CURS 2

TEORII PRIVIND DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII

Studiul acestei teme vă va permite:

să explicaţi conceptul „dezvoltare”

să enumeraţi cele mai importante teorii ale dezvoltării Dezvoltarea este un proces prin care se realizează noi structuri funcţionale care diferenţiază comportamentul ducând la o mai bună adaptare la mediu (...) În dezvoltarea psihicului şi comportamentului contribuie factori biologici, socioculturali şi, nemijlocit, psihici. Fiecare dintre aceşti factori este necesar, dar nu şi suficient. Fără o ereditate normală şi în condiţii de imaturizare organică nu este posibilă o dezvoltare optimă. (P.P. Neveanu – Dicţionar de psihologie). Dezvoltarea individului uman poate fi privită din perspectivă filogenetică sau

ontogenetică (filogeneză, din grecescul phûlon, «trib», și genesis, “origine”: așadar, în cazul

nostru, originea oamenilor; ontogeneză, din grecescul ôn, ôntos, “fiinţă, ceea ce există”, și genesis, “origine”, adică dezvoltarea unui anumit copil de la fecundaţie și până la moarte). Din perspectiva activităţilor didactice, suntem preocupaţi de dezvoltarea ontogenetică care se realizează în trei planuri: biologic (procesele de creştere şi maturizare), psihologic (transformările produse la nivelul fenomenelor psihice) şi social (relaţiile cu mediul social şi integrarea în societate).

Dezvoltarea psihologică este un proces continuu, care se desfăşoară pe durata întregii vieţi. Cu toate acestea, până în prezent s-au elaborat puţine teorii ale dezvoltării care să surprindă dezvoltarea pe întregul parcurs al vieţii. Una dintre acestea este teoria elaborată de Erik Erikson (1963). În studiile sale, Erikson a abordat nu numai copilăria şi adolescenţa, ci şi transformările evolutive care au loc la vârsta adultă.

Dezvoltarea psihologică a copilului se exprimă printr-o evoluţie progresivă, globală, a tonusului, a mişcării, a afectivităţii, a inteligenţei, a limbajului. Aceste niveluri interacţionează strâns. Orice anomalie a unuia se reflectă asupra celorlalte, aşa cum demonstrează de exemplu, întârzierea dezvoltării fizice care se observă la copii lipsiţi de afecţiune. O caracteristică majoră a dezvoltării psihice este stadialitatea ei. Perioadele de vârstă în care tabloul psihocomportamental este relativ asemănător la toţi copiii au fost denumite stadii ale dezvoltării, ce se succed unele după altele. Divizarea evoluţiei psihologice a copilului în faze este arbitrară şi controversată, fiind puternic condiţionată de punctul de vedere adoptat de observator (psihanalitic, cognitiv). Caracteristicile care domină un stadiu sau altul al dezvoltării nu au o valoare formală, chiar dacă în practică, un copil este judecat după anumite criterii şi avem aşteptări specifice fiecărei vârstei. Aceste repere psihogenetice se manifestă prin conduite, caracteristici şi atitudini psihice care permit să se identifice în cazuri concrete diferenţele sau distanţa psihologică faţă de caracteristicile considerate normale. În precizarea reperelor psihogenetice ca posibilităţi de explicare a dezvoltării psihice, Ursula Şchiopu propune trei criterii:

- tipul fundamental de activitate: joc, învăţare, muncă-exprimă direcţionarea şi structurarea forţei energetice psihice pentru asimilarea de cunoştinţe, funcţionalitatea deprinderilor, abilităţilor cu tendinţa de a fi integrate în trăsături, însuşiri de personalitate;

- tipul de relaţii care pot fi obiectuale şi sociale; exprimă structura evolutivă sub raportul adaptării şi integrării sociale;

- tipuri de contradicţii dintre cerinţele externe şi cerinţe subiective (dorinţe, idealuri, aspiraţii) ca şi contradicţiile dintre fiecare categorie şi posibilităţile societăţii de a le satisface. Alte categorii de contradicţii se referă la opoziţia dintre structurile psihice vechi

şi cele noi (deprinderi, sentimente, interese), dintre diferitele laturi şi caracteristici ale personalităţii (aspiraţii-posibilităţi, afectivitate-inteligenţă) ca şi dintre conştient şi inconştient.

1.TEORIA DEZVOLTĂRII PSIHOSEXUALE (SIGMUND FREUD)

structura aparatului psihic cuprinde trei instanţe: Sine (ID), Eu (EGO) şi Supraeu

(Super Ego). LIBIDO-ul

1. Stadiul oral (canibalic) – între 0 şi 1 an

2. Stadiul sadic-anal – între 1 şi 3 ani 3. Stadiul falic – între 3 şi 5-6 ani 4. Perioada de latenţă – de la 5/6 ani până la pubertate

5. Stadiul genital – cu debutul în pubertate

2. TEORIA DEZVOLTĂRII PSIHOSOCIALE (ERIK ERIKSON)

crize de dezvoltare 1. Stadiul de la naştere - 1 an

Criza: încredere primară versus neîncredere primară 2. Stadiul 1-3 ani (copilaria mică)

Criza: autonomie versus indoiala, ruşine 3. Stadiul 3-6 ani (copilăria mijlocie)

Criza: iniţiativă versus culpabilitate

4. Stadiul 6-12 ani (copilaria mare) Criza: competenţă / hărnicie versus inferioritate

5. Stadiul 12-20 ani (adolescenţa) Criza: Identitate de sine versus confuzie de rol

6. Stadiul 20-30/35 ani (tanarul adult) Criza: Intimitate versus izolare de ceilalţi

7. Stadiul 35-65 ani (adultul)

Criza: Productivitate / realizare / generativitate versus stagnare 8. Stadiul după 65 de ani (bătraneţea)

Criza: integritate psihică versus disperare

3. TEORIA DEZVOLĂRII PSIHOGENETICE (JEAN PIAGET)

INTELIGENŢA

adaptarea (acomodarea şi asimilarea) şi organizarea

• stadiul senzorio-motor (0-2 ani)

• stadiul preoperator (2-7 ani) • stadiul operaţiilor concrete (7-11 ani) • stadiul operaţiilor formale. (11-15 ani)

4. TEORIA ECOPSIHOLOGICĂ (URIE BRONFENBRENNER)

SISTEME - roluri, norme şi reguli

1. MICROSISTEMUL 2. MEZOSISTEMUL

3. EXOSISTEMUL 4. MACROSISTEMUL 5. CRONOSISTEMUL

BIBLIOGRAFIE:

1. Birch, Ann – Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000 2. Diaconu, Mihai . Educaţia şi dezvoltarea copilului, Editura ASE, 2007 3. Cozărescu, Mihaela; Ştefan, Laura – Psihologia educaţiei – teorie şi aplicaţii, Editura ASE,

Bucureşti, 2004 4. Popescu-Neveanu, Paul – Dicţionar de psihologie, Editura Albatros, 1978 5. Popescu-Neveanu, Paul; Zlate, Mielu; Creţu, Tinca – Psihologie – manual pentru clasa a IX-

a, Şcoli Normale, EDP, Bucureşti, 1990 6. Munteanu, Anca – Un început care se numeşte Freud, Editura Sedona, 1997 7. Turcu, Filimon – Psihologie şcolară – Editura ASE, Bucureşti, 2004 8. http://www.des.emory.edu/mfp/302/302bron.PDF 9. http://pt3.nl.edu/paquetteryanwebquest.pdf

10. http://www.des.emory.edu/mfp/302/302bron.PDF 11. http://www.mymontessoriacademy.com/newsletters/websitebronfenbrennerecologicaltheory.

pdf 12. http://www.scribd.com/doc/2535097/V-Curs-Repere-psihogenetice-ale-dezvoltarii 13. http://amarhan.files.wordpress.com/2008/06/psihologia-varstelor_copilaria.pdf