curs 4-populatii vuln ineg 2015
DESCRIPTION
SPMTRANSCRIPT
1
Curs studenti - Medicină generală-anul V
2015
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
1
ProblematicaProblematica medicomedico--socialsocială aă aunorunor grupuri vulnerabilegrupuri vulnerabile de de
populatiepopulatie
Continutul cursului
Inegalitati si populatii vulnerabile: definire Cauzele ale inegalitatii si ale vulnerabilitatii Categorii de grupuri vulnerabile: factori de
risc si fenomene caracteristice, Interventii strategice de diminuare a
inegalitatilor si vulnerabilitatii
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
2
Ce inseamna populatie vulnerabila?
..cei „incapabili să îşi protejeze propriile interese”, aceştia având „un grad insuficient de putere, inteligenţă, educaţie, sau alte atribute necesare protecţiei propriilor interese” (Council for International Organizations of Medical Sciences )
…cei aflati la risc pentru o stare de sanatate precara (din punct de vedere fizic, psihologic sau social) (Health Status of Vulnerable Populations, Lu Ann Aday)
…cei aflati la risc pentru inegalitati in starea de sanatate (Centers for Disease Control and Prevention)
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
3
Ce inseamna “inegalitatile in starea de sanatate” (“disparitati”).
• Diferente in ceea ce priveste starea de sanatatesau in ceea ce priveste factorii determinanti aistarii de sanatate intre diferite segmente alepopulatiei.
• Ex: diferente inregistrate intre ratele de incidentaa bolilor, gradul de vaccinare, comportamente larisc pentru sanatate.
• Majoritatea inegalitatilor sunt determinate dedeterminantii sociali ai starii de sanatate (conditiilein care oamenii sunt nascuti, cresc, traiesc, muncesc siimbatranesc).
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
4
Factori determinanti ai starii de sanatate care contribuie la inegalitati in starea de sanatate:
– Nivelul veniturilor– Genul– Varsta– Nivelul de educatie– Statutul in ceea ce priveste
angajarea– Normele si valorile societatii– Asezarea geografica
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
5
Importanta existentei inegalitatilorin starea de sanatateECHITATEA IN SANATATE –• Obiectiv principal al sănătăţii publice• Avem toti drepturi egale la sanatate?
Asigurarea oportunităţii de şanse, tuturorgrupelor de populaţie indiferent de categoriesocială, mediu, domiciliu, nivel de instrucţie,sex, nivel de sănătate, capacitate de muncă, etc
Concept bazat pe justiţia distributivă =>reducerea şanselor de a fi sănătos, în cazulgrupurilor sociale defavorizate
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
6
2
Echitatea în sănătate
Morbiditatea, incapacitatea, invaliditatea şidecesul precoce sunt mai frecvente, în cazulcategoriilor de populaţie defavorizate
Accesul grupelor defavorizate la îngrijiri, deşimai necesar, este mai dificil.
Inegalitatile in starea de sanatate care suntprevenibile– nu sunt juste
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
7
NECESITATEA DE INTERVENTIE
Speranta de viata, Regiunea Europeana (2008)
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
8
Source: European Health for All database [online database] (9).
Cum arata inegalitatile in cifre?
Procentul populatiei ISCED 5 6 – studii superioare
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
9
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Cum arata inegalitatile?
Speranta de viata- diferente intre femei - barbati
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
10
Cum arata inegalitatile?
Procentul populaţiei aflate sub limita sărăciei, UE 27, 2009
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
11
Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)
Cum arata inegalitatile?
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
12
65 65
60 60
55 55
50 50
45 45
ISCED 0-2 40 40
ISCED 0-2
ISCED 5-6
35 35 ISCED 5-6
Total Total
Speranta de viata la varsta de 25 de ani, in functie de nivel educational, 2008-2010
EE HU RO BG PL HR CZ SI PT FI DK MT NO IT SE EE HU RO BG PL HR CZ SI PT FI DK MT NO IT SE
3
GGrupurirupuri populaţionale populaţionale vulnerabilevulnerabile
• familiile numeroase cu venituri insuficiente• familiile dezorganizate• persoanele de etnie diferita (romi, turci, tatari)• copiii şi tinerii• vârstnicii• şomerii• femeile• refugiaţii• persoanele cu dizabilităţi fizice sau mentale
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
13
Grupurile populaţionale vulnerabile -cauze, consecinte ale vulnerabilitatii Statutul socio-economic > nivelul veniturilor - sărăcie,
somaj, nivel educational scazut. Statutul social > varsta, genul. Rasa, etnia > stigmatizare şi marginalizare socială Starea de sanatate > dizabilitati, stigmatizare şi
marginalizare socială
Starea precara de sanatate Infracţionalitate Vagabondaj Prostituţie Toxicomanie
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
14
Marginalizarea şi stigmatizarea Marginalizarea - accesul limitat la anumite drepturi şi
servicii sociale în comparaţie cu restul populaţiei discriminarea în funcţie de sex, vârstă, situaţie materială,
număr de copii, apartenenţa la o anumită etnie saucomunitate religioasă
Marginalizarea sociala se defineste prin pozitia socialaperiferica, de izolare a indivizilor sau grupurilor cu acceslimitat la resursele economice, politice, educationale sicomunicationale ale colectivitatii; ea se manifesta prinabsenta unui minimum de conditii sociale de viata
Stigmatizarea este etichetarea sau semnul care indică oînsuşire sau o particularitate jenantă, reprobabilă a unuiindivid în grupul populaţional din care acesta face parte
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
15
SărăciaSărăcia –– factor de factor de vulnerabilitatevulnerabilitate
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
16
Sărăcia –fenomen multidimensional situaţia materială nivelul de educaţie starea de sănătate vulnerabilitatea şi expunerea la factorii de
risc (ecologici, profesionali) posibilitatea limitată a persoanei de a-şi
exprima şi de a-şi face auzite şi înţelese nevoile
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
17
Saracia- sursa de marginalizare
privează individul de drepturile sale fundamentale, de libertatea de a-şi satisface nevoile primare
împiedică dezvoltarea potenţialului personal
afectează dezvoltarea societăţii
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
18
4
Relaţia existentă între sărăcie şi Relaţia existentă între sărăcie şi starea de sănătatestarea de sănătate
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
19
Sănătatea mai bună poate preveni sau oferă o Sănătatea mai bună poate preveni sau oferă o cale pentru a scăpa de sărăciecale pentru a scăpa de sărăcie
Sărăcia în Sărăcia în RomâniaRomânia•• Rata sărăcieiRata sărăciei relative (459 lei)relative (459 lei) –– 18.518.5% % •• Rata sărăciei Rata sărăciei absoluteabsolute (247lei)(247lei)–– 9.89.8%%
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti 20
35.99
30.628.9
25.1
18.8
15.1 13.8
9.8
17.1 17 18.1 17.3 17.9
18.218.6
18.5
0
5
10
15
20
25
30
35
40
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Evolutia saraciei absolute si a saraciei relative, 2000-2007 (%)
saracie absoluta saracie relativa
MMFPS, MMFPS, DirectiaDirectia ProgrameProgrameIncluziuneIncluziune SocialaSociala, , SaraciaSaracia in Romania, 2009in Romania, 2009
Caracteristici ale fenomenului de saracie in RomaniaRata de saracia relativa in functie de: • mediu: urban 9,2%, rural 30%• gen: masculin 18,3 %, feminin 18,8%• Statut ocupational: lucrator pe cont propriu in
agricultura 40%, someri 37%, lucrator pe contproriu non-agriol 34%, pensionari 15%, salariati5%
• Varsta: 25% 0-15 ani, 20% 16-24 ani, 17% 25-49 ani, 13% 50-64 ani, 17% 65 si peste
• Regiune: Nord Est, Sud Vest, Sud Est
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
21
Relaţia existentă între sărăcie şi starea de sănătate (1)
Există corelaţie între: Sărăcie şi mortalitatea infantilă (r=0.632) Sărăcie şi mortalitatea maternă (r=0.370) Sărăcie şi speranţa de viaţă la bărbaţi (r=0.284) Sărăcie şi speranţa de viaţă la femei (r=0.394) Sărăcie şi acoperirea cu medici (r= -0.87) Sărăcie si comportamente addictive
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
22
Relaţia existentă între sărăcie şi starea de sănătate (2) Exista discrepante regionale in acoperirea cu personal
medical a populatiei : nr locuitori ce revin unui medic este de aprox 6 ori mai
mare in rural decat in urban! Regiunea cu cel mai mare grad de saracie este si
regiunea cu cel mai mic grad de acoperire medicala (NE) Factorii determinanti care influentează gradul de
accesibilitate al populatiei la serviciile de sănătate sunt in general reprezentati de: nivelul sărăciei, somajul,ocupatia, mediul de rezidentă, statutul de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate, gradul de acoperire cu personal medical
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
23
Întrebări SPÎntrebări SP
•• CareCare suntsunt acţiunileacţiunile carecare potpot aveaavea celcel maimaimaremare impactimpact asupraasupra reduceriireducerii sărăciei?sărăciei?
•• CareCare suntsunt iniţiativeleiniţiativele celcel maimai uşoruşor dedeexploatatexploatat şişi dede extinsextins pepe scarăscară largă?largă?
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
24
5
Abordare strategica a saraciei asigurarea unei functionări a pietei muncii favorabilă
creerii locurilor de muncă, reducerii fenomenului muncii nedeclarate si a managementului adecvat al schimbării la nivelul întreprinderilor si lucrătorilor.
promovarea incluziunii sociale pentru grupurilevulnerabile.
promovarea competitivitătii pe piata muncii, prin mai buna corelare dintre sistemul educational si de formare si cerintele pietei muncii.
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
25
Ce poate face sistemul sanitar: interventii SP Acţiuni de ameliorare a stării de sănătate a
categoriilor defavorizate.
Asigurarea gratuitătii şi accesibilitatii serviciilor, la nivel cultural sau geografic.
acces echitabil la facilităţile şi serviciile de sănătate.
Formarea unui personal specializat pentru nevoile populaţiei paupere.
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
26
Ce poate face sistemul sanitar: interventii SP • Să cultive la nivelul îngrijirilor primare de
sănătate, practica supravegherii medicale şi medico-sociale active a persoanelor din grupele la risc înalt.
• Să înfiinţeze servicii preventive şi medico-sociale în comunităţile/zonele cu o numeroasăpopulaţie defavorizată.
• Să pledeze pentru buna funcţionare asistemului asigurărilor de sănătate şi a celor deasistenţă socială care să servească coeziuneasocietăţii în vederea menţinerii şi dezvoltăriisolidarităţii umane.
• Imbunatatirea calitatii serviciilor.Catedra de Sanatate Publica si
Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti27
Limite ale abordarilor de reducere a saraciei• absenţa datelor legate de fenomenul de
morbiditate la nivel de medii şi regiuni• lipsa informaţiilor care să permită analiza
fenomenului morbidităţii sau mortalităţii întregrupurile sociale
• informaţiile disponibile nu au permis analizacomunităţilor rurale, sau a regiunilor maiafectate de sărăcie, în complexitatea lor.
• studiul privind saracia nu a inclus informaţiilegate de factorii comportamentali, de mediu sauculturali, care influenţează major starea desănătate
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
28
FemeileFemeile--grup vulnerabilgrup vulnerabil
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
29
Cauze si consecinte ale inegalitatilor in sanatate in functie de gen (1)• Normele si valorile societatii – atitudinile privind
genul.• Rolurile care i se atribuie si pe care le joaca femeia
in societate• Cauze biologice
Genul influenteaza riscurile privind sanatatea sioportunitatea de a ramane sanatos
• Exista diferente intre barbati si femei in ceea cepriveste: sanatatea reproducerii, prevalenta bolilor, a factorilor de risc si accesul la servicii de sanatate
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
30
6
Cauze si consecinte ale inegalitatilor in sanatate in functie de gen (2)
O proportie mai mare de femei se confrunta cu saracia,
Sansele la educatie sunt mai mici pentru femei in comparatie cu barbatii,
Sansele la un loc de munca ( + bine platit) sunt mai mici pentru femei decat pentru barbati,
Exista diferente in salarizarea femei/barbati pe posturi similare,
Exista diferente privind ocuparea in posturi de conducere
Femeile petrec mai mult timp facand munca neplatita.
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
31
Cauze si consecinte ale inegalitatilor in sanatate in functie de gen (3) Femeile traiesc mai mult decat barbatii, dar povara
morbiditatii e mai mare la genul feminin,iar speranta de viata sanatoasa e similara chiar mai scazuta fata de barbati,
Femeile utilizeaza serviciile de sanatate publice intr-o masura mai mare decat barbatii,
Diferente in comportamentul sexual/violenta domestica si sexuala
Femeile se confrunta mai frecvent cu probleme de stres si depresie datorita: experientelor legate de inegalitate si discriminare Afectiunilor cronice (artrita, osteoporoza) Abuzurilor
32
Femeile ca grup vulnerabil –fenomene caracteristice
sanse şcolarizare sanse locuri de muncă imaginea femeii în mass-media imaginea publica a femeii violenţa domestică traficul cu femei prostituţia
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
33
Femeile ca grup vulnerabil –probleme de sanatate Cauze de mortalitate in europa – difera in fct
de grupa de varsta : 0-19 ani ani cauze legate de perioada
perinatala si cauze externe 20-44 ani tunori si cauze externe 45-64 ani tumori si BCV Peste 65 BCV
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
34
Femeile ca grup vulnerabil –probleme de sanatate BCV, Tumori ( cancer de san, cancer colorectal, cancer
de col uterin Romania aproximativ 30 cazuri noi/100 000, cancer pulmonar)
Boli legate de sarcina, nastere, fertilitate, sau ale organelor reproductive,
Anemie, Tulburari de alimentatie,obezitate, diabet, Probleme de sanatate mintala, Boli infectioase
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
35
Genul si educaţia - factori favorizanti de inegalitate
Sărăcia şi mentalităţile învechite referitoare larolul social al femeii rămân principala cauză aanalfabetismului şi abandonului şcolar la fetelecare provin din familii cu mulţi copii, în specialîn mediul rural şi în comunităţile de romi.
Forţa de muncă feminină predomină îndomeniul educaţional la nivel pre-universitar.
Acces limitat la promovare si cariera:reprezentare limitată în poziţiile de profesor saumanager la un nivel educaţional înalt
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
36
7
Genul si locul de munca – factori favorizanti de inegalitate numărul de locuri de muncă mai redus acces mai mare la oferte de lucru part-time sau locuri de
muncă care presupun un nivel scăzut de calificare şomajul afectează un număr mai mare de femei decât
de bărbaţi reticenţă privind numirea femeilor în funcţii de decizie forţa de muncă feminină este inegal distribuită:
- 76% în sănătate si asistenta sociala- 70,6% în invatamant
- Alte domenii in care lucreaza majoritar femeile: hoteluri,comert, agricultura
Salariile femeilor sunt constant mai mici decat alebarbatilor (aprox 9% pentru domenii majoritar feminine))
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
37
Consecinţele violenţei domestice Sănătate mintală: depresii, anxietate, stima
de sine scăzută, tulburări de stress post-traumatic, suicid
Sănătate fizică: comportament autodistructiv(fumat, alcool, droguri), astm, migrene,cefalee, vătămări corporale…
Sănătatea reproducerii: sarcini nedorite,naşteri premature, boli ginecologice,mortalitate şi morbiditate maternă
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
38
Prostituţia. Traficul cu femei
femeile tinere nivel de trai scăzut/ fără mijloace de
întreţinere nivel educaţional scăzut de obicei provenind din familii destrămate
Cauze : - sărăcie- nivel educational- legislaţie deficitara
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
39
Starea de sanatate a femeilor in Romania
Mortalitatea maternă- cea mai mare rată a mortalităţiimaterne din Europa (24 decese la 100 000 născuţi vii, 9decese la 100 000 sunt datorate avorturilor, fata de 6decese la 100000 in UE)
Un numar aproape egale dintre avorturi si naşteri – anualconsecinţe: infecţii ginecologice trenante, sterilitate, deces
Mortalitatea prin neoplasm mamar (Rata StandardizataRomania 21,76 la 100 000, UE 22,87 la 100 000, 2010)
Mortalitatea prin neoplasmul de col uterin (RataStandardizata Romania 13 la 100 000, in UE 3,29 la100000, 2010)
Mortalitatea feminină prin boli cardiovasculare este dublăfaţă de media europeană
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
40
Femeile si accesul la servicii de sanatate
Acces dificil la serviciile medicale pentru: femeile şomere venituri mici femeile vârstnice mamele singure femeile din zonele rurale.
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
41
Interventii la nivel politic La nivelul Parlamentului European fuctioneaza
Comisia pentru drepturile femeilor si egalitatea de gen
Ultimul document de lucru: modificarea Directivei Europene pentru a spori protectia lucratoarelor gravide si lucratoarelor care au nascut de curand.
Ex de masuri: Concediu de maternitate minim 18 saptamani Nu pot fi concediate femeile pe timpul concediului
de maternitate La intoarcerea din concediu femeile pot cere
adaptarea programului de munca
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
42
8
Copiii şi tineriiCopiii şi tinerii –– grupgrupvulnerabilvulnerabil
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
43
Factori de influenta pentru inegalitati legate de varsta - copilul
Familia Scoala si sistemul educational Comunitatea de care apartine copilul (
apropiatii, factorii culturali, credintele, vecinatatile)
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
44
Copiii si situatiile de inegalitate/vulnerabilitateCaracteristicileCaracteristicilecopiluluicopilului cucu riscrisc vulnerabilitatevulnerabilitate• Sănătate fizică fragilă, handicap, boli cronice• Naştere prematură sau greutate mică la naştere• Problemeperinatale• Probleme de dezvoltare a copilului de vârstă
mică• Problemede comportament la vârstă mică• Stimă de sine redusă, tulburări de limbaj
• Abuzul fizic
• Abuzul sexual
• Neglijarea
• Exploatareaprin munca
• Exploataresexuala
• Exploatareapentru comitereinfractiuni
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
45
FactoriFactori dede riscrisc –– socialisociali• Sărăcie, izolare, lipsa sprijinului social• Instabilitatea structurii familiale• Frecvenţă ridicată a mutărilor• Număr mare al copiilor din familie• Violenţă domestică
Copii aflaţi in situaţii critice cei care trăiesc in condiţii de mizerie
absolută se confruntă cu o sărăcie severă copiii abandonaţi - 1,3% din totalul copiilor
sub 18 ani copiii fără identitate legală "copiii străzii" copiii neglijaţi sau chiar abuzaţi fizic si
emoţional tinerii lipsiţi de familie care părăsesc
instituţiile pentru copii la 18 ani Catedra de Sanatate Publica si
Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti46
Copilul ce necesita protectie speciala
copilul ai carui parinti sunt decedati, necunoscuti, decazuti din exercitiul drepturilor parintesti
copilul abuzat sau neglijat copilul gasit sau copilul parasit de catre
mama in unitati sanitare copilul care a savârsit o fapta prevazuta de
legea penala si care nu raspunde penal
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
47
Masura plasamentului copilului (L272/2004)
Are caracter temporar Plasarea copilului sub 2 ani in familia extinsa
sau substitutiva Mentinerea fratilor impreuna Politica de deszinstitutionalizare –
reintegrarea copiilor in familia naturala, inlocuirea masurii de protectie de tip rezidential cu una de tip familial.
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
48
9
Copii - beneficiari ai sistemului de protectie sociala, iunie 2013
Tip serviciu număr copii (cazuri active la 30.06.2013)
SERVICII DE TIP FAMILIAL, din care: 38709- la asistenti maternali angajati ai DGASPC 19147
- la asistenti maternali angajati ai organismelor private acreditate 83
- la rude pana la gradul IV inclusiv 15503- la alte familii/persoane 3976SERVICII ALTERNATIVE 1714- la tutore 1714SERVICII DE TIP rezidential 22532
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
49
Copii parasiti in maternitati si unitati spitalicesti ian - iunie 2013
Numărul copiilor părăsiţi în maternităţi şi înalte unităţi sanitare în perioada ianuarie–iunie 2013 din care:
711
- părăsiţi în maternităţi 469
- părăsiţi în secţii de pediatrie 208
- părăsiţi în alte secţii de spital 34
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
50
Situaţii de abuz, neglijare, exploatare a copilului, ian-iun 2013
Cazuri de: Total Cazuria) Abuz fizic 545b) Abuz emoţional 719c) Abuz sexual 347d) Neglijare 4164e) Exploatare prin muncă 115f) Exploatare sexuală 31g) Exploatare pentru comitere infracţiuni 35
Total 5956Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureşti51
Interventii pentru scaderea inegalitatilor care afecteaza copilul La varsta mica – promovarea sanatatii fizice,
stimularea functiilor cognitive, sociale si a dezvoltari emotionale – la nivelul familiei
La adolescenta – interventii asupra contextului in care cresc adolescentii, tinand cont de creterea autonomiei – scoala
Interventii diferite- la nivel general si asupra grupurilor aflate la risc.
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
52
POPULAŢIA VÂRSTNICĂPOPULAŢIA VÂRSTNICĂ: GRUP : GRUP
VULNERABILVULNERABIL
“Singura prevenire valabilă a senescenţei este redarea demnităţii “Singura prevenire valabilă a senescenţei este redarea demnităţii omului care îmbătrâneşte.” omului care îmbătrâneşte.” (I. Simeone)(I. Simeone)
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
53
Context
Populaţia persoanelor în vârstă de peste 60 de ani este de 600 milioane
2005 - 18% din populaţia mondială > 60 ani
> 65 ani – 11% bărbaţi, 16% femei prezintă incapacităţi
> 80 ani 4 din 5 persoane - prezintă un anumit grad de incapacitate
18,3% din populaţia României - > 60 aniCatedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureşti54
10
Cauzele îmbătrânirii populaţiei
natalităţii
mortalităţii generale
mortalităţii precoce
speranţei de viaţă
performanţele medicaleCatedra de Sanatate Publica si
Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti55
Metode de apreciere a îmbătrânirii populaţiei Ponderea populaţiei vârstnice în totalul
populaţiei
Vârsta medie a populaţiei
Varsta mediana a populatiei (in 2010 –populatiaeuropeana 39,8 ani, in Romania 38,3)
Raportul – Nr. vârstnici Nr. copii
Indicele de dependenţă – Nr persoane inactiveNr persoane active
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
56
Importanţa pentru serviciile de sănătate Consum crescut de prestaţii medicale
supramorbiditate şi polimorbiditate tendinţă de supradiagnostic
Populaţie mai vulnerabilă la mediul fizic şisocial
Modificări în structura familiei familia preferăîngrijirea în unităţi speciale
Serviciile medicale primare (adresabilitate,accesibilitate) subevaluează morbiditateavârstnicilor
Incapacităţile funcţionale necesită serviciisociale adecvate
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
57
Principalele cauze de deces ale vârstnicilor
Bolile cerebro-vasculare
Bolile circulaţiei pulmonare
B.C.I.
H.T.A.
Boli respiratoriiCatedra de Sanatate Publica si
Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti58
Morbiditate specfică: alterare capacitate functională
artroza, osteoporoza hipoacuziile - 75% dintre vârstnici cataracta şi retinopatia diabetică -80% dintre
vârstnici boala Parkinson boala Alzheimer demenţa senilă incontinenţa sfincteriană
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
59
Schimbările cu care se confruntă persoana vârstnică Funcţiile corporale resimţite alterate Statutul social modificat Reducerea timpului de viaţă, apropierea morţii Pierderea motivaţiei de viaţă, a capacităţii de a face
planuri în viitor Trăiesc doliul anticipat Se confruntă cu durerea fizică, singurătatea, frica: “Mi-e
frică de singurătatea în faţa durerii şi a morţii” Scăderea stimei de sine:
Pierderea controlului asupra funcţiei şi integrităţii corporale
Dependenţa de îngrijiri Pierderea unor roluri în familie
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
60
11
Întrebări strategice (O.M.S.)
Cum va fi în stare un procent tot mai redus alpopulaţiei active să susţină nevoile în creştere alepopulaţiei vârstnice?
Numărul tot mai mare de vârstnici nu va determina încele din urmă falimentul sistemelor de îngrijiri desănătate şi sociale?
Cum ajutăm persoanele vârstnice să rămână active şiindependente?
Cum îmbinăm responsabilităţile statului şi ale familiei înîngrijirea persoanelor dependente?
Cum putem folosi experienţa, talentele şi abilităţilevârstnicilor?
Odată cu creşterea duratei medii a vieţii, cum putemîmbunătăţii calitatea vieţii persoanelor vârstnice?
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
61
Strategii de interventie
Reţea de servicii sanitare de îngrijiri la domiciliu Screening pentru identificarea vârstnicilor care pot
rămâne integraţi în familie şi necesită îngrijiri ladomiciliu
Centre de îngrijire de zi şi de noapte – centre depermanenţă
Centre de îngrijire pe termen lung pentru asistareamedico-socială a vârstnicilor cu boli cronice,dependenţi
Centre de îngrijire terminală Servicii de stomatologie specifice vârstnicilor Sprijin material pentru familiile având în îngrijire
vârstnici cu probleme socialeCatedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
62
Conceptul de “îmbătrânire activă”
• Scop: îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelorvârstnice
• Optimizarea oportunităţilor pentru sănătate şisecuritate
• Se asociază cu promovarea unui stil de viaţăsănătos – programe de prevenire aprincipalelor cauze de îmbolnăvire avârstnicilor (căderi, accidente, depistareprecoce tulburări de vedere, auz, etc.)
• Continuarea participării persoanelor vârstnicela viaţa economică, socială, culturală,spirituală
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
63
Raspunsul politic la inegalitatile in sanatate
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
64
Cluster 1-raspuns pozitiv si activ ( cel putin 1 raspuns)Cluster 2-raspuns variabil (fara raspuns exlicit la nivel national, dar raspunsuri regionaleCluster 3- revaltiv nedezvoltate (fara raspuns explicit pentru scaderea inegalitatilor in sanatateHEALTH INEQUALITIES IN THE EU, Peter Goldblatt, UCL Institute of Health Equity, 2013
Cluster 1: Danemarca, Finlanda, Norvegia, Marea BritaneiCluster 2: Belgia, Franta, Germania, Italia, Polonia,SuediaCluster 3: Cipru, Grecia, Ungaria, Romania
Obiective strategice ale OMS -2020
Promovarea sanatatii si reducerea iengalitatilor in sanatate
Imbunatatirea guvernarii in sanatate
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
65
WHO Action on Health Inequalities
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
66
Investitiiin
sanatatede-a
lungulcursului
vietii
Rezolvarea
principalelor
provocaridin
regiuneprivitoare
la sanatate
Imputernicirea
SS centrat
pepacient
Creereade medii
sicomunit
atisuportiv
e
Reducerea inegalitatilor si imbunatatireaguvernarii in sanatate
Adaugarea de valoare prin parteneriate
Oamenii sunt imputerniciti si sprijiniti sa atingapotentialul maxim de sanatate si bunastare
WHO Action on Health Inequalities, Ero Ziglio, Belinda Loring, Meeting of the EU Expert Group on Social Determinanta and health inequalities, 2013
12
Emigranţii- populaţie vulnerabilă
Emigraţia: deplasarea oamenilor întro zonă sau ţară nouă cu scopul de a muncii sau pentru condiţii mai bune de trai (Oxford Dictionary)
OMS – estimează că există în acest moment 1 miliard de emigranţi 740 milioane – emigranţi interni 260 milioane – emigranţi internaţionali
Emigranţii- populaţie vulnerabilă (cont’d)
Motivele emigraţiei: Conflicte armate Dezastre naturale Sărăcia Persecuţii politice Lipsa de acces la servicii de bază Căutarea de noi oportunităţi (în special în ceea ce
priveşte munca şi educaţia)
Emigranţii- populaţie vulnerabilă (cont’d)
Emigranţii nu trebuiesc consideraţi ca o populaţie omogenă. Există foarte multe diferenţe dpdv al stării de sănătate, riscurilor asociate şi conceptelor culturale.
Starea de sănătate corespunde cu statutul lor socioeconomic şi cultural precum şi cu prevalenţa bolilor din ţara/ comunitatea lor de origine.
Emigranţii- populaţie vulnerabilă (cont’d) Principalele probleme de sănătate ale celor ce
emigrează în UE În general, problemele lor de sănătate sunt similare cu cele
ale restului populaţiei (poate în anumite grupuri să aibă o prevalenţă mai mare)
Cele mai frecvente afecţiuni: Răni provenite din accidente Degerături, arsuri Accidente cardiovasculare Complicaţii legate de sarcină şi naştere Diabet Hipertensiune
Emigranţii- populaţie vulnerabilă (cont’d) Femeile – provocări specifice Sănătatea maternă, a
nounăscutului, a copiilor Sănătatea reproducerii Violenţa
Factori de risc: Afecţiuni psihosociale Complicaţii legate de naştere Mortalitate infantilă mare Consum de droguri Tulburări de nutriţie Alcoolismul Violenţa
Cresc vulnerabilitatea “în faţa”bolilor netransmisibile
Emigranţii- populaţie vulnerabilă (cont’d)
Copiii
Risc crescut de infecţii respiratorii şi diaree
Infecţii dermatologie (din cauza lipsei de igienă)
Număr crescut de decese pe parcursul călătoriei (de ex: când trec Marea Mediterană)
13
Emigranţii- populaţie vulnerabilă (cont’d) Emigranţii şi bolile transmisibile
Bolile transmisibile sunt asociate în special cu sărăcia. Emigranţii provin din comunităţi afectate de război, conflicte, crize economice şi parcurg distanţe lungi până la destinaţie.
Există un risc crescut de apariţie de boli cu transmitere aeriană, alimentară sau prin apă
Emigranţii- populaţie vulnerabilă (cont’d)
Emigranţii şi bolile transmisibile (II)
Fenomenul migraţiei poate “lega” diferite comunităţi dpdv al răspândirii bolilor transmisibile (de ex: TBC, hepatita, Ebola dar riscul importului acestora în Europa este extrem de redus)