Patrick Saint-Paul, Le Peuple des ruts

@ Editions Grasset & Fasquelle, 2016

@ 2016 by Editura POLIROM, pentru edilia in limba romini

Aceasti carte este protejatd prin copyright. Reproducerea integrali sau par;iald,

multiplicarea prin orice mijloace gi sub orice formi, cum ar fi xeroxarea, scanarea,

tr*rpun"r"" in format eleitronic sau audio, punerea la dispozilia publici, inclusivprin internet sau prin relele de calculatoare, stocarea permanentA sau temporard pe

iispozitive sau sisieme cu posibilitatea recuperirii informaliilor, cu scop comercial sau

gratuit, precum 9i alte fapie similare sdvArgite f6ri permisiunea scrisi a delinitoruluiIopyriglitului reprezinti o incilcare a legisla;iei cu privire la proteclia proprietiliiiniileciuale 9i se pedepsesc penal gilsau civil in conformitate cu legile in vigoare.

Foto coperti: @ @ Uy Benjamin Chan, @ @ by Bridget Coila

www.polirom.ro

Editura POLIROMIa9i, B-dul C-atol I nr. 4; P,O. BOX 266,700506Bucuregti, Splaiul Unirii nr. 6, bl. B3A, sc. 1, et. 1,

sector 4, 040031, O.P. 53

Descrierea CIP a Bibliotecii Nadonale a Romdniei:

SAINT-PAUL, PATRICKOamenii-Sobolani: in subteranele interzise ale Chinei / Patrick Saint-Paul; trad.:

Nicolae Constantinescu. - Iagi: Polirom, 2016

ISBN print: 978-973-46-6235-7ISBN ePub: 97 8-973-46-6440-5ISBN PDF: 978-973-46-6441-2

I. . Constantinescu, Nicolae (trad.)

331.5s6(s 10)

Printed in ROMANIA

Patrick Saint-Paul

0AIt,lENil-$0B0tANt

ln subteranele interzise

ale Chinei

Traducere de Nicolae Constantinescu

POLIROM2016

Cuprins

Capitolul 1. $obolani riticitori ln regatul dezmi;uluimercantil ......i..... ....5Capitolul2.Traseucuobstacole ...:.....:.. ....20Capitolul 3. Un gobolan de canal revine printre oameni. . .2/Capitolul 4. Addpostul de laJulong Garden . ...,.. . . ... . 46

Capitolul 5. Chinezoaice in pragul crizei de hervi. . . . .

Capitolul 6. VizitI surprizd ... .

Capitolul 8. Tinerege ingropatd

Capitolul 9. Mingong-ii, fluritori de megalopolisuri . . .

Capitolul 10. O noaptela,,qobolani?.......... : ....Capitolul 11. Regi gi regigori la,,gobplani'

Capitolul 12. Artigti ieqiti din vjzuini. . . . . :

Capitolul 13. Miliardarul Si ,,Qobolaniit'. .

Capitolul 14. Partidul atotputernic, Dumnezeudeasupra,,gobolanilor". . . . .

Mulyumiri

..66

. .87

..93

.120

. 139

, 158

. 165

. t74

. 190

.204

.275

.221

Ceprrolul 1

$obolani riticitori in regatuldezmi;ului mercantil

,,Am o singuri insugire bunI, ener-gia stlruitoare a gobolanilor, care arroade otrelul dacd ar trii c0t corbii."

Balzac

Executi cu precizie gi elegantri un lutzr. Strinsd inmica ei veste de bland, tinira patinatoare cu pirulimpletit in coditre gerpuiegte acum pe gheatri mergindcu spatele, cu mAinile in golduri, pe melodia Memory a

Barbrei Streisand. Cu coatele sprijinite de o balustraddde sticld, mama igi supravegheazd. copila-minune cu oprivire distratd, consultindu-gi regulat iPhone-ul ulti-mul model de culoarea ,,aurului". Altri pdringi au pro-fitat de ora de curs ca sI faci cumplrdturi gi agteaptlrdbdltori cu sacoge mari Louis Vuitton, Hermds sau

Prada aqezate la picioare.La addpost de poluarea care infecteazl Beijingul

mai mult de jumitate de an, micii privilegiatri ai

1. La patinaj, sirituri executati prima oard de austriacul AloisLutz in 1913 (n.tr.).

6 Oamenii-Sobolani

superputerii economice pot si vind sd patineze fie vard,fie iarnl in centrul comercial China World, cel maimare mall de lux din capitala chinezd,. Mdsur6nd 800 demetri pItratri, pista a fost numitd Cool Ice Rink. Veritabillvitrini a insolentei reugite economice a Chinei din ulti-mii treizeci de ani, cele trei turnuri ale China World,a cdror construcfie a inceput in 1985 gi s-a terminatin 2010, troneazd, in mijlocul zg6rie-norilor de sricllultramoderni din Central Business District, centrul deafaceri pe care locuitorii oragului il numesc cu initrialele,CBD. Primitor cu striinii, China World se definegtefoarte modest ca ,,locul unde China se intilnegte culumea". Printrii rogii, mogtenitori putrezi de bogatri airegimului comunist, in costume italiene croite impe-cabil, strdbat in lung gi in lat cei 100 000 de metripdtratri de culoare din marmurl, intinse pe patru etaje,trecind cu un aerblazat prin fatra vitrinelor celor apro-ximativ 300 de magazine de lux: Berluti, Dior, Monclersau Leica... Sotrii sau concubine ale unor indivizi cuaveri construite fulgeritor gratrie aqa-numitei guanxi -indispensabila retrea de relalii, unde Partidul ComunistChinez (PCC) se afli in centrul unei pdnze de pdianjenfdrd care'este imposibil si ai succes in RepublicaPopulard - igi satisfac parima cumpdriturilor.

O armati foarte discretd. de angajali harnici se ocupdde intreqinere: ayi, acele,,mitugi" sau femei de serviciuin uniformi albastrd, se ingrijesc de pardoseli 9i devitrine, altrii, in uniforme cenugii - bdrbatri gi femei -,se ocupi de toalete, unde impart sipun gi hirtie pen-tru mAini. Ei sunt spiridupii dezvoltirii chineze. Darviatra lor nu e deloc una de basm. Aproape toti suntmingong, muncitori migrantri, care gi-au pirisit cu zecile

$obolani rdtdcitori tn regatul denndgului mercantil 7

de milioane satele unde nu existi locuri de muncipentru a veni ln masi in metropole in ciutarea uneislujbe, inscriindu-se in cea mai mare migralie umanldin istorie. BogItria unei lIri intregi, primd putere eco-

nomici mondiald in devenire, s-a construit pe umeriiacestei mase muncitoare.

La Beijing, ca in majoritatea marilor metropole chi-neze, unde prelul'locuinlelor a explodat, mulli astfel

de muncitori angajagi in domeniul serviciilor, pe $an-tiere sau care acceptl rdnd pe rind mici joburi prostplS.tite in agteptarea unui loc de muncd mai stabil suntfortratri sd triiascd sub plmdnt. Aceasti comunitatevenitl din toate coltrurile tririi, formati din diferiteminoritili etnice, a ajuns in cele din urml sI adopteporecla pe care a primit-o: shuzu,,,oamenii-gobolani".La Beijing, ea locuiegte in nenumlratele subsoluri gi

uneori in gurile de canalizare. 7 milioane de mingong,

la o populatrie de 27 de milioane de locuitori, contri-buie la dezvoltarea nebuneascl a unei capitale unde au

venit si caute o viali mai bunl gi pe care au flcut-o sitreaci de la era ricaelor la cea de putere globali. Uitaliai dezvoltirii, sunt deseori exploatatri gi consideralicetiteni de rangul doi. Soarta lor este comparabili cu

aceea a clasei muncitoare din oragele europene in timpulrevoluliei industriale din secolul al XIX-lea. Conformestimlrilor, mai bine de un milion dintre ei migunl inaceste subterane. Lipsitri de hukou, permisul de rezi-den1i, document magic flri care nu Pot avea acces laprotectia sociald, la asigurarea de slnitate sau si-giinscrie copiii la gcoall, ei nu beneficiazd de drepturielementare. Blocali la capltul de jos al scdrii sociale,

se aga[A de speranla cI vor ajunge si urce citeva trepte.

8 Oamenii-sobolani

,,Muncitorii migrantri locuiesc sub pimAnt, ca gobo-lanii, gi trLiesc in aceleagi condilii ca aceste rozdtoare,cu lumind naturald putinl sau chiar flri lumind giintr-un habitat foarte umed", explicd Lu Huitin, profesorde sociologie la Universitatea din Beijing. ,,De aceeaau fost poreclili astfel. Daq spre deosebire de cazul gobo-lanilol traiul in astfel de condi;ii este foarte ddunitorpentru sinltatea oamenilor. Ei contracteazd. boli depiele 9i suferd psihologic. Numlrul cazurilor de depresiein rdndul oamenilor-gobolani este foarte mare. Existdriscuri de accidente - incendii, inundatrii sau asfixieri -,care omoarl in fiecare an multri oameni in aceste sub-terane. Iar muncitorii migrantri, tinerii cu diplomi incdutare de lucru gi tinerii ce au un loc de muncd prostpldtit, care populeazi subsolul capitalei, sunt departede a fi diunltori. Ei joac5. un rol esential in dezvoltareaeconomicd a Beijingului. Totugi, cind lucrezi in centruloragului, e aproape imposibil si gisegti o locuinlddecentd. Totri mingo,ng-ii sperd sI-9i imbundtdtreascinivelul de trai gi si poatd locui intr-o zi la suprafatri.Dar igi dau seama cd salariile lor rdmin la acelagi nivelqi sunt obligali sd rim6.nd in bdrlogurile lor."

La China World, mai mult decdt in alte pdrtri,,,gobo-lanii" intdlnesc zilnic, uneori gi noaptea, la locul demuncd, visul chinez de glorie redobAnditd, de puteregi de prosperitate. Dar acesta le este inaccesibil. Ei seafld in prima linie in fatra falimentului ideologic chinezcare ii menfine la pragul de jos intr-o trari cu inegali-tdtri strigdtoare la cer, degi proclamd in continuarevir-tufile egalitarismului comunist.

Orice tentativd de a purta o conversalie cu o ayi dinChina World este sanc[ionatl cu o privire pierdutd qi

$obolani rdtdcitori in regatul dezmdsului mercantil 9

terorizatd. Curiozitatea fatrd' de cealaltd lume existd.

Dar muncitoarele au dreptul si intre in contact cu ea

intr-un singur scop: s-o serveascd.

- Nu pot si vorbesc cu dumneavoastrd, zice o

tindrd cu o cArpi de spllat pe jos 9i o gdleatd in mdini,

accelerind nervoasd pasul. N-am voie. Peste tot sunt

calnere de luat vederi. Ne supravegheaza permanent'

Conducerea e foarte asprd aici. Suntem obligagi sd

muncim tot timpulNu are nimic, dar ii e frici si nu piardi totul' SI

Iucrezi la China World, unde salariul este sensibil mai

bun dec6t in alti parte, este considerat un privilegiu

in universul ,,gobolanilor umani". Nimeni nu vrea sd

stea de vorbi cu noi. Mica noastrl manevri a fost

demascati. Nu ne afldm acolo ca si consumim, ca

toat6lumea. Riticim cu pas domol 9i degajat in agtep-

tarea unei prdzi. Dar, indati ce ne apropiem de ei,

,,sobolanii umani", speriatri, o iau la fug5.

Descurajat, dupd mai multe zile de v0nitoare inu-

tild, md pregltesc sI mi retrag. Cu acelagi sentiment

umilitor pe care il are un pescar ce se intoarce din larg

fdra sd fi prins nimic. Dar nu inainte sd fi aruncat o

ultimi nadd. Am reperat o tAnIri, agent de intretrinere,

cu un aer mai blAnd decAt celelalte gi care incetinegte

pasul cind trece pe lAngd mine, lis1nd ochii in jos ca

si nu-mi intAlneascd privirea. Acceptd, pind la urmd,

sI schimbim cAteva cuvinte. Spune cd se nume$te

Shen gi cI a plecat din provincia ei, Sichuan, acum

opt ani, ca sd-qi caute norocul la Beijing. Atunci avea

18 ani gi tocmai terminase gcoala. Lucteazd la China

World de cinci ani. Jine in mdinile ro9ii o mdturd cu

coadi gi afiqeazd un zlmbet frumos, aruncAnd in

10 Oamenii-Sobolani

acelagi timp priviri nelinigtite. Shen locuiegte de doiani in estul oragului Beijing, aproape de Universitateade Comunicatrii, la o jumitate de ori cu metroul delocul de muncd. A inchiriat o cdmdrutrd de opt metripdtragi, impreund cu o colocatard, intr-un subsol pen-tru 800 de yuani (115 euro) pe lund. gi zice cd, arenoroc ci existd o risufldtoare, care ii permite sd respireaerul ce vine de afari in zilele de vard cu cdlduri sufo-cantd. Cele doui colocatare au un mic regou electricca si-gi incdlzeascd. mdncarea in cameri. Au acces la obaie comun5., unde minutele de dup sunt numirate peo cartell preplititd.

Aceste locuintre, care se inchiriazd la jumitate depret faid de un spatiu echivalent aflatla suprafali, aufost construite pe vremea lui Mao Zedong. Atunci c6.ndtensiunile dintre Beijing gi Moscova erau la apogeu, inplin RS.zboi Rece, 9i Benjingul igi disputa cu Moscovasuprematia ideologici asupra blocului comunist, Maoordonase construirea unei vaste retrele de addposturisubterane la Beijing. tn 1969, pe cdnd incidentelearmate dintre cele doul glri se inmultreau de-a lungulfrontierei lor naturale, fluviul Amur, Mao a dat dispo-zi;ie ,,sd se sape tuneluri adinci" pentru protejareaRepublicii Populare impotriva unor eventuale raiduriaeriene sovietice. La Beijing, 300 000 de persoane auluat parte la aceastd actiune, sip6.nd vreo 20 000 deaddposturi. Acest ansamblu arhitectural formeazd unadevS.rat orag sub plmdnt, compus din culoare ce leagdpunctele nevralgice ale capitalei de la suprafatri cu add-posturi antiaeriene sau cu gcoli, spitale, uzine, maga-zine, restaurante, teatre gi un patinoar.

Dupi moartea lui Mao, strategia de deschidere lan-sate de Deng Xiaoping a dus la o politicd economici

$obolani rdtdcitori tn regatul dezmdyului mercantil 1 I

mai pragmatici gi suprafelele subterane au fost v6n-

dute, Biroul de Apdrare Civild al guvernului ddnd dis-pozifle si se obtrind profit. Atunci s-au creat in subsolul

oragului in jur de 800 de pensiuni, precum gi spitale,

supermarketuri gi cinematografe. in lgg6, guvernul a

legiferat aceaste schimbare adoptind o lege care obligafiecare clidire noud din megalopolis sd construiascd

asemenea refugii. $i, in mdruntaiele acestuia, a apdrutun adevirat orag, care se intinde pe mai multe niveluri.Febra imobiliard, sursd permanentd de nemultrumiregi nu numai in rindul claselor pauperizate, i-a impinspe mingong-ii din Beijing si locuiascd in aceste spaliideseori insalubre. Salariul lor mediu atinge vreo 3 000

de yuani pe luni (430 de euro). Dar la Beijing, oragul

cel mai scump din China continentall, pretrul mediu

pe metru pdtrat la cumpirare este de 31 465 de yuani(3 S20 de euro). Pretrul mediu al unei locuinle in capitald

este de 13,3 ori mai mare decit venitul mediu anual,

conform presei oficiale chineze... Banca Mondial5 con-

sideri ci diferentra dintre venit gi pretrul locuintrei nu

trebuie s[ depdqeasci un raport de 1 la 5. De-a lungulanilor, autoritigile au ordonat inchiderea celor mai

vechi gi mai periculoase locuintre subterane. Primiriaestimeaze ci in prezent sunt inchiriate in jur de 6 000

de subsoluri. Vinzarea lor este interzisd de cAtriva ani.

in realitate, cum se intXmpli deseori in China, unde

regulile 9i legile sunt ocolite din pragmatism, pentru

a favoriza dezvoltarea economici saq a inlesni pros-

perarea afacerilor vreunui functrionar corupt, s-a insta-

lat o zond, gri. $i autoritdtrile au incredintat gestionarea

anumitor subsoluri unor ,,manageri", ordonind inschimb inchiderea altor locuinle, a cdrot existentrS este