curs alo

ALO 2013-14 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE

CURSURILE 2,3: TIPOLOGIE DE LOCUIRE Arhitectura Locuire Oras


Conceptul central al cursului este LOCUIREA, care va fi cercetat din cteva direcii complementare celei strict arhitectural-urbanistice - perspectiva fenomenologic i perspectiva antropologic. - un concept n discuie nu doar n arhitectur (perspective disciplinare diverse) - aparinnd architecturii locuinei (ca nucleu) dar i oraului, i legndu-le prin modul n care sunt trite i conformate locuina, vecintatea imediat, oraul. Sprijinindu-se pe reperele provenite din perspectivele fenomenologic i antropologic, perspectiva arhitectural-urbanistic a cursului urmrete prin prelegeri i seminarii: s descopere problematica critic a domeniului de grani dintre arhitectura locuinei i ora, dintre evoluia locuirii urbane i evoluia oraului, din perspectiva domestic asupra orasului; s analizeze modul n care s-a configurat pn astzi gndirea locuinei moderne (ca problematic urbanistic, arhitectural i politic); s sublinieze liniile actuale de abordare a problematicii contemporane a locuirii urbane; s identifice problemele specifice ale locuirii/locuinei n Romnia i s v sensibilizeze fa de acestea.

REAMINTIM:


Definirea locuinei Poate fi definit ca acel organism arhitectural care asigur protecia i dezvoltarea individului la nivel familial/grup domestic i favorizeaz legturile acestuia cu ansamblul societii umane (M.Caffe, Note de curs). De aici rezult c locuina trebuie vzut nu ca o coaj, ci ca o membran osmotic, ca acea nchidere care se deschide (C. Noica, Locuine pentru om i izotopii lui). Problematica locuinei cuprinde dou aspecte complementare, de egal importan:

locuina n sine: distribuia interioar funcional-spaial, care se studiaz la atelier; noi o vom studia numai n msura n care se leg de modul de grupare a unitilor locative (apartamente) n uniti cu un grad mai mare de complexitate (imobile/blocuri) i de gruparea tipurilor la nivelul vecintii imediate.

relaia locuinei cu oraul: surprinde relaiile complexe pe care locuina le ntreine cu organismul urban, de la cele funcionale la cele formale, de la cele imediate, de vecinatate, la cele cu locul de munc i cu polii de interes urban; noi o vom studia n mod special din perspectiva domestic asupra oraului, cu precdere la nivelul vecintii imediate

nivelul vecintii imediate i perspectiva domestic asupra oraului

locuina


CURS 2: TIPOLOGIE DE LOCUIRE Arhitectura Locuire Oras


tipul La origine = tiparul sau modelul care determin forma unei serii care deriv din el. Se folosete cel mai adesea n sens figurat. Prin extensie, a ajuns s defineasc orice lucru (tre) concret, real sau imaginar care este reprezentativ pentru o clasa de lucruri... (i finalmente) o schem general de structur (Lalande). Termenul este utilizat att n logic, ct i n tiinele naturii i cele umane.

(Nouveau petit Robert, Dictionnaire de la langue francaise, 1993): Din latinescul typus = model, simbol; din grecescul tupos =amprenta, marca.

Tehnic: piesa punind o amprenta destinata reproducerii unor amprente similare; matrice. Didactic: Element figurat sau fapt pe care il consideram amprenta sau reflexul unui concept.

Filozofic: Model ideal determinand forma unei serii de obiecte; concept abstract si generic considerat un astfel de model (=> arhetip, prototip, stereotip)).

Curent: (1) Concept exprimand esenta unui ansamblu de obiecte sau de persoane; ansamblul imaginilor corespunzand mai mult sau mai putin exact unui astfel de concept; (2) Ansamblu de caractere organizate intr-un tot, care constituie un instrument de cunoastere prin

abstractie rationala (A. Cournot) si care permite distinctia dintre categorii de obiecte, de indivizi, de fapte (=> clasa, specie, familie, gen, model).

tipologia = un neologism (secolul al XX-lea); etimologic nseamn tiina tipului; a fost creat pentru a desemna metoda de observatie a tipurilor umane. n arhitectur, desemneaz, la modul general, orice operaie de clasificare a edificiilor, a obiectelor i a spatiilor, care utilizeaz categoria de tip. Clasificarea tipologic ndepartnd elementele variabile, considerate ca non-semnificative, tipul reprezint deci o abstractizare care d seama de o anumita regularitate, n dublu sens: ceea ce se repet i ceea ce servete de regul.


Pe de o parte, un obiect de arhitectura trebuie considerat in drepturile lui specifice, ca o entitate in sine. Ca orice alta forma de arta, el poate fi caracterizat printr-o conditie de unicitate. Din acest punct de vedere, el nu este reductibil la nicio clasificare; este irepetabil ca fenomen singular. Se pot recunoaste filiatii stilistice intre operele de arhitectura, ca si in alte arte figurative, dar ele nu implica o pierdere a singularitatii obiectului. Pe de alta parte, o opera de arhitectura poate fi vazuta ca apartinand unei clase de obiecte care se repeta, caracterizate, prin anumite atribute generale, ca o clasa de instrumente. De la prima coliba la constructia arhaica de piatra, arhitectura primitiva s-a conceput pe ea insasi ca o activitate similara cu alte mestesuguri, cum ar fi tesutul, olaritul, impletirea nuielelor si altele. Primul produs al acestei activitati, pe care retrospectiv l-am numit arhitectura, nu era diferit de o unealta: a construi o coliba primitiva cerea solutii la problema formei sau a "designului"/proiectarii similare ca natura cu cele implicate in impletirea unui cos, adica a producerii de obiecte folositoare. De aceea, ca si in cazul cosului sau a unui vas de lut, obiectul de arhitectura era menit sa fie repetabil. Toate schimbarile care s-au produs in acest caz erau particularitati care pot fi gasite in orice obiect artizanal de-a lungul timpului. In acest sens, unicitatea obiectului de arhitectura era negata. Din acest punct de vedere, o opera de arhitectura, o constructie, o casa, poate fi definita precum o barca, o oala sau un coif prin trasaturi formale care exprima probleme intinzandu-se de la productie la utilizare si care permit reproducerea. In acesti termeni, se poate spune ca esenta obiectului arhitectural sta in repetabilitatea lui. Chiar actul de a numi obiectele arhitecturale este un proces de tipizare, prin insasi natura limbajului. Identificarea unui element arhitectural ca, de exemplu, coloana, curte interioara sau o intreaga cladire, implica o intreaga clasa de obiecte similare, cu trasaturi caracteristice comune. Ceea ce inseamna ca limbajul insusi consimte implicit conceptul de tip. Atunci, ce este tipul? El poate fi cel mai usor definit ca o notiune care descrie un grup de obiecte caracterizate printr-o acceasi structura formala. Nu este nici o diagrama spatiala, nici media unei liste seriale. Este fundamental bazat pe posibilitatea de a grupa obiectele dupa anumite similaritati inerente care le sunt structurale. Se poate chiar spune ca tip inseamna actul de a gandi prin grupuri. (...) Pe masura ce aceasta gandire devine mai precisa, se pot introduce si alte niveluri de grupare, care descriu noi categorii de tipuri. In final, cladirile sunt denumite specific. Astfel, ideea de tip, care aparent exclude individualitatea, inseamna, de fapt, recursul la origini al fiecarei opere de arhitectura. "

Rafael Moneo, On Typology (n Opposition, September 1978, MIT Press)


TIPOLOGIE DE LOCUINTE SAU DE LOCUIRE ? Tipologia: operatie de clasificare a locuintelor dupa anumite criterii (formale, tehnice, economice etc.), a carei finalitate este ordonarea realitatii in scopul intelegerii, a clarificarii diverselor ei aspecte puse in lumina de criteriile dupa care se face clasificarea. Se contureaza astfel tipuri; tipul esentializeaza acele trasaturi identificate ca importante dupa criteriul ales; nu este similar cu modelul/prototipul ca obiect repetabil asa cum este, ci din contra, este un obiect dupa care oricine poate concepe opere care sa nu semene intre ele. Daca criteriile n lucru pun accentul pe corespondenta dintre spatiu/forma si valorile culturale si sociale ale celor care produc formele, tipologia introduce implicit chestiuni calitative circumscrise de conceptul de locuire.

Tipologia pe care o vom discuta ramane o clasificare dupa cateva criterii a locuintelor, dar se va pune accentul n mod special pe acele chestiuni calitative care fac diferenta dintre modurile in care sunt locuite diversele tipuri care vor fi identificate (deci pe experienta locuirii ca traire umana cu dimensiuni subiective).

ASUPRA SUBIECTULUI TIP/TIPOLOGIE SE VA REVENI ANUL URMATOR (ACP), EL COMPORTAND MULTE INTERPRETARI SI APLICATII IN PROIECTUL CONTEMPORAN


CRITERII (SELECTIVE) DE CLASIFICARE: A. Criterii extra-arhitecturale

Fac referire la elemente care nu in de cadrul construit propriu-zis, dar l influeneaz B. Criterii arhitectural-urbanistice

Fac referire la configuraia i organizarea zonelor de locuire (eventual a vecintii imediate) C. Criterii arhitecturale [numai pentru cazul locuintei plurifamiliale]

Fac referire la configurarea obiectului de arhitectur i la organizarea lui intern


A. Criterii extra-arhitecturale 1. De statut [condiia destinatarului]

2. Finanare [relaia finantator - utilizator]

3. Forma de proprietate

a. Locuina privilegiat

b. Locuina popular

reprezentativitate/fara restrictii financiare/se diferentiaza de tesutul urban/purtatoare de stil : experimente, manifest artistic

banala / cu restrictii financiare / formeaza masa tesutul urban / calitatea reiese modul de grupareare

a. Locuina privat b. Locuina de raport c. Locuina subvenionat locuinta social / patronal / filantropic

este casa construit si locuita de cel care o si plateste cu bani proprii sau prin scheme de imprumut

rapporter = a aduce, fr. afacere prin vanzare sau inchiriere

subventionata din bani publici sau privai pentru categoriile defavorizate

a. Locuina individual b. Locuina co-proprietate c. Locuina cu chirie

relatie directa arhitect-beneficiar

Legata de proprietatea in indiviziune forma mixta aparte: CONDOMINIUMUL

relatie indirecta arhitect-beneficiar


B. Criterii arhitectural-urbanistice 1. Criteriul referitor la densitate 2. Criteriul referitor la inaltime 3. Criteriul privitor la tipul de acces 4. Criteriul referitor la gradul de asociere/izolare

Vom urmri:

- aparitia tipului si actualitatea lui -unele chestiuni calitative legate de locuire pe care criteriul le aduce in discutie

- anumite aspecte arhitecturale semnificative


B. Criterii arhitectural-urbanistice

B1. Criteriul referitor la densitate (gradul de ocupare a terenului)

Se msoar prin indicatori i indici de densitate, care difer de la o tara la alta. n Romnia, Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului i urbanismul defineste:

POT (procentul de ocupare a terenului) = Sconstr la sol / Sparcelei x 100 CUT (coeficientul de utilizare a terenului) = Sdesfasurata / Sparcelei Indicii de ocupare i utilizare se traduc i n alte categorii de indici de densitate: - Numr de locuitori / ha; - Numr de apartamente / ha; - Numr de locuitori / apartament; - Suprafa locuibil / locuitor; - Suprafa medie apartament etc.

Dei par strict tehnici i birocratici, aceti indicatori se refer la chestiuni calitative legate de aglomerare, de spaiile libere dintre locuine i, implicit,

la desfurarea pe nime, de care problema densitii se leag

a. Intensiv: Caracteristica centrelor oraselor zona puternic urbanizata; n general, parcele de dimensiuni medii i mici, adesea dezvoltate pe nlime; Ocupare mare, utilizare mare, densitate mare de locuire b. Extensiv: Caracteristica periferiilor oraselor zona slab urbanizata; n general, parcele de dimensiuni medii i mari, adesea cu construcii joase ; Ocupare mic, utilizare mic, densitate slab de locuire


Ocupare (POT)

Util

izar

e (C

UT)



a. conform CIAM-urilor (n relaie cu natura nconjurtoare): - sub coroana arborilor = locuin joas - la nivelul coroanei arborilor = locuin medie - peste coroana arborilor = locuin nalt

b. conform obinuinelor de proiectare din Romnia (legat de economic): - Locuina joas = P, P+1 - Locuina medie < P+4 [limita de la care devine obligatorie introducerea unui ascensor] - Locuina nalt > P+4

(Criteriul este economic n primul rnd, fr o preocupare legat de calitatea locuirii)

c. conform uzanelor de proiectare din Occident [doar un exemplu, variaz puternic de la ar la ar] - Low-rise < P+4 - Mid-rise - ntre P+ 5 i P+12 - High-rise > P+12

(Aprecierea n numr de niveluri este foarte relativ i nu susine neaprat o dimensiune calitativ) d. lund n considerare construitul existent (legat de estetica urban): Ex.: Propunere de reglementare a nalimii n concordan cu evoluia fondului construit din Bucureti [propus de arh. erban Popescu-Criveanu] n funcie de zon, limitele de nlime sunt: < 5m; 5 10m; 10 15m; 15 25m; > 25m. Ex.: Athena: locuinele nu pot depi nlimea Acropolei

B2. Criteriul referitor la regimul de nlime



Un criteriu n primul rnd calitativ, care pune n discuie modul n care este trit/experimentat parcursul de la spaiul public (mai anonim) al oraului la spaiul cunoscutului i la spaiul privat al locuinei proprii. Unul dintre subiectele-cheie ale proiectrii actuale a locuinei, ca definitoriu pentru calitatea locuirii. Pune n discuie spaii ntre, nuane: Cum ajung acas? Cu cine sunt obligat sau nu s m ntlnesc cnd ajung acas? Cum m reprezint intrarea n cas? Ct mi este de proprie? Este una dintre diferenele eseniale dintre locuirea individual/unifamilial i cea colectiv/plurifamilial.

acces individual din spaiul public la locuin (prin diferite spaii deschise, divers caracterizate ca experien spaial): Accesul nu e mediat de spaii nchise comune: se face individual/personalizat, din strad - acas. Pune problema gradrii spaiale a parcursului spre acas: mai multe spaii diferite ca statut, public / semi-public /semi-privat (curte / gang / etc) / privat (locuinta). Caracterizeaz locuina unifamilial. acces obligat printr-un alt spaiu comun nchis (care mediaz obligat trecerea de la spatiul public la apartament): Caracterizeaz locuina plurifamilial/colectiv. Este unul dintre aspectele problematice ale blocurilor (de nuanat) Intrarea din spaiul public acas (n acest caz apartamentul) se face prin intermediul unor spaii comune nchise (casa scrii, liftul, coridoare). Aceste spaii sunt, n general i mai ales n locuina economic, receptate ca anonime/ale nimnui (nu sunr nsuit, resimite ca proprii) i pot fi neglijate (de nuanat). In proiectarea contemporana, multe cautari de remediere( preluate din a1): parcurgerea unuia sau mai multor spaii cu statut public ... privat variabil, care sa ofere experiente calitative, transformarea spaiului obligat comun ntr-un spaiu locuit mpreun.

B3. Criteriul referitor la tipul de acces n locuin


a. locuinte unifamiliale

b. locuinte plurifamiliale/colective c. locuinte comunitare

[acces direct, grad de izolare mare, independenta functionala]

[acces mediat vertical si orizontal, grad de izolare mic, independnta functionala relativa]

[unele functiuni se externalizeaza din apartamente si devin comune si/sau propun o coabitare institutionalizata pentru diferite motive] -familisterul, falansterul -locuinte in campusuri -inchisori, manastiri -locuintele unor comunitati sectante

Blocuri de locuine, ansamblul Titan Balta Alb


pune in relatie accesul cu gradul de izolare si de independenta functionala si sociala)

Casa Ciru Iliescu, arh. P. Antonescu, Bucureti

Familisterul, J.B. Godin, Guise, Franta, 1856

B4. Criteriul referitor la gradul de asociere


a. locuinte unifamiliale a1. izolate [20-40-80 loc/ha] a2. asociate a2.1. pe verticala a2.2. pe orizontala

- pe o latura gemene/cuplate - pe doua laturi grupate pavilionar in jurul unei curti insiruite [parter sau duplexuri] - pe trei laturi locuinta covor [200 loc/ha]

a2.3. pe orizontala si verticala - pavilionar suprapuse [~4 laturi] - derivate din insiruite si din covor [400-600 loc/ha]

LOCUINTE LOW-RISE / HIGH-DENSITY LOCUINTA INTERMEDIARA



a. locuinte unifamiliale a1. izolate [20-40-80 loc/ha] (locuire pavilionar) asociate, de cele mai multe ori, locuirii privilegiate (cel puin n mediul urban)

Haus Zuckerkandl, Walter Gropius, Jena, Germania, 1928 Villa Farnesina, Baltassare Peruzzi, Roma, 1508 Haus Rudin, Herzog & de Meuron, Leymen, Elvetia, 1997



a1. izolate [20-40-80 loc/ha] (locuire pavilionar) mare amploare odata cu critica dezvoltarii pe inaltime stau la baza extensiei urbane actuale urban sprawl (tocmai prin asocierea cu un criteriu de statut social) criticate, ele nsele, pentru marea uniformitate, deprtarea de ora



a2. asociate a21. asociate pe verticala

- doua sau mai multe apartamente suprapuse pe acelasi lot - n general, locuire cu standard mediu, adesea de raport

Locuinte zona Cotroceni, Bucuresti




a2. asociate a22. asociate pe orizontal

- pe o latur locuine gemene / cuplate - n varianta spontan (n general, diferite ntre ele) sau prestabilit (n general, identice) - n aceast ultim variant, sunt adesea (dar nu ntotdeauna) asociate locuinei sociale





- pe dou laturi locuine niruite - n varianta spontan - specific, n general, centrelor istorice medievale i post-medievale





- pe dou laturi locuine niruite - n varianta prestabilit - vehicul al suburbanizrii, n special n anumite ri de cultur anglo-saxon





- pe dou laturi locuine niruite - avantajele acestui tip de locuire (eficien economic + confortul locuirii unifamiliale) l fac foarte popular n ultimele decenii - posibil rspuns la criza locuirii





- pe trei laturi locuine covor - i au originea n locuirea antic din Orientul Mijlociu i zona Mrii Mediterane, dar rmn actuale - sunt organizate pe curte interioara (atrium, patio)





- pe trei laturi locuine covor - subiect de experiementare n perioada modern, datorit densitii mari de locuire ce se poate obine (cca 200 loc / ha)




a2. asociate a23. asociate pe orizontal i pe vertical

- pe trei - patru laturi (n plan i seciune) derivate din locuinele niruite i covor - densiti foarte mari de locuire (400 600 loc / ha) - stau la originea unor cutri contemporane n domeniul unor tipuri hibride (low-rise / high density, locuire intermediara etc)




Ansamblul CFR Grant Societatea Comunal de Locuine Ieftine / Casa Muncii CFR

Bucureti, 1912



a2. asociate / la limita superioar a asocierii: CAUTARILE LOW-RISE HIGH DENSITY a23. asociate pe orizontal i pe vertical



arh. Doray & Matzolf Ansamblu de locuine intermediare

Clamart, Frana, 2007



a2. asociate / la limita superioar a asocierii: CAUTARILE LOW-RISE HIGH DENSITY a23. asociate pe orizontal i pe vertical




b. locuinte plurifamiliale/colective c. locuinte comunitare

[acces direct, grad de izolare mare, independenta functionala]

[acces mediat vertical si orizontal, grad de izolare mic, independnta functionala relativa]

[unele functiuni se externalizeaza din apartamente si devin comune si/sau propun o coabitare institutionalizata pentru diferite motive] -familisterul, falansterul -locuinte in campusuri -inchisori, manastiri -locuintele unor comunitati sectante

Blocuri de locuine, ansamblul Titan Balta Alb


pune in relatie accesul cu gradul de izolare si de independenta functionala si sociala)

Casa Ciru Iliescu, arh. P. Antonescu, Bucureti

Familisterul, J.B. Godin, Guise, Franta, 1856



b. locuinte plurifamiliale (blocul / imobilul de apartamente) b1. izolate imobilul liber pe toate partile: IMOBILUL TURN/PUNCT b2. asociate

- ca uniti OMOGENE: DIN TRONSOANE [cultura rationalista] - ca uniti NEOMOGENE: DIN IMOBILE DIFERITE [orasul traditional]

b21. pe o latura - rezulta niste blocuri mai mari cu doua intrari/scari b22. pe doua laturi in formule

- liniare - inchise, tip insula

b23. pe trei laturi - tronsoane in T - in formule inchise, tip insula, prin ocuparea intensiva a parcelei, cu sisteme de curti de lumina, in general in formule neomogene, in orasul traditional (ex. Parisul Haussmannian)



b1. izolate Constituit istoric insula n Roma Antic

b. locuinte plurifamiliale (blocul / imobilul de apartamente)



b1. izolate Imobilul liber pe toate prile imobilul turn / punct n ultimul secol asociat modernizrii i Micrii Moderne Valoare de reper

Paris: Tour Montparnasse (1969-1972)




b1. izolate Imobilul liber pe toate prile imobilul turn / punct n ultimul secol asociat modernizrii i Micrii Moderne Valoare de reper

Villeurbane/Lyon: zgrie-nori /locuinte sociale (1927-1934) Chicago Chicago river (birouri si locuinte de lux)




b1. izolate Imobilul liber pe toate prile imobilul turn / punct n ultimul secol asociat modernizrii i Micrii Moderne Valoarea de reper / relaia cu natura

Bucuresti: imobile turn Floreasca (1966)



b1. izolate Imobilul liber pe toate prile imobilul bar / lam n ultimul secol asociat modernizrii i Micrii Moderne Valoarea de reper / relaia cu natura Cnd nu e inalt, are un caracter exterior mai apropiat de locuintele unifamiliale asociate pe orizontala si verticala.

Bucuresti: Cartierul Balta Alb (anii 1960-70)




b2. asociate (TRONSON vs. IMOBIL) b21. asociate pe o latur

Construcie n general bar cu dou accese / scri

Imobilul Burileanu Malaxa (arh. Horia Creang), bd. Magheru




b2. asociate b21. asociate pe o latur

Construcie n general bar cu dou accese / scri Cnd nu e inalt, are un caracter exterior mai domestic.

Imobil n cartierul Floreasca arh. C. Rdulescu,

arh. V. Niulescu




b2. asociate b22. asociate pe dou laturi, n formule liniare sau tip insul NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE [oraul traditional]

Locuinte colective sec. XVII, Hamburg



Blocuri interbelice Bucuresti


b2. asociate b22. asociate pe dou laturi, n formule liniare sau tip insul (relativ) NEOMOGENE [oraul traditional] sau OMOGENE [oraul modern]




b2. asociate

OMOGENE / TRONSOANE REPETABILE [oraul modern / cultura raionalist]

b22. asociate pe dou laturi, n formule liniare exemplu tronson

studii revista Arhitectura, anii 70




b. locuinte plurifamiliale din tronsoane asociate pe doua laturi Studii revista Arhitectura, anii 70


Bucuresti Brasilia Paris

b2. asociate


b22. asociate pe dou laturi, n formule liniare




Gifu Kitagata Apartments, Japonia Sejima und Nishizawa 2000

b2. asociate






b2. asociate



INCERCARI DE RUPERE A OMOGENITATII ex. cuplare a tronsoanelor prin balcoane




b2. asociate b23. asociate pe trei laturi NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE [orasul traditional]

- in formule inchise, tip insula, prin ocuparea intensiva a parcelei, cu sisteme de curti de lumina, in general in formule neomogene, in orasul traditional

ex. Parisul Haussmannian sec. XIX




b2. asociate b23. asociate pe dou i trei laturi NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE [orasul traditional] ex. Bucureti sec. XIX i XX




1. dupa pozitia scarii a. centrala b. la fatada c. detasata

2. dupa modalitatile de cuplare a apartamentelor + modalitati de acces la apartament numai cu acces vertical + a. apartamente la palier apartamente accesibile prin palier b. apartamente la jumatati de nivel cu acces vertical si orizontal + c. apartamente pe cursiva acces prin spatii comune orizontale d. apartamente pe coridor

e. caz special: strada interioara a lui Le Corbusier

IMOBILUL DE LOCUINTE / BLOCUL / TRONSONUL UNITATEA LOCATIVA: APARTAMENTUL ACCESUL COMUN: CASA SCARII SI CAJA LIFTULUI = ELEMENTUL CEL MAI PROBLEMATIC

pot exista si doua scari, una principala si una de serviciu, pentru acelasi imobil, de obicei de lux

C. Criterii arhitecturale criterii de organizare interioara a locuintelor plurifamiliale / blocuri


1. dupa pozitia scarii a. centrala cladire punct

criterii de organizare interioara a locuintelor plurifamiliale / blocuri


1. dupa pozitia scarii b. la faad



Turnuri de locuinte, Mecanoo, Stuttgart, Germania, 1992

1. dupa pozitia scarii c. detaat



Runcorn, UK, James Stirling,1992 Trellick Tower Londra, 1972

1. dupa pozitia scarii c. detaat



Hentrich-Petschnigg&Partner Leipzig, Germania, 2000

1. dupa pozitia scarii b. detaat



2. dupa modalitatile de cuplare a apartamentelor + modalitati de acces la apartament

a. apartamente la palier (importana numarului de apartamente) b. apartamente la de nivel

Lohbach, Baumschlager & Eberle, Innsbruck, Austria, 2000



2. dupa modalitatile de cuplare a apartamentelor / modalitati de acces la apartament

c. apartamente pe cursiv



Am Lazaret, Bendict Tonon, Potsdam, Germania, 2000





Byker Wall, Newcastle UK Ralph Erskyne, 1968, 1969-82





Simmons Hall, Steven Holl, Timothy Bade,

Cambridge, USA, 2003


d. apartamente pe coridor (de la limitele promiscuitatii la strada interioara)



Simmons Hall, Steven Holl, Timothy Bade,

Cambridge, USA, 2003


Unite dHabitation, Le Corbusier, Marseille, Franta, 1952

2. dupa modalitatile de cuplare a apartamentelor = modalitati de acces la apartament

e. caz special: strada interioara a lui Le Corbusier



Adecvarea tipurilor la diversitatea modurilor de viata. Incercarea de a gasi o cale de mijloc prin care locuinta colectiva sa poata ingloba ceva din calitatile locuirii individuale (cautarea unor tipologii hibride ntre locuinta plurifamiliala si cea individuala). Incercarea de a proiecta spatii ale convivialitatii, spatii intermediare ntre public si privat. Ruperea monotoniei si lipsei de personalizare a barelor. Mixitatea, diversitatea, flexibilitatea apartamentelor. Reabilitarea blocurilor si a cartierelor de blocuri. Folosirea locuintei colective ca instrument de regenerare a orasului.

TOATE PUN IN DISCUTIE SPATIUL NTRE SI RELATIA CU ORASUL

In cazul locuintei colective, cautarile tipologice actuale se orienteaza spre:


Incercarea de a gasi o cale de mijloc prin care locuinta colectiva sa poata ingloba ceva din calitatile locuirii individuale Cautarile tipologice de tip LOW RISE-HIGH DENSITY au acest sens si cauta formule hibride de habitat colectiv care propune organizari apropiate de casa individuala (prin anumite calitati spatiale, de scara, de acces, de spatiu exterior privat etc.), dar si de imobilul de apartamente (prin modalitatea de organizare, densitate, caracter compact etc.) Conceptul de LOCUINTA INTERMEDIARA = cautarile la nivelul locuintei sociale dn Franta anilor 1972-78: o scara apropiata de casa individuala, acces individual analog celui pavilionar, astfel incat sa se creeze un prag si un marcaj personal, un spatiu privat exterior, un simulacru de gradina individuala. In general, notiunea s-a extins mai ales n doua direcii: (1) refuzul casei scarii in forma uzuala; (multiplicarea scarilor care sa deserveasca cat mai putine apartamente; utilizarea cursivelor); (2) atentie particulara acordata spatiilor de tranzitie, pragurilor,spatiilor folosibile in comun si insusite ca atare de catre utilizatori etc.

In alegerea individual vs. colectiv: cautarile tipologice actuale se orienteaza spre:

Azi, faptul de a locui n oras ar trebui s fie un plus n raport cu locuirea individual nafar.

Pariul spatiilor intermediare va reusi atunci cnd locuitorii vor putea sa afirme aceasta! (Catherine Furet, interviu)(


Incercarea de a proiecta spatii aleconvivialitatii, cu statut semi-public, si spatii intermediare ntre public si privat.

Nu se insista suficient asupra ideii tari ca orice proiect trebuie sa aiba grija de relatiile dintre persoane, institutii, comert, loisir; adica tocmai aceasta articulatie care este viata; iar habitatul este totdeauna legat de viata. () ARHITECTUL trebuie sa gaseasca sensul articulatiei dintre: un individ si altul, locuinta si spatiul inconjurator, ansamblul orasului, ziua si noaptea. () Aceasta unitate structurala nseamna n aceeasi masura si mentinerea unei unitati de sens, a unei coerente arhitecturale care integreaza functiuni, practici de locuire si estetica. Aceasta unitate nu inchide spatiul asupra lui ci l deschide catre alte posibilitati de articulare, astfel nct putem afirma ca aceasta articulare nu e niciodata terminata. () A lucra asupra articulatiilor nseamna a lucra asupra a ceea ce da esenta golului; orice articulatie face vizibil ceea ce articuleaza, dar se ascunde pe ea nsasi. Arhitectul trebuie sa stie ca orice locuitor trebuie sa gaseasca n proiect ceea ce cauta, dar fiind constient de faptul ca oamenii nu stiu exact ce cauta. Spatiul de locuit nu este apropriabil dect daca poate fi transformat de oamenii care il locuiesc. Arhitectul trebuie sa lucreze la opera sa si in sensul propriei distrugeri .

(Bernard Salignon, Quest-ce quhabiter? , 1995)


SPATIILE INTERMEDIARE sunt totdeauna locuri definite prin trasaturile lor geometrice, dar si prin senzatii, prin modul in care sunt traite si folosite. Ele prezinta trasaturi de granita, de liziere care separa dar si unesc. Pragurile sunt n acelasi timp exterior si interior, au nuante care le pot transforma in spatii specializate sau, din contra, le permit sa ramana n ambiguitate, fara sa le defineasca total. Ele au rar forme consacrate. Imprecizia lor explica tocmai nevoia de a profita de caracterul si de conditiile contextului, care este si el in schimbare; deci putem vorbi de forme asociate timpului. In anumite momente, forma lor poate fi considerata constanta, desi greu de definit. Spatiile comune, cu statut semi-public, pot prin ele nsele sa constituie un atu, un element de atractivitate n favoarea locuintei colective: un spatiu creator de urbanitate, un necesar spatiu mpartasit/folosit mpreuna, nu un spatiu care trebuie redus la maximum n favoarea suprafetei apartamentelor.




Byker Wall, Newcastle UK, Ralph Erskyne, 1968, 1969-82

curs alo

Documents