UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

Profilul: Ştiinţe ale Educaţiei

CURRICULUM-UL DISCIPLINAR

GENDER ŞI EDUCAŢIE

CHIŞINĂU 2009

CURRICILUM-UL DISCIPLINAR

GENDER ŞI EDUCAŢIE

Preliminarii. I. Cadrul conceptual

Şcoala este o instituţie socială profund marcată de norme, stereotipuri şi ideologii de gen, ceea ce face ca modelele de gen prescrise de ea să fie foarte importante pentru plasarea şi integrarea individului în societate. Şcoala contribuie prin diverse mecanisme la segregarea de gen, creînd bărbaţi şi femei cu orientări, preferinţe şi competenţe diferite, limitînd de mai multe ori posibilităţile de exprimare a individului în viaţa publică(în cazul femeilor) şi în viaţa privată (în cazul bărbaţilor).

Astfel, mai concret se poate vorbi despre discriminare de gen în educaţie atît sub aspect cantitativ (diferenţieri pe sexe legate de rata abandonului şcolar sau analfabetism, de gradul şi criteriile de promovabilitate/supravieţuirea şcolară, dezechilibre în privinţa structurii pe sexe a specializărilor obţinute, dezechilibre între oferta şi cererea de educaţie, etc.) cît şi calitativ(conţinut al programelor, manualelor şi materialelor didactice(invizibilitatea femeilor în istorie prin accentul pus pe istoria politică, modele de roluri de gen stereotip promovate de textele/iamginile din manuale), climatul din şcoli, tipuri de aşteptări şi evaluări diferenţiate pe sexe, procese de etichetare subtilă).

În acest context, Gender şi educaţie este o disciplină orientată spre analiza sistemului educaţional prin prisma gender. La finele cursului studenţii vor fi capabili:

să identifice factorii ce contribuie la formarea identităţii de gen a personalităţii umane; să recunoască şi să analizeze restructurările familiei contemporane din perspectiva

gender; să analizeze dimensiunea de gen / gender a sistemului educaţional; să proiecteze perspectiva gender a procesului educaţional în familie şi societate.

II. Obiective generale

Disciplina “Gender şi educaţie” face parte din sistemul ştiinţelor educaţiei şi este orientată spre formarea la studenţi a cunoştinţelor şi a competenţelor profesionale privind proiectarea şi realizarea procesului educaţional ţinând cont de dimensiunea de gen / gender.

În acest context la sfârşitul studierii disciplinei studenţii vor fi capabili:La nivel de cunoştinţe:

să identifice noţiunile de bază şi tendinţele de dezvoltare ale teoriei gender; să identifice factorii ce contribuie la formarea identităţii de gen a personalităţii umane; să cunoască teoriile de bază feministe care se ocupă de analiza subiectelor

psihanalitice; să identifice problemele cuplului şi familiei contemporane prin prisma gender; să identifice dimensiunea de gen / gender a procesului educaţional.

La nivel de abilităţi: să analizeze problemele psiho-sociale ale femeilor şi bărbaţilor în contextul

drepturilor omului ; să identifice particularităţile şi caracteristicile definite ca tradiţional masculine şi

feminine sau tipice pentru ambele genuri; să analizeze dinamica funcţională a relaţiilor conjugale prin prisma gender; să clarifice diferenţele dintre genuri şi să identifice stereotipurile de gen şi

impactul lor asupra oamenilor; să modeleze situaţii de rezolvare a conflictelor psiho-sociale dintre genuri.

La nivel de atitudini: să conştientizeze complexitatea problematicii gender şi conexiunea cu sistemul

educaţional; să aplice cunoştinţele acumulate în situaţii reale; să realizeze cercetări ştiinţifice în cadrul problematicii respective; să dezvolte o atitudine responsabilă şi individualizată faţă de viitorii clienţi; să promoveze în societate cultura gender să educe fetele şi băieţii în spirit de parteneriat şi respect reciproc.

III. Administrarea disciplinei

Codul disciplinei în planul de învăţământ S.05.A.133

Anul predării

Semestrul Numărul de ore Evaluarea Responsabili de disciplinăCurs Semi-

narLaborator/ practice

Credite Examen, colocviu,proiect

III V 30 60 - 5 Examen Conf. univ.V.BodrugMagistruD.Bostan

IV. Tematica şi repartizarea orelor

Nr. T E M A O R E

Curs Seminare1. Introducere în teoria gender, obiectul

de studiu al disciplinei. 2 6

2. Abordarea integrată a egalităţii genurilor umane

2 4

3. Perspectiva socio-istorică a problemelor genurilor umane în Moldova

2 4

4. Gender în psihologie 2 4

5. Construirea socială a genului 4 66. Evoluţia socio-istorică a relaţiilor

genurilor umane în cadrul cuplului (prin prisma gender)

2 4

7. Familia contemporană din perspectiva gender

4 6

8. Violenţa domestică: identificare şi prevenire

4 6

9. Bazele comunicării genurilor umane 2 410. Stereotipurile gender: identificare şi

prevenire2 4

11. Dimensiunea de gen / gender a sistemului educaţional

2 4

12. Educaţia gender: oportunităţi şi perspective

2 4

Total 30 60

V. Obiective de referinţă şi conţinuturi

Obiective de referinţă Conţinuturi

Studentul va fi capabil:

să identifice noţiunile de sex, gen / gender, feminism; să analizeze şi să compare diferite curentele

feminismului; să analizeze conexiunile şi contradicţiile dintre

gender şi feminism; să determine principalele obstacole în promovarea

concepţiei de gen; să proiecteze recomandări pentru prevenirea

obstacolelor în promovarea concepţiei de gen;

să identifice şi să analizeze drepturilor umane ale femeilor;

să argumenteze avantajele psiho-sociale ale egalităţii dintre femei şi bărbaţi şi dezavantajele inegalităţii;

să enumere şi să descrie situaţii de încălcare a drepturilor genurilor(în special a drepturilor femeilor);

să identifice actele normative internaţionale şi naţionale ce reglementează egalitatea genurilor;

să analizeze avantajele actelor normative naţionale referitor la asigurarea egalităţii genurilor;

să conştientizeze abordarea integrată a egalităţii gender;

I. Introducere în teoria gender, obiectul de studiu al disciplinei

1. Identificarea noţiunilor de bază: sex, gen / gender, feminism. 2. Clasificări („două valuri”; „şase valuri” ale feminismului ) şi orientări de bază ale feminismului (liberal, marxist şi socialist, radical, ecofeminismul). 3. Obstacole în promovarea concepţiei de gen.

II. Abordarea integrată a egalităţii genurilor umane 1.Evoluţia drepturilor femeilor în contextul drepturilor umane. 2. Concepţia egalităţii genurilor în actele normative internaţionale. Exemple de încălcări ale drepturilor genurilor. 3. Acte normative naţionale ce reglementează egalitatea de gen.

să determine realizările şi problemele în situaţia femeilor şi bărbaţilor la diferite etape istorice;

să analizeze specificul formării sistemului gender sovietic;

să sintetizeze laturile pozitive şi negative vis-a-vis de situaţia actuală a femeilor şi bărbaţilor în Moldova;

să identifice priorităţile şi perspectiva socio-istorică a problemelor genurilor umane în Moldova;

să sintetizeze şi să analizeze aspectele biologice a diferenţelor de gen;

să analizeze şi să interpreteze adecvat manifestările particularităţilor sistemului nervos şi temperamentului la femei şi bărbaţi;

să analizeze ideile lui S.Freud cu privire la formarea identităţii sexuale;

să analizeze complexitatea ideilor lui S.Freud din perspectivă feministă;

să determine conexiunea dintre identificarea sexuală a omului şi influenţele externe;

să identifice interrelaţiile dintre imaginea mamei şi dezvoltarea psiho-sexuală a copilului;

să deducă tendinţele actuale în dezvoltarea psihologiei din perspectiva gender;

să identifice şi să analizeze diferenţele de sex şi cele de gen;

să analizeze identitatea de gen în calitate de fenomen social;

să înţeleagă etapele formării identităţii gender; să analizeze mecanismul formării identităţii gender; să sintetizeze factorii ce influenţează construirea

socială a genului; să analizeze constructiv teoriile dezvoltării gender; să definitiveze rolurile productive şi reproductive ale

femeilor şi bărbaţilor, nevoile de gen; să identifice şi să analizeze posibilele deformări ale

identităţii gender;

III. Perspectiva socio-istorică a problemelor genurilor umane în Moldova Evoluţia situaţiei femeii în Moldova în anii 1917/1918 – anii 30: realizări şi probleme (femeile din RASSM şi din Basarabia).Femeile şi bărbaţii din Moldova în anii 40-60. Femeile şi bărbaţii din Moldova în anii 60-anul 1990. Situaţia femeilor şi bărbaţilor în Moldova în anii 1990 – prezent.Convenţia CEDAW în Moldova, 1994.

IV. Gender în psihologieAspecte biologice a diferenţelor de gen (deosebirile morfologice şi fiziologice a femeilor şi bărbaţilor).Dimensiunea gender a manifestărilor particularităţilor sistemului nervos şi temperamentului (emotivitatea, memoria, percepţia etc.). Rădăcinile feminismului psihanalitic:A. Ideile lui S.Freud cu privire la formarea identităţii sexuale; B. Ideile lui S.Freud în viziune feministă (ideile lui K.Millet, J.Mitchell, B.Friedan).Psihanaliza şi feminismul. Feminismul împotriva determinismului biologic (A.Adler, K.Horney, C.Thompson).Imaginea mamei şi parentalitatea dublă în viziunea D.Dinnerstein, N.Chodorow.

V. Construirea socială a genuluiDeterminarea biologică şi socială a genului (caracteristicile genetice, gonadice, hormonale, somatice, civile, psihice). Etapele identităţii de gen / gender (Ia.Kolominschii şi M.Meltas; S.Tompson; S. Bern; B.Kagan ş.a.). Androginia.Teoriile psihologice ale dezvoltării identităţii gender (teoria cognitivă a dezvoltării, teoria instruirii sociale, teoria psihanalitică).Deformări a identităţii gender. Procesul de socializare, factorii decisivi în formarea identităţii gender (părinţii, jocurile,

să analizeze specificul relaţiilor femei şi bărbaţi în cadrul formelor de promiscuitate, poliginie şi poliandrie, monogamie;

să evidenţieze avantajele şi dezavantajele statutului femeilor şi bărbaţilor în celibat şi concubinaj;

să diferenţieze specificul gender al experimentelor „neofamiliale”;

să propună modalităţi de construire a relaţiilor dintre genuri în cadrul formelor alternative familiei;

să identifice aspectele gender ale familiei; să analizeze aspectele psiho-sociale ale lucrului casnic

şi a educaţiei copiilor; să sintetizeze specificul gender al trebuinţelor şi

scopurilor vis-a-vis de căsnicie a partenerilor maritali; să analizeze şi să proiecteze modalităţi de soluţionare

a conflictelor legate de compatibilitatea şi satisfacţia maritală a soţilor;

să modeleze relaţiile partenerilor maritali în bază de respect şi susţinere reciprocă;

să identifice stereotipurile gender, impactul lor asupra relaţiilor partenerilor conjugali şi modalităţile de depăşire a acestora;

să definească violenţa domestică; să identifice şi să analizeze tipurile şi factorii

favorizanţi violenţei domestice; să evidenţieze aspectul gender al violenţei

domestice ; să analizeze consecinţele psiho-sociale ale violenţei

domestice; să propună modalităţi de prevenire a violenţei

domestice; să modeleze consilierea femeilor şi bărbaţilor afectaţi

de violenţa domestică.

să conştientizeze importanţa comunicării pentru femei şi bărbaţi;

să sintetizeze şi să analizeze particularităţile gender ale percepţiei sociale şi atitudinilor faţă de persoane de alt gen;

să analizeze şi să înţeleagă specificul gender al

cărţile, mass-media etc.). Construirea rolurilor de gen.

VI. Evoluţia socio-istorică a relaţiilor genurilor umane în cadrul cuplului (prin prisma gender)Tipurile relaţiilor dintre genuri la diverse etape istorice de dezvoltare a familiei (promiscuitatea, poligamia, monogamia). Relaţiile dintre genuri în cadrul formelor alternative mariajului şi familiei (celibatul, concubinajul).Experimentele „neofamiliale” şi mutaţiile în familia modernă prin prisma gender (semicăsnicia, pseudocăsnicia, uniunile homosexuale, swingers).

VII. Familia contemporană din perspectiva gender Precizări conceptuale asupra familiei.Trebuinţe şi scopuri vis-a-vis de căsnicie a femeilor şi bărbaţilor. Compatibilitatea şi satisfacţia maritală a soţilor.Relaţiile gender şi lucrul casnic (diviziunea rolurilor casnice între partenerii conjugali, aspecte psiho-sociale ale lucrului casnic) .Mama şi tata – agenţi ai educaţiei familiale. Stereotipurile gender şi impactul asupra familiei.

VIII. Violenţa domestică: identificare şi prevenireAbordări conceptuale.Tipurile violenţei domestice (fizică, psihologică, sexuală, economică).Factorii favorizanţi violenţei domestice (socio-economici, culturali, instituţionali, cadrul legislativ).Dimensiunea gender a violenţei domestice.Consecinţele psiho-sociale ale violenţei domestice.

IX. Bazele comunicării genurilor umane Importanţa comunicării pentru femei şi bărbaţi. Particularităţile gender ale percepţiei sociale. Atitudini faţă de persoane de alt gen.

comunicării; să determine obstacolele în comunicarea femeilor şi

bărbaţilor şi posibilităţile de înlăturare a acestora; să modeleze situaţii de comunicare eficientă dintre

femei şi bărbaţi;

să definească şi să analizeze noţiunile de stereotip gender, sexism, patriarhat;

să analizeze imaginea femeilor şi bărbaţilor în conştiinţa socială;

să modeleze situaţii de transformare a reprezentărilor sociale tradiţionale vis-a-vis de menirea femeilor şi bărbaţilor

să proiecteze strategii comportamentale ale femeilor şi bărbaţilor în diferite situaţii de viaţă;

să analizeze noţiunile de feminitate şi masculinitate prin prisma gender;

să identifice stereotipurile gender şi impactul lor asupra dezvoltării personalităţii femeilor şi bărbaţilor;

să propună recomandări pentru depăşirea stereotipurile gender;

să înţeleagă dimensiunea gender a sistemului educaţional;

să identifice diferenţele de gen în sistemul educaţional pe verticală şi pe orizontală;

să înveţe a opera cu indicatorii cantitativi şi calitativi la analiza gender a sistemului educaţional;

să înveţe a analiza conţinuturile materialelor didactice prin prisma gender;

să conştientizeze importanţa instituţiilor educaţionale în formarea individului gender sensibil;

să definească educaţia gender; să identifice şi să analizeze scopul şi obiectivele

educaţiei gender; să evidenţieze factorii favorizanţi educaţiei gender ; să analizeze obstacolele şi consecinţele acestora în

educaţia gender a tinerilor; să propună modalităţi de prevenire a atitudinilor şi

comportamentelor sexiste a tinerilor; să sintetizeze şi să analizeze avantajele şi

dezavantajele în educaţia gender a populaţiei;

Specificul gender al comunicării (cercul de comunicare, frecvenţa comunicării, stilurile de comunicare afemeilor şi bărbaţilor).Modalităţi de comunicare eficientă dintre femei şi bărbaţi. Obstacole în comunicarea femeilor şi bărbaţilor.

X. Stereotipurile gender: identificare şi prevenirePrecizări conceptuale (stereotipurile gender, sexism, patriarhat).Stereotipurile gender culturale şi personale. Imaginea femeilor şi bărbaţilor în conştiinţa socială. Reprezentările sociale vis-a-vis de menirea femeilor şi bărbaţilor.Feminitatea şi masculinitatea tradiţională / modernă. Gender şi moda. Gender şi vicii sociale.Patriarhatul şi marginalizarea femeii. Riscurile stereotipurile gender asupra dezvoltării personalităţii femeilor şi bărbaţilor.

XI. Dimensiunea de gen / gender a sistemului educaţional Gender şi educaţie. Sistemul educaţional şi diferenţele de gen pe orizontală (feminizarea/macsulinizarea unor domenii de studii etc.) şi pe verticală (ierarhiile administrative în dependenţă de sex etc.).Analiza cantitativă şi calitativă a dimensiunii gender a sistemului educaţional (nr. total de fete şi băieţi incluţi în educaţie, rata admiterii, rata analfabetismului şi abandonului şcolar; conţinutul programelor şi materialelor didactice etc.).

XII. Educaţia gender: oportunităţi şi perspective Abordări conceptuale. Experienţe internaţionale în domeniu.Scopuri şi obiective ale educaţiei gender a diferitor categorii ale populaţiei.Educaţia gender din perspectivă socială (imagini şi poziţii sociale, bariere sociale etc.).Educaţia gender din perspectivă personală

să conştientizeze importanţa construirii relaţiilor femeilor şi bărbaţilor în bază de respect, toleranţă şi parteneriat;

(corelaţia comportament social/individual, aşteptări şi atitudini sociale/individuale etc.).Tehnologii educaţionale. Avantaje şi dezavantaje în educaţia gender.

VI. Lucrul individualFinalităţile Strategii de realizare Produsul

preconizatCriterii de evaluare

Să evalueze mediul informaţional/materialul didactic/ activităţile nonformale ale unei instituţii educative utilizînd matricea indicatorilor de gen

Observări în instituţii

Conversaţie Studierea

documentelor Analiza de

conţinut

Raport de evaluare

Prezenţa spiritului critic;Utilizarea indicatorilor specificaţi în matrice;

Să elaboreze proiecte ale orelor educative pe tematica educaţiei de gen

Lucrul individual

Proiecte ale orelor educative

Capacitatea de a prezenta şi a apăra produsul preconizat

Aprecieri din partea colegilor

VI. Referinţe bibliografice de bază:

1. Bodrug V., Saca S., Poustovan I. Gender şi Educaţie: note de curs. Chişinău, Centrul Editorial al USM, 2001.

2. Bodrug-Lungu V. Educaţia gender – component important al democratizării societăţii în Democratizarea societăţii din perspectiva gender (Culegere de materiale) / PNUD Moldova, Gender-Centru. Chişinău: Centrul ed. Al USM, 2002.

3. Bodrug-Lungu V. Violenţa prin prisma gender. Chişinău: CEP USM, 2003.4. Bodrug-Lungu V, Teză de doctor habilitat – Fundamentarea pedagogiei de gen,

Chişinău, 2008.5. Dragomir O., Miroiu M., Lexicon feminist /ed: Iaşi; Polirom, 2002.6. Mitrofan I., Ciupercă C. Incursiune în psihosociologia şi psihosexologia familiei.

Bucureşti, Edit Press Mihaela S.R.L., 1998.7. Rădulescu S. Sociologia şi istoria comportamentului sexual „deviant”. Bucureşti, Ed.

Nemira, 1997.8. Fete şi băieţi Parteneri în viaţa privată şi publică – perspective de gen -. CPE.

Bucureşti, NEMIRA, 2003.9. Берн Ш. Гендерная психология. – СПб.: прайм-ЕВРОЗНАК, 2001. (Секреты

психологии).10. Ильин Е.П. Дифференциальная психофизиология мужчины и женщины. – СПб.:

Питер, 200311. 12.Словарь гендерных терминов / Под ред. А.А.Денисовой /. М.: Информация

XXI век, 2002.