CURSUL 8 , ora 1

O sa reluam discutia de unde ne-am oprit sapt trecuta, probleme legate de universalitatile juridice si cele de fapt. O sa va spun unele lucruri legate de universalitatile de fapt. Nu mai reluam definitia, retinem astfel cateva trasaturi pe care vreau sa le clarificam:

- univ.de fapt, cum ii spune si numele, este exclusiv o stare de fapt, tocmai de aceea, ea nu influenteaza regimul juridic al bunurilor pe care le contine, prin urmare, este exclusa instituirea unui regim juridic general la nivelul universalitatii de fapt, regim care sa devina automat aplicabil bunurilor care vor intra in viitor in componenta acesteia. Dupa cum am spus, universalitatea de fapt, spre deosebire de univ.juridica, contine bunuri si nu drepturi.

- De asemenea, tot in antiteza cu univ. juridica, univ. de fapt nu are o latura pasiva, asadar ea nu cuprinde obligatii!! In fine, univ. de fapt se identifica cu continutul sau, prin urmare, NU poate exista independent de bunurile determinate, care o alcatuiesc!

- Retineti!! O diferenta intre univ.de fapt si univ. Jur : spre deosebire de univ de drept, univ de fapt va fi intotdeauna cedata in TOT sau in PARTE exclusiv prin intermediul transmisiunilor cu titlu particular( o sa discutam mai incolo despre ele ) . Ultima diferenta care ne intereseaza: in cadrul univ. de fapt NU are loc SUBROGATIA reala , mecanism juridic, care poate fi explicat exclusiv in cadrul univ. juridice!! In fine, univ de fapt, este invariabil absorbita intr-o univ. jur. , adica intr-un patrimoniu sau foloase patrimoniale!

- Si acum sa trecem la UNIV. JUR: am inceput sapt trecuta prin definitie si am spus cu titlu general ca ele pot exista in dr civ sunt: PATRIMONIUL SI MASA PATRIMONIALA. In dr civ roman nu poate sa existe patrimoniu de afectatiune!!

Art. 31(3) – dupa ce ne zice titlul… am deduce ca partimoniul de afectatiune ar fi o chestiune distincta de masa patrimoniala… al 3 ne bulverseaza complet..zice ca patr.de afect=mase patrimoniale si le insira acolo… de asemenea, art. 33 patr.profesional individual, ar parea iar sa fie vb de un patr distinct, afectat desfasurarii unei anumite profesii … Concluzia : legiuitorul roman foloseste neglijent in art. 31(3) si art 33( 1) conceptul de patrimoniu de afectatiune, care este definit apoi fiind o masa patrimoniala, adica ca diviziune a unui alt patrimoniu. Nu poti avea un patrimoniu ca diviziune a unui alt patrimoniu ( e o absurditate), pt. ca, in principiu, patrimoniul e o aptitudine fara margini, fara limite, de a avea orice fel de dr si oblig patrimoniale!

Asadar, o aptitudine din asta nu poate fi absorbita intr-un alt patrimoniu. Ca sa vedem o diferenta , adica o reglementare de patr de afectatiune (Nu o sa gasim in Codul civil patr de afect, dar ca sa vedem pur si simplu o diferenta ) – art 773 – fiducia e o operatiune jur prin care constituitorul transfera dr, garantii, etc catre fiduciar, care le exercita in folosul beneficiarilor . Fiduciarul= un fel de proprietar temporar! Ex: desi nu prea merge ipoteza, dar imaginati-va ca beneficiarul ar fi o pers. minora care nu-si poate administra bunurile, si atunci le dai la fiduciar pana devine major... nu merge in dr civ roman, dar aceasta e o ipoteza de fiducie. Observati spre finalul textului 773 ...o masa patrimoniala

autonoma... Deci, in masura in care un avocat are calitatea de fiduciar, el poate sa aiba calitatea asta, deci patr avocatului va fi divizat si va rezulta => o diviziune in plus: masa patrimoniala fiduciara. Cate diviziuni vom gasi in patrimoniul avocatului? Minim doua- NU! Fiind avocat , ne uitam la art 33. in masura in care am aceasta ipoteza, avocatul va avea masa bunurilor personale, masa bunurilor afectate profesiei si daca e fiduciar va mai avea inca o masa: masa fiduciara=> 3 mase patrimoniale. Codul civil Quebec, a influentat codul civil actual intr-o anumita masura art 1261 CC al Quebec: patrimoniul fiduciar ( nu foloseste “masa patimoniala”, ci “patrimoniu”) format din bunurile trasferate prin contractul de fiducie, constituie un patrimoniu de afectatiune autonom si disctinct , de cel al constituitorului( cel care a dat ) , al fiduciarului ( al avocatului) , respectiv al beneficiarului, patrimoniu asupra caruia niciunul din acestia 3 nu are pe durata fiduciei niciun drept, niciun dr real!! gasim in 1261 un veritabil patrimoniu de afectatiune = patrimoniu fara titular. In dr civ roman asa ceva nu se poate!! Retinem deci : in dr civ roman e posibil doar patrimoniul titular ,respectiv o divizare a patrimoniului , fiind exclusa constituirea de patrimonii autonome suplimentar.

Acuma sa vedem cateva chestiuni legate de univ. Juridica:1. tot timpul e in contrast in univ. de fapt, daca nu e , inseamna ca nu e cazul!2. contine drepturi, NU BUNURI !! ai ACTIV / PASIV, contine drepturi si obligatii! Utilitatea: ex: pers casatorite in regimul de comunitate; exista masa bunurilor proprii si masa bunurilor comune => din formulare se provoaca un potential de eroare, pt ca se vb de masa bunurilor proprii si al bunurilor comune; corect ar fi sa se vb de mase care contin drepturi, pt ca discutam de mase patr care sunt univ. juridice. Vorbind despre bunurile comune..cate mase de bunuri comune sunt? 2!! Daca discutam de 2 pers casatorite in regim de comunitate, avem 2 patr ale sotilor, fiecare divizat in masa bunurilor proprii si masa bunurilor comune, in masa bunurilor comune al fiecaruia se gasesc DREPTURI , nu bunuri , adica drepturile lor de coproprietate asupra bunurilor dobandite in timpul casatoriei! 3. Regimul juridic al universalitatilor indiferent daca discutam de patr sau mase patr

este reglementat legal in mod imperativ de principiu, nu se poate deroga de la regimul legal al patrimoniului. Nu prea avem norme supletive! De ce e reglem imperativ? Explicatia 1: patr e in mod esential legat de calitatea de subiect de dr, in principiu nu poti fi subiect de dr, numai daca ai patr. Fara patr nu ai cap de folosinta( =aptitudinea generala de a avea dr si obligatii) , deci patr explica cap de fol, iar cap de fol explica personalitatea jur( = subiecti de dr, pers fizice/juridice) . Dreptul civil te recunoaste ca subiect de dr care poate sa stea in rap jur si sa aiba dr si obligatii, numai in masura in care ai patr, doar el poate sa iti explice cap de folosinta. Explicatia 2: teoria patr e in mod esential construita pt protectia CREDITORILOR( siguranta ca isi vor recupera banii/ creditul – trb sa le dai garantii = gajul general) . In codul civil 80 % = norme supletive, restul de 20% = norme imperative( exceptii)-patrimoniul!

Lipsa posibilitatii de constituire a unor patr de afect. in dr civil roman, vine sa confirme principiul UNICITATII patrimoniului = stabileste ca fiecare subiect de dr poate avea un singur patrimoniu. Fata de teoria clasica a patrimoniului, apar

nuantari in ceea ce priveste divizibilitatea acestuia: in sensul ca actualul cod civil admite divizarea patrimoniului in mai multe mase patr. cu afectatiuni determinate. Divizarea patr , posibil divizarii, este de asemenea reglem in mod imperativ. Aceasta inseamna ca divizarea patr. e posib doar at cand legea o permite in mod expres si de principiu, divizarea patr nu atrage scindarea GAJULUI general!! Chiar daca patr e divizat in 2 sau mai multe mase patr gajul general nu e dizivat, el se intinde asupra intregului activ patrimonial. Aceasta e regula . Avem insa si exceptii: art 786-fiducia; al 2) titularii creantelor... nu pot urmari decat aceste bunuri ... 786(2)=exceptie de la regula: daca se constituie o masa fiduciara , creditorii fiduciari pot sa urmareasca exclusiv bunurile care se gasesc in masa patr fiduciara. in masura in care prin exceptie , divizarea patr in mase patr atrage si scindarea gajului general, aceasta scindare nu va influenta dr/garantiile creditorilor anteriori divizarii !! ex: dupa facultate, devii avocat.. are loc divizarea masei patr: masa bunurilor personale si masa bunurilor afectate profesiei.... inainte de a incepe activitatea de avocat am luat un imprumut de 100.000 euro pt o masina.. in situatia asta: divizarea patr va putea fi opusa doar creditorilor care dobandesc aceasta calitate ulterior , nu si celor anteriori( nu poti sa le afectezi lor garantia) !! In principiu, masa patr ca univ juridica are aceleasi trasaturi cu patrimoniul, indiferent de ce mase patrimoniale discutam: profesionala, a pers casatorite, masa fiduciara= in principiu toate sunt univ juridice , care are atat activ cat si pasiv, de asemenea o universalitate care se transmite prin intermediul unor transmisiuni universale, si e o univ in cadrul careia se produc subrogatiile reale. De aceea, daca am un bun propriu, pe care il instrainez in timpul casatoriei si cu suma obtinuta achiztionez un alt bun, el va intra tot in masa bunurilor proprii( avem mecanisul subr reale) . Deci, masa patr , de principiu, preia aceleasi trasaturi pe care le are patr. Divizarea patr nu poate sa influenteze gajul general. In principiu, fiind vorba de patrimoniu ( atribut esential al personalitatii juridice) , el nu ar putea fi instrainat fara pierderea calitatii de subiect de drept. Nicio pers nu poate prin acte inter vivos sa isi transmita in tot/ parte patrimoniul. La persoane fizice e destul de clar, numai cand dai coltul se transmite patr la succesori. La Pers Juridice isi va trasmite patr la incetarea activitatii ( prin lichidare) ; pe langa aceasta , apare si reorganizarea.. acolo va fi afectat implicit si gajul general al creditorilor. Art 235 NCC – efectele fuziunii...daca avem o absorbtie...dr si oblig se transmit in patr p.j care absoarbe ... poate fi neplacut pt creditori, pt ca ei vor fi in concurs cu creditorii p.j aborbante. Ex: avem un s.r.l mic , care e absorbit de o societate mai mare , srl-ul are si el activ si pasiv, deci are creditori..in mom in care e aborbit , e posibil ca el sa fie solvabil, dar societatea care absoarbe e la limita cu solvabilitatea , asta inseamna ca creditorii srl-ului vor veni in concurs cu creditorii societatii mai mari si se pot trezi ca nu isi mai pot recupera integral creantele. De la art. 236 incolo.. 236(2) – divizarea totala.... inseamna ca are loc propriu-zis o fractionare..se imparte activul si pasivul intre 2 entitati juridice distincte ..ce se intampla cu creditorii? O atare situatie art 243 le permite creditorilor sa faca opozitie..cu privire la modul de impartire... pe noi ne intereseaza mecanisul de protectie al creditorilor, pt ca gajul lor general a fost dizivat...art. 238 + 1518 debitorul raspunde cu toate bunurile sale prezente si viitoare-aceasta e regula ..de la 1518... iar la 238 de ex. dintre cele 2 societati A si B rezultate prin divizare una primeste un imobil( cumparat cu credit bancar), automat

ei ii va reveni si obligatia de a achita creditul respectiv. ( daca era ipoteca, ea merge odata cu bunul, pt ea ca confera urmarire). Alta ipoteza: firma de transport care se divizeaza ..are mai multe camioane luate in leasing, care primeste camioanele, primeste si leasingul ... aici nu se transmit numai dr si obligatii.. ci mai mult..calitatea de parte in contracte: creditul si leasingul !!... dobandesti toate dr si obligatiile la care erau supuse initial societatea supusa diviziunii. Textul de la 238 lit a) nu se refera doar la niste obligatii seci.. fiindca obligatiile sunt generate de anumite acte sau fapte jur. Daca sunt acte juridice dobandesti si calitatea de parte in contract . b) proportional cu val drepturilor dobandite sau pastrate ...soc. x divizata in A si B ... A = 20% din drepturi...(imobil –exemplul anterior-) ...vom scadea din 20% valoare obligatiilor (ratele pt imobil)..ne ramane ~ 16% ...din totalul averii societatii => va raspunde pt 16% din valoarea pasivului societatii existente initial. Regula de principiu: in cazul divizarii unei p.j , p.j rezultate in urma divizarii, vor prelua proportional , atata cat primesc din activ, atata vor primi si din pasiv. .. ex: daca din activ ai 15% , atata vei avea si din pasiv, tot 15%. Ratiunea: pt a evita frauda creditorilor prin intermediul scindarii gajului general. Ex: eu , creditor, am dat credit la societatea x, care avea 100% activ si 100% pasiv... eu m-am increzut intr-un gaj general de 100% pt datoria mea ...nu vreau sa ma trezesc ca in urma divizarii datoria mea se duce integral la A, care primeste din activ mult mai putin decat valoarea datoriei fata de mine.. tocmai de aceea , pt a evita fraudarea creditorilor, regula este proportionalitatea, atata primesti activ, tot atata primesti si pasiv!