor de

miere. Prin substantele care le contine ajuta la emulsionare sin in acelasi timp da consistenta cremelor.

Stearina = este un amestec de acid stearic, acid palmitic si urme de acid oleic si este folosita

la prepararea cremelor de zi, a fondului de ten si a emulsiilor de curatat.

Substante grase de origine vegetala.

Untul de cacao se obtine prin presarea la cald a semintelor de cacao. Datorita proprietatilor

sale de a se topi la temperature corpului se foloseste la prepararea produselor pentru demachiere dar si

la prepararea cremelor emoliente, hranitoare.

Se mai folosesc uleiul de migdala dulci, uleiul de masline, uleul de arahide, de floarea

soarelui, de ricin, uleiul de germeni de cereale (porumb, grau, secara orz) si care contin foarte multe

vitamin (A, B, B2, B6), acid pantothenic, provitamina D, vitaminele F, E, etc.

Substante grase de origine minerala: vaselina, uleiul de parafina, parafina solida, ozocherita.

Vaselina = este un amestec de hidrocarburi saturate obtinute prin purificarea si inalbirea

rezidurilor de la distilarea petrolului. Nu se saponifica cu solutii alcaline, nu se oxideaza, nu rancezeste.

Se amesteca in orice proportii cu uleiurile grase si grasimile. Nu se amesteca cu apa, alcool si glicerina

decat in proportie de 1%. Nu se amesteca cu glicerolati.

Uleiul de parafina = este un amestec de hidrocarburi lichide obtinut prin distilarea

petrolului.

Parafina solida = cerezina - este un amestec de hidrocarburi solide. In stare topita se

amesteca cu grasimile, cu cetaceul, ceara, lanolina. Se foloseste in cantitati mici pentru a da consistenta

cremelor.

Ozocherita = ceara de pamant se obtine din distillate de petrol foarte vascoase si din

rezidurile de la distilarea petrolului. Ca si parafina solida se foloseste la intarirea cremelor si previne

separarea uleiurilor atunci cand acesta este in cantitate mare.

Emulgatori = sunt substante amfifile adica au simultan afinitati atat pentru faza apoasa

(hidrofila) cat si pentru faza uleioasa (grasa sau lipofila).

Cele doua proprietati nu sunt de obicei de intensitate egala si in functie de hidrofilia sau

lipofilia lor sunt emulgatori de tip A/U sau U/A.

Emulgatorii sunt folositi in general in cuplu, asociindui-se un emulgator preponderant

hidrofil cu altul lipofil deoarece amestecurile sunt mai eficiente in realizarea si stabilizarea emulsiei.

Cu ajutorul emulgatorilor, substantele grase (faza lipofila) sunt aduse intro stare de finite

extrema astfel incat pot fi absorbite mai usor de catre piele. Totodata inlesnesc si fixarea apei catre

substantele grase.

Alcoolul cetilic este folosit atat ca emulgator cat si ca emolient. Nu este iritant, este

usor absorbit de piele pe care o catifeleaza. In proportie de 1% actioneaza si ca

stabilizant;

TEA; DEA; MEA. = trietanolamina;

SPAN; TWEEN; MYRS; BRYS.

miristat de izopropil.

Agenti de ingrosare sau de consistenta.

Intra in compozitia cremelor emulsii tip U/A si prin marirea vascozitatii fazei apoase externe

imprima consistenta adecvata.

Sunt compusi macromoleculari care au proprietatea de a forma in prezenta apei o structura

de gel sau solutii vascoase.

Polimeri:

- de origine vegetala: celuloza, alginate, gume;

- de semisiteza; metilceluloza, etilceluloza, hidroxipropilceluloza;

- de sinteza – polimeri acritici (carbomeri).

Umectanti = sunt substante care retin apa datorita puterii lor hidroscopice. Se adauga in faza

apoasa a cremelor emulsii tip U/A cu scopul de a impiedica deshidratarea produsului cosmetic in timpul

stocarii sau folosirii sale. Ex.: glicerina, polietilenglicol.

Antioxidanti.

Faza grasa (lipofila) a cremelor emulsii este sensibila la la oxidare. Substantele grase care au

in molecula duble legaturi alaturi de uleiurile esentile si vitaminele din diferitele preparate cosmetic pot

suferi un process de autooxidare (rancezire).

Prevenirea acestui process se face cu sbstante antioxidante:

- tocoferoli (vitamin E) – lipsite de toxicitate dar sunt perisabili si costisitori;

- esteri ai acidului galic (galat de propil si butil) = compusi fenolici destul de active (1:1000)

dar prezinta incompatibilitati fata de metale;

- cei mai folositi: butilhidroxianisol si butilhidroxitoluen, active 1:10000 se folosesc

totdeauna in amestec si nu sunt iritanti;

- acid etilendiamino tertracetic (EDTA) = agent chelant care se adauga pentru a complexa

ionii metalici care pot favoriza oxidarea produselor.

Conservanti antimicrobieni =sunt indispensabili in preparatele in care faza continua este

apoasa. Conservantii antimicrobieni sunt considerati, dupa parfumuri, ca fiind substantele cele mai

alergizante. Totusi numarul cazurilor de iritatii si dermatite alergice de contact datorate lor este fara

importanta fata de avantajele folosirii lor.

Acesti compusi prin degradarea produsului inainte de cumparare si contaminarea lui in

timpul folosirii. In acelasi timp reduc posibilitatea aparitiei unor infectii la persoanele care folosesc un

preparat cosmetic.

Intr-un produs cosmetic se folosesc de obicei combinatii de doua substante antimicrobiene

una bactericida (sau bacteriostatica) si una fungistatica.

Exemple: fenol, nipogin si nipasol, acid benzoic, benzoate de sodium, alcool etilic, alcool

benzilic, clorhexidina, acetat de fenilmercur.

Unele uleiuri esentiale care intra in compozitia produselor cosmetice au proprietati

antimicrobiene: ulei de cinnamon, eucalipt, lavanda, lamaie, rozmarin.

Coloranti = colorantii folositi in cosmetic trebuie sa fie stabili, netoxici, nealergizanti si

necancerigeni. Sunt substante anrganice sau organice, natural sau de sinteza: dioxid de titan, oxid de

zinc, BaSo4, caolin, saruri de fier, carmin, clorofila, violet de gentian, verde malachite, alizarina.

Parfumuri = se prefera utilizarea uleiurilor natural, cele sintetice fiind iritante si alergice.

Uleiurile naturale: ulei de bergamot, geranium, lamaie, lavanda, rozmarin, iasomie, trandafir.

Arome sintetice: acetat de benzil, vanilina, alcool feniletilic.

Se folosesc pentru masca mirosurile neplacute ale materiilor prime. Ele imbunatatesc

calitatea unui produs cosmetic si determina in mare parte alegerea lui de catre consumator.

Principii active specifice.

Produse biologice: calogen, elastina, cheratina, extract de placenta, derivati de sange,

produse apicole (miere, laptisor de matca).

Principii active vegetale: aloe, ulei de sesam, arahide, alantaina, extract de musetel.

Vitamine: A, B, C, biotina, acid pantothenic, art. F.

Produse noi: lipozomi si niozomi. Lipozomii au incapsulate ceramide si alte produse

hidratante.

Niozomii: forme speciale de lipozomi alcatuiti din tensioactivi neionogeni.