curs 3_litoralul mediteranean

8/21/2019 Curs 3_litoralul Mediteranean

1/31

Bazinul turistic al Europei

Litoralul mediteranean

Source: UNEP/MAP-Plan Bleu, 2009


2/31

Bazinele turistice ale Terrei

Categorii de spatii turistice

Elementele care intregesc fondul tur ist ic mondial precum si a modului de

interact iune intre resurs ele tur ist ice respect ive cu m ediul incon jurator, condu c ladi ferent ierea mai m ultor categori i de spat i i tur ist ice.

Astfel, dupa nivelul de antropizare se disting:

- spat i i cu predominanta a elementelor naturale (nemodificate

antropic) ex: Marele Canion, Cascada Niagara etc.

- spat i i uso r amenajate tur ist ic – elementele antropice se imbina cu

peisajul natural, apropape nemodificat (Mont Saint Michel, cetatile

precolumbiene etc);

- spat ii tur ist ice in deco r urb an – constituite pe baza unor elemente

caracteristice ale cadrului natural au dat configuratia specifica si ausporit atractivitatea (ex: Paris, Venetia, Atena, Praga, Rio de Janeoro

etc);

- spat i i puternic transformate – rezultate dintr-o actiune de

amenajare indreptata spre utilizarea turistica intensiva; in care

elementele originale ale cadrului natural sunt puternic modificate (ex:

Coasta de Azur, Costa del Sol etc).


3/31

Bazinul turistice ale Terrei

Gradul de atractivitate pentru fiecare dintre aceste spatii poate fi

stabilit in mod absolut prin numarul de turisti atrasi sau printr-un set de

indicatori specifici, in marimi relative cum ar fi: nr mediu de turisti pe

km2 / pe zi / pe trimestru etc.

Tarile ale carui teritoriu se caracterizeaza prin atractivitate turistica

datorita existentei unor factori naturali si/sau antropici de exceptie si

care sunt annual vizitate annual de fluxuri masive de turisti, se

constituie in ceea ce unii specialisti numesc bazine ale ofertei

tur is t ice .

Acestea se pot structura dupa dupa criteriul formarii si pozitiei lor in:

bazine truistice traditionale, structurate pe criterii geografice (Europei,

Americilor, Asiei, Africii etc.) si bazine turistice noi, structurate pe

criteriul pozitiei in raport cu locul de formare al cererii.


4/31

Bazinul Turistic al Europei

Europa reprezinta principalul bazin turistic traditional alTerrei. Prezenta unor obiective turistice de exceptie

antreneaza in Europa cele mai importante fluxuri turistice

la nivel mondial. Astfel, numai catre Europa Mediterana se

indreapta annual circa 185 milioane de turistiinternationali, concentrati mai ales in sezonul estival, iar

catre Europa Occidentala in jur de 100 milioane turisti.

La nivelul intregului continent se pot deosebi cateva axede circu lat ie tur is t ica . Astfel, Ionel Muntele si Corneliu

Iatu (2003) au creionat aceste axe dupa cum urmeaza:


5/31

Bazinul Turistic al Europei

a). axa mediana , pe traseul Rin – Ron – Marea Mediterana, folosita cu

precadere de turistii scandinavi, olandezi, belgieni, germani, britanici,

francezi si elvetieni care pot alege intre destinatiile dintre Franta si

Italia, sau Peninsula Iberica

b) axa occid entala - se desprinde din zona Parisului de cea mediana,

orientandu-se spre SV, spre Tara Bascilor, sau traversand Pirineii

spre interiorul Spaniei.

c) axa orientala – care se formeaza in Germania, canalizandu-se in

bazinul supeior al Dunarii, de unde strabate Elvetia si Austria, pentru

a dirija turistii spre Italia.

d) axa sud-est ica – corespunde miscarilor care au ca destinatie Grecia

sau coasta dalmata.

e) axa nord -sud - se contureza in Europa de Est, avand ca puncte de

plecare in principal Polonia si Rusia, iar ca destinatii favorite Grecia si

Turcia.


6/31

Exploatarea turistica a zonelor de litoral

Litoralul mediteranean constituie cea mai extinsa zonaturistica pentru turismul estival, remarcandu-se printr-un

potential natural si antropic de exceptie (valorificat

aproape in totalitate).

Dotare tehnica impresionanta – aprox .5 milioane delocuri de cazare numai in hoteluri.

Numarul de turisti internationali sositi si prin valoarea

veniturilor realizate.

Amenajarile turistice specifice se desfasoara aproape fara

intrerupere intre Gibraltar si Bosfor.


7/31


8/31

Bazinul turistic al Europei

Litoralul mediteranean



9/31



10/31


11/31


12/31


13/31

Tendintele incasarilor din turismul international 1970-2010 (US Dollars)


14/31


15/31

Tendintele pasagerilor de croaziera in principalele

destinatii mediteraneene (2003-2008)


16/31

Traficul de containere in porturile din Marea Mediterana in 2005


17/31

Localizarea si densitatea accidentelor cu hidrocarburi in

Marea Mediterana in 2004

Rezervele productiilor de petrol si gaze naturale in regiunea

mediterana 01/01/2007


18/31

Deseuri generate pe cap de locuitor in 2006 (kg/loc/an)

Deseuri municipale

Deseuri industriale nepericuloase

Deseuri periculoase


19/31

Provenienta deseurilor marine in Marea Mediterana


20/31

Componenta deseurilor municipale in cateva din tarile mediteraneene


21/31

Populatia fara acces la instalatii sanitare


22/31

Tendintele in ponderea populatiei conectata la statiile de epurare 1980-2006


23/31

Bazin de captare

Interiorul zonei costiere, campii costiere, benzi constiere, Poluarea terestra, captarea apei


24/31

Exploatarea turistica a zonelor de litoral

Litoralul mediteranean spaniol

In Spania, linia tarmului mediteranean a inceput sa fie amenajata

masiv dupa 1950, turismul litoral dezvoltandu-se in mai multe

sectoare denumite local “costa” .

Cea mai mare extensiune Costa del Sol, intre Gibraltar si Capo de

Gato, prezinta un aspect puternic urbanizat (fenomenul demarbellizare), spatiul natural fiind complet transformat, pana la

disparitia elementului natural. Lantul muntilor Sierra Nevada insoteste

acest sector litoral si constitute un paravan pentru masele de aer si ca

urmare climatul este mult mai placut.

In profil teritorial, zona a fost amenajata printr-un lant continuu de

statiuni destinate in general turismului de masa (este o zona in care s-

au produs o serie de efecte necontrolate in domeniul constructiilor,

spatiu aglomerat si multe cladiri de peste 10 etaje).


25/31


Dintre cele mai cunoscute statiuni: Estepona, Marbella, Fuengirola,

Benalmadena, Torremolinos, Torre del Mar, Torrenueva, Castell del

Ferro, Almerimar, Roquetas del Mar etc.

In statiunea Estepona sectoarele de plaja insumeaza 23 km, intre

acestea remarcandu-se: plaja La Rada, plaja El Cristo, plaja Marinaimpartita in doua sectoare: portul pentru nave de pescuit, portul pentru

ambarcatiuni de agrement. Hotelurile sunt numeroase predominand

cele mari: Gand Hotel Playabella, Los Duna Beach Hotel & SPA etc.

Statiunea Marbella prezinta sectoare inguste de plaja, din cauzadensitatii mari a cladirilor de peste 10 nivele, care formeza adevarate

ziduri de beton paralele cu marea. In sirul al doilea s-au dezvoltat

case de vacante ale unor miliardari, multi dintre ei din lumea araba, cu

terenuri de sport, piscine, terenuri de golf etc.


26/31

Intre Cabo de Palos si Cabo del Nao se desfasoara Costa Blanca, avand ca

centru urban important orasul Alicante, cu statiuni renumite: Benidorm, Calpe,

Altea, Villajoyossa, Santa Pola, Torrevieja, La Manga der Mar Menor etc. In

aceasta zona predomina clientela straina si de varsta a treia, capacitatea de

primire fiind deosebita. De ex., statiunea Benidorm poate gazdui pana la 300

000 turisti/serie, priminind annual peste 3 milioane de turisti.

Exista facilitati deosebite oferite pentru congrese, intalniri de afaceri sau

sportive, posibilitati de cazare pe termen lung (pentru pensionari care au

avantajul de a se bucura de iernile blande) – statiune privilegiata.

Una dintre cele mai moderne statiuni din zona este Manga der Mar Menor,

creata pe un cordon litoral de 22 km lungime si 300 m latime, ce inchide

partial o laguna – conditiile naturale si amenajarile specifice sunt favorabile

sporturilor nautice.



27/31

Spre nord, in zona Golfului Valenciei, intre Cabo del nao si cabo de

Tartosa, se desfasoara Costa del Azahar. Este o zona care se

adreseaza prioritar turistilor interni, intrucat nu dispune de dotari

complexe (numeroase case de vacante cu propietari spanioli).

Dintre cele mai importante statiuni amintim:Vinaros, Benicarlo,

Benicasim, Sagunto, Meliana, Denia (la inceputul lunii iulie sedesfasoara un interesant festival cand in apropierea marii sunt

eliberati cativa tauri), Cullera (scufundari acvatice).

Intre Cap de Tartosa si Barcelona se desfasoara Costa Dorada, cu

centrul urban tarragona si statiunile maritime mai importante: Vilanovai la Geltru, Calafell, Torredembarra, Salou etc. Zona este mai putin

intrata in circuitul international prezentand importanta pentru turismul

intern. Amenajarile turistice sunt relativ putine predominand, ca spatii

de cazare campingurile (14%).



28/31

La nord de Barcelona, pana la Cap de Creus si granita cu Franta, se

desfasoara Costa Brava, o zona cu relief foarte variat si atragator, respectivun tarm dantelat cu promontorii muntoase ce alterneaza cu mici golfuri si

zone de plaja. Este o regiune cu traditie a coastei mediteraneene, cu statiuni

cunoscute inca din sec. XIX. In prezent, regiunea este bine acoperita cu cai

de comunicatie, pretul este accesibil, fapt pentru care este preferata de turistii

francezi.

Dintre cele mai cunoscute statiuni: Tossa del Mar, Lloret del Mar, Blanes,Roses, Mataro, Calella etc. Unele statiuni au parut pe locul unor statiuni

pescaresti.

Turismul spaniol este bine reprezentat si in zona insulara arhipeleagul

Balearelor (insulele Mallorca, Menorca, Ibiza).

Centre urbane de interes turistic: Palma de Mallorca, Ciutadella, statiunimaritime: Camp de Mar, Mahon, Santa Eulalia del Rio, Cala Millor, Port de

San Miguel etc.

In zona insulara se remarca numarul foarte mare al caselor de vacanta (peste

2 milioane).



29/31

Litoralul mediteranean francez

(riviera franceza)

Este cea mai veche in ordinea intrarii in circuitul international si a

amenajarii.

Cuprinde statiuni turistice de talie internationala (Coasta de Azur),

unde annual sosesc circa 10 milioane turisti (dintre care mai mult de

jumatate la Nice). Orasul Nice s-a dezvoltat pe locul unei vechi

asezari din perioada romana, evoluand ca asezare pescareasca, iar

din sec. XIX se face cunoscuta ca statiune turistica (o contributie

deosebita la dezvoltarea asezarii ca statiune turistica au avut-o

britanicii, care au construit aici primele stabilimente turistice, respectiv

renumita “Promenade de anglais” care la sfarsitul sec. XIX totaliza 1km lungime. Orasul s-a extins teritorial dupa cel de-al doilea razboi

mondial, implicit si promenada s-a extins cu 9 km spre vest, insotita

de constructii noi (apartamente semirezidentiale).


30/31

Pe o lungime a tarmului de cca 150 km se desfasoara mai multestatiuni, intre care: Saint Tropez, Saint Raphael, Cannes, Antibes, Nice, Menton, Monte Carlo etc.

Coasta de Azur este o regiune care inregistreaza una dintre celemai intense activitati turistice la nivel mondial, si, totodata, ceamai solicitata zona turistica din lume (un raport de 100 turisti / 1locuitor) ( A. Gheorghilas – Geografia Turismului – Metode de

analiza in turism). Densitatea mare a amenajarilor turistice a creat, in timp, o serie

de probleme intre care:

- aglomeratia

- suprasaturatia

- degradarea mediului geografic

Intre solutiile care s-au gasit pentru estomparea acestor efecte

negative a fost si aceea de prelungire a amenajarilor litoraledincole de St.Tropez, pana la Toulon, unde campia litorala delargeste foarte mult, prin lucrari de amenajare turistica de tip “ex-nihilo” (din nimic nu se naste nimic ).


(riviera franceza)


31/31

Spre sud (dincolo de Cap Camarat) au aparut noi

sectoare de coasta: Cote de Maure cu statiunile

Hyeres, Le Levandou, Le Canadel etc. Cote dAzur

Varoise, intre gurile Rhonului si Toulon, cu statiunile:Cassis, La Ciotat, Bandol, Sanary sur Mer, precum si

marele centru urban portuar Marsilia; Cote dAmetist,

cuprinzand mari complexe turistice in Delta Rhonului,

cu statiunile: Port Camarague, Le Grande Motte,

Sette, Gruissan, Narbone – continua amenajarile

turistice pana la granita cu Spania, prin statiunile: Port

Barcares, Canet, Banylus, Callioure etc.


(riviera franceza)

curs 3_litoralul mediteranean

Documents