23 aprilie: ziua forÞelor terestre romÂne cuprinsprocesul de profesionalizare a armatei. aceasta...

PUBLICAÞIE EDITATÃ DE STATUL MAJOR

AL FORÞELOR TERESTRE

ww

w.f

ort

er.

ro

REDAC}IAstr. Drumul Taberei nr. 9-11

sector 6 cod 061416

BUCUREªTI

tel: 021-318 22 47

021-318 53 67 int. 189, 389

fax: 021-318 53 65

021-318 22 47

Copyright:este autorizatã orice reproducere,

fãrã a percepe taxe, cu condiþia

indicãrii cu exactitate a numãrului

ºi a datei apariþiei publicaþiei

B 00420 C: 4152/06

REDACTOR-ªEF

Locotenent-colonel

Dragoº ANGHELACHE

SENIOR EDITOR

Colonel (r.) Nicolae DINU

REDACTOR

Sublocotenent

Andreea FLEANCU

SECRETAR DE REDACÞIE

Maior Luigi-Mihail COJOCARU

TEHNOREDACTARE

Elena RÃDULESCU

CORECTURÃ

Cristina BULEA

PROCESARE TEXTE

Plt. adj. Adrian IUZIC

Filofteia LINCÃ

ADMINISTRAÞIE ªI EXPEDIÞIE

Plt. adj. Adrian IUZIC

www.forter.roe-mai l : r [email protected]

Coperta 1Militar în misiune în Afganistan

foto: lt. Alice MOLDOVAN

Coperta 2Patrula deºertului

foto: mr. Renato NADOLU

Coperta 4Bucuria întoarcerii acasãfoto: plt.maj. Dan BOBAN

CuprinsNr. 1 Aprilie 2006

23 APRILIE:ZIUA FORÞELORTERESTRE ROMÂNE

Mesaje cu ocaziaZilei Forþelor Terestrep.3

COLOANA VERTEBRALÃ

IInnssttiittuuþþiiaa ccoonnssiilliieerruulluuii ccoommaann-ddaannttuulluuii ppeennttrruu pprroobblleemmeelleemmaaiiººttrriilloorr mmiilliittaarrii ººii ssuubbooffiiþþee-rriilloorr pp..3300Plutonier-adjutant Ion MARIN

FFoorrmmaarreeaa ººii eevvoolluuþþiiaa îînn ccaarriieerrããaa ssuubbooffiiþþeerriilloorr ººii mmaaiiººttrriilloorr mmiillii-ttaarrii pp..3311Colonel Mihai CIUNGU

ACTUALITATE

CCoommaannddaannttuull ffoorrþþeelloorr tteerreessttrree aammeerriiccaannee ddiinnEEuurrooppaa ss-aa îînnttââllnniitt ccuu ººeeffuullSSMMFFTT pp..99

AAnnaalliizzaa ssttããrriiii ssttrruuccttuurriilloorr îînnaannuull 22000055 pp..1100Nicolae DINU

CCoommaannddaammeennttuull SSEEEEBBRRIIGG ddee llaa CCoonnssttaannþþaa aa pplleeccaatt îînn mmiissiiuunnee îînn AAffggaanniissttaann pp..1133Locotenent-colonel

Dragoº ANGHELACHE

CCoonnssffããttuuiirreeaa ddee lluuccrruu ppeepprroobblleemmee ddee iinntteeggrraarree ººii aaffiirr-mmaarree aa ffoorrþþeelloorr ddeessttiinnaatteeNNAATTOO pp..2200Maior Luigi-Mihail COJOCARU

TEATRE DE OPERAÞII

SSppeecciiffiiccuull rroommâânneesscc aall mmiissiiuunniilloorrCCIIMMIICC îînn AAffggaanniissttaann pp..1144Locotenent Alice MOLDOVAN

ZIUA AUTOMOBILIªTILORMILITARILLaa mmuullþþii aannii,, aauuttoommoobbiilliiººttiilloorrmmiilliittaarrii !! pp..2244Sublocotenent Andreea FLEANCU

TTrraannssppoorrttaattoorriiii BBrriiggããzziiii 11LLooggiissttiiccee pp..2266Locotenent-colonel

Dragoº ANGHELACHE

SPORT

LLoottuull FFTTRR aa ppaarrttiicciippaatt llaa ccoonnccuurrssuulliinntteerrnnaaþþiioonnaall ddee sscchhii CCAASSTTAA 22000066pp..5522

CCoooorrddoonnaatteellee ssppoorrttuulluuii mmiilliittaarr îînnffoorrþþeellee tteerreessttrree pp..5544Sublocotenent Andreea FLEANCU

CCaalleennddaarr ssppoorrttiivv 22000066 pp..5566

ISTORIE

PPrriimmaa uunniittaattee ddee ccããii ffeerraattee ddiinnAArrmmaattaa RRoommâânnãã ººii aappoorrttuull ssããuu îînnpprriimmuull rrããzzbbooii mmoonnddiiaall pp..4488

Colonel (r) Valeriu CREÞU

EVENIMENTÎN LUPTÃ CU MUNTELE

CCooooppeerraarreeaa ddiinnttrree vvâânnããttoorriiii ddeemmuunnttee ººii ggeenniiººttii aa ffoosstt eexxcceelleennttããpp..3344Maior Luigi-Mihail COJOCARU

ÎÎnncclleeººttaarreeaa ccuu ssttâânnccaa pp..3366Locotenent-colonel

Dragoº ANGHELACHE

IInntteerrvveennþþiiaa BBaattaalliioonnuulluuii 3333VVâânnããttoorrii ddee MMuunnttee llaa CCââiinneenniipp..3388Sublocotenent Andreea FLEANCU

Tipãrit lla CCentrul TTehnic EEditorial aal AArmateitel: 0021-2224 226 334fax: 0021-2224 004 005

OPINIIEExxtteerrnnaalliizzaarreeaa pprreessttããrriilloorr ddeesseerrvviicciiii îînn ffoorrþþeellee tteerreessttrreepp..4411Maior Luigi-Mihail COJOCARU

DDeezziinnffoorrmmaarreeaa,, ppaarrttee ccoommppoo-nneennttãã aa pprroocceessuulluuii ggeenneerraall ddee iinnffoorrmmaarree ((11)) pp..4433Colonel dr. Adrian TONEA

ACTUALITATEA MILITARÃ

IIttaalliiaa ssee aallããttuurrãã pprrooiieeccttuulluuii aammee-rriiccaann ddee rraacchheettee aannttiirraaddaarr pp..4444Maior Luigi-Mihail COJOCARU

LLiimmbbaa rroommâânnãã îînn ffoorrmmaatt ddiiggiittaallpp..4455Locotenent-colonel

Dragoº ANGHELACHE

UUSS AArrmmyy rreeddeessccooppeerrãã iimmppoorr-ttaannþþaa ““uullttiimmiilloorr 330000 ddee mmeettrrii””pp..4466Locotenent-colonel

Dragoº ANGHELACHE

AAAAllllãããã ttttuuuurrrraaaa þþþþ iiii -- vvvvãããã cccceeeelllleeee iiii mmmmaaaaiiii ppppuuuutttteeeerrrrnnnn iiiicccceeee ffffoooorrrr þþþþeeee!!!!

3Aprilie 2006

MESAJ cu ocazia sãrbãtoririiZilei Forþelor Terestre

Meesajee

ZZiiuuaa FFoorr]]eelloorr TTeerreessttrree

Domnilor generali, ofiþeri, maiºtri militari, subofiþeri,militari angajaþi pe bazã de contract ºi personal civil,

Dragi ostaºi,

Sãrbãtorirea Zilei Forþelor Terestre îmi oferã plãcutaocazie de a vã adresa sincere felicitãri pentru activitateadesfãºuratã în îndeplinirea misiunii nobile de apãrare asuveranitãþii, independenþei ºi integritãþii României.

Semnificaþia acestei sãrbãtori este marcatã în fiecarean, la 23 aprilie, de prãznuirea Sfântului Mare MucenicGheorghe, Patronul Spiritual al Forþelor Terestre - cea maicuprinzãtoare ºi reprezentativã categorie de forþe aArmatei României. Sãrbãtoarea constituie un prilejdeosebit de a rememora ºi cinsti faptele de arme alemilitarilor de toate gradele din trupele terestre, care aufãcut suprema jertfã pe câmpurile de bãtaie. Suntemonoraþi ca, ºi de aceastã datã, sã le cinstim memoria ºi,totodatã, sã aducem omagiul nostru tuturor celor care, învremuri de restriºte pentru þarã, au servit, cu credinþã ºionoare, patria ºi poporul român. Eroismul ºi jertfa lor suntpilde de urmat în demersurile noastre pentru construireaprezentului ºi viitorului României.

În calitate de þarã membrã NATO participãm,împreunã cu prietenii ºi partenerii noºtri din Alianþã, lapromovarea unor decizii politice ºi militare cu impactmajor asupra stabilitãþii ºi securitãþii internaþionale,contribuind la reconstrucþia politicã, democraticã,economicã ºi socialã a unor regiuni ºi þãri, precumBalcanii de Vest, Afganistan ºi Irak.

Eforturile þãrii noastre ºi, totodatã, ale ArmateiRomâniei de integrare în structurile NATO, precum ºireformele promovate în scopul afirmãrii valorilordemocraþiei, consolidãrii statului de drept ºi structuriloreconomiei de piaþã, reprezintã garanþia sigurã aîndeplinirii obiectivului nostru de integrare în UniuneaEuropeanã.

De modul în care ne vom respecta angajamenteleinternaþionale, dar ºi cele faþã de cetãþenii României, vadepinde locul pe care þara noastrã îl va ocupa în rândulþãrilor europene. Trebuie sã confirmãm, încã o datã, cãsuntem un popor demn ºi responsabil.

Prin rezultatele obþinute zi de zi, militarii din ForþeleTerestre au dovedit cã sunt pregãtiþi sã-ºi îndeplineascãtoate obiectivele ºi misiunile cu profesionalism,transformându-se într-o categorie de forþe puternicã,capabilã sã rãspundã cerinþelor naþionale ºiangajamentelor internaþionale asumate de þara noastrã.

În conºtiinþa românilor, Armata rãmâne garantulvalorilor fundamentale ale statului de drept ºi, totodatã,participantã activã ºi credibilã la acþiuni multinaþionalepentru întãrirea stabilitãþii ºi securitãþii globale. Mereu ladatorie, militarii Forþelor Terestre au acþionat constantpentru desfãºurarea procesului de transformare ºirealizarea unor structuri profesioniste, pe deplincompatibile cu armatele þãrilor membre ale Alianþei Nord-Atlantice. Prin participarea la misiunile internaþionale cupeste 2000 de militari, Armata este un puternic promotoral politicii externe româneºti.

În acest context, doresc sã mulþumesc militarilorromâni care, astãzi, se aflã la datorie, departe de þarã ºi decei dragi, în teatrele de operaþii din Bosnia-Herþegovina,Irak ºi Afganistan. Le adresez calde felicitãri ºi leapreciez curajul, profesionalismul ºi eforturile pe care lefac pentru a reda speranþa celor afectaþi de tragediarãzboiului, într-un viitor mai bun.

ªi cu aceastã ocazie, constat cu satisfacþie cã, ori decâte ori þara noastrã s-a confruntat cu dezastre naturale ºiautoritãþile statului au apelat la Armatã, dumneavoastrã,militarii din Forþele Terestre, aþi rãspuns de fiecare datã„Prezent la datorie!”. Aþi ajutat la înlãturarea efectelordezastrelor naturale provocate de inundaþiile de anultrecut, de alunecãrile de teren de pe Valea Oltului dar ºi laacþiunile de combatere a efectelor gripei aviare. Pentrutoate acestea vã aduc mulþumirile mele sincere.

În încheiere, vã urez succes în activitate, un cãlduros„La mulþi ani” ºi, întrucât Ziua Forþelor Terestre estesãrbãtoritã în sfânta zi a naºterii mântuitorului nostru IsusHristos, vã transmit dumneavoastrã ºi familiilordumneavoastrã tradiþionalul „Paºte fericit”!

TRAIAN BÃSESCU,PREªEDINTELE ROMÂNIEI

Meesajee


4 Revista Forþelor Terestre Nr. 1

Ordinul ministrului Apãrãrii Naþionaleprivind aniversareaZilei Forþelor Terestre

Sãrbãtorirea celei mainumeroase categorii de forþeale Armatei României în

ziua în care prãznuim pe Sfântul MareMucenic Gheorghe, Purtãtorul deBiruinþã, patronul militarilor dinForþele Terestre Române, îmi oferãfericitul prilej de a vã adresadumneavoastrã, tuturor celor careslujiþi cu credinþã interesele naþionaleîn cadrul acestei categorii de forþe,cele mai alese sentimente ºi felicitãripentru devotamentul ºiprofesionalismul pe care le dovediþi înîndeplinirea misiunilor ce vã revin.

Este o zi în care se cuvine sãcinstim memoria celor ce au luptat de-a lungul timpului pentruneatârnarea neamului ºi sã le aducemun pios omagiu celor care ºi-au datviaþa pe câmpul de luptã: infanteriºti,vânãtori de munte, cercetaºi,paraºutiºti, artileriºti, tanchiºti, geniºti,chimiºti ºi transmisioniºti.

Profundele transformãri pe care le-a traversat Armata României ºi,implicit, Forþele Terestre Române,profesionalismul dovedit dedumneavoastrã în exerciþiiledesfãºurate în þarã sau în misiunileexecutate peste hotare, au sporitcredibilitatea instituþiei militare degarant al independenþei naþionale ºidemocraþiei constituþionale.

Militarii din Forþele Terestre aflaþisub drapel, în afara hotarelor patriei,

ºi-au transformat numele în renume,datoritã profesionalismului cu care îºiîndeplinesc misiunile, a respectului ºiomeniei dovedite în relaþiile cupopulaþia localã.

De fiecare datã când þara noastrã afost încercatã de vicisitudinile naturii,dumneavoastrã, împreunã cu camaraziidin celelalte categorii de forþe, aþirãspuns cu promptitudine ºiprofesionalism solicitãrilor, fieintervenind nemijlocit în ajutorul ºisalvarea populaþiei cu tehnica dindotarea unitãþilor dumneavoastrã, fieparticipând la deblocarea unor cãirutiere.

Procesul de transformare a ForþelorTerestre cunoaºte noi valenþe. Renun-þarea la stagiul militar obligatoriureprezintã o etapã importantã înprocesul de profesionalizare a armatei.Aceasta va conduce la selecþionareanumai a acelor oameni care auafinitate pentru meseria armelor, ceeace va avea ca efect o mai mareresponsabilitate ºi profesionalism înexecutarea misiunilor. ªi acest pas,alãturi de cei realizaþi anterior, ne vaapropia mai mult de obiectivul nostru,de a realiza o forþã militarã eficientã ºiflexibilã, capabilã sã rãspundãcerinþelor naþionale de securitate ºiîmpreunã cu aliaþii sã desfãºoaremisiuni pentru combatereaameninþãrilor la adresa pãcii ºisecuritãþii mondiale.

Domnilor generali, ofiþeri, maiºtrimilitari, subofiþeri, militari angajaþi pebazã de contract ºi personal civilcontractual din Forþele Terestre,

Dragi ostaºi !Aceastã sãrbãtoare constituie

pentru toþi atât un prilej de mândrie ºisatisfacþie profesionalã, cât ºi unimbold la gândire ºi acþiune creatoare,astfel încât, prin tot ce facem, sãridicãm Armata României la noiparametri de performanþã.

Acordaþi prioritate perfecþionãriicunoºtinþelor dumneavoastrã în spiritulconceptelor moderne de conducere ºidesfãºurare a acþiunilor de luptã!

Militaþi pentru instaurarea unuiclimat de ordine ºi disciplinã ºirespectare a legilor ºi regulamentelormilitare!

Manifestaþi permanent cutezanþã,profesionalism ºi realism în executareamisiunilor pe care le aveþi deîndeplinit !

** *

Cu prilejul aniversãrii ZileiForþelor Terestre, vã adresez cele maicalde ºi sincere felicitãri, vã urezsuccese în activitatea viitoare, multãsãnãtate, putere de muncã, fericiredumneavoastrã ºi familiilordumneavoastrã.

MINISTRUL APÃRÃRII NAÞIONALETeodor ATANASIU

Mesajul ªefului Statului Major Generalcu prilejul aniversãriiZilei Forþelor Terestre

Meesajee


5Aprilie 2006

Sãrbãtorim, prin tradiþie, de ZiuaForþelor Terestre, pe SfântulMare Mucenic Gheorghe

Purtãtorul de Biruinþã, patronul spiritualal militarilor care îºi servesc þara subculorile acestei importante categorii deforþe a Armatei României. Alegerea acesteizile constituie dovada de nezdruncinat acontinuitãþii ºi temeiniciei existenþei celordouã instituþii fundamentale: Biserica ºiArmata, care ocrotesc atât spiritul cât ºiliniºtea ºi pacea poporului român.

Sãrbãtoarea Forþelor Terestre a coinciscu cea mai sfântã zi a credinþei noastreortodoxe, zi cu profunde semnificaþiispirituale ºi morale, pecetluite prin jertfaFiului lui Dumnezeu pentru iertareapãcatelor omenirii. Este momentul încare gândul nostru zboarã cãtre faptelede armã ale celor care ºi-au vãrsatsângele pentru apãrarea poporuluiromân ºi pentru eliberarea teritoriuluinaþional de sub ocupaþie strãinã. Sã neînclinãm cu recunoºtinþã în faþa memorieieroilor cãzuþi la datorie ºi sã aducemomagiul nostru tuturor veteranilor de

rãzboi care au slujit cu credinþã ºi onoarenaþiunea ºi statul român.

Generaþiei de astãzi îi adresãm cele maicalde felicitãri, iar în acest ceasaniversar ne exprimãm încã o datãbucuria ºi satisfacþia faþã de succesele cucare ne prezentãm la aceastã aniversare.În acest moment se poate afirma cãForþele Terestre ale Armatei Române sunto categorie de forþe bine definite ºiindividualizate, în plin proces demodernizare, caracterizate prin supleþe,mobilitate ºi capacitatea de a îndeplinitoate tipurile de misiuni specifice pentruapãrarea naþionalã ºi colectivã, în sprijinul pãcii sau umanitarã.Dãruirea ºi profesionalismul luptãtorilordin structura dumneavoastrã sunt astãzicalitãþi unanim recunoscute ºi apreciatede cãtre aliaþii noºtri în teatrele deoperaþii din Balcanii de Vest, Afganistanºi Irak.

Anul 2006 este anul în care ForþeleTerestre Române vor încorpora pentruultima datã militari în termen, renunþareala stagiul militar obligatoriu marcând,

General dr. Eugen BÃDÃLAN

Foto: plt.maj. Dan BOBAN

începând cu 1 ianuarie2007, profesionalizareadeplinã a ArmateiRomâne. Am încredere cãvom reuºi sã atragemtineri valoroºi, carecontribuie la creºtereacalitãþii resursei umane pecare o avem la dispoziþie.Potenþialul uman, precumºi eficienþa misiunilorîndeplinite conferãForþelor Terestre putereade a impune respect ºiîncredere oriunde în lume.Îmi exprim convingerea

cã fiecare dintredumneavoastrã – militarsau civil – veþi acþionaprioritar pentruîndeplinirea atribuþiilorfuncþionale cu deplinãresponsabilitate, pentru canaþiunea noastrã sã poatãmunci în liniºte ºi în pace.

Profit de aceastã ocaziesã vã mulþumesc tuturor –ofiþeri, maiºtri militari,subofiþeri, salariaþi civili,militari angajaþi pe bazãde contract, studenþi, eleviºi militari în termen pentru

modul exemplar în care vãîndepliniþi datoria ºi vãurez multe succeseprofesionale ºi personale,multã sãnãtate ºi o viaþãfamilialã fericitã.

Purtaþi în suflet luminacredinþei ºi convingerea cãSfântul Mare MucenicGheorghe ne va cãlãuzipaºii spre izbândã !

Aºa sã ne ajuteDumnezeu ! Hristos a înviat !

Meesajee


6 Revista Forþelor Terestre Nr. 1Foto: plt.maj. Dan BOBAN

Aºa cum s-a impus în tradiþiaultimilor ani, o datã cu prãznuireaSfântului Mare Mucenic Gheorghe,

Purtãtorul de biruinþã, la 23 apriliesãrbãtorim Ziua Forþelor TerestreRomâne. În acest an, în mod fericit,aniversarea noastrã coincide cuDuminica Sfintei Învieri, zi în care totcreºtinul îºi cautã odihna, fie ºi pentrucâteva clipe, înãuntrul sufletului sãu.

Este momentul în care aducem un piosomagiu înaintaºilor ºi camarazilor ºi nuuitãm sã închinãm o rugã celor cãzuþi ladatorie, fie în rãzboaiele prin care ne-am pãstrat identitatea neamului, fiedeparte de þarã, în misiuni de menþinereºi consolidare a pãcii în þãri greuîncercate de conflicte.

Totodatã, este un bun prilej sã adresezmulþumiri tuturor celor care au contribuitcu pricepere, efort ºi responsabilitatepentru ca Forþele Terestre Române sã-ºiîndeplineascã obiectivele ºi misiunileeficient, operativ ºi cu profesionalism ºisã devenim o categorie de forþeputernicã, capabilã sã rãspundãcerinþelor naþionale de securitate dar ºiangajamentelor internaþionale asumate.

Sufleteºte, rãmânem aproape de colegiinoºtri, de care suntem nevoiþi sã nedespãrþim ca urmare a procesului

inevitabil de transformare ºi restructurarea armatei. Un sincer mulþumesc, bunicamarazi !

Un gând de mulþumire adresez familiilormilitarilor noºtri pentru sprijinul acordat,înþelegerea ºi rãbdarea de care daudovadã, nu o datã, atunci când misiunilecomplexe îi þin departe de cei dragi.

23 aprilie, Ziua Forþelor Terestre

Mesajulºefului Statului Majoral Forþelor Terestre

General-locotenent dr. Sorin IOAN

Meesajee


7Aprilie 2006

Suntem în plin proces detransformare a forþelorterestre, un proces dificil,pe care nu îl putem împlinialtfel decât împreunã ºi înspiritul virtuþilor care ne-au cãlãuzit de-a lungultimpului: coeziunea,curajul, iniþiativa ºispiritul de echipã.

Într-un viitor apropiatvom traversa o nouã„provocare”, un alt gende misiune pe care vatrebui s-o îndeplinim cusucces, ºi anumeconstituirea unei armate întotalitate profesionistã, cuoameni pentru caremeseria armelor înseamnãpasiune.

Mulþumesc ºi militarilordin Forþele Terestre aflaþi

în Teatrele de Operaþii dinOrientul Mijlociu, Asia ºiBalcanii de Vest sau înAfrica unde sunt ºiambasadori ai Românieicare, prin profesionalismºi omenie, prin respectulfaþã de populaþia localã,de cultura acesteia, faþãde autoritãþile locale ºiinstituþiile statului, auonorat imaginea pozitivã aþãrii ºi spiritului poporuluiromân.

Un gând bun ºi salutulnostru camaraderesctransmitem colegilor dincelelalte categorii de forþeîmpreunã cu care acþionãmpentru împlinireaobiectivului fundamentalde creare a unei Armateprofesioniste.

Vã mulþumesc, tuturorcelor care constituiþi ceamai mare avuþie a ForþelorTerestre, ºi anume resursaumanã: generali, ofiþeri,maiºtri militari, subofiþeri,personal civil contractual,militari angajaþi pe bazãde contract, studenþi, elevi,militari în termen ºitermen redus, pentrumodul exemplar în care vãîndepliniþi atribuþiile.

Vã urez mult succes, împli-niri profesionale ºi în viaþã !

Dumnezeu sã ne ajute ºisã îi ocroteascã pecamarazii noºtri plecaþideparte de þarã !

La mulþi ani ºi Paºtefericit !

Meesajee



...Dumnezeu sã-i ocroteascã pe camarazii noºtri...Dumnezeu sã-i ocroteascã pe camarazii noºtri

plecaþi departe de þarã !plecaþi departe de þarã !

Foto

: pl

t.maj

. Dan

BOB

AN

Actualitatee

MMeennttaalliittaatteeaa aappaarrtteenneenn]]eeii llaa NNAATTOO

9Aprilie 2006

Cooperarea româno-americanã în teatrele de operaþii, precum ºi obiectivele procesului de trans-

formare a forþelor terestre române au fost principalele subiecte discutate în cadrul întâlnirii dintre

comandantul structurii similare americane din Europa, general David D.McKiernan ºi ºeful SMFT,

general-locotenent dr.Sorin Ioan, din perioada 15-16 februarie. România a fost prima þarã vizitatã

de cãtre generalul american, care este ºi comandantul Armatei a VII-a americane, în noua funcþie

pe care a preluat-o în luna decembrie 2005. În acest context, generalul McKiernan a subliniat

importanþa relaþiilor de cooperare bilaterale, exprimându-ºi faþã de partea românã disponibili-

tatea de a continua ºi dezvolta activitãþile comune.

G eneralul american a fostprimit, în prima zi avizitei, de ºeful Statului

Major General, general dr. EugenBãdãlan, ºi de secretarul de stat ºi ºefal Departamentului pentru Relaþii cuParlamentul, Armonizare Legislativãºi Relaþii Publice, Marius Balu.

Generalul McKiernan este cunos-cut în mediile militare americane cafiind unul dintre cei mai capabilicomandanþi militari, fiind de o mo-destie remarcabilã. Este adeptul con-vins al lucrului în echipã ºi pledeazãpentru aceasta ori de câte ori areocazia. „Puterea armatei americanestã în construirea, dezvoltarea ºisusþinerea unei echipe. Dacã oameniisunt puternici, nu existã misiuni sau circumstanþe prea dificile”, afirmageneralul american într-un interviuacordat prestigioasei reviste “Starsand Stripes”, citat de agenþia Rompres.

A intrat în armatã în 1972 ºi a parcurs toate treptele de comandãmilitarã, de la comandant de pluton

ºi pânã la funcþia pe care o deþine înprezent.

Din august 1998 ºi pânã în septem-brie 1999 a fost adjunctul ºefuluiDirecþiei Operaþii din cadrulComandamentului Forþelor TerestreAmericane din Europa, pe toatã dura-

ta operaþiunilor militare simultanedin Bosnia, Albania ºi Kosovo.

În martie 2003, generalulMcKiernan a fost comandantul for-þelor terestre americane care au acþio-nat în Irak pentru a îndepãrta de laputere regimul lui Saddam Hussein.

Comandantul forþelor terestreamericane din Europa s-a întâlnit cu ºeful SMFT

Generalul David D.McKiernan pe timpul vizitei Generalul David D.McKiernan pe timpul vizitei

în Româniaîn România

Foto

: lt.c

ol. D

rago

º AN

GHEL

ACHE

FORÞELE TERESTRE SPRE MENTALITATEADE MILITARI NATO

MOTTO:„Tot mai mult se încetãþeneºte în mentalul militarilor

faptul cã acum suntem stat membru NATO ºi cã, încurând, vom adera la UE“.

(Teodor Atanasiu, ministrul Apãrãrii Naþionale,Bucureºti, 27 februarie 2006)

Constatarea rostitã de ministrul apãrãrii naþionale laanaliza stãrii structurilor este preluatã ca motto al arti-colului întrucât confirmã ecoul ºi primele roade alereceptãrii mesajului provocator cãtre mentalitatea de mili-tari NATO.

Mesajul a fost lansat de cãtre ºeful SMFT,gl.lt.dr.Sorin Ioan, la începutul anului trecut, spre întregulpersonal din forþele terestre, inclusiv în paginile revisteinoastre. Eseul publicat trateazã conjugarea continuitãþiicu responsabilitatea ºi sintetizeazã dialectica dintre provo-cãri-oportunitãþi ºi obiective-prioritãþi. Pe fondul acestora,cuvintele-cheie folosite fac din mesajul transmis - mai multdecât o provocare - chiar o sugestie de rãspuns - prin cheia,calea de urmat ºi pârghia reuºitei - o soluþie a succesului.

Cheia este responsabilitatea în materializarea obiecti-velor, pe care „... trebuie sã o dovedim cu mentalitateaapartenenþei la NATO ...“.

Calea este operaþionalizarea. Îndeosebi operaþionaliza-rea acþionalã - atât individual (fiecare militar), cât ºicolectiv (fiecare structurã, de la subunitate ºi pânã la uni-tate) - este cea care exprimã cel mai bine mentalitateaNATO, ca oglindã fidelã pentru conjugarea ºi dialecticaamintite mai sus.

Pârghia este evaluarea ºi stã la îndemâna coman-danþilor.

Rolul evaluãrii ºi gradul realismului sãu sunt esenþialeîn schimbarea de paradigmã ºi de mentalitate, mai ales în

Actualitatee


Colonel (r.) Nicolae DINU

Analiza stãrii struc APRECIERILE PREªEDINTELUI ROMÂNIEI

„Capacitatea unei þãri de a pune la dispozi-þie forþe militare capabile sã furnizeze secu-ritatea în afara frontierelor este un formi-dabil argument de politicã externã“.Preºedintele României, domnul Traian Bãsescu,luni, 27 februarie a.c., la Ministerul ApãrãriiNaþionale, a participat la analiza stãriistructurilor din armatã în anul 2005.Aprecierile ºi felicitãrile transmise, precumºi criticile formulate se întemeiazã pecunoaºterea directã a realitãþii.Comandantul lor suprem, anul trecut s-a în-tâlnit direct, de mai multe ori, cu militariidin forþele terestre în teatrele de operaþii pestehotare, dar ºi în þarã, în poligoanele de in-strucþie, la aplicaþii, precum ºi pe frontul lup-telor împotriva urgiilor naturii dezlãnþuite. De douã ori, în lunile martie ºi decembrie, a vizitat militarii în teatrele de operaþii dinAfganistan ºi Irak.În iunie ºi septembrie i-a asistat ºi apreciatla exerciþiile ROMEX '05 în poligonulBabadag ºi DEMEX '05 în poligonul Cincu.„Îi felicit pe aceia care au reuºit sã facã dinmilitarii români un ambasador al poporuluiromân, un ambasador al pãcii“. Peste tot în þarã, unde i-a întâlnit, i-a îmbãr-bãtat ºi le-a mulþumit pentru eforturile lor:la Mãrãcineni, pe malul Ialomiþei, pe ValeaOltului.„Armata acoperã acum un foarte mare spec-tru de interese naþionale, a trecut perioadacând avea ca singurã misiune apãrarea teri-toriului naþional“.

AAnnaalliizzaa ssttrruuccttuurriilloorr

turilor în anul 2005

Actualitatee


11Aprilie 2006

binomul comandant-subordonaþi,întrucât cu ei dovedim cã „... în prac-ticã, acoperim prin fapte satisfacþiavorbelor «suntem membri NATO»,cã facem parte dintr-o armatã ºi cãreprezentãm o armatã de tip NATO”.

Dupã un an de la lansare, cu prile-jul analizei stãrii structurilor, avemposibilitatea de a ne convinge cã beneficiem, nu doar de un mesaj, ciºi de „... o soluþie cât mai provoca-toare ºi oportunã a fiecãrui coman-dant, pentru operaþionalizarea acþio-nalã, inclusiv în domeniul mentalu-lui, prin capacitatea, cu probe reale,de a rãspunde pozitiv întrebãrii: «am curajul sã plec ACUM cu ei la luptã ?»”.

Redactorii ºi corespondenþii mass-media din forþele terestre au fostprezenþi la asemenea analize, labatalioane (divizioane), brigãzi ºicorpuri de armatã teritoriale, avândposibilitatea sã ia pulsul reacþiei lamesajul provocator cãtre mentalitateade militari NATO.

Prima remarcã evidenþiatã ºigeneralizatã în corespondenþele jur-naliºtilor este participarea reprezen-tanþilor eºaloanelor superioare: ºefulSMFT la Corpurile 1 ºi 4 ArmatãTeritoriale, la Comandamentul 10 Ope-raþional (D), precum ºi la Brigãzile282 Mecanizatã ºi 8 Artilerie Mixtã;locþiitorul, directorul ºi ºefii struc-turilor SMFT la celelalte mari

unitãþi; comandanþii corpurilor de ar-matã ºi locþiitorii lor la brigãzile ºibatalioanele (divizioanele) subordonate.

Locþiitorul ºefului SMG,gl.lt.dr.Florian Pinþã, a participat laanaliza stãrii Brigãzilor 81 ºi 282 Me-canizate, 8 Artilerie Mixtã, 2 ºi 61 Vâ-nãtori de Munte.

A doua remarcã este, de fapt, ºiconstatarea reprezentanþiloreºaloanelor superioare, cã analizeleau fost peste tot adevãrate ºedinþe delucru, bazate pe dialoguri interactivemenite sã soluþioneze problemelesesizate, dincolo de caracterul constatator, descriptiv ºi statistic aldocumentelor întocmite conformprevederilor instrucþiunilor ºi

regulamentelor în vigoare, pentruevaluarea activitãþii desfãºurate anultrecut.

Cea de-a treia remarcã este stareade normalitate conturatã prin indica-torii ºi statisticile sistemului de evaluare, dar însoþitã de constatareacã nu existã unitate, mare unitate ºicomandament fãrã probleme care trebuie rezolvate mai mult sau maipuþin urgent.

În fine, în funcþie de obiectivulparticipãrii jurnaliºtilor, concluziadesprinsã aratã cã mesajul este recep-tat peste tot, dar marile unitãþi ºiunitãþile se împart în douã categoriidupã modul de raportare ºi reacþie:una este a batalioanelor

Foto: plt.maj. Cristian SURUGIU

(divizioanelor) ºi brigãzilor operaþiona-lizate sau în curs de operaþionalizare, cu termen de finalizare 2006; a doua, evident grupeazã celelalte structuri.

Din prima categorie fac parte structuricare chiar ºi-au fãcut din mentalitatea demilitari NATO un obiectiv important alactivitãþii. Exemplu elocvent în acest senseste cel al Brigãzii 282 Mecanizate, lacare obiectivul respectiv a fost adoptat, ºiapoi în funcþie de eºalon a fost detaliat înmãsuri concrete (brigada pentru batalion;batalion pentru companii; companiilepânã la grupe; plutoanele pânã la individ).

Desigur, ºi exigenþele conduceriibrigãzii sunt diferenþiate în funcþie deunitãþile subordonate, aºa cum a punctatlocþiitorul comandantului, col. CãtãlinTomescu, la analiza stãrii batalioanelor 300 Infanterie ºi 284 Tancuri.

Importante preocupãri pe aceeaºidirecþie existã ºi la brigãzile 2 I., 81 Mecanizatã, 8 Artilerie Mixtã ºi 2 Vânãtori de Munte. Exemple punctuale de astfel de preocupãri existãla foarte mulþi comandanþi de subunitãþidin structuri ale forþelor terestre destinate NATO ºi iniþiativelor regionale.

Aºadar, în practicã pot fi sesizate sufi-ciente argumente pentru constatarea ministrului apãrãrii naþionale, preluatã ca motto al acestui articol.

„Evaluare” este un cuvânt-cheie almesajului, ce poate deveni ºi un indica-tor, un instrument de mãsurare (cuantifi-care) a preocupãrilor ºi roadelor acestorape calea spre mentalitatea de militariNATO.

La analiza stãrii Brigãzii 81 Meca-nizate, locþiitorul comandantului, col. Ioan Gaftone, printre propunerile

pentru eºaloanele superioare, a menþionatnecesitatea schimbãrii actualului sistemde evaluare ºi chiar înlocuirea lui cu unulde tip CREVAL, þinând cont de statutulþãrii noastre de membrã NATO. Înrãspunsul pe care l-a dat, locþiitorul ºefului SMG, dl.gl.lt.dr.Florian Pinþã, a apreciat importanþa ºi seriozitatea propunerii, a menþionat faptul cã ºi în altebrigãzi a fost sesizatã rãmânereainstrucþiunilor ºi sistemului de evaluareîn urma timpului ºi a realitãþii actuale. În final, i-a liniºtit pe cei frãmântaþi deaceastã problemã, anunþând cã SMG adeclanºat deja procesul elaborãrii, astfelîncât, urmãtoarea analizã a stãrii struc-turilor sã se realizeze dupã noi instrucþiuni pentru sistemul de evaluaretip NATO.

Cele doar câteva exemple redate dindocumentarea jurnaliºtilor sunt în mãsurãsã exprime o parte a adevãrurilor recep-tãrii corecte ºi ale atitudinii oportunepentru înscrierea personalului din forþeleterestre pe traiectoria mentalitãþii aparte-nenþei la NATO.

Chiar autorul (emitentul) mesajului asesizat existenþa acestor preocupãri, darconsecvent fiind la fiecare structurã lacare a participat, a reiterat cuvintele-cheie.

Dl.gl.lt.dr.Sorin Ioan, la analiza stãriiCorpului 4 Armatã Teritorial, a subliniatcã începând de la SMFT ºi comanda-mentele de corp ºi ajungând pânã la subunitãþi ºi fiecare militar avem o singurã devizã-imperativ: „instrucþia esteraþiunea de a fi, este inima existenþeinoastre”. De aceea, „trebuie sã facem unsalt de mentalitate”, „sã pornim de laplanificarea fiecãrei activitãþi”, „sã nefolosim inteligenþa”, „sã ne facem exigent autoevaluarea”.

„Pregãtirea este cea care ne formeazãsã avem reflexe tip NATO”.

Actualitatee


12Revista Forþelor

Terestre Nr. 1

„Scorpionii Negri“ au revenit

acasã. Ceremonialul prilejuit de

reîntoarcerea din Irak a militari-

lor Batalionului 20 Infanterie din

Irak a avut loc marþi, 14

februarie, la Craiova. Infanteriºtii

olteni, comandaþi de locotenent-

colonel Nicolae Ioan, au

acþionat, în perioada august

2005 - ianuarie 2006, în sudul

Irakului, în cadrul Operaþiunii

„Antica Babilonia“. Activitatea

„Scorpionilor Negri“, sub

comanda succesivã a brigãzilor

italiene „Folgore” ºi „Ariete”, s-a

concretizat în aproximativ 1.500

de misiuni îndeplinite în scopul

menþinerii unui climat de

siguranþã ºi stabilitate.

„Lupii Negri” sunt din nou în

þarã. Luni, 23 ianuarie 2006, în

Garnizoana Iaºi s-a desfãºurat

ceremonialul militar de primire a

Batalionului 151 Infanterie

„Rãzboieni” („Lupii Negri”) din

Afganistan, unde au participat

pentru ºase luni, în perioada iulie

2005 - ianuarie 2006, la Opera-

þiunea „Enduring Freedom VII”.

În cadrul acesteia, militarii au

efectuat peste 400 de misiuni de

patrulare, escortã, pazã ºi co-

operare civili-militari. Militarilor

români li s-a mulþumit pentru

devotamentul ºi profesionalis-

mul de care au dat dovadã pe

timpul misiunii ºi li s-a urat un

cãlduros „BUN VENIT”. Batalio-

nul ieºean a primit „Certificatul

de apreciere pentru merite

deosebite”.

ActualitateaActualitateape scurtpe scurt

Actualitatee

TTeeaattrree ddee ooppeerraa]]iiii

13Aprilie 2006

C eremonialul militar prile-juit de plecarea în misi-une a primului eºalon al

comandamentului a avut loc luni, 16 ianuarie, la Academia Navalã„Mircea cel Bãtrân” din Constanþa,în prezenþa unor oficialitãþi de laNATO ºi din alte organizaþii inter-naþionale, a reprezentanþilor statelorcare fac parte din SEEBRIG ºi aautoritãþilor locale constãnþene.Armata României a fost reprezentatãla ceremonial de o delegaþie condusãde general dr. Eugen Bãdãlan, ºefulStatului Major General.

Potrivit unui comunicat alBiroului de presã al MApN, coman-damentul brigãzii are în compunere101 funcþii, din care 18 aparþinRomâniei. Þara noastrã asigurãcompania de stat-major (125 mili-tari) ºi pe cea de transmisiuni (90militari, cãrora li se adaugã 30 demilitari turci). Brigada va acþionasub mandat ONU ºi sub conducereaoperaþionalã a NATO, denumireamarii unitãþi pe timpul executãriimisiunii din Afganistan fiindBrigada Multinaþionalã Kabul IX

(KMNB IX). Potrivit comandantuluiSEEBRIG, general de brigadãNeyco Nenov, misiunea brigãzii„este de a desfãºura acþiuni de se-curitate ºi asistenþã în Kabul ºi înzona înconjurãtoare. Vom sprijiniguvernul afgan pentru menþinereaunui climat stabil ºi sigur în zonanoastrã de responsabilitate”.

În ceea ce priveºte þara noastrã,ºeful Statului Major General, gene-ral Eugen Bãdãlan, aprecia cã „pen-tru România, procesul de evaluare acapabilitãþilor operaþionale alecomandamentului desfãºurat în douãetape a reprezentat un moment demare responsabilitate ºi efort susþi-nut prin implicarea multor structuridin Armata României, nu numai acelor iniþial angajate în proiectul SEEBRIG”.

Iniþiativa SEDM a fost lansatã înmartie 1996, având scopul de a pro-mova cooperarea regionalã ºi a rela-þiilor de bunã vecinãtate, dezvoltareacapacitãþilor defensive ºi a cooperãriiprin eforturi colective, ºi facilitareaproceselor de integrare în instituþiileeuroatlantice.

Locotenent-colonel Dragoº [email protected]

Comandamentul SEEBRIG de la Constanþa a plecat în misiune în Afganistan

Un numãr de 233 militari români din cadrulComandamentului SEEBRIG ºi din douã subunitãþi desprijin participã, timp de ºase luni, începând cu 6 februarie, la misiunea Forþei Internaþionale deAsistenþã pentru Securitate din Afganistan (ISAF).

Foto

: mai

or R

enat

o NA

DOLU

Foto

:mai

orRe

nato

NADO

LUFo

to: m

aior

Ren

ato

NADO

LU

Dupã ce o zi se scurge, cubune ºi cu rele, rãmânemisiunea pe care noi o

avem de îndeplinit aici. Aceea de aajuta poporul afgan în efortul sãu dea-ºi reconstrui þara, de a participa laprocesul de securizare ºidemocratizare a acesteia. Una dintrecele mai importante componente alemisiunii noastre o reprezintãrealizarea unei relaþii bune cupopulaþia civilã. Nu ºtiu dacã existã

ceva mai greu, dar totodatã atât deimportant decât a câºtiga ºi a pãstrarespectul oamenilor pe pãmântulcãrora ne aflãm. Nu este deloc uºorsã îi faci sã te primeascã cu braþeledeschise atunci când le treci pragul,deºi legea ospitalitãþii musulmane esfântã. Românii sunt niºte oameniîndrãgiþi atât pentru cãldura lor, câtmai ales pentru faptul cã afganii necitesc în ochi cã ne pasã de ei! Nepasã de durerea lor, de copiii lor, de

tot ceea ce noi avem iar lor lelipseºte. În Afganistan, un loc în carenici cultura, nici mentalitatea ºi nicisistemul de valori nu este acelaºi cucel în care am fost educaþi, a te faceînþeles ºi respectat, uneori chiar doritºi aºteptat, devine o problemã deimportanþã majorã.

Înainte de a le cere celor din jurultãu ceva, însã, trebuie sã oferi! Sã leoferi înþelegere, compasiune ºirespect. Este rolul pe care îl joacã în

Actualitatee


Specificul românescal misiunilor CIMICîn AfganistanLocotenent Alice MOLDOVAN


Foto

: loc

oten

ent A

lice

MOL

DOVA

N

angrenajul coaliþiei din Afganistanechipa de cooperare civili-militari(CIMIC). Ea contribuie la eforturile dereconstrucþie, umanitare ºi de creºtere aîncrederii populaþiei în forþele Coaliþiei,pentru cã identificã nevoile stringenteale localnicilor pe baza cãrora întocmescproiecte finanþate de Coaliþie ºi pe careaceasta le implementeazã cu ajutorulforþelor sale.

Fiecare dintre militarii româniparticipanþi la ENDURING FREEDOMeste parte a acestei echipe CIMIC. Prin felul în care relaþioneazã culocalnicii, prin limbajul non-verbal, în primul rând, se situeazã de o parte sau de alta a baricadei. Limita este însãextrem de fragilã, pentru cã nimic nueste definitiv. NU existã prieteni, existã doar un schimb reciprocavantajos. Fiecare dintre pãrþi încearcãsã obþinã de la cealaltã cât mai mult înbeneficiul propriu. Dar poate tocmai dinacest motiv ajung sã se ºi respecte

reciproc, pentru cã unii fãrã ceilalþi nurãzbesc.

Poporul afgan are nevoie de ajutor.Iar noi, ca parte a Coaliþiei, suntem aicisã îi ajutãm!

Cãpitanul Iulian Þãranu este ofiþerulCIMIC al Batalionului 341 Infanterie„Rechinii Albi”. El este cel care, prindiscuþiile avute cu liderii satelor afganeºi printr-o colaborare foarte strânsã cuceilalþi membri ai Coaliþiei, a reuºit sãînþeleagã rolul ofiþerului CIMIC ºi sãfacã tot ce este posibil din aceastãperspectivã, pentru a asigura nevoileprimare, cel puþin, ale localnicilor dinsatele aflate în aria de responsabilitate a„Rechinilor“. La cererea comandantuluidetaºamentului românesc, locotenent-colonel dr. Vasile Vreme, a fost elaboratun Plan al activitãþilor CIMIC, astfelîncât nici o localitate aflatã în grijabatalionului sã nu fie ocolitã, sã ºtimexact care este situaþia acestor oameni ºice putem face pentru ei, cu sprijinul,

Actualitatee


15Aprilie 2006

Militarii din Batalionul 280

Infanterie au plecat în Irak.

Miercuri, 11 ianuarie, în cazar-

ma Batalionului 280 Infanterie

din Focºani, a avut loc ceremo-

nialul prilejuit de plecarea în mi-

siune în Irak a militarilor care,

timp de ºase luni, vor participa

la efortul de stabilizare ºi recon-

strucþie a þãrii, în cadrul Forþei

Multinaþionale. Militari din

cadrul acestei unitãþi au mai

participat la misiuni in-

ternaþionale în Kosovo (2002-

2003) ºi în Afganistan (2004).

Ei i-au înlocuit, în teatrul de

operaþii irakian, pe camarazii lor

din Batalionul 20 Infanterie

„Scorpionii Negri”, din Craiova.

Medalie de merit. Patru ofiþeri

din Batalionul 151 Infanterie

„Lupii Negri“ au primit pe 8 ia-

nuarie „Medalia de merit a

Forþelor Terestre ale SUA“ pen-

tru merite deosebite pe timpul

îndeplinirii misiunilor în spriji-

nul Task Force GUN DEVIL, în

subordinea cãreia acþioneazã

militarii români. Medaliile au

fost conferite, în cadrul unui ce-

remonial desfãºurat în tabãra de

lângã aeroportul internaþional

Kandahar, de comandantul For-

þei - locotenent-colonel Bertrand

Ges, locotenent-colonelului

Vasile Roman - comandantul

„Lupilor Negri“, maiorului

Lucian-Cãtãlin Calfa-Rãºcanu,

cãpitanului Sergiu Suhan ºi

locotenentului Cristian

Ivãnescu.

ActualitateaActualitateape scurtpe scurt

Foto

: loc

oten

ent A

lice

MOL

DOVA

N

Actualitatee



evident, al Coaliþiei dincare facem parte. „Pânã laaceastã orã am reuºit sãcuprindem peste 20%dintre localitãþile aflate înresponsabilitatea noastrã ºi sã identificãmprincipalele probleme cucare se confruntã populaþiaafganã: lipsa apei (atât debãut cât ºi pentru irigaþii),precum ºi analfabetismul(Coaliþia s-a angajat sãridice ºcoli în satele cupeste 1.000 de locuitori, pe 1 ianuarie fiind

inaugurat un liceu în Dand,o investiþie de 200.000USD). S-au încheiat maimulte proiecte cu ajutorulCoaliþiei, acum fiind înderulare forarea a cincipuþuri de mare adâncime înfiecare dintre cele douãdistricte, rezolvând astfelnevoile imediate a zecelocalitãþi“.

„Aº vrea sã subliniezaici cã, în aria noastrã deresponsabilitate, respectivcele douã districte Damanºi Dand, reprezentând

peste 150 de localitãþi(aproximativ 100.000 delocuitori), populaþia estedeschisã colaborãrii cuForþele Coaliþiei“, spunecãpitanul Þãranu.

Aceste activitãþi,împreunã cu respectul faþãde cultura afganã, întãrescîncrederea populaþiei înmilitarii români.Colaborarea cu forþele dinstructura ANA (ArmataNaþionalã Afganã) ºi ANP(Poliþia Naþionalã Afganã)are dublu rol.

În primul rând, pentru cãforþele Coaliþiei nu vorrãmâne o veºnicie înaceastã þarã, autoritãþilelocale trebuie sã îºicâºtige încrederea ºirespectul populaþiei,iar în al doilea rând,ca acest lucru sã fieposibil, aceste forþetrebuie sã fie binepregãtite, în stare sã preia la momentulpotrivit responsabilitãþile militarilorCoaliþiei.

Foto

: pl

t.maj

. Dan

BOB

AN

OOcchhiiiinneevvããzzuuþþii

Cercetaºii sunt ochii nevãzuþiai comandantului. Ei trebuie

sã lase mai puþine urme decât peºtele în apã

ºi pasãrea pe cer.

Foto: plt. adj. Adrian IUZIC

O biºnuim ca despre cercetaºi sã vorbim înºabloane tocite de atâta uzurã, ca ºi sintagmaprin care aceºti oameni discreþi sunt denumiþi

„ochii ºi urechile comandantului”. Dar câþi dintre cei carerostesc aceste cuvinte ºtiu, cu adevãrat, ce înseamnã sã fiicerctaº ? Sã fii capabil sã laºi dupã tine mai puþine urmedecât lasã peºtele în apã sau pasãrea pe cer ?

Am avut bucuria sã fiu douã zile în tabãrã de instrucþiela munte cu aceºti oameni minunaþi, pe care naturameseriei îi plaseazã mereu în culise,ascunºi de lumina reflectoarelor. Aceasta a fost partea plãcutã ainstrucþiei. Pe o vreme fãrã ger, fãrã

viscol, fãrã moinã, adicã departe de ceea ce mulþi„cunoscãtori” spun de la gura sobei cã ar fi „vremeacercetaºului”. Intenþionam sã povestesc cum locotenentulCãruþ, pe care l-am cunoscut anul trecut la Cheia, înjudeþul Prahova, ºi-a ales un loc de rãmânere. Cum ºi-aorganizat supravieþuirea pentru cel puþin o sãptãmânã, încondiþiile în care zãpada proaspãtã îi limita drasticmiºcãrile. Sau cum cercetaºii de la batalionul de tancuri ºi-au instalat capcanele. Sau despre incursiunea pe care


Reportaj de dincolode linia întâi

La un moment dat, patrula se oprea pentru cã cineva observase ceva pedrum. Se deschidea o trapã de la TAB ºi cobora un singur om. Acesta eragenistul. Singura lui protecþie împotriva dispozitivului exploziv era vestaantiglonþ. O protecþie mai degrabã moralã. Îºi fãcea treaba cu calm, apoi seîntorcea cãtre noi ºi fãcea semnul mult aºteptat: “All clear!”. Atunci rãsu-flam cu toþii uºuraþi.

„Sã fii una cu pãmântul“ este o expresie care, „Sã fii una cu pãmântul“ este o expresie care,

la cercetaºi, ia adesea sensul strict literal.la cercetaºi, ia adesea sensul strict literal.

Foto

: plt.

adj

. Adr

ian

IUZI

C

Actualitatee


cercetaºii din subunitatea brigãzii aufãcut-o la colegii de la unul dintrebatalioane.

Am fãcut însã „greºeala” sã asist ºila analiza postacþiune desfãºuratã seara,la cabanã. Seriozitatea cu care sunt pri-vite anumite aspecte din dinamica exer-ciþiilor o cunoºteam demult, fiindcã ceea ce pentru unii înseamnã joacã, pentru ei înseamnã arta de a rãmâneceva mai mult timp în viaþã într-osituaþie realã. ªi, cu mult noroc, de a se întoarce teferi acasã.

„Tot ceea ce aþi putut observa astãzis-a referit la traiul în condiþii de izolare– ºi mã refer la bivuac ºi locul de rãmâ-nere” explica locotenentul Daniel Cãruþ.„Referindu-mã la acþiune, dupã ce s-aprecizat misiunea ºi s-a indicat loculobiectivului pe hartã, am fãcut o mache-tã pe teren, unde am materializat, cât afost posibil, obiectivele care ne intere-sau. Nu am ºtiut exact locul de dispunereal subunitãþii de la batalion ºi aºa trebuiasã fie, pentru cã altfel toatã acþiunea numai avea nici un rost. A fost o activitateconstructivã pentru ambele pãrþi: ne-amtestat cunoºtinþele, deprinderile ºi reacþiala elemente neprevãzute. Pentru nivelul

de instruire la carese aflã militarii dinsubunitatea mea,sunt destul demulþumit de modulîn care au acþionat”.

Mai discreþi,cercetaºii „de alte ar-me” ºi-au desfãºuratactivitãþile în apropi-ere. Geniºtii, echi-paþi cu detectoare demine ºi cu sondemetalice, iar cevamai departe, chimiº-tii, îmbrãcaþi încompletele de pro-tecþie ºi dotaþi cuaparatura specificã.Dacã la ceilalþi cer-cetaºi era mult zgo-mot ºi fum, dincoacetotul se desfãºura caîntr-un film mut.

„Greutãþile îi unesc pe oameni ºi,mai ales, pe militari, iar tabãra deinstrucþie la munte este un moment-cheie pentru instruirea noastrã, acercetaºilor, chiar dacã suntem geniºtisau NBC” - afirma cãpitanul NicuºorDumitru. „Cercetaºii sunt militari bine

instruiþi, adevãraþi specialiºti îndomeniu. Cu toþii am participat lamisiuni externe ºi, în timp, am devenit oadevãratã echipã. Sunt însã ºi necazuri.Iar necazul perpetuu este dotarea precarãcu materiale necesare desfãºurãriiinstrucþiei: aparaturã veche, care nucorespunde actualelor cerinþe”.

De partea cealaltã – geniºtii. „Noi amexecutat cercetarea de geniu a unui drum” -preciza caporalul Florin Tãbãcaru,pionier cercetaº în cadrul subunitãþii de geniu. „Privitã din exterior, meserianoastrã nu-i face pe cei din jur sã neacorde o prea mare consideraþie. Dar,ceea ce facem noi necesitã foarte multãatenþie ºi aceasta se vede cel mai bine înteatrele de operaþii din Irak sau Afganis-tan”. Legat de aceasta, ofiþerul de relaþiipublice al brigãzii, maiorul Toni Ene,povestea: „Am fost cu ei în misiune. Laun moment dat, patrula se oprea pentrucã cineva observase ceva pe drum. Sedeschidea o trapã de la TAB ºi coboraun singur om. Acesta era genistul. Sin-gura lui protecþie împotriva dispozitivu-lui exploziv era vesta antiglonþ. O pro-tecþie mai degrabã moralã. Îºi fãcea trea-ba cu calm, apoi se întorcea cãtre noi ºifãcea semnul mult aºteptat: «All clear !».Atunci rãsuflam cu toþii uºuraþi”.

19Aprilie 2006

Reeporrtaj

BBrriiggaaddaa 228822 MMeeccaanniizzaatt\\

Pregãtirea misiunii: detaliile de pe hartãPregãtirea misiunii: detaliile de pe hartã

sunt memorate cu atenþiesunt memorate cu atenþie

Cercetaºii NBC sunt în postul de observareCercetaºii NBC sunt în postul de observare

Foto

: plt.

adj

. Adr

ian

IUZI

C

Foto

: plt.

adj

. Adr

ian

IUZI

C

Consfãtuirea de lucru a CC-LAND (ComandamentulComponentei Terestre a Forþelor NATO din FlanculSudic) Madrid, pentru analiza stadiului integrãrii ºiafirmãrii forþelor terestre din noile state membreale Alianþei din zona de coordonare (Bulgaria,România, Slovenia) a avut loc marþi, 17 ianuarie2006, la Cercul Militar Naþional din Bucureºti.

Delegaþia de la Madrid a fost condusã de colonelulLuigi MANCO, locþiitorul ºefului de stat-major alCC-LAND. Bulgaria ºi Slovenia au avut câte doi-treireprezentanþi, iar România, gazdã a consfãtuirii, aparticipat cu o delegaþie numeroasã (10 persoane).

Component al delegaþiei române, dl. colonelCornel Barbu, ºeful SCIN (secþia Coordonarea inte-grãrii în NATO) din SMFT, a avut amabilitatea sãrãspundã la câteva întrebãri pentru cititorii revistei.

Maior Luigi-Mihail [email protected]

Interviu cu dl. col. Cornel BARBU,ºeful secþiei Coordonare ºi integrare în NATO, din SMFT

Consfãtuirea de lucru pe probleme de integrare ºi afirmare a forþelor destinate NATO

Actualitatee


— Domnule colonel, care au fostprincipalele probleme din agendaconsfãtuirii ?

— Mai întâi, cred cã esteimportant pentru cititori sã-iinformez cã aceasta este cea de-anoua întâlnire cu reprezentanþiinoilor state membre NATO dinflancul sudic ºi, de aceea, delegaþiacomandamentului a dorit sã ne pre-zinte stadiul activitãþii grupului delucru pentru integrare ºi afirmare.

Apoi, îmi face plãcere sã-iinformez cã au fost analizate lecþiileînvãþate la DEMEX ’05. Au urmatdezbateri privind cererile exprimate

anterior de sprijin pentruaceste þãri ºi modul rezolvãrii lor decãtre CC-LAND.

În fine, au fost punctatemomentele urmãtoare de pe agendaviitoare de lucru, în operaþionalizareaºi evaluarea forþelor, precum uneleîndrumãri pentru modificareaanumitor documente în vigoare.

— Care au fost concluziile delega-þiei CC-LAND asupra exerciþiuluiDEMEX ’05 ?

— Comandamentul a apreciat cãexerciþiul a fost foarte interesant ºiutil. Membrii delegaþiei CC-LANDau felicitat România pentru modul în

care a planificat, organizat ºidesfãºurat acest exerciþiu foartevaloros, în primul rând pentru cã s-audesprins lecþii învãþate practic, foarteutile în organizarea activitãþilorviitoare.

Dl.lt.col. Chris Leone a afirmat(referitor la DEMEX ’05): „Româniaa planificat un exerciþiu de succes,care ne-a impresionat pe toþi membriidelegaþiei CC-LAND prezenþi la aceaactivitate”.

Deoarece DEMEX ’05 s-a situatpeste aºteptãrile Alianþei ºistructurilor sale de conducere, uniimembri ai delegaþiei ºi-au exprimat


Foto

: m

r. L

uig

i-M

ihai

l C

OJO

CA

RU

Actualitatee


21Decembrie 2005

dorinþa de a participa ºi la ediþiaexerciþiului din acest an.

— Ce etapã urmeazã pentruunitãþile ºi subunitãþile din forþeleterestre destinate NATO ?

— Dupã desemnarea lor sã facãparte din pachetul de forþe oferite deRomânia pentru NATO, respectiveleunitãþi ºi subunitãþi intrã într-unproces destul de îndelungat ºi dificilde adaptare - structural, ca înzestrareºi în pregãtirea propriu-zisã apersonalului - la cerinþele Alianþei.

A început procesul de adaptare astatelor de organizare a acestorunitãþi, astfel încât, prin structurã, elesã poatã sã rãspundã tuturorexigenþelor puse în faþa forþelor decãtre un mediu de luptã integratã ºi,de asemenea, multidimensional, cumeste cel actual.

Pentru echipamente, sedesfãºoarã activitãþi intense demodernizare a celor existente înrespectivele unitãþi ºi de pregãtire-acomodare a personalului pentru a lemânui la parametri superiori calitativ.

Pregãtirea personalului are caprioritate însuºirea procedurilor delucru NATO ºi nivelul de cunoaºterea limbii engleze, în special de cãtrecei care deþin funcþii-cheie ºi trebuiesã aibã cel puþin nivelul trei de cu-

noaºtere, conform STANAG 6001.Astfel, asemenea unitãþi ºi subunitãþipot fi capabile oricând sã se inte-greze ºi sã acþioneze într-o structurãmultinaþionalã de forþe NATO.

— Apoi va urma etapa participã-rii lor la exerciþii similare DEMEX,în perioada 2006 - 2007 ?

— Sigur cã da, numai cã exerciþiuldin acest an este rebotezat ROMEX”.

Conform deciziei SMG, ROMEXva fi anual, ºi va avea caracterîntrunit, dat de participarea tuturorcategoriilor de forþe ale armatei.Anul acesta exerciþiul este planificatîn luna octombrie.

Cel puþin pânã în anul 2009 se vadesfãºura ºi deja au fost declanºatedemersurile necesare pentru caROMEX sã fie inclus în planul anualde exerciþii al NATO. ExerciþiileROMEX au un caracter de afirmare,pentru cã vor fi invitaþi reprezentanþiai NATO, ca sã confirme, dupãevaluare, cã unitãþile noastre cores-pund tuturor cerinþelor operaþionaleale NATO.

— Câte unitãþi ºi subunitãþi vor fidesemnate NATO în perioada 2006 –2007 ?

— Datoritã dinamicii în derulareacum nu ºtim o cifrã, dar estimãm cãvom pune la dispoziþia NATO apro-

ximativ 1.500 de militari, adicãechivalentul unor structuri similarecu cele afirmate anul trecut. Totuldepinde însã de planificarea anualã aoperaþionalizãrii structurilor.

— La ce concluzii s-a ajuns lasfârºitul acestei consfãtuiri ?

— Cei de la CC-LAND au con-cluzionat cã noua versiune a crite-riilor de evaluare a unitãþilor desti-nate certificãrii ºi afirmãrii(CREVAL) corespunde, într-adevãr,scopului propus ºi poate fi utilizatãpe mai departe.

De asemenea, au concluzionat cãtrebuie sã fie mai implicaþi, cât mairepede posibil, în procesul de plani-ficare, organizare ºi desfãºurare aactivitãþilor de certificare ºi afirmarepentru noile state membre NATO.

O altã concluzie a reprezentanþi-lor CC-LAND a evidenþiat importanþacare trebuie acordatã noului concept„Training Assistance Link”: stabilireaunor legãturi directe între unitãþileplanificate pentru operaþionalizare ºiunele unitãþi din state cu experienþã înNATO, în scopul familiarizãriicomandanþilor de unitãþi ºi subunitãþidin noile þãri membre ale Alianþei, cuprocedurile de planificare, organizareºi conducere a acþiunilor militareexistente în statele membre NATO.

Foto

: m

r. L

uig

i-M

ihai

l C

OJO

CA

RU

ZIUAAUTOMOBILIªTILOR

MILITARI

La 1 martie este sãrbã-toritã ziua automobiliº-tilor militari ºi an de anspecialiºtii armei ani-verseazã momentul înfi-inþãrii, prin ÎnaltulDecret nr. 245/1917, aprimei unitãþi militarede profil auto din arma-ta românã. Automobiliº-tii militari sunt cei fãrãde care armata românãnu ar avea rezultateatât de bune, ei suntcei din spate,„cãrãuºii” care trans-portã zi ºi noapte, larãzboi ºi la pacemuniþie, echipamente,materiale sau, cumspunea acum mai binede 50 de ani generalulde Gaulle: „Fiecare ele-ment al trupelor va tre-ce peste vãi ºi munþi pevehicule construite spe-cial în acest scop. Niciun om, nici un tun, nicio pâine nu vor fi decâttransportate”.

Foto: plt. maj. Marius MIHAI

— Domnule colonel, se ºtie cãtransportul are un rol important înarmatã; ce a fost caracteristic înacest domeniu pentru anul 2005 ?

— Este adevãrat, transportul are unrol important în activitãþile militare,mai ales în activitatea de generare ºide regenerare a forþelor, unde tehnicaauto a avut un aport deosebit, în sen-sul cã trebuie sã recunoaºtem cãtoate armele au nevoie de transport,inclusiv artileria - la care tractarea

tunurilor seface cu mij-loace de trans-port, precum ºitransportul demuniþie, echi-pamente ºi ma-teriale se fac cumijloace auto.În anul 2005 austat în faþa for-þelor terestresarcini deose-bite de opera-þionalizare aunor mari uni-tãþi ºi de certi-ficare a acesto-ra la NATO, de

transport a unor materiale în diferitezone avem în Bosnia ºi Kosovo,unde transportul s-a fãcut numai peroþi. Transportul bunurilor ºi apersonalului în teatrele de operaþiidin Irak ºi Afganistan (aici în moddeosebit cu tehnica auto blindatã -transportoarele 4x4) le-am executatîn condiþii foarte bune.

Anul 2005, în afarã de toate acesteactivitãþi, a implicat restructurareaunor unitãþi din forþele terestre. În

cadrul acestor activitãþi s-au desfiin-þat ºi reorganizat unitãþi; asta a im-plicat transporturi de tehnicã ºi ma-teriale deosebite dar ºi costuri foartemari de resurse ºi o serie de diferitetipuri de autovehicule.

DEMEX ’05 a fost un exerciþiudeosebit, un exerciþiu de afirmare -verificare a unor unitãþi unde trans-portul, autovehiculele au avut unaport deosebit, în primul rând pentruasigurarea logisticã a activitãþii ºi înal doilea rând, ca tehnicã participantãauto blindatã.

— Cum s-a comportat tehnica înteatrele de operaþii ?

— Am fost într-o activitate care amavut-o în teatrul de operaþii dinBosnia în anii precedenþi, unde amfost impresionat de un aspect, acelacã celelalte state participante la acti-vitatea de menþinere a pãcii totdea-una solicitau tehnicã româneascã,respectiv DAC-ul 665, pentru execu-tarea unor misiuni pe drumuri fores-tiere, în zone muntoase, cu drumuridificile, înguste.

În toate teatrele de operaþii potspune cã nu am avut problemedeosebite. În Afganistan ºi în Irak

Aniveerrs\rri

11 mmaarrttiiee •• ZZiiuuaa aauuttoommoobbiillii[[ttiilloorr mmiilliittaarrii


Sublocotenent Andreea [email protected]

La mulþi ani, automobiliºtilor militari !Interviu dl. colonel Mircea Tuchiac, ºeful secþieiConducere Logisticã din Serviciul Logistic al Forþelor Terestre

Foto

: sl

t. A

ndre

ea F

LEA

NC

U

avem toate tipurile de tehnicã româ-neascã, începând de la ARO, careeste un autoturism de teren româ-nesc, continuând cu autocamioanele10215, 665, autocamioane de trans-port materiale, ºi finalizând cu auto-vehiculele uºor blindate cu protecþiebalisticã pentru muniþie antiaerianã,respectiv tab-urile 8x8 ºi tab-urile4x4. Toate misiunile s-au executat latimp ºi în condiþii optime. Lucrãrilede mentenanþã inerente pentru aceas-tã tehnicã care a fost tropicalizatãparþial au avut un rol foarte impor-tant pentru cã tehnica nu a fost fabri-catã ºi pregãtitã pentru condiþii detemperaturi extreme, respectiv latemperaturi de +/-40,500 C). Am tre-cut cu bine pragurile datorate condi-þiilor temperaturilor ºi prafului dato-ritã fiabilitãþii tehnicii ºi personaluluide mentenanþã, specialiºtilor care aulucrat ºi au cãutat sã repunã autove-hiculele în stare de funcþionare întimp util pentru executarea misiuni-lor. Sã nu uitãm cã nu avem tehnicãde rezervã, ci o tehnicã care executãmisiuni zilnice.

Probleme deosebite nu au existatcu tehnica în teatru, una singurã înprivinþa pieselor de schimb care s-ausolicitat. Problema nu a fost a achi-ziþiei ºi a procurãrii lor întrucât mulþifurnizori au dat faliment, nu mai aupe linia de fabricaþie modelelerespective.

— Avem militari care fac parte dindetaºamentul Olanda ºi efectueazãtransporturi în Bosnia. Ce ne puteþispune despre ei ?

— Este o subunitate de transport aicãrei militari sunt pregãtiþi de parteaolandezã, nu ca specialiºti, ci pentru

misiunile care trebuie sã se execute.Ca specialiºti sunt pregãtiþi în þarã,sunt specialiºtii noºtri. Aceastã subunitate de transport executã misi-unile cu tehnicã pusã la dispoziþie demembrii Coaliþiei, respectiv olandezã,ºi au misiuni de executare a transpor-turilor logistice, asigurarea cu carbu-ranþi-lubrifianþi, sunt autocisterne,autocamioane ºi diferite autoturismede teren-transport personal ºi executãtransporturi pentru susþinerea supor-tului logistic al unitãþilor contingen-telor multinaþionale din zona respec-tivã.

— Asigurarea cu piese auto este unsubiect cu probleme, dar totuºi, cumfaceþi faþã ?

— La alegerea personalului carepleacã în teatrele de operaþii sunt ºicei de la logisticã, atât mecaniciiconductori care deservesc echiparespectivã, cât ºi specialiºtii careexecutã lucrãrile de mentenanþã.Aceºti specialiºti au fost selectaþidintre maiºtri militari ºi subofiþericare au vechime în domeniu ºi auputut sã facã, cum fac românii,improvizaþii de specialitate. Au exe-cutat lucrãri de mentenanþã încondiþii vitrege, dar de calitate foartebunã. Spun cã am fãcut niºteimprovizaþii în sensul cã am recondi-þionat elemente ºi piese de schimb încondiþiile în care acestea nu au pututfi asigurate din þarã datoritã curselorde avion. Avem curse de avion laanumite termene ºi pânã la sosireacursei respective a trebuit sã fierecondiþionate o serie de elementedin partea mecanicã a tehnicii ºi audemonstrat cã sunt adevãraþi profe-sioniºti.

— Care sunt provocãrile acestui anpe linie auto ?

— 2006 este un an în care avem iarun exerciþiu de certificare-afirmare aunor unitãþi pentru NATO, respectivROMEX ’05, unde ca ºi în anulprecedent o sã participe un numãrfoarte mare de mijloace de tehniciauto, atât de transport autospeciale,auto, cât ºi mijloace care vor fi par-ticipante la activitatea de certificare.Este o provocare dar sperãm — ca ºianul trecut — sã ieºim cu foartebine, cãci serviciul logistic ºiimplicit transporturile, tehnica auieºit nu foarte bine, ci excepþional.Sperãm ca ºi anul acesta sã rezolvãmproblemele cu acelaºi succes, astaimplicã din timp pregãtirea tehnicii,executarea unor exerciþii ºi pregã-tirea specialiºtilor. În afarã de acestexerciþiu, forþele terestre continuãreorganizarea - transformarea ºiavem implicaþii deosebite, avem miide tone de materiale de transportatcu aceste mijloace tehnice.

În cadrul reorganizãrii marilorunitãþi, o sã parcurgem mii de kilo-metri cu aceastã tehnicã ºi, de ase-menea, în teatrele de operaþii semenþin problemele spuse anteriordar cãutãm cu aceastã tehnicã actu-alã, care în mare parte ºi-a depãºitnorma de funcþionare, sã susþinemexerciþiile din þarã ºi misiunile dinteatrele de operaþii, la fel ca ºi anultrecut.

Parcul nostru este depãºit ºi uzat,dar cu toate acestea am executattoate misiunile care ne-au stat înfaþã la timp ºi în bune condiþii,acest lucru datoritã specialiºtilor,întreþinerilor ºi modului deexploatare.

11 mmaarrttiiee •• ZZiiuuaa aauuttoommoobbiillii[[ttiilloorr mmiilliittaarrii

25Aprilie 2006

La 1 februarie 2001, Brigada 7 Mecanizatã„Griviþa” se transforma în Brigada 1 Logis-ticã, prima mare unitate de acest fel din

Armata Românã. O lunã mai târziu, vechile unitãþi alebrigãzii mecanizate se transformau în unitãþi de tiplogistic. Aºa s-a înfiinþat, la 1 martie 2001, Batalionul 1 Transport.

În limbajul folosit astãzi se poate spune cã a fost „o mareprovocare”; în cuvinte simple, ceea ce s-a întâmplat atuncisunã mai tern: „a fost o muncã enormã”. ªi a fost o muncãenormã pentru cã transformarea s-a realizat cu aceiaºioameni, pregãtiþi pentru cu totul alte misiuni, ceeace i-a obligat sã înveþe din mers.

„Activitatea mea în Batalionul 1 Trans-port a început pe 1 septembrie 2001, lacompartimentul logistic al unitãþii, ºi potspune cã am prins din plin eforturile deoperaþionalizare a unitãþii, care auînceput efectiv din 2002” - îºiaminteºte maiorul ConstantinTeodoreanu, unul dintre puþiniiofiþeri care au rãmas în unitate de laînfiinþarea acesteia. „Efortul cel maimare a constat în ceea ce se poatenumi suportul logistic, deoarece amadus din þarã cantitãþi considerabilede tehnicã ºi de materiale – unelecu probleme, pe carea trebuit ulterior

Aniveerrs\rri

BBaattaalliioonnuull 11 TTrraannssppoorrtt •• cciinnccii aannii ddee eexxiisstteenn]]\\



TransportatoriiBrigãzii 1 LogisticeNumãrul de motokilometri consumaþi anual în perioada 2002-2004 au fost în jurul a 350.000,ceea ce se înscrie în firescul unei unitãþi de transporturi

Folo

: plt.

maj

Mar

ius

MIH

AI

sã le rezolvãm noi –, cãutândconcomitent sã gãsim soluþii ºi laproblemele de dotare din domeniulcelorlalte servicii.”

Sfârºitul anului 2002 a fostnumai un prim pas în ceea ceînsemna operaþionalizarea unitãþii.Anul urmãtor a venit cu noi misiuni,majoritatea fiind concentrate pecompartimentul logistic.„Concomitent cu acest lucru –continuã maiorul Teodoreanu – atrebuit sã mergem mai departe cuinstruirea dupã noul specific alunitãþii, parcurgând toate activitãþiledin planificare, de la ETP-uri ºi pânãla aplicaþii ºi exerciþii de stat-major.”Ultima parte a operaþionalizãrii aconstituit-o încadrarea pe funcþii.Comanda unitãþii apreciazã cã, încomparaþie cu 2001, s-au realizatfoarte multe progrese. Multe funcþiideficitare de la comandament ºi dinsubunitãþi s-au încadrat cu specialiºtidar, din pãcate, existã o fluctuaþiedestul de mare de efective, cuconsecinþe neplãcute în activitateabatalionului. Partea bunã este cãmajoritatea personalului este formatãdin tineri, media de vârstã a unitãþiisituându-se la 30 de ani, ceea ceîndreptãþeºte comanda unitãþii sãafirme cã aceastã caracteristicã dãun alt elan în activitate.

Batalionul a devenit cu adevãrato unitate de transport o datã cuprimele misiuni executate în zona deresponsabilitate a Corpului 1 ArmatãTeritorial. Începuturile din 2001 aufost destul de timide pentru cãmisiunile pentru acest tip de unitatenu erau încã bine conturate. Cu tre-cerea anilor însã, transporturile audevenit cu adevãrat una dintre com-ponentele esenþiale ale Brigãzii 1 Lo-

gistice. Astfel, dupã o statisticãneoficialã, numãrul de motokilo-metri consumaþi anual în perioada2002-2004 au fost în jurul a350.000, ceea ce se înscrie în fires-cul unei unitãþi de transporturi, chiardacã în 2005 numãrul acestora ascãzut la 160.000 din cauza lipsei decarburant.

Ofiþerul de relaþii publice alunitãþii, locotenentul ConstantinTudor, aduce în prim-plan un altdomeniu de activitate al unitãþii,trecând dincolo de cifrele seci. Este vorba de relaþiile cucomunitatea civilã, concretizate ºiprin ajutorul dat de unitate lainundaþiile din primãvara anuluitrecut, când s-a acþionat în comuna

Buda-Palanca cu o echipã formatãdin ºapte militari ºi un autocamion.„Tot pe aceastã linie, a organizãriiºi colaborãrii dintre comparti-mentul militar ºi societatea civilã, se poate înscrie ºi colectarea de fonduri ºi ajutoare de la personalul unitãþii pentru ceice au suferit din pricinainundaþiilor”.

Orfanii de la Casa de copii din Ploieºti primesc regulat vizitacadrelor unitãþii, iar de Crãciun cei mici au urcat pe scena sãlii defestivitãþi a batalionului pentru aprezenta un spectacol, „iar noi le-am îndulcit puþin sãrbãtorile, cu un pacheþel din partea Moºului pentru fiecare copil”.

Aniveerrs\rri

BBaattaalliioonnuull 11 TTrraannssppoorrtt •• cciinnccii aannii ddee eexxiisstteenn]]\\

27Aprilie 2006

Folo

:plt.

maj

. Mar

ius

MIH

AI

Oameeni sub arrmee

CCoollooaannaa vveerrtteebbrraall\\


— Domnule plutonier-adjutant, cumdescrieþi sintagma „subofiþerul -coloana vertebralã a armatei” ?

— Rãspund întrebãrii referindu-mã lacorpul subofiþerilor, corp cu valori ºitradiþie, care întruchipeazã spiritulluptãtorului, pune în valoare pregãtireacontinuã, este capabil sã conducã, sãinstruiascã ºi sã motiveze soldaþii. Înpermanenþã, subofiþerii sunt cei caretrebuie sã îndeplineascã urmãtoarelecondiþii: sã conducã prin exemplu, sãinstruiascã din experienþã, sã menþinã ºiîntãreascã standarde, sã aibã grijã desoldaþi, sã se adapteze unui mediu înpermanentã schimbare, sã consiliezeeficient comandanþii, sã menþinã ºi sãcontribuie la fãurirea unei imaginicredibile a instituþiei militare.

Chiar din simpla menþionare a acestorcondiþii veþi întelege de ce subofiþerilorli s-a atribuit aceastã sintagmã de „co-

loanã vertebralã a armatei”. Aº mai în-tãri cele afirmate adãugând cã, de fapt,corpul subofiþerilor se situeazã la bazamanagementului sistemului militar. Uncorp experimentat al subofiþerilor repre-zintã o componentã - cheie a armatelormoderne, viaþa precum ºi evenimenteleei demonstrându-ne pe deplin cã o ar-matã este puternicã dacã are un corp pu-ternic al subofiþerilor.

Pentru a încheia rãspunsul la întreba-re, aº mai menþiona faptul cã subofiþeriiºi maiºtrii militari din armata Românieimeritã pe deplin atributele acestei sin-tagme, deoarece instruiesc, conduc ºi augrijã de gradaþii ºi soldaþii profesioniºti,de militarii în termen, precum ºi de sub-ofiþerii ºi maiºtrii militari subordonaþi.Ei sunt învestiþi cu aceastã autoritate da-toritã jurãmântului fãcut, legilor, gradu-lui ºi funcþiei deþinute, precum ºi în vir-tutea tradiþiilor militare ºi regulamente-

lor existente. Autoritatea lor le permitesã dea ordine militarilor, sã întreprindãacþiunile necesare pentru îndeplinireamisiunii, precum ºi sã punã în aplicareordinea ºi disciplina militarã. Subofiþeriiîi reprezintã pe ofiþeri. Ei se asigurã cãmilitarii din subordine acþioneazã ca oechipã bine închegatã, iar echipamentul,armamentul ºi tehnica din dotare suntpregãtite sã funcþioneze eficient. În timpce ofiþerii comandã, stabilesc politicilede urmat, administreazã resursele umaneºi materiale, subofiþerii îndeplinesc sar-cinile, misiunile de zi cu zi alesistemului militar.

— Sã înþelegem cã, de fapt, comandaaparþine exclusiv ofiþerilor ?

— Comanda nu aparþine exclusivofiþerilor. Un comandant este orice lidercare prin natura funcþiei sale conduce ºiîndrumã activitatea subordonaþilor sãi,

Instituþia consilierului comandantului pentru problemelemaiºtrilor militari ºi subofiþerilorInterviu realizat cu dl. plutonier-adjutant Ion MARIN

Un element hotãrâtor al puterii combatante

îl constituie fãurirea unei relaþii eficiente, între

douã corpuri de profesioniºti, ofiþerii ºi sub-

ofiþerii. Subofiþerii îi reprezintã pe ofiþeri. Ei

se asigurã cã militarii din subordine acþionea-

zã ca o echipã bine închegatã, iar echi-

pamentul, armamentul ºi tehnica din dotare

sunt pregãtite sã funcþioneze eficient. În

esenþã, avem douã mari responsabilitãþi,

îndeplinirea misiunii ºi grija faþã de oamenii

noºtri.

Foto

: pl

t.adj

. Adr

ian

IUZI

C

Oameeni sub arrmee


29Aprilie 2006

ca parte oficialã a îndatori-rilor sale. Un subofiþer, dacãeste comandant de tanc, co-mandant de piesã, comandantde grupã sau comandant depluton, este la fel ca ºi unofiþer. În acest caz, de exem-plu, nu este nici o diferenþã;mã refer doar la comandacelor mai mici elementetactice.

— Ce se poate face pentrua întãri relaþia ofiþer-subofiþer ?

— Un element hotãrâtoral puterii combatante îl con-stituie fãurirea unei relaþiieficiente, între douã corpuride profesioniºti, ofiþerii ºisubofiþerii. Echilibrul, stabili-tatea, loialitatea ºi calitateatrebuie sã se afle la baza tutu-ror activitãþilor dintr-o unita-te. Împreunã, ofiþerii ºi sub-ofiþerii trebuie sã se asigurecã structura din care fac partemenþine aceastã situaþie. Ofi-þerii pot îndeplini foarte bineanumite misiuni; pe de altãparte, subofiþerii pot face maibine alt gen de misiuni. Credcã acesta este rolul nostru,pentru asta existãm, nu ?Dacã vreþi, aº compara relaþiaofiþer-subofiþer cu o cãsnicie;ea este ca o completare. Cândeºti cãsãtorit, ai grijã de parte-nerul tãu. ªi împreunã, ei ac-þioneazã în aºa fel încât lucru-rile realizate sã fie de calitate.

— Ar trebui sã înþelegemcã prin numirea dumneavoas-trã la Statul Major al Forþe-lor Terestre, activitatea ºi fe-lul în care vor fi percepuþisubofiþerii va fi mult mai con-turatã, în sens pozitiv ?

— Faptul cã am fost eunumit la un asemenea eºalonmã onoreazã în mod deose-bit, dar mã obligã în acelaºitimp sã dau tot ce pot eu maibun. Mai mult decât atât, nu-mirea unui subofiþer - consi-lier la cel mai înalt nivel alforþelor terestre dovedeºtefaptul cã existã o preocuparemajorã din partea conduceriiprincipalei categorii de forþeºi, totodatã, încredere în abi-litãþile ºi competenþa noastrã.Nouã, subofiþerilor, maiºtrilormilitari, ni se încredinþeazãresponsabilitãþi care, nu cufoarte mult timp în urmã,foarte puþini ar fi crezut cãeste posibil sã le îndeplinim.Este o provocare pentru noitoþi, pe care o acceptãm pri-vind înainte cu realism ºi în-credere.

— Doriþi sã adresaþi un me-saj subofiþerilor ºi maiºtrilormilitari din forþele terestre ?

— Da, mesajul meu cãtresubofiþerii ºi maiºtri militaridin forþele terestre aº vrea sãfie înþeles ca o direcþie prin-cipalã de acþiune, ca un ghidce ar trebui sã îi însoþeascãtot timpul. În esenþã, avemdouã mari responsabilitãþi,îndeplinirea misiunii ºi grijafaþã de oamenii noºtri. Casubofiþeri, avem cu toþii o în-datorire extrem de grea, soli-citantã dar onorantã ºi plinãde mari satisfacþii. Militariicãrora le suntem lideri con-stituie inima forþelor terestre.Îi instruim ºi conducem zi dezi, oriunde ºi oricând, pregã-tindu-i pentru a rãspunde

Sub conducerea subofiþerilor comandanþiSub conducerea subofiþerilor comandanþi

militarii vor fi pregãtiþi sã lupte ºi sã învingãmilitarii vor fi pregãtiþi sã lupte ºi sã învingã

pe câmpul de luptãpe câmpul de luptã

Foto

: pl

t.maj

. Dan

BOB

AN

chemãrii datoriei. Deoarecetrãim printre ei ºi lucrãmdirect cu militari, avem înacest fel cea mai bunã ocaziede a-i cunoaºte aºa cum suntcu adevãrat. Noi suntem pri-mii care aflã despre ei ºi îiînvaþã cum sã îºi foloseascãîn cel mai bun mod cu putin-þã calitãþile pe care le au ºisuntem cei care îi ajutã înacelaºi timp sã-ºi descopereºi depãºeascã slãbiciunile.Colegii mei subofiþeri se aflãîn poziþia cea mai potrivitã dea fi garantul încrederii ºi stã-pânirii de sine a militarilor,punând în valoare competen-þa liderului ºi puterea exem-plului personal. Avem avanta-jul unei mai bune înþelegeri acomportamentului militarilor,deoarece am fost promovaþichiar din rândul celor pe careacum îi conducem. Subordo-

naþii noºtri ne vor pune la în-cercare ºi provoca în fiecarezi, dar satisfacþiile pe care leavem sunt respectul arãtat deaceºtia faþã de abilitateanoastrã de lider. Succesul vaveni pe mãsurã ce – subconducerea noastrã, a subofi-þerilor comandanþi – ei vor fipregãtiþi sã lupte ºi sã învingãpe câmpul de luptã.

Rolul ºi locul subofiþe-rilor ºi maiºtrilor militari dincomandamente, state-major,centre de transmisiuni, de ladepozite, bucãtãrii, atelierede reparat tehnicã ºi arma-ment, infirmerii ºi altestructuri ale forþelor terestreeste la fel de important ca ºial celor de la trupe. ªi unii ºialþii nu putem reuºi decât îm-preunã. Cu toþii ne facem da-toria pentru succesul forþelorterestre.

Adresându-mã colegilormei subofiþeri ºi maiºtri mili-tari, mesajul meu, pe scurt,este: asumaþi-vã responsabili-tatea îndeplinirii misiunilordumneavoastrã oricât de greuv-ar fi ºi oricât de mult vi s-arpãrea cã nimeni nu vã vede.

— Care sunt obiectiveledvs. imediate ?

— Forþele terestre tocmaiau încheiat o etapã a procesu-lui de transformare a structu-rilor, de redimensionare aacestora. În acest context,prioritar pentru mine se con-stituie numirea în funcþie asubofiþerilor consilieri la toa-te structurile ce reclamã pre-zenþa acestora. De asemenea,am în intenþie vizitarea unorunitãþi ºi obiective militare,pentru realizarea unui contactoptim cu oamenii, pentru a

vedea modul în care se desfã-ºoarã instrucþia, pentru a dis-cuta, propune ºi gãsi împre-unã cãile regulamentare derezolvare a problemelor ridi-cate de personalul din res-ponsabilitate. Deºi sunt maimulte, acum, un aspect ce mãpreocupã este legat de mili-tarii angajaþi pe bazã de con-tract. Faptul cã proiectul destatut al celor aflaþi la temeliaarmatei, al celor care consti-tuie majoritatea militarilor înmisiune în teatrele de opera-þii, al celor care în majorita-tea lor intervin la dezastre, alcelor care asigurã paza obiec-tivelor militare nu s-a finali-zat, încã mã frãmântã. Amîncredere ºi sper sã se ia celemai bune decizii în ceea cepriveºte statutul militarilorprofesioniºti. Sã nu uitãm cãdin rândul lor se vor afirmaviitorii lideri subofiþeri.

De asemenea, nu pot sãînchei prin a nu aminti demilitarii în termen.Contribuþia lor la îndeplinireacu succes a misiunilorîncredinþate este esenþialã.Am mai spus-o, cu toþiifacem parte din forþeleterestre ºi fiecare dintre noiare rolul sãu important. Pen-tru felul în care militarii întermen din forþele terestre auînþeles sã îºi facã datoria faþãde þarã, îmi exprim gratitudi-nea mea. Unii dintre ei cu si-guranþã vor opta pentru ca-riera militarã, este datorianoastrã sã îi primim, instruimºi sã-i tratãm aºa cum se cu-vine. Din rândul lor vor apã-rea ºi evolua viitorii lideri.

Oameeni sub arrmee



Militarii cãrora le suntem lideri constituie inimaMilitarii cãrora le suntem lideri constituie inima

forþelor terestreforþelor terestre

Foto

: pl

t.maj

. Dan

BOB

AN

Oameeni sub arrmee


31Aprilie 2006

P rogramele de formare,respectiv pregãtirepermanentã a subofi-

þerilor ºi maiºtrilor militari asigurãdobândirea de competenþe profesi-onale. În acest context, prin procesulde formare ºi dezvoltare profesionalãa subofiþerilor ºi maiºtrilor militari seasigurã lideri militari capabili sã con-ducã prin exemplul personal ºi sã in-struiascã subordonaþii folosind expe-rienþa proprie.

Sunt o serie de principii care staula baza pregãtirii acestor categorii decadre militare, principii care s-au sta-bilit þinându-se cont de necesitãþile

armatei ºi compatibilitatea cu arma-tele NATO. În plus, s-a avut în ve-dere corelarea pregãtirii cu evoluþiaîn carierã ºi cerinþa ca aceste cadresã aibã o pregãtire necesarã ºi sufi-cientã, guvernatã de principiulcoerenþei. Alte principii care stau labaza pregãtirii maiºtrilor militari ºisubofiþeri sunt: principiul admiteriiselective, principiul îmbinãriiresponsabilitãþii individuale curãspunderea structurilor deînvãþãmânt ºi al comandamentelor,principiul eficienþei pregãtiriiprofesionale ºi principiul comple-mentaritãþii.

În ceea ce priveºte formarea sub-ofiþerilor ºi maiºtrilor militari, acestproces se realizeazã pe douã filierecomplementare: filiera directã – prinparcurgerea integralã a etapelor deformare potrivit normelor stabilite peplan naþional ºi filiera indirectã –prin parcurgerea etapelor (modulelor)de formare iniþialã (pregãtire de bazãîn armã) ºi de pregãtire pentru primafuncþie sau a unor cursuri de formarea subofiþerilor /maiºtrilor militari înactivitate.

Planurile de învãþãmânt pentruformarea subofiþerilor ºi maiºtrilormilitari, pe filiera directã, se proiec-

Colonel Mihai CIUNGU

Formarea ºi evoluþia în carierã a subofiþerilorºi maiºtrilor militari

Subofiþerii ºi maiºtrii militari sunt o cate-

gorie de personal profesionalizat al armatei

care întruchipeazã luptãtorul ºi specialistul

militar capabil sã conducã, sã instruiascã ºi sã

motiveze personalul din subordine pentru înde-

plinirea misiunilor ce îi revin. Formarea

subofiþerilor ºi maiºtrilor militari, acest proces

se realizeazã pe douã filiere complementare:

filiera directã ºi filiera indirectã. Durata

cursurilor în filiera directã este de doi ani ºi se

organizeazã în cadrul ªcolii Militare de

Maiºtrii Militari ºi Subofiþeri a Forþelor

Terestre. Pentru filiera indirectã, Cursurile

se organizeazã în cadrul ºcolilor de aplicaþie,

centrelor de pregãtire ale categoriilor de forþe

ºi ºcolile de maiºtrii militari ºi subofiþeri ale

categoriilor de forþe.Fo

lo: m

air L

uigi

-Mih

ail C

OJOC

ARU

teazã în sistem modular ºicuprind modul (module) depregãtire militarã generalãºi tacticã – pentruformarea deprinderilornecesare ducerii luptei,modul (module) depregãtire postlicealã ºi despecialitate funcþie de arma(serviciul, specialitateamilitarã), precum ºi pentruspecializarea postlicealã ºimodul final de pregãtirepentru formarea deprin-derilor de leadership(cursul de bazã), necesarconducerii în luptã a unorstructuri de nivel grupã (si-milare). Durata cursurilorîn filiera directã este dedoi ani ºi se organizeazã încadrul ªcolii Militare deMaiºtrii Militari ºi Sub-ofiþeri a Forþelor Terestre,formã de pregãtire la careau participat, în anul 2005,peste 100 de astfel de ca-dre militare.

Filiera indirectã presu-pune parcurgerea etapelor(modulelor) de formareiniþialã (pregãtire de bazã)în armã ºi de pregãtirepentru prima funcþie sau aunor cursuri de formare asubofiþerilor sau maiºtrilormilitari în activitate. Pla-nurile de învãþãmânt înaceastã formã de pregãtirese proiecteazã în sistemmodular ºi cuprind un mo-dul de pregãtire militarãgeneralã ºi tacticã, cu du-rata de patru sãptãmâni,

unul de pregãtire despecialitate, cu duratapatru-opt sãptãmâni, ºiunul de pregãtire pentruformarea deprinderilor deleadership (cursul de bazã),cu durata de ºase sãptã-mâni.

Cursurile se organizea-zã în cadrul ºcolilor deaplicaþie, centrelor depregãtire ale categoriilorde forþe ºi ºcolile de mai-ºtrii militari ºi subofiþeriale categoriilor de forþe, iarîn anul 2005 au parcursaceastã formã de pregãtireaproape 500 de subofiþeri.

În raport cu nevoile deîncadrare a unitãþilor arma-tei, subofiþerii pot provenidin militari angajaþi pe ba-zã de contract care au des-fãºurat acþiuni în teatrelede operaþii din afara þãrii ºia celor care sunt absolvenþicu diplomã de licenþã aiunei instituþii civile de în-vãþãmânt superior, 80 demilitari angajaþi pe bazã decontract îndeplinind condi-þiile pentru a fi trecuþi încorpul subofiþerilor în anul2005.

PPrroocceessuull ddeeppeerrffeecc]]iioonnaarree aa

pprreegg\\ttiirriiiipprrooffeessiioonnaallee

În ceea ce priveºte pro-cesul de perfecþionare apregãtirii profesionale, in-diferent de filiera de for-mare a subofiþerilor ºi mai-ºtrilor militari, se asigurãperfecþionarea pregãtirii

ulterioare în acord cuGhidul carierei militare,prin cursuri de carierã caredezvoltã competenþele pro-fesionale formate anteriorºi asigurã dobândirea denoi competenþe ºi speciali-zarea subofiþerilor ºi mai-ºtrilor militari în domeniilenecesare Ministerului Apã-rãrii Naþionale.

Programele de pregã-tire au fost urmate de peste1.300 de subofiþeri ºi mai-ºtri militari ºi au constat încursuri de carierã, cursuride nivel (specializare) ºicursuri de calificare.

~~nnccaaddrraarreeaa [[iieevvoolluu]]iiaa îînn ccaarriieerr\\

Încadrarea ºi evoluþiaîn carierã a subofiþerilor ºimaiºtrilor militari reprezin-tã succesiunea de funcþii încare sunt numiþi aceºtia dela intrarea în sistemul mi-litar, pânã la disponibiliza-re. În cadrul acestui pro-ces, în forþele terestre, in-diferent de filiera de for-mare, se aplicã o serie dereguli. Prima dintre eleprevede ca absolvenþiicursului de bazã – sã fienumiþi în funcþiile de co-mandant de echipã (grupã)sau ºef de echipã (grupã)ori similare acestora, func-þii în care pot rãmâne petimpul stagiului în gradelede sergent, respectivmaistru militar clasa a V-a.

Înaintarea în gradul desergent-major (maistrumilitar clasa a IV-a) se

face face dacã seîndeplinesc condiþiilelegate de stagiul minim îngrad ºi apreciere deserviciu.

Plutonierii (maiºtriimilitari clasa a III-a) careau absolvit cursul de stat-major (managementestructuri tehnice) pot fiînaintaþi în gradul deplutonier-major (maistrumilitar clasa a II-a) ºinumiþi în funcþiile de aju-tor comandant de pluton,instructor, recrutor sau ºefsecþie reparaþii, ºef atelier,specialist (instructor 2) orisimilare acestora.

Plutonierii-majori(maiºtri militari clasa aII-a) care au absolvitcursul de plutonier-adjutant (maistru militarclasa I) pot fi înaintaþi îngradul de plutonier-adju-tant (maistru militar clasaI) ºi numiþi în funcþiile deconsilier al comandantuluide companie, subofiþer destat-major, instructor,specialist (instructor 1) orisimilare acestora.

Plutonierii-adjutanþi(maiºtri militari clasa I)care au absolvit cursul deplutonier-adjutantprincipal (maistru militarprincipal) pot fi înaintaþiîn gradul de plutonier-ad-jutant principal (maistrumilitar principal) ºi numiþiîn funcþii de consilier alcomandantului de batalion,subofiþer de stat-major sauºef atelier de mare unitate,specialist principal.

Oameeni sub arrmee



ÎÎnn lluuppttããccuu mmuunntteellee

Câineni, 6 ianuarie 2006.La ordinul preºedintelui au rãspuns

prompt pirotehniºtii din Batalionul 96Geniu ºi vânãtorii de munte din garni-zoanele Curtea de Argeº ºi Predeal.

Foto:M.Ap.N. (www.mapn.ro/fotodb/20060109)

Eveenimeent

~~nn lluupptt\\ ccuu mmuunntteellee


Î nceputul anului i-a gãsit pevânãtorii de munte în primelerânduri ale celor care au

intervenit prompt pentru înlãturareaconsecinþelor calamitãþilor naturale.

Vremea ploioasã cu care a debutatacest an a cauzat în numeroase zoneale þãrii alunecãri de teren, iar în une-le locuri, inundaþii, chiar dacã aces-tea nu au avut amploarea celor de lasfârºitul verii trecute.

Pe Valea Oltului, cele douã arterede circulaþie feroviarã ºi rutierã aufost blocate de stânci masive prãbu-ºite datoritã surpãrii terenului caremustea de apã.

Prin blocarea traficului, o impor-tantã zonã a þãrii risca sã fie izolatã,autovehiculele ºi trenurile fiindnevoite sã parcurgã rute ocolitoare desute de kilometri pentru a putea ajun-ge la Sibiu sau la Râmnicu-Vâlcea.

Cumpãna dintre ani i-a surprins pespecialiºtii pirotehniºti ºi pe cei de ladrumuri ºi poduri, acolo, în zonaCâineni, unde muntele acoperise ºoseaua ºi calea feratã, pânã foarte aproape de cursul Oltului, cu un zidmasiv de stânci, bolovani, pãmânt ºitrunchiuri de arbori prãbuºiþi.

Iniþial s-a estimat cã obstacolul arputea fi înlãturat în maximum douã

sau trei zile.N-a fost sã fie

aºa. ªi în acestcaz subiectivis-mul ºi-a spuscuvântul.

Cu muntele estefoarte greu sã telupþi, iar acest lu-cru este foarte bi-ne ºtiut de vetera-nii Transfãgãrã-ºanului ºi de dis-cipolii lor.

Zadarnic buldozerele ºi excava-toarele muºcau din baricada naturalã.

Ca într-un joc de puzzle, tot ce seînlãtura era parcã pus la loc de o mâ-nã nevãzutã... mâna muntelui ajutatãde forþa apelor infiltrate în mãrun-taiele sale.

Situaþia respectivã a atras atenþiapreºedintelui României care, în repe-tate rânduri, s-a deplasat în zonã pen-tru a se informa ºi a oferi (aºa cumtoþi îl cunoaºtem) soluþii practice.Prezenþa preºedintelui acolo le-ainsuflat încredere celor care zile înºir se luptau cu stâncile prãvãlite.

S-a recurs, în cele din urmã, la osoluþie radicalã: sã se degajeze ver-santul prin dinamitarea stâncilor careameninþau sã cadã peste ºosea ºicalea feratã.

Treabã grea... Cine altcineva ar fireuºit sã o facã decât militarii forþe-lor terestre române, prin profesio-niºtii lor ?

La ordinul preºedintelui au rãspunsprompt geniºtii din B. 96 Ge. ºi vâ-nãtorii de munte din garnizoaneleCurtea de Argeº ºi Predeal.

Vânãtorii de munte s-au cãþãrat pemasivul muntos ºi au pregãtit


Cooperarea dintre vânãtorii de munte ºi geniºti a fost excelentã

Foto

:M.A

p.N.

(www

.map

n.ro

/foto

db/2

0060

109)

locaºurile în care geniºtii au amplasatîncãrcãturile explozive.

Cooperarea dintre geniºti ºi vânãtorii de

munte a fost excelentã. Ideea de a-i pune

împreunã sã lucreze i-a aparþinut preºedin-

telui României care, în calitate de fost

militar, le cunoºtea foarte bine potenþialul

calitãþilor umane ºi profesionale.

În câteva zile, stâncile ameninþãtoare au

fost pulverizate.

Astfel, pe Valea Oltului, în zona locali-

tãþii Câineni, circulaþia a fost restabilitã,

chiar dacã, pentru început, traficul rutier

se desfãºura pe o singurã bandã de sens...

Într-una din clipele de rãgaz am reuºit

sã iau legãtura telefonic cu unul dintre

comandanþii celor douã detaºamente de

vânãtori de munte, care, în câteva cuvinte

ne-a relatat totul despre modul în care au

acþionat militarii aflaþi în subordinea sa.

Este cãpitanul Ioan Pintiuþã, comandant

de subunitate la Batalionul 21 Vânãtori de

Munte din Predeal, o unitate care a dat

armatei ºi þãrii numeroase generaþii de

luptãtori de elitã, pentru care muntele nu

mai are taine.

— La ce activitate aþi participat pe

Valea Oltului la începutul acestui an ?

— În perioada 7-10 ianuarie am

îndeplinit funcþia de comandant al

detaºamentului de intervenþii la dezastre,

participând cu un numãr de 16 militari, în

zona localitãþii Câineni, pentru înlãturarea

obstacolului natural creat.

— Ce activitãþi specifice au desfãºurat

vânãtorii de munte din detaºamentul dvs.? — Militarii detaºamentului au ajutat

echipele de geniºti sã amplaseze încãrcã-

turile explozive în locuri greu accesibile ºifoarte instabile.

De asemenea, ei au acþionat pentru dis-locarea manualã a bucãþilor de stâncã,acolo unde amplasarea încãrcãturilorexplozive era imposibilã; a fost o misiunecu grad ridicat de pericol, însã am luattoate mãsurile de siguranþã pentru caactivitatea noastrã sã se desfãºoare fãrãnici un fel de incidente.

— Cum au acþionat militarii detaºamen-tului ?

— Au muncit continuu, de la ºaptedimineaþa, pânã seara târziu, la orele zece,la lumina proiectoarelor ºi lanternelor. Aufost profesioniºti adevãraþi.

— Puteþi sã ne spuneþi cum au reacþio-nat populaþia localã ºi autoritãþile faþã deactivitatea vânãtorilor de munte ?

— Nu am avut timp, în situaþia respec-tivã, sã urmãresc reacþia acestora. Dar, dincâte am aflat, au avut o atitudine pozitivãfaþã de noi, apreciindu-ne profesionalis-mul ºi devotamentul cu care am acþionatzi ºi noapte.

Chiar ºi preºedintele þãrii a apreciat înmod deosebit contribuþia pe care ºi-auadus-o geniºtii ºi vânãtorii noºtri pentruînlãturarea acelui obstacol creat de alune-carea de teren.

Domnia sa, încã de la prima vizitã, ºi-aexprimat încrederea în profesionalismul ºicurajul militarilor, solicitând intervenþialor.

— Aþi mai participat la acþiuni de inter-venþie la dezastre ?

— Pânã acum nu, este prima participarea vânãtorilor de munte la activitãþide acest gen.

Eveenimeent


35Aprilie 2006

Foto

:M.A

p.N.

(www

.map

n.ro

/foto

db/2

0060

109)

Pe6 ianuarie, într-ovineri, comandantulBatalionului 96

Geniu era sunat de ºeful StatuluiMajor General ºi i se ordona ca adoua zi, la ora 11.00, sã fie prezentîmpreunã cu EOD-iºtii sãi la Câineni,pe Valea Oltului, pentru a evaluasituaþia împreunã cu domnulpreºedinte Traian Bãsescu. Aceasta afost iniþierea.

Au ajuns acolo în jurul orei 09.00ºi primul lucru pe care l-au fãcut afost recunoaºterea zonei. Au urcat peversant, au vãzut despre ce estevorba ºi, la ora 11.00 când a venitpreºedintele Bãsescu, au fost înmãsurã sã prezinte soluþii ºi variantede acþiune. „Era clar cã aveam de aface cu un volum foarte mare derocã, iar de jos se vedea ca o rocãinstabilã, uºor de aruncat, deºivolumul era destul de mare”- îºiaminteºte comandantul de batalion,maior Doru Apãfãian. Dupã cumspunea dumnealui, la puþin timp de laterminarea misiunii, câteva mii demetri cubi de rocã erau dislocate,însã tot acest conglomerat era blocat,pentru cã cei care lucraserã acolo aufãcut explozii la bazã, dar nu audegajat, adãugând astfel rocã pesteacumulãrile naturale. „S-a fãcut caun munte de roci dislocate ce se«þineau» una de alta”, explicamaiorul Apãfãian, adãugând cã

„tunelul, care era la bazã, s-aconstituit ca un pat pentru masa derocã ce se tot ridicase în sus, fãrã aputea fi degajatã”.

Planul geniºtilor a fost sãintervinã pe pãrþi ºi, bucatã cubucatã, sã degajeze drumul începândde jos, mizându-se pe faptul cãversantul se va curãþa prin cãdere.Erau necesare douã zile pline pentrudinamitãri. Autoritãþileau fost de acord cupropunerea militarilorºi lucrãrile au începutîn dimineaþa zilei desâmbãtã, 7 ianuarie, laora 09.00. S-a lucratinclusiv noaptea. Ulti-ma explozie au dat-oduminicã, la ora 22.00.Amplasareaexplozivului se fãcea decãtre geniºti, cuajutorul vânãtorilor demunte, care îi lãsau încoardã ºi-i asigurau.

Pe timp de noapteera extrem de dificil delucrat, deoarece eragreu de identificat undetrebuie amplasatãîncãrcãtura, iar secretulconsta tocmai în a gãsilocul potrivit. Dacã s-arfi pus explozivul lasuprafaþã, efectul era în

aer, de aceea geniºtii trebuiau sãgãseascã acele crãpãturi printrestânci în care sã amplasezeexplozivul iar efectul sã fie maxim.Dupã fiecare explozie se analizaefectul ºi erau identificate noilelocuri favorabile amplasãriiexplozivului.

„Erau stânci foarte mari, pe carele-am dat jos din câteva explozii,

Eveenimeent




Încleºtareacu stânca

Foto

:M.A

p.N.

(www

.map

n.ro

/foto

db/2

0060

109)

Eveenimeent


37Aprilie 2006

apoi am aflat cã nu mai avem ladispoziþie douã zile întregi de lucru ºicã, cel mai târziu a doua zi la prânz,trebuia sã terminãm exploziile ca sãînceapã operaþiile de curãþare manualã”,povestea maiorul Apãfãian. Astfel cã aumai dat o explozie luni dimineaþã, dupãcare a intervenit firma civilã. Trotilulgeniºtilor era folosit pentru rupereastâncilor, iar cu AM1 (eronat catalogatîn presã ca fiind mai puternic decâtTNT), care are proprietatea de a emanaun volum mare de gaze, se realizaefectul de împrãºtiere a rocilor. Dupãaceea, geniºtii au intrat cu vânãtorii demunte la o primã curãþare manualã aversantului, iar ultima lucrare dedistrugere a militarilor a fost îndimineaþa zilei de 10 ianuarie.

„Domnul preºedinte a fost mulþumitde activitatea noastrã” - afirma maiorulDoru Apãfãian. „Tot timpul s-a declaratmulþumit ºi la fiecare vizitã apreciaprogresele, vedea cum decurge lucrareaºi asculta propunerile noastre. Chiarultima datã, când a fost acolo, civiliivoiau sã intervinã încã o datã cuexplozie pentru derocare, însã noi i-amspus cã nu este bine, deoarece s-aderocat destul, iar la momentul respectivtrebuia intervenit manual, cu alpiniºtii.Preºedintele a vãzut cã avem dreptate ºicã ne-am fãcut treaba ºi ne-a acordatcredibilitate mai mare” - a mai spuscomandantul de batalion, maior DoruApãfãian.

Mai detaliat în ceea ce priveºtepartea tehnicã a misiunii a fost cãpitanulCristian Lupu din grupul 2 EOD.Dumnealui spunea cã a lucrat împreunãcu maiºtrii militari Sorin Gaie ºiConstantin Radu, cu plutonierul DanielSimion ºi caporalul Eugen Preda. Toþi,în afarã de militarul angajat prin

contract, sunt certificaþi potrivit Legiinr.126, ceea ce le permite executarea dedistrugeri ºi în afara poligoanelor deinstrucþie. Pentru cã nu are certificare,caporalul Preda a fost ajutor deartificier, acþionând ca un simplu genist,fãrã sã facã amorse ºi fãrã sã conecteze.

Rolul unui artificier - explica domnulcãpitan Lupu - este de a identifica loculde dispunere a încãrcãturilor, de astabili: cantitatea de exploziv necesarãpentru a obþine efectul scontat; lungimeaamorselor ºi sistemul pirotehnic sauelectric care va fi întrebuinþat. „În cazulnostru, pentru a preveni rateurile, amfolosit un dispozitiv pirotehniccombinat. Aceasta ºi pentru cã eranecesar sã acoperim o suprafaþã destulde mare de teren” - a încheiat cãpitanulCristian Lupu.

Geniºtii de la batalionul bucureºteannu au fost solicitaþi pentru prima datã laastfel de misiuni. Toamna trecutã au fostchemaþi la Moviliþa, pe DN2, deoarecedrumul se inundase cu apã. Undeva, laun stãvilar, cineva sudase douã plãci dintablã de 30 mm grosime, apa s-aacumulat în lac ºi s-a revãrsat pe drum.„Am acþionat împreunã cu o echipã descafandri civili, am confecþionatîncãrcãtura ºi am folosit tot dispozitivpirotehnic, mai ales cã lucram pe apã” -povestea plutonierul Daniel Simion - ºiel membru în Grupul 2 EOD. Potrivitdomnului plutonier, încãrcãturaconcentratã ºi tot dispozitivul au fostexecutate de geniºti dar amplasarea s-arealizat de cãtre scafandri. Dupã ce auieºit din apã, geniºtii au întins magistralade fitil detonant ºi, de la distanþa desiguranþã, au aprins amorsa. Cele douãplãci s-au spart, apa – care ajunsese la1,5 m adâncime – a revenit în matcã, iarcirculaþia pe DN2 s-a reluat.

PentruPentrugeniºti nu ageniºti nu afost decâtfost decât

un exerciþiuun exerciþiu

„Þinând seama cã este una dintre

structurile brigãzii care continuã

operaþionalizarea, consider cã

exerciþiul la care au participat pe

Valea Oltului (pentru cã eu aºa îl

consider) a dat dovada

profesionalismului militarilor de la

Batalionul 96 Geniu” - a declarat

comandantul Brigãzii 10 Geniu,

colonel Mihai Tofan. „Ei nu sunt la

prima tentativã, au mai participat la

misiuni asemãnãtoare ºi în vara

anului trecut, când s-au detonat

zãpoarele pe lacul Cernica. Sunt

militari foarte bine pregãtiþi, au

experienþã ºi, din punctul meu de

vedere, pot sã le acord calificativul

«Foarte bine».

În continuare, domnul colonel

explica, pentru publicaþia noastrã, de

ce considerã activitatea geniºtilor de

la Câineni ca pe o continuitate: „Noi

nu putem sã rupem activitãþile de

pregãtire pentru luptã de cele la

dezastre sau calamitãþi. În ideea

aceasta avem planificatã ºi

instruirea, pentru apãrare colectivã,

apãrare naþionalã ºi intervenþia la

calamitãþi ºi dezastre”. Domnul

colonel Mihai Tofan a mai precizat cã

Batalionul 96 Geniu continuã

pregãtirea cu aceºti militari,

specialitatea pionieri, în vederea

intervenþiei în Bosnia: „În anul 2006

avem planificatã intervenþia cu o

echipã EOD, specialitatea de bazã a

acestor EOD-iºti fiind tot pionieria,

învãþatã de-a lungul timpului”. (D.A.)

Comandantul Brigãzii 10 Geniu,Comandantul Brigãzii 10 Geniu,

colonel Mihai TOFANcolonel Mihai TOFAN

M ilitarii din Batalionul 33Vânãtori de MunteCurtea de Argeº au par-

ticipat la începutul lunii ianuarie laeliberarea DN 7 în dreptul localitãþiiCâineni. Alunecãrile de teren care aublocat circulaþia pe Valea Oltului ºi aufãcut impracticabil accesul spre Sibiuau determinat intervenþia specialiºti-lor militari din douã domenii:

geniºti ºi vânãtori de munte. Astfel, Batalionul 33 Vânãtori deMunte Curtea de Argeº a participatîn primele zile cu 30 de militari, iar mai târziu, când s-a cerut unnumãr mai mare de personal, s-aacþionat cu încã douã detaºamente.

Sub comanda domnului colonelAlexandru Dabija, militarii s-au

deplasat pe 7 ianuarie în ValeaOltului pentru recunoaºtere, dupãcare, în perioada 9-16 ianuarie, aufost prezenþi în fiecare dimineaþã laCâineni pentru a elibera drumul, iar seara s-au înapoiat în garnizoanã.

Domnul locotenent Costinel Popa,din Batalionul 33 Vânãtori deMunte, a participat la misiunea din

Eveenimeent




Intervenþia Batalionului 33 Vânãtoride Munte la Câineni

Foto

:M.A

p.N.

(www

.map

n.ro

/foto

db/2

0060

109)

Valea Oltului ºi într-un scurt interviune-a declarat: „Dupã cum se ºtie, ar-mata are misiuni ºi pentru intervenþiila calamitãþi ºi dezastre; astfel, amfost solicitaþi sã ne deplasãm înValea Oltului ºi sã ajutãm la elibera-rea drumului de stânci ca sã se deadrumul la circulaþie, mãcar pe un fir”.

Pentru tânãrul locotenent CostinelPopa, acest tip de misiune a fost opremierã, dar nu ºi pentru Batalionul33 Vânãtori de Munte care are olungã experienþã în lupta cu vitregi-ile naturii ºi care în ciuda greutãþilorîntâmpinate, ºi de aceastã datã a reu-ºit sã ducã misiunea la bun sfârºit.

„În prima fazã noi am asiguratgeniºtii pentru a pune dispozitiveexplozive, dupã care am trecut ladecopertarea stâncii ºi rostogolireapietrelor cãtre drum. Probleme aufost cu pietrele mai mari pe care atrebuit sã le miºcãm ºi sã sãpãmsub ele; practic, am stat între stânciºi vale. Ne-am asigurat, am sãpat,dupã care am doborât stânca. Adoua problemã pe care am întâm-pinat-o a fost frigul ºi curentul, ammuncit la - 100 C”-, a mai declaratlt. Popa.

Domnul preºedinte Traian Bãsescua vizitat militarii de ºase ori în Valea

Oltului pentru a fi la curent cu situa-þia drumului ºi s-a declarat mulþumitde acþiunea acestora, a dat mâna cuei ºi a precizat cã „ar fi trebuit sã fiechemaþi de la început”, cãci dupãspusele lt. Popa, „ei se asigurau, nule era fricã de înãlþime ºi puteaulucra mai bine”.

Vânãtorii de munte ºi geniºtii mi-

litari au lucrat cot la cot, pentru

prima datã ei având ºi ajutorul

alpiniºtilor civili ºi împreunã au dus

misiunea la îndeplinire, iar traficul

a fost reînceput în condiþii de

siguranþã.

Eveenimeent


39Decembrie 2005

CooperarCooperare între între geniºtie geniºtiºi vânãtorii de munteºi vânãtorii de munte

„Activitatea a fost împãrþitã în douãetape” - declara pentru Revista ForþelorTerestre comandantul Brigãzii 2 Vânãtoride Munte, general de brigadã PetruToader. În prima etapã a acþionatBatalionul 21 Vânãtori de Munte cu 20 dealpiniºti, care au lucrat împreunã cugeniºtii. Atunci când încãrcãturile trebuiauplasate în locuri mai periculoase, unde nuputeau urca ei, au intervenit echipele dealpiniºti.

În etapa a doua, Batalionul 33 Vânãtoride Munte a acþionat cu o echipã de 30 demilitari pentru curãþarea versantului debolovanii care erau în poziþie instabilã ºiexista pericolul de a cãdea peste maºinilecare circulau pe ºosea.

„Vânãtorii de munte ºi geniºtii au lucratbine împreunã” - aprecia domnul generalde brigadã Toader. „Specialiºtii de laBatalionul 96 Geniu au urcat împreunã cuechipele noastre pânã unde s-a putut, dupã

care, acolo unde le-a fost depãºitã capaci-tatea de a urca, au continuat ai noºtri.Interesant este faptul cã ritmul de det-onare a fost foarte mare, cam una la o orãºi jumãtate, ºi aici pot fi scoase în evidenþãrapiditatea ºi profesionalismul ambelorunitãþi, prin oamenii lor. Au fost ºi douãexplozii care s-au dat pe timp de noapte,ceea ce a necesitat instalarea încãrcãturilorla lumina reflectoarelor, la o înãlþime deaproximativ 70 de metri”, a concluzionatdomnul general.

În ceea ce îi priveºte pe militarii de laBatalioanele 21 ºi 33 Vânãtori de Munte,domnul general Petru Toader considerã cãau acþionat în condiþii normale, ei fiindobiºnuiþi cu înãlþimea ºi cu pericolele carele impune cãþãrarea pe un teren cu oasemenea dificultate. „Efortul a fost maimare dupã aceea, când a început activi-tatea de derocare. Au acþionat pe echipesuccesive, fiecare grupã a acþionat una înurma celeilalte, s-a realizat o rotire, ca sãajungem la un ritm cât mai rapid al acti-vitãþii”, a încheiat comandantul Brigãzii 2Vânãtori de Munte. (D.A.)

Adouãzeci ºi patra zi deGerar din 1859 reprezintã,pentru cei care slujesc pa-

tria sub simbolurile tricolorului, che-ia de boltã a edificiului nostru naþio-nal. Atunci, cele douã Principate,Moldova ºi Þara Româneascã, audevenit un templu de pace, adevãr ºiistorie, sub sceptrul unui singur deci-dent, al cãrui nume îl pronunþãm curaþiunea cuvenitã, Alexandru IoanCuza.

Preþ de câteva clipe, în PiaþaUnirii din Iaºi, într-un decor pictat cuscãmoºenii de zãpadã ºi fuioare deger strânse în ghemotoacele cu mer-cur paralizat pe scala temperaturilorinsuportabile, ne-a trecut prin memo-ria afectivã sentimentul cã libertateaºi unirea înseamnã ceva care meritãºi se cuceresc. Cel puþin aºa au lãsatsã se înþeleagã prim-ministrul CãlinPopescu Tãriceanu, ministrul apãrãriinaþionale Teodor Atanasiu, reprezen-tanþii preºedinþiei României ºi dele-gaþii instituþiilor publice din munici-piul Iaºi. Imaginea receptatã de cãtrecetãþenii din „micuþa Romã” meritãînregistratã pe toate peliculele cumemorie de lungã duratã pentru cãacþiunea a fost neantul nefericirii.

Muzica Regimentului 30 Gardã ºiProtocol ne-a sugerat încã o datã cã

avem nevoie sã ne în-chinãm frumosului, cãrespectul dintre noi în-seamnã voinþa de a nerespecta poporul.Minute în ºir au rãsu-nat din cutiile cu difu-zoare voluminoase ver-surile scrise deAlecsandri ºi aranjatepe portativ de cãtreFlechtenmacher, pecare le-am spus de miide ori, în binecunoscutaHorã a Unirii. Ca într-unritual, mâinile celorprezenþi în momentulcare odinioarã a con-struit cheia de boltã aedificiului nostru naþio-nal s-au întâlnit pentrufrãþie cu sufletele celorde astãzi, care nu cu-nosc amprenta stãriisociale. Hora jucatã laIaºiul cu rezonanþã uni-onalã a vorbit þãrii des-pre fericirea românilorcare ºi-au gãsit pildaînþelepciunii, într-o rea-litate ale cãrei lucrurisunt grele doar pânã lise descoperã taina.

Eveenimeent

ZZiiuuaa UUnniirriiii


Maior Dãnuþ CÃLDÃRARU

Sãrbãtoare în Gerar

În Gerar la Iaºi, s-a construit odinioarãcheia de boltã a edificiului naþional

Foto

: Ser

giu

CÃPÃ

ÞÂNÃ

Opinii

EExxtteerrnnaalliizzaarreeaa sseerrvviicciiiilloorr

41Aprilie 2006

— Domnule general, în interviulprecedent aþi menþionat exerciþiultactic la nivel naþional DEMEX ’05ca fiind o probã reuºitã din punctulde vedere al externalizãrii serviciilor,în special în ceea ce priveºtehrãnirea militarilor. Cum va evoluaacest fenomen începând cu anul2007, când, dupã cum ºtim, stagiulmilitar nu va mai fi obligatoriu, iarmilitarii în termen sunt în momentulactual principalii beneficiari aihrãnirii externalizate ?

— Desigur, întrebarea dvs. atingemai multe aspecte ale acestuifenomen, însã cred cã putem sintetizaîn câteva idei ceea ce înseamnã viitorulexternalizãrii serviciilor.

Acest proces reprezintã actual-mente o prioritate. Domeniile princi-pale care fac obiectul externalizãrii aufost identificate, ele cuprinzând, defapt, întreaga gamã de prestãri ser-vicii utilizate de armatã.

Putem afirma cã existã astfel treifaze de abordare a externalizãrii ser-viciilor în armatã: hrãnirea efec-tivelor, mentenanþa tehnicii ºireparaþii-întreþinere cazãrmi, unde,practic, sunt în derulare activitãþi pebazã de contracte economice ferme,

altele sunt în plin proces deexperimentare ºi cristalizare, cum arfi: paza unor obiective militare,spãlarea–curãþarea echipamentului ºia lenjeriei, iar alte acþiuni sunt în aº-teptare, dacã ne referim laaprovizionarea cu carburanþi-lubrifi-anþi, transportul de tehnicã ºi materi-ale.

Am avut ocazia sã constat cã unelearmate cu tradiþii în ceea ce priveºte

externalizarea au ajuns sã uti-lizeze chiar pentruactivitãþi de instruire

cu caracter pur militaracestã formulã, fapt

care pare incredibil; totuºi, cu rezul-tate foarte bune, cum ar fi spreexemplu activitatea de instruire prinsimulare în diferite domenii: comuni-caþii, stat-major, logisticã º.a.m.d.

Am dat exemplele respective pen-tru a susþine de ce am abordat acestsistem de externalizare, în trei faze (ºi nu este o „invenþie” a StatuluiMajor al Forþelor Terestre, ci odecizie la nivel central), întrucât estenevoie de o fazã de experiment,înainte de a pune în aplicare, înderulare, un anumit proces. Aºa

s-a parcurs ºi pentru celedin etapa întâi, unde am


Externalizareaprestãrilor de serviciiîn forþele terestreInterviu cu dl. general de brigadã Neculae OÞELEA

Foto

: lt.

col.

Drag

oº A

NGHE

LACH

E

spus cã avem o oarecare experienþã -hrãnire, cazare, reparaþii º.a.m.d.; aºaare loc ºi experimentul care se încheieîn luna aprilie, pentru paza obiec-tivelor, iar cel pentru curãþarea-spãlarea lenjeriei urmeazã sã seîncheie la jumãtatea anului.

— Vom avea obiective militaresecurizate de firme de pazã ?

— Aºa este, deocamdatã avem unexperiment care se desfãºoarã în douãunitãþi militare; probabil, pe baza re-zultatelor obþinute, la nivelul minis-terului se va emite un ordin prin careva fi înglobatã întreaga experienþãacumulatã (nu numai la nivelulforþelor terestre, fiindcã expe-rimentul se deruleazã ºi la altestructuri), urmând ca ulterior sãse extindã progresiv, astfelîncât sã implementãm ºi înacest domeniu, aº spune – deli-cat, un asemenea gen de prestãride servicii.

— Cum se va efectua hrãnireaefectivelor dupã anul 2007 ?

— Acest proces complex detrecere la servicii external-izate este dificil de proiectatºi trebuie coroborat cu acþiu-nile specifice procesului detransformare a armatei,existând exemple de condiþio-nãri majore legate atât de am-ploarea serviciului de achiz-iþionat, din perspectiva noii struc-turi de forþe ºi misiunile speci-fice acestora, cât ºi de evoluþiacadrului juridic.

Aici putem sã ne referim, desig-ur, la decizia în vigoare, conformcãreia din anul 2007, stagiul mili-tar nu va mai fi obligatoriu, ceea ceimpune o dimensionare corectã anecesarului real de prestãri servicii

care se fac cu titlul unor contracteeconomice ferme, echitabile, care sãne fereascã de consecinþele unor acþi-uni motivate în justiþie ale unoragenþi economici.

De exemplu, în acest moment avemo perspectivã clarã a ceea ce înseam-nã reducerea pânã la zero a funcþiilorde conscripþi în armatã.

Acest lucru este cunoscut la nivelulcontractanþilor, mã refer, desigur, launitãþile noastre contractante...

În

etapa actualã se discutã mai multeipoteze, nu pot sã le spun altcumvadecât ipoteze, întrucât în paralel cuplanul de implementare a „Strategieide transformare a armatei” se anal-izeazã ºi un plan de implementare aprocesului de remodelare a struc-turilor logistice, care evident are învedere ºi aceste aspecte.

În aceste condiþii, variantelevehiculate – cum cã începând cu anul2007 toþi beneficiarii contravalorii fi-nanciare a normelor de hranã vor fipreluaþi pentru a fi hrãniþi, în sistemexternalizat, cu una sau mai multemese pe zi, sunt variante de lucru,care probabil se vor regãsi în regle-

Opinii



Foto

: lt.

col.

Drag

oº A

NGHE

LACH

E

mentãrile viitoare, în timp util ºi înformula optimã, sperãm noi.

Este cert însã faptul cã se lucreazãla aceastã concepþie, încercându-se sãse ajungã la deznodãmântul natural, aºspune eu: atâta timp cât avem asi-guratã printr-o normã o valoare care artrebui sã se regãseascã în niºte ali-mente pe care le consumãm, iar decele mai multe ori, nu este aºa, proba-bil cã o masã obligatorie pe zi arconstitui un mod normal de a asiguracapacitãþile fizice ºi intelectuale nece-sare îndeplinirii atribuþiilor pe care leavem.

— Va fi reþinutã cumva contraval-oarea normei de hranã ?

— Doresc sã lãmuresc foarte claraceastã problemã: nimic nu se vareþine, va fi, de fapt, plata unui servi-ciu de care militarul va beneficia.Nimeni nu va reþine nimic.

În opinia mea, o masã caldã pe zieste suficientã, iar în aceastã situaþie,fiecare dintre noi va trebui sã plãtimacest serviciu.

Am auzit ºi, personal, nu agreezideea cã aceste ipoteze de lucru suntimixtiuni în decizii personale. Eucred cã mai degrabã se urmãreºteintrarea în normalitate a unui dreptde care beneficiem, aºa dupã cumbeneficiem ºi de drepturile deechipare în naturã, precum ºi de cele-lalte norme de echipamente ºi mate-riale.

De exemplu, primesc un echipament„în naturã” pentru a-l utiliza ºi nupentru alte scopuri; cã într-adevãr,sunt ºi situaþii când vorbim despreasigurarea compensaþiei bãneºti a nor-mei de echipare la unele cadre, to-tuºi, existã niºte norme foarte clarepentru ca ºi cadrul respectiv sã poatã

beneficia de aceastã normã în contra-valoare, el având obligaþia de a de-monstra ºi comandantul lui de a con-firma cã deþine þinuta regulamentarãnecesarã, care sã-i permitã oricândparticiparea la diferite activitãþi: deserviciu, de protocol ºi de oraº. Aºatrebuie sã percepem variantele anali-zate pentru hrana efectivelor.

— Sunt voci care susþin cã acesteipoteze de lucru sunt încercãri de anu periclita relaþia comercialã înderulare cu aceste societãþi comer-ciale ºi riscul ca acestea sã apelezela acþiuni în justiþie ?

— Nu cred cã se poate pune pro-blema aºa, întrucât contractele înderulare sunt încheiate în flux con-tinuu ºi majoritatea unitãþilor care aucontracte cu agenþi economici ar fitrebuit sã prevadã undeva, înclauzele contractuale, conform pre-cizãrilor primite, neasumarea rãspun-derii în cazul în care, datoritã proce-sului de restructurare, se vor mo-difica datele ºi amploarea serviciuluicontractat.

Problema se pune însã, dacã noi,ca instituþie, suntem avantajaþi de oîntrerupere a acestui sistem de exter-nalizare a serviciilor, fie ea chiartemporarã !

Probabil nu, întrucât am cãpãtatexperienþã, iar viitorul în privinþaprestãrilor de servicii este externali-zarea acestora, fãrã nici un fel dedubii.

Avem, desigur, ºi unele probleme,reale, mergând chiar pânã larezolvarea lor în justiþie.

Unele sunt generate de noi, altele,de agenþii economici, unele motivate– în opinia noastrã -, altele - insufi-cient fundamentate; dar acest lucru

nu înseamnã cã problemele respec-tive nu pot fi rezolvate, sau cã elepot influenþa cumva strategia adop-tatã în aceastã direcþie. Rezolvarealor va duce la stabilirea rãspunderiiîn sarcina celor vinovaþi, civili saumilitari, dar activitatea va continuacu efectele benefice aºteptate. Înacest mod se degreveazã instituþiamilitarã de niºte sarcini su-plimentare, se permite folosireaefectivelor, foarte bine încadrate încifre limitative, la activitãþi cu spe-cific pur militar, creând premiseleca, în acelaºi timp, sã creascã ºi cali-tatea serviciilor, mai ales acolo undeexistã preocuparea pentru aºa ceva.

Sunt totuºi câteva cazuri izolate,unde activitatea nu a avut succesulscontat, din cauzã cã: recepþia servi-ciului (care constituie obligaþia înproporþie de 100% a unitãþii mili-tare) a fost deficitarã; o altã cauzãeste cã, de-a lungul timpului, au existat anumite interpretãri, uneleforþate, ale literei ºi spiritului legii,care ne-au pus în situaþii „ delicate”,justiþia intervenind ºi corectânderorile care au fost fãcute, într-unsens sau altul.

Dar, repet, acest lucru cât se poatede actual, þine efectiv de capacitateanoastrã de a gestiona profesionistaceastã problematicã.

Cum va fi în 2007 ? În acest moment suntem în faza încare, probabil, dupã aprobarea pla-nurilor de importanþã strategicã decare am vorbit, vom putea abordaconcret varianta cea mai avanta-joasã, pentru fiecare caz în parte,urmând ca rezultatele obþinute sãconcretizeze, sperãm noi,aºteptãrile.

Opinii


43Aprilie 2006

Actualitateea militarr\

AArrmmaammeennttee


I talia ia parte împreunã cu StateleUnite la proiectul privind dezvol-tarea urmãtoarei generaþii de

rachete aer-sol antiradar care actualmen-te sunt operaþionale în ambele þãri.

Conform unui acord care urma sãclarifice unele aspecte birocratice finaleamericane, la 14 noiembrie 2005, aºacum menþioneazã revista „Jane’sDefence Weekly“, Italia s-a alãturat pro-gramului Marinei Militare americanepentru rachete dirijate antiradar avansate(AARGM-Advanced Anti-RadiationGuided Missile) AGM-88E, derulat decãtre Alliant Techsystems (ATK) dinStatele Unite.

Arma este o variantã modernizatã arachetei antiradar de mare vitezã(HARM-High-Speed Anti-RadiationMissile) de tipul Agm-88B/C, a firmei

„Raytheon“. Dar, spre deosebire derachetele din clasa HARM, noua rachetãva avea capacitatea de a neutraliza atâtradarele care emit, cât ºi pe cele care ºi-au întrerupt emisia, pentru a nu fidetectate. Acest fapt este posibil, potrivit ATK, prin adãugarea unui cãu-tãtor multimod ºi a unui GPS moder-nizat la partea de navigaþie ºi control.

Italia participã la faza de dezvoltare ºidemonstrare a programului, care aînceput în iunie 2003 ºi se aºteaptã sã seîncheie în septembrie 2008. Ea va asigu-ra o finanþare de 20 milioane USD, pre-cum ºi sprijin suplimentar, conformresurselor disponibile.

Respectivul sprijin include testarearachetelor ºi folosirea facilitãþilor poli-goanelor din Sardinia ºi de la baza aeri-anã Pratica di Mare, de lângã Roma. De

asemenea, va asigura avioane BeechKing Air 200 pentru testarea cãutãtoruluimultimod, va transforma unele vehiculeblindate care sã se comporte ca imitatoriai sistemelor antiaeriene la testele dezbor, ºi va asigura echipaje aeriene caresã participe la testãri.

Este posibil ca AARGM sã intre îndotarea Marinei Militare americane lasfârºitul actualei decade. Aceastã cate-gorie de forþã intenþioneazã sã achi-ziþioneze 1.750 de complexe AARGMpentru a-ºi moderniza o parte dinrachetele clasa HARM.

Din câte a înþeles corespondentul„JDW“, probabil cã ºi Italia va primi ra-chetele în aceeaºi perioadã, fiind spe-ranþe sã se achiziþioneze pânã la 250 decomplexe AARGM. În felul acesta s-arputea moderniza unele rachete HARMexistente pe avioanele de rãzboi ºi cer-cetare electronicã de tipul PanaviaTornado.

Oficialii ATK au afirmat cã, chiar dacãnu se anticipeazã vreun parteneriatadiþional, þãri care dispun de HARM –precum Germania, Grecia, Coreea deSud, Spania, Turcia ºi Emiratele ArabeUnite – ar putea, de asemenea, sã achi-ziþioneze complexele AARGM.

Marina Militarã americanã a afirmatcã programul AARGM rãmâne înfinanþare, conform graficului, ºi cãîndeplineºte criteriile de performanþã.

(“Jane’s Defence Weekly”,November 2005)

traducere ºi adaptare maior Luigi-Mihail [email protected]

Italia se alãturãproiectului american de rachete antiradarMichael SIRAK, reporter Jane's Defence Weekly

Racheta antiradar AGM 88Racheta antiradar AGM 88

45Aprilie 2006

Limba românãîn formatdigital


CCeerrcceettaarree

E xistã de mai mult timp dorinþade a realiza un aparat care sãrecunoascã vorbirea într-o

anumitã limbã ºi, într-o oarecaremãsurã, aceasta s-a ºi realizat.

În domeniul militar sunt deja astfelde aplicaþii ºi dispozitive, unul dintre celeaflate în dotarea armatei americane fiindPHRASELATOR – dispozitiv de tradu-

cere automatã din limba englezã în altelimbi, dezvoltat de Defense AdvancedResearch Projects Agency.

PHRASELATOR recunoaºte unnumãr de peste 10.000 de expresii dinlimba englezã, pe care le redã apoi într-oaltã limbã. Beneficiazã de cele maiavansate tehnologii atât la nivelsoftware (recunoaºterea vorbirii), cât ºila nivel hardware (microfon, difuzoare,procesor, memorie etc.).

Locotenent inginer Doru-PetruMunteanu anunþã în teza sa de doctoratintitulatã „Contribuþii la elaborareametodelor de recunoaºtere a vorbirii în

limba românã” cã a realizat un sistemde recunoaºtere automatã a vorbiriicontinue în limba noastrã.

Autorul a extins metodele derecunoaºtere a vorbirii la sistemede vocabular mediu ºi mare, vizândîn special recunoaºterea vorbiriicontinue. Astfel, se precizeazã înteza de doctorat, a fost realizatã obazã de date cu semnal vocal careacoperã peste 9 ore de vorbire, 11 vorbitori ºi peste 20.000 deapariþii ale cuvintelor (1.600distincte). Dicþionarul foneticpentru limba românã, creat ºi apoiutilizat pentru transcrierile fonetice,prezintã peste 3.000 de intrãri.

Mai multe detalii pot fi citite pesite-ul web al Academiei TehniceMilitare, în rezumatul lucrãrii dedoctorat (http://www.mta.ro/doctorat/).

O sutã de aniO sutã de anide zborde zbor

cu motorcu motor

Academia Tehnicã Militarã

a organizat vineri, 17 martie, în

Aula Magna, seminarul „100 de

ani de la zborul lui Traian Vuia,

18 martie 1906 –

18 martie 2006“.

Organizat în cadrul unor

manifestãri mai ample, la nivel

naþional ºi internaþional,

seminarul ºi-a propus

rememorarea vieþii ºi activitãþii

pionierului român în domeniul

aviaþiei ºi, totodatã, relansarea

învãþãmântului universitar în

domeniul aviaþiei.

Pe parcursul a douã expuneri,

gl. fl. art. Florin Zãgãnescu s-a

referit, printre altele, la

contribuþia lui Vuia în domeniul

construcþiei de elicoptere, unde

a avut contribuþii hotãrâtoare

(înclinarea axului rotorului

portant pentru imprimarea

direcþiei de zbor ºi altele), iar

cpt. cdor. Ionel Lazãr a

rememorat viaþa ºi activitatea

inventatorului. (D.A.)


Unul dintre dispozitivele de traducereUnul dintre dispozitivele de traducere

automatã din limba englezã în alte limbiautomatã din limba englezã în alte limbi

Dupã speranþele puse îndigitizarea câmpului deluptã, infanteria revine în

centrul operaþiilor, iar aceasta seîntâmplã în Irak, þara unde s-auredescoperit „ultimii 300 de metri”.Pentru US Army, ultimii trei ani deluptã antigherilã sunt un drum lungpe care au trebuit sã îl parcurgãînapoi. Dupã ce ºi-au pus toatesperanþele în digitizarea câmpului deluptã, în conceptul de rãzboi „info-centrat”, Pentagonul pune din nou, laora actualã, omul în centrul luptei.La Faloudja, Ramadi sau Samarra,ultimii 300 de metri rãmân spaþiul încare se hotãrãºte o eventualãconfruntare directã.

În martie 2003, au fost o mulþimede lovituri aeriene care au antrenat

decapitarea regimului irakian. Pe timpul operaþiilor iniþiale alerãzboiului, în martie ºi aprilie 2003,luptele au luat adesea formadistrugerilor de obiective cu ajutorulartileriei, bombelor de aviaþie ºirachetelor, abia dupã aceea punându-se problema unei angajãri lasol. Aceastã fazã de coerciþieputernicã a fost un succes, ceea ce adus la validarea conceptului de„airland battle”. Dar acum avemcontinuarea. Iar aceasta sematerializeazã printr-un grup deluptã din Divizia 4 Infanterie, carecaptureazã rebelii irakieni în oriceascunzãtoare s-ar gãsi, în urma uneiangajãri umane. Dupã aceea, trecereainexorabilã cãtre misiunile contra-insurgente.

~~nn tteerriittoorriiuull iinnddiiaann„Teritoriul indian” – cum este

supranumit Triunghiul sunit – a pusdin nou infanteriºtii în luminareflectoarelor. „Ei marcheazãsfârºitul unei tentaþii, de înþeles, de afolosi o superioritate tehnologicãzdrobitoare prin care inamicul sã fielovit cu rapiditate, cu putere ºiprecizie” - explicã locotenent-colonelul Michel Goya de la CentrulDoctrinei de Folosire a ForþelorTerestre Franceze (CDEF). „Datele s-au schimbat atunci când mediul încare acþioneazã adversarul a devenitnu numai un spaþiu fizic în care foculse poate executa liber, ci un mediuuman, aproape mereu urban.”

„Rãzboiul de dupã rãzboi” trebuiedeci regândit. „La început, marea


TTeennddiinn]]ee


Traducere ºi adaptare: lt.col. Dragoº [email protected]

US Armyredescoperã importanþa„ultimilor 300 de metri”Arnauld de La Grange Le Figaro

Ediþia electronicã a publicaþiei „Le Figaro” din 20 martie 2006http://www.lefigaro.fr/international/20060320.FIG000000104_l_us_army_redecouvre_l_importance_des_derniers_metres.html

deziluzie a fost de a constata cã«ceaþa rãzboiului» nu a fost risipitã –cel puþin nu suficient – de cãtre noiletehnologii”, comenta de curândlocotenent-colonelul Benoît Durieux,pe timpul unei colocviu organizat decãtre Fundaþia pentru CercetareStrategicã (FRS). Avioanele fãrãpilot ºi alte dispozitive specificerãzboiului electronic nu suntsuficiente pentru a scoate la luminãsoldaþii-fantomã ai gherilei. ªi,astãzi, ofiþerii care se întorc de lamisiunile din Irak repun în discuþiedogma „hipertehnologiei informaþii-lor”. Unii dintre ei nu ezitã sãvorbeascã de o contra-revoluþiemilitarã. „Bineînþeles, conceptul de«network centric warfare» va rãmânemiezul transformãrii armateiamericane – explicã expertul – daraceastã apropiere de reþele va fiînsoþitã de reintroducerea factoruluiuman.”

„„LLuunngguull rr\\zzbbooii”” îîmmppoottrriivvaa tteerroorriissmmuulluuiiDe doi ani, între Tigru ºi Eufrat,

forþele terestre nu mai sunt acolo doarpentru a marca þintele sau pentru acuceri un teren curãþat cu ajutorularmelor de pe aparatele de zbor.Acum, ei trebuie sã execute misiunide control al zonei pe timpîndelungat, cu toate contactele cupopulaþia pe care acestea le presupun.Cu angajamente masive, urmate desute de micro-operaþii. „Problema estecã sunt mai puþini oameni la teren, încontact cu populaþia, decât suntpoliþiºtii în New York, în condiþiile încare aceºtia sunt în jur de 39.000” -adaugã în continuare locotenent-colonelul Michel Goya. „Pentru a

avea aceeaºi ratã de ocupaþie în Irakca ºi în Kosovo, ar fi necesari480.000 de oameni, ºi nu 160.000”.

Conflictul irakian ºi „lungulrãzboi” împotriva terorismului se vatraduce de acum înainte printr-oadaptare a mijloacelor. Publicaþia„Revue de défense quadrinennale2006” (QRD), care a fost publicatã înfebruarie, confirmã dorinþa de a faceca forþele terestre americane sã fiemai suple, mai mobile, mai reactive.„Forþele terestre sunt, de aceastã datã,marele câºtigãtor” - explica, laacelaºi colocviu al FRS,colonelul Chris Gayard,ofiþer de legãturã americanla CDEF, „cu atât mai multcu cât bugetul acestora acrescut cu 13%, faþã de7% pe întreagaarmatã”. EfectiveleUS Army ar puteasã creascã cu30.000 deoameni, din care în jur de 25.000numai la infanterie.

Pentruevoluþiadoctrinarã, US Army acreat celule de lucru pentru operaþiilede contra-insurgenþã ºi a publicat, învara lui 2004, un manual temporar(Field Manual). Lucrãrile continuã înritmul operaþiilor, cu o ineditãevoluþie „de la bazã”. Reîntoarcerea laexperienþa unitãþilor de frontbulverseazã gândirea tradiþionalã a statelor-majore. La Pentagon, seproiecteazã pe scheletul unui rãzboifoarte vechi cãruia i s-a dat un nounume - „campania neregulatã


TTeennddiinn]]ee

47Aprilie 2006

Istorriee

AArrhhiivvaa mmeemmoorriieeii


E xperienþa rãzboaielor balcani-ce (1912-1913) ºi creºtereacerinþelor în transporturile

militare ale Armatei Române a impustransformarea Batalionului de Cãi Ferateîn Regimentul 1 de Cãi Ferate, cãruia i-au fost stabilite misiuni de sprijin al tru-pelor luptãtoare, privind asigurarea lo-gisticã a transporturilor. Acestea preve-deau: restabilirea de cãi ferate linii nor-male ºi înguste, construirea unor linii decampanie, dezvoltarea unor staþii C.F.prin construirea unor rampe de încãrca-re-descãrcare, îmbarcare-debarcare, re-faceri poduri cãi ferate; exploatarea unorsectoare de cãi ferate ºi distrugeri cãiferate în operaþia defensivã.

La data mobilizãrii (Decretnr.2782/14 august 1916), Regimentul de

Cãi Ferate era organizat cu o parte acti-vã ºi una sedentarã.

Partea activã era formatã din subuni-tãþi dispuse la instrucþia de specialitate înteritoriu ºi cuprindea urmãtoarele struc-turi: cinci companii de cãi ferate norma-le ºi o companie de cãi ferate înguste, cedeserveau, de regulã, depozitele de ar-mament, muniþii ºi tehnicã de luptã alearmatei; patru echipe de poduri cãi fera-te (plutoane, uneori detaºamente, cu efec-tive variabile) ºi patru echipe de linii cãiferate (cu misiuni independente, arondatela diverse lucrãri de întreþinere c.f. a prin-cipalelor secþii de circulaþie). La acestease adaugã trei echipe de tunele ºi o echipãspecialã (telecomunicaþii feroviare).

Partea sedentarã era compusã dinsubunitãþi de instrucþie ºi reîmprospãtare

a efectivelor, pregãtire a gradaþilor ºispecialiºtilor de cãi ferate ºi transporturimilitare, precum ºi a rezerviºtilor con-centraþi; sediul R. 1 C.F. era în cazarmaCotroceni (azi, sediul central al Poliþieide Frontierã).

Mobilizarea Regimentului de Cãi Fe-rate a fost executatã în corturi instalatepe platourile din spatele forturilorDomneºti ºi Mogoºoaia, efectivul totalla data decretãrii mobilizãrii fiind de 938militari. Dintre aceºtia, 800 erau soldaþi,99 gradaþi, 7 subofiþeri ºi 32 ofiþeri.Aceºtia erau repartizaþi astfel: 180 la se-diul regimentului (partea sedentarã) ºi758 la lucrãri, de regulã pe cont propriu,pe teritoriul þãrii (partea activã).

Dupã terminarea mobilizãrii, toatesubunitãþile de cãi ferate au plecat cu

trenurile de lucru dindotare, cu armamentul,materialele ºi tehnica despecialitate la executareamisiunilor stabilite prinordinul Marelui Stat Major,eºalon care coordonaîntreaga activitate a trans-porturilor militare ºi amenþinerii viabilitãþii cãilorde comunicaþie.

Iniþial, companiile decãi ferate au fost afectatecorpurilor de armatã inde-pendente, iar Compania CãiFerate Înguste, echipele delinii, poduri ºi tunele aurãmas la dispoziþia MareluiStat Major. Când ArmataRomânã începea operaþiilemilitare trecând Carpaþii înTransilvania, Regimentului1 Cãi Ferate i s-au reparti-

Colonel (r.) Valeriu CREÞU

Prima unitate de cãi ferate din Armata Românã ºi aportul sãuîn primul rãzboi mondial

zat ºase direcþii, pe care urmasã acþioneze în timpulluptelor.

1. Direcþia Predeal, undeau acþionat: Companiile 3 ºi5 Cãi Ferate, comandate decãpitanii Gheorghe Lupu ºiAristide Paºcanu; Echipa 4Poduri C.F., Echipa 2 LiniiC.F. ºi Echipa 2 Tuneluri,comandate de locotenenþiiªtefan Mateescu, StereMarinescu ºi Titus Enacovici.

Subunitãþile de cãi ferate,de regulã, au îndeplinitmisiuni de specialitate pecont propriu (construcþii liniinoi de campanie pentrunevoile trupelor luptãtoareprivind aprovizionareaacestora; dezvoltarea unorstaþii de cale feratã princonstrucþia unor rampe;executarea unor lucrãri deîntreþineri ºi reparaþii linii ºilucrãri de artã C.F.R.,exploatarea cãilor ferate pelinia organizãrii ºidesfãºurarea transporturilormilitare pe calea feratã).Uneori, împreunã cupersonalul C.F.R., auorganizat misiuni comune depazã, apãrare ºi luptã (prinfoc, grenade, baionetã,exploziv ºi luptã corp la corpcu mijloacele la dispoziþie,pentru protecþia trenurilor cudestinaþie militarã), atât înoperaþia ofensivã, cât ºiîndeosebi în operaþia deapãrare, când trupele noastreau fost nevoite sã se retragãdatoritã acþiuniicontraofensivei inamice(Corpul 3 german). La staþiileC.F.R. de pe Valea Prahovei,datoritã eroismului ostaºilorferoviari ºi personaluluiC.F.R., au îngreunatînaintarea inamicului, dând

numeroase jertfe de sânge(Predeal, Azuga, Buºteni,Comarnic, Gura Beliei,Câmpina ºi tunelul Posada -actualmente dezafectat), iardupã executarea diferitelorlucrãri pregãtitoare dedistrugeri ºi evacuãri demateriale, s-au retras înMoldova (Compania 3 CãiFerate la Iaºi – 12.10.1916 ºiCompania 5 Cãi Ferate laPiatra-Neamþ – 29.09.1916).

Dupã terminarearãzboiului, în semn derecunoºtinþã ºi omagiu pentrucei cãzuþi în luptele cuinamicul, ca urmare acontribuþiei cadrelor militareºi personalului C.F.R. dinzonã, în staþia C.F.R. Predeala fost ridicatã o statuie come-morativã (astãzi estereinstalatã în zona PrimãrieiPredeal, simbolizând „Bãtãliade la Predeal, 1916”).

2. Direcþia BumbeºtiAici au acþionat: Compa-

nia de Cãi Ferate Înguste co-mandatã de cãpitanul IoanTonea, Echipa 1 Poduri C.F.comandatã de locotenentulNicolae Chivu ºi Echipa 3Linii, comandatã deplutonierul Ion Ionescu.

Subunitãþile de cãi ferate,de asemenea, au executat lu-crãri pe cont propriu, privindmenþinerea viabilitãþii cãilorferate necesare transporturi-lor militare (întreþinerea cu-rentã ºi executarea reparaþii-lor necesare pe sectorul cãiferate Bumbeºti – Târgu Jiu;lucrãri privind captarea apeiºi instalarea unui pulsometrupentru alimentarea locomoti-velor în staþia de cãi ferateBumbeºti; reparaþia podurilorde cãi ferate peste râul Jiu dela Surduc ºi de pe sectorul

cãi ferate Lupeni – LivezeniPetroºani; restabilirea circu-laþiei feroviare de pe sectorulFiliaºi – Târgu Jiu, îndeosebistaþiile Bibeºti ºi Cãrbuneºti,iar cu începere de la 07.11.1916,subunitãþile s-au retras laCraiova, participând la lucrã-rile de minare a podurilor decale feratã spre Calafat,Slatina, Piteºti, Chitila ºifiind îndrumate prin Galaþi înMoldova, la Bârlad, undesoseau la 27.11.1916).

3. Direcþia Ghimeº -Palanca

Aici au acþionat: Com-pania 1 Cãi Ferate,comandatã de cãpitanulVasile Rovinaru; Echipa 1Linii, comandatã delocotenentul Ion Persoiu;Echipa 3 Poduri C.F., coman-datã de locotenentul CornelCristea ºi Echipa 1 Tunele,comandatã de plutonierulEvangheli Nuvu.

Aceste subunitãþi de cãiferate au executat lucrãri derestabiliri linii ºi telecomuni-caþii, refaceri poduri ºi viaduc-te de pe râul Trotuº, lucrãrilecele mai grele fiind viaductulde pe Caracãu, unde s-au folo-sit pentru prima oarã unele so-luþii originale de înaltã clasã(montarea unor suporþi cu oînãlþime de 19 m). De aseme-nea, s-a executat cu persona-lul militar de cãi ferate între-þinerea ºi exploatarea sectoare-lor Comãneºti – Ciceu – Ditrãu.

Începând cu 29.09.1917,subunitãþile de cãi ferate s-auretras, o parte din ele prinBraºov ºi altã parte prin Aiudspre Piatra-Neamþ, unde,dupã regrupare, au fost folo-site în continuare laconstruirea liniei îngustePiatra-Neamþ – Bicaz.

4. Direcþia Olt - CâineniAu acþionat: Compania 2

Cãi Ferate, comandatã de cã-pitanul Gheorghe Coatu (ul-terior, devine general, co-mandantul Brigãzii de CãiFerate, în perioada noiembrie1937 – noiembrie 1940);Echipa 4 Linii, comandatã delocotenentul Vasile Halmu;Echipa 2 Poduri, comandatãde locotenentul NicolaeTipãrescu ºi Echipa 3 Tune-luri, comandatã de locote-nentul Ion Dobrescu.

Subunitãþile de cãi ferateau sosit cu trenul de lucru înzona Câineni – Râul Vaduluila 20.08.1916, cu misiuneaimediatã de executare a cer-cetãrii de cãi ferate ºi recu-noaºtere în vederea restabi-lirii sectoarelor: Râul Vadului– Piatra Olt, Podu Olt –Fãgãraº ºi Podu Olt – Sibiu,precum ºi organizarea ex-ploatãrii cãii ferate a sec-toarelor Turnu Roºu – PoduOlt – Sebeº, Chitila – Titu.

În urma Bãtãliei de laSibiu (13-15 septembrie1916), se ordonã retragereaîn Moldova în zona Bârlad.

5. Direcþia Bacãu aacþionat un detaºament dinCompania de Cãi Ferate În-guste, executând lucrãri deîntreþinere ºi consolidare aterasamentelor de pe sectoa-rele Bacãu – Roman –Paºcani ºi Bârlad – Berheli.

6. Direcþia Piatra-Neamþa fost asiguratã de Compania4 Cãi Ferate, comandatã decãpitanul Cornel Predescu;un detaºament din Companiade Cale Feratã Îngustã ºiEchipa Specialã de CaleFeratã Îngustã ºi Poduri desub comanda locotenentuluiNicolae Petculescu.

Istorriee


49Aprilie 2006

În zona Piatra-Neamþ,efortul principal a fost depuspentru construirea linieiferate înguste de pe ValeaBistriþei (65 km), care, la12.09.1917, a fost predatãBatalionului 17 de Cãi Feraterus, iar subunitãþile de cãiferate române au fost retraseîn complexul C.F.R. Iaºi —Socola.

Pe frontul de sud au avutloc urmãtoarele evenimente:înfrângerea trupelor românede cãtre forþele germano-bulgare la Turtucaia (19-24august 1916, 160 de ofiþeri ºi6.000 de soldaþi morþi saurãniþi, 480 de ofiþeri ºi28.000 de soldaþi prizonieri,

faþã de doar 5.500 militariscãpaþi din încercuire) ºicontraofensiva românã, cu-noscutã sub numele de „Ma-nevra de la Flãmânda”, opri-tã. De asemenea, trupele ro-mîne s-au retras pe malulnordic al Dunãrii, unde înce-pe Bãtãlia pentru Bucureºtide pe Neajlov – Argeº (16-20noiembrie 1916). Ea a fostpierdutã de cãtre trupele ro-mâne, care au fost nevoite sãabandoneze capitala trupelorgermane ºi sã se retragã înMoldova pe aliniamentulCarpaþii Rãsãriteni (FundulMoldovei – Târgu Ocna –Panciu – Movilenii de Jos),Siretul Interior ºi DunãreaMaritimã, unde frontul s-astabilizat.

Pentru a întârzia înainta-rea trupelor Puterilor Centra-le, au fost distruse noduri decale feratã instalate ºi poduri(chiar podul principal al luiAnghel Saligny a fost scosdin funcþiune), reþeaua fero-viarã din sudul þãrii devinedezarticulatã, iar cea dinMoldova supraaglomeratã,sufocatã de materialul rulantevacuat.

La 9 decembrie 1916,ofensiva germanã de la Caºineste opritã de trupele române.

Ca urmare a pierderiibãtãliei importante de laNeajlov – Argeº, impusã desuperioritatea armamentuluiºi tehnicii de luptã germaneºi capturarea planului de ope-raþii al ComandamentuluiGrupului de armate român,autoritãþile române s-auretras în grabã din capitalã înMoldova, iar trupele PuterilorCentrale, neîntâmpinând altãrezistenþã decât unele ba-ricade civile la Bãneasa ºi

Gara de Nord, au intrat înBucureºti pe 23 noiembrie/6 decembrie 1916.

În acele clipe, ceferiºtiidin importantul nod feroviaral þãrii – Gara de NordBucureºti, sub acoperireaostaºilor feroviari care înca-drau specialitãþile C.F.R.(acari, manevranþi, impiegaþide miºcare, mecanici de loco-motive etc.) cu focul arma-mentului de infanterie din do-tare, grenade, mine ºi ex-ploziv – au luptat corp lacorp pentru apãrarea comple-xului feroviar, cu sacrificii desânge, cãzând la datorie, de-venind eroi ai neamului ro-mânesc. Dupã rãzboi, în me-moria lor a fost ridicat „Mo-numentul Eroilor C.F.R.”(grup statuar fãurit de sculp-torii Ion Jalea ºi CornelMedrea, situat la intrarea înGara de Nord).

Totodatã, ceferiºtii mili-tari ºi civili, împreunã cumuncitorii de la întreprinde-rile Bucureºtilor, îndeosebicei de la APACA (fabrica deîmbrãcãminte militarã), s-audeplasat în fugã la Bãneasa –intrarea în Bucureºti, barica-dând cu obstacole improviza-te cãruþe ºi maºini, topoare,rãngi, târnãcoape etc. pãtrun-derea inamicului în capitalã.Monumentul intitulat „Ulti-mul strãjer al Capitalei”, obe-lisc fãurit de sculptorul ErnestDoneand, aminteºte de luptaplinã de sacrificiu – jertfa desânge a Regimentului 1 CãiFerate din Armata Românã,ale cãrui misiuni erau inte-grate în activitatea C.F.R.„transporturi militare derãzboi”.

Grupul statuar „Leul”,opera sculptorului Spiridon

Georgescu, este situat pe Bu-levardul Geniu din Bucureºti,în zona Cotroceni ºi reflectãîn mod fidel eroismul trupe-lor de geniu din care fãceaparte Regimentul 1 Cãi Fera-te, care împreunã cu organeleºi formaþiunile de transpor-turi militare, au asigurataprovizionarea frontului pen-tru victoria finalã, reîntregi-rea României. „...Noi ne-amfãurit patria...”, aceasta afost deviza eroilor ceferiºti.

La 11 iulie 1917 se de-clanºa ofensiva Armatei 2condusã de generalulAlexandru Averescu laMãrãºti, iar la Mãrãºeºti afost respinsã ofensivagermano-austro-ungarãcondusã de generalulMackensen, de cãtre forþeleromâne comandate de gene-ralii Constantin Christescu ºiEremia Grigorescu. În anii1918-1919 au avut loc urmã-toarele evenimente: tratatulsilit de pace dintre Româniaºi Puterile Centrale (24 apri-lie 1918), decretarea celei de-adoua mobilizãri a ArmateiRomâne, la 10 noiembrie1918, Marea Unire de la 1 decembrie 1918. ÎnTransilvania (la 16 aprilie1919), Armata Românã trecela ofensivã împotriva trupelorungare ale lui Bela Kun,acestea fiind respinse pesteTisa; acest râu a fost forþat încea de-a doua ofensivã româ-neascã, încheiatã cu ocupareaBudapestei la 4 august 1919.

„La 4 iunie 1920 se în-cheie, la Trianon, Tratatul dePace între puterile aliate ºiUngaria, prin care a fost recu-noscutã pe plan internaþionalunirea Transilvaniei, Banatului,Criºanei ºi Maramureºului cu

Istorriee



România, iar în 1922, laAlba Iulia avea loc încorona-rea lui Ferdinand I, ca regeal tuturor românilor”.

La sfârºitul anului 1918,dupã efectuarea completãrilorcu rezerviºti, Regimentul deCãi Ferate avea efectivul de1.420 militari: patru ofiþerisuperiori, 37 ofiþeri în gradeinferioare, 25 subofiþeri, 339gradaþi ºi 1.015 soldaþi, dislo-caþi astfel:

– Compania 3 C.F. laCernãuþi ºi Compania 4 C.F.la Iaºi executau activitãþi deexploatare cãi ferate în coope-rare cu organele civile deexploatare feroviarã;

– Companiile 5 ºi 7 C.F.la Feteºti (Borcea) executauconstrucþia feribotului pestebraþul Borcea, în vederea re-stabilirii circulaþiei întreruptecu Dobrogea ºi Marea Neagrã,ca urmare a distrugerii podu-rilor dunãrene;

– Compania 6 C.F. laBraºov executa paza ºi strân-gerea materialelor pãrãsite detrupele germane;

– Compania 8 C.F. laPiatra-Neamþ executa exploa-tarea ºi întreþinerea liniei C.F.Piatra-Neamþ – Grenties.

Ulterior, la începutulanului 1919, unele subunitãþide cãi ferate au intrat însubordinea Comanda-mentului trupelor dinTransilvania, privindexecutarea unor lucrãri derestabiliri ºi exploatare cãiferate. De asemenea, trupelede cãi ferate au fost dotate cutren blindat, iar spre sfârºitulanului 1919, unele subunitãþiale Regimentului de Cãi Fe-rate au acþionat pe teritoriulUngariei pânã la Budapesta,participând efectiv la execu-

tarea unor lucrãri de restabi-liri ºi exploatare cãi ferate.

Nevoia restabilirii întreþi-nerii ºi dezvoltãrii cãilor fe-rate române determinã con-ducerea statului ca sã consti-tuie Comandamentul Trupe-lor de Comunicaþii (1919),iar în 1920, Regimentul 1 CãiFerate intra în compunereaBrigãzii de Cãi Ferate, co-mandatã de general GheorgheNegoescu. Punctul de coman-dã al R.1 C.F. iniþial a fost laBucureºti ºi era comandat decolonel Matei Vlãdeanu; ulte-rior, acesta s-a stabilit în gar-nizoana Focºani; la Bucureºtia luat fiinþã R. 2 C.F. (coman-dat de locotenent-colonelTeodor Constantinescu), cares-a mutat în propria cazarmã,de la Chitila, construitã din su-mele rezultate din prestaþii C.F.R.

Regimentele de cãi ferateau fost folosite pentrunevoile armatei (construcþii ºireparaþii de cãi ferate îngustepentru nevoile depozitelor dearmament ºi tehnicã de luptã,

poligoane de trageri despecialitate – experimentareapodurilor demontabile de tipKohn Rottwagner ºi M.A.N.etc), precum ºi nevoilormultiple ale DirecþieiGenerale C.F.R. Tehnica despecialitate (sonete, grupurielectrogene etc.) a fostasiguratã prin grija Minis-terului Apãrãrii Naþionale ºiMinisterului Lucrãrilor Pu-blice, anual stabilindu-seconvenþii pentru executarealucrãrilor de cãi ferate pecont propriu sau în cooperarecu organele specializateC.F.R. (miºcare, tracþiune,construcþii linii ºi poduri,reparaþii, înlãturareadistrugerilor provocate defenomenele naturale etc.),ajungându-se la concluziicomune, ºi anume:

– pregãtirea cadrelor ºiefectuarea instrucþiei despecialitate a trupei nu seputea realiza în bune condiþiidecât în serviciile ºi peºantierele aparþinând

Direcþiei Generale a CãilorFerate Române;

– nevoia pentru CãileFerate Române de a dispuneîn orice moment de unitãþiînzestrate ºi utilate care sãconstituie o rezervã perma-nentã de efective convenabileºi sigure, bine organizate ºimobile, capabile a intervenioportun ºi la nevoie în oricepunct al reþelei C.F.R.;

– asigurarea rezervei decadre ºi specialiºti îndomeniul ramurilor deactivitate C.F.R. (oamenichemaþi vremelnic pentrudiverse lucrãri de cãi ferate,concentraþi etc.) ºi militari întermen care, dupã satis-facerea stagiului militar,îndrãgindu-ºi meseria, audevenit cadre permanenteC.F.R., mobilizaþi, pe timpde rãzboi, la locurile demuncã, legaþi sufleteºte detrupele de cãi ferate ºitransporturi militare, gatapentru orice sacrificiusuprem.

Istorriee


51Aprilie 2006

Î n perioada 29 ianuarie - 3februarie 2006, lotul forþelorterestre române constituit din

sportivi ai Clubului Aplicativ Militar„Bucegi” din Predeal a participat la con-cursul internaþional de schi al trupeloralpine italiene „Casta 2006” desfãºuratîn nordul Italiei, în Dolomiþi, la graniþacu Austria, în regiunea Bolzano, locali-tatea Dubia.

La acest concurs au participat con-curenþi din zece þãri: Argentina, Chile,Germania, Italia, România, Slovenia,Croaþia, Austria, SUA, Spania. Sportiviiromâni participã la aceastã competiþiedin 1945, obþinând unele dintre cele maibune rezultate ºi totodatã pãstrândtradiþia participãrilor la acest concurs.

România a ocupat locul III în clasa-mentul general pe naþiuni, locul II lafond individual fete - prin sportivaSimona Crãciun, locul III la ºtafetã echipe fete dar ºi bãieþi, iar la slalom, Alexandru Golãieº a ocu-pat locul 12 din 70 de concurenþi. Îngeneral, lotul nostru este mai slab laproba de slalom, acesta necesitând unantrenament mai riguros ºi special, cuun echipament de ultimã orã. Acest

Sporrt

CCoommppeettii]]iiii iinntteerrnnaa]]iioonnaallee



Lotul FTR a participat la concursul internaþional de schi al trupelor alpine italiene„CASTA 2006“

echipament se schimbã anual, pentru cãmereu apar noutãþi, dar lotul nostru încearcãsã completeze lipsa echipamentului ultra-modern cu munca ºi talentul sportivilor.

La clasamentul final pe naþiuni, Italia aocupat locul I, Germania - locul II, România- locul III ºi Spania - locul IV.

Delegaþia românã a fost formatã din optsportivi ai Clubului Aplicativ Militar„Bucegi” din Predeal (Claudiu Suciu,Alexandru Sperchez, Alexandru NicolaeTiºcã, Alexandru Golãieº, Simona Crãciun,Cristina Iuliana Neculoiu, Simona Cojãneluºi Ruxandra Scorþea), antrenori au fost pen-tru lotul de fete plutonier-major GheorgheVasile ºi pentru lotul de bãieþi plutonier-adjutant Mihai Rãdulescu.ªeful delegaþiei a fostcolonelul Ioan Armanu,ºeful Biroului educaþie fiz-icã ºi sport din forþele tere-stre.

„La acest concurs, ca ºi laaltele, militarii români aufost ambasadori buni aiþãrii. Am fost înconjuraþi curespect ºi simpatie de cãtreoficialii italieni ºi am par-ticipat la multe activitãþiorganizate cu ºefii de dele-gaþii la care au participatînalte oficialitãþi militare ºicivile italiene: general IvanFelice Resce, comandantul trupelor alpine italiene ºi ºeful Statului Major alarmatei italiene, FilibertoCecchi” - ne-a declarat col.Ioan Armanu.

Sporrt

CCoommppeettii]]iiii iinntteerrnnaa]]iioonnaallee

53Aprilie 2006

Câºtigãtoarele locului III la ºtafetã - echipe, fete Câºtigãtoarele locului III la ºtafetã - echipe, fete

Plecarea în proba de ºtafetãPlecarea în proba de ºtafetã

Sporrt

AAccttuuaalliittaattee ssppoorrttiivv\\


— Ce cuprinde, în câteva cuvinte,calendarul sportiv al anului 2006 ?

— Calendarul sportiv pe 2006cuprinde principalele activitãþi dindomeniul educaþiei fizice ºi sportuluiîn forþele terestre, ºi în special com-petiþii aplicativ-militare ºi sportive pecare noi le organizãm la nivelulforþelor terestre cu liceele militare,colegiile militare liceale ºi cu ºcolilede aplicaþie. În calendar sunt pre-vãzute ºi competiþiile organizate lanivel MApN la care vor participa dinpartea forþelor terestre loturile cor-purilor de armatã: lotulComandamentului Garnizoanei ºilotul Unitãþii Speciale de la TârguMureº.

— Care sunt cele mai importanteactivitãþi pe care le aveþi în plan ?

— Cea mai importantã activitatedin 2006, în opinia mea, o reprezintãolimpiada de varã a sportului militarliceal, pentru cã este o competiþie detradiþie ce canalizeazã toatã energiaelevilor. Are o mare amploare,cuprinzând jocuri sportive, probe

aplicativ-militare ºi competiþii inter-naþionale: campionatele de ski aleItaliei, Germaniei ºi Spaniei, undeavem rezultate de mare valoare ºiparticiparea noastrã se impune ca ocontinuitate ºi ca o recunoaºtere avalorilor sportivilor militari români.

— Care sunt urmãtoarele activitãþice le pregãtiþi ?

— Urmãtoarea activitate în calen-darul sportiv este campionatul inter-

naþional de ski al Germaniei ºi alSpaniei, dar dupã ce au fost fãcutetoate formele ºi formalitãþile detranzitare cu armament ºi am comu-nicat organizatorilor cã vom partici-pa, am aflat cã datoritã insuficienþeifondurilor bãneºti nu mai putem par-ticipa ºi onora invitaþia. Totuºi, nu nedãm bãtuþi, urmãtoarea competiþiecare este organizatã de noi este cam-pionatul militar de marº al colegiilormilitare liceale. Acest campionat a


Coordonatele sportuluimilitar în forþele terestre

Interviu cu dl. colonel Ioan Armanu, ºeful biroului Educaþie Fizicã ºi Sport din Statul Major al Forþelor Terestre

fost organizat în urma invi-taþiei primite acum câþivaani de cãtre partenerul bel-gian. E vorba de un marºde patru zile care comemo-reazã combatanþii din aldoilea rãzboi mondial, esteo probã de mers, de par-curgere a 16 km pe zi înþinutã militarã.

— Cum apreciaþi înopinia dumneavoastrã cãeste anul 2006 în com-paraþie cu 2005 pe liniesportivã ?

— De la sfârºitul anuluitrecut am iniþiat un pro-gram de normalizare aparametrilor înãlþime-greu-tate, ca un ordin primit dela domnul general-locote-nent Ioan Sorin, de a aducela parametrii optimi totpersonalul Statului Majoral Forþelor Terestre.

Prin acest program noiîncercãm, în afarã de opti-mizarea greutãþii celor cuprobleme, sã atragem spremiºcare fizicã întregul per-sonal. Suntem pe cale de afinaliza elaborarea unei noiconcepþii de educaþie fizicãºi sport în forþele terestre,cu bareme speciale pentrumilitari, þinând cont devârstã, sex, comandament,locul unde lucreazã ºiunitãþi.

Mai avem de fina-lizat douã programepentru colegiile mili-tare liceale, care sãincludã o a treia orãde educaþie fizicã ºisport, iar cu aceste oreîn plus noi nu maisuntem în cadrulgeneral al sistemuluide învãþãmânt careprevede o orã saudouã de educaþie fi-zicã ºi sport.

— Cu ce dificultãþise confruntã biroulEducaþie Fizicã ºiSport ?

— Biroul nu se con-fruntã cu problemedeosebite, ne sufocãmai mult hârtiile ºimunca de birou deºi,asta este, eºalonul neimpune sã facem maimulte concepþii, sãdãm ordine în terito-riu. Noi încercãm sãfacem ºi evaluãri înteritoriu, suntemincluºi în toate comi-siile de inspecþie, neconfruntãm cu o lipsãa specialiºtilor launele unitãþi, în spe-cial la centrele depregãtire, ºi asta este omare problemã, înopinia mea.

Sporrt

AAccttuuaalliittaattee ssppoorrttiivv\\

55Aprilie 2006

23 aprilie: ziua forÞelor terestre romÂne cuprinsprocesul de profesionalizare a armatei. aceasta...

Documents