curs 8 si 9 insolventa

Dreptul InsolventeiCurs 8 Sapt. 105.12.2014

Speta nr. 1

Prin incheierea nr 1523 din 27 octombrie 2011 pronuntata de Tribunalul specializat Bucuresti, judecatorul sindic a hotarat admiterea cerereii creditoarei DGFP Bucuresti, deschiderea procedurii simplificate a falimentului impotriva debitoarei SC ASC SRL, dizolvarea debitoarei, desemnarea in calitate de lichidator judiciar provizoriu a practicianului in insolventa N.

La dosarul cauzei existau 2 oferte pentru desemnarea ca lichidator, respectiv oferta practicianului N si a practicianului B.

Referitor la aceasta din urma, la dosarul cazei, DGFP Bucuresti a depus la data de 13.10.2011 adresa din 10.10.2011 emisa de Serviciul juridic prin care i-a comunicat judecatorului sindic faptul ca in urma intrunirii comisiei pentru selectarea si desemnarea practicienilor in insolventa, la data de 6.10.2011, in baza art. 14 din Ordinul 1000/2007 a presedintelui ANAF, B a fost desemnat pentru preluarea functiei de administrator sau lichidator al debitoarei SC ASC SRL. La aceast raspuns a anexat creditoarea adresa ANAF din 7.10.2011 in care se mentioneaza aceiasi concluzie a comisiei pentru selectarea si desemnarea practicienilor in insolventa.

La desemnarea lichidatorului judiciar, instanta a tinut seama de oferta depusa de acesta, de faptul ca ADS este pe raza judetului Mures, imprejurare care duce la diminuarea cheltuielilor lichidarii, ca are experienta in procedura de reorganizare si faliment, este bine pregatit profesional, dispune de timp si de o baza logistica necesara pentru desfasurarea activitatii.

Determinati daca exista motive pentru formularea unei cai de atac.

Desemnarea unui lichidator: pentru deschiderea procedurii simplificate a insolventei.

Art. 57 (1)Practicienii în insolvenţă interesaţi vor depune la dosar o ofertă de preluare a poziţiei de administrator judiciar în dosarul respectiv, la care vor anexa dovada calităţii de practician în insolvenţă şi o copie de pe poliţa de asigurare profesională. În ofertă, practicianul în insolvenţă interesat va putea arăta şi disponibilitatea de timp şi de resurse umane, precum şi experienţa generală sau specifică necesare preluării dosarului şi bunei administrări a cazului. În cazul în care debitorul, respectiv creditorii nu au formulat propuneri şi nu sunt oferte depuse la dosar, judecătorul-sindic va desemna provizoriu, până la prima adunare a creditorilor, un practician în insolvenţă ales în mod aleatoriu din Tabloul Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România.

Are un drept de apreciere judecatorul sindic? Nu. El desemneaza un administrator judiciar sau un lichidator provizoriu. Adunarea creditorilor poate confirma lichidatorul sau poate desemna un alt administrator judiciar sau lichidator.

Daca se confirma: nu va mai fi necesara confirmarea judecatorului sindic:

(2) În cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor, creditorii care deţin mai mult de 50% din valoarea totală a creanţelor cu drept de vot pot decide desemnarea unui administrator judiciar, stabilindu-i şi onorariul. În cazul în care onorariul se va achita din fondul constituit potrivit prevederilor art. 39 alin. (4), acesta va fi stabilit pe baza criteriilor

Dreptul Insolventei Curs 8 si 9

prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Creditorii pot decide să confirme administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar desemnat provizoriu, stabilindu-i onorariul. În această din urmă situaţie nu va mai fi necesară confirmarea judecătorului-sindic. Prima şedinţă a adunării creditorilor va avea în mod obligatoriu pe ordinea de zi atât confirmarea/desemnarea administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, cât şi stabilirea onorariului acestuia.

Daca in urma Adunarii Creditorilor se considera ca nu este potrivit cel desemnat provizoriu: Mai este nevoie de desemnarea:

(7)Dacă în termenul stabilit la alin. (6) decizia adunării creditorilor sau a creditorului ce deţine mai mult de 50% din valoarea creanţelor nu este contestată, judecătorul-sindic, prin încheiere, va numi administratorul judiciar propus de creditori sau de creditorul ce deţine mai mult de 50% din valoarea creanţelor, dacă acesta îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, dispunând totodată încetarea atribuţiilor administratorului judiciar provizoriu pe care l-a desemnat prin încheierea sau, după caz, sentinţa de deschidere a procedurii.

Daca nu se contesta: judecatorul sindic numeste pe cel propus de Adunarea Creditorilor.

Daca se contesta? Judecatorul va solutiona toate contestatiile prin o incheiere. Cine poate contesta?

(6)Creditorii pot contesta la judecătorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, decizia prevăzută la alin. (2) şi (3), în termen de 5 zile de la data publicării acesteia în BPI. Judecătorul va soluţiona, de urgenţă şi deodată, toate contestaţiile printr-o încheiere prin care va numi administratorul judiciar/lichidatorul judiciar desemnat sau, după caz, va solicita adunării creditorilor/creditorului desemnarea unui alt administrator judiciar/lichidator judiciar.

- Numeste administratorul judiciar desemnat.- Daca constata ca sunt probleme: nu va numi un altul: si solicita Adunarii Creditorilor numirea unui alt

administrator judiciar/lichidator.

Ce contestam? Procedura de numire: numirea se face in cadrul Adunarii Creditorilor. Contestam o Hotarare a Adunarii Creditorilor. Cine poate contesta? NU se constata administratorul, ci se contesta o decizie:

Art. 48 alin. (7)Hotărârea adunării creditorilor poate fi anulată de judecătorul-sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat împotriva luării hotărârii respective şi au făcut să se consemneze aceasta în procesul-verbal al adunării, precum şi la cererea creditorilor care au lipsit motivat de la şedinţa adunării creditorilor sau ale căror voturi nu au fost consemnate în procesul-verbal întocmit. Hotărârea, cu excepţia celei prin care a fost desemnat, poate fi atacată, pentru motive de nelegalitate, şi de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar.(Atata vreme cat noul administrator nu este confirmat de judecatorul sindic sau cel provizoriu nu este confirmat de creditori.)

Avem la dosarul cauzei mai multe oferte depuse. Creditorul il prefera pe un anumit lichidator. Judecatorul mai sta sa verifice daca este cel mai bun dintre cei ce au depus oferte de preluare a functiei de

administrator/lichidator? Poate sa aprecieze si sa vada dintre oferte care este mai potrivit, sau este obligat sa il numeasca pe cel desemnat de creditor?

Alegere aleatorie de catre judecator dintre administratorii judiciari/lichidatori inscrisi pe tabel este conditionata de faptul ca trebuie sa nu am propuneri din partea debitorului sau creditorului, si sa nu am depuse oferte la dosar.

Daca am oferte la dosar: judecatorul este tinut sa aleaga dintre ofertele depuse la dosar.


Daca a propus creditorul pe cineva sau debitorul a propus pe cineva (in situatia deschiderii procedurii la cererea lor): judecatorul este obligat sa il numeasca provizoriu pe cel propus.

Daca nu s-a propus nimic: se uita daca sunt oferte: alege dintre ele.

Daca nu sunt oferte: se uita si alege aleatoriu din tabloul UNPI.

Daca avem cerere conexata atat a debitorului si a creditorului: Solutia Art. 45 lit. d:

d) desemnarea motivată, după verificarea eventualelor incompatibilităţi, prin sentinţa de deschidere a procedurii, după caz, a administratorului judiciar provizoriu/lichidatorului judiciar provizoriu, solicitat de creditorul care a depus cererea de deschidere a procedurii ori de către debitor, dacă cererea îi aparţine acestuia. În lipsa unei astfel de propuneri făcute de către debitor sau de către oricare dintre creditori, desemnarea se va face dintre practicienii în insolvenţă înscrişi în Tabloul Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România, care şi-au depus ofertă la dosar. Dacă nu s-a depus nicio ofertă, va desemna aleatoriu pe oricare dintre practicienii în insolvenţă înscrişi în Tabloul Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România. În cazul în care atât debitorul, cât şi creditorul au solicitat desemnarea câte unui administrator judiciar/lichidator judiciar va avea prevalenţă cererea creditorului.

Daca am mai multi creditori si toti fac propuneri: judecatorul sindic urmeaza sa aleaga motivat lichidatorul pe care urmeaza sa il desemneze provizoriu.

In masura in care constanta ca este incompatibil: nu ia in considerare alegerea acestuia.

O persoana poata sa propuna un practician (o singura persoana propusa). In masura in care am mai multi creditori: fiecare vine cu propunerea lui. Judecatorul alege dintre cei propusi de ei, in mod motivat.

In speta avem o procedura deschida la cererea creditorului. Creditorul a propus o anumita persoana. La dosar erau mai multe oferte.

In speta exista motive pentru o cale de atac: judecatorul sindic a facut un calcul de oportunitate: care ar fi practicianul in insolventa mai potrivit, nu a tinut cont ca creditorul a propus el insusi un administrator/lichidator provizoriu.

Judecatorul nu a tinut cont, desi era obligat sa tina cont de propunerea creditorului.

Speta nr. 2

Prin sentinta nr. 358 din 3 martie 2011, pronuntata de Tribunalul Galati s-a admis cererea formulata de creditoarea AC SRL Galati, cu consecinta deschiderii procedurii generale de insolventa impotriva debitoarei GH SRL.

Pentru a hotari astfel, judecatorul sindic a apreciat ca debitoarea este in incetare de plati de la data de 28 iunie 2010, iar pasivul exigibil datorat creditoarei este de 92.738 lei.

Prin cererea de deschidere a procedurii, creditoarea AC SRL a justificat o creanta in cuantum total de 30.847, 88 lei, din care suma de 15.423,94 lei reprezentand contravaloarea marfii livrate si neachitate si suma de 15.423,94 lei reprezentand penalitati de intarziere.


Inscrisurile justificative ale creantei sunt reprezentate de facturi fiscale neachitate sau partial achitate a caror valori insumate ajung la suma totala de 15.423, 94 lei. Restul sumei de 15.423, 94 lei reprezinta penalitati de intarziere calculate de catre creditoare in temeiul clauzei penale inserate in cuprinsul facturilor fiscale.

Astfel, potrivit mentiunii existente in continutul fiecarei facturi, creditoarea a stipulat ca neplata la termen se penalizeaza cu 0,3 % pe zi. In plus, creditoarea a aratat faptul ca debitoarea a acceptat tacit facturile si a recunoscut debitul principal.

Verificati daca exista o actiune, un motiv pentru formularea unei cai de atac: este ceva gresit in ceea ce a stabilit instanta privind creanta?

Pentru a se deschide procedura insolventei la cererea creditorului (aceiasi conditie fiind si pentru cererea debitorului), creanta trebuie sa aiba o valoare-prag de 40.000 lei.

Art. 5 punctul 72. valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al creanţei, pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă. Valoarea-prag este de 40.000 lei atât pentru creditori, cât şi pentru debitor, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru creanţe de altă natură decât cele salariale, iar pentru salariaţi este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat.

Nu are calitate procesuala activa creditorul, cel putin pentru ca nu este indeplinita conditia valorii prag.

Valoarea penalitatilor: 0,3 % pe zi de intarziere.

Daca ne-am fi vazut in fata judecatorului sindic si am fi vazut clauza penala excesiva: putem sa contestam in fata judecatorului sindic? Contestam doar caracterul cert al creantei.

In legatura cu clauza penala: stabilirea conventionala intre debitor si creditor. Trebuie sa analizez daca intre parti s-a acceptat clauza penala. Una dintre parti a propus prin factura – deci aceasta parte este de acord, si-a exprimat vointa.

Este inserata in facturi: s-a acceptat factura tacit in sensul ca nu a contestat-o, (in sensul ca a acceptat debitul principal cum spune in speta.): am acceptat marfa si am platit partial: deci in legatura cu factura am spus ca sunt de acord cu ea si cu valoarea marfii. Rezulta o acceptare a debitului principal si a penalitatii? Pot din o acceptare tacita a facturii sa spun ca exista acordul de vointa al partii in legatura cu clauza penala? Cealalta parte: prin faptul acceptarii marfii si plata partiala a debitului principal: rezulta ca am acceptat clauza penala? NU. Trebuie acceptata expres.

Cum arata o creanta care nu indeplineste caracterul cert: avem inscrisuri care ar arata ca exista un anumit debit. Exista vreun dubiu real cu privire la o parte din acel debit: penalitatile. In fata judecatorului sindic aceste discutii nu se pot purta, dar tocmai pentru ca se pune aceasta problema: inseamna ca se pune in discutie caracterul cert.

Ratiunea pentru care am facut speta: o creanta care nu indeplineste caracterul cert fara sa fie o situatie extrema.

Creanta nu are caracter cert. Cand aratam caracterul cert trebuie sa probam. Judecatorul sindic nu se poate pronunta cu privire la acceptarea clauzei penale. Nu au relevanta din perspectiva pronuntarii unei hotarari ale judecatorului sindic cum ca acea clauza produce efecte intre parti, ci discutiile au relevanta in privinta stabilirii caracterului cert al creantei. Discutiile au loc, insa acestea au scopul doar de a se stabili daca creanta are caracter cert. Nu poate sa fie investit de catre parti cu a se pronunta pe fondul antecauzei (existentei clauzei penale intre parti).


Dreptul InsolventeiCurs 9 Sapt. 105.12.2014

Administratorul judiciar/lichidator.

Am deschis procedura.

1. in procedura generala. Am administrator judiciar numit. Ce face el?

La inceput scopul lui este sa ne arate care este drumul de urmat in cadrul procedurii. Avem procedura generala deschisa. Va avea ca scop sa adune creditorii. Ce procedura se poate deschide in procedura generala?

a. reorganizare.b. faliment.

Cu ce contribuie administratorul judiciar cu privire la procedura ce umeaza a fi urmata? Face un raport.

Raportul nr. 1 Art. 58 alin. (1) Principalele atribuţii ale administratorului judiciar, în cadrul prezentului titlu, sunt:

a) examinarea situaţiei economice a debitorului şi a documentelor depuse potrivit prevederilor art. 67 sau 74, după caz, şi întocmirea unui raport prin care să propună fie intrarea în procedura simplificată, fie continuarea perioadei de observaţie în cadrul procedurii generale şi supunerea acelui raport aprobării judecătorului-sindic, într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depăşi 20 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;

Procedura simplificata: art. 38 alin. (2) Procedura simplificată prevăzută de prezentul capitol se aplică debitorilor aflaţi în stare de insolvenţă care se încadrează în una dintre următoarele categorii:

a) profesionişti persoane fizice supuse obligaţiei de înregistrare în registrul comerţului, cu excepţia celor care exercită profesii liberale;

b) întreprinderi familiale, membrii întreprinderii familiale;c) debitori care fac parte din categoriile prevăzute la alin. (1) şi îndeplinesc una dintre următoarele condiţii:

1. nu deţin niciun bun în patrimoniul lor;2. actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi găsite;3. administratorul nu poate fi găsit;4. sediul social/profesional nu mai există sau nu corespunde adresei din registrul comerţului;

d) persoane juridice dizolvate voluntar, judiciar sau de drept, anterior formulării cererii introductive, chiar dacă lichidatorul judiciar nu a fost numit sau, deşi numit, menţiunea privitoare la numirea sa nu a fost înscrisă în registrul comerţului;

e) debitori care şi-au declarat prin cererea introductivă intenţia de intrare în faliment;f) orice persoană care desfăşoară activităţi specifice profesioniştilor, care nu a obţinut autorizarea cerută de

lege pentru exploatarea unei întreprinderi şi nu este înregistrată în registrele speciale de publicitate; aplicarea prezentei legi faţă de aceste persoane nu exclude sancţiunile aplicabile pentru lipsa autorizării sau înregistrării respectivei persoane.

Administratorul judicar se uita la art. 38 si se verifica daca debitorul se incadreaza in una din aceste ipoteze:


- daca da: va propune intrarea in procedura simplificata.- daca nu: se continua perioada de observatie.

In cat timp trebuie sa depuna administratorul judiciar raportul nr. 1: In maxim 20 de zile de la desemnare: “[..]supunerea acelui raport aprobării judecătorului-sindic, într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depăşi 20 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;”

Raportul ajunge la judecatorul sindic: acesta urmeaza sa se pronunte: (indiferent ce propune: se merge cu raportul la judecatorul sindic pentru aprobare).

daca se propune intrarea in procedura simplificata: analizeaza raportul:a. judecatorul sindic poate admite : deschide procedura simplificata. FALIMENTb. judecatorul respinge propunerea de intrare in procedura simplificata: se continua perioada de

observatie in cadrul procedurii generale. daca se propune continuarea perioadei de observatie: Judecatorul sindic se poate sesiza din oficiu si sa

decida ca trebuie sa se intre in procedura simplificata? NU. Pentru ca judecatorul sa dispuna astfel trebuie sa fie investit de cineva. Nu poate sa vina sa propuna din oficiu intarea in procedura simplificata in acest moment in care ne gasim.Judecatorul a avut “sansa” sa spuna daca este cazul sau nu sa deschida procedura simplificata la momentul deciziei de intrare in procedura insolventei.

Raportul nr. 2.In maxim 40 de zile de la desemnare. Administratorul judiciar trebuie sa ne ghideze spre deschiderea unei anumite proceduri:

Art. 58 alin. 1

b) examinarea activităţii debitorului şi întocmirea unui raport amănunţit asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia stării de insolvenţă, cu menţionarea eventualelor indicii sau elemente preliminare privind persoanele cărora le-ar fi imputabilă şi cu privire la existenţa premiselor angajării răspunderii acestora, în condiţiile prevederilor art. 169-173, precum şi asupra posibilităţii reale de reorganizare a activităţii debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea şi depunerea la dosarul cauzei, într-un termen stabilit de judecătorul-sindic, dar care nu va putea depăşi 40 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;

Acest raport nr. 2:

Analizeaza posibilitatea reorganizarii. a. Daca rezulta din raport ca exista posibilitatea de reorganizare. b. Daca din raport rezulta ca administratorul constata ca nu s-ar putea reorganiza debitorul : este o propunere

de intrare in faliment.

Art. 51 alin. 1 lit. c): (1) Comitetul creditorilor are următoarele atribuţii: c) să ia cunoştinţă de rapoartele întocmite de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar, să le analizeze şi, dacă este cazul, să formuleze contestaţii la acestea;

Mai trebuie un alt articol.

Ajungem la Adunarea creditorilor cu raportul care contine propunerea de intrare in faliment: adunarea creditorilor dezbate acel raport si are 2 variante:


- admite: este de acord cu intrarea in faliment: judecatorul sindic poate spune ca nu este de acord cu deschiderea falimentului? NU. Judecatorul sindic urmeaza sa deschida procedura falimentului. FALIMENT

- respinge acea propunere de intrare in faliment: judecatorul sindic poate sa spuna ca se va deschide procedura falimentului? NU. Judecatorul sindic este tinut de ceea ce spun creditorii: nu poate sa faca aprecieri de oportunitate.

Este o problema de legalitate sau o problema de oportunitate? Judecatorul sindic poate sa intervina cu privire la decizia creditorilor? Sau sunt suverani. Judecatorul sindic analizeaza doar probleme de legalitate. Sa vad daca incerc faliment sau reorganizare: este o decizie de oportunitate. Judecatorul va verifica doar daca este luata cu respectarea legii.

Decizia creditorilor obliga judecatorul sindic cat timp a fost luata cu respectarea legii: judecatorul verifica legalitatea.

Analizeaza cauzele care au condus la insolventa Mentioneaza persoanele responsabile: pentru a se angaja raspunderea celor responsabili de intrarea in

insolventa; Art.169 Legea nr. 85/2014: li se poate impune sa suporte o parte din pasivul societatii.Art. 169(1) La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, judecătorul-sindic poate dispune ca o

parte sau întregul pasiv al debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvenţă, fără să depăşească prejudiciul aflat în legătură de cauzalitate cu fapta respectivă, să fie suportată de membrii organelor de conducere şi/sau supraveghere din cadrul societăţii, precum şi de orice alte persoane care au contribuit la starea de insolvenţă a debitorului, prin una dintre următoarele fapte: […]

Deci cel de-al doilea raport: ne orienteaza spre faliment sau reorganizare: urmand ca hotararea sa fie luata de Adunarea creditorilor.

In situatia de la punctul a) de mai sus din care rezulta din raport ca exista posibilitatea de reorganizare.Art. 58 alin. 1 lit. b) Plan de reorganizare :b) examinarea activităţii debitorului şi întocmirea unui raport amănunţit asupra cauzelor şi împrejurărilor

care au dus la apariţia stării de insolvenţă, cu menţionarea eventualelor indicii sau elemente preliminare privind persoanele cărora le-ar fi imputabilă şi cu privire la existenţa premiselor angajării răspunderii acestora, în condiţiile prevederilor art. 169-173, precum şi asupra posibilităţii reale de reorganizare a activităţii debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea şi depunerea la dosarul cauzei, într-un termen stabilit de judecătorul-sindic, dar care nu va putea depăşi 40 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;

Art. 97 alin. (3) În cazul în care, prin raportul său, administratorul judiciar arată că activitatea debitorului poate fi redresată pe baza unui plan de reorganizare judiciară, acesta va trebui să precizeze dacă recomandă ca planul de reorganizare să fie propus de debitor, dacă, la cererea debitorului, colaborează la întocmirea planului ori dacă intenţionează să propună un alt plan singur sau împreună cu unul ori mai mulţi creditori.

Planul poate fi: - intocmit fie de debitor;- fie debitorul colaboreaza cu administratorul la intocmirea planului;


- administratorul propune un plan singur;- administratorul impreuna cu unul sau mai multi creditori.

Art. 132

(1) Următoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare:a) debitorul, cu aprobarea adunării generale a acţionarilor/asociaţilor, în termen de 30 de zile de la

publicarea tabelului definitiv de creanţe, cu condiţia formulării intenţiei de reorganizare potrivit art. 67 alin. (1) lit. g), dacă procedura a fost declanşată de acesta, şi în termenul prevăzut de art. 74, în cazul în care procedura a fost deschisă ca urmare a cererii unuia sau mai multor creditori;

b) administratorul judiciar , de la data desemnării sale şi până la îndeplinirea unui termen de 30 de zile de la data publicării tabelului definitiv de creanţe;

c) unul sau mai mulţi creditori , deţinând împreună cel puţin 20% din valoarea totală a creanţelor cuprinse în tabelul definitiv de creanţe, în termen de 30 de zile de la publicarea acestuia; administratorul judiciar este obligat să pună la dispoziţia acestora informaţiile existente şi necesare pentru redactarea planului. În acest sens, debitorul, prin administrator special, sau administratorul judiciar, în măsura în care acesta din urmă le deţine, dacă dreptul de administrare i-a fost ridicat debitorului, au obligaţia ca, în termen de maximum 10 zile de la primirea solicitării, să pună la dispoziţia creditorului actele şi informaţiile prevăzute de art. 67 alin. (1) lit. a), b) şi e), actualizate corespunzător depunerii tabelului definitiv de creanţe. Se va pune la dispoziţia creditorului şi lista tuturor creanţelor născute în timpul procedurii, precum şi orice alte documente solicitate, care sunt utile pentru redactarea unui plan de reorganizare.

Daca raportul ne spune ca exista posibilitatea de reorganizare, trebuie sa ne spuna si viziunea … cine poate propune…

I. Desi administratorul judiciar a zis ca exista posibilitatea reorganizarii, insa nu propune niciunul un plan de reorganizare. => Varianta in care nu se depune niciun plan: FALIMENT

Art. 132 (5) Nerespectarea termenelor prevăzute la alin. (1) conduce la decăderea părţilor respective din dreptul de a depune un plan de reorganizare şi, ca urmare, la trecerea, din dispoziţia judecătorului-sindic, la faliment.

II. Sa presupunem ca s-au propus planuri Art. 138 si 137: votarea planului:- adunarea creditorilor. Variantele sunt urmatoarele:

a. Adunarea creditorilor respinge orice plan de reorganizare: mai e in termen: se mai depun planuri de cei cu privire la care nu a expirat termenul; nu mai sunt in termen de a depune si a avut loc Adunarea Creditorilor care a respins toate

planurile: revenim in situatia in care nu mai avem niciun plan: FALIMENTArt. 140 (5) Dacă niciun plan nu este confirmat şi termenul pentru propunerea unui plan, în condiţiile art. 132, a expirat, judecătorul-sindic va dispune începerea de îndată a procedurii falimentului, în condiţiile art. 145.

Art. 132 alin 5: textul nu distinge.

Art. 145 alin. (1) Judecătorul-sindic va decide, prin sentinţă sau, după caz, prin încheiere, în condiţiile art. 71, intrarea în faliment în următoarele cazuri:


A. c) niciunul dintre celelalte subiecte de drept îndreptăţite nu a propus un plan de reorganizare, potrivit dispoziţiilor art. 132, sau niciunul dintre planurile propuse nu a fost acceptat şi confirmat;

Cine accepta planul de reorganizare: art. 138: acceptarea este prerogativa creditorilor: (4) Un plan va fi socotit acceptat de o categorie de creanţe dacă în categoria respectivă planul este acceptat de o majoritate absolută din valoarea creanţelor din acea categorie.

Daca s-a respins si nu mai e in termen: faliment.

b. Adunarea creditorilor admite un plan de reorganizare: Acest plan trebuie sa ajunga la judecatorul-sindic.

Art. 139 (1) Judecătorul-sindic fixează termenul pentru confirmarea planului în cel mult 15 zile de la depunerea la tribunal de către administratorul judiciar a procesului-verbal al adunării creditorilor prin care acesta a fost aprobat. Judecătorul-sindic poate să ceară unui specialist să îşi exprime o opinie privind posibilitatea de realizare a planului, înainte de confirmarea lui. Planul este confirmat în următoarele condiţii:[…]

Solutii:

confirma planul de reorganizare : Echivaleaza cu deschiderea procedurii reorganizarii judiciare.

Art. 140 (1) Când sentinţa care confirmă un plan intră în vigoare, activitatea debitorului este reorganizată în mod corespunzător; creanţele şi drepturile creditorilor şi ale celorlalte părţi interesate sunt modificate astfel cum este prevăzut în plan. În cazul intrării în faliment se va reveni la situaţia stabilită prin tabelul definitiv al tuturor creanţelor împotriva debitorului prevăzut la art. 112 alin. (1), scăzându-se sumele achitate în timpul planului de reorganizare.

Daca administratorul spune ca e posibila reorganizarea nu echivaleaza cu intrarea in procedura reorganizarii: pentru ca e posibil sa nu se depuna nicun plan sau desi se depune: adunarea creditorilor nu este de acord cu el, sau desi este de acord, judecatorul sindic nu confirma planul.

nu confirma planul de reorganizare : FALIMENT.

Art. 140 alin. (5) Dacă niciun plan nu este confirmat şi termenul pentru propunerea unui plan, în condiţiile art. 132, a expirat, judecătorul-sindic va dispune începerea de îndată a procedurii falimentului, în condiţiile art. 145.

Art. 145 reia cazurile de intrare in faliment.

Odata cu intrarea in procedura de reorganizare: ce se poate intampla:

1. Daca reorganizarea este un succes: se inchide procedura. Este un succes. Cine inchide procedura: Judecatorul sindic pe baza documentatiei administratorului judiciar.

2. Daca nu este un succes: intare in FALIMENT.Art. 143: (1) Dacă debitorul nu se conformează planului sau desfăşurarea activităţii sale aduce pierderi sau se acumulează noi datorii către creditorii din cadrul procedurii, oricare dintre creditori sau administratorul


judiciar pot solicita oricând judecătorului-sindic să dispună intrarea în faliment a debitorului. Cererea se judecă de urgenţă şi cu precădere.

Daca nu e un succes, daca in urmatorii 5 ani se declanseaza o noua procedura a insolventei: nu mai poate intra in reorganizare, ci direct in faliment.

Raportul nr. 3 Art. 59 Legea nr. 85/2014(1) Administratorul judiciar va depune lunar un raport cuprinzând descrierea modului în care şi-a îndeplinit

atribuţiile, justificarea cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente în averea debitorului, precum şi, dacă este cazul, stadiul efectuării inventarierii. În raport se va menţiona şi onorariul încasat al administratorului judiciar, cu precizarea modalităţii de calcul al acestuia.

NU ma ghideaza spre un anumit tip de procedura.

Procedura generala incepe cu o perioada de observatie. Administratorul judiciar intocmeste 2 rapoarte esentiale:

procedura simplificata admite => Procedura simplificata: Faliment

Raportul nr. 1 Judecatorul sindic

(in max 20 de zile respinge: se continua perioada de observatie. de la desemnare)

se continua perioada de observatie

Nu se propune plan de reoganizare: Faliment

este posibila reorganizarea Ad. Cr. respinge: Faliment

Raportul nr. 2 Se propune un PR:

in max 40 zile Ad. Cr. admite:de la desemnare Jud. sindic confirma planul: Reorganizare

are succes: Inchisa procedura insolventei.

nu are succes: Faliment

nu confirma planul: Faliment

Ad. cr. admite: Faliment

nu este posibila reorganizarea – propunere de intrare in faliment

Ad. cr. o respinge


curs 8 si 9 insolventa

Documents