curs 12 pedagogiei mata

PEDAGOGIE IFUNDAMENTELE PEDAGOGIEI.

TEORIA ŞI METODOLOGIA CURRICULUM-ULUI

Asist.dr. Liliana Mâţă,Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău

Curs 12

II. Teoria şi metodologia curriculum-ului

2. Proiectarea, implementarea şi evaluarea curriculum-ului (8 ore)2.1 Teorii privind proiectarea şi dezvoltarea curriculum-ului2.2 Reperele structurale şi procesuale ale proiectării curriculare

2.2.1. Finalit ăţile educa ţiei a) Delimitări conceptuale

b) Clasificare c) Operaţionalizarea obiectivelor

2.2.2. Con ţinuturile educa ţieia) Concept şi componente

b) Criterii de selecţie c) Documente curriculare

d) Modalităţi de organizare

Asist. dr. L. Mâ ţă, Pedagogie I, Curs 12, Semestrul II, Anul univ. 2010-2011

2.2.2. Conţinuturile educaţiei a) Concept şi componente


Concept

Defini ţie: Conţinuturile integrează un ansamblu de „cunoştinţe, valori şi atitudini care se concretizează în programe de învăţământ şi sunt diferenţiate în funcţie de scopuri şi obiective stabilite de societate prin intermediul şcolii”.

(Rassekh, S., Văideanu, G., apud C. Creţu, 1999, p. 212)

Categorii de con ţinut:� con ţinutul educa ţional : are o sferă

mai largă, deoarece include valorile promovate în cadrul şcolii, cât şi cele din afara şcolii specifice educaţiei informale, pe care elevii le asimilează prin metode şi mijloace mai puţin sistematizate decât cele didactice;

� con ţinutul curricular : include numai valorile propuse de şcoală, în cadrul orarului şcolar (educaţia formală) şi din cadrul activităţilor extraşcolare organizate de şcoală (educaţia nonformală)

(Creţu, C., 1999, p. 214)



Componente

� cunoştinţele: vizează achiziţiile din plan teoretic, concretizate în definiţii, reguli, legi, teorii

� Analizarea impactului dezvoltării tehnologiilor asupra mediului şi societăţii

� deprinderile: sunt componente automatizate ale activităţii umane formate prin exerciţiu

� priceperile: reprezintă îmbinări ale deprinderilor şi cunoştinţelor, care asigură execuţia rapidă într-un domeniu de activitate

� Utilizarea noilor tehnologii de informare şi comunicare, a termenilor şisimbolurilor specifice tehnologiilor

� Formarea capacităţii de proiectare, executare, evaluare, utilizare şivalorificare a produselor

Exemple



Componente

� atitudinile: constituie poziţia internă adoptată de o persoană faţă de situaţia socială în care este pusă şi determină modul în care aceasta va răspunde şi acţiona

� evaluarea resurselor personale

� valorile: exprimă preferinţe individuale socializate care definesc o persoană şi stau la baza caracterului acesteia

� comportamentele: reprezintă manifestarea obiectivă a acţiunii umane, sunt vizibile şi măsurabile

� formarea spiritului de iniţiativă şiantreprenoriat în planificarea carierei

� utilizarea noilor tehnologii de informare şi comunicare, a termenilor şi simbolurilor specifice tehnologiilor

Exemple

2.2.2. Conţinuturile educaţiei b) Criterii de selecţie


� criterii filosofice: exprimă necesitatea realizării unei concordanţe între cerinţele sociale şi general-umane ale societăţii la un anumit moment şi conţinutul curricular;

� criterii ştiinţifice: se referă la concordanţa conţinutului învăţământului cu noile descoperiri ale ştiinţei şi tendinţele de dezvoltare ale acestuia;

� criterii psihologice: exprimă necesitatea respectării particularităţilor de vârstă ale elevilor, ale nivelului de dezvoltare psihică;

� criterii pedagogice: necesită realizarea unui echilibru între cunoştinţele de cultură generală şi cele de specialitate, asigurarea continuităţii în învăţare prin sistematizarea conţinutului, accentuarea dimensiunii formative a învăţării (formarea capacităţilor intelectuale, a atitudinilor)

2.2.2. Conţinuturile educaţiei c) Documente curriculare


Planul-cadru de înv ăţământ

� are un caracter reglator -strategic şi exprimă concepţia pedagogică, teoria curriculară care fundamentează ştiinţific procesul de învăţământ la nivel naţional;

� structurează conţinuturile învăţământului pe ani şcolari, pe profiluri de învăţământ, indicând numărul minimal şi sau maximal de ore pentru fiecare disciplină de învăţământ sau arie curriculară

(Creţu, C., 1999, pp. 224-234)



Programa şcolar ă� redă sintetic conţinuturile

învăţământului pe ani şcolari sau pe cicluri de învăţământ (Creţu, C., 1999, pp. 235-243);

� elementele componente

- pentru învăţământul primar: obiective cadru, obiective de referinţă, conţinuturi, activităţi de învăţare, standarde curriculare de performanţă

- pentru învăţământul gimnazial şi cel liceal: competenţe generale, competenţe specifice, conţinuturi, atitudini şi valori, sugestii metodologice

� www.edu.ro- Învăţământ preuniversitar

- Învăţământ gimnazial- Programe şcolare

- Tehnologii



Manualul şcolar� constituie un instrument de predare

pentru profesor şi de învăţare pentru elev;

� detaliază şi concretizează conţinuturile învăţământului din programa şcolară pe capitole, subcapitole, lecţii;

� îndeplineşte mai multe funcţii (Nicola, I., 2002): - de informare;

- formativă: vizează posibilităţile pe care le oferă de prelucrare a informaţiilor, de aplicare a cunoştinţelor în practică;- de antrenare şi stimulare a proceselor şi capacităţilor psihice;- de autoinstruire

� răspunde la un set de exigenţe: - cerinţe de ordin ştiinţific: volumul informaţiilor, calitatea lor ştiinţifică, structura logică, evitarea erorilor ştiinţifice, a confuziilor, concordanţa dintre manual şi programa şcolară;- cerinţe psihologice: să corespundă particularităţilor de vârstă, să stimuleze creativitatea, să susţină atenţia, motivaţia;- cerinţe pedagogice: prelucrarea conţinuturilor după criteriile accesibilităţii, clarităţii, diferenţierii; să faciliteze studiul individual, dezvoltarea motivaţiei învăţării;- cerinţe de igienă: lizibilitatea textelor, calitatea hârtiei, a imprimării;- cerinţe estetice: calitatea tehnoredactării, a graficelor, ilustraţiilor, combinarea culorilor, aspectul copertei etc.;- cerinţe economice: rezistenţa în utilizare, costul manualului

2.2.2. Conţinuturile educaţiei d) Modalităţi de organizare


Monodisciplinaritatea:� este centrată pe obiectele de

studiu independente;� reprezintă forma tradiţională de

selecţie, organizare şi realizare a conţinuturilor;

� oferă elevului siguranţa avansării lineare pe un traseu cognitiv bine delimitat

Interdisciplinaritatea:� vizează corelarea informaţiilor din

domenii diferite şi prin metode de cercetare specifice;

� favorizează transferul de cunoştinţe şi rezolvarea de probleme noi;

� există mai multe modalităţi de realizare:

� interdisciplinaritatea unor domenii învecinate (ex: biologia şi chimia);

� interdisciplinaritatea problemelor abordate;

� transferul de metode sau de strategii de cunoaştere (ex: metodele analizei istorice);

� transferul de concepte (valorificarea conotaţiilor unui concept în domenii diferite)

2.2.2. Conţinuturile educaţiei d) Modalităţi de organizare


Pluridisciplinaritatea:� temele sunt abordate de mai multe

discipline, cu metodologii specifice;

� permite abordarea unui fenomen din perspective diferite

Transdisciplinaritatea:� este forma de întrepătrundere a

mai multor discipline şi de coordonare a cercetărilor astfel încât să determine în timp, prin specializare, apariţia unui nou domeniu de cunoaştere;

� reprezintă o nouă abordare a învăţării şcolare, din perspectiva unei teme noi de studiu;

� favorizează viziunea globală, transferul cunoştinţelor în contexte diverse

Exemplu:Tema “Relaţiile dintre membrii familiei” se studiază la disciplina Educaţie tehnologică, în clasa a VI-a.Această temă se poate studia şi la Disciplinele:- Limba şi literatura română- Cultură civică- Consiliere şi orientare.

Bibliografie selectivă

� Creţu, C. (1999). Teoria curriculum-ului şi conţinuturile educaţiei. Iaşi: Editura Univ. „Al. I. Cuza”.

� Cristea, S. (1998). Dicţionar de termeni pedagogici. Bucureşti: E.D.P.

� Dumitriu, C., Sacară, L. (2007). Pedagogie I : Suport pentru curs şi seminar. Bacău: Editura Alma Mater.

� Moise, C. (1996). Concepte didactice fundamentale. Iaşi: Editura Ankarom.

� Nicola, I. (2002). Tratat de pedagogie şcolară. Bucureşti: Editura Aramis.

� *** (2009). Programă şcolară. Educaţie tehnologică. Clasele a V-a – a VIII-a. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării.


curs 12 pedagogiei mata

Documents