curriculum pentru Şcoala profesional Ă - bq-portal.de · sta ţii de redresare şi înc ărcare a...

1

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE UNITATEA DE COORDONARE A PROGRAMULUI Lucrare finan ţată de DE REFORMĂ A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL Comisia European ă ŞI TEHNIC Phare-Vet RO 9405

CURRICULUM PENTRU ŞCOALA PROFESIONAL Ă

Anul al II-lea

PREGĂTIRE GENERALĂ: • ELECTROMECANIC • OPERATOR ÎN ELECTROTEHNICĂ • OPERATOR ÎN ENERGETICĂ

Familia Ocupa ţional ă ELECTROMECANICĂ

VARIANTĂ REVIZUITĂ BUCURESTI

1998

2

© Copyrigt 1998 – Reproducerile din lucrare, a unor părţi sau informaţii, sunt permise numai cu menţionarea sursei. Această publicaţie este gratuită, nu se comercializează. Telefon informaţii generale: 311.11.62; 312.54.98 E-mail: pmu @ phare – vet.kappa.ro

3

MINISTERUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

UNITATEA DE COORDONARE A PROGRAMULUI DE REFORMĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC

Phare-VET, RO9405

CURRICULUM PENTRU

ŞCOALA PROFESIONAL Ă

- varianta revizuită -

PREGĂTIRE GENERALĂ ANUL II "ELECTROMECANIC"

BUCUREŞTI 1998

4

AUTORI Curriculum ini ţial: 1.Tatiana BĂLĂŞOIU - ing. profesor gr. I, Grupul şcolar Comercial "Gh. Chiţu" Craiova - coordonator 2.Doiniţa BĂLĂŞOIU - ing. profesor gr. I, Grupul şcolar Comercial "Gh. Chiţu" Craiova 3.Florea GOAGĂ - ing. profesor gr. I, Grupul şcolar "Electroputere" Craiova 4.Mirela ION - ing. profesor gr. I, Grupul şcolar "Electroputere" Craiova 5.Cristian MIRESCU - ing. profesor gr. I, Grupul şcolar I.C.M. 3 Craiova 6.Letiţia MIRESCU - ing. profesor def., Grupul şcolar I.C.M. 3 Craiova 7.Georgeta PATRICIU - ing. profesor gr. I, Grupul şcolar ICM NR. 3 Craiova 8. Floare POPESCU - ing. profesor gr.I, Grupul şcolar ICM NR. 3 Craiova AUTORI Curriculum revizuit: 1.Tatiana BĂLĂŞOIU - ing. profesor gr. I, Grupul şcolar Comercial "Gh. Chiţu" Craiova - coordonator 2.Doiniţa BĂLĂŞOIU - ing. profesor gr. I, Grupul şcolar Comercial "Gh. Chiţu" Craiova 3.Mariana DINICĂ - ing. profesor gr. I, Grupul şcolar ICM NR. 3 Craiova 4.Georgeta PATRICIU - ing. profesor gr. I, Grupul şcolar ICM NR. 3 Craiova REFERENT ŞTIINŢIFIC: Gheorghe MANOLEA - prof. univ. dr. ing., Facultatea de Electromecanică Craiova REFERENT METODIC: Cornel NOVAC -lector Universitatea din Craiova Tehnoredactare: ing. Dan Predoaica -prof. def., Grup şcolar ICM "George Bibescu" Craiova

5

Plan de înv ăţământ revizuit Pregătire general ă - domeniul electromecanic

şcoala profesional ă anul II

1. Cultura general ă (8 ore/săpt.)

Nr. ore/ săpt.

1 Limba şi literatura română 1 2 Matematică aplicată 1 3 Stiinte naturale aplicate * 1 4 ştiinţe sociale/cultura civica * 1 5 Educaţie fizică 1 6 Limba modernă aplicată 1 7 Informatică aplicată 1 8 Orientare şi consiliere vocaţională 1

2. Cultura de specialitate (12 ore/s ăpt.)

Nr. ore/ săpt.

1 Desen tehnic 1 2 Mecanisme 1 3 Electrotehnică industrială 1 4 Măsurări electrice 1 5 Componente ale sistemelor de acţionare

electromecanice 5

6 Bazele tehnologiei aplicate 3 7 Instruire practică

din care:-laborator tehnologic 12 2

total 32 ore

Practică comasată 3 săptămâni x 30 ore = 90 ore nota anul 2.

6

Săpt. Desen tehnic 1 oră/săpt.

Mecanisme 1 oră/săpt.

Electrotehnică industrială 1 oră/săpt.

Măsurări electrice

1 oră/săpt.

Comp. ale sist. de acţionare

electromec. 5 oră/săpt.

Bazele tehnologiei

aplicate 3 oră/săpt.

Laborator tehnologic 2 oră/săpt.

Instruire practică

10 oră/săpt.

S1

G1 Asamblări

demontabile

G3 Mecanisme

G4 Reţele de curent

alternativ

G7 Măsurări în

curent alternativ

G8 Maşini electrice de

curent continuu G19 Tablouri electrice

Teme din G8 + G7

Teme din G19 + G8

S2 S3 S4 S5 G9

Transformatorul electric

Teme din G9 + G7

S6 S7

G20 Alimentarea cu

energie electrică a consumatorilor

S8 G10 Maşina electrică

asincronă

Teme din G10 + G7

S9

Teme din G20

S10 S11

G5 Circuite trifazate

în regim permanent sinusoidal

G11 Maşina electrică

sincronă

Teme din G11 + G5 +

G7 S12 S13

G21 Instalaţii de joasă

tensiune

S14 G12 Alegerea maşinilor

el. de acţionare

Teme din G12 + G5 +

G7 S15 S16 S17 G13

Acţionări hidraulice şi pneumatice

G22 Electrosecuritatea

în instalaţiile electrice

Teme din G13 + G5 +

G7 S18

Teme din G14 + G21

S19 S20 G14

Noţiuni generale despre aparatele el.

Teme din G5 S21

G6 Circuite electrice şi electronice -

utilizări specifice

G23 Instalaţii electrice de curenţi slabi

Teme din G6 S22 S23 G15

Ap. pentru comanda manuală

Teme din G15 + G6 +

G7 S24

Teme din G22

S25 S26 G16

Ap. pt. c-da. automată

Teme din G16 + G6 +

G7 S27 G2 Semne şi

reprezentări convenţionale

utilizate în electrotehnică, electronică şi

energetică

G24 Staţii de

redresare şi încărcare a

acumulatoarelor electrice

S28 G17

Aparate de protecţie

Teme din G17 + G6 +

G7 Teme din G23

S29 S30

S31 G18

Sist. de regl. automată

Teme din G6

S32 Instruire practică comasată 3 săpt. x 30 ore/săpt.

Teme din G24 S33

7

S34

8

MINISTERUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI UNITATEA DE COORDONARE A PROGRAMULUI

DE REFORMĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC Phare-VET, RO9405

CURRICULUM

PENTRU ŞCOALA PROFESIONAL Ă - varianta revizuită -

PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU MESERIA "ELECTROMECANIC" PREGĂTIRE GENERALĂ ANUL II

DISCIPLINA: DESEN TEHNIC

BUCUREŞTI 1998

9

INTRODUCERE

Desenul tehnic este reprezentarea grafică plană a unei concepţii sau a unei idei tehnice

după anumite norme şi reguli stabilite, în scopul reprezentării şi determinării unor obiecte, suprafeţe etc. Serveşte la transmiterea către executant a concepţiilor tehnice privind structura, funcţionarea şi fiabilitatea pieselor ce urmează a fi executate.

Obiectul "Desen tehnic" se studiază în primii ani de şcoală profesională. Modulele care vor fi parcurse în anul II sunt o continuare a celor parcurse în primul an şi au ca finalitate familiarizarea elevului cu desenul d ansamblu, asamblările demontabile şi nedemontabile precum şi cu semnele convenţionale utilizate în schemele electrice, electronice sau energetice.

Parcurgerea de către elevi a modulelor acestei discipline vizează următoarele obiective generale:

- să realizeze comunicarea industrial, utilizând limbajul propriu disciplinei şi semnele convenţionale standardizate pentru exprimarea aroală şi scrisă a situaţiilor/obiectivelor tehnice;

- să-şi însuşească/dezvolte deprinderile de utilizare corectă a instrumentelor de lucru; -să-şi dezvolte capacitatea de a reprezenta forme geometrice şi obiecte reale; -să-şi formeze abilitatea de a descifra/citi şi interpreta indicaţiile cuprinse într-un desen

industrial; -să-şi formeze/dezvolte deprinderile de reprezentare a unor repere specifice domeniului; -să fie convinşi că desenul tehnic mijloceşte comunicarea tehnică şi în acest scop să fie

preocupat pentru însuşirea temeinică a cunoştinţelor şi aplicarea lor consecventă; -să utilizeze operaţiile şi facilităţile pe care le oferă calculatorul pentru desenul tehnic

specific domeniului în care se pregătesc; -să ofere explicaţii tehnice profesionale exprimate oral, în mod corect; -să combine cunoştinţele şi deprinderile specifice diferitelor discipline în vederea

soluţionării problemelor.

10

MODULUL: DESENUL DE ANSAMBLU. ASAMBL ĂRI DEMONTABILE SPECIFICE DOMENIULUI

Obiective Con ţinut tematic Metode Resurse Criterii de evaluare -să enunţe regulile de reprezentare, poziţionare a componentelor şi cotare pentru un desen de ansamblu -să indice modul de completare a tabelului de componenţă pentru un desen de ansamblu -să citească un desen de ansamblu -să explice rolul controlului în desenul de ansamblu -să reprezinte asamblări de-montabile specifice dome-niului electric

Întocmirea desenului de ansamblu: -reguli de reprezentare -poziţionarea elementelor componente ale ansamblului -cotarea desenului de ansamblu -completarea tabelului de componenţă Citirea şi controlul desenelor: -generalităţi -exemple de citire şi control al desenelor Desene de ansamblu pentru asamblări demontabile: -asamblări prin cuplaje -asamblări prin lagăre -transmisii

-demonstraţie -observaţie dirijată -exerciţii -simulare -lucrări practice

-planşe/panouri didactice -mostre/subansamble componente ale unui reper reprezentat în desen de ansamblu -standarde -truse de desen tehnic -planşete -soft didactic Autocad

-să reprezinte în desen de ansamblu diverse repere specifice domeniului -să coteze un desen de ansamblu -să poziţioneze componentele într-un desen de ansamblu -să extragă, dintr-un desen de ansamblu, desenele de execuţie ale componentelor -să completeze tabelul de componenţă al unui desen de ansamblu -să citească un desen de ansamblu şi să-l controleze

MODULUL: SEMNE ŞI REPREZENTĂRI CONVENŢIONALE UTILIZATE ÎN ELECTROTEHNIC Ă, ELECTRONICĂ ŞI ENERGETICĂ

Obiective Con ţinut tematic Metode Resurse Criterii de evaluare -să (re)cunoască semnele convenţionale utilizate în electrotehnică, electronică, energetică şi să le decodifice pentr a înţelege/explica fun-cţionarea schemei respective -să asocieze diferitelor elemente de circuit elec-tric/electronic semnele convenţionale standardizate pentru a reprezenta o

Întocmirea schemelor electrice: -definirea şi clasificarea semnelor convenţionale utilizate în electrotehnică, electronică şi energetică -reprezentarea şi notarea semnelor convenţionale utilizate în electrotehnică, electronică şi energetică -reprezentarea schemelor electrice, notarea bornelor elementelor de circuit -tipuri de scheme electrice (desfăşurate, de conexiuni, de cabluri etc.)

-demonstraţie -exerciţii -lucrări practice

-normative -standarde -planşe/panouri cu semne convenţionale utilizate în electrotehnică, electronică, energetică -soft didactic

-să reprezinte scheme electrice de complexitate scăzută/medie: circuite de forţă, de comandă -să citească desenele unor scheme electrice decodificând semnificaţia reprezentărilor pe care le conţin acestea -să identifice/să poziţioneze într-o schemă electrică elementele componente folosind semnele convenţionale adecvate

11

schemă

12





PROGRAMA ANALITIC Ă PENTRU MESERIA "ELECTROMECANIC" PREGĂTIRE GENERALĂ ANUL II

DISCIPLINA: MECANISME

BUCUREŞTI 1998

13

MODULUL: MECANISME

Obiective Con ţinut tematic Metode Resurse Criterii de evaluare -să identifice locul mecanismelor în ansamblul unui sistem tehnic şi să indice rolul acestora -să enumere caracteristicile generale ale schemelor constructive/cinematice ale mecanismele

Noţiuni generale despre mecanisme: -maşina şi mecanismul ca sisteme tehnice -scheme constructive şi cinematice ale mecanismelor (generalităţi) -clasificarea mecanismelor după schema constructivă

-explicaţie -demonstraţie

-mecanisme diverse -film didactic

-să definească mecanismul -să diferenţieze schemele constructive de cele cinematice şi să exemplifice -să caracterizeze mecanismele după forma lor constructivă

-să redea prinicpalele definiţii relativ la structura mecanismelor -să caracterizeze structural, folosind mărimi adecvate, elementele, cuplele, lanţurile cinematice şi cinematice

Structura mecanismelor: -elemente cinematice -cuple cinematice (clasificare, stabilirea clasei unei cuple) -lanţuri cinematice (formula structurală, lanţuri desmodrome) -mecanisme (definiţie, clasificare, grad de mobilitate)

-demonstraţie -simulare

-mecanisme diverse -elemente de mecanisme -soft -film didactic

-să definească şi să clasifice elemente cinematice, cupele, lanţurile, mecanismele -să identifice o cuplă cinematică şi să-i stabilească clasa -să explice semnificaţia notaţiilor care intervin în formula structurală a lanţurilor cinematice şi în formula gradului de mobilitate şi să aplice aceste formule

-să clasifice mecanismele plane articulate pe baza grupelor structurale -să realizeze schema structurală a unui mecanism plan simplu, pornind de la schema cinematică

Alcătuirea schemelor structurale ale mecanismelor plane: -grupe structurale -diada şi principalele ei aspecte -alcătuirea schemelor structurale ale mecanismelor -determinarea clasei şi ordinului unui mecanism

-demonstraţie -observaţie dirijată

-mecanisme diverse -soft didactic

-să definească şi să clasifice grupele structurale -să definească diada şi să enumere/deseneze principalele ei aspecte -să determine clasa şi ordinul unui mecanism -să reprezinte schema structurală a unui mecanism simplu

-să redea conţinutul principalelor noţiuni specifice tipurilor de mecanisme studiate -să caracterizeze, cu parametrii adecvaţi şi să reprezinte grafic schematizat tipurile de mecanisme studiate -să indice aplicaţii ale

Principalele tipuri de mecanisme: -mecanisme cu bare -mecanisme cu came -mecanisme cu roţi dinţate -transmisii (cu fricţiune, cu curele, cu lanţuri) -mecanisme şi organe diverse

-observaţie dirijată -experiment

-mecanisme specifice domeniului de pregătire

-să încadreze un mecanism dat într-una din grupele cunoscute şi să indice principalele lui caracteristici -să identifice tipurile de mecanisme studiate în echipamentele specifice domeniului

14

mecanismelor studiate în activitatea specifică

15






DISCIPLINA: ELECTROTEHNIC Ă INDUSTRIALĂ

BUCUREŞTI 1998

17

MODULUL: CURENTUL ALTERNATIV MONOFAZAT ŞI ELEMENTE IDEALE DE CIRCUIT

Obiective Con ţinut tematic Metode Resurse Criterii de evaluare -să explice modul de generare a t.e.m. alternative -să definească mărimile periodice, pe cele alternative şi pe cele sinusoidale -să enumere caracteristicile mărimilor sinusoidale -să reprezinte vectorial mărimi sinusoidale

Principiul generatorului de c.a: -mărimi periodice, alternative, sinusoidale -reprezentarea vectorială a mărimilor sinusoidale

-obs. dirijată -demonstraţie -problematizare

-film didactic -echipament specific de laborator

-să reprezinte grafic mărimi periodice alternative şi sinusoidale şi să evidenţieze deosebirile dintre ele -să identifice şi/sau să calculeze în reprezentarea grafică a unei mărimi periodice alternative sinusoidale caracteristicile acesteia: valoarea maximă, efectivă, perioada, pulsaţia, faza iniţială, faza, frecvenţa -să reprezinte vectorial a mărime sinusoidală dată

-să descrie comportarea elementelor ideale de circuit în regim sinusoidal -să definească impedanţa şi defazajul şi să indice unităţile de măsură corespunzătoare -să definească puterile în curent alternativ, să indice valorile lor pentru elementele ideale de circuit şi unităţile de măsură

Rezistorul ideal în curent alternativ monofazat Bobina ideală în curent alternativ monofazat Condensatorul ideal în curent alternativ monofazat Impedanţa, admitanţa şi defazajul Puterea activă, reactivă şi aparentă

-demonstraţie -simulare

-modelare grafică pe calculator

-să reprezinte diagrama vectorială corespunzătoare elementelor ideale de circuit şi să indice valoarea defazajului tensiune-curent în fiecare caz -să precizeze valorile impedanţei şi admitanţei pentru fiecare element ideal de circuit -să precizeze valorile puterilor activă, reactivă şi aparentă pentru fiecare element ideal

-să deducă, pe baza diagramei vectoriale, valorile impedanţei şi defazajului unui circuit simplu -să stabilească, în funcţie de valoarea defazajului, caracterul unui circuit (rezistiv, inductiv, capacitiv)

Circuite simple în curent alternativ monofazat -circuitul RL serie -circuitul RC serie -circuitul RLC serie

-demonstraţie -problematizare -simulare

-modelare grafică pe calculator

-să reprezinte diagrama vectorială corespunzătoare circuitelor RL serie, RC serie, RLC serie -să deducă impedanţa şi defazajul unui circuit simplu pornind de la diagrama vectorială

18

MODULUL: CIRCUITE TRIFAZATE ÎN REGIM PERMANENT SINU SOIDAL

Obiective Con ţinut tematic Metode Resurse Criterii de evaluare -să explice modul în care se generează, produce şi transportă energia electrică -să reprezinte vectorial sisteme trifazate de t.e.m.

Noţiuni introductive Sistem energetic: producerea, transportul şi distribuţia energiei electrice Generarea sistemului trifazat de t.e.m. Clasificarea sistemelor trifazate

-demonstraţie -experiment -simulare

-film didactic -echipament specific de laborator -modelare pe calculator

-să enumere componentele unui sistem energetic şi să indice rolul fiecăreia -să clasifice sistemele de t.e.m. trifazate -să definească sistemul simetric de t.e.m., să-i asocieze relaţiile matematice corespunzătoare şi diagramele vectoriale -să diferenţieze grafic şi relaţional sistemele simetrice cu ordine directă, respectiv inversă a fazelor

-să recunoască/descrie conexiunile generatoarelor şi receptoarelor trifazate -să definească mărimile de linie/de fază -să opereze cu relaţiile matematice între mărimile caracteristice fiecărei conexiuni -să deducă relaţiile între mărimile de linie şi cele de fază pe baza diagramelor vectoriale corespunzătoare fiecărei conexiuni

Conexiunile generatoarelor şi receptoarelor trifazate Conexiunea triunghi a generatoarelor şi receptoarelor trifazate Conexiunea stea a generatoarelor şi receptoarelor trifazate Marcarea mărimilor de linie şi fază Marcarea bornelor

-experiment -simulare -demonstraţie

-film didactic -receptoare şi generatoare în conexiune stea şi triunghi

-să deseneze schemele corespunzătoare conexiunilor stea/triunghi ale generatoarelor şi receptoarelor -să definească şi să reprezinte grafic pe o schemă dată mărimile de lini şi pe cele de fază -să redea relaţiile matematice între mărimile de linie şi de fază şi să explice semnificaţia notaţiilor -să asocieze unei conexiuni date (stea, triunghi) mărimile vectoriale caracteristice, să le noteze şi să indice relaţii simple de calcul

-să indice relaţiile de calcul ale puterilor în circuitele trifazate -să stabilească expresii echivalente de calcul ale puterilor folosind relaţiile între mărimile de fază şi

Puteri în circuite trifazate: -în conexiune stea -în conexiune triunghi Relaţii de calcul

-conexiunea inversă -obs. dirijată

-set de folii -să definească puterile în sistemele trifazate -să aplice relaţiile pentru calculul puterii în funcţie de conexiunea dată a sistemului

19

cele de linie

MODULUL: CIRCUITE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE – UTILIZĂRI SPECIFICE

Obiective Con ţinut tematic Metode Resurse Criterii de evaluare -să definească elementele neliniare de circuit -să caracterizeze cu mărimi adecvate elementele neliniare de circuit, apelând la reprezentarea grafică a dependenţei între aceste mărimi -să explice funcţionarea şi utilizările elementelor neliniare

Noţiuni generale despre elementele neliniare de circuit (termistor, varistor) Caracteristicile elementelor neliniare şi parametrii de circuit specifici Circuite simple cu elemente neliniare

-demonstraţie -experiment

-echipament specific de laborator -film didactic

-să definească elementele neliniare pe baza caracteristicii tensiune curent corespunzătoare -să definească parametrii caracteristici elementelor neliniare studiate şi să-i noteze -să clasifice elementele neliniare după forma caracteristicii statice -să explice funcţionarea elementelor neliniare şi să indice utilizări ale acestora

-să caracterizeze materialele funcţie de benzile de energie -să explice conductivitatea semiconductoarelor -să caracterizeze dioda semiconductoare în stare blocată şi în stare de conducţie şi să deducă de aici un model liniar pentru aceasta -să explice funcţionarea unei diode Zener şi să indice utilizările acesteia

Clasificarea materialelor în funcţie de benzile de energie Conductivitatea semiconductoarelor (intrinsecă, extrinsecă) Dioda semiconductoare: joncţiunea p-n, caracteristica tensiune-curent, polarizarea directă şi inversă, modele liniare Tipuri de diode semiconductoare: caracteristici, utilizări Dioda Zener

-conexiune inversă -demonstraţie -experiment

-echipament specific de laborator -film didactic -modelare pe calculator a benzilor de energie (sau set folii)

-să explice conductivitatea semiconductoarelor pure şi a celor impurificate pe baza reprezentării grafice a structurii atomilor (Ge, Si etc.) -să clasifice materialele după benzile energetice -să deseneze caracteristica tensiune curent a unei diode în regim de polarizare directă şi inversă şi să precizeze ordinul de mărime al tensiunilor (directă, inversă) şi curenţilor (direct, invers)

20

-să liniarizeze grafic caracteristica reală a unei diode -să redea relaţiile matematice corespunzătoare modelelor liniare ale diodei -să deseneze caracteristica tensiune-surent a unei diode Zener şi să indice utilizările care decurg din alura acesteia

-să definească tranzistorul bipolar şi să precizeze denumirea bornelor sale -să caracterizeze regimurile posibile de funcţionare apelând la valorile mărimilor şi parametrilor caracteristici -să reprezinte grafic caracteristicile intrare-ieşire ale unui tranzistor bipolar în conexiune EC -să explice funcţionarea şi utilizările unor circuite date cu tranzistor bipolar

Tranzistorul bipolar: structură, conexiuni Tipuri de tranzistoare bipolare: caracteristici, utilizări Caracteristicile intrare-ieşire în conexiune EC Punctul static de funcţionare Circuite de ampli Oscilatoare simpleficare cu un tranzistor bipolar

-experiment -demonstraţie

-echipamente specifice de laborator -montaje diverse (reprezentate grafic sau realizate fizic)

-să deseneze un tranzistor bipolar (pnp, npn) şi să noteze bornele -să deseneze un tranzistor bipolar în conexiune corespunzătoare -să stabilească grafic punctul de funcţionare al unui tranzistor bipolar -să deseneze calitativ caracteristicile intrare-ieşire ale unui tranzistor bipolar în conexiune EC -să indice funcţia realizată de un circuit dat (amplificator, oscilator) -să deseneze un circuit amplificator cu un tranzistor bipolar şi să precizeze condiţiile necesare pentru oscilaţie

21





PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU MESERIA "ELECTROMECANIC" PREGĂTIRE GENERALĂ ANUL II

DISCIPLINA: MĂSURĂRI ELECTRICE

BUCUREŞTI 1998

23

MODULUL: MĂSURĂRI ÎN CURENT ALTERNATIV

Obiective Teme Metodologie Resurse Criterii de evaluare -să explice principiul constructiv şi funcţionarea aparatelor indicatoare de curent alternativ -să enumere componentele specifice aparatelor indicatoare de curent şi să explice rolul fiecăruia -să indice domeniile de aplicabilitate/utilizarea unui aparat indicator dat -să identifice sursele principale de erori care pot apare la măsurarea cu aparatele indicatoare

Aparate indicatoare de curent alternativ şi aparate universale: -aparate cu redresoare -aparate electrodinamice/construcţie, funcţionare, caracteristici metrologice, utilizări -aparate electronice de tensiuni alternative (voltmetre electronice de c.c. şi c.a, milivoltmetre electronice) -multimetre (referire la domeniile de curent alternativ)

-demonstraţie -comparaţie -conexiune inversă -problematizare

-echipamente specifice de laborator -multimetre -aparate indicatoare de curent alternativ

-să enumere aparatele care aparţin grupei şi caracteristicile metrologice specifice fiecăruia -să identifice un aparat dat şi să indice utilizările posibile ale acestuia

-să descrie construcţia transformatoarelor de măsurat evidenţiind prin comparaţie deosebirile şi asemănările dintre ele -să explice funcţionarea transformatoarelor de măsurat -să recunoască modul de marcare la bornelor unui transformtor de măsurat şi să indice, pe această bază, tipul său -să identifice sursele de erori la măsurarea cu transformatoare de măsură -să indice utilizările posibile ale unui transformator de măsurat în corelaţie cu caracteristicile sale metrologice

Transformatoare de măsură (de tensiune, de curent) -construcţie -fucnţionare -marcarea bornelor -erori (definire) Utilizarea transformatoarelor de măsurat în circuitele trifazate

-demonstraţie -comparaţie -explicaţie -problematizare

-transformatoare de măsură -film didactic -prospecte -machete

-să definească principalele caracteristici constructive, funcţionale şi erorile transformatoarelor de măsurat -să compare transformatoarele de forţă cu tzransformatoarele de măsurat şi să indice asemănări şi deosebiri -să indice tipul unui transformator de măsurat dat şi să indice utilizări ale acestuia

-să enumere categoriile de metode pentru măsurarea impedanţelor şi metodelor aparţinând fiecăreia -să explice principiul metodelor de măsurare a impedanţei -să indice denumirea unei punţi, dându-se schema acesteia, şi să

Aparate şi echipamente electrice pentru măsurarea impedanţelor: -metode directe -metode de punte (principiul punţii de c.a., punţi pentru capacităţi, punţi pentru inductivităţi, punţi RLC, punţi electronice)

-comparaţie (cu măsurarea rezistenţei în c.c.) -demonstraţie -problematizare -experiment

-aparate de măsură specifice metodelor indirecte -punţi de c.a. -aparate pentru

-să clasifice metodele pentru măsurarea impedanţelor -să compare metodele pentru măsurarea impedanţelor cu metodele pentru măsurarea rezistenţelor şi să stabilească analogii şi diferenţe

24

preiczeze utilizarea ei -metode indirecte (substituţie, metoda industrială)

măsurarea parametrilor de circuit

-să identifice tipul unei punţi dându-se schema ei de principiu şi să indice domeniul de aplicabilitate

-să explice principiul metodelor de măsurare a puterilor în circuitele de c.a. pornind de la relaţiile de calcul a fiecăreia -să indice utilizările aparatelor studiate în circuitele de c.a. monofazat şi trifazat în funcţie de caracteristicile lor metrologice

Măsurarea puterii electrice -măsurarea puterii aparente, active, reactive în circuitele de curent alternativ monofazat (metode directe şi/sau indirecte) -măsurarea puterii active în circuitele de c.a. trifazat -măsurarea puterii reactive în circuitele de c.a. trifazat

-conexiune inversă -experiment -demonstraţie

-film didactic -aparate pentru măsurarea puterilor în circuitele de c.a. monofazat şi trifazat -set folii cu schemele de măsurare

-să enumere metodele de măsurare a puterilor în circuitele de c.a. monofazat şi trifazat -să reprezinte schema de conectare în circuit a aparatelor pentru măsurarea puterilor în circuitele de c.a. cunoscând relaţiile de calcul ale puterilor respective -să compare, dpdv energetic şi al erorilor, metodele de măsurare a puterilor

-să explice principial funcţionarea contoarelor -să recunoască bornele unui contor şi să indice conectarea acestuia în circuit, reprezentând schema electrică aferentă -să explice importanţa măsurării puterii reactive

Măsurarea energiei electice -contorul monofazat -contorul trifazat de energie activă -principii de măsurare a energiei reactive

-demonstraţie -comparaţie -problematizare

-contoare diverse -film didactic -normative

-să explice principiul măsurării energiei în circuitele de curent alternativ -să reprezinte schema circuitelor de măsurare a energiei active în curent alternativ mono şi trifazat şi să marcheze, prin corelare, bornele contorului

-să explice principiul metodei indirecte de măsurare a factorului de putere pornind de la relaţia de calcul a acestuia -să reprezinte schema circuitului de măsurare a factorului de putere prin metoda indirectă -să enumere componentele unui fazmetru electrodinamic şi rolul fiecăreia

Măsurarea factorului de putere -metode indirecte -metode directe (fazmetrul electrodinamic)

-conexiune inversă -demonstraţie -experiment

-fazmetre -prospecte -aparate necesare metodelor indirecte

-să redea relaţia de calcul a factorului de putere şi să indice aparatele necesare şi modul lor de conectare în circuit reprezentând schema electrică de măsurare -să explice principiul măsurării directe cu fazmetrul electrodinamic şi să reprezinte schema electrică a circuitului de măsurare

-să enumere tipuri de frecvenţmetre şi să explice principiul

Măsurarea frecvenţelor -metoda directă (frecvenţmetre cu

-conexiune inversă

-frecvenţmetru -să explice principiul măsurării directe a frecvenţei

25

constructiv/funcţional -să indice utilizările unui frecvenţmetru dat şi limitările/erorile care intervin în măsurare

lamele vibrante, cu logometre, cu condensator)

-demonstraţie -experiment

-să reprezinte într-o schemă electrică montarea unui frecvenţmetru de tip dat

-să explice principiul constructiv şi funcţionarea osciloscopului -să enumere elementele panoului frontal şi să indice utilitatea pentru fiecare -să explice sumar principiul măsurărilor cu osciloscopul

Osciloscopul -principiul general de construcţie şi funcţionare -schema bloc şi rolul principalelor blocuri componente -descrierea panoului frontal -utilizări -principiile măsurărilor cu osciloscopul

-demonstraţie -experiment -problematizare

-osciloscop -echipamente didactice de laborator -soft didactic

-să enumere blocurile componente ale unui osciloscop şi să indice rolul fiecăruia -să identifice elementele panoului frontal şi să indice utilitatea fiecăruia -să explice principiul măsurării mărimilor electrice cu ajutorul osciloscopului

--să enumere particularităţile măsurării mărimilor cu aparate digitale -să enumere componentele principale ale aparatelor digitale şi să indice rolul lor funcţional -să exemplifice diverse tipuri de aparate digitale

Aparate de măsurat digitale -sisteme de numerare -principiu de funcţionare -clasificare -părţi componente, schema de principiu -tipuri de aparate digitale

-demonstraţie -problematizare -exepriment

-aparate numeric -prospectee de măsurat

-să cunoască părţile componente ale aparatelor digitale -să indice utilizările aparatelor digitale -să identifice elementele panoului frontal şi să indice utilitatea fiecăruia

26






DISCIPLINA: COMPONENTE ALE SISTEMELOR DE AC ŢIONARE ELECTROMECANICĂ

BUCUREŞTI 1998

27

MODULUL: MAŞINI ELECTRICE DE CURENT CONTINUU

Obiective Teme Metodologie Resurse Criterii de evaluare -detaliază construcţia maşinii de c.c. -explică reacţia indusului şi comutaţia -reprezintă şi interpretează caracteristicile generatoarelor şi motoarelor de c.c. -explică metodele de pornire, de reglare a vitezei şi de frânare folosite la motoarele de c.c. -precizează normele de tehnica securităţii muncii

Noţiuni generale despre maşini electrice de c.c.: clasificare, mărimi nominale, elemente constructive de bază Tensiunea electromotoare indusă şi cuplul electromagnetic Reacţia indusului şi comutaţia Caracteristicile generatoarelor de c.c. cu excitaţie independentă, serie şi derivaţie Caracteristica mecanică a motoarelor de c.c. cu excitaţie independentă şi serie Pornirea motoarelor de c.c. Reglarea vitezei la motoarele de c.c. Frânarea motoarelor de c.c. Norme de tehnica securităţii muncii în exploatarea maşinilor de c.c.

-activitate de instruire practică -demonstraţie cu modele de maşini secţionate -instruire prin film didactic tematic -activitate practică de laborator -conversaţie euristică -problematizare

-echipamente specifice laboratorului de maşini electrice -elemente constructive ale maşinilor electrice de c.c. -cataloage de produse -reviste de specialitate -fişe de lucru

-defineşte maşina de c.c. -recunoaşte elementele constructive ale maşinii de c.c. -clasifică maşinile de c.c. -scrie formula tensiunii electromotoare indusă şi a cuplului electromagnetic -defineşte reacţia indusului şi comutaţia -interpretează caracteristicile generatoarelor de c.c. -interpretează caracteristicile mecanice ale motoarelor de c.c. -reprezintă schemele de principiu pentru pornirea motoarelor de c.c. -reprezintă schema de principiu pentru reglarea vitezei motoarelor de c.c. -reprezintă schema de principiu pentru frânarea motoarelor de c.c.

28

MODULUL: TRANSFORMATORUL ELECTRIC

Obiective Teme Metodologie Resurse Criterii de evaluare -enumeră elementele constructive -indică domeniile de utilizare -enunţă principiul de funcţionare -indică regimurile de funcţionare -precizează pentru fiecare încercare a transformatorului mărimea caracteristică determinată -reprezintă grupele de conexiuni ale transformatoarelor trifazate -justifică particularităţile auto-transformatorului faţă de transformator

Noţiuni generale despre transformatoare: utilizare şi clasificare, elemente constructive de bază Principiul de funcţionare al transformatorului monofazat Regimurile de funcţionare ale transformatorului monofazat Încercările transformatorului monofazat şi mărimile caracteristice care se pot determina Transformatoare trifazate: elemente constructive, conexiuni Autotransformatorul: construcţie, principiu de funcţionare

-demonstraţie cu obiecte reale -instruirea cu film didactic tematic -activitate practică de laborator -conversaţie euristică -problematizare

-echipamente specifice laboratorului de maşini electrice -elemente constructive de bază ale transformatoarelor electrice -ampermetre, voltmetre, wattmetre -reviste de specialitate -fişe de lucru

-defineşte transformatorul -recunoaşte elementele constructive ale transformatoarelor -explică funcţionarea transformatoarelor -enumeră regimurile de func-ţionare ale transformatoarelor -reprezintă schemele de principiu pentru încercarea de mers în gol, scurtcircuit şi în sarcină a transformatorului monofazat -identifică conexiunile şi grupele de conexiuni după simboluri -precizează asemănările şi deosebirile dintre transformator şi autotransformator

MODULUL: MAŞINA ELECTRICĂ ASINCRONĂ

Obiective Teme Metodologie Resurse Criterii de evaluare

-enumeră elementele constructive -explică principiul de funcţionare -argumentează expresia cuplului electromagnetic -reprezintă grafic caracteristica mecanică

Noţiuni generale despre maşina asincronă: definiţie, elemente constructive de bază, funcţionare Cuplul electromagnetic şi caracteristica mecanică Pornirea şi reglarea turaţiei la motorul asincron trifazat cu inele

-demonstraţie cu obiecte secţionate -instruirea prin film didactic tematic -activitate practică de

-planşe -echipamente specifice laboratorului de maşini electrice -motor asincron -elemente constructive de

-defineşte maşina asincronă -recunoaşte părţile constructive ale maşinii asincrone -clasifică maşinile asincrone -explică funcţionarea maşinii asincrone -explică caracteristica mecanică a maşinii asincrone

29

-explică metodele de pornire pentru fiecare tip de motor

Pornirea şi reglarea turaţiei la motorul asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit Caracteristica mecanică pentru fiecare tip de motor asincron

laborator -conversaţie euristică -problematizare

bază ale maşinii asincrone cu inele şi cu rotorul în scurtcircuit -reviste de specia-litate -cataloage de produse -fişe de lucru

-reprezintă schema de principiu pentru pornirea şi reglarea turaţiei motoarelor asincrone cu inele şi cu rotorul în scurtcircuit

MODULUL: MAŞINA ELECTRICĂ SINCRONĂ

Obiective Teme Metodologie Resurse Criterii de evaluare -defineşte maşina sincronă; -identifică elementele compo-nente ale maşinii sincrone; -explică principiul de funcţionare şi regimurile de funcţionare ale generatorului sincron; -interpretează graficul depen-denţei dintre cuplul electro-magnetic şi mărimile carac-teristice; -enumeră metodele de pornire -explică rolul convertizorului sincron

Noţiuni generale despre maşina sincronă: definiţie, elemente constructive de bază Funcţionarea generatorului electric sincron şi regimurile de funcţionare Cuplul motorului sincron şi regimurile de funcţionare Pornirea motorului sincron Convertizorul sincron Norme de tehnica securităţii muncii

-conversaţie euristică -activitate practică de laborator -instruire cu film didactic

-planşe -echipamente specifice laboratorului de maşini electrice -elemente con-structive de bază ale maşinii sin-crone -reviste de specialitate -cataloage de produse -fişe de lucru fişă de evaluare

-identificarea părţilor constructive ale maşinii sincrone -explicarea funcţionării genera-torului sincron -enumerarea posibilităţilor de pornire ale motoarelor sincrone -explicarea rolului convertizorului sincron

MODULUL: ALEGEREA MA ŞINILOR ELECTRICE DE ACŢIONARE

Obiective Teme Metodologie Resurse Criterii de evaluare -enumeră elementele componente ale unui sistem de acţionare electrică; -interpretează fiecare tip de caracteristică mecanică şi

Noţiuni generale despre sistemele de acţionare electrică: definiţie, structură Caracteristicile mecanice ale maşinilor de lucru Servicii de funcţionare ale maşinilor de

-conversaţie euristică -activitate practică de laborator

-folii retroproiector -film didacic tematic -fişe de lucru

-definirea sistemului de acţionare electrică; -reproducerea schemelor bloc ale sistemelor de acţionare electrică; -interpretarea caracteristicilor

30

regim de funcţionare pentru maşinile de lucru şi motoarele electrice; -analizează criteriile care stau la baza alegerii motoarelor electrice

lucru Alegerea motorului electric în funcţie de caracteristica mecanică Determinarea puterii motoarelor în funcţie de încălzire

-instruire cu film didactic -descoperire

-fişă de evaluare mecanice ale maşinilor de lucru dând exemple de maşini de lucru pentru fiecare tip de caracteristică; -definirea fiecărui serviciu de funcţionare; -caracterizarea încălzirii şi răcirii motoarelor electrice; -enumerarea criteriilor de alegere a motoarelor electrice pentru un sistem de acţionare

MODULUL: AC ŢIONĂRI HIDRAULICE ŞI PNEUMATICE. ORGANE PENTRU REŢINEREA, CONDUCEREA ŞI COMANDA

CIRCULAŢIEI FLUIDELOR

Obiective Teme Metodologie Resurse Criterii de evaluare -stabileşte elementele componente ale unui sistem de acţionare hidraulică şi pneumatică; -enumeră şi defineşte aparatele hidraulice şi pneumatice; -stabileşte rolul funcţional al fiecărui aparat din sistemele de acţionare hidraulică şi pneumatică prezentate; -explică funcţionarea sistemelor de acţionare neelectrice luate ca exemplu; -enumeră avantajele şi dezavantajele acţionării neelectrice

Noţiuni generale despre sistemele de acţionare hidraulică şi pneumatică (definiţie, schemă bloc, rol funcţional) Noţiuni generale despre aparatele hidraulice şi pneumatice (clasificare, definiţie pentru fiecare tip, principiul de funcţionare, rol funcţional, utilizări); Surse de alimentare hidraulice şi pneumatice (definiţie, principiul de funcţionare, rol funcţional, utilizări); Exemplu de sistem de acţionare hidraulică (definiţie, structură, funcţionare); Exemplu de sistem de acţionare pneumatică (definiţie, structură, funcţionare); Schema de principiu a unei instalaţii ce utilizează fluide pentru ungere, angrenare; Avantajele şi dezavantajele acţionărilor hidraulice şi pneumatice

-conversaţie euristică -lecţie vizită -instruire prin film didactic tematic -activităţi independente de identificare a aparatelor -activitate practică de laborator

-aparate hidraulice şi penumatice -reviste de specialitate -panouri didactice tematice -machete de instalaţii de acţionare hidraulică şi pneumatică -film didactic tematic -fişe de lucru fişă de evaluare

-definirea sistemelor de acţionare hidraulică şi pneumatică; -clasificarea şi definirea aparatelor hidraulice şi pneumatice; -explicarea rolului funcţional al fiecărui aparat; -explicarea schemei de principiu a unei surse de alimentare hidraulică şi pneumatică; -identificarea elementelor din schema de principiu a unei instalaţii de ungere; -explicarea funcţionării sistemelor de acţionare hidraulică şi pneumatică; -enumerarea avantajelor şi dezavantajelor sistemelor de acţionare hidraulică şi pneumatică

31

MODULUL: NOŢIUNI GENERALE DESPRE APARATELE ELECTRICE

Obiective Teme Metodologie Resurse Criterii de evaluare -precizează rolul funcţional al fiecărui tip de aparat; -enumeră mărimile caracteristice ale aparatelor electrice, valorile lor şi unităţile de măsură; -explică solicitările la care sunt supuse aparatelor electrice în timpul exploatării lor; -descrie efectele solicitărilor asupra aparatelor electrice -enumeră măsurile şi mijloacele de protecţie împotriva solicitărilor

Clasificarea aparatelor electrice şi rolul lor Mărimile caracteristice ale aparatelor electrice Solicitările aparatelor electrice în timpul exploatării (electrice, termice, electrodinamice, uzură mecanică) datorate mediului în care lucrează Fenomene care produc solicitări ale aparatelor electrice (arcul electric de întrerupere, supracurenţi şi supratensiuni) Măsuri şi mijloace de protecţie împotriva solicitărilor

-conversaţie euristică -demonstraţia cu obiecte reale pentru a recunoaşte solicitările după efectele observate asupra unor aparate sau componente -problematizare -activitate de instruire practică

-diferite apa-rate electrice -prospecte -cataloage de produse -reviste de specialitate cu noutăţi tehnice -set de folii pentru retro-proiector -fişe de lucru -fişe de evaluare

-precizarea funcţiilor pe care le pot îndeplini aparatele în instalaţii şi stabilirea aparteneţei unui aparat dat la una din grupele studiate; -utilizarea corectă a unităţilor de măsură şi formulele de calcul pentru solicitările studiate; -punerea în evidenţă, prin exemple, a cauzelor şi efectelor solicitărilor studiate; -precizarea măsurilor ce se iau pentru mărirea rezistenţei la uzură mecanică; -explicarea, prin exemple, a modului în care se realizează protecţia aparatelor electrice

32

împotriva solicitărilor.

MODULUL: APARATE PENTRU COMANDA MANUAL Ă ŞI RACORDAREA LA RE ŢEA

Obiective Teme Metodologie Resurse Criterii de evaluare -justifică apartenenţa la grupa indicată cunoscând caracteristicile, funcţiile şi construcţia unui aparat electric dat/indicat; -diferenţiază aparatele studiate indicând particularităţile constructive ale acestora; -explică principiul de funcţionare şi enumeră varinatele constructive ale aparatele din grupă

Întreruptoare şi comutatoare pârghie (construcţie, clasificare, funcţionare, mărimi caracteristice); Întreruptoare şi comutatoare pachet (construcţie, clasificare, funcţionare, mărimi caracteristice); Întreruptoare şi comutatoare cu came (construcţie, clasificare, funcţionare, mărimi caracteristice); Separatoare; Prize şi fişe industriale; Comutatoare stea-triunghi (construcţie, principiu de funcţionare); Autotransformatoare de pornire (construcţie şi principiu de

-activitate practică de laborator -conversaţie euristică -demonstraţia cu obiecte secţionate -instruire prin film didactic tematic -descoperire

-diverse aparate electrice din grupa studiată -prospecte -cataloage cu produse -video-film tematic -set folii retroproiector -fişe de lucru -fişă de evaluare

-precizarea rolului funcţional al fiecărui aparat din grupă; -punerea în evidenţă, prin exemple, a caracteristicilor comune ale aparatelor manuale de conectare de joasă tensiune; -explicarea modului cum se asigură întreruptoarelor cu pârghie capacitatea necesară pentru întreruperea c.c.; -punerea în evidenţă a avantajelor comutatoarelor cu came faţă de cele pachet; -precizarea modului cum sunt dimensionate rezistenţele de pornire faţă de cele de reglare şi

33

funcţionare); Reostate de pornire şi reglare (construcţie, utilizări); Reostate de excitaţie (construcţie, utilizări); Controlere (construcţie, utilizări)

de excitaţie

MODULUL: APARATE PENTRU COMANDA AUTOMAT Ă ŞI AUXILIARE

Obiective Teme Metodologie Resurse Criterii de e valuare -argumentează apartenenţa la grupa indicată cunoscând caracteristicile, funcţiile şi construcţia aparatului; -precizează pentru fiecare aparat din grupă rolul funcţional, principiul de funcţionare, variantele con-structive, influenţa modului de realizare constructivă asupra performanţelor -redă şi explică conţinutul normelor de întreţinere şi

Contactoare şi ruptoare (principiu de funcţionare, tipuri constructive, mărimi caracteristice, elemente componente, domenii de utilizare, întreţinere şi exploatare) Combinaţii de contactoare cu relee: contactoare cu relee termice, inversoare de sens automate, comutatoare automate stea-triunghi, comutatoare automate de număr de poli Întreruptoare automate de joasă

-demonstraţia cu obiecte reale, cu echipamente tehnice -instruire prin film didactic tematic -lecţie-vizită -activitate practică de laborator -demonstraţie

-diverse aparate electrice din grupa studiată -panouri didactice tematice -prospecte -cataloage de produse -video-film tematic -folii retroproiector -fişe de lucru

-indicarea deosebirii dintre un contactor şi un ruptor din punct de vedere funcţional; -precizarea domeniilor de utilizare a contactoarelor şi categoriilor de regimuri de lucru în c.a.; -explicarea, pe schemă, a funcţionării contactorului cu relee termice şi precizarea tipului de blocare asigurată de inversorul de sens automat; -evidenţierea modulei de

34

exploatare a aparatelor electrice de joasă tensiune

tensiune (tipuri constructive, elemente componente) Aparate antigrizutoase şi antiexplozive Întrerupătoare automate de c.c. Măsuri de protecţia muncii în construcţia aparatelor electrice de joasă tensiune Butoane de comandă (caracteristice tehnice, tipuri constructive, măsuri de protecţie împotriva acţionării greşite a butoanelor) Chei de comandă Lămpi şi casete de semnalizare Limitatoare de cursă Microîntreruptoare (caracteristici tehnice, tipuri constructive, utilizări) Relee intermediare

asigurare prin construcţia aparatelor a protecţiei împotriva electrocutării şi modul de montare al acestora; -precizarea variantelor constructive ale butoanelor de comandă şi marcarea butoanelor de pornire şi oprire; -precizarea rolului funcţional al aparatelor auxiliare studiate; -exemplificarea folosirii limita-toarelor de cursă; -indicarea caracteristicilor micro[ntrerupătoarelor şi avantajelor şi dezavantajelor releelor trestie

MODULUL: APARATE DE PROTEC ŢIE

Obiective Teme Metodologie Resurse Criterii de evaluare -precizează funcţiile aparatelor de protecţie şi modalităţile prin care îşi realizează rolul în circuit; -formulează analogii şi diferenţiază aparatele grupei; -descrie modul de funcţionare al aparatelor de protecţie studiate;

Relee termice (construcţie, condiţii impuse, întreţinere şi exploatare, utilizare, protecţia la suprasarcină prin termistoare) Declanşatoare electromagnetice de scurtcircuit (construcţie, funcţionare, utilizare) Declanşatoare de tensiune minimă (construcţie, funcţionare, utilizare)

-demonstraţia cu obiecte reale, cu echipamente tehnice -activitate practică de laborator -conversaţie euristică

-diverse aparate electrice din grupa studiată -prospecte -cataloage de produse -video-film tematic -folii retroproiector -fişe de lucru

-precizarea condiţiilor tehnice impuse unui releu termic pentru protecţia motoarelor; -precizarea proprietăţilor termistoarelor şi a deosebirilor între un declanşator şi un releu; -redarea condiţiilor tehnice impuse unui declanşator de

35

-corelează parametrii circuitului protejat cu caracteristicile aparatelor de protecţie

Siguranţe fuzibile (principiul de funcţionare, construcţie, exploatare)

-activităţi pe grupe de elevi de identificare a elementelor componente ale unui aparat dat

-fişă de evaluare tensiune minimă şi precizarea tipului de protecţie asigurată; -stabilirea avantajelor şi deza-vantajelor siguranţelor fuzibile; -enumerarea precauţiilor ce trebuie luate la montarea siguranţelor fuzibile

MODULUL: SISTEME DE REGLARE AUTOMAT Ă

Obiective Teme Metodologie Resurse Criterii de evaluare -defineşte automatizarea şi prezintă avantajele ei dând exemple din activitatea practică -defineşte SRA-ul, clasifică şi redă schema bloc, explicând rolul fiecărui element; -indică mărimile caracteristice ale unui SRA şi influenţa asupra reglării;

Obiectul automaticii, avantajele şi importanţa automatizării; Noţiuni generale despre SRA (definirea reglării automate, mărimi caracteristice, elementele unui SRA, exemple de SRA-uri)

-conversaţie euristică -lecţie vizită -descoperire

-diverse machete sau instalaţii reale specifice meseriei din grupă -prospecte -cataloage de produse -video-film tematic -folii retroproiector -fişe de lucru

-identificarea fiecărui element component şi a rolului său în cadrul unui SRA; -explicarea pe schemă a exemplelor de SRA studiate

36






DISCIPLINA: BAZELE TEHNOLOGIEI APLICATE

BUCUREŞTI 1998

37

MODULUL: TABLOURI ELECTRICE

Obiective Teme Metodologie Resurse Criterii de evaluare -diferenţiază aparatele pentru echiparea tablourilor şi pupitrelor de comandă indicând particularităţile constructive ale acestora -redă scheme de legături pentru aparatele electrice de măsurat, de comandă, control şi semnalizare -clasifică tablourile de comandă, le diferenţiază între ele şi indică pentru fiecare componentele, rolul şi utilizările -descrie tehnologia de montaj a componentelor unui tablou/pupitru electric indicând toate sculele, materialele şi accesoriile necesare -explică conţinutul normelor şi procedeelor pentru exploatarea şi întreţinerea tablourilor electrice -aplică cunoştinţele dobândite pentru a-şi forma abilităţi şi deprinderi specifice lucrărilor de montaj a tablourilor/pupitrelor electrice

Aparate din componenţa tablourilor, pupitrelor de comandă şi control destinate măsurării şi înregistrării mărimilor electrice(ampermetre, voltmetre, wattmetre, contoare, înregistratoare): particularităţi constructive, scheme de legături în circuitele de c.c./c.a., montare/fixare pe panou Aparate pentru controlul, protecţia şi semnalizarea optică/acustică a stării circuitelor (siguranţe fuzibile, relee termice, relee maximale de curent, relee minimale de tensiune, lămpi de semnalizare, hupe, întreruptoare şi comutatoare, contactoare, separatoare, prize şi fişe): variante constructive, legarea în circuit, montare în tablou/pupitru de comandă Tablouri electrice de joasă tensiune: clasificare, descriere, particularităţi constructive, utilizări, scheme de conexiuni Întreţinerea şi exploatarea aparatelor şi echipamentelor din componenţa tablourilor/pupitrelor electrice: reetalonarea, protecţia împotriva deteriorărilor şi/sau dereglărilor, adaptarea unui aparat dat la valorile mărimilor din circuitul de utilizare (şuntul, rezistenţa adiţională, transformatorul de măsură) Măsuri de recuperare a materialelor refolosibile şi/sau deficitare.

-conversaţie introductivă -expunere problematizată -instruire prin film didactic -demonstraţie -activitate de instruire practică

-diverse aparate electrice şi echipamente din grupa studiată -tablouri electrice -pupitre de comandă -scheme de legături desenate şi realizate practic -film didactic tematic -prospecte -cataloage de produse -fişe de lucru -fişă de evaluare

-precizarea rolului funcţional al fiecărei componente studiate -punerea în evidenţă, prin exemple, a particularităţilor constructive ale componentelor unui tablou electric -explicarea modul în care se realizează montarea componentelor unui tablou electric -redarea schemei pentru legarea în circuit a aparatelor unui tablou electric -stabilirea apartenenţei unui aparat dat/indicat la una din grupele studiate -integrarea cunoştinţelor dobândite în ansamblul disciplinei efectuând conexiuni interdisciplinare -aplicarea cunoştinţelor teoretice în activitatea practică

38

MODULUL: ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRIC Ă A CONSUMATORILOR

Obiective Teme Metodologie Resurse Crit erii de evaluare -clasifică consumatorii în funcţie de cerinţele de asigurare a continuităţii în alimentarea cu energie electrică -enumeră caracteristicile principale ale unei instalaţii -indică mărimile care determină calitatea energiei electrice şi să explică de ce este necesară menţinerea lor la o anumită valoare -explică structura sistemului pentru alimentarea unui consumator utilizând reprezentări grafice adecvate -descrie/recunoaşte elementele componente ale reţelei unui consumator şi explică rolul lor funcţional -aplică condiţiile pentru alegerea aparatelor de protecţie în cazul unui consumator dat/indicat -redă şi explică conţinutul normelor de întreţinere şi exploatare a staţiilor şi posturilor de transformare

Clasificarea consumatorilor în funcţie de cerinţele de asigurare a continuităţii în alimentarea cu energie electrică. Caracteristicile tehnice principale ale unei instalaţii: putere instalată, putere maximă absorbită, nesimetrii, utilaje care produc şocuri de putere. Parametrii calitativi ai energiei electrice: tensiunea, frecvenţa. Scheme de alimentare a consumatorilor: schema bloc, alimentarea de bază, de rezervă, din surse proprii, gruparea consumatorilor, exemple. Elementele componente ale staţiilor şi posturilor de transformare: descriere, rol funcţional, amplasare, explicarea unor scheme de conexiuni date. Condiţii de alegere a aparatelor de protecţie (siguranţe fuzibile, relee termice) pentru alimentarea cu energie electrică a diferitelor tipuri de consumatori (motoare asincrone, instalaţii de iluminat şi prize). Norme de întreţinere şi exploatare a

-înainte de abordarea acestui modul se recomandă efectuarea unei vizite la o staţie /post de transformare -parcurgerea modu-lului se recomandă a fi însoţită de secvenţe corespunzător alese din filmul didactic tematic -demonstraţie -problematizare -activitate teoretică

-film tematic -documentaţie tehnică -aparate -trusa electrome-canicului -planşe tematice -fişe de lucru -fişă de evaluare

-să dea exemple de con-sumatori aparţinând grupelor delimitate în funcţie de cerinţele privind continuitatea alimentării -să indice în cazul unei instalaţii date caracteristicile principale -să redea conţinutul normelor privind parametrii calitativi ai energiei electrice -să identifice componentele unei staţii/post de transformare în condiţii concrete/date, indicând rolul fiecăreia, efectuând comparaţii cu alte staţii/posturi cunoscute, stabilind asemănări şi deosebiri -să citească şi să utilizeze documentaţia tehnică pusă la dispoziţie -să aplice practic cunoştinţele dobândite

39

staţiilor şi posturilor de transformare.

MODULUL: INSTALA ŢII DE JOASĂ TENSIUNE DE LUMINĂ ŞI FORŢĂ

Obiective Teme Metodologie Resurse Criterii de evaluare -precizează mărimile fotometrice şi unitatea de măsură corespunzătoare -defineşte un corp de iluminat -enumeră componentele corpurilor de iluminat -clasifică instalaţiile de iluminat -redă principalele prevederi ale normativelor în vigoare referitoare la alimentarea corpurilor de iluminat şi prizelor -enumeră în succesiune logică etapele de execuţie ale instalaţiilor studiate, explică conţinutul fiecăreia şi descrie operaţiile de efectuat utilizând limbajul propriu disciplinei explică regulile de montare, întreţinere, exploatare şi protecţia muncii prevăzute în normative -conştientizează importanţa recuperării şi refolosirii

Mărimi fotometrice şi unităţile lor de măsură Corpuri de iluminat: componente, posibilităţi de amplasare Clasificarea instalaţiilor de iluminat Condiţii pentru alimentarea corpurilor de iluminat şi prizelor (normative în vigoare) Etapele execuţiei instalaţiilor electrice de lumină şi forţă: -planul de execuţie al instalaţiei -materiale utilizate: conductoare, tuburi de protecţie, accesorii (simbolizare, marcare) -lucrări pregătitoare -montarea tuburilor de protecţie şi a conductoarelor electrice -montarea tablourilor electrice -montarea receptoarelor (corpuri de iluminat, motoare) şi a reţelei generale de legare la pământ -executarea legăturilor -punerea sub tensiune

-conversaţie euristică -problematizare -instruire prin film didactic tematic -efectuarea unor lecţii vizită -activitate de instruire practică

-corpuri de iluminat de diverse tipuri -prize -planuri de amplasament -scheme de conexiuni -film didactic -normative -fişe de lucru -fişă de evaluare

-precizarea unităţii de măsură a unei mărimi fotometrice date -identificarea unui corp de iluminat dat/indicat, încadrarea sa într-una din grupele cunoscute şi enumerarea elementelor componentele -încadrarea unei instalaţii de iluminat dată într-una din grupele cunoscute -enumerarea unor exemple concrete de instalaţii de iluminat aparţinând grupelor cunoscute -alegerea materialelor necesare executării unei lucrări -dată fiind o situaţie concretă pentru montarea unui corp de iluminat/priză, să precizeze condiţiile corespunzătoare prevăzute în normative -descrierea principalelor lucrări care se execută în instalaţiile

40

materialelor Norme specifice de protecţia muncii şi stingerea incendiilor Măsuri de recuperare a materialelor refolosibile şi/sau deficitare.

electrice de lumină şi forţă -aplicarea cunoştinţele dobândite în activitatea practică pentru formarea de abilităţi şi deprinderi

MODULUL: ELECTROSECURITATEA ÎN INSTALA ŢII ELECTRICE INDUSTRIALE

Obiective Teme Metodologie Resurse Criterii de evaluare -explică efectele curentului electric asupra corpului uman -identifică situaţiile posibile de electrocutare -identifică mijloa-cele utilizate pentru protecţia împotriva electrocutării din mediul în care îşi desfăşoară activitatea

Corpul omenesc şi pământul - conductoare electrice: -definirea electrobiologică a corpului omenesc, echivalarea cu o rezistenţă electrică neliniară -proprietăţile pământului dpdv electric; punerea şi legarea la pământ; instalaţii de legare la pământ Pericolul acţiunii curentului electric asupra organismului uman: -principalele efecte ale trecerii curentului electric prin organism - electrocutarea -condiţii de mediu favorabile electrocutării -mijloace individuale şi auxiliare de protecţie Posibilităţi de contact electric accidental în instalaţiile electrice de joasă tensiune: -atingerea accidentală directă, indirectă, simultană, bipolară, unipolară Protecţia împotriva electrocutării: -scopul protecţiei împotriva electrocutării -protecţia prin legarea la pământ (prize de

-instruire prin film -lecţie-vizită -simulare -joc de roluri -conversaţie euristică -problematizare -activitate de instruire practică

-video: film tematic -retroproiector, set de folii -planşe tematice -normative -diverse instalaţii protejate -machete -scheme de legături realizate practic -fişe de lucru -fişă de evaluare

-constatarea existenţei şi eficienţei mijloacelor de protecţie împotriva electrocutării la locul de muncă şi/sau în alte situaţii concrete -aplicarea metodele cunoscute pentru evitarea electrocutărilor în activitatea desfăşurată -acordarea primului ajutor în caz de pericol (simulare) -efectuarea comparaţiei între efectele diferitelor contacte electrice accidentale -precizarea semnificaţiei notaţiilor din relaţiile date -decodificarea semnelor conven-ţionale de pe scheme date şi explicarea posibilităţilor de electrocutare indicând traseul curentului electric -enumerarea avantajelor

41

pământ, conductoare principale de legare la pământ, conductoare de ramificaţie) -asigurarea protecţiei prin legarea la pământ -condiţii de dimensionare a instalaţiilor de legare la pământ Protecţia prin legare la nul: -instalaţii de legare la nul de protecţie -asigurarea protecţiei prin legarea la nul -condiţii de alegere a aparatelor de protecţie -domenii de utilizare a protecţiei prin legare la nul Protecţia prin deconectarea automată rapidă: -asigurarea protecţiei prin deconectare automată -separarea de protecţie (transformator de separaţie) -egalizarea potenţialelor

protecţiei prin deconectare automată rapidă -explicarea schemelor date şi indicarea rolului aparatajului de protecţie

MODULUL: INSTALA ŢII ELECTRICE DE CURENŢI SLABI

Obiective Teme Metodologie Resurse Criterii de evaluare -delimitează domeniul instalaţiilor de curenţi slabi şi enumeră categoriile cuprinse în acesta -enumeră componentele instalaţiilor de curenţi slabi studiate şi specifică rolul fiecăreia -explică principiile care stau la baza telemecanicii

Instalaţii pentru semnalizări acustice şi optice: -delimitarea domeniului -curenţi slabi -tipuri de instalaţii de sonerii, chemare de persoane, semnalizarea regimurilor anormale de funcţionare -tehnologia de realizare a acestora (operaţii mecanice pregătitoare, cablare, asamblare etc.) -exploatare şi întreţinere Elemente de telemecanică: -funcţiile telemecanicii (telemăsurarea, telereglarea) -exemple de telemăsurători (la mică

-activitate de instruire practică. -se vor vizita întreprinderi care au procese de producţie automatizate -conversaţie euristică -problematizare -instruire prin fim didactic

-video: film tematic -retroproiector, set de folii -prospecte -normative -diverse machete sau instalaţii reale din grupă -echipamente specifice atelierului electric -fişe de lucru

-identificarea instalaţiilor de curenţi slabi şi a componentele lor -explicarea funcţionării schemelor electrice -precizarea succesiunii operaţiilor în cadrul procesului tehnologic de realizare -identificarea avantajelor teleme-canicii în situaţii date -citirea schemelor (identificând semnele convenţionale) şi expli-carea lor -explicarea după schemă a modului de control şi

42

distanţă, la mare distanţă) şi telereglare -structura aparaturii de telemecanică

supraveghere al instalaţiilor şi echipamentelor electrice

MODULUL: STA ŢII DE REDRESARE ŞI DE ÎNCĂRCARE A ACUMULATOARELOR ELECTRICE

Obiective Teme Metodologie Resurse Criterii de evaluare -indică elementele compo-nente ale unei staţii de redresare şi a unei instalaţii pentru încărcarea acumulatoarelor -diferenţiază tipurile de acumulatoare şi să enumere principalele mărimi caracteristice -justifică alegerea/utilizarea acumulatoarelor în diferite situaţii date/cunoscute -conştientizează

Staţii de redresare: -redresarea industrială (tipuri de elemente redresoare, filtre) -echipamente electrice ale staţiei de redresare (scheme de construcţie şi electrice) Acumulatoare electrice: -rolul acumulatoarelor electrice, tipuri, construcţie, principiul de funcţionare, mărimi caracteristice -recuperarea materialelor Staţii şi instalaţii de încărcare a acumulatoarelor: -compartimentarea staţiei de încărcare

-demonstraţia cu obiecte reale, cu imagini, cu baterie uscată şi compo-nentele soluţiei -se va face la chimie -lecţie-vizită -activitate de instruire practică

-film tematic -set de folii -normative -acumulatoare de diverse tipuri -pile electrice (cu posibilitatea obser-vării componentelor) -soluţie acid -fişe de lucru -fişă de evaluare

-identificarea componentele staţiei de redresare şi precizarea rolului funcţional al fiecăreia -precizarea destinaţiei compar-timentelor, să descrie dotarea lor pe baza schemei de construcţie -citirea corectă a schemei electrică şi efectuarea corespondenţei cu situaţii reale -diferenţierea tipurilor de acumu-latoare întâlnite în activitatea practică -efectuaree măsurărilor principalelor mărimi

43

importanţa măsurilor de protecţia muncii, mediului şi recuperarea materialelor

a acumulatoarelor -amplasarea bateriei de acumulatoare Exploatarea şi întreţinerea staţiei de redresare şi încărcare a acumulatoarelor: -staţia de redresare -staţia de acumulatoare -măsuri de protecţia muncii şi a mediului Măsuri de recuperare a materialelor refolosibile

caracteristice şi stabilirea dacă un acumulator poate fi utilizat sau nu -efectuarea verificărilor necesare într-o staţie de redresare şi într-o staţie/instalaţia de încărcare -conectarea unui acumulator electric într-un circuit -aplicarea normelor de exploatare şi întreţinere specifice

44






DISCIPLINA: INSTRUIRE PRACTIC Ă

BUCUREŞTI 1998

46

MODULUL: INSTRUIRE PRACTIC Ă

Obiect ive Con ţinut tematic Metodologie Resurse Criterii de evaluare -să respecte NTSM generale şi specifice atelierului în care îşi desfăşoară activitatea -să indice măsurile de prim ajutor în caz de accidente

Norme de tehnica securităţii muncii şi PSI în atelierul de instruire practică

-conversaţia introductivă -expunerea problematizată -instruirea prin film didactic tematic -observaţia organizată -demonstraţia

-tablă -planşe tematice -afişe -video -ecran -film tematic -normative de PM şi PSI -fişe de PM

-să aplice NTSM şi PSI în atelier -să aplice normele de protecţie individuală

-să indice, pentru fiecare operaţie/etapă a proceselor tehnologice, maşinile, utilajele, sculele şi dispozitivele necesare -să indice utilizările posibile ale reperelor prezentate

Prezentarea maşinilor, utilajelor, sculelor şi dispozitivelor dintr-un atelier de montaj Prezentarea trusei electromecanicului Aparate de măsură şi control: mod de utilizare, performanţe

-demonstraţia cu obiecte reale -conversaţia euristică -explicaţia

-atelierul de montaj cu dotarea specifică -trusa electromecanicului -panouri didactice tematice -tablă, planşe cu planul atelierului -cărţi tehnice ale utilajelor

-să diferenţieze atelierul de montaj în funcţie de dotare -să localizeze propriul loc de muncă, asigurându-şi dotarea necesară -să-şi formeze dotarea necesară -să-şi formeze deprinderi de mânuire/utilizare corectă a maşinilor, utilajelor, sculelor şi dispozitivelor şi instrumentelor

-să citească documentaţia tehnică -să respecte etapele procesului tehnologic

Lucrări de montaj pentru unele subansamble de maşini şi aparate electrice: -miezuri magnetice pentru transformatoare, maşini de c.c. -rotor, poli principali, auxuliari -pentru maşini sincrone şi asincrone, pentru electromagneţi de c.c. şi c.a. -bobine concentrate cu sau fără carcasă, bobine repartizate pentru maşini electrice -electromagneţi de c.c. şi c.a.: montarea bobinei pe miez şi închiderea circuitului magnetic prin armătura mobilă

-lucrări practice -demonstraţie cu obiecte reale, cu echipamente tehnice -demonstraţie pe subansamblul studiat -observaţia dirijată

-scule şi dispozitive -instrumente -modele -trusa electromecanicului -documentaţie tehnologică (desene de execuţie, fişe, planuri de operaţii)

-să organizeze ergonomic locul de muncă -să realizeze lucrări de montaj pentru subansamble -să efectueze controlul de calitate al lucrărilor efectuate conform indicaţiilor tehnologice -să utilizeze corect echipamentul din dotarea atelierului -să respecte NTSM

47

-căi de curent la contactoare, întrerupătoare de joasă tensiune -grupuri de contacte la aparate electrice trifazate şi la motoare electrice -carcase de transformatoare, maşini electrice şi aparate de joasă tensiune

-să verifice subansamble de maşini şi aparate electrice (perii, contacte, bobine, electromagneţi etc.) -să indice metodele pentru depistarea cauzelor unui defect constatat/simulat şi modul de remediere

Lucrări de verificare şi control a unor subansamble ale maşinilor şi aparatelor electrice, localizarea şi remedierea defectelor în funcţie de natura lor: -măsurarea şi verificarea întrefierului -măsurarea bătăii radiale a colectorului -verificarea rezistenţei de izolaţie a bobinajelor transformatoarelor, după montarea pe miezul magnetic -încercarea la tensiune aplicată şi indusă -verificarea simultaneităţii închiderii contactelor pe pol -încercarea rigidităţii dielectrice la 50 Hz -localizarea şi remedierea defectelor la: înfăşurările maşinilor şi aparatelor electrice, la lagăre, la perii, port-perii, colectoare/inele colectoare

-explicaţia -demonstraţia cu obiecte reale -observaţia organizată -activităţi practice independente -acţiune simulată

-planşe tematice -subansamble de maşini şi aparate electrice -AMC-uri -trusa electromecanicului -materiale

-să utilizeze corect trusa şi AMC-urile puse la dispoziţie -să efectueze lucrări de calitate pentru remedierea defectelor localizate

-să citească documentaţia tehnică -să indice ordinea operaţiilor de montare/demontare -să indice modalităţi pentru remedierea unui defect şi să stabilească pe

Lucrări de montare/demontare a aparatelor de tablou electric; verificare, întreţinere, defecte specifice şi remedierea lor (inclusiv lucrările mecanice aferente): -montarea componentelor, executarea conexiunilor circuitelor,

-explicaţia -demonstraţia -observaţia -problematizarea -exerciţii pentru formare deprinderilor de execuţie

-fişe tehnologice -diverse aparate de tablou electric -AMC-uri -trusa electromecanicului -materiale

-să organizeze ergonomic locul de muncă -să realizeze lucrări de montaj, întreţinere, reparaţii şi să efectueze controlul de calitate -să utilizeze corect echipamentul din dotarea atelierului -să aplice/respecte NTSM

48

cea optimă în condiţiile date

verificarea şi întreţinerea acestora -lucrări de remedierea defecţiunilor: strângerea şuruburilor, înlocuirea clemelor deteriorate, demontarea aparatelor defecte/deteriorate şi repararea acestora sau înlocuirea cu altele noi, înlocuirea izolatoarelor de susţinere deteriorate

-să efectueze calcule simple pentru a stabili valorile de reglaj ale unor mărimi controlate -să indice modul în care se intervine pentru realizarea reglajului la un aparat electric

Verificarea funcţionării şi reglarea aparatelor electrice de joasă şi medie tensiune pentru control, protecţie şi semnalizare din componenţa tablourilor electrice şi a pupitrelor de comandă

-explicaţia -discuţii colective -problematizarea -exerciţii pentru formare deprin-derilor de execuţie -lucrări practice

-breviare de calcul -tabele cu valori recomandate pentru mărimile electrice -prospecte, cataloage de produse, diverse aparate de protecţie şi semnalizare reglabile -AMC-uri -trusa electromecanicului

-să stabilească reglajul de efectuat la un aparat dându-se/cunoscându-se condiţiile de funcţionare -să efectueze reglarea unui aparat -să utilizeze corect echipamentul din dotare -să verifice corectitudinea reglajului efectuat

-să citească documentaţia tehnică -să stabilească traseele optime de cablare -să poziţioneze aparatele conform normelor în vigoare

Conectarea tablourilor electrice de distribuţie în instalaţii (la consumatori şi la reţeaua de alimentare)

-lucrări practice -demonstraţia cu obiecte reale -observaţia organizată -conversaţia de consolidare şi de conexiune inversă

-tablă -planşe tematice -documentaţie tehnică -fişe tehnologice -trusa electromecanicului -materiale -accesorii -modele -scule pentru lucrări de fixare a cablurilor pe traseul stabilit

-să realizeze tabloul electric de distribuţie pentru diverse tipuri de consumatori -să realizeze alimentarea cu energie a acestora -să organizeze ergonomic locul de muncă -să respecte NTSM

-să înţeleagă importanţa protecţiei împotriva electrocutării -să indice modalităţile prin care se asigură această protecţie în diferite

Lucrări în instalaţii de protecţie împotriva electrocutării: -identificarea părţilor componente ale unei instalaţii de legare la pământ -legături la reţeaua generală de

-explicaţia -observaţia -demonstraţia -lucrări practice -exerciţii

-planşe -fişe tehnologice -instalaţie de împământare -documentaţie tehnică -trusa

-să organizeze ergonomic locul de muncă -să utilizeze corect echipamentul din dotare -să realizeze lucrări în instalaţii de protecţie împotriva electrocutării

49

instalaţii -să măsoare şi să calculeze valoarea rezistenţei electrice a unei prize de pământ

legare la pământ din atelier şi verificarea lor -măsurarea şi calculul rezistenţei unei prize de pământ

electromecanicului -materiale -modele -AMC-uri

având la dispoziţie documentaţia tehnică necesară -să compare valoarea măsurată/ calculată cu valoarea recomandată în normative

-să citească documentaţia tehnică -să respecte etapele procesului tehnologic -să localizeze un defect în vederea remedierii lui

Lucrări în instalaţii de joasă tensiune de lumină şi forţă: -montarea corpurilor de iluminat şi legarea lor în circuit -montarea motoarelor electrice şi legarea lor în circuit -depistarea cablurilor electrice de alimentare întrerupte şi înlocuirea lor


-planşe -fişe tehnologice -documentaţie tehnică -trusa electromecanicului -materiale -modele -AMC-uri

-să organizeze ergonomic locul de muncă -să realizeze lucrări în instalaţii de joasă tensiune de lumină şi forţă -să localizeze un defect dat/simulat -să verifice calitatea lucrărilor executate -să respecte NTSM -să dovedească deprinderi corecte de lucru

-să citească documentaţia tehnică -să respecte etapele procesului tehnologic

Lucrări în instalaţii de curenţi slabi: -executarea unei instalaţii de semnalizare sau pentru chemare de persoane -verificarea unei instalaţii de curenţi slabi şi remedierea defectului depistat



-să organizeze ergonomic locul de muncă -să execute lucrări în instalaţii de curenţi slabi dându-se documentaţia tehnică necesară -să asigure calitatea lucrărilor -să respecte NTSM

-să citească documentaţia tehnică -să respecte etapele procesului tehnologic -să măsoare parametrii unui acumulator şi să indice starea în care se află (încărcat sau descărcat)

Lucrări în instalaţii de redresare industrială şi de încărcare a acumulatoarelor electrice



-să organizeze ergonomic locul de muncă -să realizeze lucrări în instalaţii de redresare -să execute conexiunile pentru încărcarea unui acumulator/a unei baterii de acumulatoare -să asigure calitatea lucrărilor -să aleagă aparatele de măsurat -să calculeze mărimile caracteristice principale în funcţie

50

de valorile măsurate -să respecte NTSM

51






DISCIPLINA: LABORATOR TEHNOLOGIC

BUCUREŞTI 1998

53

TEMATICA ORELOR DE LABORATOR TEHNOLOGIC PENTRU DISC IPLINA: MĂSURĂRI ELECTRICE

Obiective Teme Metodologie Resurse Criterii de evaluare -să cunoască principiile de utilizare a aparatelor indicatoare de curent alternativ şi universale -să măsoare tensiuni şi intensităţi în curent alternativ -să selecteze domeniile optime ale multimetrelor

Măsurarea tensiunii şi intensităţii în curent alternativ utilizând aparate indicatoare de curent alternativ Studiul domeniilor de curent alternativ ale multimetrelor

Lucrarea are un caracter frontal. Se va apela la cunoştinţe acumulate în anul I. Se va exersa cu precădere utilizarea multimetrelor

Tipuri de aparate indicatoare de curent alternativ Voltmetre şi mili-voltmetre electro-nice Multimetre. Surse de alimentare şi module cu consumatori sau platformă experimentală

-să ştie să aleagă aparatul cu care măsurătorile în curent alternativ se fac cu o precizie ridicată -să măsoare parametrii electrici solicitaţi utilizând aparatura din dotare -să identifice sursele de erori -să utilizeze optim multimetrele

-să cunoască şi să aplice metodele de măsurare a puterii electrice în circuitele de c.a. monofazat -să utilizeze corect în circuite tipurile de aparate studiate în funcţie de caracteristicile lor metrologice şi de mărimile de măsurat

Măsurarea puterii şi energiei în c.a. monofazat: -măsurarea puterii aparente cu ampermetrul şi voltmetrul -măsurarea puterii active cu wattmetrul electrodinamic -măsurarea puterii reactive prin metoda indirectă -măsurarea puterii reactive cu varmetrul -măsurarea energiei cu contorul monofazat

Se pot realiza cinci puncte de lucru care vor fi parcurse prin rotaţie de grupele de elevi

Multimetre (reglate pe domenii de tensiune şi curent alternativ) Wattmetre, Varmetre, Contor monofazat Surse de alimentare şi module cu consumatori sau platformă experimentală

-să definească puterile şi energia în c.a. monofazat -să realizeze corect montajele de măsurare alegând optim domeniile aparatelor -să realizeze corect măsurători specificând calitatea şi precizia acestora

-să cunoască şi să aplice metodele de măsurare a puterii electrice active şi reactive în circuitele trifazat -să utilizeze corect wattmetrele, transformatoarele de măsură şi contoarele trifazate în funcţie de marcajul bornelor,

Măsurarea puterii şi energiei active în circuite trifazate: -cu conductor neutru utilizând 3 wattmetre -cu conductor neutru utilizând 3 wattmetre şi transformatoare de măsură -fără conductor neutru utilizând 3

Se pot realiza şase puncte de lucru care vor fi parcurse prin rotaţie de grupele de elevi

Wattmetre, multi-metre, contoare trifazate -standuri de probă cu alimentare şi consumatori trifazaţi

-să definească puterile şi energiile în circuitele trifazate -să caracterizeze montajele şi aparatura utilizată -să realizeze practic montajele de măsurare a puterii şi energiei -să efectueze măsurători şi să

54

caracteristicile metrologice ale acestora şi circuitele de lucru

wattmetre -fără conductor neutru utilizând 2 wattmetre -măsurarea puterii reactive în circuite trifazate utilizând 3 wattmetre -montarea contoarelor trifazate

interpreteze corect datele

-să cunoască metodele şi aparatele de măsurare în c.a. a parametrilor de circuit -să-şi formeze deprinderi de a măsura în c.a. un parametru de circuit utilizând una din metodele studiate -să realizeze o comparaţie între rezultatele obţinute prin utilizarea de aparate sau metode diferite

Măsurarea impedanţelor -măsurarea inductanţei proprii şi mutuale prin metoda ampermetrului şi voltmetrului -măsurarea parametrilor de circuit cu puntea RLC -măsurări cu aparate specializate: capacimetrul, inductanţmetrul, impedanţmetrul, Q-metrul

Se pot realiza cinci puncte de lucru care vor fi parcurse prin rotaţie de grupele de elevi

Multimetre, punţi RLC Surse de alimentare şi module cu consu-matori sau plat-formă experimen-tală Tipuri de aparate specifice

-să enunţe metodele de măsurare a parametrilor de circuit -să ştie să realizeze practic montajele -să ştie să efectueze practic măsurători şi să interpreteze corect datele -să cunoască panourile frontale şi utilizarea aparatelor specializate

-să cunoască metodele şi aparatele factorului de putere şi a frecvenţei -să-şi formeze deprinderi pentru măsurarea directă a factorului de putere şi frecvenţei

Măsurarea factorului de putere şi a frecvenţei: -măsurarea directă a factorului de putere -măsurarea directă a frecvenţei

Lucrările pot fi realizate frontal sau prin crearea a 4-6 puncte de lucru care vor fi parcurse prin rotaţie de grupele de elevi

Multimetre, Fazmetre, Frecvenţmetre generatoare de semnal şi module cu consumatori sau platformă experimentală

-să definească şi să măsoare factorul de putere şi frecvenţa -să interpreteze corect datele -să ştie rolul fiecărui element al panourilor frontale şi modul de utilizare al aparatelor specializate

-să utilizeze osciloscopul stăpânind principiul de funcţionare şi să cunoască rolul fiecărui element de comandă al panoului frontal -să măsoare parametrii electrici ai circuitelor estimând corect domeniile de măsurare în funcţie de valoarea reală a mărimii de măsurat -să interpreteze corect oscilo-gramele şi să caracterizeze

Studiul osciloscopului: -cunoaşterea panoului frontal, a funcţiunilor şi a modului de conectare în circuite Măsurări cu osciloscopul: -măsurarea tensiunilor -măsurarea intensităţilor -măsurarea intervalelor de timp -măsurarea frecvenţei -măsurarea defazajului

Lucrările practice se vor efectua frontal. Profesorul va dirija instruirea insistând asupra modalităţilor de estimare a parametrilor mărimii de măsurat şi a preciziei măsurării

Osciloscoape Generatoare de semnal Platforme de laborator specifice tematicii

-să definească funcţiunile elementelor de comandă a osciloscopului -să ştie să monteze corect osciloscopul în circuitele de măsurat -să ştie să compare precizia măsurătorilor cu osciloscopul cu cele efectuate cu celelalte aparate

55

măsimea de măsurat -să descrie principiile de funcţionare şi procesele din aparatele de măsurat digitale -să utilizeze aparatura digitală din domeniu stăpânind modul de conectare în circuit şi rolul fiecărui element de comandă al panoului frontal

Studiul aparatelor de măsurat digitale -prelucrarea mărimii de măsurat în aparatele digitale -cunoaşterea paraturii digitale utilizate în domeniu

Prima parte a lucrării se efectuează frontal prin utilizarea unor programe de simulare pe calculator. A doua parte va consta în crearea a 4-6 puncte de lucru care vor fi parcurse prin rotaţie de grupele de elevi

Program specializat pentru modelarea pe calculator a proceselor din aparatele digitale Aparatură digitală specifică domeniului Surse de alimentare Generatoare de semnal Platforme de laborator

-să definească tipurile de aparate digitale specifice domeniului -să ştie să folosească elementele de comandă situate pe panourile frontale ale aparatelor în funcţie de parametrii de circuit -să ştie să efectueze corect măsurări de parametrii de circuit utilizând aparatura digitală

-să descrie principiile de funcţionare şi procesele din aparatele utilizate la măsurarea mărimilor semiconductoare -să utilizeze corect aparatele dstinate pentru măsurarea mărimilor semiconductoare, stăpânind mosul de conectare în circuit şi rolul fiecărui element de comandă al panoului frontal

Studiul aparatelor pentru măsurarea mărimilor semiconductoare -utilizarea tranzistormetrelor -utilizarea caraterografelor

Se pot realiza 5-6 puncte de lucru care vor fi parcurse prin rotaţie de grupele de elevi

Tranzistormetre Caracterografe Generatoare de semnal Surse de alimentare Platforme de laborator

-să definească tipurile de aparate pentru măsurarea mărimilor semiconductoare -să ştie să folosească elementele de comandă situate pe panourile frontale ale aparatelor în funcţie de parametrii de circuit -să ştie să efectueze corect măsurări de parametrii de circuit utilizând aparatura pentru măsurarea mărimilor semiconductoare

-să explice principiul constructiv şi funcţional al aparatelor pentru verificarea diodelor şi tranzistoarelor

Aparate pentru verificarea diodelor şi tranzistoarelor: -construcţie, funcţionare -utilizare

-experiment pe grupe de lucru

Tranzistormetru -să indice elementele panoului frontal şi utilitatea fiecăruia -să verifice diode şi tranzistoare -să măsoare parametrii unui tranzistor

56

TEMATICA ORELOR DE LABORATOR TEHNOLOGIC PENTRU DISC IPLINA: ELECTROTEHNIC Ă INDUSTRIALĂ

Obiective Teme Metodologie Resurse Criterii de evaluare -să identifice tipul de circuit studiat şi să-l caracterizeze dpdv constructiv şi funcţional -să realizeze practic, prin utilizarea de blocuri de componente, circuitele care urmează să fie studiate şi să vizualizeze forma de undă a semnalului -să aprecieze calitativ circuitele în funcţie de forma şi caracteristicile semnalului

Circuite de redresare, stabilizare şi filtrare: -circuite redresoare mono şi dublă alternanţă -filtre -stabilizatoare

Lucrările au un ca-racter frontal. Fiecare etapă se parcurge simultan pentru a permite profesorului evidenţierea elementelor importante ale studiului

Surse de alimentare Osciloscoape Platforme de laborator care să conţină blocuri cu tipurile de circuite supuse studiului

-să definească tipul de circuit studiat -să ştie rolul şi funcţionarea fiecărui circuit studiat -să ştie să determine forma de undă a semnalului la ieşire şi să îi determine parametrii -să înţeleagă diferenţa dintre formele de undă de la ieşirea circuitelor studiate şi să o aprecieze calitativ -să ştie ca în baza aprecierilor cantitative făcuite să procedeze la alegerea optimă a tipului de circuit în funcţiile de condiţiile practice date

-să identifice tipul tranzistorului şi elementele specifice conectării lui în circuit (bornele) -să realizeze practic montarea

Studiul tranzistorului bipolar: -identificarea bornelor tranzistorului -conexiunile uzuale şi polarizările -caracteristicile statice ale

Se pot realiza 5-6 puncte de lucru care vor fi parcurse prin rotaţie de

Surse de alimentare Multimetre Tipuri de

-să definească proprietăţile tipurilor de tranzistoare studiate -să ştie să identifice

57

în circuit a tranzistorului, iden-tificând tipul conexiunii şi regimul de funcţionare -să realizeze circuitele pentru ridicarea caracteristicilor tranzistoarelor -să efectueze practic determinările parametrilor necesari pentru trasarea caracteristicilor tranzistoarelor şi să compare curbele obţinute experimental cu cele din cataloage -să determine pucntul static de funcţionare al tranzistoarelor

tranzistorului -punctul static de funcţionare

grupele de elevi. Se recomandă ca lucrarea să se efec-tueze înaintea studiului caractero-grafului la partea de măsurări a labo-ratorului tehnologic

tranzistoare Platforme de laborator care să permită studiul tranzistorului

experimental un tranzistor -să ştie să realizeze practic circuitele de studiere a caracteristicilor tranzistorului -să ştie să interpreteze datele obţinute experimental compa-rativ cu cele din catalog şi să aprecieze calitativ tranzistorul în vederea unor utilizări viitoare -să ştie să determine punctul static de funcţionare al tranzistorului şi să facă aprecieri asupra comportării acestuia în circuit

-să caracterizeze dpdv. constructiv şi funcţional circuitele de amplificare şi oscilatoarele să-şi formeze deprinderile specifice utilizării circuitelor de amplificare şi oscilatoarelor -să determine parametrii circuitelor studiate şi să vizualizeze forma de undă la ieşire

Circuite de amplificare -tranzistorul ca amplificator circuite de amplificare cu mai multe tranzistoare -amplificatoare operaţionale -oscilatoare


Surse de alimentare Generatoare de semnal Osciloscoape Multimetre Platforme de laborator cu montaje specifice

-să definească amplificarea şi să caracterizeze circuitele de amplificare şi oscilatoarele -să ştie să realizeze circuite de amplificare sau oscilatoare în funcţie de componentele sau modulele de care dispun -să determine parametrii specifici circuitului şi să-i interpreteze calitativ în vederea utilizării practice a circuitelor respective

58

TEMATICA ORELOR DE LABORATOR TEHNOLOGIC PENTRU DISC IPLINA: MECANISME

Obiective Teme Metodologie Resurse Criterii de evaluare - să identifice mecanismul studiat - să îl caracterizeze dpdv cinematic - să îl poată identifica în utilajele specifice domeniului

Mecanisme cu bare: mecanismul patrulater manivelă-balansier, mecanismul paralelogram, mecanismul manivelă-glisieră (piston), mecanismul manivelă-culisă rotativă, mecanismul manivelă-culisă translantă


Platforme de labo-rator care să conţină mecanismele studiate fotografii, pliante, cataloage

-să ştie să caracterizeze mecanismul studiat -să ştie să identifice mişcarea elementelor cinematice componente -să ştie să stabilească clasa cuplelor cinematice -să ştie să construiască schema cinematică a mecanismului

-să identifice mecanismul studiat -să îl caracterizeze dpdv cinematic -să îl poată identifica în utilajele specifice domeniului

Mecanisme cu came: mecanism plan camă rotativă-tachet translant (cu rolă), mecanism plan camă rotativă-tachet oscilant (cu talpă), mecanism plan camă rotativă-tachet oscilant rotativ, mecanism spaţial camă cilindrică-tachet translant, mecanism spaţial camă

Se pot realiza 5-6 puncte de lucru care vor fi parcurse prin rotaţie de grupele de elevi.


-să ştie să caracterizeze mecanismul studiat -să ştie să identifice mişcarea elementelor cinematice componente -să ştie să stabilească clasa cuplelor cinematice -să ştie să construiască schema

59

rotativă-tachet oscilant rotativ, mecanism spaţial camă tronconicăă-tachet translant

cinematică a mecanismului


Mecanisme cu roţi dinţate: mecanism cu roţi dinţate cilindrice, mecanism cu cremalieră, mecanism cu roţi dinţate conice, mecanism cu şurub melc-roată melcată, mecanism planetar cu roţi dinţate conice





Transmisii cu fricţiune, curele, lanţuri: transmisie cu fricţiune, transmisie cu curea lată, transmisie cu curea dinţată, transmisie cu lanţ





Mecanisme şi organe diverse: mecanism şurub balansier, mecanism unisens cu clichet sau cu bile, mecanism cu cruce de Malta




-să identifice mecanismul studiat -să îl caracterizeze dpdv cinematic -să îl poată identifica în utilajele specifice

Mecanisme şi organe specifice someniului


Platforme de labo-rator care să conţină mecanismele studiate fotografii, pliante,

-să ştie să caracterizeze mecanismul studiat -să ştie să identifice mişcarea elementelor cinematice componente -să ştie să stabilească clasa

60

domeniului cataloage cuplelor cinematice -să ştie să construiască schema cinematică a mecanismului

-să definească traiectoria unui punct ce aparţine unui element de mecanism -să explice succesiunea operaţiilor pentru trasarea traiectoriilor

Trasarea traiectoriilor: -trasarea traiectoriilor la mecanismele fundamentale (de clasa I) -determinarea poziţiilor unor meca-nisme de clasa II/ord. 2 şi a traiec-toriilor punctelor caracteristice (ex. mecanismul bielă-manivelă, manivelă-culisă)

Instruire frontală prin fişe de lucru Modelare pe calculator

Seturi de mecanisme Soft didactic

-să determine grafic poziţiile unor mecanisme şi traiectoriile unor puncte caracteristice date/alese

TEMATICA ORELOR DE LABORATOR TEHNOLOGIC PENTRU DISC IPLINA: COMPONENTE ALE SISTEMELOR DE AC ŢIONARE ELECTROMECANICĂ

Obiective Teme Metodologie Resurse Criterii de evaluare

-să înţeleagă principiul constructiv şi funcţional al releelor studiate -să cunoască cum se face repartizarea tensiunilor şi curenţilor la care trebuie să fie

Studiul releelor minimale şi maximale de curent şi tensiune

-demonstraţie cu obiecte reale -descoperire dirijată

-relee minimale şi maximale de curent şi tensiune -conductoare de legătură -şurubelniţe cu mâner izolat

-să utilizeze echipamentul de laborator şi să execute corect montajul indicat în îndrumar -să compare valoarea măsu-rată/calculată cu valoarea recomandată în normative pentru a deduce eficienţa protecţiei

61

protejat ca instalaţie -să măsoare tensiunile şi curenţii de acţionare -să cunoască NTSM ce trebuie respectate în timpul executării de lucrări cu relee minimale şi maximale de curent şi tensiune

-lampă de control -aparatură de laborator

-să identifice situaţiile în care este necesară/posibilă înlocuirea unui aparat cu altul similar

-să cunoască modul cum se montează aceste aparate în instalaţii şi cum se exploatează în timpul funcţionării -să cunoască cum se remediază eventualele defecţiuni ce pot apare în timpul exploatării -să cunoască NTSM ce trebuie respectate în timpul exploatării aparatelor studiate

Studiul aparatajului electric pentru instalaţii


-prize şi fişe -întreruptoare şi comutatoare -conductoare de legătură -şurubelniţe cu mâner izolat -lampă de control

-să demonteze aparatul, să depisteze defectul dat/simulat şi să-l remedieze -să identifice elementele componente ale fiecărui aparat studiat

-să cunoască modul cum se montează aceste aparate în instalaţii şi cum se exploatează -să cunoască cum se realizează schema de acţionare -să cunoască NTSM ce trebuie respectate în timpul executării lucrării

Studiul întreruptoarelor, comutatoarelor pachet şi cheilor de comandă


-diverse tipuri de întreruptoare şi comutatoare pachet -conductoare de legătură -şurubelniţe cu mâner izolat -lampă de control

-să demonteze aparatul, să depisteze defectul dat/simulat şi să-l remedieze -să identifice elementele componente ale fiecărui aparat studiat

-să cunoască modul în care se execută operaţiile de verificare

Studiul întreruptaorelor cu pârghie şi al siguranţelor fuzibile


-întreruptoare cu pârghie -siguranţe fuzibile

-să localizeze un defect dat/simulat şi să-l remedieze -să identifice elementele

62

-să înţeleagă modul cum sunt executate camerele de stingere a arcului electric şi modul cum se montează ele în interiorul aparatului -să localizeze un defect în vederea remedierii lui -să înţeleagă modul cum sunt executate patroanele şi cum se calibrează siguranţele -să cunoască NTSM ce trebuie respectate în timpul exploatării apara-telor studiate

cu filet de diverse mărimi -plăci suport pentru tablouri -şurubelniţe şi patent cu mânere izolate -lampă de control

componente ale fiecărui aparat studiat -să identifice situaţiile în care este necesară/posibilă înlocuirea unui aparat cu altul similar

-să execute operaţiile de montare şi demontare a contactorului -să localizeze un defect în vederea remedierii lui -să cunoască NTSm ce trebuie respectate în timpul exploatării contactoarelor

Studiul contactoarelor -demonstraţie cu obiecte reale -descoperire dirijată

-diferite tipuri de contactoare -şurubelniţe şi patent cu mânere izolate -lampă de control

-să identifice principalele suban-samble componente ale contac-toarelor -să localizeze un defect dat/simulat şi să-l remedieze -să identifice situaţiile în care este necesară/posibilă înlocuirea unui aparat cu altul similar

-să cunoască modul cum se montează în instalaţii şi cum se exploatează aparatele studiate -să localizeze un defect în vederea remedierii lui -să cunoască NTSM ce trebuie respectate în timpul exploatării contactoarelor

Studiul aparatelor pentru acţionări industriale


-diverse tipuri de butoane de comandă -lămpi de semnalizare -limitatoare de cursă -şurubelniţe şi patent cu mânere izolate -lampă de control

-să identifice elementele componente ale fiecărui aparat studiat -să localizeze un defect dat/simulat şi să-l remedieze -să identifice situaţiile în care este necesară/posibilă înlocuirea unui aparat cu altul similar

63

-să identifice părţile componente ale maşinii de c.c. -să realizeze scheme electrice de pornire, reglarea vitezei şi frânarea motorului de c.c. cu excitaţie separată -să enumere normele de protecţia muncii

Pornirea, reglarea vitezei şi frânarea motorului de c.c. cu excitaţie separată


-echipament specific laboratorului de maşini electrice -motor de c.c. cu excitaţie separată

-să execute montajul după schema electrică -să efectueze manevre de pornire, reglare a turaţiei şi frânare

-să determine mărimile necesare trasării caracteristicilor de mers în gol, externe şi reglajului generatorului de c.c. cu excitaţie separată -să cunoască NTSM

Funcţionarea în gol şi în sarcină a generatorului de c.c. cu excitaţie separată


-generator de c.c. cu excitaţie separată -aparate de măsură electrice

-să aleagă aparatele electrice -aă reprezinte caracteristicile de mers în gol, externe şi de reglaj ale generatorului de c.c. cu excitaţie separată

-să identifice elementele unui transformator -să realizeze schemele electrice pentru încercările transformatoarelor la mers în gol şi scurtcircuit -să determine mărimile caracteristice -să enumere normele de protecţia muncii

Încercările transformatorului monofazat (la mers în gol, în scurtcircuit şi în sarcină)


-transformator monofazat -aparate electrice de măsură

-să realizeze montajul după schema electrică -să determine pierderile în fier, cupru şi tensiunea de scurtcircuit -să traseze caracteristica externă a transformatorului monofazat

-să identifice părţile componente ale maşinii asincrone -să realizeze schema electrică pentru pornirea motorului asincron

Pornirea motorului asincron trifazat în scurtcircuit


-echipament specific laboratorului de maşini electrice -motor asincron trifazat în

-să aleagă aparatele electrice necesaremontajului dat -să efectueze manevre de pornire a motorului asincron trifazat în scurtcircuit

64

trifazat în scurtcircuit -să enumere normele de protecţia muncii

scurtcircuit

-să enumere condiţiile de cuplare în paralel a generatoarelor sincrone -să realizeze schema electrică pentru cuplarea la reţea a generatorului sincron trifazat -să enumere normele de protecţia muncii

Funcţionarea în paralel a generatoarelor sincrone


-generator sincron trifazat -aparate electrice

-să realizeze montajul folosit pentru cuplarea la reţea a generatorului sincron -să poată stabili momentul cuplării generatorului la reţea

-să enumere criteriile de alegere a motorului electric pentru o acţionare electrică -să identifice elementele sistemului de acţionare -să enumere normele de protecţia muncii

Acţionarea electrică a unui strung -demonstraţie cu obiecte reale -descoperire dirijată

-echipament electric specific laboratorului de maşini electrice -strung

-să identifice aparatele electrice care intră în schema de acţionare -să execute manevre de acţionare a strungului

-să enumere elementele componete ale unui sistem de acţionare hidraulică sau pneumatică -să stabilească rolul fiecărui element -să enumere normele de protecţia muncii

Acţionarea pneumatică a unui separator electric


-echipament electric specific laboratorului de acţionări -instalaţie de acţionare pneumatică a unui separator

-să identifice aparatele pneumatice care intră în componenţa instalaţiei -să precizeze rolul fiecărui element din instalaţie -să execute manevre de acţionare a separatorului electric

65

BIBLIOGRAFIE

G. Hortopan Aparate electrice, EDP Bucureşti 1972 A. Popa, Gh. Cosmin Aparate electrice - manual C. Lazu Maşini electrice, EDP Bucureşti 1966 V. Tabară, I. Gheghea ş.a. Acţionarea electrică a maşinilor unelte, EDP Bucureşti 1980 A. Fransua, R. Măgureanu, M. Tocaci Maşini şi acţionări electrice - culegere de probleme,

EDP Bucureşti 1986 Al. Peicov Aparate electrice, Reprografia Universităţii Craiova 1981 P. Tuşaliu, Al. Peicov ş.a. Lucrări de laborator - Aparate electrice - vol. I,

reprografia Universităţii Craiova 1981

curriculum pentru Şcoala profesional Ă - bq-portal.de · sta ţii de redresare şi înc ărcare a...

Documents