Olk

ANI:LU ALU UN-SPRE-pECELE

IESCE 411 VEI Pink

Pti ant-4EV §eFt. luniPe trei luni

P. ud luni

Cap. Dist.lei 128 152

64 7632 3S11

IMO esemplaril 24 par.Pentru Parish pe trimestru fr. 20Pentru Austria ...flor. 10 V. a.

ADMINISTRArUMEA, PASAGIULU ROMAND 1,Z, 1. IIEDACTITTNEA STRADA ACADEMIEI 22.

A II.1.M.,, SAMBATA, 2 SEPTEMBRE 1867.

Articlele trümise s' nepuhlicate se vora arde. Redactor(' respundetora Eugenio Carada.DEPESIE TELEGRAFICE.

privatil alú Monitorultii).

BERLIN, 12 Septembre. Débats dinViena aice C, Francia si Englitera ail adresatilua nota guvernuluI greeri, amintindu-I se prtstrezeneutralitatea si declarandil totri datrt cA,décri nu se va inantine in statu-quo, Grecia s'arespune la pericule.

PARIS, 12 Septembre. Monitortdii de séraconstatA crt circula lui :::oustier a produsil li-niece ; cid adaugA cA regele PrusieI a terminatridiseursul seil exprimandd ferma confientA cA binefacerile paceI voril fi conservate Europa Goltza sqsitil la Biaritz. Etendard lice cA, Garibaldipucinù se tisfAcutri de congresil trebuia se pler_mdimindta.

Bucurescl i Rapciune.

Deprinai, din junete Ana, a stimarespecta pe d. C. A. Crezzulescu,

ne este peste putinta a nu face óre-care respectuöse intimpinari epistoleidomniei-séle, cö o publicam0 mai la vale.

Not ama dirt(' ea Ministrula (Arlon)a Oita raporturile comisiunii de an-ehetá pe mésa Ministrului." Onorabileled. C. Crezzulescu dice câ nu 16 a ga-sit() pe més5.

Ne mirarnO,s'acat5 d'acea espresiune, pe care omantinemü.

0 mantinemil cacti d-lui scie, ea oriin ce mâni, ori in co casete, scriitorii,cartóne séü dulapuri ar fi fostO aceleraporturi, mndat ce urea ministru punemana pe ole, le studia, espresiunea cucare s'arita acea fapt5 este ea rapor-turile acele sunta pe mésa ministrului."

NegreaitO ca Capula Statului trebuese cunósca tota. EIü insa neputêndt)

netrebuincla fi mestecatO In dosbeteri, se ne permitä Onoi: d. C. Crez -zulescu a nu eai din datoriele nóstre

vorbi numai de Ministrii. Astil-felafiindO darö, Ministru Crezzulescu a nu-mita oficiale érii nu in secret(' tia an-chet5; Ministru Crezzulescu a primal)raporturile acelei comisiuni, i mai multediarie afara de Romdnula aii ce-rut(' contü Ministrului Crezzulescu des-pre resultatul0 acelei anchete.

Ministru Crezzulescu dându-ai de-misiunea, este invederata ca Onorabileledomnii C. Crezzulescu nu putea se iècu (Mosul(' i pentru dênsulO rapor-turde unei coinisiuni de ancheta, nu-mita oficiale; Ela dart) lé-a data nouluiMinistru, dare ce, repetimil i sustinem,se Rita prin cuvintele l aa depusüpe anise pe biuroult) noului ministru.

Rectificarea der(' ce face onorabileled. C.Crezzulescu, nerectificand nimica,nu putemO iutelege de cat(' c'a vor-bit(' despre mésa Ministrului" spré agäsi midlocO d'a dechiara c'acele ra-porturi era(' cu totule confidentiale."

intelegema ca acele raporturi se nuse publice; insa a'acésta atâta pe câtilse face cu tote raporturile confiden-Pale. Nu 'ntelegema insa in ce noil'arnO incriminaté pe domnia-sea"ce membrii comisiunil de ancheta aúfoste de not incriminati in fa0a func-tionarilorO de cari aO avutO a vorbtin raporturile lora?"

Ce fela? DoinnulO Ministru Crezzu-lescu a numitO ua cornisiune spre aface u5 anchet5; acea comisiune o corn-pune de magistrati numesce ofi-Ciale; i and') noi dicema ca ministrua aseultattl raporturile acelei comisiunioficiale, d. Crezzulescu numesce acéstauà 'ncriminare?

Membrii comisiunii de ancheta sciûea temelia cea mai mare, era se (p-oem(' singura temeliä a unai StatO,este justifia. Ei voiescú dart) a rädica§i la noi justifia la inältimea ce i secuvine. Ei voiesC se fiai arapta,

cum(' d. C. Crezzulescu

LITLIMIEZA-TE */ VEI FTAbonarr iele in Bucuresci PasagiulRominh .N 1. In districte la cores-pondintii Jiariului i prin posti. La Pa-ris la D. Daras-IIallegrain, rue de ran-

cienne Commedie, No. 5. A se adresapentru administratiune la d.T.Paleolugu

ANIINCIIIIIILELinia de 30 litereInsertiuni i reclame, linia

blêntiä, onorabile, curati caea justifia, §i prin acésta se fi5 res-pectat5 de toti mai multü de café orice pa panatella. Ei caut in anchetalorO, adevérulO i nurnal adevérulO;ca barbati onorabiii, ea magistrati in-vétati si integrii, färä se flä atinat denici nä pasiune, fact) Ministrului Justifietune raporte in care Rena totOv'èkjuti), totO ce este. Si unul0 din bar-batii nosiril cei !alai onorabili, cei maipasionati pentru justitia, celu -a care

suferitO mai multe de câtO toll' de( ate orl ochii sei aü véduta uä imo -

ralitate sétl u5 caleare a datorielora,acelu-a cafe a vorbit0 mai multémai bine in Camera in contra fune-tionarilor0 color(' rei, venarabilele J.C. Crezzulescu dice, c5 acei donanicomisari s'ara teme d' a fi incriminatiill fa0a functionarilora" pentru ea allraportata Ministrului adevèrulö? Nu! 0-norabilele d. C. CrezzulescO n'a voiti)a incriinina" astO-felO p'acei comi-sari, patrioti i onorabili. Negreaita canoi nu suntemil in stare a 'ntelegecoa-a cé domnia-sea a voittl a spune,dart) sustinern0 in consciintä d nudumnialui va voi lasa greaiale!eviciele mai cu sérna cânda estevorba de justitia a trai s'a se latiin tain5, confidenfiale, ei, din contra,acum0 ca tota-deuna va voi se rupamasca reului, ea se-l0 vedern0 totise ne coregernO.

Asernene i junii magistrati, membriai comisiunii de atichetA, nu se vol.('sfii , la trebumfd, a spune in publicecea-a ce aii spust) Ministrului, ai dincontra von Ii menurn cl'a kii1811110 arep-tatea, adevörulfi i justilia in façia na-tiunii intrege. Ash) -felö, onorabile J.C. Crezzulescu , i numai ast0-feiavornü ucide Wee, ne'mplinirea dato-rielora i imoralitatea, éril nu tenthdu-ne de dênsele i cunoscêndu-le nu-mat confidenfiale. Le ai combätutO, pefa0a, in iota viéta dumitale, i voiesci,suntemii sicuri, .ca nici unO orn0 senu devie discretulO confidiate alO reului.

Midlocult) d'a curma reul0 este d'a-lataia mndat i far(' siovatre din rade-cina tea. Austria ai Russia at) foil)tolerate a avè biurouri de speditiunipostale in Romania. Acestú faptii esteilegale, atingétorO alU demnitatii na-tionale i pagubitorü. Austria si Rusia,in acestü puntO, stint(' unü StatO inStata. Ele aù biuroü postaleRornaeii sunta ail* in téra loril amerge suptO pavilionulù austriacO seorusü, a da acolo scrisorile brU i taesapentru transporta a'apoi acele serisorise transporta in faptO de dire posteaRomana, intretinalä de contribuabiliiRomani.

Directiunea aptual a postelor0prinst) pa agintii acestorü biurouri pos-tale straine, invéluindO corespondintiaparticularia, in plicul0 corespondinteioficiale, ce se transporta far; plata;prin urmare pa lênga untl faptil con-trariti legilorO §i atingetoril demnitaliinationale, functionarii sträini ai btu-rourilorü postale sträine aU fostO prinsi

eu frauda.Directiunea postala ,a cerutO gi,

printr'unil referaté al0 domnului mi-nistru de interne, aprobatal acumt)de Consiliulú de Ministrii se puneum) capetO ecestei anomalie, acestelilegalitati, acestel specule.

Reproducema mai la vale, dupaMondorü, referatulú d-lui Miniatru dinintru okra Consiliul de Ministrii j diariulacestui ConsiliO. Cestiunea ins5 fiind0insemnata, nu ire putemil opri d'a pun()

aci cei din urnd .consideranti ai 01-salui referatO i conclusiunile adoptate.

Subscrisulil , puindO in vedereaonor. consiliti de ministri cele ce pre-ceda, i consideranda ca cestiuneacésta se tratéza de alai multi ani,tole) amanandu-sa necontenitü; considerandu ca opiniunea publica reclamaimpeaiusO 5 nu so prelungi mai multOtimpO u5 stare de lucruri prejudicia-bile intereselort) ai drepturilorö terel;consideranda ca s'ati pusO mai multeLennon() pentru curmarea postel strai-ne din Ora, earl s'aii mat-tat(' de maimulte ori fara nici um) resultatO; eon-sideranda insa ea s'ar putea obiectaca termenulii Pia la finele lui Sep-tembre ar fi prea scurtO, stint() deopiniune a se unarm pin5 la holelui Octornbre, ai a so lua prin con-sili0 ferma dectsfune ea, dad% pina laacésta vreme delegatii guvernelor0 im-periali austriace §i ruse nu se vorOpresinta la 13ucurescl pentru a &a-lma conventiu e postali atAtO demultO emanate, guvernult) se nu maipermild a esiste In férd veri unü ser-viciti strdinü de postal, $z ori ce cores-pondinfa internafionale se va preda $1primi la frontierd de pasta romünd."

SuntemO sieuri ca iota téra va mul-Omni guvernulei pentru pasta drépta,feria i romanésca decisiune vasustinè, in acésta ca 'n ori ce altaferma decisiune" va lua spre a man-tinit drepturile, interesele i demnita-tea terei. Curnú se face in>ia c5 toc-mat pe dual guvernulO luptä spre aDune in lucrare una din Voilltele nutium Ii, çtiariele IN afinnea §i IndependnfaRemand publica ea la postea romanase desshid0 scrisorile." AO óre ua sin-gura dovada despre acésta ? Noi sustinerna ea nu arr, pentru c avernO con-vingerea ea nu supt directiunea actualáa postelorti se va comite actul0 hno-rale d'a se deschide epistolile. Diree-tiunea Postelortl, datóre ¡find(' a sustinè onorea acestui serviciO in facianatiunii a'a strainilort), a cerutal ea di-sele diarie se sustia in facia justitieiaeusarea lorO. RugamO darO, pe dd.represintanti in Romania al AustriciRusiei, a nu se base pe acusarile ceaU adusO postei romane aceste douediarie, s'a refusa d'a incredinta servi-ciulO dumnialoril postale Statului ro-main). S'ascepte celO pucinO ca Jus-titia se se pronuntie s'atunci, de seva dovedi ca 'n adeverti imoralitateadornnesce in serviciult) postale ala Ro

atunci dicema, vorO putea sestaruiasca in a avé dumnialorti untl servicia postale in Romania.

1»ariul0 Dreptutea, acestii agert) lup-tatoril alO drepturilorti poporului ro-mAnO, deai de pucinü Limp is'a lace-putfi cariera, s'a inceputu-o insa bine;elú s'a arltatal modest(' in forma seasi neinteresatO in dorintiele séle pro-prie, dart' nobile tsi demnü in ace-pula ce urmaresce, caci cere dreptateapentru natiunea sea. Acum ela a doban-dita ântéi-a resplata, acea-a d'a putease-ai marésea formatulO, pentru a dice,cum() inbracisia catil se va putea maimultO cestiunile In interesulO Roma-nilor0;" eta va apare d'acum0 naintede doue ori pe septemana, a'acéstafar' atif mari pretiulO abonamentelei,care este pe jumetate s'a treia partedeck(' alb celorü-l-aite ;hark' rorni-nesci cari apart) de doue ori pe sep-temana. Miirirea forrnatului acestui

eu unO pretiO de abonamentOatattl de micO, probéza ea Rornanii îiintelego interesele, recunoscO pe ade-

veratii lorO amici i sciO a'i apretiui.Constatanda acésta cu fericire, uramo§i noi, din Anima, uä cariera indelun-gata i gloriosa romanescului diari0Dreptatea, care nai a data tot') drep-tut(' a spera c5 va fi tote déuna conseeinte titlulul ce si-a datO.

piariula italianù Comitele Cavur ceapare in Torino, publica in numeral('sell din 31 Augusta, in locO de re-vista politica, unO articlu ce-10 repro-ducemO mai la vale.

AcestO articlu este de celO mai viOinteresO pentru Romani. Eli) arita viu10

inteligintele interest) ce are pentruRomania partita progresului din Italia.Fa ce RomanO va citi cu recunos-cinta acelO articlu §i speramo cA-10va motelege §i prin urmare ea va con-tribui, -fiá-care in sfera sea, a face eaRomania se fia demna de aliancia érönu fillfilai de protectiunea Italiei.

Bueuresci, 31 Augustü 1867.

D-lui Bedaclore ilsí dariului ROMAIV

In numerulii de astìt-i allí Oariu-lui domnii-vóstre, vorbindil de raper-tulle distinailora magistrati cari allprimita a so insa'rcina cu revisiuneatribunalolorü terel áiceli eh d. Ant.Anion le a gäsitú pe masa ministru-tut." Aid, donmulfi meri, esiste nit la-cuna care, de ar remilnea neampli-

esto do natura a incrimina penedreptil pe snb-semnatuffe in facia a-cetera magistratk si pe acestia. In facia tunctionarilora do cari ail avutu avorbi tu raporturile lera.

Aceste raporturl, prealabitü usulace'ml propuneamil a face do dinselesub semnatulfi conferrer' dorintel In.Sdle Care se interesash a cunascecoprinderea lorü le- emu fostii co -

municath In. Me.Este dreptil darti a fi cunoscutri de

aceia cari ab cilia] cele coprinso Innumerulti do astu-al nlú qiariulul do-mniel-vóstre, cii, daca d lU Anion le-agiisitü pe masa ministrulul ele n'aiifestal depuse acolo de mine. Este dreptilca el se cenóscii aseminea, ca Lima sci-intit positivä eli I. S-a, crandil le-a in-cunosciintat cut 16-a transmisü 1--a in-credintatii cä ele era(' facute cu con-ditiune ca all a fi cu totulti confid, ' -ale. lleapre t6to acestea imi petal pus Latestimonial inai-al dd. Stefan Golescu siAnton Anion.

Ve roe] dara, domnulia meratri intertsulii adeveralut, se dap aer-tiune acestorii larnurira in numerulü demane alü (parole doinnii-vastre.

Bine-voiti, ve roga , domnule re-dactore, a primi, totii-uadatä , here--dintarea Inaltel mele consideratiuni.

Constantin. A. Crelzuleseu.

ITALIA t441 ROMANIA.

Multe 4iarie din Wiena ai Poste Yes-tesca cu uà ura si mania pucinii re-primate ca in Bucurescl, capitala prin-cipatelort unite ale Romäniel nyu locain 17 curenta inaugerarea unel socie-täi literarie romiana promovatri de societatea bine meritatri ce fueda ate-neula románii allí caruia preaedinte estedistinsulii comae Rossetti.

Ln acéstil Societate ail venitù cole-britutile romane din Transilva in, intrecari canoniculii greco-unita Cipariaistoricü i filologfi distinsa, urmaaiiialá invutatilorü Clein, Petru Maier siSincair carif furä adeveratii restauratoilai limbo qi literaturei romane pe lafinitulì seclulut trecula.

Acdsta adunare fu Intr'uü propor-tiane mai mica cea-a ce fu societateaetnologica slava de la Mosewa. Acolose gasira adunati Romani din Transil-vania, Banatra Ungaria orleatale si Ma-cedonia. Inteua serbare care suptristindardula linguistich (care, dupa o-gera socotinth a flarnandulut Reniereste drapelulii natiunel) ali cerutil sefraterniseze ea Romani!' din Principaio,noel disgraciati squat al imperatori-lora Rusiei, Austriet i Turciel, an-taiulii si ultirnulü despotil de titlude faptii, allí doufle deapota eculta siperfida. Acaata adunare fa uri intalnirece represinta ull notiune nouado aprópe optii milióno de suflete, des-teptatti de geniulii sea si care Mato InPrincipate catil ai In Transilvania inpucint ant, ai anume dupa ce se sus-trasera col d'antaiii infamulul hospo

Fanariotilorii si cot d'ala douilevocsatiunelorii tiranice ale Maghiari-lora, aU parvenitil nu numat n ajungedara ai a Intrece In litere pc StIrbt,Croatt ai MagbiarI precumii a prove-ow do la 1849 doctulü caletorii in a-

famosula domnii Duperer Inopera sea Intitulata 1C8 lcupes de l'Au-(riche et de la Turquie.

Dart" dacä pentru imensa Rusie carenu are suptii domnirea iel mal multiide 320,000 Retntini in Besarabia qipamanturile circumvecine , si pentruTurcia undo Molde-valachil suntO des-01'00 de fratil lorh de OA distantace este de la Tibisca pinta la Pindüaces intrunire nu pot() cause vr'u5 fn-

e.. rAustria. Ori co manifestare a senti-mentului nationalii ronalina este anal pe-riclu pentru ea, ['dada cl numeril introsupuail lei aprópe do 2,600,000 Ro-mani, cari locuescii pamanturi limitrofePrincipatelorú ; de aceea esaltatiunealora national() devine fatale precumasi acea-a a Trentinilorii i a Istriani-lora ce voiesca a so anecsa la Italia,sdii a Groatlora, Dalmatilorri si Sla-vonifor5 earli voiescil a se uni cuSarbia.

Ore ce face ministariula nostru inWalt(' sea Intelepciune, ca until minis-teri6 quand mettle, cad e recunoscutiiel Rattazzi, precumii era recunoecut mainainte el Ricasoli face pe ignorintelein late cestiunile nationale? Eta seva multami d'a citi telegramele ceaducii scirt despre acea serbare. Scieeta cine swath Romanii si care esto tre-cutulü lora mat cu osebire de la 1848incace? Ce scie óre despre forta loriinumerich, despre terile ce locuescii,despre aspirarile lor catre Italia, pe careo considera ca pe mania lorti patriaMinisteriulii 11 este de ejunsil a facese trombite cri a presintatii note ener-gice cabinetului de la Tuilerii fara ane face cunoscutü continutulii lora, sido a (Fee, imitndú pe Napoleone, caellI (ministoriulu) este pazitorulii vi-gilia to allí ondrei nationale, arintadu-sesatisfticutü de respunsurile evasive ob-tinute din discursurile hi Dumont a -tre antiboiani In Roma si din serisóreagenerariulul Niel. Ahl trebue se o (p-oem), eV] nu sufere pre muff(' de ri-dicolulti ce se arunch asupra demnita-tei nationale.

Si totest, ddca onorabilele ministerisar intelege tota importanta pentra I-talia de a aye unii poporü frate ai a-natal la Marea-Ndgrä, atfitii de frequen-tatä de vase veueziane i genoveze ;ddca ar sci se imiteze pe Rusia careface in tóte inodurile propaganda intropopórele slave, s'ar fi folosita de a-cdsta circuinstunta pentru a trimite de

742

Iodate une ineeagie do gratin:ire cabi-

netuell de la &mead pent. Basteserbare, Wendel cunoscule ch Italia

este dispuse, In cereal!, posibiluld, a

veni In ajutoril Romenilore spre ceeti-

garea unirel lore, a independintel ei a

integrithtei teritoriale.Dareor pule respunde ministerial

...to or fi a arlta dintit ocelot Au-

sten, ea care, green, bine-voiterel io-

tervenirl a tut Napo leone, se Inchieit

nil Rotate de amicie gi en!, allele de

comercie faverobile mat multe pentru

en de WO pentru not; seq. Intereie

restituirea unet OTC din documente

car! s'a Hilda] din arebivele 'cone:tine,

ei e'er Impedica restiluiren &meld deMode., proprietate ce pretinde. Vomireepunde, cetfi pentro nee ci fine re-line, me mict parte a teritoreiul 00-

rate oh neance. CA deet stereofinancielore neetre gi protectoretale cucare amine NapolooneLaeopere (apnea)

pe Austria si Papa, no Impedidi do e't

face resbere, nu ame renuntiatti de alpro.co disolutionee prin favorirea, viacererea indipendintel nationale a Ma-gbiorilorii, Bormitore, Creepier!), Sere

titlark dare specialmente gi mal pro

suse de fete a ronstingenitore nestri,

a Reminded/.Teen aoci i pulerniee stinderiele

netionalitilel, nob nme ovate sprijinulePruoiei, aster)i age puled., In cite Fran.cia lia mal este State le care inspire

terere la tene Europa.Aci theristatelface en tablet, des-

pre mime ve ele stareo actuate a

Francid e'apoi urmeee:Ce opiniune trebuo se.gl fact Europa

de Italia cende vede ci guvernule nuse folosesee de ocasiune de a so arilssprijinitore nlú [meld principie de na-tionalitate ceruia dateresee hints seaactuate? Romanil, Treenail ei I trinniiyore perde 1615 speranta de a fl unitIcu nol. Prude nu en mat cede !Mantanester), ei seranatai ttonadoa, tenet espeeila enema!! renbiliiise ale Rudd ei laye, awe. aommuou, vuru groom SO SO

time c5 gi et aunlü ameninhatt de merleneferice a Polonitere. Ede consecin-tole net politico trendave ei fricese.

Pentru Denim:A.! ori cine smite el,curge tn vinele lore singe Reline, tee.bee se repscù ci apartine la tie na-tiuno care se Ineti a fi conclude do mi.nistere mat multi sciii mai peelni inepte,mat multi odii mal pucine desorgani-satere ale administratinei, netnIelegendalto de cetti a /ogrefin pa seidit lore,gi neputinde giai unti euvente de Nudegi de incaragiere pentra une paver]consengen care de gi maipecinel nu-morose de cite nol ei In ai positineteritoriele doscbise la tete invasiunile,totes! cute. In nit aerbare literarie a

aronca menueia do desfidere Austriei,care Impildei atibo diforite nationali-teti i n o omeninte de a libere pe

fratil lore lochteeati do seeptrule see,carc a devenite fragiie gi patent, dareletup Module do resistinle dece pentru une popore core prin gura luìMaghiero dote aceste reseense u Dacepatria mee are doul inemiel (Resia eiAustrin), spade mea are douo Ward."

e debile ei neveren ice ; din contra, daceinstructienee e generate i o pesecte

tine mare numeri de methane, standofirmeme cu sicerante et netionen, ccse afill In asemine condition!, introitseriose pe eaten progresuld, ei ea me.rile se fie considerint in engulf] co-lor!, co figurine In fronton civilisatiu-net ei ce e tare gi seine me destine-tale silo, lint] et 'el curies00 ei deep-turile gi datoriile gi ere consciinte deera-a ce este gi de cea-a co pile eitrebue se fie.

Baoetl pe aceste principe, in epistola

trecutii Incercartme se Mimi at scene

deepre eituatien. satisficetere In barese die aceste name In Prusio. Aste-01,

ar fi trebuite se continuemi cu espe-neon gi so trecem gi pe la cele-lealle

popiere civilisale ; Iasi materia Modefide abundinte i limitele net seri-sorl Mine restrInse, pentru a o putea

trata ca tote seriositatea co merit!),

vein mirgini a da numal ne te-bole despre stnea instructiunel primarie la cete-va pop6ro din Europa 1

America, rescreen& ne spaciulú ',mi-tre a trata mat cui prefeintii cestie-note co ne- er putea interese rod deaprepe i ceri, aplicale ei la not, se

petei do teed une renneti elite gi routeAga, creatinea sagelora tie adulti (de

edri sde de duminecti) cued, !pi a bi-bliotocotorú poporare, do ei unora ti e'erpima une vise irealisabile, dupe not

cu o lice de benti-vointi gi i-nitiative din partea publiculd ei ca onemice njutore ei stimuli din parten adminietrahunet, or pules devoni aD rea-litale do na camidate ta cea mat mare

parte a oragelore gi aste-fole, In fertenude timpi, ne-araii convinge cu tollgi do utilitaten gi de eficacitutea lore

orl-cari fie opinianele ei preocu

patinnele ce Ore esiste In privireacedeni instilatione e necontestabilú ctiele sunte doue mode puternice pentrua smite munition din ignore* ei a oface, ate mat matinee se vide si enon on!, set propell lamine saluteria aaerate!.

Tabula ce entice,aui mat josii e calelite pe cifrelo qi datele cuteoo de menstalistieele publicate pine la 1860 eitali-aid/11d, fundate pe informatiuneleco aï bine- voile se ne dea mal auntprofesort trimiel de guvernele lore respectivo pentra a de tete relatiunilo ceIi s'are core asupra claselore 89 e

90 de la Espositine. Eri eontine numerulh scielelore politico primerie 1

coli ale el evilore ee le frecuentati. Inseminal numal cifrole, lesende ei astedate ca fie core so compare se medi-ten gi se judece sieve].

ESPOSITIUNEA UNIVERSALADIN PARIS.

SCOLeeti De eletneer el BIBLIOTECELEP OP OH AR E.

echolee debent cemmumaesse juventutis receptecula..!

!Dmees mina docendi sure. !

Cale Anteie Rare ce trebue se chili.me atentinea oóstrt, cende wailaui secandeoriai grodule de culture elf, and',opera, e, ftri bedaisli, instructiunea

Dach acdeta e aflame rodlikenowt la unti fumen ferte restrensede indiviel, dunes 41ceme et poni-ed!, dospre care o vorba nu e lunn-vale ei oe, esennea copiltdd din Mee,

ROMANIJEU 2 SEPTEMBRE.

G iverne in limp!u ce cole-lalte nudeegrijit a de ['Alice.

Tot ala am pule 4ice ei despre !tole

gin, Spada, etc. degi In aceste lore de

Mande instruclien ea e voluetarik our.-rule elevilore de pa la scelele publice

cresce Aide ce anevoe.Aceste dise, Se troremi name la

materia principale a ecrieree nest..

Soile public, Moen da aNatiunile. primare in beneeaele ce

1800. frecuentan.to

Austria . . . . 17,463 .

Belgia 5,558 .

French . . . 8'2,135 .

Marea-Britenie 7,569 .

Portegalie . . 1,816 .Presia . . . 24,763 .Rusin . . . . 8,937 .

Spania . . . . 20,198 .Starele-Unite. 18,400 .

. . 2,735,158. . 506,992. . 7,359,374. , 2,476,240. . 109,172. 3,290,294. . 950,000

. 1,101,549. 7,653,000

Le formeren jedertitel netro anod-ero nu trebee se uitime di ori erne

pus!, non numerele scelelore letre-Mine de gayerni gi ce In multe dinaceeto ted esisle di mettlemo do nonprivate a canna fundaliene si Intreti-nano se datoregee cariteld gi donatiu-noted. particulare. Aga d. e. in Stalele-Unite, undo initiative individuate e Metedo Inredecinatti ei reependitti In bete

clasele societtnel ei undo prin urm irenu mat e necesare obligetivitatea ins -!entitled, Boole po hagO cele 18,400smell publice, mai esistfi din t 62,578cu tolule private, ced-n ce !edict nu-marine la 80,978. Aga Id le MareaBennie, afare de mimed& celled! In-Inched,' cu cheltude Statutel mai suetdn. 26.000 diMeare daunt 7,569 pri-mesci en mice fettlen veined, de la

lore, do yore voi, se so fore In lo-uden] seelelore publice ei se remnesube privigher. profesoruld. Acos-ta, in casule din unne, treble. se In-ge.ci do ele ei se le tine deschise,la dispositinee publicultil, In tete serile ei ,jilelo de serbilere. Cu alto cu.vine!, Statute oferia localute, luminafi coal nine Inni, ogmentachiare gi retributinea inslitutorelet In,greuiate cut not sereine, In tiami co

cementite n'aveai de cetti se procureample, fie prin subscriptiont see aeig-nare do sume to bugetele lore.

Dare nu e intentines nestre de eface aci istorieule bibliotecelore ut sed.bolo. do adulti gi de area vome ter -mine cu citehunele, pentru ea se pu-tome se ne optima co- va mat multila Froncia, sicurt finite ei luobiloli giWrit:Riede esemplu, co ea de IntelIn rive!. cadets, va fi considerate side not ea tote dentinou ce meritee

(Va urn.).A. Vieanta.

Cursurile de Adtiltl, gi Bibliolecele

poporare smite niece institutient co eon.

trines. Vide multO la repidea des-

vollnne ei reependire a educntienel In

popore. Scopule color!. d'enteie, !Aldo

uti panto, o de a mentin ei conserve

cunoseintele dip/Rate In sedele pri

mare gi cari, din deosebite Mecum-

Unto came ar fi de es dedicerea la

munce, la moserit etc le an pilleo face

so se nits re latuli, po de alto, de

ail de scope ampliarea instructienel, date

In (Peels scoll cu nohunt de sciinte a.

plicabile la merle si meserille predo

minante In localittitile respective. . . .

In Romenie in. pe lent acestea ele

mat oe de Implinite up one misiune ei

mai important& Ancli: Calamitetilo, ce

bedded tern pIne met eri, ne-101 !A-

mite de mosconire iO multimo do o-

biceio ni dependerl curi de cari mat

perniciese, fit spectate indiforentsmule

la tote coa-a re s'atinge do educatio-

neo ei instructiunea poperului, fire se

se scie et aceste Inobildee !mime gi

formdze fundamentali adeveratel fori-

rid a omelet gi E 500iotitol. Sedele

de adultl lierjendi a ',media, pe cite

o cu putintk Ids aceste role, writedare ue eerie,i atentiuno din pertee

tutu.ni ei not Mel nu e Ode, cre-dome, a lena se se preemble d'alun-

pile teed mod ale carom, triste conse-

cinto can In capulfi colore ca nu lei.

comise.

Tote natant resonate bin-Welkesuite menite se dea gi Bibliotecele po-

porno: Invetiarea cenuseintelore utile

roe gustuld la Intone, di gtopterea fiadorneree facultetilore intelectuale In-Wusi mode euviineiese, deavollaree el

fostifiearea udooloni inetate din neesée chine din studie etc. eta elle-vedin resultatele lore eseolente gi sale -

!aril. Dace, pe tinge acostea, von",

mat considera ei neap utianea, ce nopreenedni lecture amen gi instructiveit certilare bane, ocide mite% redlinevitiilore gi a fete de fete de neno-

rocid, atimel ne vomi convinge pine

la evidintiti de folesele morale ale dimeaste-fele do institutiunl.

Amide lindi scenti mite mare aleeureurilore de adulti gi ii bibliotece-lore poem., se spuneme acume uiele roui mine de aeredi sdi do ereneed sub sale nomum ci ce do multi,in hereto cote le ari finelese importae-lie, ele ni feeti obiectule and soli i

tudeai coniano, Mite din partco publi-c:Me cete ei a guvernelorii. Statele-

Unite, Presia cu restule Gcrmaniele En-glitera, Svitera etc. nuend age ail pu-ndt smite din ghiarele ignorantel mr-rea multi!mo a maselor In Italia, eutote adversitatea [imperiled], totuel, netdo multi, eside en mare muvimentfiIn faireroa mention:Adore institutiuni giuvragiule delut G. Rossi Mutate: Rau-sioni sulle isiiluzione di istruaione preuuieiuuu ei publicate de...tilde In Milano,probéme aS acolo esiste uni adeveratientusiasme minim educarea poporeluepa de site parte, zelule cu care la-creed profosoril gi Incurajerile, co sedae din partea guvernutul, asocialiunilore private gi a comonolore, promiteresultale surprimeetere, In Spania, tocOde pe la 1842, administeatienea dopa-tenet dote une laudabile impuulou craa-hunel biblielecelore popOnaro. 1.16 !egoanume fa create In virtutoa eerie, cu-mulate urbane gi chine gi rurule fareauturisato co, in eointelegore cu insti-tutorii, so Node. bibl !deco pentnu

popen fi on regulese ea instalarea

linuoree acolui telrasi do la putere. 8icredit* nesta era intemeiatil pa lo-gica feptelerri, pe legea progresuldcare face lock impinge chine pe fiticare qi mul mite pe terimule patinaei a actionet civilisetere partitule dinedo viOli gi de vetoer., democratia dom-milIOne deja poste jumetutea globululneat.. Astoptai ea nu !IRMO Intr'm

don ere a se realise pe deplinü ei ben-betide losercinate cu formarea !weldministere, Incredinteporlofoliurile dimeconcetetioni onesti, integri, peni de co.pacitate fi earn afi adusti ai greulategi eh poporaritete netigichine in combinatinea definitive. Mat multi nee,so dote de mile dati gi ni satiafeeerebine-meritate poporaliume din feel, co-sardinel ei industriet, berhablore

caril n'ae Incetete une minutemicanï a fi unieniell ei devotee( regi-mulei menial a setiefece interesele ge-nerate gi a -c duce d'edreptelii la rea-lism. visurilore More mad gi !re-¡vise ; aneti satisfacore bine-ineri-lati, se dele laetuld prin chemorea delu

Gusti, la ministeriule Cultelore ei ins-truchund publice; Mieti e fie ale

poperuld din clasele de jose, desolatecu totule principinere Mori mod, pro-(came In !remote, deputal, Prima. aleIgnore ediniere, membru conailiu-lab comun ile pla0 la intr.og io mi-nisterii, fi evende di epti smite In totedeuna onorabilitalea ei credinta In binere co avere, feudal.] travalialui see

diurna de eonsiliere.Nu !come real vorbi eel despro 0-

fecluli ce a produsii Deena micei free-hunt franmesono-separatisle formareanotilul eabiaelii in genere ei numiroa

Gusti In particolne; Basta o

probeeti Indestele astli-di vialinte ei

feria cu care dace 4ioriele lore, tree -notule ce a ce4uti poste copetele lore,gi carol Impinge, ca ultima resin.* lapreened de scandalud Injosite, la efrun-Oda de a nu leso noatinso Mel ai o-norabilitole, po nid one berbete careart, un grontala li Pa hunura de almaei iubirea concetitianitore sei. Verne

tendus der pentru aste-41 ce se nuabeseme de espitalitaten ce ne este

dote aci, ei venue continua mat In ur-me a vorbi met pe large despro par-Mete ce compeer. societalea !atone, eimire cede retitleon esistintel lore.

Una

CorespondiNid purlieu/aria a ROMANULUI.

Ingi 1867, Augusta 28.Ant disis prin misereo procedinle,

oD ne vomi sill a Umpteen situatienea,et vome Nimbi prin unwire (teepee timedgi despre tendielete lor, puinda-no peuri tereme de adeverat5 apreciera, eiamide proinisiune ne vome sili o oIndeplini cu sinceetate, continuende sta-dia incepute. Se ne fie permisfi unmeta vorbi In trectle dospre cote armatele politica con mere, politico nationaleIn timpule de fate; cu alte euvinte seesamintime iinpresiunile prod.!, de re-(eager. ministeruld Cresulesc'm ei vo-dre ininisterulul Golescu.

Pentre ce Inteadevere, se pines le -treba cine-ve aces satiefectione frenc-h., acea turban, ridicule a Wee ce-tore-ve individe mine s'a nolr001 O.I. Merin. mai Adeui din ministere, eiapol ministerule Intrege do la putere?Pentno eH ministeralie lutrege, Invin-gene groutätilo ce se iviaii pe beteditele in ofacerile interiere ei esteridre, Mannoa cu forte lei morale ei po-Mice reactinet Invergiunate ale ariascoperl sunte cunoscute aste-ell mat

bine de Mite tote dine. Penton ciI. Britian a glint gi a putule tineasue ei de add data stinderiele na-tionale, sub a clink umbeire so odunere lute ce are di Alain]. decorate880.4! in Ore, Vote eugetele curate eipline de abnagehiune. Acdsta la ei en-zu care a Rapinau po fronnumoni a'91Inclegla menele co s!peratistil, gi a cae-ca ante- o se aduci perlorbatiune eidiscredite In Statute roman; separa-tistit c lupine se orbegee ordinilore

stlipini cairn de ue caudi date leample gura Ca aurule ferali din leekpone yore put. Weei so le dea mo-nopolule gi treficule interoselore vitaleale natillE01, ori franmasonii jidenittcoreende deveni pets ramificatiunilelorie ut pedi. sinnitere. a se impunegi a dineno apol pretutindeni de mid'.

ei fete. In avantagiule adeptilorelore, ago peen!au aï isbetite a facia

aste-4I pe ori undo s'ae Inculbate. Eraprea no turde der alajirea acelei sectfrectills1 din societalca toga., doteroaei contra merle tnaï se ridiee spontaneeei In eke-ye ore numal adress Reop-en cu sete de subremneturi, In fron-t. ...ore mete tali tumbril eonsiliuluiMunicipala i delude/if ampulla, eu oneeuvinto societal. !epee represintaleprin don volute elective, spot rate-

preog fi trite clasele de comersanti.

Pe ate limpet tin cries ministeriale,strigoil saserti capetele din mormintesi mirosire vinturile die Ole While. Potole diun niseeeirt eombitiatiunl digian-tate, ei mulucunilo tete cu une acre mis-ladesa de fremenlare neobesite. Pope-role In., parte inteliginte 9i pline devieto din Inge privie cu milli amide

ridicole sbuciumeri, qi astopla cu pa-

cienta l teeredere forma., noului ca.blade, care nu pulea fi de cite con-

Reform-Oa maddra de interne earn eon-ailiali

Domnitore minietri,Conne(i cO poets internationals se

face astech In tire de guvernele vecine,Austria ei Reein, cart di biurourl posetull mal In bete oragele principal!, eiface tine sorvicifi cu Webb serapatedo pasta indigene.

Oui ocasionen regnlinil poste] ntestro, In

annlii 1861, guvornine Orel n inter-venite tinge guvernele imperien ale

Austriel ei Resiel ea sa face se Inci-te., poste !Milne din Wei ei se laseasupra poste1 roman serviciule inter-nationale. penteo care so so Incheie

conventiont postan cus Stabile vecine,

ay Bade de ebiecte a lega poste nestedcu ace!. ale &Hopei. De donel malbite guvernele elite earl succedate aiNeale aceleagl aii4looint, Inee cestio.

non tote ou s'a palate resetvo pine as

tedl, de re gevernulb mimeiui a postdestine deeding potato orgentsarea eiImbuneletirea serviciuld see postale.

Are fi prea lunge se ve doe Jail demerósele note schimbate cu guvernolevecine ei dificoltatile ce s'aii opush

pentro realise rea net dorm* date de

login,. a Statute] rumen. Objectia-na prineipale ce s'a Route de gayer-eele intercede !antra a tonena elitede multi amide cestiune, a bete ciservidule nostru postale nu era des-tine de regulate tn carnal!, stile ei naprosinta deetele garentio padre owl!,efectuare a serviciuld internalionele.Aste4i Inst amisti objectine este In-

tor!gow"-TIMelffiMMINWNINISMNIMINIONN_!Murata cu totule, pentru ea, dupa come13'13 constatatil de directiunea postelor-iIn c)Oele acestea din urmil, corespon.adinta internationale a poste! nustriaceIn t6ta Ora se face prin poste Romanalsi astii-fela spere c governula impe -

riele ale Austriei nu no va refuse do

a urma car Increderea ce acorda astarili

serviciulul nostru postale.haler ce privesce guverrolla impe-

Hale alU Rusiei, a declarata (Inca dinanula 1863 ea nu va opune rilei tar

difieultato pentru a Incheia ua conven.tiune postale co Romania, dérii tog)timpulü s'a perduta [Ana In es-plicnri diverse si se va prelungi Mica(Idea guvernuld nu va care cu staruint5de la guvernulú imperiale se tramitacat(' mai curênd6 unú delegate depart()autorisatil la Bucuresci, care, Improunacu unü delegata eh", guvernului Romani"se elaboreze tat conventiune postale pen-tru schitnbarea corespondintei Intre a-oeste douè teri, si slant(' siguril ca gu-vernulti imperiale va respunde cu gra-bire la invitarea gnvernului Romania,care este roof militia in fav6rea sea siIn interesulfi generate ala cotnerciului.

Cuvernula imperiale phi Austriei, prinnot& No. 7558 din lunii 1865, a con-simtit5 asemenea a suprima institutiu-nile We postali din tdra, si a lase caserviciulii international() se se faca doposte Rornana, Irish cu conditiune de amantine provisorid in cinci orase prin-cipal! : Bucuresci, Iasi, Galati, Brailasi Giurgiu organe ale administratiurielsdle, cu denumire de espeditiuni pos.tali consulare" call se serve numai deintermedid pentru corespondinta et' striii-nötatea. Atunci, 4ice note mentionata,guvernulti imperiale va trarnite ime-diatú tier amploiatii speciale la Bucu-resci, ea so elaboreze impreueä eu tinedelegatii princiara, conventiunea pos-tale ce este a se Incheia.

Sperii ci guvernulir imperiale alu

Austriei va bine- voi a recun6sce c6propunerea sea este inadmisibile oi eanu este nid necesaria, pentru ca., (Ideaguvernulli imperiale so preocupaamploiatii nostri postali nu suntfi Micainitiati In acesta fear de servicid, nupole avea nicI ICA tduoélui ca guver-nula Romani' Ira gasi cu acea-si inles-nire amptoiatf capabili si experimen-tap ori canda va avea trebuinta.candii gtivernulii Remand ia asupra's!de a efectua serviciuld internationaleeste Bingen') In drepta a Ina mösurilece va credo necesarii pentrn a garantamorgerea esactä a serviciuluti

ca, guvernula imperiale al()Austriel va reuuncia la ori ce propu-neri de natura a atinge suaceptibilita-tea guvernului Romani), si nu va facenicl uii dificultate de a triimite In Bu-curesci delegatulti cm a promislí pentruIncheierea tinei conventiuni postale.

Predecesorula meta ministru de in-terne, n'a lipsitir d'a atinge si east()cestiune itnportante, si aprobandii re-feratulú directiunil postelore, In nedstaprivinta a decise, so se invite guver-nele imperiall ale Austriel i Rusiei dea triimito dad mal neintarcjiatil la Bu-curesci delegati deplinl autorisuti, cai 1,Impreunä cu rind delegatir din partedguvernului Romanal se elaboreze coneventiunile postali necesare pentru su-primarea postel straine din ldra. Totdd'uadata, avêndii In vedere grdoa res-pendere ce cede asupra guvernului dea tolera mai multii timp0 tia stare delucruri contraria legilorn si drepturi-lord terei, predecesorulti med a pro-pusa a se acorda termenulá pina la finele lunei Septembre, err otarire ca,ddca ¡Ana la acesta lemma delegatilnu se von"' presenta la Bucuresci, gu-vernula Roman(' nu va mal permite cir-ctilarea curierilord strain!' prin téra.

Prin referatula citatii alb directiuniipostelord, aprobatii de predeceserulameii, se prevede ca, pentru a se e-vita cerert noul de esplicatiuni , carinu yeti" avea oltìi efectii de catir a seamana anca mal tuulta cestiunea, se va

ROMANOLU 2 SEPTEMBRE.

lua ca puncturi de plecare basele co-prinse In adresa directiunit postelordNo ... din cari aù testa comunicataArica de atunci d-lorú agenti si consuligenerali ai puterilorü in cestiune , (+-

fora de invoirea curierilore ordinate'de cabinete, pentru purtarea coreepon-dintel oficiale, de carl se pote dis-pense guvernele imperial% Prin acdstaInsä nu s'a lnolesì laid curia a se in-terdice circularea curlerilora estraor-dinari pe cabinete, cari suntü toleratitn t6te terile, numal guvernulfi Romaniivoesce a se seuti de controlula su-periorii ce ar trebui prevedutil In ca-sulti contraria, pentru a se asicura cùsub denumirea de corespondintä ofici-de, amploiatii curieril nu vora stre-cure si carespondinth privata ,jduphcurnii directiunea postelord nóstre a a-vutO ocasiunon a constata In mai molt()randuri, i suntil do opirÌi!iro a ee mantinea acésta restrictiune , la care sperii

guvernele imperiali nu mil opuneBic! Ira dificultate fiindü ehiarì unüm4locii de econotnie pentru dênsele

Sub scrisula puinda tu vederea on.consilifi de ministri cola ce precedii

consideranda ca cestiunea acdsta setratéza de mai multi ani , totù amänänduse necontenith ; consideranda eaopinitinea publica reclama imperiosanu so prelungi mal multú titepri uil sta-re de lucruri projudiciebile intere-sclera si drepturilorts terei; conside-randii ca s'ad pus(' inai unite tor-ment) pentre cut marea postel striiinedin tdra , cart s'aii amanatd do maimulti) ori farti nici tier resultata; con-siderandEt tnsì ci s'ar putea objects 05termenuld pinii la finelo tut Septembrear fi prea scurta, suntil de opiniune ase malaria pinfi la finele lul Oetombre ,

si a se lua prin consiliti ferma deci-shine ea, (Ida pinit la acésta vrernedelegatii guvernelore imperiali austri-ace si ruse nu se vord presenta laBucuresci, pentru a elabora conventiunile postall atatii de multi" emanate ,guvernule se nu mai permita a esisteIn tdra veri una servicia striiina deposta, i erg ce corespondinta interna-tional() se va preda si primi la fron-tiera de poste Romana.

Ddc6 onor. coisiIiú aprobä opiniu-nile emise In acestii referatil, ird Nagase bine-voiesca a sub-scrie alatura-tula proiectii de jurnalii.

Ministru Stefan Golescu.No. 6125, Augusta 25.

JURNALU.

In sedinta de esta-cli , 25 Augusta1867, consiliulfi de ministri audindiireferatulú d- lui miuistru de Interne sipresedinte ala consiliului No. 6425 ,in privinta postei internetionale si cur-marea servicilora postali straine dintdra

Considerlindli ea acdstil cestiune setratéza de mat multi rani tot(' amanari-duse necontenitir , j pentru suprima-rea postei sträiae din tdra s'a fiesate

termine, fara a so da satis.Were mid pretentiuni ntatri do legitimoa guvernului Roman();

Consideranda c11 opiniumea publicareclamä imperiosti a nu seprelungi maimultir titnpn tia stare de lucruri pre-judiciabile intereselorü sr drepturilordterel ;

Censideräudd en devaditii ca u-nil din agentli poste! austriace nu nu-mal aa profitatd de poste Rumatia, pen-tru purtarea corespondintei interne-tionale In tóta téra, darn tincii ad tre-cut(' acdsta corespondinta ca oficiale,oentru a se scuti de plata portului cuspaguba Statclui Romani-1;

Considerandti ea corespondinta in-ternationale mat In tótä tdra so faceprin poste Romfina , con- ea dovedescedeplina ineredere ce poste austriachpune in serviciuld nostru postale ,

acdsta cbiar serviciele straine numil au nici und cuvênte a se mari-time mai multi"' in tdre ;

Consiliulú de ministri, unindu-so In-tra t6te cu opiniunile d lui ministrude interne emise in eitata referatn,aprobä si decide:

Se se invite guvernele imperiali aleAustr:ei si Rusiei ca pane la finelelunii Octomvre se tramita la Bucurescidelegati depline autorisati cari, Impre-unia eu um) delegatii alb guvernululRemand se elaboreze conventiunile postall necesaril penlru suprimaren pos-tei

Acesta pentru a nu pune pe guver-_nulti Romani.' la positinne de a aplicahotarlrea sea nesträmutata de a facesingurü, i Bra acdsta, serviciula po-stale si a nn Mal ingadui se esiste sec-viciele striiine.

Domnil ministri de interne si ester-no Burial autorisati a educe la Indepli-nire presenta decisiune.

St. Golescu , L. Steege , A. Arlon A.

Teriachiu, D. Gusti, D. Brdlianu.

Bucurescr, 31 Augustii.

D-nu ministru de interne si prese-dinte ala consiliulni de ministri, a de-

da audiente, color() ce veal re-clama, lu t6te dilele, afara de Joui, dela orelo 11 Inainte de am*, plin5 la12 si jumätate dup5 amdcia, in locn-lula ministerului de interne. Acasa nupritnesce pe nimeni pentru afaceri deserviciii.

A sertiunile Trompeta Carpa-litorfi, cu data 28 Augusta, relative lanumirea until comisarú controlorú, In

toed de duoi hotariti a surveghea batorea monedel nationale la Birmingham,fiind5 au totulü inesacte, ministerulii leda ua desin'ntire formate prin Ins's1faptula c5 acei comisari nicl s'ail nu-mitt"' pänä acuma. (Comunicatü).

MULTUMIRI.

na Ana Michälescu, daruindd bi-sericei Ziatari unii disci) do arginta,

greutate de 210 dramurt, probe 12,ministerula, esprimil ale Ole multämirid-nei Michälescu, pentru asemenea do-natiune fecutti 4is i biserici.Ministru cult. si instruc. publice D. Gusti.

Mal multi denial medici, ar-ticlu Inseratù In stimabiluld d- v. cliard,si supta-semnate de d-lora, se silescaa demonstra ca, concursuld admisa camiClocula cola mal norocitri in ecru.terea i Inaintarea medicilorú eforil spi-telelor6 a fosta de multa primit5 ded -lorfi, probe dupe cued icuí, proce-sole verbale ale colegiului medicaidspitelica sea.

Se ne permital acesti domni mediciale spune ca, acdsta nu este de led"adeveratii. Instituiren concersului pen-tn.) recrutarea si Inaintarea medicilorileforil n'e fostü nici undata propusasda primitä de d-lora. Acdsta salutareiestitutiune a feat(' pusii in principe deactuala eferie a spitalelorú, preba, totaacele procese verbale care sunta in-vocate do d-lord. Eatä unula : In se-dinta de la 1-ia Noembre anule 1866,a colegiului medical(' spitalicesca, efo-ria spitalelora consultä acesta onoreb.colegid asupra mitriocului celui mainemeritii do admisa pentru recrutareasi inaintarea medicilora eforii. Pentruacesta scopil se numes:e o comisionelosarcinata cu elaborarea until proiecta.Acésta comisiune se comptinea din dd.Atanasovici, Fiala si Alexian5. Ellacum(' se exprima comisiunea in pro-cesulú ei verbalii suptil-semnata ded-loral medicil seconder!, dupetint) stogiú mai inultú sde mat patinasi dupe tia experientä dobindita In acela

meritä i von', avea dreptulti doa fi inaintatl la posturile ce se vorapresenta de medici primari lard a 1'1 su--puft la veung concursa ci numal In con-sideratia stagiulul co aft flicuta, etc. etc."Acesta proiecta a fosta, cu drepta cuvênta, respiusa do eforie, cad, ea ad-misese in principa instituirea concur-surilorti. Colegiula medicala, trii dataadmisü aceste principa, n'a avutir alttide facutd, dupe invitatia eforii, de cat('c discuta maniere si modula de a faceconcursurile.

Eforia spitalelorü admitandii concur-surile tntre medicii O., a data tra garantä publicului de capacitatea lea], sia provocatO In acelasi timpa ail Bala-tara emulatiune Intro junil medic! Ro-mani.

Concursula era admisú de actuala e-forie a spitalelorü, Inainte chiara deformarea unui regulamentii, probli, nu-miren prin concursú a mal multora me-dici secondari. Dacti eforia a testa si-MA a face cate-va numiri directe, a-cdsta era numal din cause lipsel de con-eurenti. Acura] chiard, mal multe pos-turi do medic] secondari si primer!,ocupate provisoria, suntú puse la con-cursii si publicate In Menitorula Ofti-

Gatti pentru programula concursuluiliuserata Monitor(' si dospre cared-nil Dr. Turnescu, Capsa, etc. etc.,sunta d ingrijiti, elii n testa ela-borata de consiliula medical(' alü spi-talelorü, discutata i admisa totü do a-cold consilia.

Acesta programfi este expresiunealiberä a majoritätii medicilorii spitale-lord. Libertatea discutiunilorii In con-silia, n'a testa nici tai data opritä, astao puteti märturisi chiara d-vóstra.

Presedinta mediculul eforii, in juruliiconcursulul este indispensabila, elli sur-vegheaza executarea regulamentelorii,Irsi face elf] singura idee de meritelefia ciiraia cand datul. Eli' nu póte aveanici rig influinta In concursa, notele datedo dênsul5 aii aceasl val6re ca aceloralti membri. Tota asemenea s'a Wirthsi in concursurile municipale, medicuseta alb Comunet presidà juriula.

B:ne voiti, ve roe), d-le Redactore,a primi asicurarea de stima si recuno-scinta mea.

Din telegrama d-lui prefecta elf) dis-trictului Oltü, No. 8017, ministerulas'a informatü cli operatiile revisiel re-crutilora prin pläsile occluT districtü,s'aa facuta cu micrbice particulare, färäa ocasiona nici ttä chelt téla budgetuluiarmatel, en transportarea consiliului derevisie alü recrutatiei.

Supta-seatnatula vine printeacdsta aarate via sea multamire d- lui prefectade Oita, presedintele aceluipentru economicele micrlóce Intrebuin-tate de d-sea, In folosuld budgetulniarmatel.

Ministru de resbelia, colonel G. Adrian.

INTERNE. Prin decreta cu data 221Augusta curenta d-nu Alexandra Bo-nis se confirma in postuld de revisoraoopiilorü aeistati, in care s'a ells:matt)de eforia spitalelorú civili, in loculad-lui M. Ducovici, lasata In disponibiMate, cu primirea retributiunei de la26 Iuliû espirata, de eanda a si intratriIn functiune.

INSTRUC. PUBLICA, Prin decretecu data 26 Augusta curentill pint" lanumirea definitivä a midi direct6tte lainternetula centrale de fete din capi-tale, domnis6ra Luisa Fevre se orin-duesce provisorie cu administrarea a-cestui internatü, in loculú d-net Za-charescu, care remane, dupa a sea co-rere, tot() In pestulii sea de profes6resi direct6re la externatula secundarüde fete.

(Monitorub1).

a- sit Gamiamr.

Bueureed, 31 Auguetii, 1867.

D le Redactore alú diariuluì HOMANULO.

In interesula adeverulul, alú carat aparatora ap testa totii-d'auna,voe a lämuric u5 estiuno care ar puteainduce In er6re numere=iii lector! al4iaruiuT co dirigétia

Dr. Mcildärescu.

menii de unü anü a dece chili! ale bi-sericil Bradu din suburbia Staicu, dupaconditiunile date de dd. curator] ai di -sei biscrici.

Doritorii se verb presinta la Prima-ria in BOW(' i la 12 ore, spre a seface licitatia si adjudicatia asupra ace-luia ce va oferi pretia mai avantagiospentru biserica.

Conditiunile se pota vedea In can-celeria Primarii in orl ce i i era dolucrare.

P. PrimarP, Gr. P. Serrurie.No. 9067, 1867, Augusta 25.

A qitti de sapid tipart :

CITIRST.7de

DECLAMATIUNEde

D-rula DON VICENTE JOAQUIM BASTUSmembru unuI mare nnmeril do institute, societ4

aeademiI din tóta Europa.

Tradusii din spaniolesce deConstantin Dinaltriade

Artietil dramatieii romiinii .

Pentru ca se dened Ira it:kid de a-cesta cursil remarcabile, care contineIota si !Ana la cola mai mica amenuntü,ca e atingétoril de declametiune si deartea dramatica chiara, publicamü acilista materielorü ce contine

Theatrula si ropresintetiunile dra-matice la Greci si la Romani, Opera,Declamatiunea antica, Declamatiunea mo-derna, Principii generali de declama-tiune, Scene, Vocee, pronunciatiunea simemoria, Actiunea sal actionare, Faciasad figurù, Vestiméntele (Straele), Con-venintele Theatrali, Caracterula, No-bletea Maestatea Fanfaronula , Pa-

Stima, Respectulü, Veneratiunea,Anaorulii, Gelosia , Timiditatea, FricaTemerea, Sprawl), Surprise, Honórea,Mania, Disperatiunea, Meta, (colon:5)Impacienta, furia violenti. ResbunareaFurórea, Invidic, Odiulü (ura),

Vanitatea, Cochetaria, Rusinea,Avaritia, Dispretula, Ambitiunea, Etnu-latiunea Ne1ncrederea , Admiratiu-nea Veselia, Risulti, (Tineretea) (cluio-sioa) Trancuilitatea (liniscea), ActicitateaInfirmitäti, Suferintele In generala, Me-lancolia , Orbirea , surdetea, mutirea,Smintirea, Retie, Lenea, Begätia,räcia, Jeculti, Agonia, m6rtea, Alte pa-siuni afectiuni sé sensatiuni In gene-

Aplaude, Sueraturt.Acosta uvragiii este complecta si

riicti pentru ca tratéza despre t6te sirnp-timentele omenesci si despre taSte efec-tole Ion), culci asia o cere artea tea-trale care este imaginea societätii u-mane. MI putemil releva Indestulii im-portanta si serviciele ce p6te educescenei romfine, care pinii acumii, dinnenorocire, nu respunde la Malta nti-siune: curatirea si perfectionarea gus-tului. cei cari 116 von') citi sun-tema convinsi ca veer fi recunoscötorid-lui Dimitriade care a inejestratü sceneromana cu (Ina uvragiii d'ua importantaattita de Inalta.

PRIMARULU COMUNEI BUCURESCI.

La 9 din viitóree luna Septembre sova tine licitatiune pentru inchiriereade la 26 0 atombre viitorä inainte pe ter -

RESVAN -VODADRAMA ISTORICA

IN CINCI CTE IN VERSURI

de

B. P. HajdefiEDITIUNEA A DOUA

Se aria de vêndare la librariile Seceeet Comp. fi G. loanfd. Pretula 4 sfanti.

Leouni Redaetiunea Romänu-luí," recomandi fami-

lielorù cart vor0 avea trebuint4 de le-tiuni, (IA datnN fórte capebtla pentruinvatartatnt. POte preda litnbele Fran-sä i Eng1es5 oi tóte cele-l-alte le-tiuni, adicA, istoria, geografia etc.Preciulti este pentru trei letiunt pe septe-manä, trel galbeni pe !urea ; pentru éseletiani cinci galbeni. Cei cart vorú avètrebuinta, se vol.() adresa la Redaetiu-nea R o rn Anulu i, strada AodemielNo. 22.

Redaotittnea Romiumlui reco-manda eu dinadinsuld Ira dómnä Engle-sa ca institutrice tntetra taming sda ca&mina de companiä. Se von) da celemat temeinice recomendAri. A s'adres,la Redactiune, strode Academic No. 22.

71'2

SINGURUL11

ROMNUi.0 G FEM EM FITT

INSTITUTU DE BAUTliConcesioned de Onvernuld Tran-r

silvaniel ub conduces. d-lui En-tied Rural. profesort de 0 imua.ei5 in Brimmed.

Award Iustituld am de senpil alFinal seolarl eari ad iutennunnade fcizenta aciSlelc publice denice* (mein.; celele normale,gimnaaiale, seelele male Oct.) di de I&hi da deplins intrennere j

veghier, mire a liniqci pre OrientMe needt neoloril in privinia onenordine de slur. mat late a copir-Ilord odd a ptmilclord lord di afaride timpuld !meld, in utn ural-id !word arms regulatil ordinea aluditlord qi surd face progrese coreapon-didtirie in studiele lord de ardli,mat departe u colucra prN nuCr..nu moral/ rm. pent. Brainlord eultivare.

1n ;west§ Institutd se imvariaIiinba (rectal, mine., germane, Ro-lla., eagle* mud., cantula, de-semnuld ete. In ead se nor-beste totitd.autis limba leaner..Programers suntO gratis.

Prof.. de Gimmoil, Hem/ nueellez.

A RENDUIIIE. Mosille Vacirceel,Raoruld, i trapurile din intre-

pid Dimbovils, avere a end rep.I6n Wear.nu se dad cu area. deSt. George fiitord pe term.. de

5 ant neaten blinds doter d-Iniilpitand Sr. Laltovari. Doritoria lui tre writ pnaeutuiuiuudm18 September COne lotitlia bu-cureacl la d-na Enatorina V.H.rdecatrade Poem.; No. 7, natil di laTirgoviso la d nu lea Viciree.,uncle ao vs nnes Bedell... Con.dinualle ee peal ved. lasullateleNand in tide 4ilele de la om 11inainte de amis41 pied la 2 ere.

Mil. Vdedreseu.I t E ARENDATU. &IOWA 13A-

dAMI de Rosa oraqiuld Dindad avindd nee. 1000 popenu cul-tivabile pe eauac proprietiiil; dedaril.. Ore s'uir land acum in tern.este de dlatti nu drondi de I. Sf. Che-

rorglde 1858. Doritoril se vord a.1 dec. in Bueur.el la D.nu MajoedC. Bantam ail la proprintarit.dread* Sf Apostoli No. 89, see la

iD. Costantin Vetere vie-a-vie dei OspitaluM Briincovenciied.i No. 444.i irkE ARENDATU. Mafia Sad-) rani din Judendil Prelim, pre-I prietet. D-lord Emanoil Lahovariiçi Cretaulesnu pe rumen de chid' ant; Doritoril se vord mil. in.-; lege in Rm... nu D. Emolauoili behoved in rite 41; do N 8 pi.' la 10 ere dimineln, Id, ',I fliedipe stmt. MogonSel noldrea .lbeellposte drum de mere D.NI CostaelaCan...inc. No. 464. 6-24.

n. ARENDATU prin Ucitari Onla 23 Aprilin vi dud Media

Surd.. 5i GlodAneaera do hingiUrrlicenl a biserici Armidedd. Dodrug cord veui Is licitariedo 30 Sentmnbre ouonmnac Armadeqli Ia localulti mhoi,,i trapieerier, prugenti qi de gandalle.

Critosilii i adminietratoruld bi-saki G. Zuseinta.

No. 469. 3 - 34.

D . ARENDATU. Mille TONBA din judeNlg lalomins plasm

Borcil, seem a orfanalui Ghil bul-guru de sub epitropia subsemnatel,e di in asmdd pein licitane pe

eurea de !MI MO chid ant Dori-toritoriI enutd invitall a de pr...la domieiliuld mod stmda VorgulutNo. 15, in idiaa de 10 Septemberddada ode a se line licitane.

No. 447. 3-34. Eh. Belpre.INCHIRIATU. Poly., din

pudn Mogoili uncle note mar-danda de mode, poste drawl do Pa-nne, intro D. Guilin i minumuul,se inchiriito de la 26 betounbricvutoru. Donterti mute rapt] ade adrcea la enb-serieuld.

No. 484. 3-24. I. Heriesseu.

D . INCHIRIATU, Ward de a.cuml Can No. 7. Meade CM-

men. rosin, aviodd : carte al gritdini mare, 4.. camene, 2 pivntri,2 grajdinel, ect ect. se dad &and

Fetid fide naoduell. A se adre.la Deretudil Theebe LAIN, arm.Hui... No. 7, pent.InE INCHIRIAT. 2 Anat....-/In Casele fratilord Rodi.

No. 473. 10- 24.I Ikla INCHIRIA111. De la

'Damara viitord, o peroche ease,pc podulii Beiiiunlat cu No. 68 a-v.. It oddi, 8 enbeie, o apdlii-torii 4 pivnite mart grejelid de 4eat', Sopron de 2 atelieuri p odeiede viditid, curt. mare. Doritorii,cord bine.voi, a se ;Idea.. la pro-prietarulii nu 9ade tooO ittleacestAstrada en No 38.

No. 417. 4-74.

D. INCHIRIATL de I. 8-tu Du.miteu, Case No. 3, iulearea pa-

dinii Cimnegin in limit eu can D-loiSteriadi, Como. pentra al &mi.,vaituld arc grajdid t Bop...

No. 485. 5-84.IRE ViNDARE. Done percchi-Case maM en rite dependinte lorin suburbia Bader. strad Monts.,ut No. 30 qi 32. Doritoritoril dea N compare se vor Ore. in Mto;ERN la sub-somnatuld proprietardin subudbiaArliimandritu atradaturtloril No. 33.

Cipitan, V. Condereeu.No. 463. 4-81.

I NOCIINTARE. Le II Septernbecso crude ca lieitarie mobile until

eu No. 82 dupe calea Belvedere, GE DA CU CHIRIE de emit.uburbia St. Constantin, i se in- in Brads Milmi.Voda 1. 0 pi,chit-NO de ad Nail., ay.. to- null mart on inhere de aferit ilkmoditares I,re,ocnoo lo ineinerl do ulrla din deal:. re n.orge In bier -eel si Wawa.

No. 468.rice Milml-Vodi amid eadele cele

3-84. mari din colrii nu No. O.11 0 cemord mare sowed in

eurtea ...stood cane la Ora enmat matte cualitill nommend.

Ill. Una anertrunenni nod dopa-earl de an.. ea. care are Delcamere, bucillide in nude in fatapedant fi in deal dengue gridi-net cu, did M. rajd0 di mom..

NICOSIA BALTATI, dierictui apartamensd, paten mime.r9Norman !lase Tiedulni, pro-

IV. 0 alto casa eu No. 641inga

nrietatca ripoiratulul Din.; Cost.- bill N pea qi doid MN en.bueltleie, pienBI, nape ose

dines., ae Chide pt. moilatto In dmtillinBucureeci la Tribunelul respertivdla 25 Ontowbell am. and. Do- priAZ,;:gloirrill .",e7er'ae".ore"icautdpro%ritoril de dealusirile Odeon la sub. No. co unde eate qi de Malian o99'99919. i-Pirreldr Wen mo9derd garniturl de mobili nomplecri 9ileturi D-nu Capp di Bisorica nonatO pent. una ealoni.

Maria COotandireSorn. No, 475, 5-44.GE ARENDEAZA Minna Prince

de liana Crain. .part frsti- A PERDUTU din (Maui pcNed Vlidieni Stefan di Barbu, re- drumuld de la !Banned, intromask elieononie de la reposatuld 9rd Pe in.. 0. .te Pe1r9 Prr-tuteluuld lord Nicol. Pristion. )nnt,nntletn d'.pe Bel .T do la St George vi: 'Ern°trod, deritoril se se adreade in PeBucurcsel la d generaa ihrb. VII- de cures; nine :Id va fi glaitd, miteam...aka mogoo, rugald aild Simile in Bueurga

d-. Stefan Pari a se intern. lea Mon.& No. 84, ti vs priimi

No. 482.I o recompenei mulnimitirre.pentru proeiri.

6-20. No. 481. e

OfilACO(1011,STI, iltu

19Prubova, pia. Tirgudorulut aD-lord tui0 'st nOm 8i Emanoild Co.cords., esto de areaded de la fif.Gheorghie o,ilueil. Dordoril de eo lua, se cord adman la &mail pre.priotari co loeuesnd eldard pe crOcEmorie. A. fi E Conorisen.

PE Moqia Drligoesei Unglirenl dinDiatrictul Direbonitia prase Dim.

bovine ce mite ...Brill d D-nuScarlard Po; povici proprietor. D-alEfrueini niscuti Crcluldeee, ee esteIndopiirtare dB/ jumitate ark deorodull Cogent...

Suntii viodare eind termini delemne do ...cares

card di Imune de Ned Cori st Telin rennino de doue 8i de Net, WIa fi vre-unil fell de priKonire enveeNi de lirgi acestu pidurt enmerge in drama tiogoviscea qi lndrumn Dragomireseil. DoniluOtnorota pofti ca se cumpere ere Matin acesto pieduri se vora minasa sub-series, atrada Timed.. No.18. de la ora 10 di pini la on 1!

Fence CreVdmee.

No. 466. 8-24.

ZNALDOAAdap& proprietalea Slo-bodia-Clin-

raugiatif 6.Mil in stare. el prirnitiVit fiinditel mal are roman An. eke-. 41-c vac.tn in mllcn as reco-

mandi D-Nrd ...leap de cire41,still buna mania, luorares mirfo.floe g qi cu deosebirc preruelle celemal scoquto derail la or-Team:diZalhana. No. 478. 8-241

. SPATIOSULU

HOTEL DE ATEN Afrob-demnatali antreprener alit Hotelului

Atone, ce i ee vine, mai nainte (hanulti Cer-nica) [ritual in etrada tirgu d'afarl, Income.dtonor. publied atitd ourdtenia di mobilole ea-merilord premnm di prod.. indestalAtóro pentru turaluld eailord, mi,mnOoitu i birdneile celoma bane, tied servieid prorate, di Mite needles Iun preturile core mar moderate,No. 476. 80-24. Antrum.. I. Marineau.

BUILSA VIENET.

12 Seprembriii. m.

Lose 66 40

Lerlunele bincoi ..... 685 -London 183 90Argintd. 123 65Arpin. in 121 -Ducall.. , . 5 89

... ...1116GAIGLE POETULIA STAILEi 31 AUGUST 111 GALAT1 17 AUGt. 1867.

NIThIELI PRODUCTELORÚ BRI/LA. i GALATI I CORX1312 pi VAPOR!. BR. IIGA1

815 325 Carlini Bold. incarnate.. ..... 12 ; 4290-000 desert, 14270- 280 nonlife inelreate 19

Grad dealt calitatealiti, chile eite let

cant.

SecarsPornarbeOrili .Me fi . .

llnpiln ..........

190-200190 200140 145

810- -

255-260

277-285161 162

100- -

ferrlIgNEMINear.earanaa.,d-ii.,,i isms-

wri1OTEL OTETELESIAW"Sunt-sernuatula entreprenord ald HOTELULUI 01E-

1'EL18 A NO care esto situatd hotr'rina din cele mai pritte-Sltì strade din centruld Capitalel, strada Mogoedie lîngtt

Theatiu Nationald, re( omandá onor Public acestii hotelda caruie camere apatiese aunt din not i cu colt mai mareelegantd mobilate, Bill (Ara incä oiler. sal vieitatort, min-cdrile si beuturile cele mal bune, un serviciG pronati eireelO

Autreprenoruld, Herman Herner.

NB. Preciuld od/ilord. este de la 4 - 18 StaM1 pe 4i.La abonamente cu luna se face, reductioul insemnate.

No. 898.

DE 1NCHIRIATIL

.1 Casa din strada Academic! No.22, iu core eéde d. C. A. Eosetti,se dd eu chirie pe tése lent; adiciide la St. Durnitru pdna la St. Georgeviitord. Doritorit d'a vedé case s'ao Inehiria potti veld iu tóte dilelede la unu, pana la 5 ore dupe

'

,, deqede ..... .... 4Vapire soar.; 2

per tire 2kilepuri pore ire la Salina Itdenote

1

7

CIMENFIJuna Lira Buloiu séu

-11111

SUTA DE OCA,DEPOT

AU GOURMAND,PLACE DU THEATRE 389

Jerfs'eaajani.

N0111,11 STABILINIENTIIIO lId

BAI CALDE IN PUTINAStrada Polatki pe load aid d led Florescu, intre baia veclae

pi casele Coloneld Comescu.

Sub-ser:sult, proprietaruld agestui stabilimentö, are onórea ineunoseinta numerósa sa clientele el a arangiatd sta.bilimentuld set cu cea mat mare eleganta, perrniiindi ease va sili ui conserve increderea dohêndita printr'unú ser-Vick) email si real. I. MITRASCHEWSKI.

:

EAUX----4`Ninkales naturelles

DE VICHY(Sources de l'INO:)Grande Grille, Hopital,Pme, Mesdames, Ce-leatins, Hauterive etChomel.

ir-ATI-----IGOURMAND-Vins de propriataires.

PETIT BORDEAUX

it 3 piestres la book:ilk.32 iYastres la douzaino.

BON MÉDOCA 6 piastres la bouteille

64 piastres la domino.

SAINT JULIEN

a 9 piastres la booteille.96 piastres la douzaine.No. 421. 12-24.

A p A Fat 6r / Ai I) AWM WASSER. 0AN N .7,1.601PeolitZen.,,iAl\RTHElillilt, ANA T H ERIN ' F.'. 44,:t's Np,SHN e ,PLOMBE AN.ATHEIHNI

7, P. Z A H N P A S T A I, rAHNPULVER D Bek ''''''"Dr, I. G. Popp, tn Vienait tens, et rev... liti es Aus andem Dr. I. G. Popp, in Viena. a e'en,. en Prd 9 e9 9PENTR U CONS VRVA REA D I NT I LORT 3- SI A. GI NGIILORTJ.

Aar. And inventati qi deMilati de d-nu ur. i. G. POPP, care in demand I Acne.: duid vindeel diall atscati mires. bila, di nu permiN ... girt-de mal multi ani, atrage din ., ia ce mal multir atcnriunea omeniret . an- i nisei di mal depute; influinla ce osecriti amines gNgirlor, face el acestea se fiefere de ducri dc dinti, 9i care de qi nu noun. Mel ,uR subs..1.4 vitimatóre, sparate de 'Bigot,. de urnflituri, di do tete c delalte bile, N care acesta purenu a'a pu.tit eontraface de nimen1 co tede aternittrele ec Wail donned dM d I a rinulta pet° fi expusa. A.m.. lima..e deed se intrelminlell mar multdferite pibli, la sedati, lucercare.timpa, Mte dandle de ding.

De ven4,ao; N BUBURERil la 11.-milpli spi.. i_m,n,kmniu ¡Kw igirmi,inli_i Strada germani, in BraiN la D-nu HEP1TESfarmaciatit N GALAZI N D-ail CURTOVICet SELDENMAGER far. in CRAIOVA la D-nn EDUARD LUDWIG farm. in PLOESC1 hi D-nu RUDOLF SCHMET.TAU farm. in PITESCI la D-na CARL VIDECK farm. N FOCSANI la D-. M. P. ROEMER far. in GIURGIU N D nu EABINI farm.Pent. numparam Ir. N erROS a se edema la Dr.u. APPEL & C'" BUCURESCI, Strad. Covamlor No. 1. No. 810, 04.-st._ ___, _ _ -

EAUXsulfureusos thermalesD'EAUX-BONNES[Basses -Pyréné es]

AU

GOURMAND.Nr. 420. 12- 20.

ilbilMIIMINIIIIIININIIIM1114.11.0

CALE1 ModiOSOEI

PalaliTI7Z;i:b7tiVColto LA MAGASINULU IOAN ANGHELESCU I' a lCa tAtAOMMeiolti

C1111ENifDE PORTLAND

ADEVEi4ATUcalitate garaniabi.

CASCAVAL BE PENTELEIJADEVERAT DIN CASERIILE NIELE

in bueirti mari de tómiiii Wu& ealitatesuperiórh. IOAN A INIGHELBSCU.

COLORIfreeate i nefraeate,UldEIURI Engleseset

Laciat de loth fe-lUlûc

É_A-u- DE sErzrz nEFcyr .A.13 GOTJFI.M.A.INTnLA MAGASINULU E. GRANTEsrrE DESF.ACEFLE M.A.FIE M.AFA

-Thspegafie G. A lloseUi Strada Acedemiet. No, 92