1

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUM NAŢIONAL

ARIA CURRICULARĂMATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE

CHIMIEClasele VII-IX

Chişinău, 2019

2

Aprobat:– Consiliul Național pentru Curriculum, proces-verbal nr. 22 din 05.07.2019– Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019

COORDONATORI:•• Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECC•• Valentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator

al managementului curricular •• Mariana GORAŞ, șef adjunct Direcție învățământ general, MECC, coordo-

nator al grupului de lucru

EXPERŢI-COORDONATORI:•• Vladimir GUŢU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator general•• Anatol GREMALSCHI, dr. hab., prof. univ., Institutul de Politici Publice, ex-

pert-coordonator pe ariile curriculare Matematică şi ştiinţe și Tehnologii

GRUPUL DE LUCRU:•• Elena MIHAILOV (coordonator), grad did. superior, IPLT „Ac. C. Sibirschi”,

Chișinău•• Rita GODOROJA, dr., grad did. superior, IPLT „Da Vinci”, Chișinău•• Maia CHERDIVARĂ, grad did. superior, IPLT „Ion Vatamanu”, Strășeni•• Iulia BAERLE, grad did. superior, IPLT „Principesa Natalia Dadiani”,

Chișinău•• Tatiana LITVINOVA, grad did. superior, IPLT „Titu Maiorescu”, Chișinău•• Violeta DRUŢĂ, grad did. superior, IPLT „Mihai Eminescu”, Chișinău•• Eduard COROPCEANU, dr., prof. univ., US Tiraspol, Chișinău

3

Preliminarii

Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele VII-IX, alături de manualul școlar, ghidul metodologic, softurile educaționale etc. face parte din ansamblul de produse/ documente curriculare și reprezintă o componentă esențială a Curriculumului Național. Elaborat în conformitate cu prevederile Codului Educației al Republicii Moldova (2014), Cadrului de referință al Curriculumului Național (2017), Curriculumului de bază: sistem de competențe pentru învățământul general (2018) și Recomandărilor Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene, ce vizează competențele – cheie din per-spectiva învățării pe parcursul întregii vieți (Bruxelles, 2018), Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele VII – IX reprezintă un document reglator, care are în vedere pre-zentarea interconexă a demersurilor conceptuale, teleologice, de conținut și metodo-logice, accentul fiind pus pe sistemul de competențe ca un nou cadru de referință al finalităților educaționale.

Curriculumul la disciplina Chimie pentru ciclul gimnazial fundamentează și ghidează activitatea cadrului didactic, facilitează abordarea multidimensională a demersurilor de proiectare didactică de lungă durată și de scurtă durată, asigurând realizarea eficientă a procesului de predare – învățare – evaluare. Disciplina Chimie pentru clasele VII – IX, prezentată în plan pedagogic în curriculumul dat, are un rol important în dezvoltarea personalității elevilor, în formarea unor competențe necesare pentru învățare pe tot parcursul vieții, dar și de integrare într-o societate bazată pe cunoaștere.

În procesul de proiectare a Curriculumului la disciplina Chimie s-a ținut cont de:• abordările postmoderne și tendințele dezvoltării curriculare pe plan național și

internațional;• necesitățile de adaptare a curriculumului disciplinar la așteptările societății, la

cerințele educaționale speciale ale elevilor(CES), dar și la tradițiile școlii naționale;• valențele disciplinei în formarea competențelor transversale, interdisciplinare și

celor specifice;• necesitățile asigurării continuității și interconexiunii dintre cicluri ale

învățământului general: educație timpurie, învățământul primar, învățământul gimnazial și învățământul liceal.

Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele VII – IX cuprinde următoarele componente structurale: Preliminarii, Administrarea disciplinei, Repere conceptuale, Competențe specifice disciplinei, Unități de competențe, Unități de conținuturi, Activități de învățare – evaluare, Produse de învățare, Repere metodologice de predare – învățare – evaluare, Lista bibliografică. Curriculumul la disciplina Chimie include și finalități pre-

4

zentate după fiecare clasă, care reprezintă competențele specifice disciplinei, manifes-tate gradual la etapa dată de învățare și au funcția de stabilire a obiectivelor de evalu-are finală. Totodată, Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele VII – IX orientează cadrul didactic spre organizarea procesului de predare – învățare – evaluare în baza unităților de învățare (unități de competențe – unităților de conținuturi – activități de învățare – evaluare).

Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele VII-IX are următoarele funcții:• de conceptualizare a demersului curricular specific disciplinei Chimie pentru cla-

sele VII – IX-a;• de reglementare și asigurare a coerenței dintre disciplina dată și alte discipline din

aria curriculară, dintre predare – învățare – evaluare; dintre produsele curriculare specifice disciplinei Chimie pentru clasele VII – IX; dintre competențele structurale ale curriculumului disciplinar, dintre standardele și finalitățile curriculare;

• de proiectare a demersului educațional/ contextual (la nivel de clasă concretă) și de evaluare a rezultatelor învățării etc.

Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele VII – IX se adresează cadrelor didac-tice, elevilor, părinților, autorilor de manuale, evaluatorilor, metodiștilor și altor persoa-ne interesate.

5

I. Repere conceptuale

Curriculumul la disciplina Chimie sincronizează abordarea psihocentrică și sociocen-trică, prioritizarea finalităților educaționale; integralizarea predării – învățării – evaluării etc. Cunoașterea conceptelor, principiilor, legilor, metodelor de obținere, proprietăților și utilizării unor substanțe, înțelegerea impactului chimiei asupra calității vieții, repre-zintă baza competenței transversale pentru științe. Ea se manifestă prin abilitatea de a utiliza substanțele chimice într-un mod inofensiv, de a folosi informațiile științifice pentru rezolvarea problemelor și a deduce concluzii, manifestând curiozitate și interes pentru carieră în domeniul științelor. Pentru reprezentarea substanțelor și proceselor chimice se utilizează limbajul chimic, ce constă din simboluri, formule, scheme, ecuații, termeni, noțiuni, teorii, legi, modele care dezvoltă gândirea abstractă a elevilor.

Sistemul de competențe din cadrul Curriculumului disciplinar la Chimie este format din competențe – cheie/transversale, competențele specifice disciplinei, unități de competențe.

Competențe – cheie/transversale sunt o categorie curriculară importantă cu un grad înalt de abstractizare și generalizare, ce marchează așteptările societății referitor la parcursul școlar și performanțele generale care pot fi atinse de elevi la încheierea școlarizării. Ele reflectă atât tendințele din politicile educaționale naționale, precizate în Codul Educației (2014), cât și tendințele politicilor internaționale, stipulate în Recoman-dările Comisiei Europene (2018). Competențele – cheie/transversale se referă la diferite sfere ale vieții sociale și poartă un caracter pluri-/ inter-/ transdisciplinar.

Competențele specifice disciplinei derivă din competențele – cheie/transversa-le, se prezintă în curriculumul disciplinar respectiv și se preconizează a fi atinse până la finele treptei de instruire. Raportate la Chimie, acestea sunt vizate în cadrul celor cinci competențe specifice ale disciplinei, a unităților de competențe, a unităților de conținut, a activităților de învățare – evaluare și a produselor școlare recomandate. Competențele specifice disciplinei, fiind proiectate pentru tot parcursul claselor gimna-ziale, reperează proiectarea de lungă durată la disciplină. Proiectarea didactică anuală a disciplinei se realizează conform datelor din Administrarea disciplinei și ținând cont de Repartizarea orientativă a orelor pe unități de conținut.

Sistemele de unități de competențe proiectate pentru o unitate de învățare sunt pre-văzute integral pentru evaluarea de tip cumulativ la finele respectivei unități de învățare și selectiv – pentru evaluarea formativă pe parcurs. Aceste sisteme reperează proiectarea didactică a unităților de învățare și proiectarea didactică de scurtă durată. Sistemele de unități de competențe sintetizate sunt prevăzute pentru evaluarea sumativă.

6

Unitățile de competențe sunt constituente ale competențelor și facilitează forma-rea competențelor specifice, reprezentând etape în achiziționarea/construirea acesto-ra. Unitățile de competențe sunt structurate și dezvoltate pentru fiecare dintre clasele VII – IX pe parcursul unei unități de învățare/unui an școlar.

Unitățile de conținut constituie mijloace informaționale prin care se urmărește re-alizarea sistemelor de unități de competențe proiectate pentru unitatea de învățare dată. Respectiv, se vizează realizarea competențelor specifice disciplinei, dar și a ce-lor transversale/transdisciplinare. Unitățile de conținut includ temele și listele de ter-meni specifici disciplinei (cuvinte /sintagme care trebuie să intre în vocabularul activ al elevului la finalizarea unităților de învățare). Pentru realizarea eficientă a procesu-lui de învățare și motivarea elevilor sunt importante abordările interdisciplinare ale conținuturilor, noutatea, aplicabilitatea și flexibilitatea lor.

Conținuturile curriculare în clasa a VII–a vor dezvolta cunoștințele elevilor despre lumea înconjurătoare: mediu – materie – substanțe – compoziția substanțelor – ames-tecuri – apă – aer – protecția mediului. În clasa a VIII –a elevii își vor dezvolta sistemul de cunoștințe despre substanțe și proprietățile lor, conform axei cognitive: compoziția substanțelor – formule chimice – Legea conservării masei substanțelor – reacții chimice – cantitatea de substanță și masa substanței – clasele de compuși anorganici – acizi – baze – oxizi – săruri – legături genetice – apa – soluțiile – produsele chimice – utilizarea inofensivă a substanțelor – calitatea vieții. În clasa a IX –a elevii vor descoperi cunoștințe noi despre: Legea Periodicității și Tabelul Periodic – procesele chimice în soluții – disocie-rea electrolitică – reacții de schimb ionic – metale și compușii lor cu importanță practică – nemetale și compușii lor cu importanță practică – utilizarea inofensivă a unor compuși organici în viața cotidiană, rolul chimiei pentru progresul modern. Cadrul didactic va corela conținuturile propuse cu activități de învățare consonante, astfel încât acestea să contribuie în mod eficient la formarea competențelor specifice Chimiei.

Activitățile de învățare și produsele școlare recomandate prezintă o listă deschisă de contexte semnificative de manifestare a unităților de competențe proiectate pentru formare/dezvoltare și evaluare în cadrul unității respective de învățare. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să valorifice această listă în mod personalizat la nive-lul proiectării și realizării lecțiilor, dar și să o completeze în funcție de specificul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc. Se va pune accentul pe abordări flexibi-le care încurajează interacțiunea pozitivă, motivarea și implicarea elevilor în procesul propriei formări, valorificând în mod judicios elemente de învățare dincolo de clasă în contexte de învățare prin cercetare; învățare în baza proiectului, învățare prin rezolva-rea sarcinilor/problemelor, învățare prin colaborare etc.

7

Învățarea în baza proiectului le va oferi elevilor o experiență durabilă, dezvoltându-le creativitatea și gândirea critică, inițiativa și perseverența, abilitățile de colaborare. Titlurile proiectelor propuse în activitățile de învățare sunt orientative și pot fi mo-dificate în dependență de problemele comunității și interesele elevilor. Prin elabora-rea proiectelor elevii vor reuși să înțeleagă integritatea chimică a lumii, să identifice caracteristicile substanțelor și proceselor chimice din mediu și organism, să utilizeze responsabil substanțele în activitatea cotidiană. Integrarea în curriculum a proiectelor transdisciplinare (de exemplu, STEM – Science, Technology, Engineering and Mathe-matics; STEAM – Science, Technology, Engineering, Art and Mathematics, eTwinning – proiect european) asigură calitatea educației pentru viitor pe următoarele dimensiuni: a învăța să cunoști, a învăța să faci; a învăța să fii, a învăța să devii.

Curriculumul la Chimie vizează un proces complex de formare la elevi a competențelor prin investigarea experimentală și caracterizarea substanțelor chimice și proceselor chi-mice. Efectuarea lucrărilor de laborator și a lucrărilor practice va dezvolta abilitățile metodologice ale elevilor: de a planifica experimente, a observa, a interpreta și a evalua datele obținute, a deduce concluzii. Aceasta va contribui la formarea unui comporta-ment ecologic în utilizarea substanțelor și a produselor chimice în diverse situații coti-diene, prevenind factorii de risc. Realizarea experiențelor digitale, activitatea în cadrul proiectelor vor stimula utilizarea corectă, critică și responsabilă a tehnologiilor digitale, comunicarea și colaborarea în medii digitale, crearea de conținuturi digitale, care pot fi utilizate în continuare în calitate de resurse educaționale deschise.

8

II. Administrarea disciplinei

Statutul disciplinei

Aria curriculară Clasa Nr. de ore

pe săptămânăNr. de

ore anual

Disciplină obligatorie

Matematică și științe

VII 1 34

VIII 2 68

IX 2 66

III. Competențe specifice disciplinei CS 1. Utilizarea limbajului chimic în diverse situații de comunicare, manifestând corectitudi-

ne și deschidere;CS 2. Caracterizarea substanțelor și proceselor chimice, manifestând curiozitate și creativi-

tate;CS 3. Rezolvarea problemelor prin aplicarea metodelor specifici chimiei, demonstrând

perseverență și responsabilitate în luarea deciziilor;CS 4. Investigarea experimentală a substanțelor și proceselor chimice, respectând normele

de securitate personală și socială; CS 5. Utilizarea inofensivă a substanțelor în activitatea cotidiană, cu responsabilitate față de

sănătatea personală și grijă față de mediu;

9

IV. U

nită

ți d

e în

văța

reCL

ASA

A V

II –A

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

1. S

ubst

anțe

le ş

i fen

omen

ele

chim

ice

în v

iața

noa

stră

1.1.

Ope

rare

a no

țiuni

lor

ce se

refe

ră la

: sub

stan

ță,

prop

rietă

țile

subs

tanț

ei, f

eno-

men

ele

fizic

e, c

him

ice,

reac

țiile

ch

imic

e, în

dife

rite

situa

ții d

e co

mun

icar

e;1.

2. C

arac

teriz

area

obi

ec-

tulu

i de

stud

iu a

l chi

mie

i; a

prop

rietă

ților

fizic

e și

fizio

logi

-ce

ale

uno

r sub

stan

țe u

tiliza

te

în a

ctivi

tate

a co

tidia

nă;

1.3.

Com

para

rea

corp

urilo

r și

subs

tanț

elor

; pro

prie

tățil

or

subs

tanț

elor

; fen

omen

elor

fiz

ice

și ch

imic

e;1.

4. Id

entifi

care

a fe

nom

enel

or

chim

ice

din

med

iu în

baz

a se

m-

nelo

r rea

cțiil

or c

him

ice;

1.5.

Apl

icar

ea te

hnic

ilor d

e lu

cru

cu su

bsta

nțel

e, v

asel

e,

utila

jul î

n la

bora

toru

l de

chi-

mie

, res

pect

ând

regu

lile

de

secu

ritat

e;1.

6. In

vesti

gare

a ex

perim

enta

-lă

a p

ropr

ietă

ților

subs

tanț

elor

, a

feno

men

elor

fizic

e și

chim

ice,

re

spec

tând

regu

lile

de se

curi-

tate

;

Chim

ia –

ştii

nța

desp

re su

bsta

nțe

Dezv

olta

-re

a ch

imie

i, ob

ținer

ea su

bsta

nțel

or n

oi și

a

mat

eria

lelo

r mod

erne

. Rea

lizăr

ile c

him

iștil

or

din

Repu

blic

a M

oldo

vaCo

rpur

i fizi

ce ş

i sub

stan

țeDi

vers

itate

a su

bsta

nțel

orM

etod

e de

inve

stiga

re a

subs

tanț

elor

: ob-

serv

area

, des

crie

rea,

măs

urar

ea, e

xper

imen

-tu

l. Re

gulil

e de

secu

ritat

e în

labo

rato

rul d

e ch

imie

. Vas

e și

uste

nsile

de

labo

rato

rPr

oprie

tățil

e su

bsta

nțel

or P

ropr

ietă

țile

fi-zic

eN

oțiu

ni d

espr

e pr

oprie

tățil

e ch

imic

e și

fi-zio

logi

ce a

le su

bsta

nțel

or. A

cțiu

nea

unor

su

bsta

nțe

chim

ice

asup

ra o

mul

ui și

a m

ediu

-lu

iFe

nom

ene

fizic

e şi

chi

mic

e. R

eacț

iile

chim

i-ce

și in

fluen

ța lo

r asu

pra

med

iulu

i și c

alită

ții

vieț

ii. S

emne

le re

acții

lor c

him

ice

Elem

ente

noi

de

limba

j chi

mic

:ch

imie

, sub

stan

ță, p

ropr

ietă

țile

fizic

e/ch

i-m

ice/

fizio

logi

ce a

le su

bsta

nțel

or, f

enom

ene

fizic

e, fe

nom

ene

chim

ice,

reac

ții c

him

ice.

Inst

ruct

aj: R

espe

ctar

ea re

gulil

or d

e se

curit

ate

în la

bora

toru

l șc

olar

de

chim

ie, î

n lu

crul

cu su

bsta

nțel

e și

utila

jul c

him

ic;Ex

erci

ții:

• El

abor

area

într

ebăr

ilor c

auza

le/r

ăspu

nsur

ilor p

ri-vi

nd/ c

e vi

zeaz

ă ca

ract

eriza

rea

prop

rietă

ților

fizic

e al

e su

bsta

nțel

or u

tiliza

te în

acti

vita

tea

cotid

iană

; res

pec-

tare

a re

gulil

or d

e se

curit

ate

în la

bora

toru

l de

chim

ie și

pr

otec

ția să

nătă

ții;

• Re

cuno

aște

rea

vase

lor ș

i util

ajul

ui d

e la

bora

tor ș

i exp

lica-

rea

mod

ului

de

lucr

u cu

ele

;•

Iden

tifica

rea

asem

ănăr

ilor ș

i deo

sebi

rilor

din

tre:

a)

cor

puri

alcă

tuite

din

dife

rite

subs

tanț

e (s

ticlă

, lem

n,

cauc

iuc,

mas

e pl

astic

e, fi

bre,

met

ale)

; b) p

ropr

ietă

țile

subs

tanț

elor

; c) f

enom

enel

e fiz

ice

(topi

rea

și so

lidifi

care

a,

evap

orar

ea și

con

dens

area

, dizo

lvar

ea și

cris

taliz

area

) și

chim

ice

(ard

erea

, des

com

pune

rea)

;•

Cara

cter

izare

a pr

oprie

tățil

or fi

zice

(sta

rea

de a

greg

are,

cu

loar

ea, m

irosu

l, gu

stul

, sol

ubili

tate

a în

apă

; tem

pera

tu-

ra d

e to

pire

, de

fierb

ere;

con

ducti

bilit

atea

ele

ctric

ă, d

en-

sitat

ea e

tc.)

ale

unor

subs

tanț

e (a

pă, z

ahăr

, sar

e de

buc

ă-tă

rie, fi

er, c

upru

, alu

min

iu, g

rafit

etc

.), în

baz

a ex

perie

nței

pe

rson

ale

și a

info

rmaț

iei d

in d

iver

se su

rse

de d

ocum

en-

tare

(man

uale

, enc

iclo

pedi

i, co

mpe

ndii,

surs

e di

gita

le);

• Pr

opun

erea

mod

ului

de

utiliz

are

a un

or su

bsta

nțe

por-

nind

de

la p

ropr

ietă

țile

aces

tora

;•

Exem

plifi

care

a fe

nom

enel

or/r

eacț

iilor

chi

mic

e di

n ac

tivi-

tate

a co

tidia

nă în

cor

elar

e cu

sem

nele

cor

espu

nzăt

oare

al

e ac

esto

r fen

omen

e/re

acții

;

10

Activ

ități

expe

rimen

tale

(E –

exp

erie

nță

de la

bora

tor)

:E1

. Ide

ntific

area

uno

r pro

prie

tăți

fizic

e al

e su

bsta

nțel

or:

star

ea d

e ag

rega

re, c

uloa

rea,

solu

bilit

atea

în a

pă;

E2. I

denti

ficar

ea se

mne

lor r

eacț

iilor

chi

mic

e: sc

him

bare

a cu

lorii

/ m

irosu

lui,

dega

jare

a lu

min

ii / c

ăldu

rii/ a

unu

i gaz

, fo

rmar

ea sa

u di

spar

iția

unui

pre

cipi

tat;

Lucr

area

pra

ctică

nr.

1. T

ehni

ci d

e lu

cru

cu su

bsta

nțel

e,

vase

le, u

tilaj

ul în

labo

rato

rul d

e ch

imie

(lua

rea

prob

ei, c

ân-

tărir

ea, m

ăsur

area

vol

umul

ui d

e lic

hid,

încă

lzire

a, o

bser

va-

rea

stru

ctur

ii flă

cării

); Lu

crar

ea p

racti

că n

r. 2.

Inve

stiga

rea

feno

men

elor

fi-

zice

(eva

pora

rea

apei

; măr

unțir

ea c

rete

i; di

zolv

area

za

hăru

lui;t

opire

a, so

lidifi

care

a pa

rafin

ei; m

odifi

care

a fo

rmei

sârm

ei d

e cu

pru/

alum

iniu

) și f

enom

enel

or c

him

ice

(ard

erea

lum

ânăr

ii/ch

ibrit

ului

, int

erac

țiune

a so

dei a

limen

-ta

re c

u oț

et);

Activ

ități

crea

tive:

Ela

bora

rea,

în g

rup,

a u

nui p

oste

r de

spre

obi

ectu

l de

stud

iu a

l chi

mie

i/im

port

anța

chi

mie

i ca

știi

nță/

subs

tanț

ele

și m

ater

iale

le m

oder

ne/r

ealiz

ările

ch

imiș

tilor

din

Rep

ublic

a M

oldo

va;

Jocu

ri di

dacti

ce: D

iver

sitat

ea su

bsta

nțel

or /

Cuvi

nte

încr

uciș

ate

/ Pira

mid

a in

vesti

gării

/ Ce

s-ar

întâ

mpl

a,

dacă

…?

etc.

11

2. T

abel

ul P

erio

dic

al e

lem

ente

lor c

him

ice

şi s

truc

tura

ato

mul

ui

2.1.

Ope

rare

a, în

dife

rite

situa

ții d

e co

mun

icar

e, u

tilizî

nd

noțiu

nile

ce

se re

feră

la: a

tom

, el

emen

t chi

mic

, car

acte

ristic

ile

elem

entu

lui c

him

ic c

onfo

rm

poziț

iei î

n Ta

belu

l Per

iodi

c;

2.2.

Car

acte

rizar

ea e

lem

ente

-lo

r chi

mic

e cu

num

erel

e at

o-m

ice

1-20

în b

aza

algo

ritm

ului

: a)

poz

iția

în T

abel

ul P

erio

dic

(den

umire

a, si

mbo

lul c

him

ic,

num

ărul

ato

mic

, mas

a at

omi-

că re

lativ

ă, p

erio

ada,

gru

pa,

subg

rupa

, car

acte

rul m

etal

ic

sau

nem

etal

ic);

b) st

ruct

ura

atom

ului

(sar

cina

nuc

leul

ui,

num

ărul

de

prot

oni,

neut

roni

, el

ectr

oni,

repa

rtiza

rea

elec

-tr

onilo

r pe

stra

turi)

; c) v

alen

ța

supe

rioar

ă și

vale

nța

infe

rioar

ă (la

nem

etal

e);

2.3.

Inve

stiga

rea

expe

rimen

-ta

lă a

pro

prie

tățil

or fi

zice

ale

met

alel

or și

nem

etal

elor

în

baza

mos

trel

or d

e su

bsta

nțe;

2.4.

Ela

bora

rea

și pr

ezen

tare

a un

ui p

roie

ct c

reati

v ce

con

ține

elem

ente

le c

him

ice.

Atom

ii –

parti

cule

con

stitu

ente

ale

su

bsta

nțel

orEl

emen

tele

chi

mic

e. S

imbo

luril

e și

denu

-m

irile

ele

men

telo

r chi

mic

e cu

num

erel

e de

or

dine

1-2

0, 2

6, 2

9, 3

0, 4

7, 7

9, 8

0, 8

2. N

oțiu

ni

desp

re m

asa

atom

ică

rela

tivă

Tabe

lul P

erio

dic

al e

lem

ente

lor c

him

ice:

pe

rioad

e, g

rupe

, sub

grup

e pr

inci

pale

/sec

un-

dare

. Ele

men

te m

etal

ice,

nem

etal

ice.

Met

a-le

, nem

etal

eSt

ruct

ura

atom

ului

: nuc

leul

(pro

toni

, neu

-tr

oni)

și în

veliș

ul e

lect

roni

cRe

parti

zare

a el

ectr

onilo

r pe

stra

turi

(sch

e-m

e el

ectr

onic

e) p

entr

u el

emen

tele

cu

num

e-re

le a

tom

ice

1-20

)Va

lenț

a el

emen

tulu

i chi

mic

(în

baza

sche

-m

elor

ele

ctro

nice

și T

abel

ului

Per

iodi

c).

Noț

iuni

de

elec

tron

egati

vita

te. V

alen

ță su

pe-

rioar

ă, in

ferio

ară

(pen

tru

nem

etal

e)Ca

ract

eris

tica

elem

ente

lor c

him

ice

conf

orm

po

ziție

i în

Tabe

lul P

erio

dic;

Elem

ente

noi

de

limba

j chi

mic

:at

om, e

lem

ent c

him

ic, s

imbo

l chi

mic

, den

u-m

irea

elem

entu

lui c

him

ic, g

rupă

, sub

grup

ă pr

inci

pală

/sec

unda

ră, p

erio

adă,

mas

ă at

omi-

că re

lativ

ă, m

etal

, nem

etal

, num

ăr d

e or

di-

ne/a

tom

ic, p

roto

n, n

eutr

on, e

lect

ron,

înve

liș

elec

tron

ic, s

trat

ele

ctro

nic,

sche

mă

elec

tro-

nică

, ele

ctro

nega

tivita

te; v

alen

ță, v

alen

ța

supe

rioar

ă, in

ferio

ară.

Exer

ciții

:•

Scrie

rea,

citi

rea

simbo

luril

or c

him

ice,

num

irea

elem

en-

telo

r chi

mic

e (c

u nu

mer

ele

de o

rdin

e 1-

20, 2

6, 2

9, 3

0, 4

7,

79, 8

0, 8

2), i

denti

ficar

ea m

asei

ato

mic

e re

lativ

e;•

Dife

renț

iere

a no

țiuni

lor d

e el

emen

t chi

mic

și su

bsta

nță

în

enun

țuri

cont

extu

ale;

• Id

entifi

care

a el

emen

tulu

i chi

mic

în S

iste

mul

Per

iodi

c în

ba

za u

nui p

aram

etru

indi

cat (

num

ăr d

e or

dine

/de

pro-

toni

, Ar e

tc);

• De

term

inar

ea v

alen

țelo

r ele

men

telo

r chi

mic

e, în

baz

a sc

hem

elor

ele

ctro

nice

și a

Tab

elul

ui P

erio

dic;

• Co

mpl

etar

ea fi

șelo

r de

cara

cter

izare

a e

lem

ente

lor c

hi-

mic

e cu

num

erel

e at

omic

e 1-

20 c

onfo

rm a

lgor

itmul

ui: a

) po

ziția

în T

abel

ul P

erio

dic

(den

umire

a, si

mbo

lul c

him

ic,

num

ărul

ato

mic

, mas

a at

omic

ă re

lativ

ă, p

erio

ada,

gru

pa,

subg

rupa

, car

acte

rul m

etal

ic sa

u ne

met

alic

); b)

stru

ctur

a at

omul

ui (s

arci

na n

ucle

ului

, num

ărul

de

prot

oni,

neu-

tron

i, el

ectr

oni,

repa

rtiza

rea

elec

tron

ilor p

e st

ratu

ri);

c) v

alen

ța su

perio

ară

și va

lenț

a in

ferio

ară

(la n

emet

ale)

.

Activ

ități

expe

rimen

tale

:E3

. Com

para

rea

prop

rietă

ților

fizic

e al

e m

etal

elor

și n

eme-

tale

lor (

star

ea d

e ag

rega

re, c

uloa

rea,

luci

u), î

n ba

za m

ostr

e-lo

r de

subs

tanț

e;Jo

curi

dida

ctice

: Puz

zle/ M

emor

y et

c.Jo

c di

dacti

c di

gita

l: At

omul

.El

abor

area

și p

reze

ntar

ea p

roie

ctul

ui n

r. 1.

Ar

bore

le c

him

ic a

l Fam

iliei

și v

alor

ile p

erso

nale

;Te

mă

alte

rnati

vă: E

timol

ogia

den

umiri

lor e

lem

ente

lor c

hi-

mic

e.

12

3. C

ompo

ziția

subs

tanț

ei şi

legă

tura

chi

mic

ă

3.1.

Ope

rare

a, în

dife

rite

situa

ții d

e co

mun

icar

e, u

tilizî

nd

noțiu

nile

ce

se re

feră

la: m

o-le

culă

, for

mul

a ch

imic

ă, m

asa

mol

ecul

ară

rela

tivă,

legă

tura

ch

imic

ă, ti

puril

e de

legă

turi

chim

ice;

ion;

3.2.

Alc

ătui

rea

form

ulel

or c

hi-

mic

e și

mod

elel

or m

olec

ulel

or

unor

com

puși

bina

ri în

baz

a va

lenț

ei;

3.3.

Det

erm

inar

ea ti

pulu

i de

legă

tură

chi

mic

ă și

a m

asei

m

olec

ular

e re

lativ

e în

baz

a fo

rmul

ei c

him

ice;

3.4.

Rep

reze

ntar

ea c

ompo

ziție

i un

or su

bsta

nțe

cu le

gătu

ră

cova

lent

ă pr

in fo

rmul

e el

ectr

o-ni

ce și

mod

ele

bilă

– a

x;3.

5. C

arac

teriz

area

co

mpo

ziție

i, pr

oprie

tățil

or fi

-zic

e și

utiliz

ării

unor

subs

tanț

e sim

ple

și co

mpu

se, c

e se

regă

-se

sc în

via

ța d

e zi

cu zi

;3.

6. E

labo

rare

a și

prez

enta

rea

unui

pro

iect

cre

ativ

ce c

onțin

e ca

ract

eriza

rea

unor

subs

tanț

e.

Div

ersi

tate

a şi

com

pozi

ția su

bsta

nțel

or.

Form

ula

chim

ică

- com

poziț

ia c

alita

tivă

și ca

ntita

tivă

a su

bsta

nței

. Sub

stan

țe si

mpl

e și

com

puse

. Noț

iune

a de

mol

ecul

ăTi

puri

de le

gătu

ră c

him

ică.

Leg

ătur

a co

-va

lent

ă ne

pola

ră ş

i pol

ară

(pe

exem

plel

e:

hidr

ogen

, clo

r, ox

igen

, azo

t; cl

orur

ă de

hid

ro-

gen,

apă

). Fo

rmul

ele

elec

tron

ice

și m

odel

ele

mol

ecul

elor

Legă

tura

ioni

că (p

e ex

empl

ul c

loru

rii d

e so

diu)

. Noț

iuni

de

ioni

, sar

cină

a io

nilo

r. N

oțiu

nea

de le

gătu

ra m

etal

ică

ca le

gătu

ră

spec

ifică

în m

etal

eAl

cătu

irea

form

ulel

or c

him

ice

în b

aza

vale

nței

. Mas

a m

olec

ular

ă re

lativ

ăEl

emen

te n

oi d

e lim

baj c

him

ic: m

olec

ula,

for-

mul

a ch

imic

ă, in

dice

, com

poziț

ie c

alita

tivă/

canti

tativ

ă, c

ompu

s bin

ar, m

asă

mol

ecul

ară

rela

tivă;

legă

tură

chi

mic

ă, le

gătu

ră c

oval

entă

(n

epol

ară,

pol

ară)

, met

alic

ă, io

nică

; ion

, sar

-ci

na io

nulu

i.

Exer

ciții

:•

Iden

tifica

rea

subs

tanț

elor

sim

ple

și co

mpu

se/c

ompo

ziție

i ca

litati

ve și

can

titati

ve în

baz

a fo

rmul

elor

chi

mic

e și

mo-

dele

lor m

olec

ulel

or; ti

pulu

i de

legă

tură

chi

mic

ă în

baz

a fo

rmul

ei c

him

ice;

• M

odel

area

form

ulel

or e

lect

roni

ce a

le u

nor s

ubst

anțe

cu

legă

tură

cov

alen

tă;

• Al

cătu

irea

form

ulel

or c

him

ice

ale

com

pușil

or b

inar

i în

baza

val

ențe

lor e

lem

ente

lor c

him

ice

și de

term

inar

ea

vale

nței

în b

aza

form

ulei

chi

mic

e;•

Desc

riere

a co

mpo

ziție

i, pr

oprie

tățil

or fi

zice

și uti

lizăr

ii un

or su

bsta

nțe

simpl

e și

com

puse

, ce

se re

găse

sc în

via

ța

cotid

iană

; •

Dete

rmin

area

mas

elor

mol

ecul

are

rela

tive

ale

subs

tanț

elor

în b

aza

form

ulel

or c

him

ice;

Activ

ități

expe

rimen

tale

:E

4. C

onst

ruire

a m

odel

elor

bilă

– a

x al

e m

olec

ulel

or d

e hi

drog

en, o

xige

n, a

zot,

clor

, apă

, clo

rură

de

hidr

ogen

;Jo

curi

dida

ctice

: Cuv

inte

încr

uciș

ate/

Dom

ino

chim

ic /

etc.

;El

abor

area

și p

reze

ntar

ea p

roie

ctul

ui n

r. 2:

Pașa

port

ul c

him

ic a

l une

i sub

stan

țe;

Tem

ă al

tern

ativă

: Sub

stan

țele

din

trus

a m

edic

ală/

bucă

tărie

.

13

4. S

ubst

anțe

pur

e şi

am

este

curi

în v

iața

coti

dian

ă

4.1.

Ope

rare

a no

țiuni

lor c

e se

refe

ră la

: sub

stan

ța p

ură,

am

este

c om

ogen

/ ete

roge

n,

solu

ție, m

etod

ele

de se

para

re

a am

este

curil

or, î

n di

ferit

e sit

uații

de

com

unic

are;

4.2.

Car

acte

rizar

ea a

mes

tecu

-ril

or u

tiliza

te în

via

ța c

otidi

ană,

ae

rulu

i, ap

elor

nat

ural

e; a

me-

tode

lor d

e se

para

re/p

urifi

care

a

subs

tanț

elor

din

am

este

curi;

4.3.

Apl

icar

ea p

racti

că a

me-

tode

lor d

e se

para

re a

am

es-

tecu

rilor

în la

bora

tor,

resp

ec-

tând

regu

lile

de se

curit

ate;

în

activ

itate

a co

tidia

nă p

entr

u pr

otec

ția m

ediu

lui ș

i săn

ătăț

ii;4.

4. E

labo

rare

a și

prez

enta

rea

unui

pro

iect

cre

ativ

desp

re

subs

tanț

ele

pure

și a

mes

tecu

-ril

e în

via

ța d

e zi

cu zi

;4.

5. F

orm

ular

ea c

oncl

uziil

or

desp

re n

eces

itate

a cu

noaș

terii

su

bsta

nțel

or și

pro

cese

lor c

hi-

mic

e.

Subs

tanț

e pu

re ş

i am

este

curi

Ames

tecu

ri om

ogen

e şi

ete

roge

neM

etod

e de

sepa

rare

a su

bsta

nțel

or d

in

ames

tecu

ri et

erog

ene

(acț

iune

a m

agne

tulu

i, de

cant

area

, filtr

area

) și o

mog

ene

(dis

tilar

ea,

vapo

rizar

ea, c

rista

lizar

ea)

Aeru

l - a

mes

tec

de su

bsta

nțe

gazo

ase.

Co

mpo

ziția

aer

ului

. Sub

stan

țele

car

e po

luea

-ză

aer

ulAp

a na

tura

lă –

am

este

c de

subs

tanț

e. P

urifi

-ca

rea

apei

nat

ural

e. A

pa p

otab

ilă și

dis

tilat

ă.

Impo

rtan

ța a

pei.

Prot

ecția

resu

rsel

or a

cva-

tice

Met

odel

e de

sep

arar

e a

ames

tecu

rilor

și

asig

urar

ea c

alită

ții v

ieții

Elem

ente

noi

de

limba

j chi

mic

:sub

stan

ță

pură

, am

este

c om

ogen

/ et

erog

en, s

oluț

ie,

vapo

rizar

e, c

rista

lizar

e, d

istil

are,

dec

anta

re,

filtr

are.

Exer

ciții

:•

Desc

riere

a am

este

curil

or o

mog

ene

(oțe

t, sir

op) ș

i ete

ro-

gene

(lap

te, a

pă c

arbo

gazo

asă)

întâ

lnite

în v

iața

coti

dia-

nă, i

ndic

ând:

star

ea d

e ag

rega

re, c

uloa

rea,

com

poziț

ia,

utiliz

area

; •

Core

lare

a co

mpo

ziție

i am

este

curil

or o

mog

ene

și et

erog

e-ne

cu

met

odel

e de

sepa

rare

a su

bsta

nțel

or;

• El

abor

area

sche

mel

or d

e se

para

re a

am

este

curil

or d

in

mai

mul

te su

bsta

nțe;

• Ex

empl

ifica

rea

aplic

ării

met

odel

or d

e se

para

re a

su

bsta

nțel

or d

in a

mes

tecu

ri ce

se re

găse

sc în

via

ța d

e zi

cu zi

; pur

ifica

rea

apei

și a

erul

ui, s

epar

area

met

alel

or d

in

deșe

uri,

prel

ucra

rea

petr

olul

ui, e

xtra

gere

a za

hăru

lui ș

i pu

rifica

rea

lui e

tc.;

• Fo

rmul

area

uno

r înt

rebă

ri ca

uzal

e/ră

spun

suri

priv

ind

met

odel

e de

sepa

rare

a a

mes

tecu

rilor

; car

acte

ristic

ile

aeru

lui,

apei

nat

ural

e, a

pei p

otab

ile și

dis

tilat

e; m

etod

e-lo

r de

purifi

care

;•

Mod

elar

ea p

roce

sulu

i de

purifi

care

a a

pei;

Activ

ități

expe

rimen

tale

:E

5. S

epar

area

subs

tanț

elor

din

tr-u

n am

este

c de

fier

și c

ar-

bon

/sul

f prin

acț

iune

a m

agne

tulu

i;E

6. D

ecan

tare

a un

ui a

mes

tec

de a

pă și

nisi

p; la

pte

de v

ar;

E 7.

Filt

rare

a un

ui a

mes

tec

de a

pă și

căr

bune

;E

8. D

ecan

tare

a un

ui a

mes

tec

de u

lei ș

i apă

, util

izând

pâl

nia

de se

para

re;

Lucr

area

pra

ctică

nr.

3. P

urifi

care

a să

rii d

e bu

cătă

rie;

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

ului

nr.

3.Cr

ește

rea

cris

tale

lor d

e cl

orur

ă de

sodi

u;Te

mă

alte

rnati

vă: F

acto

rii d

e po

luar

e a

apei

/aer

ului

în lo

ca-

litat

ea m

ea.

14

Prod

use

de în

văța

re re

com

anda

te:

– în

treb

are

cauz

ală

form

ulat

ă, ră

spun

s for

mul

at;

– ex

erci

țiu re

zolv

at;

– fiș

ă de

lucr

u co

mpl

etat

ă;

– po

ster

ela

bora

t; –

proi

ect e

labo

rat ș

i pre

zent

at;

– lu

crar

e pr

actic

ă / e

xper

ienț

ă de

labo

rato

r / e

xper

ienț

ă de

labo

rato

r dig

itală

real

izată

con

form

inst

rucț

iuni

lor;

– ra

port

de

activ

itate

exp

erim

enta

lă e

labo

rat;

– jo

c di

dacti

c re

aliza

t;–

test

de

eval

uare

form

ativă

/sum

ativă

rezo

lvat

.

La sf

ârșit

ul c

lase

i a V

II-a,

ele

vul/e

leva

poa

te:

• op

era

cu e

lem

ente

le d

e lim

baj c

him

ic: s

ubst

anță

, pro

prie

tățil

e su

bsta

nței

, fen

omen

e fiz

ice,

chi

mic

e, re

acții

chi

mic

e, a

tom

, ele

men

t chi

mic

, sim

bolu

ri ch

imic

e, d

enum

irile

ele

men

telo

r chi

mic

e, g

rupă

, sub

grup

ă pr

inci

pală

/sec

unda

ră, p

erio

adă,

mas

ă at

omic

ă re

lativ

ă, m

etal

, nem

e-ta

l, nu

măr

de

ordi

ne/n

umăr

ato

mic

, pro

ton,

neu

tron

, ele

ctro

n, în

veliș

ele

ctro

nic,

stra

t ele

ctro

nic,

sche

mă

elec

tron

ică,

ele

ctro

nega

tivita

te,

vale

nță,

val

ența

supe

rioar

ă, v

alen

ța in

ferio

ară

(la n

emet

ale)

, mol

ecul

a, fo

rmul

ă ch

imic

ă, in

dice

, com

poziț

ie c

alita

tivă/

can

titati

vă, c

ompu

s bi

nar,

mas

ă m

olec

ular

ă re

lativ

ă, le

gătu

ră c

him

ică,

legă

tură

cov

alen

tă n

epol

ară/

pola

ră, l

egăt

ură

met

alic

ă, le

gătu

ră io

nică

, ion

, sar

cina

ionu

lui,

subs

tanț

ă pu

ră, a

mes

tec

omog

en/e

tero

gen,

solu

ție, c

rista

lizar

e, d

istil

are,

dec

anta

re, fi

ltrar

e, în

dife

rite

situa

ții d

e co

mun

icar

e;•

dete

rmin

a tip

ul d

e le

gătu

ră c

him

ică

și m

asa

mol

ecul

ară

rela

tivă

în b

aza

com

poziț

iei s

ubst

anțe

i;•

cara

cter

iza:

– ob

iect

ul d

e st

udiu

al c

him

iei;

prop

rietă

țile

fizic

e și

fizio

logi

ce a

le u

nor s

ubst

anțe

; –

elem

ente

le c

him

ice

cu n

umer

ele

atom

ice

1-20

, în

baza

alg

oritm

ului

: a) p

oziți

a în

Tab

elul

Per

iodi

c (d

enum

irea,

sim

bolu

l chi

mic

, num

ărul

at

omic

, mas

a at

omic

ă re

lativ

ă, p

erio

ada,

gru

pa, s

ubgr

upa,

car

acte

rul m

etal

ic sa

u ne

met

alic

); b)

stru

ctur

a at

omul

ui (s

arci

na n

ucle

ului

, nu

măr

ul d

e pr

oton

i, ne

utro

ni, e

lect

roni

, rep

artiz

area

ele

ctro

nilo

r pe

stra

turi)

; c) v

alen

ța su

perio

ară

și va

lenț

a in

ferio

ară;

–

com

poziț

ia, p

ropr

ietă

ților

fizic

e și

utiliz

area

uno

r sub

stan

țe si

mpl

e și

com

puse

, reg

ăsite

în v

iața

de

zi cu

zi;

– am

este

curil

e uti

lizat

e în

via

ță zi

lnic

, aer

ul, a

pa și

met

odel

e de

sepa

rare

a su

bsta

nțel

or d

in a

mes

tecu

ri et

erog

ene

(acț

iune

a m

agne

tulu

i, de

cant

area

, filtr

area

) și a

mes

tecu

ri om

ogen

e (d

istil

area

, cris

taliz

area

);•

com

para

: cor

puril

e și

subs

tanț

ele;

pro

prie

tățil

e su

bsta

nțel

or; f

enom

enel

e fiz

ice

și ch

imic

e, o

bser

vate

în c

onte

xte

cotid

iene

;•

iden

tifica

feno

men

ele

chim

ice

din

med

iu în

baz

a se

mne

lor r

eacț

iilor

chi

mic

e;•

alcă

tui f

orm

ulel

e ch

imic

e și

mod

ele

mol

ecul

elor

uno

r com

puși

bina

ri în

baz

a va

lenț

ei;

• ap

lica

tehn

icile

de

lucr

u cu

subs

tanț

ele,

vas

ele,

util

ajul

în la

bora

toru

l de

chim

ie, r

espe

ctân

d re

gulil

e de

secu

ritat

e;•

repr

ezen

ta c

ompo

ziția

uno

r sub

stan

țe c

u le

gătu

ră c

oval

entă

prin

form

ule

elec

tron

ice

și m

odel

e bi

lă-a

x;

15

• in

vesti

ga e

xper

imen

tal,

resp

ectâ

nd re

gulil

e de

secu

ritat

e:

– pr

oprie

tățil

e fiz

ice

ale

met

alel

or și

nem

etal

elor

în b

aza

mos

trel

or d

e su

bsta

nțe;

–

prop

rietă

țile

subs

tanț

elor

, a fe

nom

enel

or fi

zice

și ch

imic

e;

– m

etod

e de

sepa

rare

a a

mes

tecu

rilor

om

ogen

e și

eter

ogen

e;•

elab

ora

și pr

ezen

ta u

n pr

oiec

t cre

ativ:

–

de c

arac

teriz

are

a el

emen

telo

r chi

mic

e;

– de

car

acte

rizar

e a

unei

subs

tanț

e;

– de

spre

subs

tanț

ele

pure

și a

mes

tecu

rile

în v

iața

coti

dian

ă,

man

ifest

ând

atitu

dini

și v

alor

i spe

cific

e pr

edom

inan

te:

– co

recti

tudi

ne și

des

chid

ere

în u

tiliza

rea

limba

julu

i chi

mic

;–

curio

zitat

e și

crea

tivita

te în

car

acte

rizar

ea su

bsta

nțel

or și

pro

cese

lor c

him

ice;

– pe

rsev

eren

ță și

resp

onsa

bilit

ate

în lu

area

dec

iziilo

r la

rezo

lvar

ea p

robl

emel

or;

– ex

igen

ță p

entr

u no

rmel

e de

secu

ritat

e pe

rson

ală

și so

cial

ă;–

resp

onsa

bilit

ate

față

de

sănă

tate

a pe

rson

ală

și gr

ijă fa

ță d

e m

ediu

;

16

CLA

SA A

VIII

-AU

nită

ți de

com

pete

nțe

Uni

tăți

de c

onțin

utAc

tivită

ți şi

pro

duse

de

învă

țare

reco

man

date

1. S

ubst

anța

– c

ompo

nent

a ch

imic

ă a

mat

erie

i

1.1.

Ope

rare

a, în

dife

rite

situa

ții

de c

omun

icar

e, u

tilizî

nd n

oțiu

nile

: su

bsta

nță

simpl

ă și

com

pusă

; ox

id, a

cid,

baz

ă, sa

re; c

antit

ate

de

subs

tanț

ă, m

ol, m

asă

mol

ară;

1.2.

Apl

icar

ea n

oțiu

nilo

r de

vale

nță

a el

emen

telo

r chi

mic

e,

de sa

rcin

ă a

ioni

lor p

entr

u al

-că

tuire

a fo

rmul

elor

chi

mic

e al

e su

bsta

nțel

or c

ompu

se;

1.3.

Rez

olva

rea

prob

lem

elor

de

calc

ul în

baz

a fo

rmul

elor

chi

mic

e,

utiliz

ând

noțiu

nile

: can

titat

ea d

e su

bsta

nță,

mas

ă m

olar

ă;1.

4. C

erce

tare

a ex

perim

enta

lă a

m

ostr

elor

de

subs

tanț

e sim

ple

și co

mpu

se; a

cor

elaț

iei d

intr

e m

asa

subs

tanț

elor

și c

antit

atea

de

subs

tanț

ă.

Subs

tanț

e si

mpl

e şi

com

puse

. For

mul

ele

chim

ice

și de

num

irile

subs

tanț

elor

sim

ple.

Fo

rmul

ele

chim

ice

ale

subs

tanț

elor

com

-pu

se/c

ompu

șilor

chi

mic

e în

baz

a va

lenț

ei,

sarc

inii

ioni

lor

Noț

iuni

de

oxizi

, aci

zi, b

aze,

săru

riSu

bsta

nțel

e sim

ple

și co

mpu

se d

in ju

rul n

os-

tru

Cara

cter

istic

ile c

antit

ative

ale

subs

tanț

ei.

Canti

tate

a de

subs

tanț

ă. M

olul

. Mas

a m

olar

ăCa

lcul

e în

baz

a fo

rmul

ei c

him

ice:

cor

elaț

ia

dint

re c

antit

atea

de

subs

tanț

ă și

mas

a su

bsta

nței

Elem

ente

noi

de

limba

j chi

mic

:ac

id, b

ază,

sare

, can

titat

e de

subs

tanț

ă, m

ol,

mas

ă m

olar

ă.

Inst

ruct

aj: R

espe

ctar

ea re

gulil

or d

e se

curit

ate

în la

bora

-to

rul ș

cola

r de

chim

ie, î

n lu

crul

cu

subs

tanț

ele

și uti

laju

l ch

imic

.

Exer

ciții

:•

Form

ular

ea în

treb

ărilo

r cau

zale

, enu

nțur

ilor a

rgum

en-

tate

util

izând

noț

iuni

le c

him

ice

noi;

• Ci

tirea

form

ulel

or c

him

ice,

com

enta

rea

com

poziț

iei

subs

tanț

elor

în b

aza

form

ulel

or;

• Al

cătu

irea

form

ulel

or c

him

ice

ale

oxizi

lor î

n ba

za

vale

nței

, util

izând

Tab

elul

Per

iodi

c;•

Elab

orar

ea fo

rmul

elor

chi

mic

e al

e ac

izilo

r, ba

zelo

r, să

ruril

or în

baz

a sa

rcin

ii io

nilo

r, uti

lizân

d Ta

belu

l So

lubi

lităț

ii;•

Calc

ular

ea m

asei

mol

are

în b

aza

form

ulei

chi

mic

e;

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or:

• De

term

inar

ea m

asei

subs

tanț

ei în

baz

a ca

ntită

ții d

e su

bsta

nță;

• De

term

inar

ea c

antit

ății

de su

bsta

nță

în b

aza

mas

ei

subs

tanț

ei;

Activ

ități

expe

rimen

tale

(E –

exp

erie

nță

de la

bora

tor)

:E

1. D

escr

iere

a un

or m

ostr

e de

subs

tanț

e sim

ple

și co

m-

puse

; E

2. C

alcu

lare

a m

asei

, cân

tărir

ea/m

ăsur

area

pro

bei c

e co

resp

unde

unu

i num

ăr a

num

it de

mol

i de

apă,

car

bo-

nat d

e ca

lciu

, zah

ăr e

tc.

Jocu

ri di

dacti

ce: C

uvin

te în

cruc

ișate

/Dom

ino

chim

ic/

Puzz

le.

17

2. R

eacț

ii ch

imic

e

2.1.

Ope

rare

a no

țiuni

lor c

e se

re

feră

la: e

cuaț

ia c

him

ică,

reac

ția

chim

ică,

tipu

rile

de re

acții

chi

mi-

ce, î

n di

ferit

e sit

uații

de

com

uni-

care

;2.

2. E

xem

plifi

care

a pr

oces

elor

ch

imic

e ob

serv

ate

în lu

mea

în-

conj

urăt

oare

în c

orel

are

cu se

m-

nele

reac

țiilo

r chi

mic

e;2.

3. D

ifere

nție

rea

reac

țiilo

r chi

-m

ice

de v

aria

te ti

puri

în b

aza

ecua

țiilo

r chi

mic

e;2.

4. A

plic

area

Leg

ii co

nser

vării

m

asei

subs

tanț

elor

pen

tru

sta-

bilir

ea c

oefic

ienț

ilor î

n ec

uații

le

chim

ice;

2.5.

Rez

olva

rea

prob

lem

elor

în

baz

a ec

uație

i chi

mic

e, u

tili-

zând

noț

iune

a de

can

titat

e de

su

bsta

nță;

2.6.

Ela

bora

rea

și pr

ezen

tare

a un

ui p

roie

ct c

reati

v re

ferit

or la

uti

lizar

ea și

impo

rtan

ța re

acții

lor

chim

ice.

Reac

țiile

chi

mic

e - p

roce

se d

e tr

ansf

orm

are

a su

bsta

nțel

or. S

emne

le re

acții

lor c

him

ice

Lege

a co

nser

vării

mas

ei su

bsta

nțel

orEc

uații

chi

mic

eTi

puri

de re

acții

chi

mic

e: re

acții

de

com

bina

-re

, de

desc

ompu

nere

. Noț

iuni

de

reac

ții d

e su

bstit

uție

, rea

cții

de sc

him

bCa

lcul

e în

baz

a ec

uații

lor c

him

ice:

det

erm

i-na

rea

canti

tății

de

subs

tanț

ă a

unui

reac

tant

/pr

odus

de

reac

ție c

unos

când

can

titat

ea d

e su

bsta

nță

a un

ui p

rodu

s de

reac

ție/r

eact

ant

Elem

ente

noi

de

limba

j chi

mic

:Ec

uație

chi

mic

ă, re

acta

nt/s

ubst

anță

iniți

ală,

pr

odus

de

reac

ție/s

ubst

anță

fina

lă, c

oefic

i-en

t, re

acție

de

com

bina

re, d

esco

mpu

nere

, su

bstit

uție

, sch

imb.

Exer

ciții

:•

Form

ular

ea în

treb

ărilo

r cau

zale

, enu

nțur

ilor a

rgum

en-

tate

util

izând

noț

iuni

le c

him

ice

noi;

• Id

entifi

care

a re

acții

lor d

e co

mbi

nare

, des

com

pune

re,

subs

tituț

ie și

schi

mb

în b

aza

sche

mel

or și

ecu

ațiil

or

chim

ice;

• St

abili

rea

coefi

cien

ților

în e

cuaț

iile

chim

ice;

• Ci

tirea

ecu

ațiil

or c

him

ice,

com

enta

rea

tipul

ui

subs

tanț

elor

(rea

ctan

ți/su

bsta

nțe

iniți

ale

sau

prod

uși

de re

acție

/sub

stan

țe fi

nale

), tip

ului

reac

ției,

a co

efici

ențil

or st

abili

ți;

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or:

• El

abor

area

unu

i alg

oritm

de

rezo

lvar

e a

prob

lem

elor

în

baz

a ec

uație

i chi

mic

e, u

tilizâ

nd n

oțiu

nea

de c

antit

a-te

de

subs

tanț

ă;•

Dete

rmin

area

în b

aza

ecua

ției c

him

ice

a ca

ntită

ții d

e su

bsta

nță

a un

ui re

acta

nt/p

rodu

s de

reac

ție, c

onfo

rm

canti

tății

de

subs

tanț

ă a

unui

pro

dus d

e re

acție

/rea

c-ta

nt;

Activ

ități

expe

rimen

tale

:E

3. In

vesti

gare

a re

acții

lor d

e co

mbi

nare

și d

e de

scom

-pu

nere

, ide

ntific

area

sem

nelo

r ace

stor

reac

ții;

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

ului

nr.

1:Re

acții

le c

him

ice

în lu

mea

înco

njur

ătoa

re.

18

3. O

xige

nul.

Hid

roge

nul

3.1.

Ope

rare

a no

țiuni

lor c

e se

re

feră

la o

xige

n, h

idro

gen;

reac

ții

de a

rder

e, o

xida

re, r

educ

ere,

su

bstit

uție

, în

dife

rite

situa

ții d

e co

mun

icar

e;3.

2. C

arac

teriz

area

ele

men

telo

r ch

imic

e ox

igen

, hid

roge

n co

nfor

m

poziț

iei î

n Ta

belu

l Per

iodi

c;3.

3. E

labo

rare

a și

aplic

area

al

gorit

mul

ui d

e ca

ract

eriza

re

a un

ei su

bsta

nțe

chim

ice

prin

ex

empl

ul o

xige

nulu

i, hi

drog

e-nu

lui (

com

poziț

ia, s

truc

tura

, ob

ținer

ea, p

ropr

ietă

țile

fizic

e și

chim

ice,

iden

tifica

rea,

util

izare

a,

impo

rtan

ța);

3.4.

Mod

elar

ea p

ropr

ietă

ților

chi

-m

ice

și a

met

odel

or d

e ob

ținer

e al

e ox

igen

ului

și h

idro

genu

lui p

rin

ecua

ții c

him

ice;

3.5.

Inve

stiga

rea

expe

rimen

tală

a

obțin

erii

și a

prop

rietă

ților

oxi

ge-

nulu

i și h

idro

genu

lui,

resp

ectâ

nd

regu

lile

de se

curit

ate;

3.6.

Rez

olva

rea

prob

lem

elor

în

baz

a ec

uații

lor c

him

ice

prin

tr

ansp

uner

ea a

lgor

itmilo

r de

dete

rmin

are

a ca

ntită

ții d

e su

bsta

nță

pent

ru st

abili

rea

mas

ei

subs

tanț

ei;

3.7.

For

mul

area

con

cluz

iilor

des

-pr

e im

port

anța

oxi

genu

lui,

hidr

o-ge

nulu

i și c

ompu

șilor

lor;

Oxi

genu

l, hi

drog

enul

ca

elem

ente

chi

mic

e.

Răsp

ândi

rea

în n

atur

ă. C

arac

teris

tica

gene

ra-

lă c

onfo

rm p

oziți

ei în

Tab

elul

Per

iodi

cO

xige

nul,

hidr

ogen

ul c

a su

bsta

nțe

sim

ple.

Pr

oprie

tățil

e fiz

ice.

Obț

iner

ea o

xige

nulu

i din

pe

roxi

d de

hid

roge

n, a

pă, î

n ur

ma

proc

esul

ui

de fo

tosin

teză

; a h

idro

genu

l din

met

an, a

pă,

acid

clo

rhid

ric, s

ulfu

ric în

reac

ție c

u m

agne

-ziu

, zin

c, a

lum

iniu

. Rea

cția

de

subs

tituț

ie.

Iden

tifica

rea

oxig

enul

ui, h

idro

genu

lui

Prop

rietă

țile

chim

ice:

- ale

oxi

genu

lui:

reac

ția c

u m

etal

ele

calc

iu,

mag

neziu

, alu

min

iu, z

inc,

fier

, cup

ru; c

u ne

-m

etal

ele

hidr

ogen

, sul

f, fo

sfor

, azo

t, ca

rbon

(a

rder

ea c

ompl

etă,

inco

mpl

etă)

; cu

met

anul

;- a

le h

idro

genu

lui:

reac

ția c

u ne

met

alel

e ox

igen

, clo

r, su

lf, c

arbo

n, a

zot;

cu o

xizii

met

a-le

lor (

reac

ție d

e re

duce

re)

Ozo

nul -

form

ă al

otro

pică

a o

xige

nulu

i, ro

lul

biol

ogic

. Pro

tecț

ia st

ratu

lui d

e oz

on a

l Pă-

mân

tulu

iO

xizi

i – p

rodu

și ai

reac

ției d

e ox

idar

e.

Noț

iuni

de

reac

ții d

e ar

dere

. Asig

urar

ea

secu

rităț

ii în

caz

ul u

tiliză

rii p

roce

selo

r de

arde

reO

xige

nul,

hidr

ogen

ul ş

i com

puşi

i lor

- uti

-liz

area

și in

fluen

ța a

supr

a ca

lităț

ii vi

eții

și m

ediu

lui

Elem

ente

noi

de

limba

j chi

mic

:al

otro

pie,

form

ă al

otro

pică

, ozo

n, re

acții

de

oxid

are,

ard

ere,

subs

tituț

ie.

Exer

ciții

:•

Elab

orar

ea în

treb

ărilo

r cau

zale

, enu

nțur

ilor a

rgum

en-

tate

ce

vize

ază

utiliz

area

, ide

ntific

area

oxi

genu

lui,

hidr

ogen

ului

; im

port

anța

stra

tulu

i de

ozon

; nec

esita

-te

a re

spec

tării

regu

lilor

de

secu

ritat

e în

caz

ul u

tiliză

rii

proc

esel

or d

e ar

dere

;•

Core

lare

a de

num

irilo

r oxi

zilor

cu

form

ulel

or c

him

ice;

• Co

mpl

etar

ea fi

șei d

e ca

ract

eriza

re a

oxi

genu

lui/

hidr

o-ge

nulu

i ca

elem

ent c

him

ic și

subs

tanț

ă sim

plă,

con

-fo

rm a

lgor

itmul

ui;

• Al

cătu

irea

ecua

țiilo

r rea

cțiil

or c

him

ice

ce c

arac

teri-

zeaz

ă m

etod

ele

de o

bțin

ere,

pro

prie

tățil

e ch

imic

e al

e ox

igen

ului

, hid

roge

nulu

i;•

Com

para

rea

hidr

ogen

ului

și o

xige

nulu

i; ox

igen

ului

și

ozon

ului

con

form

alg

oritm

ului

;•

Com

para

rea

proc

esel

or d

e ox

idar

e și

arde

re; a

re

acții

lor d

e co

mbi

nare

, des

com

pune

re și

subs

tituț

ie

conf

orm

sche

mel

or;

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or:

• De

term

inar

ea m

asei

une

i sub

stan

țe în

baz

a ec

uații

lor

chim

ice,

cun

oscâ

nd c

antit

atea

de

subs

tanț

ă a

alte

i su

bsta

nțe;

Activ

ități

expe

rimen

tale

:E

4. O

bțin

erea

oxi

genu

lui p

rin d

esco

mpu

nere

a pe

roxi

-du

lui d

e hi

drog

en, c

apta

rea

și id

entifi

care

a lu

i;E

5. C

erce

tare

a și

desc

riere

a m

ostr

elor

de

dife

riți o

xizi;

E 6.

Obț

iner

ea h

idro

genu

lui p

rin in

tera

cțiu

nea

met

ale-

lor c

u ac

izi, c

apta

rea

și id

entifi

care

a lu

i;Jo

c di

dacti

c: P

uzzle

.St

udiu

de

caz:

Ozo

nul -

pro

tect

orul

Ter

rei.

19

4. C

lase

le d

e co

mpu

şi a

norg

anic

i

4.1.

Ope

rare

a no

țiuni

lor c

e se

re

feră

la: c

lase

le d

e co

mpu

și an

-or

gani

ci (o

xizi,

aci

zi, b

aze,

săru

ri);

legă

tura

gen

etică

; ind

icat

ori,

scal

ă pH

, med

iu (a

cid,

baz

ic, n

eutr

u);

reac

ția d

e sc

him

b, în

dife

rite

situa

ții d

e co

mun

icar

e;4.

2. C

orel

area

com

poziț

iei

subs

tanț

ei cu

den

umire

a, cl

asa

de

com

puși,

util

izare

a, im

port

anța

, ac

țiune

a as

upra

org

anism

ului

um

an;

4.3.

Car

acte

rizar

ea o

xizil

or, b

a-ze

lor,

acizi

lor,

săru

rilor

con

form

al

gorit

mul

ui;

4.4.

Mod

elar

ea p

ropr

ietă

ților

chi-

mice

și a

met

odel

or d

e ob

ținer

e al

e ox

izilo

r, ac

izilo

r, ba

zelo

r, să

ruril

or

prin

ecu

ații c

him

ice;

4.5.

Inve

stiga

rea

expe

rimen

tală

a

prop

rietă

ților

chim

ice a

le o

xizilo

r, ac

izilo

r, ba

zelo

r, să

ruril

or, r

espe

c-tâ

nd re

gulile

de

secu

ritat

e;4.

6. R

ezol

vare

a pr

oble

mel

or în

ba

za e

cuaț

iilor

chi

mic

e uti

lizân

d no

țiuni

le m

asă

și ca

ntita

te d

e su

bsta

nță;

4.7.

Ela

bora

rea

și pr

ezen

tare

a un

ui p

roie

ct c

reati

v re

ferit

or la

uti

lizar

ea și

impo

rtan

ța o

xizil

or,

acizi

lor,

baze

lor,

săru

rilor

;4.

8. F

orm

ular

ea c

oncl

uziil

or d

es-

pre

bene

ficiil

e ox

izilo

r, ac

izilo

r, ba

zelo

r, să

ruril

or.

Clas

ifica

rea

subs

tanț

elor

ano

rgan

ice

în b

aza

com

poziț

iei ș

i sol

ubili

tății

Noț

iuni

des

pre

şiru

rile

gene

tice

ale

met

ale-

lor ș

i nem

etal

elor

; ser

ia a

ctivi

tății

met

alel

or.

Iden

tifica

rea

acizi

lor ș

i baz

elor

cu

indi

cato

riAc

izii:

com

poziț

ia, c

lasifi

care

a, d

enum

irile

(a

cid

clor

hidr

ic, s

ulfh

idric

, sul

furo

s, su

lfuric

, az

otic,

fosf

oric

,car

boni

c, si

licic

). Pr

oprie

tățil

e ch

imic

e ge

nera

le și

obț

iner

ea (p

e ex

empl

ul

acizi

lor c

lorh

idric

, sul

furic

, fos

foric

);Re

acția

de

schi

mb

Baze

le: c

ompo

ziția

, cla

sifica

rea,

den

umiri

le.

Prop

rietă

țile

chim

ice

gene

rale

, obț

iner

ea;

Oxi

zii:

com

poziț

ia, c

lasifi

care

a (o

xizi

bazic

i și

acizi

), de

num

irile

. Pro

prie

tățil

e ch

imic

e ge

ne-

rale

, obț

iner

eaSă

ruril

e: c

ompo

ziția

, cla

sifica

rea

(sol

ubile

și

inso

lubi

le),

denu

miri

le. P

ropr

ietă

țile

chim

ice

gene

rale

, obț

iner

eaLe

gătu

rile

gene

tice

dint

re c

lase

le d

e co

mpu

și an

orga

nici

Aciz

ii, b

azel

e, o

xizi

i, să

ruril

e - u

tiliza

rea

și in

fluen

ța a

supr

a ca

lităț

ii vi

eții

și m

ediu

lui

Elem

ente

noi

de

limba

j chi

mic

:ox

id a

cid,

oxi

d ba

zic, a

cid

oxig

enat

, aci

d ne

oxig

enat

, baz

ă al

calin

ă, b

ază

inso

lubi

lă,

sare

, șiru

l gen

etic,

seria

acti

vită

ții m

etal

elor

, in

dica

tor,

scal

ă pH

, med

iu a

cid,

med

iu b

azic

, m

ediu

neu

tru,

reac

ție d

e sc

him

b, le

gătu

ră

gene

tică.

Exer

ciții

:•

Iden

tifica

rea

form

ulel

or a

cizil

or, b

azel

or, o

xizil

or, s

ăru-

rilor

din

tr-u

n șir

de

subs

tanț

e pr

opus

e;•

Com

para

rea

acizi

lor,

baze

lor,

săru

rilor

și o

xizil

or c

on-

form

dife

ritor

crit

erii;

• Co

rela

rea

denu

miri

lor ș

i for

mul

elor

oxi

zilor

, aci

zilor

, ba

zelo

r, să

ruril

or;

• Co

mpl

etar

ea sc

hem

elor

de

reac

ții, s

chem

elor

lacu

na-

re, v

izând

pro

prie

tățil

e ch

imic

e/ob

ținer

ea c

ompu

șilor

an

orga

nici

;•

Com

plet

area

fișe

lor d

e ca

ract

eriza

re a

pro

prie

tățil

or

chim

ice/

obț

iner

ii co

mpu

șilor

ano

rgan

ici î

n ba

za sc

he-

mei

legă

turil

or g

eneti

ce;

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or:

• De

term

inar

ea c

antit

ății

de su

bsta

nță/

mas

ei în

baz

a ec

uație

i chi

mic

e, c

unos

când

can

titat

ea/m

asa

alte

i su

bsta

nțe;

Activ

ități

expe

rimen

tale

:E

7. Id

entifi

care

a ac

izilo

r și b

azel

or c

u aj

utor

ul in

dica

to-

rilor

aci

do-b

azic

i, in

dica

toru

lui u

nive

rsal

și sc

alei

pH;

E 8.

Pro

prie

tățil

e ch

imic

e ge

nera

le a

le a

cizil

or;

E 9.

Pro

prie

tățil

e ch

imic

e ge

nera

le a

le b

azel

or;

E 10

. Pro

prie

tățil

e ch

imic

e ge

nera

le a

le o

xizil

or (o

xid

de

calc

iu c

u ap

a, o

xid

de c

upru

cu

acid

clo

rhid

ric/s

ulfu

ric);

E 11

. Pro

prie

tățil

e ch

imic

e ge

nera

le a

le să

ruril

or.

Lucr

area

pra

ctică

nr.

1. L

egăt

ura

reci

proc

ă di

ntre

prin

-ci

pale

le c

lase

de

com

puși

anor

gani

ci;

Jocu

ri uti

lizîn

d no

țiuni

chi

mic

e: G

ăseș

te in

trus

ul/G

ăsiți

co

resp

onde

nța/

Puzz

le e

tc;

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

ului

nr.

2.

Top

10 su

bsta

nțe

anor

gani

ce d

in v

iața

mea

.

20

5. A

pa şi

sol

uțiil

e

5.1.

Ope

rare

a no

țiuni

lor c

e se

re

feră

la: s

oluț

ii, p

arte

a de

mas

ă a

subs

tanț

ei d

izolv

ate;

apa

pot

abilă

în

dife

rite

situa

ții d

e co

mun

icar

e;5.

2. C

arac

teriz

area

com

poziț

iei,

stru

ctur

ii, p

ropr

ietă

ților

fizic

e și

chim

ice,

util

izării

și ro

lulu

i ape

i/ so

luții

lor î

n vi

ața

de zi

cu

zi;5.

3. In

vesti

gare

a ex

perim

enta

lă

a pr

oprie

tățil

or a

pei,

resp

ectâ

nd

regu

lile

de se

curit

ate;

5.4.

Rez

olva

rea

prob

lem

elor

de

calc

ul în

baz

a co

rela

țiilo

r din

tre

part

ea d

e m

asă

a su

bsta

nței

dizo

l-va

te, m

asa

subs

tanț

ei d

izolv

ate

și m

asa

solu

ției;

5.5.

Pre

para

rea

solu

ției c

u o

anu-

mita

par

te d

e m

asă

a su

bsta

nței

di

zolv

ate;

5.6.

Arg

umen

tare

a ce

rințe

lor f

ață

de a

pa p

otab

ilă, c

alita

tea,

pur

ifi-

care

a și

prot

ecția

ei;

5.7.

Ela

bora

rea

și pr

ezen

tare

a un

ui p

roie

ct c

reati

v re

ferit

or la

im

port

anța

ape

i/sol

uțiil

or.

Apa

- com

pus c

u im

port

anță

vita

lă. R

ăs-

pând

irea

în n

atur

ă. P

ropr

ietă

țile

fizic

e. R

olul

bi

olog

icPr

oprie

tățil

e ch

imic

e al

e ap

ei: d

esco

mpu

ne-

rea,

inte

racț

iune

a cu

met

alel

e (s

odiu

, pot

a-siu

, cal

ciu,

fier

), cu

oxi

zii b

azic

i și o

xizii

aci

ziAp

a ca

sol

vent

. Dizo

lvar

ea. S

oluț

iile

Com

pozi

ția s

oluț

iilor

. Par

tea

de m

asă

a su

bsta

nței

dizo

lvat

e în

solu

țieRo

lul v

ital ș

i im

port

anța

solu

țiilo

r în

viaț

a zil

nică

Apa

pota

bilă

. Cal

itate

a ap

ei p

otab

ile în

Re-

publ

ica

Mol

dova

. Sur

sele

de

polu

are

a ap

ei.

Purifi

care

a ap

ei

Elem

ente

noi

de

limba

j chi

mic

:so

luție

, sol

vent

, sub

stan

ță d

izolv

ată,

par

tea

de m

asă

a su

bsta

nței

dizo

lvat

e, a

pă p

otab

ilă.

Exer

ciții

:•

Form

ular

ea în

treb

ărilo

r cau

zale

, enu

nțur

ilor a

rgum

en-

tate

util

izând

noț

iuni

le c

him

ice

noi;

• Co

mpl

etar

ea fi

șei d

e ca

ract

eriza

re a

pro

prie

tățil

or

fizic

e, c

him

ice

ale

apei

;•

Desc

riere

a tip

urilo

r de

apă,

surs

elor

de

polu

are,

ce

rințe

lor f

ață

de a

pa p

otab

ilă;

Activ

ități

expe

rimen

tale

:E

12. I

nves

tigar

ea u

nor p

ropr

ietă

ți fiz

ice

și ch

imic

e al

e ap

ei;

Lucr

area

pra

ctică

nr.

2. P

repa

rare

a un

ei so

luții

de

clo-

rură

de

sodi

u cu

o a

num

ită p

arte

de

mas

ă a

subs

tanț

ei

dizo

lvat

e;

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or:

• De

term

inar

ea p

ărții

de

mas

ă a

subs

tanț

ei d

izolv

ate

în

solu

ție;

• De

term

inar

ea m

asei

subs

tanț

ei/v

olum

ului

ape

i pen

tru

prep

arar

ea so

luție

i cu

o an

umită

mas

ă/pa

rte

de m

asă

de su

bsta

nță

dizo

lvat

ă;

Activ

ități

crea

tive:

•

Asal

t de

idei

des

pre

econ

omisi

rea

apei

în c

ondi

ții c

as-

nice

;El

abor

area

și p

reze

ntar

ea p

roie

ctul

ui n

r. 3.

Ap

a - m

iraco

lul v

ieții

.

21

6. P

rodu

sele

chi

mic

e şi

cal

itate

a vi

eții

6.1.

Ope

rare

a no

țiuni

lor c

e se

re

feră

la p

rodu

sele

chi

mic

e și

utiliz

area

lor,î

n di

ferit

e sit

uații

de

com

unic

are;

6.2.

Rez

olva

rea

prob

lem

elor

de

spre

sele

ctar

ea și

util

izare

a in

ofen

sivă

a pr

odus

elor

chi

mic

e,

într

ebui

nțat

e în

via

ța c

otidi

ană;

6.3.

Ela

bora

rea

și pr

ezen

tare

a un

ui p

roie

ct c

reati

v re

ferit

or la

pr

oprie

tățil

e și

utiliz

area

inof

ensi

-vă

a u

nui p

rodu

s chi

mic

.

Prod

usel

e ch

imic

e și

utiliz

area

lor i

nofe

n-siv

ă în

via

ța d

e zi

cu zi

, im

pact

ul lo

r asu

pra

calit

ății

vieț

iiPi

ctog

ram

ele

prod

usel

or c

him

ice

Elem

ente

noi

de

limba

j chi

mic

:pr

odus

chi

mic

; sub

stan

țe c

austi

ce, i

nflam

a-bi

le, t

oxic

e, c

oroz

ive;

oxi

dant

e/ a

ntiox

idan

te;

arom

atiza

tori.

Exer

ciții

/ Ac

tivită

ți cr

eativ

e:

• Id

entifi

care

a re

gulil

or d

e uti

lizar

e in

ofen

sivă

a un

ui

prod

us c

him

ic (d

e ex

empl

u: so

da a

limen

tară

, pas

ta

de d

inți,

det

erge

nt d

e va

se, s

oluț

ii pe

ntru

cur

ățat

ar

agaz

ul, d

e în

depă

rtar

e a

calc

arul

ui e

tc.)

în b

aza

info

rmaț

iei d

e pe

etic

hete

și p

icto

gram

e;•

Expl

icar

ea se

mni

ficaț

iei p

icto

gram

elor

de

peric

ol a

le

prod

usel

or c

him

ice;

• M

odel

area

situ

ațiil

or d

e se

lect

are

și uti

lizar

e in

ofen

si-

vă a

pro

duse

lor c

him

ice;

Jocu

ri uti

lizîn

d no

țiuni

chi

mic

e: G

hici

subs

tanț

a/ p

rodu

-su

l etc

.El

abor

area

și p

reze

ntar

ea p

roie

ctul

ui n

r. 4.

Recl

ama

unui

pro

dus c

him

ic.

Prod

use

de în

văța

re re

com

anda

te:

– en

unț a

rgum

enta

t not

at/f

orm

ulat

; –

într

ebar

e ca

uzal

ă fo

rmul

ată,

răsp

uns f

orm

ulat

; –

algo

ritm

ela

bora

t; –

fișă

de lu

cru

com

plet

ată;

–

ecua

ție c

him

ică

mod

elat

ă;

– sc

hem

ă de

tran

sfor

măr

i chi

mic

e el

abor

ată/

com

plet

ată/

real

izată

; –

exer

cițiu

rezo

lvat

;–

prob

lem

ă re

zolv

ată

în b

aza

algo

ritm

ilor;

– ex

perim

ent/

lucr

are

prac

tică/

expe

rienț

ă de

labo

rato

r/ex

perie

nță

de la

bora

tor d

igita

lă re

aliza

tă c

onfo

rm in

stru

cțiu

nilo

r; –

rapo

rt d

e ac

tivita

te e

xper

imen

tală

ela

bora

t; –

pict

ogra

me

ale

prod

usel

or c

him

ice

iden

tifica

te și

exp

licat

e;–

regu

li de

util

izare

inof

ensiv

ă a

unui

pro

dus c

him

ic e

xplic

ate;

–

joc

dida

ctic

real

izat;

– pr

oiec

t ela

bora

t și p

reze

ntat

; –

test

de

eval

uare

form

ativă

/sum

ativă

rezo

lvat

.

22

La s

fârş

itul c

lase

i a V

III -a

, ele

vul /

ele

va p

oate

:•

oper

a cu

ele

men

tele

de

limba

j chi

mic

: can

titat

e de

subs

tanț

ă, m

ol, m

asă

mol

ară;

ecu

ație

chi

mic

ă, re

acta

nt/s

ubst

anță

iniți

ală,

pro

dus d

e re

acție

/sub

stan

ța fi

nală

; alo

trop

ie, f

orm

ă al

otro

pică

, ozo

n; re

acție

de

com

bina

re, d

e de

scom

pune

re, d

e su

bstit

uție

, de

schi

mb,

de

oxid

are,

de

ard

ere;

cla

se d

e co

mpu

și an

orga

nici

, oxi

d (a

cid,

baz

ic),

acid

(oxi

gena

t, ne

oxig

enat

), ba

ză (a

lcal

ină,

inso

lubi

lă),

sare

; șiru

l gen

etic,

seria

ac

tivită

ții m

etal

elor

, ind

icat

or, s

cală

pH,

med

iu (a

cid,

baz

ic, n

eutr

u), l

egăt

ură

gene

tică,

solu

ție, s

olve

nt, s

ubst

anță

dizo

lvat

ă, p

arte

a de

mas

ă a

subs

tanț

ei d

izolv

ate,

apă

pot

abilă

, pro

duse

chi

mic

e, în

dife

rite

situa

ții d

e co

mun

icar

e;•

aplic

a Le

gea

cons

ervă

rii m

asei

subs

tanț

ei p

entr

u st

abili

rea

coefi

cien

ților

în e

cuaț

iile

chim

ice;

• al

cătu

i for

mul

ele

chim

ice

ale

subs

tanț

elor

com

puse

în b

aza

vale

nței

și sa

rcin

ii io

nilo

r;•

exem

plifi

ca p

roce

sele

chi

mic

e ob

serv

ate

în lu

mea

înco

njur

ătoa

re în

cor

elar

e cu

sem

nele

reac

țiilo

r chi

mic

e;•

cara

cter

iza:

– el

emen

tele

chi

mic

e ox

igen

și h

idro

gen

conf

orm

poz

iției

în T

abel

ul P

erio

dic;

–

com

poziț

ia, s

truc

tura

, obț

iner

ea, p

ropr

ietă

țile

fizic

e și

chim

ice,

iden

tifica

rea,

util

izare

a, im

port

anța

oxi

genu

lui ș

i hid

roge

nulu

i;–

subs

tanț

e în

baz

a ex

empl

ului

oxi

zilor

, aci

zilor

, baz

elor

, săr

urilo

r; –

com

poziț

ia, s

truc

tura

, pro

prie

tățil

e fiz

ice

și ch

imic

e, u

tiliza

rea

și ro

lul a

pei ș

i sol

uțiil

or în

via

ța zi

lnic

ă;•

dife

renț

ia re

acții

le c

him

ice

de d

iferit

e tip

uri î

n ba

za e

cuaț

iilor

chi

mic

e;•

argu

men

ta c

erin

țele

față

de

apa

pota

bilă

, cal

itate

a, p

urifi

care

a și

prot

ecția

ei;

• co

rela

com

poziț

ia su

bsta

nței

cu

denu

mire

a, c

lasa

de

com

puși,

util

izare

a, a

cțiu

nea

asup

ra o

rgan

ismul

ui u

man

și im

port

anța

;•

cerc

eta

expe

rimen

tal c

orel

ația

din

tre

mas

a su

bsta

nțel

or și

can

titat

ea d

e su

bsta

nță;

• m

odel

a pr

in e

cuaț

ii ch

imic

e pr

oprie

tățil

e ch

imic

e, m

etod

ele

de o

bțin

ere

ale

oxig

enul

ui, h

idro

genu

lui,

oxizi

lor,

acizi

lor,

baze

lor ș

i săr

urilo

r;•

rezo

lva

prob

lem

e:

– uti

lizân

d no

țiuni

le d

e m

asă

și ca

ntita

te d

e su

bsta

nță

în b

aza

form

ulel

or c

him

ice

și în

baz

a ec

uații

lor c

him

ice;

–

în b

aza

core

lații

lor d

intr

e pa

rtea

de

mas

ă a

subs

tanț

ei d

izolv

ate,

mas

a su

bsta

nței

dizo

lvat

e și

mas

a so

luție

i; –

desp

re se

lect

area

și u

tiliza

rea

inof

ensiv

ă a

prod

usel

or c

him

ice,

din

via

ța c

otidi

ană;

• in

vesti

ga e

xper

imen

tal,

resp

ectâ

nd re

gulil

e de

secu

ritat

e: o

bțin

erea

și p

ropr

ietă

țile

oxig

enul

ui și

hid

roge

nulu

i; –

prop

rietă

țile

chim

ice

ale

oxizi

lor,

acizi

lor,

baze

lor,

săru

rilor

; a a

pei;

• pr

epar

a o

solu

ție c

u o

anum

ită p

arte

de

mas

ă a

subs

tanț

ei d

izolv

ate;

• el

abor

a și

prez

enta

, în

mod

inde

pend

ent s

au p

rin c

olab

orar

e în

ech

ipă/

grup

, pro

iect

e cr

eativ

e re

ferit

or la

: –

utiliz

area

și im

port

anța

reac

țiilo

r chi

mic

e; a

pei;

subs

tanț

elor

ano

rgan

ice;

–

refe

ritor

la p

ropr

ietă

țile

și uti

lizar

ea in

ofen

sivă

a un

ui p

rodu

s chi

mic

,

man

ifest

ând

atitu

dini

și v

alor

i spe

cific

e pr

edom

inan

te:

– co

recti

tudi

ne și

des

chid

ere

în u

tiliza

rea

limba

julu

i chi

mic

;–

curio

zitat

e și

crea

tivita

te în

car

acte

rizar

ea su

bsta

nțel

or și

pro

cese

lor c

him

ice;

– pe

rsev

eren

ță și

resp

onsa

bilit

ate

în lu

area

dec

iziilo

r la

rezo

lvar

ea p

robl

emel

or;

– ex

igen

ță p

entr

u no

rmel

e de

secu

ritat

e pe

rson

ală

și so

cial

ă;–

resp

onsa

bilit

ate

față

de

sănă

tate

a pe

rson

ală

și gr

ijă fa

ță d

e m

ediu

.

23

CLA

SA A

IX-A

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

1. L

egea

Per

iodi

cită

ții ş

i Tab

elul

Per

iodi

c

1.1.

Ope

rare

a no

țiuni

lor c

e se

re

feră

la: L

egea

per

iodi

cită

ții,

Tabe

lul P

erio

dic,

oxi

dant

, re-

ducă

tor,

în d

iferit

e sit

uații

de

com

unic

are;

1.2.

Car

acte

rizar

ea c

ompa

-ra

tivă

a el

emen

telo

r chi

mi-

ce, s

ubst

anțe

lor s

impl

e și

a co

mpu

șilor

lor c

onfo

rm p

oziți

ei

elem

ente

lor c

him

ice

în T

abel

ul

Perio

dic;

1.3.

Exe

mpl

ifica

rea

în b

aza

Legi

i Pe

riodi

cită

ții a

var

iație

i per

iodi

-ce

a p

ropr

ietă

ților

ele

men

telo

r ch

imic

e: m

etal

ice,

nem

etal

ice,

de

redu

căto

r, de

oxi

dant

; 1.

4. R

ezol

vare

a pr

oble

mel

or în

ba

za e

cuaț

iilor

chi

mic

e uti

lizân

d co

rela

țiile

din

tre

canti

tate

a de

su

bsta

nță

și m

asa

subs

tanț

ei;

1.5.

Ela

bora

rea

și pr

ezen

tare

a un

ui p

roie

ct c

reati

v re

ferit

or la

im

port

anța

Leg

ii pe

riodi

cită

ții și

a

Tabe

lulu

i Per

iodi

c;

Tabe

lul P

erio

dic

şi s

truc

tura

ato

mul

ui.

Noț

iuni

de

oxid

ant ș

i red

ucăt

or

Lege

a Pe

riodi

cită

ții. S

chim

bare

a pe

rio-

dică

a p

ropr

ietă

ților

met

alic

e și

nem

e-ta

lice,

de

redu

căto

r și o

xida

nt p

entr

u el

emen

tele

chi

mic

e di

n pe

rioad

ele

I-III

Cara

cter

istic

ile e

lem

ente

lor c

him

ice

conf

orm

poz

iției

în T

abel

ul P

erio

dic:

sim

bolu

l chi

mic

, den

umire

a el

emen

tulu

i, pe

rioad

a, g

rupa

, sub

grup

a pr

inci

pală

/se

cund

ară

stru

ctur

a at

omul

ui, e

lect

roni

i de

val

ență

și v

alen

țele

pos

ibile

; car

acte

-ru

l (m

etal

ic/n

emet

alic

; oxi

dant

/red

ucă-

tor);

subs

tanț

a sim

plă

(form

ula,

den

umi-

rea,

car

acte

rul (

met

al/n

emet

al);

oxid

ul

supe

rior (

form

ula,

den

umire

a, c

arac

teru

l ba

zic/a

cid)

; hid

roxi

dul s

uper

ior (

form

ula,

de

num

irea)

; com

pusu

l hid

roge

nat p

en-

tru

nem

etal

e (fo

rmul

a și

denu

mire

a);

Serii

le g

eneti

ce a

le m

etal

elor

și n

eme-

tale

lor

Elem

ente

noi

de

limba

j chi

mic

:Le

gea

Perio

dici

tății

, oxi

dant

, red

ucăt

or.

Inst

ruct

aj: R

espe

ctar

ea re

gulil

or d

e se

curit

ate

în la

bora

toru

l șc

olar

de

chim

ie, î

n lu

crul

cu

subs

tanț

ele

și uti

laju

l chi

mic

;

Exer

ciții

:•

Form

ular

ea în

treb

ărilo

r cau

zale

, enu

nțur

ilor a

rgum

enta

te

utiliz

ând

noțiu

nile

chi

mic

e no

i;•

Com

para

rea,

în b

aza

Tabe

lulu

i Per

iodi

c, a

ele

men

telo

r chi

mi-

ce, s

ubst

anțe

lor s

impl

e, c

ompu

șilor

lor;

• De

duce

rea

schi

mbă

rii p

erio

dice

a p

ropr

ietă

ților

met

alic

e/

nem

etal

ice,

de

redu

căto

r/ox

idan

t a e

lem

ente

lor d

in p

erio

a-de

le I

–III

și ex

plic

area

Leg

ii Pe

riodi

cită

ții;

• Co

rela

rea,

în b

aza

Tabe

lulu

i Per

iodi

c, a

car

acte

rulu

i met

alic

/ne

met

alic

, de

redu

căto

r/ox

idan

t ale

ele

men

tulu

i chi

mic

cu

com

poziț

ia/p

ropr

ietă

țile

subs

tanț

ei si

mpl

e/a

com

pușil

or lu

i;•

Com

plet

area

fișe

lor d

e ca

ract

eriza

re a

ele

men

telo

r chi

mic

e,

a co

mpu

șilor

lor î

n ba

za a

lgor

itmul

ui;

• Ar

anja

rea

elem

ente

lor/

subs

tanț

elor

pro

puse

în o

rdin

ea

creș

terii

/mic

șoră

rii p

ropr

ietă

ților

met

alic

e/ne

met

alic

e, d

e re

ducă

tor/

oxid

ant;

• Ar

gum

enta

rea

rolu

lui L

egii

Perio

dici

tății

pen

tru

prog

resu

l m

oder

n;

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or: d

eter

min

area

în b

aza

ecua

ției c

hi-

mic

e a

mas

ei u

nui r

eact

ant/

prod

us d

e re

acție

, con

form

mas

ei

unui

pro

dus d

e re

acție

/rea

ctan

t;Jo

curi

dida

ctice

: Cuv

inte

încr

uciș

ate/

Puzz

le e

tc.

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

ului

nr.

1:Ta

belu

l Per

iodi

c –

alfa

betu

l mat

erie

i.

24

2. S

oluț

iile

şi d

isoc

iere

a el

ectr

oliti

că

2.1.

Ope

rare

a no

țiuni

lor c

e se

re

feră

la: d

isoci

erea

ele

ctro

-liti

că, r

eacț

ii de

schi

mb

ioni

c,

ecua

ții io

nice

, în

dife

rite

situa

ții

de c

omun

icar

e;2.

2. Id

entifi

care

a io

nilo

r pr

ezen

ți în

solu

țiile

/pre

para

tele

uti

lizat

e în

acti

vita

tea

cotid

iană

în

baz

a eti

chet

elor

pro

duse

lor;

2.3.

Mod

elar

ea p

rin e

cuaț

ii ch

imic

e a

diso

cier

ii el

ectr

oliti

ce

a ac

izilo

r tar

i, ba

zelo

r alc

alin

e,

săru

rilor

neu

tre;

a re

acții

lor d

e sc

him

b (p

rin e

cuaț

ii m

olec

ular

e și

ioni

ce);

2.4.

Inve

stiga

rea

expe

rimen

ta-

lă a

con

diții

lor d

e re

aliza

re a

re

acții

lor d

e sc

him

b io

nic,

res-

pect

ând

regu

lile

de se

curit

ate;

2.

5. R

ezol

vare

a pr

oble

mel

or

în b

aza

ecua

țiilo

r ale

reac

țiilo

r de

schi

mb,

util

izând

cor

elaț

iile

dint

re c

antit

atea

de

subs

tanț

ă și

mas

a su

bsta

nței

;2.

6. E

labo

rare

a și

prez

enta

rea

unui

pro

iect

cre

ativ

refe

ritor

la

solu

ții și

reac

ții d

e sc

him

b io

nic;

2.7.

For

mul

area

con

cluz

iilor

re

ferit

oare

la u

tilita

tea

prac

tică

a re

acții

lor d

e sc

him

b io

nic;

Sol

ubili

tate

a su

bsta

nțel

or în

apă

. T

abel

ul so

lubi

lităț

ii D

isoc

iere

a el

ectr

oliti

că.

Ele

ctro

liți ș

i nee

lect

roliț

i, el

ectr

olit

tari

și sla

bi. D

isoci

erea

aci

zilor

, baz

elor

alc

a-lin

e și

săru

rilor

neu

tre.

Ioni

i - fo

rmă

de

prez

ență

a e

lem

ente

lor c

him

ice

în o

rga-

nism

și m

ediu

. Rol

ul b

iolo

gic

al io

nilo

r R

eacț

ii de

sch

imb

ioni

c. C

ondi

ții d

e re

a-liz

are

a re

acții

lor d

e sc

him

b io

nic.

Ecu

ații

mol

ecul

are,

ioni

ce c

ompl

ete

și re

duse

. Re

acții

le d

e sc

him

b io

nic

utiliz

ate

în a

cti-

vita

tea

cotid

iană

Ele

men

te n

oi d

e lim

baj c

him

ic:

elec

trol

it, n

eele

ctro

lit, d

isoci

ere

elec

tro-

litică

, ele

ctro

lit ta

re/s

lab,

reac

ții io

nice

, ec

uație

ioni

că c

ompl

etă,

ecu

ație

ioni

că

redu

să.

Exer

ciții

:•

Form

ular

ea în

treb

ărilo

r cau

zale

, enu

nțur

ilor a

rgum

enta

te

utiliz

ând

noțiu

nile

noi

;•

Alcă

tuire

a ec

uații

lor d

e di

soci

ere

pent

ru a

cizi

tari

(ecu

ații

sum

are)

, baz

e al

calin

e, să

ruri

neut

re;

• El

abor

area

ecu

ațiil

or re

acții

lor d

e sc

him

b io

nic

în fo

rmă

mol

ecul

ară,

ioni

că c

ompl

etă,

ioni

că re

dusă

; • E

xem

plifi

care

a re

acții

lor d

e sc

him

b io

nic

cu u

tiliza

re p

racti

că în

acti

vita

tea

cotid

iană

;

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or:

• De

term

inar

ea m

asei

/can

tităț

ii de

subs

tanț

ă a

unui

reac

tant

/pr

odus

de

reac

ție în

baz

a ec

uație

i chi

mic

e a

reac

ției d

e sc

him

b, c

unos

când

can

titat

ea d

e su

bsta

nță

/ mas

a un

ui a

lt re

acta

nt/p

rodu

s de

reac

ție;

Activ

ități

expe

rimen

tale

(E –

exp

erie

nță

de la

bora

tor)

:E

1. In

vesti

gare

a re

acții

lor d

e sc

him

b io

nic

cu fo

rmar

ea u

nui

prec

ipita

t;E

2. In

vesti

gare

a re

acții

lor d

e sc

him

b io

nic c

u fo

rmar

ea u

nui g

az;

E 3.

Inve

stiga

rea

reac

țiilo

r de

schi

mb

ioni

c cu

form

area

ape

i;Lu

crar

ea p

racti

că n

r. 1.

Rez

olva

rea

prob

lem

elor

exp

erim

enta

-le

la te

ma:

„Re

acții

de

schi

mb

ioni

c”;

Jocu

ri di

dacti

ce: C

uvin

te în

cruc

ișat

e /D

omin

o/M

emor

y.Ac

tivită

ți cr

eativ

e:

• In

terp

reta

rea

și co

mpa

rare

a in

form

ațiil

or re

ferit

oare

la io

ni,

prez

enta

te p

e eti

chet

ele

/pro

spec

tele

de

utiliz

are

a di

ferit

or

prod

use:

apă

min

eral

ă de

dife

rite

măr

ci; a

dife

ritor

supl

i-m

ente

min

eral

e et

c;El

abor

area

și p

reze

ntar

ea p

roie

ctul

ui n

r. 2.

Apa

pota

bilă

din

Rep

ublic

a M

oldo

va: p

reze

nt și

viit

or.

25

3. M

etal

ele

şi c

ompu

şii l

or c

u im

port

anță

pra

ctică

3.1.

Ope

rare

a no

țiuni

lor c

e se

re

feră

la: m

etal

e; m

etal

alc

alin

, al

iaj,

coro

ziune

, am

fote

ritat

e,

îngr

ășăm

ânt m

iner

al, a

ditiv

al

imen

tar,

în d

iferit

e sit

uații

de

com

unic

are;

3.2.

Car

acte

rizar

ea co

mpa

rativ

ă a

met

alel

or c

onfo

rm a

lgor

itmu-

lui:

poziț

ia în

Tab

elul

Per

iodi

c,

rolu

l bio

logi

c, ră

spân

dire

a în

na-

tură

, pro

prie

tățil

e fiz

ice,

chi

mi-

ce, o

bțin

ere,

util

izare

, com

pușii

cu

impo

rtan

ță p

racti

că;

3.3.

Mod

elar

ea p

rin e

cuaț

ii a

prop

rietă

ților

chi

mic

e, a

ob

ținer

ii, a

legă

turil

or g

eneti

ce

ale

met

alel

or și

com

pușil

or lo

r;3.

4. In

vesti

gare

a ex

perim

enta

lă

a pr

oprie

tățil

or m

etal

elor

și a

co

mpu

șilor

lor,

resp

ectâ

nd re

-gu

lile

de se

curit

ate;

3.

5. R

ezol

vare

a pr

oble

me-

lor c

e vi

zeaz

ă pr

oprie

tățil

e,

obțin

erea

, util

izare

a m

etal

elor

, a

com

pușil

or lo

r cu

impo

rtan

ță

prac

tică;

3.6.

Ela

bora

rea

și pr

ezen

tare

a un

ui p

roie

ct c

reati

v re

ferit

or la

im

port

anța

și u

tiliza

rea

met

a-le

lor,

com

pușil

or m

etal

elor

și

alia

jelo

r;

Cara

cter

istic

a ge

nera

lă a

met

alel

or

conf

orm

poz

iției

în T

abel

ul P

erio

dic.

Șiru

l ac

tivită

ții m

etal

elor

Prop

rietă

țile

fizic

e ge

nera

le a

le m

eta-

lelo

r și d

omen

iile

de u

tiliza

re. N

oțiu

nea

de a

liaje

Răsp

ândi

rea

met

alel

or în

nat

ură.

Met

o-de

gen

eral

e de

obț

iner

e a

met

alel

or (d

in

oxizi

) M

etal

ele

sodi

u, p

otas

iu, c

alci

u, a

lum

i-ni

u, fi

er: p

ropr

ietă

țile

fizic

e, u

tiliza

rea;

co

mpu

șii c

u im

port

anță

pra

ctică

(oxi

zii,

hidr

oxizi

i, să

ruril

e); p

ropr

ietă

țile

chim

ice

gene

rale

: rea

cția

cu

oxig

enul

, clo

rul,

sul-

ful,

apa,

aci

dul c

lorh

idric

, sul

furic

dilu

at,

fosf

oric

, săr

urile

, oxi

zii m

etal

elor

(pen

tru

alum

iniu

); se

riile

lor g

eneti

ceCo

mpu

şii m

etal

elor

cu

impo

rtan

ță

prac

tică.

Pro

prie

tățil

e ch

imic

e ge

nera

le,

obțin

erea

, util

izare

a: h

idro

xidu

lui d

e so

-di

u, d

e po

tasiu

; oxi

dulu

i, hi

drox

idul

ui d

e ca

lciu

; oxi

dulu

i, hi

drox

idul

ui d

e al

umin

iu;

oxizi

lor ș

i hid

roxi

zilor

de

fier.

Săru

rile

cu

impo

rtan

ță p

racti

că, u

tiliza

rea

lor

Noț

iune

de

amfo

terit

ate

a al

umin

iulu

i și

a co

mpu

șilor

lui (

fără

ecu

ații

chim

ice)

Noț

iune

de

coro

ziun

e. M

etod

e ge

nera

le

de c

omba

tere

a c

oroz

iuni

iAl

iaje

le p

rinci

pale

ale

alu

min

iulu

i (d

ural

umin

iul),

fier

ului

(fon

ta și

oțe

lul).

Pr

oprie

tăți

fizic

e sp

ecifi

ce, u

tiliza

re

Exer

ciții

:•

Form

ular

ea în

treb

ărilo

r cau

zale

, enu

nțur

ilor a

rgum

enta

te

utiliz

ând

noțiu

nile

noi

;•

Elab

orar

ea/c

ompl

etar

ea fi

șelo

r de

cara

cter

izare

a m

etal

elor

, a

com

pușil

or m

etal

elor

;•

Exem

plifi

care

a pr

oprie

tățil

or c

him

ice,

met

odel

or d

e ob

ținer

e a

met

alel

or, c

ompu

șilor

met

alel

or c

u im

port

anță

pr

actic

ă pr

in e

cuaț

ii ch

imic

e (m

olec

ular

e și

ioni

ce) î

n ba

za

legă

turil

or g

eneti

ce d

intr

e cl

asel

e de

subs

tanț

e an

orga

nice

; •

Exem

plifi

care

a și

argu

men

tare

a co

rela

ției:

un m

etal

– io

nul

de m

etal

– in

fluen

ța a

supr

a or

gani

smul

ui –

sele

ctar

ea c

o-re

ctă

a pr

odus

elor

alim

enta

re –

prin

cipi

i ale

une

i alim

enta

ții

sănă

toas

e;

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or:

• De

term

inar

ea m

asei

a u

nui r

eact

ant/

prod

us d

e re

acție

în

baz

a ec

uație

i chi

mic

e ce

car

acte

rizea

ză p

ropr

ietă

țile

/ob

ținer

ea u

nui m

etal

/com

pus a

l met

alul

ui;

• Ca

lcul

area

mas

ei c

loru

rii d

e so

diu

nece

sare

pen

tru

pre-

para

rea

unei

solu

ții fi

ziolo

gice

; con

sum

ate

zilni

c (u

tilizâ

nd

info

rmaț

ia d

e pe

etic

hete

le d

iferit

or p

rodu

se a

limen

tare

pr

ecum

chi

psur

i, pe

smeț

i, m

urăt

uri e

tc.),

esti

mar

ea v

alor

ilor

obțin

ute

și fo

rmul

area

con

cluz

iilor

;•

Calcu

lare

a co

nțin

utul

ui io

nilo

r de

calci

u/de

fier

(II)

în d

iferit

e pr

o-du

se a

limen

tare

/sup

limen

te a

limen

tare

pen

tru st

abilir

ea ra

ției

alim

enta

re zi

lnice

ce a

r con

tribu

i la u

n m

od să

năto

s de

viață

;

Activ

ități

expe

rimen

tale

:E

4. In

vesti

gare

a pr

oprie

tățil

or fi

zice

ale

met

alel

or;

E 5.

Inve

stiga

rea

prop

rietă

ților

chi

mic

e al

e ba

zelo

r alc

alin

e;

E 6.

Inve

stiga

rea

prop

rietă

ților

chi

mic

e al

e ox

idul

ui și

hid

roxi

-du

lui d

e ca

lciu

;

26

3.7.

Tra

nspu

nere

a pr

oprie

tățil

or,

proc

esel

or c

him

ice

ce v

izeaz

ă m

etal

ele/

com

pușii

met

alel

or în

sit

uații

con

text

uale

acti

vită

ții

uman

e;3.

8. F

orm

ular

ea c

oncl

uziil

or

desp

re im

port

anța

met

alel

or,

com

pușii

met

alel

or, a

liaje

lor.

Legă

turil

e ge

netic

e di

ntre

met

ale

și co

mpu

șii lo

r M

etal

ele

şi c

ompu

şii l

or -

influ

ența

as

upra

cal

ității

vie

ții ş

i med

iulu

i. Io

nii

met

alel

or și

rolu

l lor

bio

logi

c. M

e-ta

lele

alc

alin

e: n

orm

e de

util

izare

în

alim

enta

ție a

clo

rurii

de

sodi

u, im

pact

ul

asup

ra o

rgan

ismul

ui u

man

a c

onsu

mul

ui

insu

ficie

nt/e

xces

iv, a

bila

nțul

ui io

nilo

r de

sodi

u/po

tasiu

asu

pra

sănă

tății

. Noț

iuni

de

îngr

ășăm

inte

min

eral

e cu

pot

asiu

. Io

nii d

e ca

lciu

și fi

er: c

ondi

țiile

asim

ilări

efici

ente

; pro

duse

și o

bice

iuri

ce d

uc

la e

limin

area

cal

ciul

ui d

in o

rgan

ism,

cons

ecin

țele

pie

rder

ii ca

lciu

lui/fi

erul

ui.

Alum

iniu

l: pr

odus

ele

ce c

onțin

alu

min

iu

(în c

alita

te d

e am

bala

j), io

ni d

e al

umin

iu;

cons

ecin

țele

acu

mul

ării

alum

iniu

lui î

n or

gani

sm. N

oțiu

nea

de a

ditiv

i alim

enta

ri.

Elem

ente

noi

de

limba

j chi

mic

:m

etal

alc

alin

, alia

j, co

roziu

ne, a

mfo

terit

a-te

, îng

rășă

mân

t min

eral

, adi

tiv a

limen

tar.

E 7.

Inve

stiga

rea

prop

rietă

ților

chi

mic

e al

e al

umin

iulu

i și

com

pușil

or lu

i;E

8. In

vesti

gare

a pr

oprie

tățil

or c

him

ice

ale

fieru

lui ș

i co

mpu

șilor

lui;

Lucr

area

pra

ctică

nr.

2. R

ezol

vare

a pr

oble

mel

or e

xper

imen

ta-

le la

tem

a: „

Met

alel

e și

com

pușii

lor”

;

Jocu

ri di

dacti

ce:

Ghic

i met

alul

/com

pusu

l/Cuv

inte

încr

uciș

ate

etc.

Activ

ități

crea

tive:

•

Desc

ifrar

ea m

arca

jelo

r de

pe a

mba

laje

le p

rodu

selo

r alim

en-

tare

, ide

ntific

area

pre

zenț

ei în

ele

a c

ompu

șilor

met

alel

or

conf

orm

cod

urilo

r adi

tivilo

r; a

met

alel

or c

onfo

rm p

icto

-gr

amei

ce

indi

că ti

pul a

mba

laju

lui;

elab

orar

ea c

oncl

uziil

or

pers

onal

e;•

Elab

orar

ea p

oste

relo

r des

pre

prop

rietă

țile,

util

izare

a m

eta-

lelo

r și c

ompu

șilor

lor,

rolu

l lor

bio

logi

c, p

robl

emel

e ce

vize

a-ză

pro

tecț

ia m

ediu

lui ș

i săn

ătat

ea o

mul

ui;

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

ului

nr.

3:Is

toria

une

i mon

ede;

Tem

a al

tern

ativă

: Car

acte

rul c

ontr

adic

toriu

al a

lum

iniu

lui ș

i al

com

pușil

or lu

i.

27

4. N

emet

alel

e şi

com

puşi

i lor

cu

impo

rtan

ță p

racti

că

4.1.

Ope

rare

a no

țiuni

lor c

e se

re

feră

la n

emet

ale,

com

pușii

ne

met

alel

or, c

ompu

șii o

rgan

ici

ai c

arbo

nulu

i; vo

lum

mol

ar,

halo

gen,

ads

orbț

ie;

4.2.

Car

acte

rizar

ea c

ompa

ra-

tivă

a ne

met

alel

or c

onfo

rm

algo

ritm

ului

: poz

iția

în T

abel

ul

Perio

dic,

rolu

l bio

logi

c, ră

spân

-di

rea

în n

atur

ă, p

ropr

ietă

țile

fizic

e, c

him

ice,

obț

iner

e, u

tili-

zare

, com

pușii

cu

impo

rtan

ță

prac

tică;

4.3.

Mod

elar

ea p

rin e

cuaț

ii ch

i-m

ice

a pr

oprie

tățil

or c

him

ice,

a

obțin

erii,

a le

gătu

rilor

gen

etice

al

e ne

met

alel

or și

com

pușil

or

lor;

4.4

Inve

stiga

rea

expe

rimen

tală

a

prop

rietă

ților

nem

etal

elor

și

com

pușil

or lo

r, a

reac

țiilo

r de

iden

tifica

re a

ioni

lor,

a ox

idul

ui

de c

arbo

n (IV

), re

spec

tând

re-

gulil

e de

secu

ritat

e;4.

5. R

ezol

vare

a pr

oble

mel

or c

e vi

zeaz

ă pr

oprie

tățil

e, o

bțin

erea

, uti

lizar

ea n

emet

alel

or și

a

com

pușil

or lo

r cu

impo

rtan

ță

prac

tică

Star

ea g

azoa

să a

subs

tanț

elor

. Vol

umul

m

olar

al g

azel

or. N

oțiu

nea

de c

ondi

ții

norm

ale

Cara

cter

istic

a ge

nera

lă a

nem

etal

elor

co

nfor

m p

oziți

ei în

Tab

elul

Per

iodi

c. Ș

irul

elec

tron

egati

vită

ții. S

eria

gen

etică

a

nem

etal

elor

Răsp

ândi

rea

nem

etal

elor

în n

atur

ă: în

st

are

nativ

ă, în

form

ă de

com

puși.

Nem

etal

ele

clor

, sul

f, az

ot, f

osfo

r, ca

r-bo

n, si

liciu

: com

poziț

ia su

bsta

nțel

or

simpl

e, st

ruct

ura,

pro

prie

tățil

e fiz

ice,

fo

rmel

e al

otro

pice

, util

izare

a; se

riile

lor

gene

tice;

Prop

rietă

țile

chim

ice

ale

nem

etal

elor

: - c

loru

l: re

acția

cu

met

alel

e, h

idro

genu

l, ap

a;- s

ulfu

l: re

acția

cu

met

alel

e, h

idro

genu

l, ox

igen

ul;

- azo

tul:

reac

ția c

u ox

igen

ul, h

idro

genu

l;- f

osfo

rul ș

i sili

ciul

: rea

cția

cu

oxig

enul

;- c

arbo

nul:

reac

ția c

u ox

igen

ul, h

idro

ge-

nul,

oxizi

i met

alel

or;

Com

puşi

i nem

etal

elor

cu

impo

rtan

ță

prac

tică:

pro

prie

tăți

fizic

e, c

him

ice

gene

-ra

le, o

bțin

ere,

util

izare

:- o

xid

de su

lf (IV

), ox

id d

e su

lf (V

I), o

xid

de a

zot (

II), o

xid

de a

zot (

IV),

oxid

de

fosf

or (V

), ox

id d

e ca

rbon

(II),

oxi

d de

ca

rbon

(IV)

, oxi

d de

silic

iu;

Exer

ciții

:•

Form

ular

ea în

treb

ărilo

r cau

zale

, enu

nțur

ilor a

rgum

enta

te

utiliz

ând

noțiu

nile

chi

mic

e no

i;•

Elab

orar

ea/c

ompl

etar

ea fi

șelo

r de

cara

cter

izare

a n

emet

ale-

lor,

a co

mpu

șilor

nem

etal

elor

;•

Exem

plifi

care

a pr

oprie

tățil

or c

him

ice,

met

odel

or d

e ob

ținer

e a

nem

etal

elor

, com

pușil

or n

emet

alel

or c

u im

port

anță

pra

ctică

prin

ecu

ații

chim

ice

(mol

ecul

are

și io

ni-

ce) î

n ba

za le

gătu

rilor

gen

etice

din

tre

clas

ele

de su

bsta

nțe

anor

gani

ce;

• Ex

empl

ifica

rea

și ar

gum

enta

rea

core

lație

i: un

nem

etal

–

com

pusu

l lui

– in

fluen

ța a

supr

a or

gani

smul

ui –

sele

ctar

ea

core

ctă

a pr

odus

elor

util

izate

– p

rinci

pii a

le u

nei u

tiliză

ri in

ofen

sive

pent

ru o

m și

med

iu;

• Co

rela

rea

tran

sfor

măr

ilor r

ecip

roce

ale

car

bona

ților

și

hidr

ocar

bona

ților

cu

proc

esel

e na

tura

le, c

u ce

le d

in a

ctivi

ta-

tea

cotid

iană

, im

pact

ul a

cest

or tr

ansf

orm

ări a

supr

a m

ediu

lui

și om

ului

;•

Spec

ifica

rea

regu

lilor

de

secu

ritat

e în

caz

ul u

tiliză

rii a

para

ta-

julu

i pe

bază

de

gaze

nat

ural

e și

prod

use

petr

olie

re;

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or:

• De

term

inar

ea v

olum

ului

unu

i gaz

(c.n

.) co

nfor

m c

antit

ății

de su

bsta

nță;

a c

antit

ății

de su

bsta

nță

conf

orm

vol

umul

ui

gazu

lui (

c.n)

;•

Stab

ilire

a m

asei

unu

i gaz

con

form

vol

umul

ui lu

i (c.

n.);

vo

lum

ului

unu

i gaz

(c.n

.) co

nfor

m m

asei

lui;

• De

term

inar

ea m

asei

/vol

umul

ui u

nui g

az (c

.n.)

în b

aza

ecua

ției c

him

ice

ce c

arac

teriz

ează

pro

prie

tățil

e /o

bțin

erea

un

ui n

emet

al /c

ompu

s al u

nui n

emet

al;

28

4.6.

Tra

nspu

nere

a pr

oprie

tățil

or, p

roce

selo

r chi

-m

ice

ce v

izeaz

ă ne

met

alel

e/co

mpu

șii n

emet

alel

or în

situ

ații

cont

extu

ale

activ

ității

um

ane.

4.7.

Ela

bora

rea

și pr

ezen

tare

a un

ui p

roie

ct re

ferit

or la

util

iza-

rea

și im

port

anța

nem

etal

elor

co

mpu

șilor

lor î

n vi

ața

omul

ui.

4.8.

For

mul

area

con

cluz

iilor

de

spre

impo

rtan

ța n

emet

alel

or

și co

mpu

șilor

lor.

- aci

d cl

orhi

dric

, aci

d su

lfuro

s, a

cid

sulfu

ric, a

cid

azoti

c, a

cid

fosf

oric

, aci

d ca

rbon

ic;

- am

onia

cul,

săru

rile

de a

mon

iu.

Clor

ura

de h

idro

gen,

sulfu

ra d

e hi

drog

en

(obț

iner

ea, p

ropr

ietă

țile

fizic

e, im

pact

ul

asup

ra o

rgan

ismul

ui și

med

iulu

i).Să

ruril

e cu

impo

rtan

ță p

racti

că, u

tiliza

rea.

Com

pușii

org

anic

i ai c

arbo

nulu

i: m

etan

, pr

opan

, but

an, a

lcoo

l etil

ic, a

cid

aceti

c,

polie

tilen

ă, c

auci

uc (p

ropr

ietă

țile

fizic

e,

utiliz

are)

. Le

gătu

rile

gene

tice

dint

re n

emet

ale

și co

mpu

șii lo

rN

emet

alel

e şi

com

puşi

i lor

- in

fluen

ța

asup

ra c

alită

ții v

ieții

şi m

ediu

lui

Com

pușii

nem

etal

elor

din

pro

duse

le

chim

ice

de c

urăț

are

impa

ctul

lor a

supr

a să

nătă

ții și

med

iulu

i. Co

mpu

șii n

emet

alel

or -

aditi

vii a

li-m

enta

ri, b

enefi

cii ș

i dau

ne. N

oțiu

ni d

e în

grăș

ămin

te m

iner

ale

cu a

zot,

fosf

or.

Carb

onul

: noț

iuni

de

cărb

une

activ

at,

adso

rbție

; im

port

anța

pre

veni

rii fo

rmăr

ii ox

idul

ui d

e ca

rbon

(II)

în p

roce

sele

de

arde

re; a

acu

mul

ării;

oxi

dulu

i de

carb

on

(IV) î

n sp

ațiil

e în

chise

. Oxi

dul d

e sil

i-ci

u –

mat

erie

prim

ă pe

ntru

pro

duce

rea

bate

riilo

r sol

are,

com

pone

nt a

l stic

lei,

cera

mic

ii, c

imen

tulu

i.El

emen

te n

oi d

e lim

baj c

him

ic:

volu

m m

olar

, hal

ogen

, ads

orbț

ie, m

etan

, pr

opan

, but

an, a

lcoo

l etil

ic, a

cid

aceti

c,

polie

tilen

ă, c

auci

uc.

• Ca

lcul

area

con

ținut

ului

de

nitr

ați c

e se

poa

te c

onțin

e în

di

ferit

e ca

ntită

ți de

legu

me/

fruc

te p

rodu

se a

limen

tare

/sup

li-m

ente

alim

enta

re p

entr

u st

abili

rea

rație

i alim

enta

re zi

lnic

e,

ce a

r con

trib

ui la

un

mod

sănă

tos d

e vi

ață.

Activ

ități

expe

rimen

tale

:E

9. Id

entifi

care

a io

nulu

i de

clor

ură;

E 10

. Ide

ntific

area

ionu

lui d

e su

lfat;

E 11

. Ide

ntific

area

ionu

lui d

e am

oniu

;E

12. I

denti

ficar

ea io

nulu

i de

carb

onat

și a

oxi

dulu

i de

carb

on

(IV);

Lucr

area

pra

ctică

nr.

3. R

ezol

vare

a pr

oble

mel

or e

xper

imen

ta-

le la

tem

a „N

emet

alel

e și

com

pușii

lor”

;Jo

curi

dida

ctice

: Ghi

ci n

emet

alul

/com

pusu

l; cu

vint

e în

cruc

ișat

e et

c;

Activ

ități

crea

tive:

•

Desc

ifrar

ea m

arca

jelo

r de

pe a

mba

laje

le p

rodu

selo

r alim

en-

tare

, ide

ntific

area

con

form

cod

ului

adi

tivul

ui a

nem

etal

elor

/ co

mpu

șilor

nem

etal

elor

, util

izați

în c

alita

te d

e ga

ze d

e am

ba-

lare

/gaz

e pr

opul

soar

e, e

labo

rare

a co

nclu

ziilo

r;•

Elab

orar

ea p

oste

relo

r des

pre

prop

rietă

țile,

util

izare

a ne

me-

tale

lor ș

i com

pușil

or lo

r, ro

lul b

iolo

gic,

pro

tecț

ia m

ediu

lui ș

i să

năta

tea

omul

ui;

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

pro

iect

ului

nr.

4:Re

cord

urile

nem

etal

elor

și a

le c

ompu

șilor

lor.

29

5. C

him

ia ş

i pro

gres

ul m

oder

n

5.1.

Arg

umen

tare

a uti

lizăr

ii su

bsta

nțel

or a

norg

anic

e în

di

ferit

e do

men

ii al

e ac

tivită

ții

uman

e;5.

2. E

labo

rare

a și

prez

enta

rea

unui

pro

iect

refe

ritor

la v

aloa

-re

a ch

imie

i ca

știin

ță și

art

ă;5.

3. F

orm

ular

ea c

oncl

uziil

or

desp

re su

bsta

nțel

e an

orga

nice

și

impo

rtan

ța st

udie

rii a

cest

or

subs

tanț

e.

Chim

ia ş

i dom

eniu

l um

anita

r al

activ

ității

um

ane

(muz

ică,

pic

tură

, de-

sign

etc.

)Ch

imia

şi t

ehno

logi

ile m

oder

nePr

inci

pii d

e uti

lizar

e in

ofen

sivă

a su

bsta

nțel

or și

a re

acții

lor c

him

ice

în

viaț

a co

ntem

pora

nă și

grij

a fa

ță d

e m

e-di

u

Exer

ciții

:•

Prez

enta

rea

subs

tanț

elor

con

form

alg

oritm

ului

: den

umire

a tr

ivia

lă/s

iste

mati

că –

form

ula

chim

ică

– do

men

iul d

e uti

liza-

re –

pro

prie

tate

a ce

det

erm

ină

utiliz

area

ei –

influ

ența

asu

-pr

a să

nătă

ții /m

ediu

lui –

con

cluz

ii pe

rson

ale;

• Ca

ract

eriza

rea

subs

tanț

elor

ano

rgan

ice

ce a

u ta

ngen

ță c

u m

uzic

a, p

ictu

ra, d

esig

nul,

tehn

olog

iile

mod

erne

;•

Repr

ezen

tare

a pr

oces

elor

chi

mic

e ob

serv

ate

în m

ediu

și

utiliz

ate

în v

iața

coti

dian

ă pr

in e

cuaț

ii ch

imic

e.El

abor

area

și p

reze

ntar

ea p

roie

ctul

ui n

r. 5:

Chim

ia -

știin

ță și

art

ă.

Prod

use

de în

văța

re re

com

anda

te:

– en

unț a

rgum

enta

t not

at sa

u fo

rmul

at;

– în

treb

are

cauz

ală

form

ulat

ă;

– al

gorit

m e

labo

rat;

– ex

erci

țiu re

zolv

at;

– fiș

ă de

lucr

u co

mpl

etat

ă;

– ec

uație

chi

mic

ă al

cătu

ită;

– sc

hem

ă de

tran

sfor

măr

i chi

mic

e el

abor

ată/

com

plet

ată/

real

izată

; –

prob

lem

ă re

zolv

ată

în b

aza

algo

ritm

ilor s

tudi

ați /

prin

apl

icar

ea a

lgor

itmilo

r în

situa

ții n

oi;

– ex

perim

ent/

lucr

are

prac

tică

/ exp

erie

nță

de la

bora

tor /

exp

erie

nță

de la

bora

tor d

igita

lă re

aliza

tă c

onfo

rm in

stru

cțiu

nilo

r; –

rapo

rt d

e ac

tivita

te e

xper

imen

tală

ela

bora

t; –

joc

dida

ctic

real

izat;

– pr

oiec

t ela

bora

t și p

reze

ntat

; –

test

de

eval

uare

form

ativă

/sum

ativă

rezo

lvat

.

La s

fârş

itul c

lase

i a V

III -a

, ele

vul /

ele

va p

oate

:•

oper

a cu

ele

men

te d

e lim

baj c

him

ic: L

egea

Per

iodi

cită

ții, T

abel

ul P

erio

dic,

oxi

dant

și re

ducă

tor,

elec

trol

it, n

eele

ctro

lit, d

isoci

ere

elec

trol

iti-

că, e

lect

rolit

tare

/sla

b, re

acții

ioni

ce, e

cuaț

ie io

nică

com

plet

ă, e

cuaț

ie io

nică

redu

să, m

etal

alc

alin

, alia

j, co

roziu

ne, a

mfo

terit

ate,

îngr

ășăm

ânt

min

eral

, adi

tiv a

limen

tar,

volu

m m

olar

, hal

ogen

, ads

orbț

ie, c

ompu

și or

gani

ci a

i car

bonu

lui,

în d

iferit

e sit

uații

de

com

unic

are;

30

• ca

ract

eriza

: –

subs

tanț

ele

anor

gani

ce și

pro

cese

le c

him

ice

utiliz

ate

în d

iferit

e do

men

ii al

e ac

tivită

ții u

man

e, c

onfo

rm u

nui a

lgor

itm;

– co

mpa

rativ

ele

men

tele

chi

mic

e, su

bsta

nțel

e sim

ple

și co

mpu

șii lo

r con

form

poz

iției

ele

men

telo

r chi

mic

e în

Tab

elul

Per

iodi

c;–

com

para

tiv m

etal

ele

și ne

met

alel

e co

nfor

m a

lgor

itmul

ui: p

oziți

a în

Tab

elul

Per

iodi

c, ro

lul b

iolo

gic,

răsp

ândi

rea

în n

atur

ă, p

ropr

ietă

țile

fizic

e, c

him

ice,

obț

iner

e, u

tiliza

rea,

com

pușii

cu

impo

rtan

ță p

racti

că;

• m

odel

a:–

prin

ecu

ații

chim

ice

diso

cier

ea e

lect

roliti

că a

aci

zilor

tari,

baz

elor

alc

alin

e și

săru

rilor

neu

tre;

– pr

in e

cuaț

ii m

olec

ular

e și

ioni

ce: r

eacț

iile

de sc

him

b io

nic,

reac

țiile

ce

cara

cter

izeaz

ă pr

oprie

tățil

e ch

imic

e, o

bțin

erea

met

alel

or și

nem

e-ta

lelo

r, co

mpu

șilor

met

alel

or, l

egăt

urile

gen

etice

din

tre

met

ale

și co

mpu

șii lo

r, ne

met

ale

și co

mpu

șii lo

r;•

rezo

lva:

–

prob

lem

e de

cal

cul î

n ba

za fo

rmul

elor

chi

mic

e, u

tilizâ

nd n

oțiu

nile

: can

titat

ea d

e su

bsta

nță,

mas

ă m

olar

ă și

volu

m m

olar

;–

prob

lem

e de

cal

cul î

n ba

za e

cuaț

iilor

chi

mic

e pe

ntru

a d

eter

min

a ca

ntita

tea

de su

bsta

nță/

mas

a/vo

lum

ul u

nei s

ubst

anțe

, cun

oscâ

nd c

an-

titat

ea d

e su

bsta

nță/

mas

a/vo

lum

ul a

ltei s

ubst

anțe

;–

prob

lem

e ce

vize

ază

prop

rietă

țile,

obț

iner

ea, u

tiliza

rea

met

alel

or /

nem

etal

elor

și a

com

pușil

or lo

r cu

impo

rtan

ță p

racti

că;

• ex

plic

a:

– pr

oprie

tățil

e ch

imic

e al

e m

etal

elor

/nem

etal

elor

în b

aza

ecua

țiilo

r chi

mic

e;

– va

riația

per

iodi

că a

pro

prie

tățil

or m

etal

ice/

nem

etal

ice

ale

elem

ente

lor c

him

ice

din

perio

adel

e I –

III în

baz

a Le

gii P

erio

dici

tății

;•

iden

tifica

ioni

i pre

zenț

i în

solu

țiile

/pre

para

tele

util

izate

în a

ctivi

tate

a co

tidia

nă în

baz

a eti

chet

elor

pro

duse

lor;

• in

vesti

ga e

xper

imen

tal,

resp

ectâ

nd re

gulil

e de

secu

ritat

e:–

cond

ițiile

de

real

izare

a re

acții

lor d

e sc

him

b io

nic;

reac

țiile

de

iden

tifica

re a

ioni

lor,

a ox

idul

ui d

e ca

rbon

(IV)

;–

prop

rietă

țile

met

alel

or/n

emet

alel

or și

a c

ompu

șilor

lor;

• el

abor

a și

prez

enta

pro

iect

e cr

eativ

e, în

mod

inde

pend

ent s

au p

rin c

olab

orar

e în

ech

ipă/

grup

, ref

erito

r la:

– im

port

anța

Leg

ii Pe

riodi

cită

ții și

a T

abel

ului

Per

iodi

c;–

solu

ții și

reac

ții d

e sc

him

b io

nic;

– im

port

anța

și u

tiliza

rea

met

alel

or, c

ompu

șilor

met

alel

or, a

liaje

lor,

nem

etal

elor

și c

ompu

șilor

lor î

n vi

ața

omul

ui;

– va

loar

ea c

him

iei c

a ști

ință

și a

rtă,

atitu

dini

și v

alor

i spe

cific

e pr

edom

inan

te:

– co

recti

tudi

ne și

des

chid

ere

în u

tiliza

rea

limba

julu

i chi

mic

;–

curio

zitat

e și

crea

tivita

te în

car

acte

rizar

ea su

bsta

nțel

or și

pro

cese

lor c

him

ice;

– pe

rsev

eren

ță și

resp

onsa

bilit

ate

în lu

area

dec

iziilo

r la

rezo

lvar

ea p

robl

emel

or;

– ex

igen

ță p

entr

u no

rmel

e de

secu

ritat

e pe

rson

ală

și so

cial

ă;–

resp

onsa

bilit

ate

față

de

sănă

tate

a pe

rson

ală

și gr

ijă fa

ță d

e m

ediu

.

31

V. Repere metodologice de predare - învățare-evaluare

Abordarea sistemică constituie fundamentul conceperii/proiectării Curriculumului la Chimie, de aceea implementarea eficientă a acestui document curricular presupu-ne aceeași viziune asupra demersului educațional, cu aplicare integrală pe toată axa conceptuală: proiectare – realizare – evaluare – ajustare. În acest context, predarea – învățarea – evaluarea sunt tratate ca un tot întreg, cele trei acțiuni/procese fiind com-plementare cuprind întreaga activitate cognitivă și formativă.

Proiectele didactice de lungă durată și de scurtă durată vor fi elaborate de către cadrele didactice în conformitate cu curriculumul la chimie și ghidurile elaborate. Pro-iectarea didactică de lungă durată va presupune o perspectivă îndelungată asupra pre-dării – învățării – evaluării disciplinei chimie și va ține cont de corelarea competențelor specifice, unităților de competențe, unităților de conținuturi, strategiilor didactice. Deși profesorii pot modifica consecutivitatea temelor în procesul predării – învățării – evalu-ării, e necesar să se acorde atenție succesiunii acestora în conformitate cu logica inter-nă a disciplinei, ținând cont de specificul competențelor vizate.

În procesul de proiectare/adoptare a strategiilor didactice la Chimie este nece-sar de ținut cont că Competența elevului include nu numai componente cognitive și operațional – tehnice, dar și motivaționale, etice, sociale și comportamentale, spe-cifice pentru fiecare elev în parte, de aceea este foarte important aspectul psiholo-gic al demersurilor educaționale. Factorii esențiali ai creării unui mediu favorabil de învățare și evaluare pentru elevi în procesul educațional la Chimie sunt: individualizarea și diferențierea, investigarea, comunicarea, motivarea, problematizarea, cooperarea, autoevaluarea, creativitatea, utilizarea tehnologiilor informaționale/ digitale.

Specificul formării competențelor la chimie este determinat de experimentul chi-mic, exprimat prin experiențe de laborator, lucrări practice și experimente demonstra-tive. Procesul de învățare se va realiza preponderent prin implicarea elevilor în activități experimentale de investigare a substanțelor și reacțiilor chimice, realizarea experimen-telor reale și digitale, rezolvarea problemelor prin aplicarea metodelor specifice chi-miei, participarea în proiecte transdisciplinare, observarea și explicarea proprietăților substanțelor și fenomenelor chimice ce se regăsesc în viața de zi cu zi. Integrarea siste-matică a experimentului chimic în lecțiile de chimie creează condițiile necesare pentru formarea la elevi a competenței de investigare teoretică și experimentală, stimulând câmpul motivațional, provocând curiozitate, uimire și dorință de a cunoaște. Este nece-

32

sar ca sarcinile de investigare a substanțelor și a reacțiilor chimice să conțină un context semnificativ și să fie legate de experiența și necesitățile reale ale elevilor. Învățarea prin întrebări de analiză (De ce…?) și sinteză (Cum…?) ajută elevilor să-și creeze pro-priile concepții cu privire la noua materie. Individualizarea și diferențierea activităților de învățare la chimie asigură egalizarea șanselor de reușită și permite dezvoltarea potențialului creativ individual în ritm propriu.

Laboratoarele virtuale oferă posibilitatea simulării proceselor chimice prin utilizarea unor imagini animate și dinamice, facilitând învățarea conținuturilor curriculare la chi-mie, realizarea evaluării formative, oferă posibilitatea chestionării pentru identificarea lacunelor în procesul de învățare; facilitează integrarea cunoștințelor prin realizarea proiectelor individuale și în grup.

În procesul educațional la chimie elevii își vor forma competențe de învățare prin activități de elaborare a obiectivelor personale de învățare, planificarea învățării în mod individual sau în grup. Evocarea experiențelor personale ale elevilor va include întrebări sau activități care îi va implica direct în procesul de învățare prin formularea independentă/dirijată a obiectivelor de învățare ce corespund temei, propunerea idei-lor pentru realizarea sarcinilor de instruire, autoevaluarea produselor elaborate în baza criteriilor stabilite în comun.

Curriculumul la chimie, centrat pe competențe, orientează cadrele didactice spre aplicarea problematizării ca strategie didactică dominantă în procesul de instruire. Strategia problematizării integrează metodele modelării, algoritmizării, schematizării, observării, descrierii, experimentului chimic, investigării, proiectului, demonstrării, etc.

Rezolvarea problemelor reprezintă procese productive de învățare, deoarece acti-vează elevii, stimulează reactualizarea unor experiențe anterioare, impulsionează in-ventivitatea, îi pregătesc pentru soluționarea problemelor vieții. Problemele propuse trebuie să posede un grad de dificultate ce nu depășește nivelul cognitiv al elevilor; conținutul lor trebuie să fie legat de practică, de viață, să motiveze intrinsec, să poarte un caracter divergent, bazate pe informații contextuale captivante, ce solicită analiza și interpretarea rezultatelor obținute. La rezolvarea problemelor de chimie se va pune accentul pe analiza, deducerea algoritmilor, evaluarea metodelor de rezolvare, formu-larea concluziilor. Se vor utiliza metode de cunoaștere științifică (problematizarea, mo-delarea, algoritmizarea, schematizarea, observarea, experimentul chimic, abstractiza-rea, analiza, sinteza, generalizarea), diverse resurse didactice, inclusiv resursele digitale necesare pentru selectarea, prelucrarea și prezentarea informațiilor chimice noi. Elevii trebuie să fie orientați să rezolve problemele propuse prin diferite metode.

Cadrele didactice vor propune elevilor proiecte transdisciplinare, STEM (Science, Te-chnology, Engineering and Mathematics) sau STEAM (Science, Technology, Engineering,

33

Art and Mathematics), ghidându-i în realizarea sarcinilor de învățare, încurajându-i să colaboreze, să ofere feedback și să reflecteze asupra celor explorate. Alegerea liberă a conținutului și problemelor pentru realizarea proiectelor va stimula activitatea indivi-duală și de grup. În acest mod se va realiza scopul principal al instruirii, formarea elevu-lui care poate își dorește să învețe continuu și independent, adică are competența de a învăța autonom - factor esențial de succes profesional și social.

Cadrele didactice au libertatea de a completa strategiile didactice recomandate cu metode, procedee și tehnici noi necesare pentru formarea competențelor elevilor în dependență de specificul grupului de instruire.

Evaluarea rezultatelor școlare pune un accent esențial pe evaluarea formativă, care se realizează după parcurgerea unei secvențe de instruire, prin diverse modalități și permite adoptarea măsurilor de recuperare sau ameliorare, ajută la monitorizarea pro-gresului școlar. Formele de evaluare aplicate în procesul educațional la chimie sunt: evaluarea orală, evaluarea scrisă, lucrări practice și de laborator, observarea sistema-tică a elevilor prin diverse metode: investigația, proiectul, autoevaluarea, etc. Formele de evaluare vor fi alese în dependență de obiectivele planificate și de specificul mate-rialului studiat. Este importantă aplicarea sarcinilor de integrare a cunoștințelor din diferite compartimente ale cursului de chimie, precum și formarea sistematică a de-prinderilor elevilor de a opera cu diferite instrumente de evaluare: fișe de caracterizare a substanțelor și proceselor chimice, fișe de investigare a proceselor chimice, proiecte, grile pentru înregistrarea progresului elevilor, lucrări de creație, teste (cu sarcini com-plexe, cu răspuns deschis, itemi care vizează anumite competențe – sinteză).

În procesul educațional la chimie se recomandă stabilirea conexiunilor relevante cu alte discipline: biologie, fizică, geografie, informatică, matematică, istorie, economie, dezvoltare personală etc. Se recomandă a fi dezvoltate competențele – cheie/transver-sale, precum: respectarea igienei personale și principiilor unei alimentații sănătoase, cunoașterea metodelor de acordare a primului ajutor în caz de intoxicare cu diferite substanțe, a metodelor de stingere a incendiilor, asumarea responsabilităților, comuni-carea interculturală, respectarea dreptului la opinie.

Rolul cadrelor didactice este definitoriu în corelarea obiectivelor evaluării cu posibi-litatea de reflectare asupra rezultatelor învățării, pentru formarea unei imagini cât mai obiective a elevilor despre competențele proprii și orientarea lor spre succes. Succesul școlar reflectă gradul de eficiență pedagogică a activității de instruire. Evaluarea baza-tă pe criteriul de succes este o condiție a calității procesului educațional, care depin-de de calitatea pregătirii profesionale, calitatea metodelor și mijloacelor de predare – învățare, a modului de organizare a lecțiilor și a relațiilor profesor – elev, de eficiența materialelor didactice etc.

34

Bibliografie

1. Cadrul de referință al curriculumului național, aprobat prin Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 432 din 29 mai 2017.

2. Codul Educației al Republicii Moldova, modificat LP 138 din 17.06.16, MO184-192/01.07.16 art.401, intrat în vigoare 01.07.16.

3. Competențe – cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (2018).4. Evaluarea curriculumului național în învățământul general. Studiu. Chișinău: MECC,

IȘE, 2018.5. Bucun N., Guțu Vl., Ghicov A. [et al.] Evaluarea curriculumului școlar. Ghid metodo-

logic. Chișinău: IȘE, 2017. 6. Guțu V., Dandara O., Darii L. et al Curriculum național. Chișinău: Editura CEP USM,

2018.7. Guțu V., Achiri I., Bîrnaz N. Curriculum de bază. Sistem de competențe pentru

învățământul general. Chișinău: Editura CEP USM, 2018.8. Managementul temelor pentru acasă, în învățământul primar, gimnazial și liceal.

Instrucțiune. Anexă la Ordinul MECC nr.1249 din 22.08.2018. https://mecc.gov.md/sites/default/files/instructiune_teme_pentru_acasa.pdf

9. Regulamentul privind evaluarea și notarea rezultatelor școlare, promovarea și ab-solvirea în învățământul primar și secundar. Aprobat prin Ordinul ME Nr. 638 din 30 iunie 2016. din http://edu.gov.md/sites/default/files/regulament_evaluare_promo-vare_transfer_2016.pdf.

10. Standarde de dotare minimă a cabinetelor la disciplinele școlare în instituțiile de învățământ secundar general, aprobate prin Ordinul nr.193 din 26.02.2019.

11. Standarde de eficiență a învățării, Ministerul Educației al Republicii Moldova, 2012.12. Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 ,,Educația 2020”, publicat:

21.11.2014 în Monitorul Oficial Nr. 345-351; art. Nr. 1014.13. Știți ce înseamnă aceste pictograme? – EU – Osha –Europa EU, https://osha.europa.

eu/ro/publications/promotional_material/clp-leaflet