Obligatia de informare a partilor

La momentul la care s-a adoptat codul civil vechi, regula era ca cumparatrul sa se informeze. Era totusi o

exceptie, o obligatie de a informa cumparatorul cu privire la sarcinile ce greveaza bunul.

A aparut ca urmare a dezvoltarea ramurii de protectia consumatorului.

Ne intereseaza in ce masura exista o obligatie generala de informare in dreptul civil comun, nu doar in

dreptul consumatorului

Trebuie tratata in functie de partile aflate in raport (prof.-prof, prof-prof. din alt domeniu, prof-

consumator).

Ce vizeaza obligatia de informare? Trebuie sa aduci la informarea utilizatorului un ghid de

utilizare, caracteristicile bunului, pericolele la care se expune folosind bunul, etc. Aceasta variaza, in

functie de complexxitatea bunului vandut. Ea intervine a regula nu in orice contract ci numai in

contractele dezechilirate (cand una dintre parti nu ar putea sa se informeze pt a-si da un consimtamant in

deplina cunostinta de cauza). Nu neaparat neindeplinirea obligatiei de informare duce la un consimtamant

viciat, poate duce si la atragerii raspunderii delictuale. A nu se confunda deci cu obligatia informare

postcontractuala, sau obligatia de consiliere.

Cum se traduce obligatia aceasta de informare? Poate vanzatorul raspunde si pentru informatii pe

care nu le detinea nici vanzatorul? Da, daca ar fi trebuit sa le cunoasca, care merge pana la ceea se

numeste riscul de dezvoltare. Cine trebuie sa faca dovada lipsei informarii? Creditorul obligatiei de

informare. Dupa care revine debitorului obligatiei de informare.

In raporturile dintre profani, obligatia de informare nu este indeplinita cand dol prin reticenta.

Capacitatea partilor de a incheia cvc

O prima precizare. In codul civil anterior era precizata interziceerea vanzarii intre soti de cec? Pentru ca s-

a considerat ca prin aceste vanzari ar putea fi eludate dispozitiile unui articol vechi, si de a nu fi impotriva

caracterului de donatii intre soti. Donatiile intre soti sunt esentialmente revocabile pe codul nou pe durata

casatoriei. Codul actual nu ma iconsacra incapacitatea sotilor de a imcheia vanzari intre ei.

Art. 1653 consacra sub sanctiunea nulitatii absolute vanzarea directa sau indirecta drepturilor litigioase.

Nu intra arbitrii, asistentii judicieri, consilierii de la curtea de conturi.

Incapacitatea de a cumpăra drepturi litigioase

(1) Sub sancţiunea nulităţii absolute, judecătorii, procurorii, grefierii, executorii, avocaţii, notarii publici,

consilierii juridici şi practicienii în insolvenţă nu pot cumpăra, direct sau prin persoane interpuse, drepturi

litigioase care sunt de competenţa instanţei judecătoreşti în a cărei circumscripţie îşi desfăşoară

activitatea.

(2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1):

a) cumpărarea drepturilor succesorale ori a cotelor-părţi din dreptul de proprietate de la comoştenitori sau

coproprietari, după caz;

b) cumpărarea unui drept litigios în vederea îndestulării unei creanţe care s-a născut înainte ca dreptul să

fi devenit litigios;

c) cumpărarea care s-a făcut pentru apărarea drepturilor celui ce stăpâneşte bunul în legătură cu care

există dreptul litigios.

(3) Dreptul este litigios dacă există un proces început şi neterminat cu privire la existenţa sau întinderea

sa.

Un judecator de la iccj nu poate un cumpara un drept litigios de nicaier, da un judecator de la c.a Cluj nu

poate cumpara un drept litigios de C.A Pitesti. Un avocat nu poate cumpara drepturi litigiase de pe raza

judetului baroului din care face parte.

Ce inseamna un drept litigios? Cand devine si cand inceteaza?

(3) Dreptul este litigios dacă există un proces început şi neterminat cu privire la existenţa sau întinderea

sa.

Inceput – de cand exista o sesizare in fata instantei judecatoreasca sa dispuna asupra ceva.

O actiune in granituire intra. Dar o actiune posesorie? Nu se incadreaza (orice incapacitate se

interpreteaza restrictiv).

Pana cand dreptul este litigios? Pana in momentul cand se da o hotarare definitiva/irevocabila/se pune in

executare o hotarare/se epuizeaza caile de contestare? Cand este o hotarare definitiva, opereaza

incapacittea, dar cand exista o hotarare extraordinara apare din nou incapacitatea

Art. 1654

Alte incapacităţi de a cumpăra

(1) Sunt incapabili de a cumpăra, direct sau prin persoane interpuse, chiar şi prin licitaţie publică:

a) mandatarii, pentru bunurile pe care sunt însărcinaţi să le vândă; excepţia prevăzută la Art. 1304 alin.

(1) rămâne aplicabilă;

b) părinţii, tutorele, curatorul, administratorul provizoriu, pentru bunurile persoanelor pe care le

reprezintă;

c) funcţionarii publici, judecătorii-sindici, practicienii în insolvenţă, executorii, precum şi alte asemenea

persoane, care ar putea influenţa condiţiile vânzării făcute prin intermediul lor sau care are ca obiect

bunurile pe care le administrează ori a căror administrare o supraveghează.

(2) Încălcarea interdicţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se sancţionează cu nulitatea relativă, iar a

celei prevăzute la lit. c) cu nulitatea absolută.

Art. 1655

Incapacităţi de a vinde

(1) Persoanele prevăzute la Art. 1654 alin. (1) nu pot, de asemenea, să vândă bunurile proprii pentru un

preţ care constă într-o sumă de bani provenită din vânzarea ori exploatarea bunului sau patrimoniului pe

care îl administrează ori a cărui administrare o supraveghează, după caz.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi contractelor în care, în schimbul unei prestaţii

promise de persoanele prevăzute la Art. 1654 alin. (1), cealaltă parte se obligă să plătească o sumă de

bani.

Efectele contractului de v-c

Obligatiile vanzatorului

Art 1672. Sa transmimta proprietatea bunului, sa predea bunul, sa garanteze pe cumparator contra

evictiiunii si viciile bunului.

In codul actial exista atat transmiterea proprietatii cat si existenta unei obligatii de transmitere a

proprietatii (imobile, cf, vanzarea bunului altuia). Chiar si in situatia in care partile amana transferul

proprietatii, acesta are loc automat (eg vanzare amanaata de conditie/termen suspensiv).

Art. 1684 Rezerva proprietăţii

Stipulaţia (trebuie forma scrisa sau nu? Prof: da, deoarece termen de stipulatie, care duce cu gamdul la o

chestie scrisa, plusa ca nu este suficient sa rezerv proprietatea, ci trebuie facuta opozabila) prin care

vânzătorul îşi rezervă proprietatea bunului până la plata integrală a preţului este valabilă chiar dacă bunul

a fost predat. Această stipulaţie nu poate fi însă opusă terţilor decât după îndeplinirea formalităţilor de

publicitate cerute de lege, după natura bunului.

Stipulatia trebuie sa intervina anterior incheierii contractului.

Stipulatia este valabila independenta de predarea bunului.

Trebuie ceruta rezolutiunea unui astfel de contract, sau nu? Sau se poate inainta o aactiune in

revendicare? Importanta distincia in cazul insolventei. In mod traditional si la francezi, bunul se poate

revendica fara rezolutiunea contractului.

DAR Alte varietăţi de vânzare

Art. 1755Rezerva proprietăţii şi riscurileAtunci când, într-o vânzare cu plata preţului în rate, obligaţia de plată este garantată cu rezerva dreptului de proprietate, cumpărătorul dobândeşte dreptul de proprietate la data achitării ultimei rate din preţ; riscul bunului este însă transferat cumpărătorului de la momentul predării acestuia.

Art 1757 Rezoluţiunea contractului(1) Când a obţinut rezoluţiunea contractului pentru neplata preţului, vânzătorul este ţinut să restituie toate sumele primite, dar este îndreptăţit să reţină, pe lângă alte daune-interese, o compensaţie echitabilă pentru folosirea bunului de către cumpărător. (aici legiuitorul sugereaza ca trebuie ceruta rezolutiunea. Dar aplicabil pt orice vanzare cu rezerva proprietatii sau doar la cele cu plata in rate?)(2) Atunci când s-a convenit ca sumele încasate cu titlu de rate să rămână, în tot sau în parte, dobândite de vânzător, instanţa va putea totuşi reduce aceste sume, aplicându-se în mod corespunzător dispoziţiile referitoare la reducerea de către instanţă a cuantumului clauzei penale.(3) Prevederile alin. (2) se aplică şi în cazul contractului de leasing, precum şi al celui de locaţiune, dacă, în acest ultim caz, se convine ca la încetarea contractului proprietatea bunului să poată fi dobândită de locatar după plata sumelor convenite.

De citit 1274, 871.