DINAMICA EXTERNA

Curs 4

Dinamica externa cuprinde totalitatea proceselor de distrugere a rocilor de la suprafata scoartei terestre, de transport a produselor rezultate si acumularea lor, avand ca rezultat nivelarea si distrugerea formelor de origine endogena

Factorii exogeni sunt numerosi si variati, apartinand:• Atmosferei- vantul (actiunea eoliana)• Hidrosferei – apa de suprafata (ape curgatoare temporare, ape curgatoare

permanente, apa lacurilor, actinea ghetarilor), apa marilor si oceanelor• biosferei prin – eroziune, transport si acumulare

Dezagregarea si alterarea rocilor

-sunt procese fizico-mecanice (dezagregarea), respectiv chimice (alterarea), de fragmentare a mineralelor si rocilor , favorizand actiunea distructiva a factorilor modelatori exogeni

Obs. Dezagregarea si alterarea nu transporta materialul dezagregat. Intervin alti factori modelatori care indeplinesc acest rol de transport: - vantul sau - gravitatia

ACTIUNEA GEOLOGICA A ATMOSFEREI

•Eroziunea imbraca doua aspecte:

- coraziune = actiunea de roadere propriu-zisa a vantului - abraziune = actiunea vantului combinata cu actiunea de slefuire de catre particulele transportate (nisip, praf)

Obs. deflatie = Acţiunea de şlefuire a suprafeţelor mari în deşerturile pietroase prin îndepărtarea particulelor fine de nisip

•Transportul se realizeaza în funcţie de dimensiunea materialului transportat., prin- târâre (reptaţie- particulele mai mari), - saltaţie (particulele mai mici) - in suspensie

Actiunea atmosferei asupra scoartei terestre consta in actiuni chimice, fizice si mecanice Actiunea chimica- oxidari -carbonatari - caolinizari - lateritizari

Actiunea fizica – dezagregarea rocilor (rezistente diferite ale rocilor, lipsa solului , variatii termice diurne-nocturne, inghet-dezghet

Actiunea mecanica – actiunea directa a vantului = actiune eoliana

•Prin acumulare se formeaza (cu stratificaţie eoliană -încrucişată)

Dunele – forme asimetrice ce au -o panta lina (dinspre vant) -o panta abrupta (in partea opusa)

-dunele fluviatile au crestele dispuse perpendicular pe direcţia albiei râurilor -dunele litorale au crestele paralele cu ţărmul, se întâlnesc între Mamaia şi Năvodari până la gurile Dunării (în nord).

Barkhanele - dune cu forma de potcoava (in plan) -o fata lina in directia vantului -o fata abrupta= fata de alunecareObs. Barkhanele se deplaseaza incet pe directia vantului

ACTIUNEA HIDROSFEREIAPE CURGATOARE TEMPORARE1) Ape de siroire- provin din apa de ploaie care nu se infiltreaza in scoartaExercita o actiune - chimica de coroziune- se manifesta in roci moi si usor solubile -

direct- sare, gips; -indirect, cu ajutorul CO2 din apa- calcare - mecanica de eroziuneFormele de relief ce rezulta sunt:

- lapiezuri (santuri separate - doline sau ponoare (adancituri in de creste ascutite) forma de palnie, in calcare cu suprafata

orizontala)- apar atunci cand apele raman mai mult timp la suprafata rocilor

2) Torentii – sunt cursuri de ape temporare, formate pe pante mari, alimentate din ploi torentiale( in timp scurt si cantitate mare)Formele de relief sunt organismele torentiale

Un organism torential cuprinde: - bazinul de receptie (in partea superioara) - regiunea de transport (regiunea de mijloc) - conul de dejectie (in partea inferioara)Depozitele sedimentare ce iau nastere pe o panta:

-deluviu- material detritic depus torential, gravitational,pe pante sau in conuri de dejectie mici-proluviu-material detritic depus la baza pantelor sub forma de conuri de dejectie-coluviu- material detritic ce acopera conurile de dejectie de la baza pantelor-eluviu-material sedimentar ramas pe platouri in urma eroziunii, netransportat pe pante

Organisme torentiale

Depozite sedimentare de panta

APELE CURGATOARE PERMANENTESunt ape ale caror vai au apa in tot timpul anului, alimentandu-se si din stratele acvifere subterane; se alimenteaza din precipitatii, zapezi, ghetari.

Suprafata de pe care-si aduna apele se numeste bazin hidrografic al cursului de apa si este separate de alte bazine vecine prin cumpana apelor.

Elementele unei vai sunt: - talvegul - fundul albiei- linia ce uneste cele mai joase puncte dintr-o albie - albia minora - ingusta, sapata in prundisul albiei majore, prin care

curge raul la debite medii - albia majora (lunca) - larga, cu prundis si nisipuri pe care raul

curge la debite mari

Prin actiunea apelor curgatoare, de eroziune, transport (rulare si rotunjire) si acumulare se formeaza depozite aluvionare (aluviuni)

In timp un curs de apa evolueaza trecand prin 3 faze:-stadiul de tinerete - viteze mari, eroziunea verticala > eroziunea laterala,transporta material grosier-stadiul de maturitate- largire si adancire a albiei, se atinge profilul de echilibru-stadiul de batranete- viteze reduse, se formeaza coturi, meandre, se mareste cursul apei (se lungeste)

Prin reactivarea eroziunii, sedimentele vechi rămân pe o treaptă mai înaltă, formând o terasă

-Podul terasei- porţiunea plată de teren, înclinată spre albia minoră şi spre avalul văii

-Ţâţâna/şarniera terasei sau ruptura de pantă (din spatele terasei) de unde pot să apară rocile de bază.

-Fruntea terasei este porţiunea de teren abrupt (dinspre râu) care continuă cu şarniera

-Talpa terasei este un pat la baza terasei (de obicei format din argile)

Evolutia unui rau; formarea coturilor si a meandrelor

ACTIUNEA GEOLOGICA A LACURILOREste influentata de: volumul de apa, adancimea apei, caracterul statator al apei, variatile climatice.Dupa origine lacurile prezinta urmatoarele tipuri: lacuri tectonice, lacuri din cratere vulcanice, lacuri glaciare, Lacuri din depresiunile carstice, lacuri de baraj. Eroziune lacustra- bordura lacustra, vaiile sub-lacustre, alunecari sub-lacustreSedimentarea lacustra- formarea calcarelor, cretei, accidentelor silicioase, depozite evaporitice

ACTIUNEA GHETARILORSe manifesta prin eroziune, transport si depunere. Zapada si gheata acopera permanent 10% din suprafata continentelor- in zonele polare si-n muntii inalti--- ghetarii.Eroziunea glaciara= exhoratiune - slefuirea rocilorSedimentarea glaciara= morene – roci neconsolidate (=fragmente de roci desprinse si depuse de ghetari).

ACTIUNEA GEODINAMICA A MARIIAcţiunea sa geodinamică (asupra continentului) se manifestă prin cei trei factori importanţi: eroziune, transport şi sedimentareEROZIUNEA MARINǍ o eroziune litorală şi o eroziune sub-marină.•Eroziunea litorală se manifestă prin acţiunea mecanică de lovire a apei mării (valuri, curenţi, maree) asupra ţărmurilor (marginilor continentale) sub formă de ablaţie şi abraziune.

Ablaţia corespunde eroziunii manifestată prin îndepărtarea materialului solid. Când acţiunea apei se cumulează cu cea a materialului antrenat, are loc abraziunea marină.

Apa mării acţionează asupra rocilor şi prin acţiunea chimică de dizolvare.Atunci când acţiunea distructivă a ţărmurilor se datorează doar lovirii acestora de către apa mării, acţiunea este de eroziune marină propriu-zisa.•Transportul

-se manifesta prin valuri si maree - componenta perpendiculară pe ţărm- sortare granulometrica

-prin curentii marini litorali si valurile oblice, componenta paralelă, rulare rapida si accentuata a materialului transportat

•Sedimentarea marina- domeniul fluvio-marin- estuare, delte - domeniul litoral si de platforma- platforma, laguna, zona de self - domeniul bazinelor si foselor oceanice

BIOSFERA- AGENT GEOLOGIC- Prin actiunea organismelor vii, vegetale si animale

Exemple de roci in ordinea rezistentei la actiunea distructiva a factorilor exogeni

• Roci extrem de dure - bazalte, cuartite• Roci foarte dure - granite, sisturi cuartifere• Roci dure - calcare, gresii, conglomerate• Roci semidure - sisturi argiloase, conglomerate slab cimentate• Roci friabile - argile, argile-marnoase• Roci foarte friabile - argile-nisipoase, loess, pietris

Exemple de forme de relief (diferentiate in functie de tipul rocilor afectate de eroziune).• În roci insolubile (ex. granite, gnaise) sau în roci sedimentare dispuse în bancuri

groase, iau naştere profile transversale sub formă de defilee.• În roci calcaroase, prin dizolvări puternice iau naştere văi în chei. Când eroziunea

verticală se manifestă pe un interval geologic îndelungat se formează canioane.• Când un râu traversează formaţiuni geologice cu litologie şi rezistenţe la eroziune

diferite,se nasc astfel repezişurile