curriculum naŢionalinstituțional, și ca model pedagogic, ce descrie întregul parcurs didactic pe...
TRANSCRIPT
1
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
CURRICULUM NAŢIONAL
ARIA CURRICULARĂLIMBĂ ȘI COMUNICARE
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Clasele X-XII
Chişinău, 2019
2
Aprobat:- Consiliul Național pentru Curriculum, proces-verbal nr. 22 din 05.07.2019- Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019
COORDONATORI NAŢIONALI:• Valentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator al
managementului curricular • Natalia GRÎU, consultant principal, MECC, coordonator al grupului de lucru
EXPERŢI-COORDONATORI NAŢIONALI: • Vladimir GUŢU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator general• Ion GUŢU, dr. conf. univ., USM, expert-coordonator pe aria curriculară Limbă şi
comunicare
GRUPUL DE LUCRU:• Ion GUŢU (coordonator), dr. conf. univ., USM• Natalia BULAT, grad did. superior, IPLT „Gheorghe Asachi”, Chișinău• Ion CONDREA, grad did. superior, IPLT,,Ion Inculeț”, s. Vorniceni, r. Strãșeni, spe-
cialist Direcția Învățământ Strășeni• Alexandra GHERASIM, dr. conf. univ., USM• Adrian GHICOV, dr. hab., conf. univ., UPS ,, Ion Creangă”, grad did. superior, IPLT
,,Socrate”, Chișinău• Maria HADÎRCĂ, dr. conf. cercetător, IŞE• Silvia REŞETNIC, grad did. superior, IPLT ,,Mihai Eminescu”, or. Drochia, DE
Drochia, specialist superior
3
PRELIMINARII
Textul de față reprezintă Curriculumul şcolar la Limba şi literatura română pen-tru clasele a X-a – a XII-a. Este documentul normativ principal al disciplinei, aprobat instituțional, și ca model pedagogic, ce descrie întregul parcurs didactic pe dimensiunea studiilor liceale, axat pe dezvoltarea competențelor specifice educației lingvistice (EL), prin studiul limbii române, și al educației literar-artistice (ELA), prin studiul literaturii române, cu multiple deschideri spre fenomenul literaturii universale.
Actualul curriculum este proiectat în baza Cadrului de referință al Curriculumului Național (2017), are ca obiectiv implementarea politicilor educaționale stipulate de Co-dul Educației al Republicii Moldova (2014) și vizează finalitățile educaționale ale discipli-nei, competențele specifice, orientate spre atingerea calității în învățământul liceal prin performanțele la Limba şi literatura română care trebuie atinse de către elevi la finele treptei liceale de învățământ.
Documentul promovează, în mod consecvent, principiile și strategiile educaționale din Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi (2018); Curriculumul de Bază. Sis-teme de competențe pentru învățământul general (2018); Strategia sectorială „Educația 2020” (2014); Cadrul european de referință privind competențele-cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (2006); Raportul lui Delors: Raportul către UNESCO al Comisiei Internaționale pentru Educație în secolul XXI „Comoara lăuntrică” (2000); Concepția educației lingvistice şi literar-artistice a elevilor; Curriculumul la Limba şi lite-ratura română pentru învățământul liceal (2006, 2010).
Pentru realizarea prezentei dezvoltări curriculare, s-a pornit de la nevoia reformulării competențelor specifice Limbii şi literaturii române ca disciplină școlară, cu evidențierea valorilor și atitudinilor pe care trebuie să și le aproprieze absolvenții de liceu, revizui-rea unităților de competență în contextul dinamic al formării vorbitorului și cititorului cult al limbii române, corelarea abordărilor intra-, inter- și trans-disciplinare la nivelul relațiilor didactice limbă română – discipline înrudite; literatură română – ştiințe şi arte conexe, corelarea curriculum-ului actual cu procesul de globalizare, internaționalizare, europenizare și tehnologizare. În această intenție pedagogică, au fost consultate și uti-lizate practici educaționale de succes precizate în documente curriculare privind studiul limbii materne (Limba 1) din diverse țări europene și nu numai; studii recente de didac-tica maternei, pentru a identifica tendințele noi în acest domeniu; profilul noii generații digitale, modelul Prenski (2010), care evidențiază cinci metadeprinderi, ce ar trebui dezvoltate prin Limba şi literatura română pentru ca fiecare elev să fie capabil să-și ur-meze pasiunile atât cât îi permit propriile abilități. În context, documentul recomandă introducerea activităților de învățare și elaborarea produselor școlare care valorifică tehnologiile informaționale și comunicaționale pentru dezvoltarea competențelor ling-vistice și literar-lectorale în formarea unui sistem de atitudini, valori și comportamente civice și morale temeinice în cheia recomandărilor Strategiei „Moldova Digitală 2020”.
Prezentul curriculum disciplinar este parte componentă a Curriculumului Național și se adresează, prioritar, autorilor de manuale și de piese curriculare adiacente, pro-fesorilor care vor preda disciplina Limba şi literatura română în învățământul liceal.
4
Aceștia sunt vizați în scopul informării adecvate despre cadrul conceptual al discipli-nei, despre sistemul de competențe pe care trebuie să-l dezvolte absolventului de li-ceu prin conștientizarea rolului formativ și a importanței axiologice a Limbii şi literaturii române, ceea ce dă prioritate valorilor lingvistice și literare în procesul de educație a personalității tânărului în formare.
Prin prezentul document se realizează o dezvoltare continuă, cu un grad sporit de complexitate și conformă specificului vârstei, a curriculumului gimnazial la Limba şi li-teratura română.
Cadrul de aplicare a acestui document normativ pornește de la familiarizarea profe-sorilor de Limba şi literatura română cu prevederile competențelor specifice ale disci-plinei, pe care aceștia trebuie să le valorifice în practica școlară la clasă, pentru a realiza finalitatea urmărită prin scopul educației lingvistice și educației literar-artistice la treap-ta de liceu.
Profesorii sunt beneficiari direcți ai acestui document curricular, sunt consultați, prin oferire de informații și variante didactico-metodice orientative, despre modul de or-ganizare a procesului educațional la disciplină. Relația competențe specifice – unități de competență – unități de conținut – activități de învățare – produse recomandate valorifică eficiența pedagogică a resurselor curriculare la disciplină, în scopul dobândirii de performanțe școlare de tip lingvo-literar. În acest sens, curriculum de față reprezin-tă instrumentul didactic și actul normativ principal pentru dezvoltarea competențelor necesare în continuarea studiilor de către elevi și în pregătirea personalității lor pen-tru viață și pentru integrarea socială de succes. Dezvoltat din perspectivă normativă și reglatoare, dar și în viziune strategică pe dimensiunea conținutală și procesuală a educației lingvistice și literar-artistice în liceu, acest curriculum are drept obiectiv cre-area condițiilor favorabile elevului de a asimila materia determinată de conținuturile recomandate pentru liceu într-un ritm adecvat, de a-și forma și dezvolta competențe integratoare de lectură, receptare, exprimare, interpretare orală și scrisă a mesajelor, de însușire a unor metode și tehnici de muncă individuală și de realizare a standardelor de eficiență a învățării stabilite la disciplină pentru profilul real și cel umanistic în scopul formării reprezentărilor culturale și a comportamentului lingvo-literar autonom prin re-sursele Limbii şi literaturii române.
La realizarea acestui document s-a ținut cont și de opiniile cadrelor didactice din învățământul general antrenate în procesul de evaluare a curriculumului și/sau în pro-cesul educațional zilnic al Limbii şi literaturii române la treapta liceală, de modelul fle-xibil și deschis al proiectării curriculare, care să ofere posibilități autentice de opțiune pentru autori de manuale și, ulterior, pentru profesori și elevi.
Autorii de manuale vor dezvolta temele curriculumului după criterii logice, valori-ficând competențele specifice, unitățile de competență și conținuturile recomandate în sarcini și situații de învățare experențială de tip interactiv, în proiecte, studii de caz, combinate judicios cu resursele didacticii tradiționale. Așadar, curriculumul are meni-rea să ofere puncte de sprijin elevilor în realizarea unei învățări independente, active și creative, iar profesorilor – foaie de parcurs în realizarea educației lingvistice și literare de calitate.
5
De asemenea, autorii de manuale sau echipele de autori, care vor elabora concepții de manuale, formând/dezvoltând, prin conținuturile recomandate, competențele de bază și specifice, vor ține cont de faptul că temeiul curriculumului îl constituie principiile învățământului formativ. Deci, accentele urmează a fi puse pe formarea deprinderilor de muncă intelectuală, de explorare independentă a materiei curriculare, pentru con-tinuarea studiului independent al Limbii şi literaturii române, de-a lungul întregii vieți. Pentru clasele a X-a – a XII-a, la care se referă acest document, se recomandă elabora-rea manualelor care vor include materia de Limbă şi de literatură română adecvată și consonantă cu indicațiile prezentului curriculum.
Autorii ghidurilor metodologice pentru profesori vor lua în dezbatere probleme ac-tuale ale lingvodidacticii și aspecte ale predării-receptării literaturii. Ele vor conține atât repere teoretice, cât și sugestii de implementare a documentelor normative, rezultate din experiența avansată la clasă.
6
I. REPERE CONCEPTUALE
Scopul general al studiului Limbii şi literaturii române în liceu îl constituie educația lingvistică a elevilor (EL), aceasta însemnând formarea și dezvoltarea la elevi a cultu-rii comunicării, prin stăpânirea resurselor limbii, a culturii literar-artistice (ELA), prin cunoașterea/interpretarea valorilor literare, precum și prin achiziționarea unui instru-mentar teoretic aferent activității literar-artistice, a experiențelor lectorale și estetico-literare. Acesta consună cu Codul Educației al Republicii Moldova, Art. 11, care deter-mină faptul că – Educația are ca finalitate principală formarea unui caracter integru şi dezvoltarea unui sistem de competențe care include cunoştințe, abilități, atitudini şi valori ce permit participarea activă a individului la viața socială şi economică.
Orientarea spre o societate deschisă, democratizarea vieții publice, comunicarea socioculturală solicită și o viziune adecvată asupra rolului disciplinei școlare și a modu-lui de abordare a acesteia. Apropierea de conținutul culturii și științei contemporane, adecvarea educației la tipul uman contemporan și la societatea modernă au determinat necesitatea schimbărilor curriculare la zi.
Deschiderea spre învățământul formativ are ca imperativ și dobândirea unui stil in-telectual propriu de comunicare, convergent unor perspective diverse de interpretare a textelor literare și de realizare a actelor de vorbire orală și scrisă. Prin urmare, factorii educaționali care au condus la dezvoltarea Curriculumului de Limba şi literatura română în liceu se referă la modernizarea învățământului și racordarea științelor educației la principiile comunității mondiale ale educației și comunicării interculturale; interferența viață/limbă/comunicare/literatură; evoluția științelor educației, a lingvisticii și teoriei comunicării, a esteticii și hermeneuticii literare etc.; personalitatea profesorului-filolog: dezvoltarea profesională pe noi principii, angajarea prin concurs, rolul de conceptori de curriculum al profesorilor, atestarea (obligatorie); resurse: manuale/manuale alter-native, ediții comentate ale operelor selectate pentru studiu, dicționare, enciclopedii, culegeri și baterii de teste, ghiduri pentru profesori și elevi, auxiliare didactice, ediții de texte (serii, colecții), dicționare, enciclopedii, resurse electronice etc.; opțiuni: Curricu-lumul la Limba şi literatura română permite soluții alternative la selectarea textelor lite-rare și a materiilor lingvistice, pe care o vor realiza autorii de manuale și chiar profesorii.
Cadrul conceptual al Curriculumului la Limba şi literatura română pentru clasele de liceu se edifică pe principiile proiectării-predării-receptării-învățării-evaluării didactice:
• sistematizării şi coerenței demersurilor educaționale proiectate: sprijinul pe Cur-riculumul la Limba şi literatura română, clasele V-IX, urmărindu-se perfecționarea și dezvoltarea competențelor comunicative (orale și scrise), lectorale/literare ale elevului;
• adecvării la particularitățile de vârstă ale elevilor sau principiul accesibilității, luat în considerare la formularea competențelor specifice și unităților de competență, la reproiectarea conținuturilor, activităților de învățare, evaluare și la determinarea produselor;
• corelării sistemelor instrumentale ale comunicării şi lecturii;• centrării pe aspectul formativ-participativ al instruirii: se mizează pe decoda-
rea lingvistică a textului literar, pe receptarea adecvată și interpretarea proprie/
7
originală (din mai multe perspective) a textelor literare, pe capacitatea elevului cititor și interpret al operei de a-și cultiva experiențe literare/estetice proprii;
• axiologic/valoric, aplicat în selectarea textelor recomandate și a unităților de conținut;
• abordării textului din perspectivă semiotică (identificarea și decodarea semne-lor) și hermeneutică (decodarea textului, analiza, sinteza, discriminarea, inter-pretarea etc.);
• corelării transdisciplinare/interdisciplinare: s-a urmărit eșalonarea optim sin-cronizată a unităților de competență și a conținuturilor lingvistice/literare cu cele ale disciplinelor socio-umaniste în cadrul disciplinei;
• individualizării şi diferențierii învățării, manifestat în diferențierea unităților de conținut după profiluri (real, umanist), în antrenarea experienței comunicative/literare/estetice a elevilor;
• deschiderii şi schimbărilor permanente în domeniul social, în general, și educațional, în special.
Studiul Limbii şi literaturii române în liceu este axat pe șase competențe specifice dis-ciplinei, iar învățarea este centrată pe dimensiunile: cunoştințe, capacități, deprinderi, atitudini și valori ca ansamblu/sistem integrat, ce formează și dezvoltă o competență școlară.
Perspectiva conceptuală este determinată de definiția competenței școlare promo-vată prin Codul Educației şi Cadrul de Referință al Curriculum-ului Național: Competența şcolară este un sistem integrat de cunoştințe, abilități, atitudini şi valori, dobândite, for-mate şi dezvoltate prin învățare, a căror mobilizare permite identificarea şi rezolvarea diferitor probleme în diverse contexte şi situații.
Sistemul de competențe în cadrul Curriculumului disciplinar la Limba şi literatura română este format din:
A. Competențe-cheie/transversale, categorie curriculară importantă cu un grad înalt de generalizare, ce marchează așteptările societății privind parcursul școlar și performanțele generale care pot fi atinse de elevi la încheierea școlarizării. Aceste competențe reflectă atât tendințele din politicile educaționale naționale, precizate în Codul Educației (2014), cât și tendințele politicilor internaționale, stipulate în Recoman-dările Comisiei Europene (2018). Competențele-cheie/transversale se referă la diferite sfere ale vieții sociale, poartă un caracter pluri/inter/transdisciplinar. Raportate la Lim-ba şi literatura română, acestea sunt vizate în cadrul celor șase competențe specifice ale disciplinei, a unităților de competențe, a unităților de conținut, a activităților de învățare și a produselor școlare recomandate și se referă, prioritar, la: comunicarea co-rectă, coerentă și argumentată în limba română, în situații reale ale vieții; receptarea și lansarea mesajelor cu un conținut atitudinal; utilizarea nuanțată a limbajului verbal, nonverbal și paraverbal în activitatea de antreprenoriat; motivarea argumentată a ale-gerii conștiente a viitoarei arii de activitate profesională, respectând normele de comu-nicare în limba română; organizarea activității personale, utilizând tehnologii adecvate, în permanentă schimbare, cu aplicare la studiul Limbii şi literaturii române; organizarea propriei învățări, prin conștientizarea propriilor procese și nevoi de instruire, prin iden-tificarea oportunităților disponibile și a capacității de a depăși obstacole, în scopul de a învăța cu succes; documentarea asupra fenomenelor lingvistice și literare, perceperea și
8
angajarea anumitor inovații lingvistice și literare în propriul sistem cognitiv și atitudinal; gândirea critică asupra activității de vorbitor/interlocutor/receptor, în scopul autodez-voltării continue și autorealizării; manifestarea creativă a propriului potențial intelec-tual în procesul de lectură, interpretare și producere de text; colaborarea în grup/echi-pă, prevenirea sau soluționarea verbală și civilizată a situațiilor de conflict, exprimarea orală și în scris a punctului de vedere și înțelegerea/perceperea și respectarea opiniilor semenilor în diverse situații de comunicare; manifestarea unei poziții civice active prin valorile Limbii şi literaturii române, solidaritate și coeziune socială pentru o societate non-discriminatorie prin actul comunicării; acționarea în diferite situații de viață în baza normelor și valorilor moral-spirituale; estimarea valorilor culturii naționale și ale cultu-rilor etniilor conlocuitoare, în scopul aplicării lor creative și autorealizării; proiectarea activității și a rezultatului final în concordanță cu obiectivul de formare a vorbitorului nativ de limba română și cu idealul de cititor cult; comunicarea argumentată la anumite subiecte relevante pentru studiul Limbii şi literaturii române prin utilizarea informațiilor utile dintr-o limbă străină; utilizarea, în situații reale, a anumitor instrumente cu acțiune digitală, ce facilitează studiul Limbii şi literaturii române în liceu; crearea documentelor cu caracter comunicativ și informațional, prin utilizarea anumitor servicii electronice, inclusiv rețeaua Internet;
B. Competențe specifice, sisteme integrate de cunoștințe, abilități, valori și atitudini, pe care și le propune să le formeze/dezvolte fiecare disciplină la nivelul învățământului liceal, prin corelare cu întreaga perioadă de școlarizare;
C. Unități de competențe, achiziții lingvistice și literare, care trebuie să fie dobândite de către elevi la finele unității de învățare sau la finele anului de studii pentru formarea competențelor specifice recomandate pentru fiecare clasă de liceu. Aceste competențe servesc și ca elemente/pași în formarea celor șase competențe specifice, care vor fi evaluate formativ și/sau sumativ, la finele unității de învățare și/sau la finele anului de studii;
D. Unități de conținut, instrumente specifice didacticii lecturii, oralului și scrierii, care contribuie la dobândirea achizițiilor determinate prin unitățile de competențe pro-iectate la formarea competențelor specifice disciplinei și a celor transversale/transdis-ciplinare;
E. Activități de învățare și produse școlare recomandate, contexte lingvistice, lite-rare și existențiale semnificative de manifestare a unităților de competențe, proiecta-te pentru formarea/dezvoltarea și evaluarea în cadrul unității respective de învățare. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să le valorifice în mod personalizat la nivelul proiectării și realizării lecțiilor și să le completeze, în funcție de specificul filologic al disciplinei, de cel al clasei concrete de elevi și de cel al resurselor disponi-bile etc.
Denumirea disciplinei în clasele a X-a – a XII-a este Limba și literatura română. Do-meniile în care vor fi contextualizate activitățile de învățare pentru studierea Limbii şi literaturii române în clasele de liceu sunt: I. Limbă şi comunicare; II. Literatură.
Demersul educațional se va desfășura în mod integrat și se administrează în liceele teoretice din Republica Moldova pe două profiluri distincte: real și umanist.
Diferențierea pentru cele două profiluri (real și umanist) se face prin marcarea cu asterisc a unităților de conținut recomandate la profilul umanist și vizează:
9
- Educația lingvistică prin cultura comunicării orale și scrise, în cadrul cărora capa-citatea subiectului vorbitor și ascultător de a recepta și a emite, verbal, nonverbal și paraverbal mesaje, este incontestabilă. Aceasta se referă la realizarea unui larg spectru de acte comunicative, aparținând diferitelor stiluri funcționale, în confor-mitate cu normele limbii române literare, în varianta scrisă și orală.
- Educația literar-artistică prin cultura literar-artistică în planul competențelor lec-torale/literare, care se sprijină pe competențele formate deja la etapa gimnazială și urmăresc realizarea lecturii interogative/interpretative a textelor literare de diferite genuri și specii, delimitând valoarea de nonvaloare, interpretarea feno-menelor literare în interacțiune cu anumite date din domeniile filozofiei, istoriei, sociologiei, psihologiei, eticii, esteticii etc., precum și prin prisma universului axi-ologic al elevului-cititor și interpret avizat al operei literare.
Atât cultura comunicării, cât și cea literar-artistică se vor forma, în principal, pornind de la textul literar sau nonliterar. Abordarea textului literar urmează a fi făcută, în fond, din perspectiva semiotică și hermeneutică, antrenând, pe măsură, analiza psihologică, structurală, istorico-literară etc. Valorizate la nivelul demersului educațional din perspec-tiva didacticii integrate, aceste componente reprezintă ceea ce este de importanță majoră la disciplina Limba și literatura română, definind personalitatea elevului la finele liceului.
Structurarea pe clase a viziunii conceptuale de realizare a educației lingvistice și lite-rarartistice, vizează următoarele dominante ale procesului educațional la Limba şi lite-ratura română în liceu:
• CLASA a X-a: Coordonata didactică – Cititorul și opera (genuri şi specii literare; limbă şi comunicare pentru formarea cititorului-receptor al operei).
Studiul limbii române în clasa a X-a se va orienta spre realizarea competențelor ce țin de cultura lingvistică și cea a comunicării prin analiza lingvistică a diferitelor tipuri de texte literare și nonliterare. Analiza se va face în baza unor fragmente elocvente din textele studiate, antrenându-se în discuție aspecte fonetice, lexicale, gramaticale, stilis-tice și grafice.
Activitățile didactice de studiere a Limbii şi literaturii române se vor sprijini pe cunoștințele, capacitățile și atitudinile elevilor obținute anterior, dar, în liceu, vor avea caracter complex și vor viza nu doar constatarea/menționarea unui fenomen atestat în limba română, ci, mai ales, descifrarea faptului de limbă în diverse texte și reflectarea lui în surse lexicografice de documentare pentru evitarea greșelilor de exprimare. Un accent sporit se va pune pe particularitățile de limbaj în diverse stiluri funcționale, pe norme de exprimare corectă și cultivare a vorbirii orale și scrise.
Curriculumul la Limba şi literatura română pentru clasa a X-a propune studiul unor opere literare în baza cărora se va aprofunda conștientizarea procesului de receptare, se vor achiziționa cunoștințele teoretice necesare demersului interpretativ personalizat al operei ca text.
Conținuturile educaționale la literatura română, axate pe noțiunile de teorie literară, în special din aria genurilor şi speciilor literare, identificabile în operă, vor fi orientate spre realizarea competențelor specifice disciplinei școlare Limba și literatura română, indicate în acest document.
Nu se va insista asupra teoretizărilor excesive. Aspectele de istorie, teorie și critică literară vor fi selectate adecvat și vor viza relația directă și deplină cu fenomenul literar
10
și cu opera pusă în discuție. Se va urmări, cu prioritate, studiul textelor prin aplicarea experienței de lectură și a elementelor de teorie a literaturii, menite să faciliteze recep-tarea și interpretarea operei literare. Accentul de pe text va trece pe formarea cititoru-lui pentru tot parcursul vieții.
• CLASA a XI-a: Coordonata didactică – Cititorul și contextul istoric-cultural-estetic (mitologie şi folclor; curente literare şi culturale (umanismul şi iluminismul, roman-tismul şi realismul românesc, sămănătorismul şi poporanismul); limbă şi comunicare pentru formarea vorbitorului şi a scriptorului cult).
În clasa a XI-a, studiul limbii se va axa pe texte nonliterare și literare, publicistice și de utilitate socială, urmărindu-se descifrarea diferitelor aspecte de structurare și organi-zare a acestora. Paralel cu studiul textelor, se vor aborda probleme de ortografie, lexic, gramatică funcțională și stilistică. O atenție mai mare se va acorda modalității individu-ale de exprimare în producerea comunicării orale și scrise prin aspectele aplicative – de elaborare și lansare a textelor orale și scrise (comunicări, referate, rezumate, teze), dar și de definire a neologismelor, de analiză a posibilităților de exprimare în discurs a dife-ritelor idei.
Conținuturile educației literare vizează procesul evolutiv al literaturii române ca fe-nomen artistic, ce se sincronizează cu literatura universală, grație celor mai reprezenta-tive curente culturale şi literare.
Elevii vor putea înțelege și urmări specificul evoluției valorice în timp a literaturii române, angajând și interpretând opere de referință pentru fiecare curent cultural și literar ce s-a manifestat în literatura națională. În felul acesta, se va atinge și scopul elevului de a înțelege și a apropria opera în raport cu anumite formule estetice ale timpului. În baza studierii textelor artistice încadrate în curente literare, elevii vor fi antrenați în activitatea de receptare și interpretare a valorilor spirituale general-umane din cadrul culturii și literaturii române. Vorbirea și scrierea ca abilități de comunicare și de viață, formarea elevului-interpret al operei literare și al literaturii ca artă a cuvântului vor constitui o prioritate.
• CLASA a XII-a: Coordonata didactică – Cititorul, textul și contextul istoric-cultural-estetic (curente literare româneşti (modernismele şi postmodernismul)) – Cititorul și universul artistic al personalității literare (studiul personalității şi creației scriitorului; limbă şi comunicare pentru formarea cititorului avizat şi a vorbitorului cult).
Studiul limbii române în această clasă va include câteva subiecte generale de istorie a limbii române: etapele de evoluție, contribuția scriitorilor la constituirea normei literare.
Educația lingvistică în clasa a XII-a va definitiva crearea unei viziuni de ansamblu asupra limbii române ca idiom, constituit și utilizat de secole, idiom în care s-au scris și în care s-au tradus opere literare și științifice.
Același aspect se va relua și în cadrul temelor despre elemente de compunere ne-ologice, ortografia împrumuturilor și a semnelor convenționale din textele științifice, punctuație, norme de exprimare corectă și cultivare a vorbirii etc. Toate acestea se refe-ră și la pregătirea elevului de liceu pentru încadrarea în viața cultural-spirituală (studiile universitare), dat fiind faptul că pentru marea majoritate a elevilor studiul Limbii şi lite-raturii române (programat și dirijat de profesor) se încheie aici.
Educația literar-artistică vizează studiul evolutiv al literaturii române în planul cu-rentelor literare moderniste și a postmodernismului. Acestea vor fi studiate în prima
11
jumătate a anului școlar. În cea de a doua jumătate a anului școlar, se va recurge la studiul personalității și creației literare a 2-4 scriitori consacrați din literatura română. Se vor studia opere de referință, de regulă, diverse ca gen, specie, atitudine, mesaj, structură. În acest sens, cadrele didactice și autorii de manuale vor insista asupra aspec-telor polivalente, care constituie opera artistică a unui autor: particularitățile de gen, specie, curent literar, teme, motive, probleme la care se adaugă notele distincte ale personalității (individualității) autorului în interpretarea exegetică și cea proprie.
Conținuturile învățării includ cele două domenii ale disciplinei: Limba română şi lite-ratura română. Ele sunt dinamic ordonate și repartizate pe clase într-o viziune sistemi-că. Acestea pot fi integrate în mod echilibrat, asigurând abordarea metodică și holistică a procesului de comunicare și, în același timp, apropiind actul de învățare de realitatea imediată, de viața privată și publică a elevului, de interesele liceanului-adolescent.
Conținuturile constituie un sistem de referință pentru autorii de manuale. Aceștia vor avea libertatea de a decide, în limitele necesare, pe clase, asupra modalității de abordare didactică a materiei.
12
II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Statutuldisciplinei
Aria curriculară Clasele
Nr. de ore pe săptămână
real/umanist
Nr. de unități de învățare Nr. de ore
Real/umanistreal umanist
Disciplină obligatorie
Limbă şi comunicare
X 4/5 8 9 136/170XI 4/5 8 9 136/170XII 4/5 8 9 132/165
Detalierea orientativă și modalitatea de repartizare a temelor/unităților de conținut pe clase și unități de timp la disciplină în raport cu conținuturile curriculare, se stabilește prin Reperele metodologice de organizare a procesului educațional la disciplină, apro-bate prin ordin de ministru.
1.1. REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR ÎN RAPORT CUUNITĂŢILE DE CONŢINUT
Clasa Unități de conținut dominante/integratoareNr. orientativ de ore
REAL UMANISTa X-a Nr. de ore 136/170 136 170
Identitatea lingvistică şi culturală• Statutul de vorbitor cult al limbii române• Adevărul științific despre limba română, cultură
și identitate națională• Sentimentul demnității personale în context
național și european
5 7
Comunicare orală• Comunicarea orală. Elemente verbale,
nonverbale și paraverbale utilizate într-o situație de comunicare
• Dezbaterea argumentată a unei probleme. Negocieri de sens și semnificații
• Ascultarea activă și empatică într-o dezbatere • Comportamentul verbal corect în interacțiunea
comunicativă
9 12
Literatura şi receptarea• Textul literar și lectura ca ipoteză esențială
a receptării Formarea cititorului-receptor al literaturii
• Literatura – formă de cunoaștere și artă a cuvântului. Dimensiunea culturală și socială a literaturii
13
Genuri literare şi receptarea operei din perspectiva teoriei şi criticii literare
Genul epic • Elemente de structură și compoziție a operei
epice (subiect/discurs)• Instanțele narative. Perspectiva narativa. Tipuri
de naratori.• Subiectul și structura lui: acțiunea, sistemul de
personaje, cronotopul• Momentele acțiunii și moduri de expunere
(actualizare și aprofundare)• Tipologii de personaje • Modalități/procedee de caracterizare • Epica populară: specii (actualizare), teme
dominante• Basmul popular și basmul cult• Proza cultă: schița, nuvela, povestirea.
Actualizare și aprofundare• Romanul. Tipologie: romanul obiectiv, romanul
istoric, romanul psihologic etc. • Doricul, ionicul și corinticul* • Textul de graniță: eseul literar, jurnalul
Genul dramatic• Compoziția textului dramatic: acțiune
dramatică, conflict dramatic, didascalii• Structura textului dramatic în acte, scene,
cânturi• Specii ale genului dramatic: comedia și drama• Elemente ale tragicului în drama modernă*
Genul liricLirica populară: doina, cântecul popular și colindul• Poezia cultă: oda, elegia, meditația • Poezia de formă fixă: sonet, rondel, glosa,
gazel*, hai-ku* • Eul liric: stări și ipostaze• Elemente de structură a textului poetic: temă,
motiv, laitmotiv• Elemente de prozodie: rimă, ritm, strofă, vers
alb• Limbajul textului poetic: imaginea artistică,
figuri de stil
38 52
Comunicarea scrisă• Etapele de elaborare a textului scris• Scrierea diferitor tipuri de texte* • Reguli de tehnoredactare• Calitatea mesajului scris: coerență și coeziune
14
Scrierea reflexivă• Textul argumentativ• Pagina de jurnal*
Scrierea imaginativă• Proiectul individual/proiectul de grup*
Scrierea metaliterară• Comentarea unui text liric• Comentarea unui fragment de text epic• Comentarea unui fragment de text dramatic• Compoziția de caracterizare a personajului
literar
Scrierea funcțională• Cererea. Anunțul. Avizul• CV-ul etc.
19 26
Limba română în dinamică• Fonetică. Norme ortoepice și ortografice.
Modificări normative stipulate în DOOM 2 etc.• Lexicologie. Relații logico-semantice între
cuvinte. Sinonimia contextuală• Morfologie. Structuri morfematice cu elemente
intercalate și reflexele ortografice ale acestora. (actualizare)
• Sintaxa propoziției. Acordul în limba română. Cazuri dificile de acord
• Apoziția. Nume de profesii, funcții, demnități etc. și respectarea egalității de gen
• Principiile punctuației: intonațional, logico-semantic, formal-gramatical la nivelul propoziției. Noțiuni generale*
• Stilistică funcțională• Stilurile funcționale ale limbii• Stilistica părților de vorbire• Surse lexicografice de documentare pentru
evitarea greșelilor de exprimare
20 26
Experiențe lingvistice şi de lectură: dimensiune inter/pluri/trandisciplinară• Textul liric: pretext pentru deschidere spre
artele frumoase• Textul epic și arta cinematografică• Textul dramatic și arta spectacolului• Comunicarea în mass-media: presa scrisă/
online/audiovizuală*
5 7
Evaluări. Analiza rezultatelor evaluărilor 20 20
Ore pentru sinteze şi la discreția profesorului 20 20
15
Clasa Unități de conținut dominante/integratoareNr. orientativ de ore
REAL UMANISTa XI-a Nr. de ore – 136/170 ore 136 170
Identitatea lingvistică şi culturală• Limba română în diversitatea lingvistică europeană• Sentimentul demnității naționale• Limba şi literatura română: valori ale culturii naționale
în context global
5 7
Comunicare orală• Discursul argumentativ. • Relevanța și coerența argumentelor în construcția unui
discurs argumentativ• Tehnici de exersare a discursului argumentativ• Impactul limbajului utilizat în comunicarea argumentată• Strategii de motivare și convingere/persuadare a ascul-
tătorului
9 12
Literatura română – fenomen în evoluție• Miturile – resurse fundamentale ale literaturii. Mituri
românești relevante• Folclorul – temelia literaturii naționale. Tradiție și
inovație în continuitatea literară• Literatura în istoria umanității: tradiționalismul și mo-
dernismul*
Curente culturale şi literare din perspectiva istoriei litera-turii, criticii şi teoriei literare• Curente culturale și literare: noțiuni, caracterizare gene-
rală• Curentul literar și particularitățile genului și ale speciilor• Umanismul. Context socio-istoric și particularități• Elemente umaniste în istoriografia românească• Iluminismul românesc. Context socio-istoric și particula-
rități• Clasicismul. Context socio-istoric. Principii ale clasicis-
mului• Aspecte ale clasicismului în literatura română• Romantismul. Context socio-istoric și particularități.
Genuri și specii caracteristice• Motive literare și mărci stilistice specifice. Personajul
romantic• Romantismul românesc: de la pașoptism la junimism• Autori reprezentativi și opere de referință din literatura
română• Realismul: contextul socio-istoric și particularități
38 52
16
Genuri şi specii caracteristice. Romanul realist• Teme dominante• Tipologii ale personajul realist• Autori reprezentativi și opere de referință din literatura
română• Sămănătorismul și poporanismul: contextul socio-istoric
și particularități. Reprezentanți și opere de valoare• Polifonia curentelor literare*• Sincronizarea fenomenului literar național cu cel univer-
sal*Comunicarea scrisăScrierea metaliterară• Portretul literar• Compoziția-caracterizare de personaj din perspectiva
curentului literar• Eseul structurat • Eseul nestructuratScrierea funcțională• Procura. Invitația• Procesul-verbalScrierea reflexivă• Articolul în presa scrisă și online• JurnalulScrierea imaginativă• Scenariul
19 26
Limba română în dinamică• Fonetică. Pronunțarea corectă a împrumuturilor
Elemente de ortoepie. Pronunție corectă (hipercorectitudinea)
• Lexicologie. Formarea cuvintelor cu afixe și elemente de compunere neologice
• Expresii autohtone. Expresii intraductibile• Morfologie funcțională. Ortografia împrumuturilor –
legarea/nelegarea cu cratimă a articolului hotărât și a deszinențelor
• Ortografia și abrevierea unităților de măsură și a semnelor convenționale și a simbolurilor din textele științifice
• Sintaxa frazei • Contragerea și expansiunea• Cupluri corelative – exprimare și punctuație corectă• Principiile punctuației: intonațional, logico-semantic,
formal-gramatical la nivelul frazei*• Stilistică funcțională• Particularitățile de limbaj în diverse stiluri funcționale.
Clișeul și calchierea lingvistică• Valori stilistice ale semnelor de punctuație
20 26
17
Experiențe lingvistice şi de lectură: dimensiune inter/pluri/trandisciplinară• Cititorul-autodidact și lectura fără frontiere • Literatura și mediile – surse de informare și formare a
vorbitorului cult • Valorile literare românești în dezvoltarea personală• Opera literară în expresia filmului artistic/documentar/
de animație și în cea a spectacolului*
5 7
Evaluări. Analiza rezultatelor evaluărilor 20 20
Ore pentru sinteze şi la discreția profesorului. 20 20
Clasa Unități de conținut dominante/integratoareNr. orientativ de ore
REAL UMANIST
a XII-a Nr. de ore – 132/165 de ore 132 165Identitatea lingvistică şi culturală • Plurilingvism și interculturalitate• Dialogul valorilor culturale • Conștiința națională
5 7
Comunicare orală• Vorbitul în public. Impactul emoțiilor asupra
comunicării • Tipuri de discursuri. Strategii de construcție a
discursului persuasiv• Persuasiunea. Tehnici de persuasiune. Comportamentul
asertiv în comunicare• Cultura comunicării în spațiul public. Profilul unui
vorbitor cult.
9 12
Creația literară şi interpretarea/exegeza textului• Cititorul avizat și lectura interpretativă a operei literare• Istoria literaturii, teoria și critica literară – surse de
interpretare a operei literare• Curente literare moderniste: context european și
formule autohtone• Simbolismul. Particularități.
Autori și opere de referință • Expresionismul. Estetica expresionismului românesc.
Autori și opere de referință • Neomodernismul. Afirmare și specific în contextul
literaturii române din Basarabia. Autori și opere de referință
• Postmodernismul, expresie a literaturii noi Idealurile și criza contemporanietății Particularități: intertextualitate, ludic, ironie, parabola*, parodia* etc. Autori și opere de referință
38 52
18
• Interferența curentelor literare • Sincronizarea fenomenului literar național cu cel
universal*Cititorul şi universul artistic al personalității literare • Personalitatea scriitorului: date biografice, parcurs și
context de formare• Perioada de afirmare și etape ale creației scriitorului• Universul artistic al scriitorului (viziuni estetice, genuri,
specii reprezentative, teme dominante ).• Opere reprezentative din creația scriitorului studiat.• Stilul individual al scriitoruluiComunicarea scrisăScrierea metaliterară• Eseul de sinteză• Compoziția-paralelă*• Compoziția-analiza literară a unei opere de referințăScrierea funcțională• CV-ul (Europass)• Scrisoarea de intențieScrierea reflexivă• Cronica de film • Recenzia de teatru*Scrierea imaginativă• Reportajul în presa scrisă și online
19 26
Limba română în dinamică• Lexicologie. Lexic și lexicografie terminologică• Morfologie. Ambiguități gramaticale în limbajul
normat și în limbajul artistic • Sintaxa textului: Punctuația și justificările ei sintactice • Topică fixă și topica liberă• Stilistică funcțională: • Stilistica părților de vorbire și a semnelor de punctuație
în textul literar• Abaterea de la normă. Anacolut, confuzii paronimice,
pleonasm și tautologie, cacofonie, adecvare/inadecvare stilistică
20 26
Experiențe lingvistice şi de lectură: dimensiune inter/pluri/trandisciplinară• Modernismul în literatură, arta vizuală, muzică și
arhitectură• Textul și arta fotografică*• Neticheta. Comunicarea în spațiul public și online• Cititorul-creator de valori în era digitală• Construcția și deconstrucția textului artistic prin arte/
științe*
5 7
Evaluări. Analiza rezultatelor evaluărilor 20 20
Ore pentru sinteze şi la discreția profesorului 16 15
19
III. COMPETENȚE SPECIFICE DISCIPLINEI
1. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context european și global, demonstrând empatie și deschidere pentru diversitatea lingvistică și culturală.
2. Racordarea discursului la diverse situații de comunicare personală și publică, dove-dind atitudine constructivă și bunăvoință.
3. Lectura și interpretarea textelor literare și de graniță, demonstrând gândire critică și atașament față de valorile naționale și general-umane.
4. Producerea textelor scrise de diferit tip și pe suporturi variate, manifestând compor-tament lingvistic autonom și originalitate.
5. Aplicarea normelor limbii române literare (gramaticale, ortografice, punctuaționale și stilistice) în exprimarea orală și scrisă, demonstrând discernământ și cultură ling-vistică.
6. Valorificarea experiențelor lingvistice și de lectură în vederea dezvoltării personale pe parcursul vieții, demonstrând interes axiologic și estetic.
20
IV. U
NIT
ĂŢI
DE
ÎNVĂ
ŢAR
ECS
1. E
xprim
area
iden
tităț
ii lin
gvisti
ce și
cul
tura
le p
ropr
ii în
con
text
eur
opea
n și
glob
al, d
emon
strâ
nd e
mpa
tie și
des
chid
ere
pent
ru d
iver
sitat
ea
lingv
istică
și c
ultu
rală
.CS
2. R
acor
dare
a di
scur
sulu
i la
dive
rse
situa
ții d
e co
mun
icar
e pe
rson
ală
și pu
blic
ă, d
oved
ind
atitu
dine
con
stru
ctivă
și b
unăv
oinț
ă.CS
3. L
ectu
ra și
inte
rpre
tare
a te
xtel
or li
tera
re și
de
gran
iță, d
emon
strâ
nd g
ândi
re cr
itică
și a
tașa
men
t faț
ă de
val
orile
naț
iona
le și
gen
eral
-um
ane.
CS 4
. Pro
duce
rea
text
elor
scris
e de
dife
rit ti
p și
pe su
port
uri v
aria
te, m
anife
stân
d co
mpo
rtam
ent l
ingv
istic
auto
nom
și o
rigin
alita
te.
CS 5
. Apl
icar
ea n
orm
elor
lim
bii r
omân
e lit
erar
e (g
ram
atica
le, o
rtog
rafic
e, p
unct
uațio
nale
și sti
listic
e) în
exp
rimar
ea o
rală
și sc
risă,
dem
onst
rând
di
scer
năm
ânt ș
i cul
tură
ling
visti
că.
CS 6
. Val
orifi
care
a ex
perie
nțel
or li
ngvi
stice
și d
e le
ctur
ă în
ved
erea
dez
voltă
rii p
erso
nale
pe
parc
ursu
l vie
ții, d
emon
strâ
nd in
tere
s axi
olog
ic și
es
tetic
.4.
1. C
lasa
a X
-a
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re1.
1. A
rgum
enta
rea
prop
riulu
i sta
-tu
t de
vorb
itor ș
i asc
ultă
tor
al li
mbi
i rom
âne.
1.2.
Pro
mov
area
ade
văru
lui
știin
țific
desp
re li
mbă
, cul
tu-
ră și
iden
titat
e na
ționa
lă.
Iden
titat
e lin
gvis
tică
şi c
ultu
rală
• St
atut
ul d
e vo
rbito
r cul
t al l
imbi
i ro-
mân
e•
Adev
ărul
știin
țific
desp
re li
mba
rom
â-nă
, cul
tură
și id
entit
ate
națio
nală
• Se
ntim
entu
l dem
nită
ții p
erso
nale
în
cont
ext n
ațio
nal ș
i eur
opea
n
• Te
me
tran
sdis
cipl
inar
e:
• Vo
rbire
a co
rect
ă: d
in sp
ațiu
l şco
lii în
sp
ațiu
l vie
ții. V
orbi
toru
l cul
t, ar
gu-
men
te p
entr
u ge
nera
ția m
ea.
• Vo
rbire
a si
vorb
itoru
l cul
t sun
t la
mod
a •
31 a
ugus
t – Z
iua
Lim
bii R
omân
e
Activ
ități:
Argu
men
tare
a sit
uație
i act
uale
a li
mbi
i rom
âne
ca id
iom
(und
e și
de c
ine
este
vor
bită
; de
cine
est
e st
udia
tă; c
e pu
blic
ații
de li
mbă
ro
mân
ă ex
istă;
cin
e sc
rie în
lim
ba ro
mân
ă et
c.).
Rela
tare
a de
spre
lim
ba ro
man
ă ca
par
te a
cul
turii
spiri
tual
e a
po-
poru
lui r
oman
.Le
ctur
a un
or zi
are
edita
te în
lim
ba ro
mân
ă în
com
unită
ți ro
mâ-
nești
din
Eur
opa.
Inte
rviu
l cu
vorb
itorii
de
limbă
rom
ână,
apa
rțin
ând
com
unită
ților
ro
mân
ești
din
Euro
pa.
Prez
enta
rea
argu
men
tată
a v
alor
ilor l
ingv
istice
și li
tera
re re
cuno
s-cu
te so
cial
și c
ultu
ral.
Real
izare
a un
or g
hidu
ri tu
ristic
e pe
ntru
spaț
iul c
ultu
ral l
ocal
/reg
i-on
al/n
ațio
nal/e
urop
ean.
Elab
orar
ea u
nor p
roie
cte
desp
re tr
adiți
ile și
/sau
obi
ceiu
rile
com
u-ne
ale
mai
mul
tor p
opoa
re.
21
Conf
erin
ța d
e pr
esă.
Mas
a ro
tund
ă.Pr
oiec
tul i
ndiv
idua
l/de
grup
.O
rgan
izare
a de
cade
i Lim
bii ş
i lite
ratu
rii ro
mân
e în
pla
n in
ter-
și tr
ansd
iscip
linar
.Di
scuț
ii de
gru
p, B
rain
stor
min
g-ul
.Pr
ezen
tare
a ar
gum
enta
tă.
Prez
enta
rea
oral
ă.O
rgan
izare
a co
ncur
suril
or te
mati
ce.
Prod
use:
Ghid
turis
tic, c
olaj
foto
/vid
eo, p
orto
foliu
, pro
iect
indi
vidu
al/d
e gr
up, m
asă
rotu
ndă,
con
ferin
ță d
e pr
esă,
foru
m d
e di
scuț
ii, c
hat,
inte
rviu
, flas
hmob
, exc
ursie
cog
nitiv
ă, p
roie
ct d
e m
onito
rizar
e a
core
ctitu
dini
i vor
birii
etc
.2.
1. E
labo
rare
a un
ei c
omun
icăr
i or
ale
pe o
tem
ă da
tă.
2.2.
Rea
lizar
ea u
nei d
ezba
teri
pe
o te
mă
de in
tere
s gen
eral
.
2.3.
Sus
ținer
ea u
nei p
reze
ntăr
i m
ultim
odal
e în
fața
unu
i pu
blic
.
Com
unic
are
oral
ă•
Com
unic
area
ora
lă. E
lem
ente
ver
ba-
le, n
onve
rbal
e și
para
verb
ale
utiliz
ate
într
-o si
tuaț
ie d
e co
mun
icar
e•
Dezb
ater
ea a
rgum
enta
tă a
une
i pr
oble
me.
Neg
ocie
ri de
sens
și
sem
nific
ații
• As
culta
rea
activ
ă și
empa
tică
într
-o
dezb
ater
e •
Com
port
amen
tul v
erba
l cor
ect î
n in
tera
cțiu
nea
com
unic
ativă
Activ
ități:
Prod
ucer
ea u
nor i
dei,
mes
aje
adec
vate
situ
ație
i de
com
unic
are.
Form
ular
ea în
treb
ărilo
r pen
tru
înțe
lege
rea
unui
disc
urs a
udia
t. Ex
ersa
rea
capa
cită
ții d
e a
dezb
ate
o pr
oble
mă.
Co
nstr
uire
a de
arg
umen
te p
entr
u su
sțin
erea
unu
i pun
ct d
e ve
dere
.De
zbat
erea
une
i ide
i/pro
blem
e de
inte
res g
ener
al.
Prez
enta
rea
oral
ă a
unor
text
e m
ultim
odal
e pe
o te
mă
dată
etc
.Pr
odus
e:Co
mun
icăr
i ora
le, p
reze
ntar
e or
ală
mul
timod
ală,
pro
iect
indi
vidu
-al
, tex
t rec
itat,
text
ora
l, pr
oiec
t de
grup
etc
.3.
1. A
plic
area
div
erse
lor s
trat
egii
de le
ctur
ă.
3.2.
Rez
umar
ea u
nui t
ext l
itera
r și
de g
rani
ță.
Lite
ratu
ra şi
rece
ptar
ea•
Text
ul li
tera
r și l
ectu
ra c
a ip
otez
ă es
enția
lă a
rece
ptăr
ii Fo
rmar
ea
citit
orul
ui-r
ecep
tor a
l lite
ratu
rii•
Lite
ratu
ra –
form
ă de
cun
oașt
ere
și ar
tă a
cuv
ântu
lui.
Dim
ensiu
nea
cultu
rală
și so
cial
ă a
liter
atur
ii
Activ
ități:
Lect
ura
inde
pend
entă
și d
irija
tă a
text
elor
.Di
scuț
ii as
upra
lect
urilo
r.An
aliza
ling
visti
că și
lite
rară
a te
xtel
or.
Prez
enta
rea
în d
iferit
e fo
rme
grafi
ce a
term
enilo
r/no
țiuni
lor.
Com
enta
riul s
emni
ficaț
iei ti
tlulu
i.Co
men
tare
a m
otivu
lui l
itera
r.An
aliza
sim
bolu
lui l
itera
r.
22
3.3.
Ana
liza
spec
ificu
lui d
e ge
n și
spec
ie a
text
ului
lite
rar ș
i de
gran
iță.
3.4.
Util
izare
a no
țiuni
lor d
e te
orie
lite
rară
la a
naliz
a te
xtul
ui li
tera
r și d
e gr
aniță
.
3.5.
Com
enta
rea
elem
ente
lor
lexi
cale
, stil
istice
și se
mio
-tic
e di
n te
xte
liter
are
și de
gr
aniță
.
3.6.
Exp
licar
ea fu
ncție
i cog
nitiv
e,
educ
ative
și e
steti
ce a
te
xtul
ui li
tera
r și d
e gr
aniță
.
Gen
uri l
itera
re şi
rece
ptar
ea o
pere
i din
pe
rspe
ctiva
teor
iei ş
i criti
cii l
itera
re
Gen
ul e
pic
• El
emen
te d
e st
ruct
ură
și co
mpo
ziție
a
oper
ei e
pice
(sub
iect
/disc
urs)
• In
stan
țele
nar
ative
. Per
spec
tiva
nara
tiva.
Tip
uri d
e na
rato
ri.•
Subi
ectu
l și s
truc
tura
lui:
acțiu
nea,
sis
tem
ul d
e pe
rson
aje,
cro
noto
pul
• M
omen
tele
acț
iuni
i și m
odur
i de
expu
nere
(act
ualiz
are
și ap
rofu
ndar
e)•
Tipo
logi
i de
pers
onaj
e •
Mod
alită
ți/pr
oced
ee d
e ca
ract
eriza
re
• Ep
ica
popu
lară
: spe
cii (
actu
aliza
re),
tem
e do
min
ante
• Ba
smul
pop
ular
și b
asm
ul c
ult
• Pr
oza
cultă
:sch
ița, n
uvel
a, p
oves
tirea
. Ac
tual
izare
și a
prof
unda
re•
Rom
anul
.: Ti
polo
gie:
rom
anul
ob
iecti
v, ro
man
ul is
toric
, rom
anul
ps
ihol
ogic
, rom
anul
etc
. •
Doric
ul, i
onic
ul și
cor
intic
ul*
• Te
xtul
de
gran
iță: e
seul
lite
rar,
jurn
alul
Gen
ul d
ram
atic
• Co
mpo
ziția
text
ului
dra
mati
c:
acțiu
ne d
ram
atică
, con
flict
dra
mati
c,
dida
scal
ii•
Stru
ctur
a te
xtul
ui d
ram
atic
în a
cte,
sc
ene,
cân
turi
Cara
cter
izare
a pe
rson
ajul
ui li
tera
r.Id
entifi
care
a tr
ăiril
or, s
tăril
or, i
post
azel
or e
ului
liric
. Co
men
tare
a al
gorit
mic
ă a
figur
ilor d
e sti
l.An
aliza
com
poziț
iei t
extu
lui l
itera
r și d
e gr
aniță
. Co
men
tare
a ro
lulu
i im
agin
ii ar
tistic
e în
text
. Co
men
tariu
l exp
resiv
ității
lim
baju
lui u
nui t
ext.
Elab
orar
ea si
ntez
elor
.St
ruct
urar
ea in
form
ație
i (po
rtof
oliu
l) et
c.Pr
odus
e:Ag
endă
de
lect
ură,
fișă
de
lect
ură,
jurn
alul
, rec
italu
l, te
st-g
rilă,
co
mpu
nere
-par
alel
ă, c
ompu
nere
a de
car
acte
rizar
e a
pers
onaj
ului
lit
erar
, ese
ul p
oetic
, ese
ul a
rgum
enta
tiv, p
orto
foliu
, pro
iect
de
grup
/indi
vidu
al, c
omen
tariu
lite
rar e
tc.
23
• Sp
ecii
ale
genu
lui d
ram
atic:
com
edia
și
dram
a•
Elem
ente
ale
trag
icul
ui în
dra
ma
mod
ernă
*
Gen
ul li
ricLi
rica
popu
lară
: doi
na, c
ânte
cul p
opul
ar
și co
lindu
l•
Poez
ia c
ultă
:oda
, ele
gia,
med
itația
•
Poez
ia d
e fo
rmă
fixă:
sone
t, ro
ndel
, gl
osa,
gaz
el*,
hai
-ku*
•
Eul
liric
: stă
ri și
ipos
taze
• El
emen
te d
e st
ruct
ură
a te
xtul
ui
poeti
c: te
mă,
moti
v, la
itmoti
v•
Elem
ente
de
proz
odie
:rim
ă, ri
tm,
stro
fă, v
ers a
lb•
Lim
baju
l tex
tulu
i poe
tic: i
mag
inea
ar
tistic
ă, fi
guri
de sti
l4.
1. S
crie
rea
text
elor
met
alite
-ra
re, r
eflex
ive,
func
ționa
le,
imag
inati
ve în
baz
ă de
alg
o-rit
mi ș
i sch
eme.
4.2.
Res
pect
area
rigo
rilor
gra
fice
la e
labo
rare
a te
xtel
or sc
rise.
Com
unic
area
scris
ă•
Etap
ele
de e
labo
rare
a te
xtul
ui sc
ris•
Scrie
rea
dife
ritor
tipu
ri de
text
e*
• Re
guli
de te
hnor
edac
tare
• Ca
litat
ea m
esaj
ului
scris
: coe
renț
ă și
coez
iune
Scrie
rea
refle
xivă
• Te
xtul
arg
umen
tativ
• Pa
gina
de
jurn
al*
Scrie
rea
imag
inati
vă•
Proi
ectu
l ind
ivid
ual/p
roie
ctul
de
grup
*
Activ
ități:
Exer
ciții
de
reda
ctar
e a
text
ului
în fu
ncție
de
tipul
ace
stui
a.Ex
erci
ții d
e st
ruct
urar
e a
text
ului
pe
secv
ențe
logi
ce.
Exer
ciții
de
prod
ucer
e și
iera
rhiza
re a
arg
umen
telo
r in
text
ul sc
ris.
Exer
ciții
de
argu
men
tare
scris
ă a
genu
lui ș
i a sp
ecie
i lite
rare
.At
elie
rul d
e sc
riere
. Ac
tivită
ți de
pro
duce
re a
text
elor
func
ționa
le.
Exer
ciții
de
docu
men
tare
pen
tru
prod
ucer
ea te
xtul
ui sc
ris.
Exer
ciții
de
reda
ctar
e a
text
elor
dup
ă m
odel
e, p
e va
rii su
port
uri.
Exer
ciții
de
com
plet
are
a te
xtel
or c
u el
emen
te o
mise
.Pr
odus
e:Co
men
tariu
l unu
i tex
t liri
c. C
omen
tariu
l unu
i fra
gmen
t de
text
. Com
poziț
ia d
e ca
ract
eriza
re a
per
sona
julu
i lite
rar.
Text
ul
argu
men
tativ
. Pag
ina
de ju
rnal
. Pr
oiec
tul.
Text
ul fu
ncțio
nal.
24
Scrie
rea
met
alite
rară
• Co
men
tare
a un
ui te
xt li
ric•
Com
enta
rea
unui
frag
men
t de
text
ep
ic•
Com
enta
rea
unui
frag
men
t de
text
dr
amati
c•
Com
poziț
ia d
e ca
ract
eriza
re a
per
so-
naju
lui l
itera
r Sc
riere
a fu
ncțio
nală
• Ce
rere
a. A
nunț
ul. A
vizu
l•
CV-u
l etc
.5.
1. P
erce
pere
a no
rmei
dre
pt
stan
dard
al l
imbi
i și m
odel
de
regl
emen
tare
a a
ctivi
tății
ve
rbal
.
5.2.
Rez
olva
rea
cazu
rilor
difi
cile
de
ort
ogra
fiere
.
5.3.
Res
pect
area
nor
mel
or în
te
xtel
e re
dact
ate
în sti
luri
func
ționa
le d
iferit
e.
Lim
ba ro
mân
ă în
din
amic
ă•
Fone
tică.
Nor
me
orto
epic
e și
orto
gra-
fice.
Mod
ifică
ri no
rmati
ve sti
pula
te în
DO
OM
2 e
tc.
• Le
xico
logi
e. R
elaț
ii lo
gico
-sem
antic
e în
tre
cuvi
nte.
Sin
onim
ia c
onte
xtua
lă•
Mor
folo
gie.
Str
uctu
ri m
orfe
mati
ce c
u el
emen
te in
terc
alat
e și
refle
xele
ort
o-gr
afice
ale
ace
stor
a. (a
ctua
lizar
e)•
Sint
axa
prop
oziți
ei. A
cord
ul în
lim
ba
rom
ână.
Caz
uri d
ifici
le d
e ac
ord
• Ap
oziți
a. N
ume
de p
rofe
sii, f
uncț
ii,
dem
nită
ți et
c. și
resp
ecta
rea
egal
ității
de
gen
•
Prin
cipi
ile p
unct
uație
i: in
tona
ționa
l, lo
gico
-sem
antic
, for
mal
-gra
mati
cal l
a ni
velu
l pro
poziț
iei.
Noț
iuni
gen
eral
e *
• Sti
listic
ă fu
ncțio
nală
. •
Stilu
rile
func
ționa
le a
le li
mbi
i•
Stilis
tica
părț
ilor d
e vo
rbire
• Su
rse
lexi
cogr
afice
de
docu
men
tare
pe
ntru
evi
tare
a gr
eșel
ilor d
e ex
prim
are
Activ
ități:
Aplic
area
nor
mel
or st
udia
te în
con
text
e co
ncre
te.
Com
enta
rea
fapt
elor
de
limbă
obs
erva
te/a
test
ate.
Iden
tifica
rea
și co
men
tare
a re
lații
lor l
ogic
o-se
man
tice
dint
re c
u-vi
nte
în te
xtel
e st
udia
te.
Exer
ciții
de
diso
cier
e m
orfe
mati
că și
de
expl
icar
e a
norm
elor
ort
o-gr
afice
apl
icat
e.
Aplic
area
alg
oritm
ului
de
anal
iză m
orfe
mati
că și
mor
fosin
tacti
că.
Argu
men
tare
a se
mne
lor d
e pu
nctu
ație
în a
num
ite se
cven
te d
in
text
ele
stud
iate
.El
abor
area
tabe
lelo
r sin
optic
e pe
ntru
iden
tifica
rea
stilu
rilor
fu
ncțio
nale
.Re
dact
area
text
elor
în d
iferit
e sti
luri
func
ționa
le.
Actu
aliza
rea
valo
rilor
stilis
tice
ale
părț
ilor d
e vo
rbire
în c
onte
xte
rele
vant
e.Id
entifi
care
a și
com
enta
rea
greș
elilo
r ses
izate
pe
insc
ripții
și p
u-bl
icita
te st
rada
lă e
tc.
Prod
use:
Dict
are,
pro
iect
de
grup
, pre
zent
are
pow
er p
oint
, mat
rice
mor
fe-
mati
că, l
iste
de e
xcep
ții, t
abel
sino
ptic,
test
e de
ort
ogra
fie, a
cord
și
punc
tuaț
ie, t
exte
reda
ctat
e, p
orto
foliu
de
culti
vare
a v
orbi
rii e
tc.
25
6.1.
Apl
icar
ea e
xper
ienț
elor
lit
erar
e în
dife
rite
circ
umst
anțe
ale
com
unic
ării
oral
e și
scris
e.
6.2.
Pro
duce
rea
text
elor
cu
cara
cter
func
ționa
l și
aplic
ativ
prin
util
izare
a re
surs
elor
dig
itale
/med
ia.
Expe
rienț
e lin
gvis
tice
şi d
e le
ctur
ă:
dim
ensi
une
inte
r/pl
uri/
tran
disc
iplin
ară
• Te
xtul
liric
: pre
text
pen
tru
desc
hide
re
spre
art
ele
frum
oase
• Te
xtul
epi
c și
arta
cin
emat
ogra
fică
• Te
xtul
dra
mati
c și
arta
spec
taco
lulu
i•
Com
unic
area
în m
ass-
med
ia: p
resa
sc
risă/
onlin
e/au
diov
izual
ă*
Activ
ități:
Iden
tifica
rea
info
rmaț
iei î
n su
rse
liter
are/
nonl
itera
re/m
ass-
med
ia.
Proc
esar
ea in
form
ație
i. Pr
oduc
erea
text
elor
de
dife
rit ti
p pe
var
ii su
port
uri.
Prez
enta
rea
argu
men
tată
a p
rodu
selo
r ela
bora
te.
Elab
orar
ea su
port
urilo
r mul
timod
ale
pe b
aza
text
elor
lite
rare
/no
nlite
rare
.Pr
oiec
tare
a, e
labo
rare
a, im
plem
enta
rea,
eva
luar
ea p
roie
ctul
ui
indi
vidu
al/d
e gr
up.
Prod
ucer
ea te
xtel
or m
etal
itera
re (r
ecen
zia d
e fil
m/t
eatr
ală,
cr
onic
a de
film
/tea
tral
ă).
Scrie
rea
unui
scen
ariu
lui*
.At
elie
rul d
e le
ctur
ă/de
scrie
re/d
e de
zbat
ere/
inte
r-/tr
ansd
iscip
linar
.M
onta
rea
unui
min
ispec
taco
l în
baza
scen
ariu
lui.
Anal
iza c
ompa
rativ
ă.St
udiu
l de
caz.
Dezb
ater
ea.
Întâ
lniri
cu
pers
oane
-res
ursă
.Jo
c de
rol.
Inte
rviu
l de
grup
.Co
nsul
tații
în g
rup.
Disc
uția
diri
jată
etc
.Pr
odus
e:Pr
oiec
t ind
ivid
ual/d
e gr
up „
pasti
la d
e lim
bă”,
pow
er p
oint
/pre
zi/vi
deo/
cola
je/t
abel
con
cept
ual/g
rafic
, jur
nal d
e le
ctur
ă, e
xpoz
iție
foto
/tur
ul g
aler
iei,
chat
-ul,
excu
rsii,
mon
tare
a un
ui m
inisp
ecta
col,
flyer
/plia
nt in
form
ativ
etc.
26
4.2.
Cla
sa a
XI-a
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re1.
1. P
rom
ovar
ea li
mbi
i rom
âne
ca id
iom
eur
opea
n m
oder
n și
ca li
mbă
de
stat
.
1.2.
Val
orifi
care
a se
ntim
entu
lui
dem
nită
ții n
ațio
nale
prin
re
surs
e lin
gvisti
ce și
lite
rare
în
med
ii va
riate
.
Iden
titat
e lin
gvis
tică
şi c
ultu
rală
• Li
mba
rom
ână
în d
iver
sitat
ea li
ngvi
sti -
Lim
ba ro
mân
ă în
div
ersit
atea
ling
visti
-că
eur
opea
nă•
Senti
men
tul d
emni
tății
naț
iona
le•
Lim
ba şi
lite
ratu
ra ro
mân
ă: v
alor
i ale
cu
lturii
naț
iona
le în
con
text
glo
bal
Tem
e tr
ansd
isci
plin
are:
•
Eu c
a re
prez
enta
nt a
l fam
iliei
de
limbi
ro
man
ice.
Opo
rtun
itățil
e lim
bii r
omâ-
ne în
tre
valo
ri/id
eal ş
i pra
gmati
sm,
• Zi
ua E
urop
eană
a L
imbi
i Mat
erne
, pr
ilej d
e pr
omov
are
a di
vers
ității
ling
-vi
stice
, •
Cultu
ra n
eam
ului
meu
în p
atrim
oniu
l U
NES
CO.
Activ
ități:
Valo
rifica
rea
adev
ărul
ui ști
ințifi
c de
spre
lim
bă, c
ultu
ră și
trad
iții î
n pr
actic
a or
ală
și sc
risă.
Re
dact
area
uno
r tex
te p
entr
u zia
re d
estin
ate
com
unită
ților
ro
mân
ești
din
dias
pora
.Cr
eare
a un
ui b
log.
Reda
ctar
ea u
nui m
inig
hid
de c
onve
rsaț
ie p
entr
u un
prie
ten
din
altă
țară
. Pr
oiec
t edu
cativ
intr
așco
lar,
insti
tuțio
nal ș
i/sau
inte
rșco
lar d
e m
onito
rizar
e a
core
ctitu
dini
i vor
birii
.M
asa
rotu
ndă,
pro
iect
ul d
e gr
up/in
divi
dual
Cont
rove
rsa
cons
truc
tivă.
Pled
oaria
.An
aliza
.In
terp
reta
rea.
Org
aniza
rea
deca
dei L
imbi
i şi l
itera
turii
rom
âne
în p
lan
inte
r- și
tran
sdisc
iplin
ar e
tc.
Prod
use:
Po
rtof
oliu
l cul
tura
l și l
ingv
istic
(ela
bora
re, c
ompl
etar
e, d
ezvo
l-ta
re),
chat
-ul,
conf
erin
ța/b
log-
ul și
vlo
g-ul
tem
atic,
foru
mul
de
idei
în p
resă
real
ă/vi
rtua
lă (o
nlin
e sa
u sim
ulat
ă), m
inig
hidu
l de
conv
ersa
ție, v
izite
de
stud
iu, e
xpoz
iții,
flash
mob
-ul e
tc.
2.1.
Iden
tifica
rea
argu
men
telo
r la
ascu
ltare
a un
ui d
iscur
s.
2.2.
Apl
icar
ea a
bilit
ățilo
r de
gând
ire c
ritică
în a
naliz
a un
ui
disc
urs.
Com
unic
area
ora
lă•
Disc
ursu
l arg
umen
tativ
. •
Rele
vanț
a și
coer
ența
arg
umen
telo
r în
cons
truc
ţia u
nui d
iscur
s arg
umen
tativ
• Te
hnic
i de
exer
sare
a d
iscur
sulu
i arg
u-m
enta
tiv
Activ
ități:
Iden
tifica
rea
stru
ctur
ilor a
rgum
enta
tive
într
-un
text
aud
iat.
Exer
sare
a ab
ilită
ților
de
gând
ire c
ritică
.St
ruct
urar
ea a
rgum
ente
lor î
ntr-u
n te
xt p
ropr
iu.
Util
izare
a co
nect
orilo
r log
ici î
n co
nstr
uire
a ar
gum
entă
rii.
Susț
iner
ea a
rgum
entă
rii p
rin e
xem
ple
Prez
enta
rea
disc
ursu
lui
argu
men
tativ
, cu
utiliz
area
text
ului
mul
timod
al.
27
2.3.
Ela
bora
rea
unui
disc
urs
argu
men
tativ
pe
o te
mă
dată
.
• Im
pact
ul li
mba
julu
i util
izat î
n co
mun
icar
ea a
rgum
enta
tă•
Stra
tegi
i de
moti
vare
și c
onvi
nger
e/pe
rsua
dare
a a
scul
tăto
rulu
i
Eval
uare
a di
scur
sulu
i arg
umen
tativ
pro
dus î
n ba
za u
nor c
riter
ii st
abili
te în
com
un.
Prod
use:
Port
ofol
ii pe
rson
ale
cu d
iscur
suri
argu
men
tativ
e, fi
șe te
mati
ce,
prez
enta
re P
PT.
3.1.
Lec
tura
text
elor
din
dife
rite
cure
nte
liter
are.
3.2.
Apl
icar
ea p
reze
ntăr
ii re
zu-
mati
ve a
ele
men
telo
r sub
iec-
tulu
i ope
rei î
n pr
oces
ul d
e in
terp
reta
re a
text
ului
lite
rar
și de
gra
niță
.
3.3.
Com
enta
rea
spec
ificu
lui t
ex-
telo
r lite
rare
și d
e gr
aniță
din
di
ferit
e cu
rent
e lit
erar
e.
3.4.
Apl
icar
ea n
oțiu
nilo
r de
teo-
rie li
tera
ră în
inte
rpre
tare
a te
xtel
or li
tera
re și
de
gran
iță
din
dife
rite
regi
stre
est
etice
.
3.5.
Com
enta
rea
elem
ente
lor
lexi
cale
, stil
istice
și se
mio
ti-ce
ale
text
elor
lite
rare
și d
e gr
aniță
din
dife
rite
perio
ade
istor
ice.
Lite
ratu
ra ro
mân
ă –
feno
men
în
evol
uție
• M
ituril
e –
resu
rse
fund
amen
tale
ale
lit
erat
urii.
Mitu
ri ro
mân
ești
rele
vant
e•
Folc
loru
l – te
mel
ia li
tera
turii
na
ționa
le. T
radi
ție și
inov
ație
în
conti
nuita
tea
liter
ară
• Li
tera
tura
în is
toria
um
anită
ții:
trad
ițion
alism
ul și
mod
erni
smul
*
Cure
nte
cultu
rale
şi li
tera
re d
in
pers
pecti
va is
torie
i lite
ratu
rii, c
ritici
i şi
teor
iei l
itera
re•
Cure
nte
cultu
rale
și li
tera
re: n
oțiu
ni,
cara
cter
izare
gen
eral
ă•
Cure
ntul
lite
rar ș
i par
ticul
arită
țile
genu
lui ș
i ale
spec
iilor
• U
man
ismul
.Con
text
soci
o-ist
oric
și
parti
cula
rităț
i•
Elem
ente
um
anist
e în
isto
riogr
afia
rom
ânea
scă
• Ilu
min
ismul
rom
ânes
c.Co
ntex
t soc
io-
istor
ic și
par
ticul
arită
ți•
Clas
icism
ul.C
onte
xt so
cio-
istor
ic.
Prin
cipi
i ale
cla
sicism
ului
Activ
ități:
Lect
ura
herm
eneu
tică.
Lect
ura
dirij
ată
și in
depe
nden
tă a
text
elor
din
dife
rite
cure
nte
liter
are.
Disc
uții
asup
ra le
ctur
ilor.
Anal
iza le
xicu
lui u
nui t
ext,
acce
sând
surs
ele
nece
sare
.Ce
rcet
area
.St
udiu
l de
caz.
Prob
lem
atiza
rea.
Id
entifi
care
a și
com
enta
rea
măr
cilo
r stil
istice
ale
cur
entu
lui
liter
ar.
Com
enta
rea
moti
vulu
i lite
rar.
Defin
irea
trăi
rilor
, stă
rilor
, ipo
staz
elor
eul
ui li
ric.
Argu
men
tare
a co
mpo
ziție
i tex
tulu
i lite
rar.
Atel
ieru
l: de
lect
ură,
de
scrie
re, d
e di
scuț
ie/d
e de
zbat
eri;
atel
ieru
l in
ter-/
tran
sdisc
iplin
ar e
tc.
Prod
use:
Eseu
l arg
umen
tativ
, tes
te d
e in
terp
reta
re a
sem
nelo
r unu
i tex
t et
c., r
epor
taju
l (în
lim
baju
l epo
cii ș
i în
limba
jul c
onte
mpo
ran)
, sin
teza
lite
rară
, disc
ursu
l arg
umen
tativ
, age
nda
cu n
otițe
par
alel
e,
dezb
ater
ea, p
orto
foliu
l, pr
oiec
tul i
ndiv
idua
l/de
grup
etc
.
28
3.6.
Inte
grar
ea în
com
enta
riul
text
ului
lite
rar ș
i de
gran
iță a
fu
ncție
i cog
nitiv
e, e
duca
tive
și es
tetic
e a
text
ului
lite
rar ș
i de
gra
niță
.
• As
pect
e al
e cl
asic
ismul
ui în
lite
ratu
ra
rom
ână
• Ro
man
tism
ul.C
onte
xt so
cio-
istor
ic
și pa
rticu
larit
ăți.
Genu
ri și
spec
ii ca
ract
eristi
ce.
• M
otive
lite
rare
și m
ărci
stilis
tice
spec
ifice
. Per
sona
jul r
oman
tic•
Rom
antis
mul
rom
ânes
c: d
e la
pa
șopti
sm la
juni
mism
• Au
tori
repr
ezen
tativ
i și o
pere
de
refe
rință
din
lite
ratu
ra ro
mân
ă•
Real
ismul
: con
text
ul so
cio-
istor
ic și
pa
rticu
larit
ăți
Gen
uri ş
i spe
cii c
arac
teris
tice.
Rom
anul
re
alis
t.•
Tem
e do
min
ante
.•
Tipo
logi
i ale
per
sona
jul r
ealis
t•
Auto
ri re
prez
enta
tivi ș
i ope
re d
e re
ferin
ță d
in li
tera
tura
rom
ână
• Să
măn
ător
ismul
și p
opor
anism
ul: c
on-
text
ul so
cio-
istor
ic și
par
ticul
arită
ți.
Repr
ezen
tanț
i și o
pere
de
valo
are
• Po
lifon
ia c
uren
telo
r lite
rare
*•
Sinc
roni
zare
a fe
nom
enul
ui li
tera
r na
ționa
l cu
cel u
nive
rsal
*4.
1. R
edac
tare
a pe
rson
aliza
tă a
te
xtel
or p
e di
vers
e su
por-
turi,
cu
aplic
area
rigo
rilor
de
stru
ctur
are
a co
mpo
zițiil
or
școl
are.
Com
unic
area
scris
ăSc
riere
a m
etal
itera
ră•
Port
retu
l lite
rar
• Co
mpo
ziția
-car
acte
rizar
e de
per
sona
j di
n pe
rspe
ctiva
cur
entu
lui l
itera
r•
Eseu
l str
uctu
rat
• Es
eul n
estr
uctu
rat
Activ
ități:
Exer
ciții
de
plan
ifica
re a
scrie
rii.
Exer
ciții
de
stru
ctur
are
a un
ui te
xt d
in se
cven
țe d
istinc
te.
Activ
ități
de re
com
pune
re a
div
erse
lor ti
puri
de te
xte,
con
form
m
odel
or d
ate.
Exer
sări
vizâ
nd fo
rmul
area
ade
cvat
ă a
mes
ajel
or sc
rise.
29
4.2.
Ord
onar
ea e
lem
ente
lor
com
pone
nte
ale
text
ului
el
abor
at.
Scrie
rea
func
ționa
lă•
Proc
ura.
Invi
tația
• Pr
oces
ul-v
erba
l
Scrie
rea
refle
xivă
• Ar
ticol
ul în
pre
sa sc
risă
și on
line
• Ju
rnal
ulSc
riere
a im
agin
ativă
• Sc
enar
iul
Exer
sare
a st
ruct
urilo
r tex
tual
e ar
gum
enta
tive,
cu
priv
ire la
cu
rent
e lit
erar
e și
cultu
rale
.At
elie
rul d
e sc
riere
.Ex
ersa
rea
para
met
rilor
de
scrie
re a
div
erse
lor ti
puri
de e
seur
i.Ac
tivită
ți de
reda
ctar
e a
text
elor
func
ționa
le, c
onfo
rm c
erin
țelo
r.Ac
tivită
ți de
sele
ctar
e a
dive
rsel
or su
rse
pent
ru p
rodu
cere
a te
xtul
ui sc
ris.
Exer
ciții
de
elab
orar
e a
unui
scen
ariu
.Pr
odus
e:Po
rtre
tul l
itera
r. Co
mpo
ziția
-car
acte
rizar
e de
per
sona
j.Es
eul.
Text
ul fu
ncțio
nal.
Artic
olul
în p
resa
scris
ă și
onlin
e.
Jurn
alul
. Sce
nariu
l. 5.
1. S
tabi
lirea
ele
men
telo
r ne
olog
ice
în d
iver
se si
tuaț
ii de
com
unic
are.
5.2.
Ada
ptar
ea e
lem
ente
lor
lexi
cale
neo
logi
ce la
sist
emul
gr
amati
cal a
l lim
bii r
omân
e.
5.3.
Val
orifi
care
a re
surs
elor
le
xico
grafi
ce și
TIC
în v
eder
ea
unei
exp
rimăr
i exa
cte
și co
rect
e.
Lim
ba ro
mân
ă în
din
amic
ă•
Fone
tică.
Pro
nunț
area
cor
ectă
a
împr
umut
urilo
r Ele
men
te d
e or
toep
ie.
Pron
unție
cor
ectă
(hip
erco
recti
tudi
ne)
• Le
xico
logi
e. F
orm
area
cuv
inte
lor c
u afi
xe și
ele
men
te d
e co
mpu
nere
neo
-lo
gice
• Ex
pres
ii au
toht
one,
inte
rnaț
iona
le,
intr
aduc
tibile
• M
orfo
logi
e fu
ncțio
nală
. Ort
ogra
fia
împr
umut
urilo
r – le
gare
a/ne
lega
rea
cu c
ratim
ă a
artic
olul
ui h
otăr
ât și
a
desz
inen
țelo
r•
Ort
ogra
fia și
abr
evie
rea
unită
ților
de
măs
ură
și a
sem
nelo
r con
venț
iona
le și
a
simbo
luril
or d
in te
xtel
e ști
ințifi
ce•
Sint
axa
fraz
ei
• Co
ntra
gere
a și
expa
nsiu
nea
• Cu
plur
i cor
elati
ve –
exp
rimar
e și
punc
tuaț
ie c
orec
tă
Activ
itați:
Exer
ciții
de
pron
unța
re c
orec
tă a
cuv
inte
lor.
Util
izare
a in
stru
men
telo
r de
trad
ucer
e au
tom
ată.
Form
ular
ea le
gită
ților
în b
aza
fapt
elor
de
limbă
obs
erva
te.
Exer
ciții
car
e ne
cesit
ă uti
lizar
ea d
iferit
elor
tipu
ri de
dic
ționa
re.
Trad
ucer
ea u
nor s
ecve
nțe
de te
xt d
in li
mbi
le st
răin
e st
udia
te în
lim
ba ro
mân
ă (t
rans
disc
iplin
arita
te) *
Desc
ifrar
ea și
ort
ogra
fiere
a ab
revi
erilo
r.An
aliza
ling
visti
că a
text
elor
non
liter
are.
Com
enta
rea
orto
gram
elor
și a
sem
nelo
r de
punc
tuaț
ie în
text
ele
prop
use.
Actu
aliza
rea
valo
rilor
stilis
tice
ale
părț
ilor d
e vo
rbire
în c
onte
xte
rele
vant
e.Re
dact
area
reci
proc
ă et
c.
Prod
use:
Post
ere
repr
ezen
tativ
e de
hip
erco
recti
tudi
ne și
etim
olog
ie p
o-pu
lară
, min
idic
ționa
re d
e cu
vint
e de
rivat
e cu
afix
e ne
olog
ice,
sc
hem
e tip
olog
ice
pent
ru a
brev
ieri,
pro
iect
de
grup
, por
tofo
liu d
e cu
ltiva
re a
vor
birii
etc
.
30
• Pr
inci
piile
pun
ctua
ției:
into
națio
nal,
logi
co-s
eman
tic, f
orm
al-g
ram
atica
l la
nive
lul f
raze
i*•
Stilis
tică
func
ționa
lă.
• Pa
rticu
larit
ățile
de
limba
j în
dive
rse
stilu
ri fu
ncțio
nale
. Cliș
eul ș
i cal
chie
rea
lingv
istică
• Va
lori
stilis
tice
ale
sem
nelo
r de
punc
tuaț
ie6.
1. M
anife
star
ea e
xper
ienț
elor
lit
erar
e și
a gu
stul
ui e
stet
ic în
di
ferit
e co
ntex
te d
e în
văța
re
și de
via
ță.
6.2.
Ges
tiona
rea
text
elor
ora
le
și sc
rise
în p
rodu
se m
edia
/m
ultim
edia
.
Expe
rienț
e lin
gvis
tice
şi d
e le
ctur
ă:
dim
ensi
une
inte
r/pl
uri/
tran
disc
iplin
ară
• Ci
titor
ul-a
utod
idac
t și l
ectu
ra fă
ră
fron
tiere
•
Lite
ratu
ra și
med
iile
- sur
se d
e in
form
are
și fo
rmar
e a
vorb
itoru
lui
cult
• O
pera
lite
rară
în e
xpre
sia fi
lmul
ui
artis
tic/d
ocum
enta
r/de
ani
maț
ie și
în
cea
a sp
ecta
colu
lui*
• Va
loril
e lit
erar
e ro
mân
ești
în
dezv
olta
rea
pers
onal
ă
Activ
ități:
Iden
tifica
rea
info
rmaț
iei î
n su
rsel
e lit
erar
e/no
nlite
rare
/mas
s-m
e-di
a.Pr
oces
area
info
rmaț
iei.
Prod
ucer
ea te
xtel
or d
e di
ferit
tip
pe v
arii
supo
rtur
i.Pr
ezen
tare
a ar
gum
enta
tă a
pro
duse
lor e
labo
rate
.El
abor
area
supo
rtur
ilor m
ultim
odal
e pe
baz
a te
xtel
or li
tera
re/
nonl
itera
re.
Atel
ieru
l de
lect
ură/
de sc
riere
/de
dezb
ater
e/in
ter-/
tran
sdisc
iplin
ar.
Proi
ecta
rea,
ela
bora
rea,
impl
emen
tare
a, e
valu
area
pro
iect
ului
in
divi
dual
/de
grup
.An
aliza
pro
duse
lor m
edia
.Ar
gum
entu
l în
patr
u pa
și.De
zbat
erea
.Co
ntro
vers
a co
nstr
uctiv
ă.
Auto
eval
uare
a/Ev
alua
rea
reci
proc
ă et
c.Pr
odus
e:Pr
oiec
t ind
ivid
ual/d
e gr
up, p
ower
poi
nt/p
rezi/
vide
o/co
laje
/tab
el
conc
eptu
al/g
rafic
, bul
etin
de ști
ri, sp
ot p
ublic
itar v
ideo
, cha
t-ul,
conf
erin
ță d
e pr
esă/
conf
erin
ță v
ideo
, son
daj d
e op
inie
, che
stio-
nar e
tc.
31
4.3.
Cla
sa a
XII-
a
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re1.
1. A
rgum
enta
rea
conc
epte
lor
plur
iling
vism
și
inte
rcul
tura
litat
e.
1.2.
Exp
rimar
ea id
entit
ății
lingv
istice
și c
ultu
rale
pro
prii.
Iden
titat
e lin
gvis
tică
şi c
ultu
rală
• Pl
urili
ngvi
sm și
inte
rcul
tura
litat
e•
Dial
ogul
val
orilo
r cul
tura
le
Tem
e tr
ansd
isci
plin
are:
•
Lim
ba ro
mân
ă –
part
e a
patr
imon
iulu
i lin
gvisti
c eu
rope
an•
Com
port
amen
tul l
ingv
istic
al
gene
rații
lor d
e vo
rbito
ri ai
lim
bii
rom
âne:
val
ori c
omun
e și
dife
renț
e
Activ
ități:
Eluc
idăr
i ter
min
olog
ice
și de
con
text
ale
con
cept
elor
plu
rilin
gvism
, in
terc
ultu
ralit
ate.
Crea
rea
unor
blo
guri
de p
rom
ovar
e a
baști
nei p
rin re
liefa
rea
spec
ificu
lui l
ingv
istic,
lite
rar ș
i fol
clor
ic și
a in
fluen
țelo
r pro
veni
te
din
zone
le g
eogr
afic
e lim
itrof
e.De
zbat
eri d
espr
e sp
ecifi
cul c
ultu
rii n
ațio
nale
și a
l alto
r cul
turi.
Publ
icar
ea în
med
ia (ș
cola
ră, l
ocal
ă, n
ațio
nală
) a p
rodu
selo
r ce
refle
ctă
atitu
dine
a vo
rbito
rulu
i cul
t în
rapo
rt c
u id
entit
atea
lin
gvisti
că și
cul
tura
lă p
ropr
ie (o
pțio
nal).
Inte
grar
ea în
lucr
ări c
olec
tive
cu p
reze
ntăr
i, ex
pune
ri, d
emon
stră
ri al
e m
ater
iale
lor c
e țin
de
istor
ia, c
ultu
ra, l
imba
și li
tera
tura
ro
mân
ă.O
rgan
izare
a de
cade
i Lim
bii ş
i lite
ratu
rii ro
mân
e în
pla
n in
ter-
și tr
ansd
iscip
linar
etc
.Pr
odus
e:Te
xtul
arg
umen
tativ
, dez
bate
rea,
por
tofo
liul c
ultu
ral ș
i lin
gvisti
c (p
reze
ntar
e, e
valu
are,
exti
nder
e și
inte
grar
e în
por
tofo
liul c
omun
), st
udiu
l de
caz T
oler
anța
şi p
luril
ingv
ismul
, sin
teze
tem
atice
, blo
gul
și vl
og-u
l de
prom
ovar
e a
cultu
rii și
lim
bii,
bliț-
inte
rviu
l, pr
oiec
tul
educ
ativ
intr
așco
lar,
insti
tuțio
nal,
inte
rșco
lar ș
i/sau
naț
iona
l de
mon
itoriz
are
a co
recti
tudi
nii v
orbi
rii, e
misi
unea
tele
viza
tă,
flash
mob
-ul,
expo
ziția
, fes
tival
ul e
tc.
2.1.
Ang
ajar
ea a
sum
ată
în
prod
ucer
ea d
e m
esaj
e co
nstr
uctiv
e.
Com
unic
are
oral
ă•
Vorb
itul î
n pu
blic
. Im
pact
ul e
moț
iilor
as
upra
com
unic
ării
• Ti
puri
de d
iscur
suri.
Str
ateg
ii de
co
nstr
ucție
a d
iscur
sulu
i per
suas
iv
Activ
ități:
Stud
iul d
e ca
z: a
naliz
a un
or d
iscur
suri
publ
ice.
Rec
unoa
șter
ea
elem
ente
lor d
e pe
rsua
siune
în d
iscur
sul p
ublic
.Ex
erci
ții d
e id
entifi
care
și c
ompa
rare
a d
iferit
elor
tipu
ri de
disc
urs
publ
ic.
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
unu
i disc
urs p
ublic
.
32
2.2.
Fol
osire
a te
hnic
ilor d
e pe
rsua
siune
în p
rodu
cere
a di
scur
sulu
i ora
l.
2.3.
Ela
bora
rea
unor
disc
ursu
ri or
ale
de ti
p ar
gum
enta
tiv p
e o
tem
ă de
inte
res p
ublic
.
• Pe
rsua
siune
a. Te
hnic
i de
pers
uasiu
ne.
Com
port
amen
tul a
serti
v în
co
mun
icar
e•
Cultu
ra c
omun
icăr
ii în
spaț
iul p
ublic
. Pr
ofilu
l unu
i vor
bito
r cul
t.
Eval
uare
a și
auto
eval
uare
a di
scur
suril
or p
reze
ntat
e în
fața
unu
i pu
blic
etc
.Pr
odus
e:Po
rtof
oliu
l per
sona
l, cu
disc
ursu
ri pu
blic
e, e
labo
rate
pe
dive
rse
tem
e.Li
sta
crite
riilo
r pen
tru
dete
rmin
area
stat
utul
ui d
e vo
rbito
r cul
t. Pr
ofilu
l vor
bito
rulu
i cul
t (el
abor
at in
depe
nden
t sau
în g
rup)
etc
.3.
1. L
ectu
ra te
xtel
or/o
pere
lor
liter
are
cont
empo
rane
.
3.2.
Inte
rcal
area
secv
ențe
lor
rezu
mati
ve și
a c
itate
lor d
in
text
ul li
tera
r și d
e gr
aniță
în
proc
esul
de
inte
rpre
tare
.
3.3.
Inte
rpre
tare
a te
xtul
ui li
tera
r și
de g
rani
ță p
rin ra
port
are
la c
onte
xtul
cul
tura
l-ist
oric
na
ționa
l și u
nive
rsal
.
3.4.
Inte
grar
ea n
oțiu
nilo
r de
teor
ie li
tera
ră și
a
platf
orm
elor
est
etice
în
inte
rpre
tare
a te
xtul
ui li
tera
r și
de g
rani
ță.
3.5.
Sin
tetiz
area
com
pone
ntel
or
lingv
istice
, cul
tura
l-ist
oric
e,
stilis
tice
și se
mio
tice
ale
text
elor
lite
rare
și d
e gr
aniță
.
Crea
ția li
tera
ră şi
inte
rpre
tare
a/ex
egez
a te
xtul
ui•
Citit
orul
avi
zat ș
i lec
tura
inte
rpre
tati-
vă a
ope
rei l
itera
re•
Istor
ia li
tera
turii
, teo
ria și
criti
ca li
te-
rară
– su
rse
de in
terp
reta
re a
ope
rei
liter
are
• Cu
rent
e lit
erar
e m
oder
nist
e: c
onte
xt
euro
pean
și fo
rmul
e au
toht
one
• Si
mbo
lism
ul. P
artic
ular
ități.
Au
tori
și op
ere
de re
ferin
ță
• Ex
pres
ioni
smul
. Est
etica
exp
resio
nis-
mul
ui ro
mân
esc
Auto
ri și
oper
e de
refe
rință
•
Neo
mod
erni
smul
. Afir
mar
e și
spec
ific
în c
onte
xtul
lite
ratu
rii ro
mân
e di
n Ba
sara
bia.
Au
tori
și op
ere
de re
ferin
ță
• Po
stm
oder
nism
ul, e
xpre
sie a
lite
ratu
-rii
noi
Id
ealu
rile
și cr
iza c
onte
mpo
rani
etăț
ii Pa
rticu
larit
ăți:
inte
rtex
tual
itate
, lud
ic,
ironi
e, p
arab
ola*
, par
odia
* et
c.
Auto
ri și
oper
e de
refe
rință
•
Inte
rfere
nța
cure
ntel
or li
tera
re
• Si
ncro
niza
rea
feno
men
ului
lite
rar
națio
nal c
u ce
l uni
vers
al*
Activ
ități:
Lect
ura
inde
pend
entă
, ext
ra m
uros
, a te
xtel
or d
e pr
opor
ții.
Adno
tare
a că
rțilo
r citi
te in
depe
nden
t.An
aliza
inte
racț
iuni
i tim
pulu
i scr
ierii
, tim
pulu
i lec
turii
și c
rono
sulu
i op
erei
lite
rare
.Id
entifi
care
a ta
ngen
țelo
r tem
atice
și sti
listic
e în
ope
rele
scrii
toril
or
din
dife
rite
perio
ade.
Anal
iza st
ruct
urii
text
ului
lite
rar ș
i de
gran
iță.
Acum
ular
ea și
trie
rea
idei
lor.
Sele
ctar
ea a
rgum
ente
lor/
exem
plel
or re
leva
nte.
Com
enta
riul o
pini
ilor c
ritici
i lite
rare
. St
udiu
l de
caz.
Prob
lem
atiza
rea.
Atel
ieru
l: de
lect
ură,
de
scrie
re, d
e di
scuț
ie/d
ezba
teri,
inte
r-tr
ansd
iscip
linar
etc
.Pr
odus
e:Te
stul
, com
enta
riul (
algo
ritm
izat)
al m
ărci
lor s
tilisti
ce a
le u
nui
text
, com
poziț
ia-s
inte
ză, c
ompo
ziția
-pre
zent
are
gene
rală
, pro
iect
in
divi
dual
/de
grup
, por
tret
ul li
tera
r, te
za, r
efer
atul
etc
.
33
3.6.
Inte
rpre
tare
a fe
nom
enul
ui
liter
ar n
ațio
nal ș
i uni
vers
al
în ra
port
cu
dezv
olta
rea
pers
onal
ă.
Citit
orul
şi u
nive
rsul
arti
stic
al
pers
onal
ității
lite
rare
•
Pers
onal
itate
a sc
riito
rulu
i: da
te
biog
rafic
e, p
arcu
rs și
con
text
de
form
are
• Pe
rioad
a de
afir
mar
e și
etap
e al
e cr
eație
i scr
iitor
ului
• U
nive
rsul
arti
stic
al sc
riito
rulu
i (v
iziun
i est
etice
, gen
uri,
spec
ii re
prez
enta
tive,
tem
e do
min
ante
).•
Ope
re re
prez
enta
tive
din
crea
ția
scrii
toru
lui s
tudi
at•
Stilu
l ind
ivid
ual a
l scr
iitor
ului
4.1.
Pro
duce
rea
text
elor
în
dive
rse
regi
stre
stilis
tice:
m
etal
itera
re, r
eflex
ive,
fu
ncțio
nale
cu
inte
grar
ea
prop
riilo
r ide
i, ju
decă
ți și
opin
ii.
4.2.
Cor
elar
ea a
spec
tulu
i gra
fic
cu m
esaj
ul te
xtul
ui e
labo
rat/
fond
ul d
e id
ei.
Com
unic
area
scris
ăSc
riere
a m
etal
itera
ră•
Eseu
l de
sinte
ză•
Com
poziț
ia-p
aral
elă*
• Co
mpo
ziția
-ana
liza
liter
ară
a un
ei
oper
e de
refe
rință
Scrie
rea
func
ționa
lă•
CV-u
l (Eu
ropa
ss)
• Sc
risoa
rea
de in
tenț
ieSc
riere
a re
flexi
vă•
Cron
ica
de fi
lm
• Re
cenz
ia d
e te
atru
*Sc
riere
a im
agin
ativ
ă•
Repo
rtaj
ul în
pre
sa sc
risă
și on
line
Activ
ități:
Exer
ciții
de
reda
ctar
e a
text
elor
dup
ă m
odel
e, p
e va
rii su
port
uri.
Exer
ciții
de
refo
rmul
are
a ar
gum
ente
lor s
crise
.At
elie
rul d
e sc
riere
.Ex
ersa
rea
para
met
rilor
de
scrie
re a
div
erse
lor ti
puri
de te
xte.
Elab
orar
ea te
xtel
or fu
ncțio
nale
, con
form
cer
ințe
lor ti
piza
te.
Activ
ități
de c
orel
are
a in
form
ație
i sel
ecta
te d
in d
iver
se su
rse
cu
idei
le u
nui p
lan
pers
onal
.Ex
erci
ții sc
rise
de id
entifi
care
a a
sem
ănăr
ilor ș
i a d
eose
biril
or
dint
re p
erso
naje
. Fo
rmul
area
în sc
ris a
unu
i pun
ct d
e ve
dere
cu
priv
ire la
pe
rson
alita
tea
liter
ară
a un
ui sc
riito
r.Ex
erci
ții d
e re
dact
are
a un
ei re
cenz
ii, a
une
i cro
nici
.Pr
odus
e:Es
eul d
e sin
teză
. Com
poziț
ia-p
aral
elă.
Com
poziț
ia-a
naliz
ă lit
erar
ă a
unei
ope
re d
e re
ferin
ță. T
extu
l fun
cțio
nal.
Cron
ica
de fi
lm.
Rece
nzia
de
teat
ru. R
epor
taju
l în
pres
a sc
risă
și on
line.
34
5.1.
Cla
rifica
rea
exac
tă a
lexi
culu
i te
rmin
olog
ic g
ram
atica
l și
liter
ar.
5.2.
Rev
izuire
a di
n pe
rspe
ctiva
co
recti
tudi
nii ș
i rel
evan
ței
func
ționa
le a
mes
ajul
ui în
di
vers
e sit
uații
disc
ursiv
e.
5.3.
Com
enta
rea
măr
cilo
r sti
listic
e al
e un
itățil
or d
e lim
bă în
ope
rele
lite
rare
.
Lim
ba ro
mân
ă în
din
amic
ă•
Lexi
colo
gie.
Lex
ic și
lexi
cogr
afie
term
inol
ogic
ă•
Mor
folo
gie.
Am
bigu
ități
gram
atica
le
în li
mba
jul n
orm
at și
în li
mba
jul
artis
tic
• Si
ntax
a te
xtul
ui: P
unct
uația
și
justi
ficăr
ile e
i sin
tacti
ce
• To
pică
fixă
și to
pica
libe
ră•
Stilis
tica
func
ționa
lă:
• Sti
listic
a pă
rțilo
r de
vorb
ire și
a
sem
nelo
r de
punc
tuaț
ie în
text
ul
liter
ar•
Abat
erea
de
la n
orm
ă. A
naco
lut,
conf
uzii
paro
nim
ice,
ple
onas
m și
ta
utol
ogie
, cac
ofon
ie, a
decv
are/
inad
ecva
re sti
listic
ă
Activ
ități:
Expl
icar
ea și
exe
mpl
ifica
rea
term
enilo
r.St
abili
rea
cont
exte
lor p
entr
u de
mon
stra
rea
valo
rii te
rmin
olog
ice
și a
cele
i uzu
ale
a le
xem
elor
.In
terp
reta
rea
stru
ctur
ilor g
ram
atica
le.
Diso
cier
ea c
onte
xtua
lă a
stru
ctur
ilor g
ram
atica
le o
mon
imic
e/om
ofon
ice/
omog
rafic
e.Va
lorifi
care
a es
tetic
ă a
fapt
elor
de
limbă
stud
iate
.El
abor
area
text
ului
în fu
ncție
de
tipul
de
disc
urs.
Com
enta
rea
efec
telo
r top
icii:
ech
ivoc
/fap
t de
stil.
Com
enta
rea
sem
nelo
r de
punc
tuaț
ie în
text
e lit
erar
e și
nonl
itera
re.
List
area
și c
omen
tare
a gr
eșel
ilor d
e ex
prim
are
din
dive
rse
tipur
i de
text
e.Pr
odus
e:M
inid
icțio
nar d
e te
rmen
i lin
gvisti
ci și
liter
ari,
post
ere
repr
ezen
tativ
e de
cont
exte
pen
tru
actu
aliza
rea
valo
rii te
rmin
olog
ice
vs. u
zual
e a
acel
oraș
i cuv
inte
, list
e de
met
afor
e co
gniti
ve (t
rans
disc
iplin
arita
te),
port
ofol
iu d
e cu
ltiva
re a
vor
birii
etc
.6.
1. A
rgum
enta
rea
oral
ă și
scris
ă a
unor
opi
nii î
n vi
ața
cotid
iană
.
6.2.
Inte
grar
ea e
xper
ienț
elor
lin
gvisti
ce și
de
lect
ură
în
dife
rite
cont
exte
școl
are,
so
cial
e și
cultu
rale
.
Expe
rienț
e lin
gvis
tice
şi d
e le
ctur
ă:
dim
ensi
une
inte
r/pl
uri/
tran
disc
iplin
ară
• M
oder
nism
ul în
lite
ratu
ră, a
rta
vizu
ală,
muz
ică
și ar
hite
ctur
ă•
Text
ul și
art
a fo
togr
afic
ă*
• N
etich
eta.
Com
unic
area
în sp
ațiu
l pu
blic
și o
nlin
e•
Citit
orul
-cre
ator
de
valo
ri în
era
di
gita
lă•
Cons
truc
ția și
dec
onst
rucț
ia te
xtul
ui
artis
tic p
rin a
rte/
știin
țe*
Activ
ități:
Iden
tifica
rea
info
rmaț
iei î
n su
rsel
e lit
erar
e/no
nlite
rare
/mas
s-m
edia
.Pr
oces
area
info
rmaț
iei.
Reda
ctar
ea te
xtel
or d
e di
ferit
tip
pe v
arii
supo
rtur
i.Pr
ezen
tare
a ar
gum
enta
tă a
pro
duse
lor e
labo
rate
.El
abor
area
supo
rtur
ilor m
ultim
odal
e pe
baz
a te
xtel
or li
tera
re/
nonl
itera
re.
Atel
ieru
l de
lect
ură/
de sc
riere
/de
dezb
ater
e/in
ter-/
tran
sdisc
iplin
ar.
Proi
ecta
rea,
ela
bora
rea,
impl
emen
tare
a, e
valu
area
pro
iect
ului
in
divi
dual
/de
grup
.
35
Anal
iza p
rodu
selo
r med
ia.
Form
ular
ea a
rgum
ente
lor ș
i ier
arhi
zare
a lo
r.In
vesti
gația
de
grup
.De
zbat
erea
.Co
ntro
vers
a co
nstr
uctiv
ă.St
udiu
l de
caz.
Auto
eval
uare
a/Ev
alua
rea
reci
proc
ă.Pr
odus
e:Pr
oiec
t ind
ivid
ual/d
e gr
up S
pune
m p
oveş
ti m
ultim
edia
cu
ajut
orul
te
lefo
nulu
i mob
il, p
roie
ctul
de
inve
stiga
ție li
tera
ră, p
ower
poi
nt/
prez
i/vid
eo/c
olaj
e/ta
bel c
once
ptua
l/gra
fic, m
arat
on (l
itera
r, te
atra
l), b
loog
-ul/v
log-
ul, fl
ashm
ob-u
l, ca
rtea
dig
itală
, for
umul
lit
erar
, vid
eoco
nfer
ința
/voi
p, in
terv
iul,
foto
repo
rtaj
ul, f
otoe
seul
*.
36
V. OPERE LITERARE ȘI TEXTE RECOMANDATE
5.1. Pentru autorii de manuale şi pentru profesori
NB! Textele poartă caracter de recomandare.
În procesul proiectării didactice și valorificarea sensului didactic propriu-zis, vor fi selectate 3-5 texte literare din 2-3 autori, urmărind realizarea unităților de competență, formarea valorilor și atitudinilor adecvate prin ilustrarea concretă a secvențelor de conținut pentru fiecare clasă.
Recomandăm ca alegerea textelor să fie făcută conform criteriului axiologic, al accesibilității și al resurselor educaționale, în funcție de competențele specifice urmări-te în procesul de predare/învățare/evaluare, excluzând repetarea textelor, de la clasă la clasă, cu excepția actualizării unora.
CLASA a X-aTexte poetice:• V. Alecsandri Rodica; Malul Siretului; Miezul iernii; Pastel chinez; Cositul; Flori de
nufăr• M. Eminescu Atât de fragedă; Pe lângă plopii fără soț…; La steaua…; Sonet (Când
însuşi glasul...); Trecut-au anii; Glossă; Mai am un singur dor; Iubind în taină; Ce e amorul?
• Al. Macedonski Rondelul oraşului mic; Noapte de decemvrie; Rondelul rozelor ce mor;
• L. Blaga Gorunul; Sufletul satului; Stelelor; Melancolie; Elegie; Inima mea în anul 1940; Timp fără patrie; Către cititori
• T. Arghezi Testament; De ce-aş fi trist? Niciodată toamna...; De-abia plecaseşi; Psalm (Te-am adunat...); Cina; Ex Libris
• N. Stănescu Elegia întâia; Elegia a noua; Somnul; Lecția despre cub; Tinerii• I. Pillat Aci sosi pe vremuri...; Ceas pierdut• M. Sorescu La Lilieci; Trebuiau să poarte un nume; Pictură cu crin; Actorii• Gr. Vieru Pădure, verde pădure; Litanii pentru orgă; Mamă, tu eşti; A căzut cerul din
ochii tăi; Chipul tău, mamă; Mică baladă; Pădure, verde pădure; Joc de familie; Am rupt acest trandafir
• M. Cărtărescu Ninge peste Gara de Nord; Georgica IX; Elegie după Catul; Calea rega-lă; Fata cu şosete de diamant; Când ai nevoie de dragoste
• Ioan Es. Pop 12 octombrie 1992; 12 octombrie, altădată; 12 octombrie 1989• Ion Mureșan Facerea lumii; A venit toamna; Frig• L. Lari Fratelui; Mi-e dor de tine ca de-o poezie• A. Suceveanu De dragul tău; În aşteptarea poemului• N. Dabija Poeme pentru totdeauna
37
• V. Romanciuc Cândva în poiana albastră; Pentru a împiedica lacrima• I. Mălăncioiu Legendă; Joc; În drumul furnicilor• A. Blandiana Oglinzi; Cruciada copiilor; Baladă• M. Vișniec Oraşul va fi plin de flori; Din viața domnului K.; Corabia• E. Cioclea Coloana vertebrală; Love story; Primăvara în oraş• Iu. Filip Rugăciune de miază noapte; Și tu?... Chiar şi tu?... Și?...; Mi-s amare buze-
le...; Ceru-ntreg de floare pentru tine; Sonetul colăceilor şi cailor de lut• Gr. Chiper Un plop aduce puține foloase• Călina Trifan Flagrant; Soldații de zinc; Cel mai citit poem• I. Țurcanu Sa să fiu sincer; Și aşa în fiecare noapte; O toamnă fantasticăetc.
Texte narative:• C. Negruzzi Alexandru Lăpuşneanul; • I. Creangă Povestea lui Harap-Alb;• I. L. Caragiale La hanul lui Mânjeală; O făclie de paşte; Kir Ianulea; Momente;• I. Slavici Moara cu noroc;Mara• M. Sadoveanu Hanu Ancuței; Baltagul; Creanga de aur• L. Rebreanu Catastrofa; Ion; Pădurea spânzuraților; Ciuleandra• G. Călinescu Enigma Otiliei• V. Voiculescu Lostrița; Capul de zimbru• M. Preda Moromeții• I. Druță Sania; Frunze de dor• V. Beșleagă Zbor frânt• A. Busuioc Pactizând cu diavolul; Și a fost noapte; Lătrând la lună• N. Dabija Tema pentru acasă• C. Partole Trandafirul pustiului; Totentanz sau viața unei nopți• M. Cărtărescu Orbitor• A. Silvestru Străina de la Hollywood; Fărâme de suflet: Salvarea, Pragul, Recviem• I. Vulpescu Arta conversației; Candidați la fericire; Arta compromisului• I. Pârvulescu Inocenții; Viața începe vineri; Viitorul începe luni• S. Popescu Exuvii• S. Antonescu Fotograful curții regale; Hanul lui Manuc• I. Groșan O sută de ani de zile la Porțile Orientului• Iu. Filip Înlocuieşte-mă, Doamne, cât timp nu-mi găsesc locul!etc.
Texte dramatice:• Bogdan Petriceicu-Hașdeu Răzvan şi Vidra• V. Alecsandri Despot-Vodă• I. L. Caragiale O scrisoare pierdută; D’ale carnavalului; Năpasta• M. Sorescu Răceala; A treia țeapă; Paracliserul• I. Druță Păsările tinereții noastre; Casa Mare; Doina• A. Busuioc Radu Ștefan, întâiul şi ultimul• D. Matcovschi Cântec de leagăn pentru bunici
38
• Val. Butnaru Cum Eclesiastul discută cu Proverbele• D. Crudu Salvați Bostonul; Alegerea lui Alexandru Şuțțo• M. Şleahtițchi, N. Leahu Cvartet pentru o voce şi toate cuvintele• C. Cheianu În container• Iu. Filip Spărgătorul de oale – balet postmodernist cu vorbe unde nu-i încotro fără ele• M. Vișniec Nina sau despre fragilitatea pescăruşilor împăiați• I. Nechit Sfaturile Melaniei etc.
CLASA a XI-a
Mitologie şi folclor:• Monastirea Argeşului• Tinerețe fără bătrânețe şi viață fără de moarteetc.Umanismul, Iluminismul, Clasicismul:• Dosoftei Psaltirea în versuri (secvențe)• Gr. Ureche Letopisețul Țării Moldovei• M. Costin Letopisețul Tării Moldovei (fragmente)• I. Neculce O samă de cuvinte• I. Văcărescu Într-o grădină• D. Cantemir Descrierea Moldovei (fragment); Istoria ieroglifică (fragment)• Gh. Asachi Dochia şi Traian, La Patrie• I. Budai Deleanu Țiganiada (fragment)• C. Stamati Neneaca, cuconaşul ei şi dascălul• Al. Donici Doi câini; Antereul lui Arvinteetc.Romantismul românesc:• M. Kogălniceanu Introducție (la „Dacia literară”)• C. Negruzzi O alergare de cai; Zoe• I. Heliade-Rădulescu Zburătorul• Gr. Alexandrescu Umbra lui Mircea. La Cozia• D. Bolintineanu Legende istorice• V. Alecsandri Dumbrava roşie; Despot-Vodă• A. Russo Stânca Corbului• B.P. Hașdeu Micuța; Răzvan şi Vidra• M. Eminescu Luceafărul; Floare albastră; Și dacă…; Memento mori; Atât de fragedă;
Revedere; Sonet (Afară-i toamnă...); Cezara; Fata-n grădina de auretc.Realismul, Sămănătorismul, Poporanismul:• I. Creangă Amintiri din copilărie• I. L. Caragiale În vreme de război• I. Slavici Mara• G. Coșbuc Nunta Zamfirei; Moartea lui Gelu; Trei, Doamne, şi toți trei• O. Goga Noi; Oltul; Plugarii; Bătrâni
39
• Al. Mateevici Eu cânt; Țara; Țăranii• N. Filimon Ciocoii vechi şi noi• M. Sadoveanu Frații Jderi• L. Rebreanu Ion; Răscoala; Ciuleandra• C. Stere În preajma revoluției (fragment)• G. Călinescu Enigma Otiliei• M. Preda Cel mai iubit dintre pământeni• I. Druță Povara bunătății noastre; Clopotnița; Samariteanca; Problema vieții• A. Buzura Vocile nopții• N. Esinencu Copacul care ne uneşte; Doc• N. Vieru Inele de iarbă etc.
CLASA a XII-aModernismul, postmodernismul:• L. Blaga Biografie; Paradis în destrămare (ori un text selectat din volumul Lauda
somnului); Meşterul Manole• T. Arghezi Morgenstumming (ori un alt text, selectat din volumul Flori de mucigai)• G. Bacovia Note de primăvară; Vals de toamnă; Lacustră; Nocturnă; Poema în oglin-
dă; Poema finală• I. Barbu Joc secund (Din ceas dedus...); Oul dogmatic• I. Minulescu Într-un bazar sentimental; Acuarelă• Mateiu I. Caragiale Craii de Curtea-Veche• G. Ibrăileanu Adela• L. Dimov Poemul odăilor; Vis cu bufon• G. Meniuc Destin; Cade rouă; Toamna lui Orfeu• N. Stănescu Tentația realului; Evocare; Leoaică tânără, iubirea; Elegia a zecea; Necu-
vintele• M. Sorescu Shakespeare; Laocoon; Harta• Gr. Vieru Ars poetica; Harpa; Poeții; Despre fericire; Mai sunt• D. Matcovschi Alb şi negru; Microcosm; Apără-mă, frunză de tei• M. Cărtărescu Levantul (fragmente); Poema chiuvetei; O motocicletă parcată sub
stele; Garofița; În stilul lui Bacovia; Georgica a IV-a• A. Suceveanu Maşina apocaliptică; Poemul de trecere; Secunda care sunt eu• E. Galaicu-Păun Autoportret cu ochelari de ceai; Ființă în scădere• I. Groșan O sută de ani de zile la Porțile Orientului• M. Vișniec Maşinăria Cehov• I. Hadârcă Cetățile albe; Țară de viori; Am pictat• N. Dabija Ochiul al treilea; De dragoste; Cronicarii• N. Popa Nimic nou; Locul unde; Acasă• Vs. Ciornei Acuarela; Toamna• V. Gârneț Peisaj; Semn de carte• L. Butnaru Poem din ziua în care s-a scumpit sarea; Diogene• N. Leahu Cu miros de poame, de lapte; Baladă; (Pre)facerea• M. Şleahtițchi oleandrii mă strigă roz; acum; iubirea noastră e o doamnă frumoasă• D. Crudu Falsul Dimitrie
40
• M. Vakulovski Riduri• L. Armașu Singurătatea de duminică• M. Pilchin Ivan Gogh; Zara în rochie alb-aurieetc.
Pentru realizarea modulului Cititorul și universul artistic al personalității literare se vor selecta, la discreția autorului de manual și a profesorului, texte de referință, texte secundare și colaterale, adecvate formării competențelor necesare, din 2-4 autori recomandați spre studiere prin prezentul document: Mihai Eminescu, Ion Luca Cara-giale, Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Marin Preda, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Grigore Vieru, Ion Druță sau alții.
5.2. Texte pentru memorizare
Se recomandă ca elevii să memorizeze următoarele tipuri de texte literare:• Clasa a X-a: 5 poezii lirice; două fragmente de text epic (1/2 pagină); un fragment
de text dramatic (un rol într-un dialog);• Clasa a XI-a: 5 poezii lirice; două fragmente de text epic (1/2 pagină);• Clasa a XII-a: 5 poezii lirice; două fragmente de text epic (1/2 pagină).
5.3. Aspecte elementare de critică literară
Studiul literaturii în toate clasele de liceu pentru receptarea operei literare din perspectiva genurilor, a speciilor (clasa a X-a), a curentelor culturale și literare (clasa a XI-a – a XII-a) și pentru realizarea modulului Cititorul și universul artistic al persona-lității literare (clasa a XII-a), vor fi valorificate aspecte de critică, istorie și teorie literară, eseistică, selectând, la discreția autorului de manual și a profesorului, texte adecvate:• G. Călinescu Principii de estetică; Istoria literaturii române de la origini până în pre-
zent; Opera lui Mihai Eminescu• T. Vianu Dubla intenție a limbajului şi problema stilului• E. Lovinescu Istoria literaturii române contemporane; Critice• P. Zarifopol Din registrul ideilor gingaşe• C. Noica Creație şi frumos în rostirea românească• G. Bogza Cartea Oltului; Basarabia, țară de pământ• E. Simion Scriitori români de azi; Dimineața poeților; Moartea lui Mercuțio• N. Manolescu Arca lui Noe; Cititul şi scrisul; Istoria critică a literaturii române• Gheorghe Grigurcu Teritoriu liric; Amurgul idolilor; Poeți români de azi• Ion Pop Avangarda în literatura română; Jocul poeziei• M. Cimpoi Narcis şi Hyperion; Drumurile întrerupte ale romanului în Basarabia; Se-
colul Bacovia; O istorie deschisă a literaturii din Basarabia• E. Lungu Raftul cu himere; Spații şi oglinzi• Al. Cistelecan Diacritice; Poezie şi livresc• Em. Galaicu-Păun Poezia de după poezie• N. Leahu Poezia generației 80• E. Botezatu Ultimul Meniuc
41
• V. Coroban Romanul moldovenesc contemporan• M. Dolgan Grigore Vieru, adevăratul; Eminesciene, Vierene, Druțiene• M. Șleahtițchi Jocurile alterității; Romanul generației 80: construcție şi reprezentare;
Cerc deschis. Literatura română din Basarabia în postcomunism• Mircea V. Ciobanu Deziluziile necesare; Plăcerea interpretării• L. Țurcanu Manierismul românesc: manifestări şi atitudini• M. Pilchin Realități poetice în zigzag; Poezie, Eros şi Putere; De mână cu marele Joker etc.
42
VI. REPERE METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE
6.1. Repere de desfăşurare a demersului didactic
Generarea activităților de învățare pentru formarea competențelor specifice discipli-nei trebuie să urmeze o progresie clară de la simplu la complex pe măsură ce se trece de la o clasă la alta.
Reperele metodologice lasă suficientă libertate profesorilor de specialitate, dar ele conturează și filozofa învățării Limbii şi literaturii române în liceu, care deschide spre inter- și trans-disciplinaritate, spre o perspectivă dinamică asupra studiului, cu accent sporit pus pe dezvoltarea competențelor și nu pe asimilarea unor cunoștințe, spre o abordare holistică, astfel încât elevii să înțeleagă legăturile dintre domeniile de conținut ale disciplinei și interdependența dezvoltării competențelor; de asemenea strategiile didactice selectate de profesor trebuie să fie descriptive și interactive, adică să ofere o deschidere largă spre varietățile limbii, spre uzul comun al acesteia, și spre diversitatea de genuri literare și nonliterare din literatura și media actuale. Autorii de manuale tre-buie să uzeze de beneficiile perspectivei cognitiviste și constructiviste în studiul Limbii şi literaturii române, astfel ca profesorii să știe cum pot implica elevii în propria învățare, cea prin descoperire.
La selectarea conținuturilor care permit dezvoltarea competențelor specifice, pro-fesorii și autorii de manuale vor urmări aceeași progresie dinspre conținuturile mai simple spre cele mai complexe în fiecare domeniu de conținut specific Limbii şi litera-turii române: oralul, redactarea, lectura, limba. Activitățile didactice și conținuturile lingvo-literare trebuie să reflecte, în mare măsură, noutățile din fiecare domeniu de conținut: cercetări lingvistice recente, apariții editoriale în cadrul literaturii pentru copii şi adolescenți etc.
CLASA a X-a – În această clasă, accentul se va pune pe obținerea unui nivel competi-tiv al elevilor instruiți anterior în aceleași sau în diferite instituții, precum și pe formarea unei viziuni de ansamblu asupra literaturii, pe abordarea în continuitate a conținuturilor de limbă, de vreme ce la nivel gimnazial s-a lucrat mai mult pe texte disparate. În scop diagnostic, dar și pentru a observa succesele și progresul elevilor, recomandăm un pre-test la începutul anului de studii și un re-test la finele lui. Repartizarea orelor, sugestiile de texte și activități didactice poartă un caracter orientativ. Profesorul este oricând în drept să se ralieze la nivelul și necesitățile acelei clase de elevi pentru care proiectează.
CLASA a XI-a – Ordonat pe axa diacronică-sincronică, traiectul instructiv la Limba şi literatura română va cuprinde texte care jalonează evoluția și relevă mărcile stilistice ale procesului literar, aspectele de limbă proiectate urmând să vizeze probleme de fo-netică, lexic, gramatică funcțională și stilistică. Profesorul va insista pe lectura operelor și a fragmentelor alese, pentru a se lucra pe text. Modificările de conținut și formă pe care le-a suportat literatura națională, de la primele scrieri până astăzi, se vor materi-aliza în observații și concluzii proprii, vor lua forma unor paralele și sinteze elaborate de elevi. Deoarece elevul continuă să învețe a învăța, recomandăm câteva modalități
43
noi de organizare a instruirii și evaluării; tehnicile asimilate deja în clasa a X-a rămân o achiziție mereu funcțională.
CLASA a XII-a – Conceput din perspectiva modulară: curente moderniste şi postmo-dernismul; Cititorul şi universul artistic al personalității literare – demersul didactic se va orienta spre studiul unor texte monumentale în literatura națională, cu racordare la un larg context cultural. Cu alte cuvinte, studiul literaturii, la această etapă, atrage și textele metaliterare, urmând să întregească viziunea elevului asupra valorilor.
6.2. Tipologia şi specificul strategiilor didactice privind disciplinaLimba și literatura română
Procesul de organizare și desfășurare a activităților didactice la Limba şi literatura română este de natură complexă și reclamă o pregătire serioasă teoretico-practică a specialistului de profil.
Valorificarea eficientă a componentelor EL/ELA în epoca modernizării sferelor vieții sociale solicită tuturor actanților educaționali conștientizarea impactului pe care îl are Limba şi literatura română ca disciplină școlară în formarea și dezvoltarea potențialului intelectual, moral și spiritual al tinerei generații și asupra celorlalte discipline din Planul-cadru de învățământ.
În acest sens, rolul profesorului – cel mai important factor în conceperea și realizarea unui demers educațional atractiv – este unul definitoriu. Iată de ce, în implementarea cu succes a reformei curriculare, profesorul e obligat să țină cont de noile orientări me-todice și metodologice, care indică asupra câtorva noțiuni-cheie: parcurs educațional explicit, structură didactică deschisă, comunicare interactivă, managementul timpu-lui, dezvoltare de competențe, gestionare cu randament a resurselor umane, aplicare conştientă şi creativă a tehnologiilor educaționale, realizare a unui feedback nuanțat etc.
Raportate la specificul disciplinei școlare Limba şi literatura română și axate pe tri-ada educațională predare-învățare-evaluare, conceptele invocate ordonează foarte clar activitățile instructiv-formative și explică trama urmată în atingerea finalităților educaționale.
Profesorul este îndemnat să conceapă ora de Limba şi literatura română ca un spațiu viabil, ce integrează competența de comunicare lingvistică cu cea lectorală: de la activități ce se întemeiază pe modele ale comunicării colocviale spre activități ce va-lorifică modele de comunicare eficientă în diferite situații de viață, constituite de autor într-un text literar. În felul acesta, se va urmări o realizare a intersecției didactice a tex-telor nonliterare cu cele literare – condiție inerentă a unui parcurs instructiv integrat al disciplinei.
Cadrele didactice își pot alege metodele și tehnicile de predare și își pot adapta prac-ticile pedagogice în funcție de ritmul de învățare și de particularitățile elevilor. Axarea pe formarea de competențe specifice este însoțită de reevaluarea și înnoirea continuă a strategiilor, tehnologiilor și metodelor aplicate în practica educațională la Limba şi literatura română. Acestea vizează următoarele aspecte:• aplicarea strategiilor, tehnologiilor, metodelor centrate pe elev, pe activizarea struc-
turilor cognitive și operatorii ale acestora, pe exersarea potențialului lor psihofizic
44
și intelectual în a se cunoaște mai bine și în a-și putea construi propriul set de va-lori pe baza reflecțiilor asupra textelor citite, pe transformarea elevului în copartici-pant la propria formare prin verbalizarea orală și în scris nu doar a gândurilor, ci și a emoțiilor;
• accentuarea caracterului formativ al strategiilor, tehnologiilor, metodelor utilizate în activitatea de predare-învățare-evaluare, acestea asumându-și o intervenție activă și eficientă în cultivarea potențialului individual al elevului cititor și vorbitor care poate cunoaște mai bine lumea prin textele pe care le citește, literare și nonliterare și pe care le explorează prin valorificarea experiențelor personale și prin stimularea reflecției, a gândirii critice asupra acestora, în dezvoltarea capacităților de a opera cu informațiile asimilate, de a aplica și evalua competențele achiziționate, de a investi-ga ipoteze și de a căuta soluții adecvate de rezolvare a situațiilor-problemă;
• îmbinarea și alternarea sistematică a activităților bazate pe efortul individual al ele-vului (documentarea după diverse surse de informație, observația proprie, exercițiul personal, instruirea programată, experimentul și lucrul individual, tehnica muncii cu fișe etc.) cu activitățile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuțiilor, asaltului de idei etc. prin care își poate face înțelese intențiile de comu-nicare cu efect vizibil asupra receptorului, îi poate cunoaște mai bine pe ceilalți și poate stabili mai ușor relații cu interlocutorii ce presupune interacțiune și coope-rare: discuții pe marginea textelor, împărtășirea opiniilor, realizarea jocurilor de rol pentru exersarea strategiilor de comunicare orală, selectarea elementelor lexicale sau gramaticale adecvate relației cu interlocutorii, scrierea cooperativă;
• însușirea unor metode de informare și de documentare independentă, utilizând teh-nologiile informaționale și comunicaționale adecvate (TIC), inclusiv rețeaua Internet, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învățare continuă prin beneficiile pe care elevul le are în plan personal, social, cultural și academic prin studiul Limbii şi literaturii române.
În acest scop, este util ca profesorul de Limba şi literatura română să-și orienteze demersul didactic spre realizarea următoarelor tipuri de activități: • formularea de sarcini de prelucrare variată a informațiilor, în scopul formării
competențelor specifice vizate de prezentul curriculum;• alternarea elaborării și prezentării produselor cu moduri variate de antrenare a gân-
dirii;• solicitarea de frecvente corelații intra- și inter-disciplinare;• punerea elevului în situația ca el însuși să formuleze sarcini de lucru adecvate;• obținerea de soluții sau interpretări variate pentru aceeași unitate de competență și
de conținut;• susținerea comunicării elev-manual – prin lectura și analiza de text, medierea, trans-
punerea simbolică a unor conținuturi, interpretarea acestora;• formularea de sarcini rezolvabile prin activitatea în grup;• organizarea activităților de învățare ce permit desfășurarea sarcinilor de lucru în rit-
muri diferite;• sugerarea unui algoritm al învățării, prin ordonarea sarcinilor de tip lingvistic, comu-
nicativ și lectoral;
45
• realizarea atelierelor de lectură, scriere, comunicare/dezbatere, vorbire ca una din-tre finalitățile valorice ale unității de învățare, alături de lecțiile de evaluare și cele de analiză obligatorie a evaluărilor.
Tipologia şi formele de organizare a lecțiilor la disciplina Limba și literatura română:• lecție de formare a capacităților de dobândire a cunoștințelor;• lecție de formare a capacităților de înțelegere a cunoștințelor;• lecție de formare a capacităților de aplicare a cunoștințelor;• lecție de formare a capacităților de analiză-sinteză a cunoștințelor (preevaluare/
postevaluare);• lecție de formare a capacităților de evaluare a cunoștințelor;• lecție mixtă.
La nivelul liceal, disciplina Limba şi literatura română, abordată integrat, se concre-tizează/materializează în următoarele tipuri de lecții: • lecții de interpretare a textului literar;• lecții de comunicare orală; • lecții de gramatică, stilistică și cultivare a vorbirii; • lecții de producere a textelor scrise; etc.
Profesorul are libertatea de a alege forme de organizare a lecției: • ateliere de lectură, discuție, scriere, creație, dezbatere; • atelier inter-transdisciplinar;• masă rotundă, dezbateri, conferință de presă, controversă constructivă;• joc de rol (proces literar/judiciar, ecranizare) etc.
6.3. Specificul activităților de evaluare la disciplină
În contextul formării şi dezvoltării competențelor, evaluarea educațională se va fundamenta pe următoarele principii, stipulate în Cadrul de Referință al Curriculumului Național:
• evaluarea este un proces permanent, o dimensiune esențială a procesului educațional și о practică eficientă în școală;
• evaluarea stimulează învățarea, formarea și dezvoltarea competențelor;• evaluarea se axează pe necesitatea de a compara pregătirea elevilor în raport de
competențele specifice, unitățile de competențe ale disciplinei Limba şi literatu-ra română;
• evaluarea la Limba şi literatura română implică utilizarea metodelor variate (tradiționale și moderne);
• evaluarea este un proces reglator, care determină calitatea activităților școlare la disciplină;
• evaluarea trebuie să-i conducă pe elevi spre о autoapreciere corectă și spre о îmbunătățire continuă a competențelor lingvistice și literare.
• În procesul educațional la Limba şi literatura română, profesorul va realiza: • evaluarea inițială, cu funcția prognostică;
46
• evaluarea curentă, cu funcția formativă; • evaluarea finală (sumativă), cu funcția diagnostică. În ansamblu, evaluările sumative (finale) realizate vor demonstra dacă la finele mo-
dulului/unității/anului de învățământ sunt dobândite achizițiile determinate de unitățile de competență stabilite în curriculum pentru clasa respectivă.
Prin examenul de bacalaureat, se va evalua dacă au fost formate competențele spe-cifice Limbii şi literaturii române preconizate pentru treapta liceală de învățământ și dacă au fost atinse standardele de eficiență a învățării Limbii şi literaturii române. Se va opera cu textul literar oferit elevilor la prima vedere, selectat din creația autorilor recomandați pentru studiu prin prezentul document.
În contextul principiilor evaluării, prioritară și dominantă în procesul educațional la disciplină este evaluarea curentă – evaluarea formativă a competențelor. Trecerea la autoevaluare și la evaluarea reciprocă, adică abordarea evaluării ca învățare și învățarea modului de a oferi feedback, va reprezenta o preocupare constantă a cadrului didactic care organizează și dirijează procesul evaluativ.
6.4. Evaluarea axată pe competențe
Întrucât activitatea educațională la liceu se edifică pe competențe deja formate, la etapa gimnazială, și demonstrate la examenul de capacitate, specificul studiului Limbii şi literaturii române, la această etapă, urmărește extinderea și aprofundarea competenței de comunicare în limba de instruire, a competenței lectorale și, în mod absolut firesc, a competenței de a învăța.
Prin unitățile de conținut, studiul literaturii unește dezvoltarea competențelor legată de reperele valorice ale elevului: capacitatea acestuia de a percepe și a înțelege lumea înconjurătoare, de a se orienta, de a-și conștientiza rolul și destinația, de a ști să-și alea-gă obiectivele și finalitățile în acțiuni și fapte, de a lua decizii. Aceasta presupune un ansamblu de subiecte, asupra cărora elevul trebuie să fie bine informat/documentat, să posede cunoștințe și o anume experiență de comunicare, de lectură și de scriere. Evaluarea acestor competențe implică abordarea textelor literare și metaliterare, a tex-telor de graniță și a textelor funcționale, însoțită de sarcini de lucru pe text, din care vor rezulta produsele evaluabile – prezentări orale, texte scrise în parametri indicați etc.
Competența de comunicare în limba de instruire, formată în gimnaziu și privită ca o precondiție pentru succesul școlar al elevului, la etapa liceală este orientată spre forma-rea culturii comunicării orale și scrise, în multiplele ei manifestări, nu doar lingvistice. Intersectată cu studiul textului din perspective variate, cultura comunicării va fi evalua-tă atât prin produse rezultate din demersul analitic/metaliterar, de regulă, în forma de prezentare orală, investigație, eseu, cât și prin observarea comportamentului verbal, paraverbal și nonverbal în actele de comunicare orală și scrisă.
O altă dimensiune de competențe evaluate în cadrul disciplinei Limba şi literatura română la liceu sunt legate de o serie de capacități și atitudini ale elevului pe care aces-ta trebuie să le manifeste în sfera studiului independent. Ele includ elemente de acti-vitate logică, metodologică și de învățare în general, raportate la obiecte cognoscibile din lumea reală, în cazul dat, la sistemul limbii și varietatea textelor literare, la procesul literar corelat cu istoria, cultura națională și universală. Evaluarea acestei competențe
47
presupune activități individuale sau de grup, desfășurate pe durate mai mari decât o lecție – proiecte (individuale și de grup), investigații extinse, acumularea materialelor și a reflecțiilor în portofolii etc. Această competență este greu de evaluat în cadrul unor lucrări, teze, dar prezența ei asigură succesul școlar, capacitatea de a realiza operații intelectuale complexe, de a urma strategii de abordare și algoritmi.
Pentru a acoperi aria de învățare conținută în Curriculum-ul la Limba şi literatura română pentru liceu, la elaborarea itemilor ca sarcini de lucru distincte sau integrați taxonomic în structura unui test cu un scop și un context didactic de aplicare exactă, într-o situație evaluativă reală, se recomandă, preponderent, respectarea următorului coraport procentual al competențelor:
- 20% – competențe lingvistice;- circa 60% – competențe culturale, lectoral-literare;- circa 20% – competențe din domeniul aplicării elementelor de teorie literară.În scopul asigurării principiului echității în evaluare, prin organizarea cerințelor uni-
ce, obiectivele de evaluare vor respecta, în mod obligatoriu, triada: CE? ↔ CUM? ↔ CÂT?
- Comportamentul pe care elevul trebuie să-l demonstreze (Ce?).- În ce condiții se produce acest comportament (Cum?).- Nivelul de performanță sau criteriul de reușită, concret măsurabil (Cât?).În evaluarea competenței de lectură și în cea a producerii de text, recomandăm for-
mularea sarcinilor de lucru diferențiate, apelând la nivelurile de competență lectorală pentru această treaptă de școlaritate.
Evaluarea nivelului de competență lectorală îi cere elevului să posede termenii-che-ie, să cunoască algoritmii de realizare a unor sarcini sau să aibă deprinderea de a respec-ta un algoritm, să-și aplice cunoștințele și priceperile în situații inedite, ceea ce permite plasarea lui în raport cu anumiți parametri, echitabili și siguri. Nivelul V este considerat cel mai înalt, ceea ce înseamnă că elevul care a atins acest nivel de competență lectora-lă le posedă și pe cele anterioare – IV, III, II, I.
Parametri generali:1. Elevul poate reflecta asupra celor citite.2. Elevul poate înțelege/sintetiza mesajul global.3. Elevul poate formula tema și ideea de bază a textului.4. Elevul poate extrage informația necesară, relevantă din text.5. Elevul poate interpreta datele, semnele, limbajul unui text.6. Elevul se poate vedea pe sine în text; se poate cunoaște, astfel, prin text.7. Elevul poate relaționa elementele conținutului cu cele ale expresiei din text.8. Elevul poate raporta textul la sine, la experiența sa.
NIVELUL V
Elevul poate: Lucra cu textul necunoscut, extrăgând informația necesară implicită și făcând do-
vada înțelegerii ei; Înțelege sarcina și să desprindă din text datele necesare pentru realizarea ei; Aprecia critic informația, să formuleze ipoteze, să examineze diferite opțiuni.
48
NIVELUL IV
Elevul poate: Găsi în text informația necesară indicată; Înțelege sensul implicit al textului, în baza unor nuanțe de limbaj; Aprecia critic textul.
NIVELUL III
Elevul poate: Selecta dintr-un text necunoscut informația care răspunde la o anumită întrebare
sau se referă la un anumit domeniu; Stabili legătura dintre diferite componente ale textului; Relaționa textul și cunoștințele sale despre lume, trăgând concluziile necesare.
NIVELUL II
Elevul poate: Identifica informația explicită; Trage concluzii proprii (simple); Înțelege esența textului, apelând la cunoștințele sale anterioare.
NIVELUL I
Elevul poate: Selecta informația concretă din text; Determina tema textului; Relaționa (elementar) textul și cunoștințele sale despre lume.
6.5. Evaluarea centrată pe succes
Evaluarea progresului/a succesului fiecărui elev – la etapa liceală, are menirea de a spori responsabilitatea elevului pentru propriile rezultate, îi permite să-și aprecieze cât se poate de obiectiv potențialul intelectual și efortul depus pentru obținerea rezultatu-lui dorit și, în ultimă analiză, îl ajută să decidă asupra opțiunilor viitoare (de alegere a profesiei, bunăoară). Profesorul sau elevul însuși estimează progresul pe parcursul unei perioade, deosebit de important mai ales la discipline care reiau unele subiecte studi-ate anterior. Dacă această evaluare o face profesorul, el va ține o agendă cu indicatorii stabiliți. Dacă o lăsăm la latitudinea elevului, este util pentru el să completeze, periodic, un jurnal reflexiv cu analiza a ce a învățat și cum a reușit să asimileze ce trebuia, să-și formeze competențele necesare. Alternativ, dacă elevii completează pe parcurs un portofoliu, e bine să-și stabilească obiective individuale la disciplina dată, adecvate de-mersului didactic general, și să verifice gradul de atingere a lor pe parcurs, dar mai ales la finele semestrului, al clasei sau al treptei, în cadrul evaluărilor sumative sau finale de apreciere valorică și de certificare.
49
6.6. Metode şi tehnici de evaluare
Caracterul flexibil al metodelor și tehnicilor de evaluare, formarea/dezvoltarea con-centrică a competențelor (de la o treaptă și/sau de la o clasă, etapă la alta) la Limba şi literatura română face posibilă utilizarea unui instrumentar evaluativ divers. Astfel, în procesul educațional la Limba şi literatura română în liceu se vor regăsi, absolut îndreptățite, instrumente de evaluare utilizate și la etapa de gimnaziu: probele orale; lectura cu voce a textelor; recitarea unui fragment sau a unui text memorat; interoga-rea frontală; interviul; răspunsurile rezumative sau ample; realizarea orală a diferitelor sarcini la o temă studiată; probele scrise; exercițiile, sarcinile de lucru, itemii; dictarea; expunerea; rezumatul; lucrarea de control ca probă scrisă; probele practice care vizează prezentări gen PowerPoint, Prezi şi/sau publicații de tip colaje, gazete, suporturi, revis-te; lucrări grafice ce presupun desene, postere, scheme, diagrame, ilustrații, diapozi-tive. Recomandăm, însă, profesorilor să le aplice adecvat, contextualizându-le rolul și eficiența la etapa respectivă de învățare. Prioritară în aplicarea metodelor/tehnicilor de evaluare va fi funcția motivațională a acestora, menită să susțină acțiunea de învățare activă a elevilor, axată pe gândirea pozitivă ca factor uman stimulator al evaluărilor.
În acest scop, măsurarea rezultatelor școlare se va face prin instrumente valide, cu-noscute, ce pot oferi un feedback pedagogic relevant și operativ. La fel, aprecierea re-zultatelor trebuie făcută pe baza unor criterii unice, transparente, cunoscute anterior de către subiecții evaluați, în maniera lucrului la clasă, sau propuse simultan cu metoda/tehnica: repere; parametri; cerințe; bareme de corectare; descriptori de performanță etc.
Dintre cele mai pertinente modalități de evaluare în liceu, care și-au demonstrat valabilitatea și eficiența, recomandăm: întrebările structurate (interogarea multiproce-suală); eseurile (libere, semistructurate şi structurate); testul; tezele; referatele; comen-tariile; sintezele etc.
Paralel cu formele tradiționale, se va pune un anume accent și pe metodele/teh-nicile alternative de evaluare: investigația, proiectul, harta conceptuală, portofoliul, cercetarea împărtăşită, jurnalul reflexiv, care reclamă un potențial formativ sporit și stimulează spiritul creativ al cititorului, vorbitorului și scriptorului.
50
BIBLIOWEBOGRAFIE
1. Codul Educației al Republicii Moldova. Chișinău: 2014.2. Concepția educației lingvistice și literar-artistice.3. LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ. Curriculum pentru învățământul liceal. Chișinău:
Univers Pedagogic, 2006 (2010).4. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Cadrul de referință al curriculumului
național. Chișinău: Lyceum, 2017.5. Ministerul Educației al Republicii Moldova. Standarde de eficiență a învățării. Chiși-
nău: Lumina, 2012.6. Ministerul Educației al Republicii Moldova. Referențialul de evaluare a competențelor
specifice formate elevilor. Chișinău, 2014.7. Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi. Bruxelles: 2018.8. BĂRBUȚĂ, I., CONSTANTINOVICI, E. Gramatica limbii române. Chișinău: Pro Libra,
2019.9. BOCOŞ, M., Instruirea interactivă. Iași: Polirom, 2013.10. BOCOŞ, M., Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru constructivist. Pitești: Pa-
ralela 45, 2008.11. BOCOŞ, M., JUCAN, D., Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evalu-
ării. Repere și instrumente didactice pentru formarea profesorilor. Pitești: Paralela 45, 2008.
12. BONTAŞ, I., Tratat de pedagogie. București: BIC ALL, 2007.13. CRIŞAN, A., PÂSLARU VL., CERHEZ, M., GORAŞ-POSTICĂ V. Curriculum disciplinar la
Limba și literatura română. Clasele a V-a - a IX-a. Chișinău: Știința, 1997.14. CALLO, T., GHICOV, A., Elemente de transdisciplinaritate în predare: Ghid meto-
dologic pentru formarea cadrelor din învățământul preuniversitar. Chișinău: Î.E.P. Ştiința, 2007.
15. CARTALEANU, T., COSOVAN, O., GORAŞ-POSTICĂ, V., LÎSENCO, S., SCLIFOS, L., For-mare de competențe prin strategii didactice interactive. Chișinău: Pro Didactica, 2008.
16. CARTALEANU, T., COSOVAN, O., Predarea limbii române în viziunea Curriculumului de liceu. Chișinău: Cartier, 2001.
17. CARTALEANU, T., COSOVAN, O., ZGARDAN, A. etc., Didactica studiului integrat al limbii și literaturii române în gimnaziu. Chișinău: Continental Grup, 2014.
18. CARTALEANU, T., GHICOV, A., Predarea interactivă centrată pe elev. Chișinău: Știin-ța, 2008.
19. CERGHIT, I. Metode de învățământ, ediția a IV-a revăzută și adăugită. Iași: Editura „Polirom”, 2006.
20. CONDREA, I. E timpul să vorbim corect. Chișinău:Prut internațional, 2014.21. COSOVAN, O., GHICOV, A., Evaluarea continuă la clasă. Ghid metodologic pentru
formarea cadrelor didactice din învățământul preuniversitar. Chișinău: Știința, 2008.
22. COSTEA, O., Didactica lecturii: o abordare funcțională. Iași: Institutul European, 2006.
51
23. CRĂCIUN, C., Metodica predării limbii și literaturii române în gimnaziu și liceu. Deva: Emia, 2004.
24. FRYER, M. Predarea și învățarea creativă. Chișinău: Editura Uniunii Scriitorilor, 2004.
25. GHERASIM, A., CORNICIUC, S. Discurs specializat - lexic și gramatică de bază. CEP USM, Chișinău: 2014.
26. GHICOV, A. Didactica textului în rețea. Chișinău, 2017.27. GUȚU, Vl. Cadrul de referință al Curriculumului Național. Chișinău: Știința, 2007.28. ILIE, E. Didactica literaturii române. Iași: Polirom, 2008.29. IVĂNUŞ, D. (coord.), Metodica predării limbii si literaturii romane in gimnaziu si
liceu./Limba romana, nr. 2 (44), 1999, Chișinău. 30. MARIN, M. Didactica lecturii. Interacțiunea elev-operă. Chișinău: Cartier, 2013.31. MINDER, M., Didactica funcțională, obiective, strategii, evaluare. Chișinău: Cartier,
2003.32. NEGREȚ-DOBRIDOR, I., Didactica nova. București: Editura Aramis Print, 2005.33. NEGREȚ-DOBRIDOR, I., Teoria generală a curriculumului educațional. Iași: Polirom,
2008.34. NOREL. M., SÂMIHĂIAN, F., Didactica limbii și a literaturii române 2. Proiectul pen-
tru învățământul rural, 2011.35. NOVEANU, E., Metodele de instruire formativă la disciplinele fundamentale de
învățământ. București: Editura Didactică şi Pedagogică, 1999.36. PANFIL, A., Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise.
Pitești: Paralela 45, 2002.37. PANFIL, A., TĂMÂIAN, I., Studiul limbii și literaturii române în secolul XX. Paradigme
didactice. Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință, 2005.38. PARFENE, C., Metodologia studierii limbii și literaturii române în școală. Iași: Poli-
rom, 1999.39. PARFENE, C., Teoria și analiză literară. Ghid practic. Bucuresti: Ed. științifică, 1993.40. PÂSLARU, Vl., Introducere în teoria literar-artistică. Chișinău: Ştiința, 2013.41. PÂSLARU, Vl., Concepția educației lingvistice și literare, în: Limba Română, 1995, nr.
5, p. 126-12942. SÂMIHĂIAN, F., O didactică a limbii și literaturii române. Provocări actuale pentru
profesor și elev. București: Art, 2014.43. SECRIERU, M., Didactica limbii române. Iași: Editura Studis, 2008.44. STAN, M., Ghid de evaluare la Limba și literatura română. București: Editura Aramis
Print, 2001.45. STOICA, A., MUSTEAȚĂ, S., Evaluarea rezultatelor școlare. Ghid metodologic. Chiși-
nău: 2003. 46. ŞCHIOPU, C. Metodica predării literaturii române. Chișinău, 2013.47. ȚAU, E. Compoziția operei literare. Chișinău, CEP, USM, 2000.48. VOGLER, J., Evaluarea în învățământul preuniversitar. Iași: Polirom, 2000.