REALE CURS 8 ORA 2

De regula,chiar daca acum nu se mai face distinctie intre civil si comercial,cel mai des intalnite sunt societatile comerciale.Pe langa societatea comerciala mai exista si societatea civila.Acum nu se mai foloseste terminologia de societate civila.Art 1892(1) societatea simpla nu are personalitate juridica,neavand personalitate juridica,de principiu nu ar trebui sa aiba nici patrimoniu,dar exista art.1947 care este cuprins in sectiunea referitoare la lichidarea societatii,adica,la un moment dat societatea civila este desfiintata si ni se spune ca daca activul net este neindestulator pentru inapoierea in intregime a aporturilor si pentru plata obligatiilor sociale pierderea se suporta de asociati potrivit cu contributia acestora stabilita prin contract.Intrebarea este urmatoarea-nu cumva avand in vedere ca discutam despre o lichidare a unui activ si a unui pasiv,in situatia unei societati civile sau simpla,cum ii zice codul civil,suntem in prezenta unui patrimoniu de afectatiune care exista pe durata existentei societatii(e de afectatiune pt ca societatea nu are personalitate juridica),patrimoniu care va fi supus lichidarii adica se plateste pasivul din activ si daca mai ramane ceva se imparte intre fostii asociati?Nu cumva putem spune ca in acest caz avem un patrimoniu distinct de cel al asociatilor?Raspunsul este ca nu avem un patrimoniu distinct,lucru care reiese din art. 1883 respectiv 1920.Ideea este ca toate aporturile care sunt aduse de catre asociati ( aporturile pot insemna sume de bani,bunuri,etc.)nu devin cumva proprietatea societatatii civile ci ele sunt trecute pur si simplu in coproprietatea tuturor asociatilor ( eu asociat am fost proprietar exclusiv,acum aduc bunurile in coproprietate,raman si eu proprietar insa doar in cota asupra aporturilor aduse.Prin urmare va fi vorba despre un activ care se creeaza in patrimoniile asociatilor nicidecum intr-un patrimoniu distinct de patrimoniile asociatilor.Tocmai de aceea in situatia unei societati civile fara personalitate juridical,zisa lichidare prin plata pasivului va presupune plata unor datorii care se regasesc in pasivul patrimonial al asociatilor nu intr-un pasiv patrimonial distinct.Raspunul este daca ne raportam la 1883 si 1920 ca nici in cazul societatii civile lipsita de personalitate juridica nu putem discuta despre un patrimoniu de afectatiune.Acelasi lucru este cu atat mai mult valabil in cazul asocierii in participatie pe care o regasim regelementata in codul civil.TEORIA GENERALA A PATRIMONIULUI,RESPECTIV A UNIVERSALITATILOR JURIDICE

Subiectul de drept nu poate exista fara patrimoniu.

Transmisiunile drepturilor patrimoniale

Dreptul subiectiv e definit ca prerogativa unei persoane adica a unui subiect de drept,prin urmare putem deduce ca noi nu ne putem imagina dr subiectiv daca el nu are un titular.Dreptul subiectiv exista numai in masura in care are titular.Daca el exista numai in masura in care are titular,unde anume se gaseste dreptul subiectiv al unui titular determinat?In patrimoniul acelui titular,evident daca discutam despre un drept subiectiv pecuniar adica evaluabil in bani.Prin urmare concluzia este ca dreptul subiectiv evaluabil in bani nu poate sa se gaseasca decat in interiorul unui patrimoniu pentru ca dreptul subiectiv nu poate exista fara titular.Asadar de-a lungul intregii existente,dreptul subiectiv are doua variante,fie iese din circuitul civil,fie daca el ramane in circuitul civil se gaseste intr-un patrimoniu.Circulatia drepturilor subiective dintr-un patrimoniu in altul este posibila prin intermediul transmisiunilor ( vanzare-cumparare,donatie).Dreptul subiectiv transmis dintr-un patrimoniu in altul depinde in permanenta de existenta actului juridic care i-a asigurat transmisiunea.Dreptul subiectiv este o prerogativa,find o prerogativa,dreptul subiectiv in sine nu isi este suficient,e o prerogativa pe care ti-o da actul sau faptul juridic.El tot timpul va depinde de act sau de fapt,de aceea daca actul juridic e desfiintat ulterior se va pierde si dreptul subiectiv.In materie de transmisiuni discutam despre trei categorii de astfel de transmisiuni: transmisiunile cu titlu particular,transimisiunile cu titlu universal si transmisiunile universale.Transmisiunea cu titlu particular reprezinta transmisiunea unuia sau a mai multor drepturi determinate dintr-un patrimoniu in alt patrimoniu distinct.Aceasta poate intervene si intre doua mase patrimoniale distincte cu conditia ca cele doua mase patrimoniale sa reprezinte diviziuni a doua patrimonii distincte.Prin urmare putem trage doua concluzii : prima e aceea ca transmisiunile cu titlu particular sunt transmisiuni care invariabil intotdeauna au loc intre patrimonii distincte.Asta inseamna ca daca de exemplu te faci avocat si din masa bunurilor personale muti in masa bunurilor afectate profesiei de avocat,nu are loc o transmisiune cu titlu particular pentru ca in situatia asta avem o transmisiune zisa intrapatrimoniala care se produce in cadrul aceluiasi patrimoniu,ori discutia din transmisiunile cu titlu particular se refera la patrimonii diferite.A doua observatie e legata de faptul ca transmisiunea cu titlu particular are ca obiect unul sau mai multe bunuri determinate.Asta inseamna ca transmisiunea cu titlu particular are evident ca obiect numai elemente de activ.Este teoretic posibil sa transmiti intregul continut al activului patrimonial printr-o transimsiune cu titlu particular in masura in care identifici bunurile pe care le transmiti.

Am precizat ca patrimoniul nu poate fi transmis decat in masura in care se pierde caliatea de subiect de drept.Concluzia este ca prin actele juridice inter-vivos de principiu se pot face numai transmisiuni cu titlu particular.Transmisiunile universale sunt transmisiuni care au ca obiect o univeralitate juridica in ansamblul ei,asadar,prin intermediul transmisiunilor universale se cedeaza in principiu atat elemente de activ cat si elemente de pasiv.

Transmisiunle cu titlu universal ( NU trebuie confundate cu subrogatiile reale cu titlu universal).Acestea sunt acele transmisiuni care au ca obiect o cota din titularitatea asupra unei universalitati juridice.In urma transmisiunilor prin efectul transmisiunilor cu titlu universal se va genera starea de indiviziune intre toti dobanditorii respectivei universalitati juridice,cu alte cuvinte cu totii vor fi cotitulari asupra unuia si aceluiasi patrimoniu.Starea de indiviziune nu se confunda cu coproprietatea obisnuita.In timp ce coproprietatea presupune exclusiv cotitularitatea asupra unui drept subiectiv,indiviziunea denumeste dobandire in cotitularitate atat a unor elemente de activ cat si a unor elemente de pasiv patrimonial.Transimiunea unui patrimoniu sau a unei mase patrimoniale catre o singura persoana este o transmisiune universala pentru ca se transmite o universaliate juridica in ansamblul ei catre o singura persoana.Pentru a discuta despre o transmisiune cu titlu universal este necesar ca un patrimoniu,de exemplu,prin succesiune,sau o masa patrimoniala sa se transmita simultan catre doua sau mai multe persoane distincte care sa devina cotitulari pe patrimoniu sau pe masa patrimoniala.

In ipoteza transmisiunilor cel care transmite drepturi,universalitati,se numeste autor,iar dobanditorii se numesc succesori sau avanzi cauza,cu titlu particular,universali sau cu titlu universal in functie de transmisiunea despre care vorbim.Daca avem un contract de vanzare cumparare,cumparatorul va fi avand cauza sau succesor cu titlu particular.Succesori pot fi si prin acte intre vii.Toti cei care dobandesc valori patrimoniale sunt succesori in drepturi sau avanzi cauza.

De regula toate transmisiunile sunt asociate cu drepturi si obligatii.Se transmit numai drepturi e transmisiune cu titlu particular,se transmit drepturi si obligatii inseamna ca e transmisiune universala sau cu titlu universal.

In cazul transmisiunilor universale sau cu titlu universal,de exemplu in materie de succesiuni nu se transmit numai drepturi si obligatii izolate.In momentul in care de cuius decedeaza exista posibilitatea ca de cuius sa fi incheiat acte juridice care nu si-au epuizat efectele.In aceasta situatie,de exemplu,are un contract de locatiune sau un contract de comodat sau de leasing sau o vanzare in rate si nu a platit toate ratele,succesorul universal sau succesorii cu titlu universal nu se rezuma la a primi drepturi si obligatii isolate,ci in masura in care exista contracte pur de executare,deci care nu si-au epuizat efectele,acei succesori vor prelua si caliatea de parte in contractele pe care le-a incheiat de cuius.Singurele contracte care nu se continua cu succesorii sunt contractele intuitu personae.Deci propriu-zis cand discutam despre o transmisiune universala sau cu titlu universal prin care dobandesti titularitate exclusiva sau cotitularitate pe universalitate juridical,inseamna ca in concret iti vor reveni drepturi,obligatii si calitatea de parte in toate contractele aflate in curs de executare pe care le-a incheiat de cuius si care nu sunt acte intuitu personae. GAJUL GENERALUniversalitatile juridice spre deosebire de universalitatile de fapt au activ si pasiv.Universalitatea juridica imprima un anumit regim juridic tuturor drepturilor care se regasesc in activul sau.Un exemplu foarte simplu putem sa dam in cazul maselor de bunuri afectate unei profesii.Toate drepturile care intra in activul acelei mase au regimul juridic de a fi destinate exploatarii in sensul exercitarii profesiei respective,dar,pentru orice patrimoniu,chiar daca nu avem masa de afectatiune exista un regim general al intregului activ patrimonial: intregul active patrimonial garanteaza intotdeauna pasivul patrimonial,deci in cazul oricarei universalitati juridice toate drepturile care fac parte din activul patrimonial sunt afectate garantarii obligatiilor regasite in pasiv.Aceasta legatura dintre activul si pasivul universalitatii juridice o denumim prin notiunea de gaj general.

Gajul general este garantia comuna a tuturor creditorilor ( indiferent ca acestia detin sau nu si alte garantii reale sau personale) si presupune ca in cazul refuzului de executare voluntara a propriilor obligatii de catre debitor oricare din creditorii acestuia va putea sa treaca la realizarea propriei creante prin executarea silita a oricarora dintre drepturile aflate in activul patrimonial.