CURS 6 GERIATRIE DR. ROMILA 23.11.2011

= CONTINUARE CURS 5 =

INCONTINENTA ANALA = pierderea involuntara de materii fecale si gaze prin oroficiul anal.

Este o infirmitate functional cu repercursiuni grave psihosociale, fiind alaturi de incontinenta urinara , escarole de decubit si dementa una din marile probleme ale ingrijirii si asistentei varstnicului.

Creeaza batranului dificultati deosebite de integrare in mediul social si familial.

Odata cu instalarea incontinentei anale, si mai ales cand ea se asociaza cu incontinent urinara apare o deterioarare psihica secundara , motive ptr care familia apeleaza la institutionalizarea batranului in unitati geriatrice de ingrijire pe termen lung.

FACTORI FAVORIZANTI SI DETERMINANTI AI INCONTINENTEI ANALE

1. Modificari in centrii superiori ai SNC care comanda continenta: in dementa, in AVC, afectiuni ale maduvei spinarii;

2. Modificari ale cailor nervoase: in polinevrite, afectarea nervilor sacrali, in sdr. Coada de cal ;

3. Modificari ale receptorilor anali: procese inflamatorii si degenerative de la nivelul ano-rectal;

Incontinenta anala:

*poate fi uneori simptomul principal din cancerul rectal sau colo-rectal.

* poate fi intalnita in neuropatia diabetic;

*poate fi de cauza iatrogena prin folosirea in exces a laxativelor sau dupa tratament cu fier;

*o mai putem intalni si dupa anumite interventii chirurgicale: operatii ptr boala hemoroidala, ptr corectarea prolapsului rectal, interventia survenind prin sectionarea sfincterului anal

In functie de modul in care se produce exista mai multe tipuri de incontinenat anala:

1. Incontinenta anala simptomatica in afectiuni ale rectului si colonului: fisuri anale, cancere sigmoidiene si rectal, boala hemoroidala, prolaps rectal;

2. Incontinenta anala din constipatia cronica;3. Incontinenta anala neurogena: cea mai intalnita in geriatrie este legata nemijlocit de

modificarile SNC induse de procesul de imbatranire; mecanismul este similar cu vezica neurogena.

1

TRATAMENTUL INCONTINENTEI ANALE

-este dificil, decurajant, costisitor;

-cel mai important lucru este incercarea de reeducare a sfincterului anal asociat cu ingrijirile paleative;

-dpdv practic mai ales in cazul constipatiei rebele se incearca evacuarea regulate si impiedicarea formarii unor scaune voluminoase prin practicarea a 2 clisme la interval de 7-10 zile , se continua cu laxative usoare si apoi se foloseste o clisma pe saptamana;

-in incontinent neurogena se foloseste evacuarea periodica programata prin folosirea alternative a unui laxatie usor determinand cu preparate de carbonat de calciu.

CURS 6

DIABETUL ZAHARAT TARDIV

-apare la varsta a 3a;

-ca frecventa se intalneste la 20 % din populatia peste 65 ani;

Diabetul zaharat= este o afectiune cronica caracterizata printr-o hiperglicemie persistenta.

-la varstnic 95 % din cazurile de diabet zaharat sunt de tip II, insulino-dependent;

-dintre acestia 80 % este diabet insotit de obezitate , denumit si diabet tip 2 b, iar 20 % este diabet zaharat tip 2 a, fara obezitate : cel mai frecvent cu scadere ponderala;

- 5 % din cazuri sunt de tip I insulin necesitant, acestea fiind in general cazuri de diabet care au debutat in perioada adulta de obicei inainte de 30 ani;

-la varstnic diabetul zaharat poate fi initial asimptomatic de aceea orice persoana peste 65 ani trebuie sa-si controleze macar o data pe ani glicemia mai ales daca are si obezitate;

Diagnosticul se pune pe baza unei glicemii a jeune, peste 120 mg/dl.

-in cazurile in care avem valori intre 120-140 mg/dl se face proba glicemiei provocate

( TTGO –test toleranta la glucoza).

TTGO: se face pe nemancate; se ia o proba de glicemie; se administreaza o solutie apoasa cu 75 g glucoza pulbere; se ia a 2-a proba la 2 ore.

-in cazurile in care glicemia este peste 150-200mg/dl se considera ca ne aflam in fata unui diabet zaharat ;

2

-daca valoarea probei de la 2 ore este sub 150mg/dl avem ceea ce se numeste diabet chimic sau scaderea tolerantei la glucoza, cazuri in care pacientul este sfatuit sa aiba un regim alimentar cu evitarea dulciurilor concentrate si cu mese mici si regulate.

SEMNE CLINICE

-poliuria; polidipsia; polifagia;

-scadere ponderala; scaderea rezistentei la infectii;

-meteorism abdominal;

-alterarea/prelungirea procesului de vindecare a plagilor;

-tahicardia de repaus; greata; varsaturi.

Diabetul zaharat tardiv de tip II al varstnicului are de obicei o evolutie lunga, fara episoade dramatice , dar cu aparitia complicatiilor.

COMPLICATII: acute ; cornice.

Complicatii acute:

Coma hipeglicemica ( cetoacidozica)

-frecvent intalnita ;

-pacientul prezinta respiratie de tip Kusmaul, cu miros de acetona, hipotonie musculara, diminuarea reflexelor osteotendinoase;

-dpdv biologic are hiperglicemie, acidoza metabolica ( rezerva alcalina), glicozurie, hipopotasemie, hiponatremie; este frecventa la batrani;

-apare de obicei prin erori de dieta sau in cursul unor afectiuni intercurente infectioase

( pneumonii).

Coma hiperosmolara

-se intalneste la diabeticii tip II in cazul pierderilor de lichide prin diaree sau administrare necontrolata de diuretice;

-se insoteste de respiratie de tip Kusmaul, hipertermie, tegumente si mucoase uscate (arse ), contractii generalizate ( mioclonii), semnul Babinski prezent bilateral ( reflex cutanat plantar ), lipseste mirosul de acetone;

-dpdv biologic avem hipeglicemie, glucozurie, hipernatremie; nu avem acidoza.

3

Coma lactacidozica

-poate apare la diabeticii varstnici in cursul unei stari septic severe sau insuficienta respiratorie;

-este asemanatoare clinic cu coma hiperglicemica in care exista mirosul de acetone in aerul expirat;

-dpdv biologic: glicemie crescuta sau scazuta, acidoza este marcata, avem in sangele specific crestera lactatiilor;

-este important de stiut si cunoscut ptr ca are un prognostic grav, se poate complica cu insuficienta renala acuta, colaps cardiocirculator , exitus.

Coma hipoglicemica

-poate surveni la un diabetic cunoscut printr-un exces de insulin sau de antidiabetice orale;

-poate apare si printr-un aport insuficient de glucide;

-starea comatoasa se insoteste de transpiratii reci profuse, paloare, tahicardie, rar crize tonico-clonice, cu contracture generalizata si semnul Babinski prezent bilateral;

-diagnosticul este pus prin determinare rapida a glucozei in sange.

Coma vasculara

-orice diabetic batran poate face un AVC pe fondul arterio-sclerozei cerebrale;

-tatamentul: la fel ca la adult: regim igieno-dietetic, si tratamentul comelor.

Complicatii cronice

-sunt determinate de modificarile arterio-sclerotice care apar la nivelul circulator, si in special la nivel arterial: angiopatii diabetice – macroangiopatii

-microangiopatii.

Macroangiopatii

-sunt caracterizate prin aparitia leziunilor arterio-sclerotice la nivelul

*vaselor mari -> arterelor coronariene. Complicatii: IMA, angina pectoral.

*arterelor mari de la membrul inferior-> arterita diabetica a membrelor inferioare(arteriopatia);

*HTA;

*AVC.

4

Microangiopatii

-sunt modificari arterio-sclerotice la nivelul vaselor mici din organele tinta, si astfel avem:

* la nivel renal->nefroangiopatia diabetica;

*la nivelul ochilor->angiopatia retiniana (care afecteaza vasele retinei) este foarte grava si se mai numeste retinopatia diabetica.

Diabetul mai poate afecta prin procesele degenerative axomale si mielinice de cauza metabolica, nervii periferici si vom intalni complicatia polineuropatia diabetic(polinevrita diabetica).

PROBLEMELE DE NUTRITIE LA VARSTNIC

-obezitatea;

-malnutritia.

5