MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII Anexa nr.3 / 25

Documentul de politici publice sectoriale, strategie si coordonareapoliticilor structurale pentru anul 2007 si perspectiva 2008-2010

Sinteza fondurilor alocate pe surse si pe titluri de cheltuieli 01

Sume alocate de la bugetul de statBugetul pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole si alineate 02Numarul maxim de posturi si fondul aferent salariilor de baza 03

Sume alocate din credite externeBugetul pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole si alineate 04

Sume alocate din fonduri externe nerambursabileBugetul pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole si alineate 08

Sume alocate pentru activitati finantate integral din venituri propriiBugetul pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole si alineate 10

Sume alocate pentru institutii publice finantate partial din venituri propriiSinteza sumelor alocate pentru institutii publice finantate partial din venituri proprii 12Bugetul institutiilor publice finantate partial din venituri proprii pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole si alineate 13

Proiecte cu finantare nerambursabilaSinteza programarii financiare a fondurilor externe nerambursabile 15Sinteza proiectelor cu finantare din fonduri externe nerambursabile de preaderare si alti donatori 16Fisele proiectelor cu finantare din fonduri externe nerambursabile de preaderare si alti donatori 17

Bugetul pe programeSinteza finantarii programelor 19Fisele programelor 20

Programe de investitii publiceProgramele de investitii publice, pe grupe de investitii si surse de finantare 21Fisele obiectivelor/proiectelor/categoriilor de investitii 22

CUPRINS

1

Documentul de politici publice sectoriale, strategie si coordonarea politicilor structurale pentru anul 2007 si perspectiva 2008-2010

2

DOCUMENT DE POLITICI PUBLICE SECTORIALE, STRATEGIE SI COORDONAREA POLITICILOR STRUCTURALE

pentru anul 2007 si perspectiva 2008-2010

1. TITULAR: MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII COD TITULAR: 25 CAPITOLUL EDUCATIE 2. MISIUNEA INSTITUTIEI PUBLICE Ministerul Educatiei si Cercetarii conduce sistemul national de invatamant si

cercetare, aplicand politica Guvernului Romaniei in domeniul educatiei. Ministerul, pe baza consultarii cu celelalte institutii si ministere interesate,

proiecteaza, fundamenteaza si aplica strategia globala a invatamantului, stabileste obiectivele sistemului de invatamant in ansamblul sau, precum si obiectivele educationale pe niveluri si profiluri de invatamant (Art. 12 (1), Legea invatamantului 84/1995 cu modificarile si completarile ulterioare).

Ministerul Educatiei si Cercetarii se organizeaza si functioneaza potrivit legii, ca organ de specialitate avand raspunderea de a elabora si de a aplica politica educationala, in conformitate cu art. 2 Ministerul Educatiei si Cercetarii are drept de initiativa si de executie in domeniul politicii financiare si a resurselor umane din sfera educatiei si colaboreaza cu alte ministere implicate in dezvoltarea invatamantului (Art. 140 (1) Legea invatamantului 84/1995 cu modificarile si completarile ulterioare).

Pentru exercitarea atributiilor sale, Ministerul Educatiei si Cercetarii constituie structuri de experti si se sprijina pe organisme consultative, la nivel national, alcatuite pe criterii de prestigiu profesional si moral: Consiliul National pentru Reforma a invatamantului, Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, Consiliul National pentru Finantarea Invatamantului Superior, Consiliul National pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar, Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior, Consiliul National al Bibliotecilor, Consiliul National pentru Formare si Educatie Continua, comisiile nationale de specialitate pe discipline si structurile manageriale ale programelor de reforma.

Componenta consiliilor si regulamentele lor de func tionare se aproba prin ordin al ministrului educatiei si cercetarii.

In exercitarea atributiilor sale, Ministerul Educatiei si Cercetarii consulta, dupa caz, societatile stiintifice nationale ale cadrelor didactice, federatiile sindicale reprezentative la nivel de ramura, structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale, ca parteneri sociali, si organizatiile studentesti si de elevi, recunoscute pe plan national (Art. 140 (2) Legea invatamantului nr. 84/1995 cu modificarile si completarile ulterioare).

Ministerul Educatiei si Cercetarii elaboreaza, coordoneaza si aplica politica nationala.

In acest scop exercita urmatoarele atributii: a) coordoneaza si controleaza sistemul national de invatamant;

3

b) organizeaza reteaua invatamantului de stat si propune Guvernului cifrele de scolarizare, pe baza studiilor de prognoza, cu consultarea unitatilor de invatamant, a autoritatilor locale si a agentilor economici interesati;

c) aproba Curriculumul national si sistemul national de evaluare, asigura si supravegheaza respectarea acestora;

d) coordoneaza activitatea de cercetare stiintifica din invatamant; e) asigura cadrul pentru productia manualelor scolare; asigura finantarea scolilor

pentru achizitionarea de manuale, conform legii; f) elaboreaza criteriile generale de admitere in invatamantul superior; g) aproba infiintarea liceelor si a scolilor postliceale; h) aproba, conform legii, regulamentele de organizare si functionare a unitatilor

subordonate, cu exceptia institutiilor de invatamant superior; i) elaboreaza studii de diagnoza si prognoza in domeniul restructurarii si

modernizarii invatamantului si contribuie la perfectionarea cadrului legislativ; j) asigura cadrul pentru proiectarea, omologarea si productia mijloacelor de

invatamant; k) asigura cadrul organizatoric pentru selectionarea si pregatirea adecvata a

elevilor cu aptitudini deosebite; l) asigura scolarizarea specializata si asistenta psihopedagogica adecvata a

copiilor si a tinerilor cu deficiente fizice, senzoriale, mentale sau asociate; m) analizeaza modul in care se asigura protectia sociala in invatamant si propune

masuri corespunzatoare Guvernului si autoritatilor publice locale abilitate; n) coordoneaza activitatea bibliotecilor universitare din subordine; o) raspunde de formarea si perfectionarea personalului didactic; p) coordoneaza, potrivit legii, numirea, transferarea, eliberarea si evidenta

personalului didactic, de conducere, de indrumare si control si a celui auxiliar din unitatile subordonate;

q) asigura repartizarea Fondului national al formarii profesionale, cu consultarea factorilor interesati;

r) raspunde de evaluarea sistemului national de invatamant pe baza standardelor nationale;

s) elaboreaza si aplica strategiile de reforma, pe termen mediu si lung, ale invatamantului si educatiei;

t) elaboreaza impreuna cu alte ministere strategia colaborarii cu alte state si cu organismele internationale specializate in domeniul invatamantului si cercetarii stiintifice;

u) colaboreaza, pe baza de protocoale, cu statele in care traieste populatie de nationalitate sau de origine romana, pentru promovarea si desfasurarea invatamantului in limba materna;

v) elaboreaza norme specifice pentru constructiile scolare si pentru dotarea acestora;

w) stabileste modalitatile de recunoastere si de echivalare a diplomelor, a certificatelor si a titlurilor stiintifice, eliberate in strainatate, pe baza unor norme interne, tinand seama si de intelegerile si conventiile internationale;

x) stabileste pentru invatamantul preuniversitar de stat structura anului scolar, sesiunile de examene, perioadele de desfasurare a concursurilor, precum si vacantele scolare;

y) controleaza modul de respectare a normelor financiar-contabile, de executie bugetara si de administrare a patrimoniului din sistemul national al invatamantului de stat; incaseaza taxe, in lei si in valuta, pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de vizarea si recunoasterea actelor de studii, conform legii. (Art. 141 Legea invatamantului 84/1995).

4

Asumarea de catre Guvernul Romaniei a obligatiilor si obiectivelor strategice pentru sistemele educationale si de formare profesionala, stabilite de Comisia Europeana in anul 2002, in cadrul Consiliului European de la Barcelona, a determinat accelerarea procesului de reforma a sistemului educational romanesc si totodata restructurarea acestuia :

-extinderea duratei invatamantului obligatoriu de la 8 la 10 clase. Acesta incepe la varsta de 6-7 ani si include invatamantul primar (clasele 1 – 4, corespunzator ISCED 1); invatamant secundar inferior (clasele 5 - 10 corespunzator ISCED 2) organizat in doua cicluri care se succed: gimnaziul (clasele 5 – 8) si respectiv clasele a 9-a si a 10-a. Clasele a 9-a si a 10-a se organizeaza in rute educationale: (i) ruta de profesionalizare organizata institutional prin scoala de arte si meserii (care permite si dobandirea nivelului 1 de calificare); (ii) ruta organizata institutional prin ciclul inferior al liceului;

-schimbarea sistemului de finantare a invatamantului preuniversitar prin sporirea autonomiei unitatilor de invatamant si a atributiilor autoritatilor locale ;

-cresterea finantarii invatamantului de stat din fonduri publice de la 4 % din PIB in 2001 pana la 6% din PIB incepand cu anul 2007.

Ministerul Educatiei si Cercetarii participa, in calitate de organism intermediar de administrare, la definirea si pregatirea implementarii Programul Operational Sectorial pentru cresterea competitivitatii economice, care va fi finantat din fonduri structurale Uniunea Europeana, incepind din 2007. Programul va fi coordonat de Ministerul Economiei si Comertului, in calitate de Autoritate de management.

Programul contine ca masura distincta dezvoltarea activitatilor si infrastructurii de cercetare-dezvoltare si inovare, urmarind in principal impactul asupra mediului economic la nivel regional.

Atributiile si activitatile de organism intermediar de administrare pentru Programul Operational Sectorial pentru cresterea competitivitatii economice sunt asigurate de noua directie O.I.P.O.S.- D.R.U., din cadrul Directiei Generale Integrare Europeana si Programe Comunitare, formata dintr-un departament la nivel central si opt structuri regionale create la nivelul inspectoratelor scolare judetene.

Ca experienta in gestionarea fondurilor comunitare, in prezent, Ministerul Educatiei si Cercetarii este Autoritate de Implementare pentru programul multianual PHARE in domeniul invatamantului profesional si tehnic (Phare 2001-2003), precum si pentru programele Phare 2001 si Phare 2003 privind accesul la educatie a grupurilor dezavantajate.

Ministerul Educatiei si Cercetarii este autoritate nationala pentru implementarea in Romania a programelor comunitare in domeniul educatiei, formarii profesionale si tineretului Socrates, Leonardo da Vinci si Tineret.

3. REZULTATE OBTINUTE IN ACTIVITATEA SA Consecvent cu misiunea sa si respectand strict atributiile legale, Ministerul

Educatiei si Cercetarii a desfasurat in anul 2005 o activitate larga si intensa, accelerand ritmul reformei si deruland actiuni pentru toate cele 9 obiective stabilite in programul de guvernare. Acest mod de actiune nu permite obtinerea unor rezultate efective, deoarece implica dispersarea resurselor umane si financiare. Insa, stringenta cerintelor sociale, deficientele acumulate in timp in sistemul educational si angajamentele asumate in procesul de aderare la Uniunea Europeana exclud, din capul locului , abordarea secventiala si esalonata a obiectivelor. Ca atare, Ministerul Educatiei si Cercetarii a fost nevoit sa puna in aplicare un program comprehensiv pentru toate formele si nivelurile de educatie. Cu toate acestea, accentul a fost pus pe cateva directii majore si anume:

1. educatia pentru toti:

-obiectivul 1 –asigurarea accesului egal si sporit la educatie.

5

2. ameliorarea calitatii si a conditiilor de invatare: -obiectivul 2 –asigurarea calitatii invatamantului; -obiectivul 4 –reconstructia sistemului de invatamant in mediul rural.

3. insertia in “Spatiul European al Invatamantului Superior” si adaptarea la exigentele europene de educatie si formare profesionala:

-obiectivul 7 –compatibilizarea sistemului educativ romanesc cu sistemele europene de educatie; -obiectivul 8 –promovarea si valorificarea diversitatii culturale in educatie.

In scopul formarii unei imagini clare asupra activitatii Ministerului Educatiei si

Cercetarii in anul 2005, este necesara o prezentare mai analitica, reliefand masurile si actiunile importante sub raportul ariei de cuprindere, duratei si efectelor generale asupra sistemului educa tional.

Pentru obiectivul “asigurarea accesului egal si sporit la educatie”, cele mai reprezentative actiuni efectuate in anul 2005 au fost urmatoarele:

-continuarea derularii programelor PHARE TVET prin inceperea implementarii proiectului PHARE TVET 2003 de modernizare a invatamantului profesional si tehnic;

-continuarea implementarii programelor PHARE pentru asigurarea accesului la educatie al grupurilor dezavantajate, in 22 de judete (proiectele PHARE RO-0102.04, PHARE RO 2003/005-551.01.02);

-continuarea si extinderea programelor de sustinere sociala a participarii la educatia obligatorie si post-obligatorie, prin:

-burse scolare; -transport scolar; -asigurarea rechizitelor scolare gratuite; -asigurarea de produse lactate si de panificatie; -ajutor financiar de 200 Euro pentru achizitionarea de

calculatoare; -burse lunare de 180 RON pentru elevii din familii defavorizate, in scopul continuarii studiilor dupa clasa a opta.

-actualizarea nomenclatorului calificarilor profesionale ca ghid de formare in invatamantul preuniversitar;

-elaborarea de acte normative interne si propunerea de acte normative ale guvernului (HG) si de modificari ale reglementarilor in vigoare, avand drept scop reforma curriculara a invatamantului preuniversitar, suportul financiar al accesului la educa tia post-obligatorie pentru copiii din familii defavorizate si reinsertia in sistemul educational a celor care au abandonat pretimpuriu scoala;

-constituirea grupului de lucru si elaborarea unei prime variante a proiectului de “Lege a Invatamantului Preuniversitar”.

In ceea ce priveste obiectivul “Asigurarea calitatii invatamantului in perspectiva

pregatirii pentru o societate si economie bazate pe cunoastere“, au fost intreprinse urmatoarele actiuni importante:

-elaborarea proiectului de „Lege privind asigurarea calitatii in educatie “ si urmarirea procedurilor de avizare, dezbatere, aprobare si adoptare a acestuia. Proiectul a dobandit, in final, forma de lege prin adoptarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 75 din 2005;

6

-crearea cadrului institutional pentru asigurarea calitatii in educatie. La nivel central s-au format doua agentii autonome (ARACIP si ARACIS), iar descentralizat au fost implementate mecanismele pentru asigurarea calitatii in universitati si inspectorate scolare;

-emiterea de acte normative interne pentru formarea, implementarea si consolidarea cadrului institutional, organiza tional si administrativ al asigurarii calitatii in educatie (inclusiv pentru implementarea standardelor de formare initiala si post-secundara, academica si profesionala a metodologiilor si procedurilor de evaluare a calitatii);

-dezvoltarea primelor niveluri ale Cadrului Calificarilor, in concordanta cu recomandarile si practicile europene (nivelurile 1 si 2 din „Cadrul National al Calificarilor”);

-flexibilizarea programelor educationale si largirea accesului de la un ciclu educational la altul;

-dezvoltarea programelor de formare continua a personalului didactic din invatamantul preuniversitar si de acces al adultilor la educatia permanenta.

Referitor la obiectivul „Asigurarea autonomiei scolare si universitare,

descentralizarea si depolitizarea sistemului educational” , cele mai reprezentative actiuni realizate in 2005 au fost:

-implementarea proiectului „pilot” de descentralizare a sistemului de invatamant preuniversitar in opt judete;

-instituirea autonomiei partiale a scolilor si liceelor in stabilirea curriculum-ului, elaborarea programelor analitice, angajarea de personal, procurarea si utilizarea resurselor financiare si diferentierea veniturilor personalului didactic;

-elaborarea unui nou „Regulament de organizare si func tionare a unitatilor de invatamant preuniversitar”, adoptat prin Ordinul ministrului educatiei si cercetarii nr. 4925 din 8 septembrie 2005.

In privinta obiectivului „Reconstruc tia sistemului de invatamant din mediul rural”,

actiunile importante realizate in 2005 au fost: -identificarea nevoilor de reabilitare pentru 50 de scoli din mediul rural si demararea elaborarii proiectelor de reabilitare; -alocarea sumei de 100 milioane Euro pentru reabilitarea scolilor din mediul rural; -emiterea actului normativ (HG) pentru infiintarea Centrului National de Resurse Documentare (Proiect bilateral romano-francez”Educatia pentru informatie in mediul rural defavorizat”); -diversificarea programelo r de formare continua de la o categorie si 3 tipuri la 4 categorii si 15 tipuri; -dotarea a 1500 de scoli din mediul rural cu mobilier didactic si a 500 scoli cu alimentare cu apa; -alocarea a 40 milioane Euro pentru dotarea scolilor din mediul rural cu materiale didactice si echipamente informatice. Referitor la obiectivul „Cresterea cantitativa si calitativa a investitiei in educatia si

instruirea capitalului uman”, au fost intreprinse urmatoarele actiuni importante: -elaborarea proiectului de „Lege privind modificarea si completarea legii nr. 128

din 1997 privind statutul personalului didactic” in scopul ameliorarii sistemului de formare continua a personalului didactic si a managerilor scolari;

-elaborarea proiectelor pentru noua metodologie a formarii continue a personalului didactic din invatamantul preuniversitar; -completarea nomenclatorului functiilor didactice din invatamantul preuniversitar prin introducerea noilor pozi tii „formator” si „mentor”;

7

-infiintarea si dezvoltarea a 16 centre regionale de formare profesionala a personalului didactic din invatamantul preuniversitar (CRFP). Actiunile efectuate in anul 2005 pentru urmarirea obiectivului „Cresterea

responsabilitatii educationale la nivelul autoritatilor publice centrale si locale si consolidarea parteneriatului unitatilor de invatamant cu mediu social si economic” au fost urmatoarele:

-emiterea proiectului de act normativ (HG) privind specializarile universitare acreditate sau autorizate sa functioneze provizoriu in ciclul I de studii, urmarirea avizarii si aprobarii acestuia;

-reorganizarea APART (Agentia de Parteneriat a Universitatilor cu Mediul Economic si Social) si transformarea acesteia in ACPART, in scopul coordonarii eficiente si a colaborarii efective cu „partenerii sociali” in procesul de elaborare a Cadrului Na tional al Calificarilor.

In ceea ce priveste obiectivul „Compatibilizarea sistemului educational romanesc

cu sistemele europene” cele mai importante actiuni intreprinse in 2005 au fost: -emiterea de acte normative interne pentru transpunerea in sistemul de invatamant

superior din Romania a unor „linii de actiune” ale Procesului Bologna, precum generalizarea ECTS (Sistemul European de Credite Transferabile), introducerea obligativitatii de a elibera, incepand cu absolventii promotiei 2005-2006, Suplimentul la Diploma pentru certificarea absolvirii unui ciclu de studii universitare si recunoasterea invatarii anterioare (Ordinul ministrului educatiei si cercetarii privind introducerea, transferabilitatea si acumularea creditelor de-a lungul vietii si in toate formele de educatie);

-reforma studiilor doctorale prin reorganizarea acestora ca al treilea ciclu de studii universitare (in conformitate cu recomandarile Conferintei Ministeriale de la Berlin din anul 2003 si prevederile Legii nr.288 / 2004), derulat in „scoli doctorale”. Actiunea a fost reglementata prin HG;

-restructurarea si reorganizarea organizatiei de gestionare a programelor europene de educatie si formare profesionala, prin fuzionarea agentiilor Leonardo si Socrates intr-o unica agentie nationala (ANPCDEFP) – Hotararea Guvernului nr. 76 /2005 – si instituirea birourilor de programe comunitare in universitati si inspectorate scolare – OMEdC;

-elaborarea proiectului de act normativ (HG) pentru adoptarea „instrumentelor” europene de certificare a cunostintelor competentelor profesionale si competentelor lingvistice (EUROPASS);

-promovarea reprezentarii Romaniei in „Consiliul de coordonare a Procesului Bologna” (BFUG Board);

-emiterea proiectului de act normativ privind structurile institutiilor de invatamant superior acreditate sau autorizate sa func tioneze provizoriu; urmarirea avizarii si aprobarii acestuia (Hotararea Guvernului nr. 916 / 11.08.2005).

La acest obiectiv trebuie remarcate, in mod special, actiunile intreprinse pentru formarea structurii organizatorice si a cadrului institutional necesare accesarii fondurilor structurale europene. Din aceste actiuni, le mentionam pe cele reprezentative:

-formarea Directiei Organism Intermediar – Programul Operational Sectorial

„Dezvoltarea Resurselor Umane”; -angajarea de personal la nivel central; stabilirea procedurilor si a atributiilor; -formarea a 8 birouri regionale, avand drept scop pregatirea accesarii de fonduri

prin proiecte aplicate in FSE (Fondul Social European), si, ulterior, monitorizarea acestor proiecte. Birourile au fost formate in Centrele Agentiilor de Dezvoltare Regionala, in scopul coordonarii si coroborarii experientei si eforturilor;

8

-pregatirea programarii financiare pe perioada 2007 – 2013 in domeniul de referinta al Ministerului Educatiei si Cercetarii, si elaborarea primei variate a Programului Operational Sectorial – partea aferenta MEdC, respectiv axele prioritare 1 si 2 in „Dezvoltarea Resurselor Umane”;

-instruirea angajatilor din teritoriu in domeniul Managementului Proiectelor Europene, al reglementarilor si recomandarilor europene in materie si al cadrului institutional european pentru proiecte aplicate in POS.

Actiunile mentionate si multe altele reprezentate aici au avut menirea, pe langa

cea a transpunerii in practica a obiectivului 7, de a forma si dezvolta capacitatea institutionala si administrativa de absorbtie a fondurilor europene in domeniul „DRU” si de management al proiectelor europene.

Referitor la obiectivul „Promovarea si valorificarea diversitatii culturale in educatie” in anul 2005 au fost realizate urmatoarele actiuni importante:

-derularea activitatilor prevazute in programul de lucru si calendarul proiectelor PHARE 2001 si 2003 Accesul la educatie al grupurilor dezavantajate cu accent pe promovarea si stimularea participarii la educatie a copiilor din etnia Rroma; extinderea experientelor acumulate anterior la noi zone (in 15 judete);

-introducerea elementelor privind istoria si cultura minoritatilor, inclusiv ale rromilor in curricula principala de istorie;

-derularea in continuare a proiectului „Predarea istoriei si educatia pentru cetatenie democratica in Romania”;

-continuarea proiectului „Dimensiunea europeana in predarea istoriei”, finantat de Consiliul Europei.

Unul din obiectivele esentiale pentru dezvoltarea substantiala si armonioasa a

sistemului de educatie si formare profesionala in viitor, „Reforma educatiei timpurii”, a fost in atentia permanenta a ministerului. Principalele actiuni realizate in 2005, cu acest scop, au fost:

-elaborarea strategiei privind educatia timpurie; -elaborarea „concept paper” pentru finantarea in viitorul apropiat, a reabilitarii si

dotarii gradinitelor, prin BEI; -elaborarea proiectului PHARE „Educatia timpurie” – Acreditarea programelor de

formare continua a educatoarelor; -elaborarea fisei de proiect „Educatia timpurie incluziva” in scopul initierii

negocierilor cu Banca Mondiala, ca parte a „Programului de incluziune sociala”; -acreditarea unor programe de formare continua pentru personalul didactic ocupat

in educatia copiilor cu nevoi speciale. Masurile adoptate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, cu sprijinul Guvernului

Romaniei, si setul larg de actiuni intreprinse in 2005 au concretizat in practica o parte a obligatiilor asumate in Programul de Guvernare pentru intreaga perioada 2005 – 2008 si au pregatit continuarea reformei profunde a sistemului de educatie in urmatorii ani. In plus, reliefarea actiunilor realizate in 2005 permite corectarea deficientelor observate si adoptarea unei viziuni mai coerente si comprehensive. Tocmai din dorinta de evita generalizarea unor experimente incerte la nivelul intregului sistem de invatamant, multe din masurile adoptate de minister in anul 2005 au avut un caracter „parametric” iar proiectele implementate au fost de tip „pilot”.

9

4. COMPONENTA SISTEMULUI DE FINANTARE

Surse de finantare: Pondere Buget de stat 86,81% Credite externe 1,68% Fonduri externe nerambursabile 0,55% Venituri proprii 10,96%

5. MENTIUNI SPECIALE Din perspectiva dezvoltarii durabile, a globalizarii, a progresului stiintific si tehnic

accentuat, precum si a competitiei si a mobilitatii in crestere a fortei de munca, pentru a creea premisele necesare asigurarii calitatii si utilizarii eficiente a resurselor, Ministerul Educatiei si Cercetarii promoveaza principiile transparentei, ale descentralizarii, ale raspunderii publice si ale diversitatii culturale si etnice. Tinta strategica a Ministerului Educatiei si Cercetarii o constituie compatibilizarea sistemului na tional de invatamant cu cel european, din perspectiva apropiatei integrari a Romaniei in Uniunea Europeana.

Luand in considerare oferta politica a guvernului in domeniul educatiei din Programul de guvernare 2005-2008, analiza de sistem (prezentata in „Raportul asupra sistemului national de invatamant - 2005”), contextul educational european, resursele – umane si materiale, precum si rezultatele procesului de invatamant din perioada 2000 – 2005, Ministerul Educatiei si Cercetarii a stabilit Directiile strategice pentru perioada 2006 – 2008, aprobate prin Memorandum in sedinta de guvern din data de 26 ianuarie 2006:

a.Asigurarea egalitatii de sanse si sporirea accesului la educatie prin: -cresterea nivelului de utilizare a tehnologiei informatiei in procesul de

predare/invatare; -alocarea de fond de carte si material didactic; reducerea deficitului de spatii de cazare si imbunatatirea conditiilor de locuit in

caminele existente. b.Cresterea participarii la educatie; imbunatatirea accesului si a calitatii

educatiei pentru grupurile aflate in situatie de risc. Coeziunea economica si sociala este o necesitate a dezvoltarii durabile. Un intreg

complex de programe de dezvoltare au fost si vor fi initiate pentru aceste zone / grupurile in situatie de risc: Proiectul pentru Invatamantul Rural cofinantat de Guvernul Romaniei si Banca Mondiala, care este in derulare si care se va incheia in 2009 (reabilitari, dotari, formarea si calificarea – dupa caz – a cadrelor didactice din scolile generale), Programul PHARE Dezvoltarea formarii continue a personalului didactic din invatamantul preuniversitar va fi focalizat pe formarea personalului din liceele din mediul rural, Programul PHARE pentru imbunatatirea accesului la educatie, cu focalizare pe romi. Vor fi promovate programe suport de tip a doua sansa, ZEP (zonele de educatie prioritara) si se vor centra eforturile pe interventia timpurie (invatamantul prescolar), ca ins trument de prevenire a abandonului si a deficitelor socio-culturale si cognitive.

c.Asigurarea calitatii educatiei si compatibilizarea sistemului national de

invatamant cu sistemul european de educatie si formare profesionala, prin: -pregatirea continua a resurselor umane specifice sistemului de invatamant si

realizarea ghidurilor de proceduri de bune practici; -revizuirea sistemului na tional de evaluare si examinare a elevilor din invatamantul

preuniversitar, in context european;

10

-compatibilizarea competentelor profesionale si personale dobandite prin sistemul educational na tional cu cele cerute pe piata muncii europene;

-formarea profesorilor si a managerilor din invatamant reprezinta factorul cheie al oricarei schimbari durabile. Pe baza documentelor si a programelor existente se va elabora o strategie a formarii initiale si continue a personalului din invatamant, insotita de planuri concrete de actiune si de alocari corespunzatoare de resurse. Formarea si dezvoltarea in cariera trebuie sa constituie un e lement de crestere a atractivitatii profesiunii didactic.

d.Formarea si dezvoltarea resurselor umane din domeniul educatiei, in

perspectiva invatarii pe tot parcursul vietii, prin: -stimularea educatiei permanente; -imbunatatirea sanselor de integrare pe piata muncii si cresterea gradului de

insertie socio-profesionala a tinerilor prin masuri active de medierea muncii personalizate pentru fiecare beneficiar in vederea construirii unei cariere profesionale;

-educatia pentru cariera; -continuarea procesului de modernizare a bazei materiale a uiversitatilor, dotarea

bibliotecilor conform standardelor internationale si crearea unor laboratoare integrate pentru invatamant si cercetare, precum si prin contruirea unor imobile care sa compenseze spatiile de invatamant retrocedate.

e.Corelarea sistemului educational din Romania cu obiectivele si

standardele europene din domeniu. Activitatile specifice integrarii europene vor ocupa un loc prioritar, odata cu dezvoltarea rela tiilor internationale. Implicarea sistemului educational din Romania in atingerea obiectivelor specifice stabilite la Consiliul European de la Lisabona (2000), precum si procesele Copenhaga (pentru dezvoltarea invatamantului si a formarii profesionale si tehnice) si Bologna (crearea Spatiului European al Invatamantului Superior) vor constitui un reper principal al politicilor si programelor de dezvoltare pana in anul 2010. Participarea noastra la crearea „spatiului european al educatiei si formarii profesionale” va aduce beneficii pe termen lung tinerilor absolventi. Romania isi poate consolida rolul strategic pe care il joaca in regiune si prin programele educationale care vor fi dezvoltate in perioada urmatoare.

f.Descentralizarea si autonomia sistemului educativ, la nivelul unitatilor /

institutiilor de invatamant. Strategia de descentralizare a invatamantului preuniversitar aprobata prin Memorandum in sedinta de Guvern din data de 20 decembrie 2005 presupune consolidarea capacitatilor institutionale la nivel local pentru formularea de micropoli tici si programe de dezvoltare, pentru un management performant. Scolile trebuie sa devina capabile sa-si gestioneze resursele financiare si umane in contextul eforturilor de dezvoltare comunitara. Masurile de descentralizare vor fi acompaniate de un siste m de evaluare a calitatii institutiilor de invatamant. Principiile responsabilitatii si subsidiaritatii vor guverna demersurile de descentralizare. In Strategie sunt inscrise etapele care trebuie parcurse in procesul de descentralizare, pana in anul 2010 obiectivele si un calendar privind realizarea acestora in fiecare etapa.

Pentru etapa admnistrativa a anului 2006 este prevazuta, ca obiectiv esential, aplicarea in conditii reale intr-un numar de 50 unitati de invatamant a unei formule de fundamentare si alocare a fondurilor bazate pe costul standard/elev. Aceasta formula ar urma sa inlocuiasca actualul sistem de fundamentare si alocare a fondurilor bazat pe costurile istorice si indicatorii „numar de personal” si „salariul mediu” pe post didactic si nedidactic, sistem care mentine mari diferente in ce priveste gradul de finantare a unitatilor de invatamant, diferentieri generate de fenomenul subfinantarii cronice si de unele decizii arbitrare luate in timp de ordonatorii principali de credite.

11

g.Promovarea si valorificarea diversitatii culturale in educatie, in acord cu

orientarile si standardele europene. Diversitatea culturala constituie o resursa pentru dezvoltare, iar educatia trebuie sa faca uz de aceasta resursa prin derularea de proiecte si programe interculturale care pot contribui la o mai buna percepere a identitatilor socio-culturale, la intelegerea noii realitati care se constituie: cetatenia europeana.

h.Adaptarea ofertei educationale la nevoile individuale si la cerintele de

dezvoltare socio-economica, la nivel local si regional. Nu dorim sa producem someri pentru Romania, ci specialisti de nivel european.

Invatamantul profesional si tehnic trebuie sa-si dezvolte capacitatea de a-si adapta specializarile la nevoile de dezvoltare socio-economica si de a raspunde cererii de competente specifice unei economii bazate pe cunoastere. Invatamantul si formarea profesionala continua au nevoie de un cadru national al calificarilor si de o structura flexibila a ofertei, modulara si bazata pe credite transferabile. O contributie importanta in aceasta directie o au programele PHARE de modernizare a invatamantului profesional si tehnic.

Invatamantul superior trebuie sa-si reduca numarul de specializari, in paralel cu cresterea participarii la studiile de tip Master, doctorat si post-doctorat si cu cresterea investitiilor orientate catre activitatea de cercetare-dezvoltare, in parteneriat cu mediul privat.

i.Reforma educatiei timpurii, necesitatea interventiei precoce in invatamantul

prescolar si modernizarea serviciilor oferite. j.Cresterea capacitatii institutionale, pentru elaborarea si gestionarea

proiectelor. Asigurarea competentelor necesare si furnizarea premiselor institutionale/administrative necesare pentru gestiunea eficienta a fondurilor europene.

k.Sustinerea, in maniera integrata, a educatiei, cercetarii si inovarii Evolutia politicilor guvernamentale in domeniul cercetarii stiintifice, dezvoltarii

tehnologice si inovarii este marcata de o serie de schimbari de referinta, datorate in primul rind contextului politic generat de perspectiva apropiata a aderarii la Uniunea Europeana:

-angajamentul asumat prin Documentul de pozitie pentru capitolul 17 “Stiinta si cercetare”, si anume „realizarea unei finantari adecvate a sistemului CDI, cu atingerea unui nivel al cheltuielilor CDI de cca.1% din PIB in anul 2007”;

-eforturile de aliniere la orientarile recente ale politicii UE in domeniul cercetarii-dezvoltarii: atingerea tintei de minim 3% din PIB cheltuieli totale pentru CD, pana in anul 2010 - obiectivul „3%” stabilit la Consiliul European de la Barcelona din 2002, din care minim 2% din partea industriei si pregatirea pentru implementarea Planului de actiuni pentru atingerea obiectivului 3%, adoptat de Comisia Europeana in aprilie 2003;

-angajamentul privind participarea la Programul Cadru CDI al UE PC6 : 2002-2006 si la implementarea Spatiului European de Cercetare (Memorandumul de intelegere cu UE privind asocierea la PC6 – nov.2002; HG nr. 368/ 2003 cu privire la plata contributiei Romaniei si cond itiile de participare);

-angajamentele asumate prin acordurile si tratatele bilaterale si internationale in domeniul stiintei si tehnologiei, inclusiv prin conventiile de aderare la organisme si organizatii internationale in domeniu;

-demararea procesului de pregatire in vederea utilizarii fondurilor structurale. Principalele coordonate ale politicilor publice si strategiei, programele in domeniul

educatiei si cercetarii :

12

Denumirea politicii publice: I Asigurarea accesului egal la educatie pe tot parcursul vietii Obiective: I.1. Asigurarea accesului egal la educatie de baza pentru toti si postobligatorie Programe: P1 Acordare de rechizite • Argument – cresterea ratei de participare la educatie cu precadere a categoriilor

dezavantajate. • Beneficiari: elevi provenind din medii dezavantajate, comunitati rroma, copii cu

cerinte educative specialele. • Numar de beneficiar: elevi aflati in situatiile specificate . • Rezultat- asigurarea accesului egal la educatie pentru toti. P2 Asigurarea logisticii prin dotarea scolilor cu calculatoare/sisteme educationale

de calcul • Argument – Atenuarea decalajului existent la nivelul accesului la informatie si la

metodele moderne de invatare . • Beneficiari: circa 2000 unitati scolare – centre de comuna, toate universitatile si

unitatile de cercetare . • Numar calculatoare / Conectari Internet pentru scoli: 30.000. • Rezultat- Sporirea sanselor de acces la educatia continua si a sanselor de

ocupare profesionala si stimularea motiva tiei pentru invatare. P3 Acordarea de ajutor financiar in vederea stimularii achizi tionarii de calculatoare • Argument – asigurarea accesului la competente digitale pentru toti. • Beneficiari: elevi si tineri din categorii dezavatajate. • Numar beneficiari: tineri si elevi cu venit redus pe membru de familie. • Rezultat- cresterea numarului tinerilor si elevilor din medii dezavantajate care

dobandesc competente digitale. P4 Reforma educatiei timpurii • Argument– Necesitatea interventiei precoce in invatamantul prescolar si

modernizarea serviciilor oferite. • Beneficiari: 1000 unitati prescolare si crese. • Rezultate – Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii; formarea resurselor umane;

crearea de servicii integrate si alternative pentru educatie si interventie timpurie, cresterea gradului de cuprindere si mentinere in sistem a copiilor.

P5 Bani de liceu • Argument – sus tinerea financiara a grupurilor tinta. • Beneficiari: elevi provenind din comunitatilor rroma, elevi cu cerinte educative

speciale, grupuri dezavantajate. • Numar de beneficiari: elevi provenind din invatamantul obligatoriu. • Rezultat- cresterea ratei de participare la educatie, cu precadere a categoriilor

dezavantajate.

13

I.2. Asigurarea accesului egal la educatie universitara Programe: P6 Educatia universitara si postuniversitara in Romania • Argument – cresterea gradului de atractivitate pentru tineri la educatia

universitara. • Beneficiari: studentii din sistemul national de educatie, tineri din categorii

dezavantajate. • Numar de beneficiari: 75000 beneficiari. • Rezultat- cresterea numarului tinerilor din categorii dezavantajate care acced la

studii universitare. II. Asigurarea calitatii educatiei Obiectiv: II.1. Crearea cadrului legislativ si institutional Programe: P7 Programul pentru calitate si evaluarea calitatii in educatie, facilitarea accesului

la educatie si activitati extrascolare – asigurarea calitatii educatiei • Argument – Necesitatea pregatirii continue a resurselor umane specifice

sistemului de invatamant si realizarea ghidurilor de proceduri de bune practici. • Beneficiari: cadre didactice, manageri scolari si reprezentanti ai comunitatii

educationale. • Rezultate: a) constituirea structurilor institutionale ARACIS si ARACIP; b) profesionalism, previzibilitate, rigurozitate si transparenta; c) elaborarea unor standarde si indicatori de performanta pentru acreditarea

unitatilor scolare. III. Autonomia scolilor in vederea utilizarii eficiente a resurselor la nivel de

unitate scolara Obiectiv: III.1 Descentralizarea invatamantului preuniversitar P8 Managementul administrativ si financiar al scolii intr-un mediu descentralizat • Argument – Necesitatea dezvoltarii capacitatii de a raspunde mai bine nevoilor

locale, gestionarea eficienta a tuturor resurselor si responsabilizarea actorilor locali prin transferul deciziei de la nivel central la nivel local.

• Beneficiari: 50 scoli din judetele Dolj, Harghita si Iasi. • Rezultat – Crearea formulei de finantare necesare proiectiei bugetului pentru

2007. Exersarea finantarii pe elev. IV. Capacitatea MEdC de elaborare si implementare a politicilor si resurselor

publice Obiective: IV. I Utilizarea eficienta a resurselor publice Programe: -plan sectorial CD; -functionarea MEdC si unitatile din subordine.

14

IV.II Cresterea eficientei si eficacitatii programelor europene/cu finantare europeana

IV.III Imbunatatirea capacitatii MEdC, a structurilor si unitatilor din sistem de a accesa fonduri europene

Programe: -functionarea MEdC si unitati din subordine ; -formarea continua a cadrelor didactice.

CAPITOLUL CERCETARE, DEZVOLTARE, INOVARE DOMENIUL : CERCETARE FUNDAMENTALA SI CERCETARE – DEZVOLTARE

(COD 53.01)

2. MISIUNEA AUTORITATII NATIONALE PENTRU CERCETARE STIINTIFICA

Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica (ANCS), aflata in subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii, a preluat, conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 1449/2005, responsabilitatile ministerului si exercita atributiile acestuia in domeniul cercetarii, dezvoltarii tehnologice si inovarii (CDI) . In acest context , Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica are misiunea de a asigura elaborarea, aplicarea, monitorizarea si evaluarea politicilor in domeniul cercetarii stiintifice, dezvoltarii tehnologice si inovarii, in acord cu Strategia si Programul de Guvernare.

In perspectiva apropiatei aderari la Uniunea Europenaa, Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica are misiunea complexa de a asigura armonizarea politicilor nationale de cercetare-dezvoltare si de inovare (CDI) cu actualele orientari in domeniu la nivel european si de a crea conditiile pentru integrarea tarii noastre in aria europeana a cercetarii si inovarii. Sfera de responsabilitati a Autoritata tii Nationale pentru Cercetare Stiintifica acopera urmatoarele categorii de activitati:

- cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica; - transfer tehnologic si inovare; - colaborare internationala in domeniu; - dezvoltarea institutionala, a resurselor umane si a infrastructurii specifice

domeniului; - difuzare si diseminare a rezultatelor CD; - promovare si constientizare publica a activitatilor CDI.

Directiile principale in care actioneaza Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica prin politicile in domeniul cercetarii-dezvoltarii si inovarii, pentru a-si indeplini misiunea si a atinge obiectivele fixate, sunt urmatoarele:

? Elaborarea, lansarea, finantarea si monitorizarea programelor na tionale de cercetare-dezvoltare si inovare;

? Crearea si dezvoltarea unui cadru stimulativ de desfasurare a activitatii de cercetare-dezvoltare si inovare, in concordanta cu principiile, criteriile si procedurile utilizate in Uniunea Europeana;

? Integrarea in Uniunea Europeana si in circuitul interna tional a activitatii de cercetare-dezvoltare.

15

Politicile promovate de Autoritatea Na tionala pentru Cercetare Stiintifica sustin dezvoltarea Ariei Romanesti a Cercetarii (ARC), urmarind ca obiectiv major reconsiderarea importantei si rolului cercetarii si dezvoltarii tehnologice la urmatoarele nivele: ? in ansamblul prioritatilor nationale de dezvoltare, prin recunoasterea clara a

importantei cercetarii si dezvoltarii tehnologice pentru asigurarea unei dezvoltari durabile si competitive;

? la nivel sectorial, prin corelarea mai buna a politicilor CD si de inovare (CDI) cu ansamblul politicilor guvernamentale de dezvoltare, in special cu cele din domeniile TIC, industrie, agricultura, sanatate, energie, mediu, transporturi, dezvoltare regionala;

? la nivelul investitiei publice, prin cresterea cheltuielilor publice directe pentru cercetare-dezvoltare: ponderea mai mare acordata acestora in constructia bugetara, coordonarea mai buna a proceselor paralele de planificare si utilizare a fondurilor publice alocate acestui domeniu, atat a celor bugetare, cat si a celor din surse externe.

Pin dezvoltarea Ariei Romanesti a Cercetarii, Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica sustine cresterea calitatii si a perfor-mantelor sistemului si activitatilor CDI in perspectiva integrarii in Uniunea Europeana, prin urmatoarele obiective: ? imbunatatirea structurii calitative si operationale a sistemului CDI: dezvoltarea si

aducerea la un nivel comparabil cu cel european a resurselor umane si a bazei materiale pentru cercetare;

? promovarea excelentei stiintifice si tehnologice: o orientarea programelor si activitatilor de cercetare -dezvoltare spre domenii

stiintifice si tehnice specifice tehnologiilor de virf; o consolidarea polilor de excelenta stiintifica si tehnologica in aceste domenii.

? cresterea capacitatii de aliniere a sistemului CDI din Romania la prioritatile si obiectivele stiintifice si tehnologice specifice Ariei Europene a Cercetarii si inovarii;

? cresterea vizibilitatii si implicarii internationale a sistemului si activitatilor de cercetare-dezvoltare-inovare din Romania, prin imbunatatirea participarii la programele, activitatile si organismele CDI din spatiul European.

In acelasi timp politicile promovate de Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica urmaresc cresterea rolului cercetarii in sustinerea cresterii competitivitatii economice si crearea unei economii bazate pe cunoastere. Pentru a sustine procesul de creare in economie a unui climat inovativ, favorabil pentru dezvoltarea si transferul tehnologiilor avansate, in deplin acord cu prevederile strategiei Lisabona, ANCS sustine urmatoarele obiective: ? dezvoltarea activitatilor CDI realizate prin cooperare intre institutiile cu profil de

cercetare-dezvoltare, universitati si intreprinderi, in special in domenii specifice tehnologiilor avansate;

? stimularea activitatilor CDI la nivelul intreprinderilor, inclusiv prin sprijinirea infiintarii si dezvoltarii firmelor inovative ;

? cresterea capacitatii de difuzare si absorb tie in economie a cunostintelor stiintifice si tehnice, inclusiv a rezultatelor de cercetare si a noilor tehnologii;

? sustinerea dezvolarii activitatilor si infrastructurii CDI la nivel regional.

16

Cadrul legislativ general care reglementeaza desfasurarea activitatii Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica cuprinde: ? Legea nr. 90/2001 cu privire la organizarea si functionarea Guvernului si ministerelor, cu

modificarile si completarile ulterioare; ? Ordonanta Guvernului nr.57/16 august 2002 privind cercetarea stiintifica si dezvoltarea

tehnologica, aprobata cu modificari prin Legea nr.324/8 iulie 2003 ‚ modificata prin: o Ordonanta Guvernului nr.86/28 august 2003 privind reglementarea unor

masuri in materie financiar fiscala, o Ordonanta Guvernului nr.38/29 ianuarie 2004, aprobata prin Legea 230/1

iunie 2004. ? Legea nr.319/8 iulie 2003 privind Statutul personalului de cercetare -dezvoltare; ? Hotararea Guvernului nr. 223/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului

Educatiei si Cercetarii; ? Hotararea Guvernului nr. 1449/2005 privind organizarea si functionarea Autoritatii

Nationale pentru Cercetare Stiintifica.

3. REZULTATE OBTINUTE IN ACTIVITATEA SA Obiectivele politicilor mentionate sunt implementate prin urmatoarele programe de cercetare-dezvoltare si inovare coordonate de Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica: ? Programul Cercetare de excelenta (CEEX), lansat in 2005, care sus tine in mod direct

efortul de racordare la prioritatile, precum si domeniile si obiectivele stiintifice si tehnologice specifice ariei europene de cercetare si viitorului Program Cadru de Cercetare al Uniunii Europene pe perioada 2007-2013 – PC7;

? Planul National pentru cercetare-dezvoltare si inovare (PNCDI), lansat din 1999, intr-o varianta initiala cu 4 programe si extins in perioada 2001-2004. PNCDI cuprinde in prezent 15 programe orientate pe domenii stiintifice si tehnice specifice. Prin PNCDI se asigura si participarea la programele internationale din domeniul CDI, prin programul dedicat colaborarii stiintifice si tehnice interna tionale - CORINT;

? programele nucleu de cercetare-dezvoltare, lansate in 2003, pentru finantarea activitatilor CDI specifice la nivelul institutelor nationale de profil;

? programul de granturi pentru cercetare stiintifica, lansat din 1996. Programul sustine in special formarea si dezvoltarea carierelor stiintifice si a echipelor de cercetare performante;

? planl sectorial CD al MEdC - ANCS, lansat in 2004, pentru a sustine realizarea obiectivelor strategice de dezvoltare la nivel de sector, inclusiv intarirea capacitatii ANCS de a elabora si implementa politici specifice domeniului ;

? Programul INFRATECH pentru dezvoltarea infrastructurii de inovare si transfer tehnologic a fost lansat in anul 2004 (HG 128/2004) si reprezinta instrumentul de sustinere a constituirii si dezvoltarii entitatilor din infrastructura de inovare si transfer tehnologic (parcuri stiintifice si tehnologice, incubatoare tehnologice si de afaceri, centre de transfer tehnologic, centre de informare tehnologica precum si oficii de legatura cu industria);

? Planul National de Dezvoltare/ POS „Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere”, prioritatea II: „Dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere, prin promovarea cercetarii si inovarii si accelerarea dezvoltarii societatii informationale”, va fi implementat de catre Organismul Intermediar pentru cercetare din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii – Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica.

17

Programul Cercetare de excelenta – CEEX Programul Cercetare de excelenta - CEEX promoveaza cresterea calitatii, a nivelului de performanta si a competitivitatii activitatilor de cercetare, inclusiv prin dezvoltarea parteneriatului intre institute CD, universitati si intreprinderi, pentru a forma consortii stiintifice si tehnologice reprezentative la nivel national. Programul urmareste cresterea capacitatii Romaniei de a asigura parteneri performanti in programele de colaborare stiintifica si tehnica si in consortiile tehnologice interna tionale. Programul este structurat pe urmatoarele patru module:

i) proiecte de cercetare-dezvoltare complexe, prin care sunt sus tinute proiecte de anvergura pentru dezvoltarea activitatii de cercetare, a potentialului uman si infrastructurilor de cercetare realizate in parteneriat national, regional si international;

ii) dezvoltarea resurselor umane pentru cercetare care sustine formarea, instruirea, mobilitatea cercetatorilor si cresterea atractivitatii carierei in cercetare;

iii) promovarea participarii la programele europene si internationale de cercetare; iv) dezvoltarea infrastructurii pentru evaluarea si certificarea conformitatii, care sustine

extinderea si imbunatatirea infrastructurii si serviciilor specializate in acest domeniu.

In urma primei competitii organizate in anul 2005 la Programul Cercetare de excelenta au fost depuse 1560 de propuneri de proiecte. In urma evaluarii au fost acceptate spre finantare 732 de proiecte in urmatoarea distributie pe module:

Situatia proiectelor acceptate la competitia 2005 din cadrul Programului Cercetare de

excelenta

Module in cadrul Programului Cercetare de excelenta Numar de proiecte

acceptate I. Proiecte de cercetare-dezvoltare complexe 539 II. Dezvoltarea resurselor umane pentru cercetare 92 III. Promovarea participarii la programele europene si internationale de cercetare

13

IV. Dezvoltarea infrastructurii pentru evaluarea si certificarea conformitatii 91 TOTAL 735

Distributia pe arii tematice a proiectelor complexe de cercetare-dezvoltare finantate in cadrul modulului I este prezentata in graficul urmator :

18

Situatie proiecte finantate pe arii tematice

CEEX 2005 Modulul I - Proiecte complexe

1 : Sanatate70

2: Alimentatie, agricultura si biotehnologii

90

3: Tehnologii informationale si

comunicatii68

9: Securitate si spatiu7

8: Stiinte socio-economice si umaniste

19

7: Transporturi31

5: Energie24 4: Nanostiinte si

nanotehnologii101

10: Fizica nucleara12 11: Stiinte de baza

53

6: Mediu ambiant64

NOTA: - nr. proiecte finantate: 539

La competi tia din anul 2006 au fost depuse cca 2500 de propuneri de proiecte dintre care au fost acceptate pentru finantare 536. Tinand cont de perioada relativ scurta de derulare a programului nu se pot fi inca cuantificate rezultate din categoria tehnologii, produse, acreditari, etc Mentionam insa cativa parametri reprezentativi in privinta cresterii capacitatii sistemului CDI de a acumula cunostinte, rezultate si experienta de prim rang in domenii stiintifice si tehnologice de varf si de a le difuza si transfera catre mediul economic si social:

Parametri reprezentativi in cadrul programului CEEX – anul 2005

? nr. de programe postdoctorale create la nivel national 20 ? nr. de cercetatori romani avand titlul de doctori in stiinte obtinut in

strainatate sau stagii postdoctorale efectuate in strainatate reveniti in tara si angajati in unitati de cercetare 11

? nr. de specialisti formati/ instruiti in managementul si administratia cercetarii 101

? nr. de manifestari stiintifice sau promotionale cu participare internationala reprezentative; 12

? nr. vizite de lucru si stagii de lunga durata ale unor personalitati stiintifice din strainatate; 13

? nr. de organisme ale infrastructurii de evaluare a conformitatii dezvoltate in cadrul programului: 84

? nr. platforme tehnologice integrate dezvoltate la nivelul programului 38

? valoarea dotarilor noi pe program (% din buget proiecte) 36% ? nr. parteneriate realizate 549

19

Planul National pentru cercetare-dezvoltare si inovare (PNCDI) Planul National pentru cercetare-dezvoltare si inovare (PNCDI) cuprinde 15 programe: - 4 programe lansate in 1999 :

? Relansare economica prin cercetare, inovare – RELANSIN ? Calitate si standardizare – CALIST ? Consolidarea infrastructurilor, standardizarii si calitatii – INFRAS ? Cooperare si parteneriat international – CORINT

- 10 programe lansate in anul 2001 : ? Agricultura si alimentatie - AGRAL ? Mediu-energie, resurse - MENER ? Amenajarea teritoriului si transporturi - AMTRANS ? Viata si sanatate - VIASAN ? Stimularea aplicarii inventiilor - INVENT ? Societatea informationala - INFOSOC ? Biotehnologii - BIOTECH ? Materiale noi, micro si nanotehnologii - MATNANTECH ? Tehnologii in domeniul aeronautic si spatiu - AEROSPATIAL ? Cercetare fundamentala de interes socio-economic si cultural - CERES

- un program lansat in anul 2005 : ? Cercetari, tehnici si sisteme pentru securitate si aparare -SECURITATE,

program aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 2080/2004.

In cadrul programelor din PNCDI, in anul 2005, ca rezultate finale ale cercetarii s-au inregistrat 969 produse si 643 tehnologii, in urmatoarea distributie: Rezultate finale ale cercetarii inregistrate in cadrul programelor din PNCDI in anul 2005

Nr. crt. Programul Produse

Tehnologii

0 1 2 3 1 RELANSIN 286 149 2 INVENT 0 24 3 MATNANTECH 67 68 4 AMTRANS 3 10 5 AGRAL 26 23 6 MENER 68 81 7 VIASAN 41 8 8 BIOTECH 9 47 9 AEROSPATIAL 22 12

11 CALIST 109 19 12 CERES 150 90 13 INFOSOC 134 60 14 CORINT 54 52

Total 969 643 Mentionam de asemenea urmatoarele rezultate:

? 2005 au fost depuse 76 propuneri de brevete si au fost acordate 28 brevete. Cele mai multe brevete inregistrate si acordate s-au realizat prin programele MATNANTECH si CORINT;

20

? Au fost publicate 2.143 articole in reviste de specialitate, din care 631 in strainatate. Totodata au fost publicate 301 carti, din care 24 in strainatate;

? Au fost prezentate 2.445 comunicari stiintifice la diferite congrese, simpozioane, mese rotunde, etc.

Valoarea medie calculata este de 65.120 lei/proiect, cu o variatie de la 41.080 lei/proiect (programul CALIST) la 171.352 lei/proiect (programul CORINT). Pentru crearea unei imagini globale asupra activitatii de cercetare, dezvoltare, inovare desfasurate in cadrul Planului national, prezentam cativa indicatorii sintetici, calculati pe baza rapoartelor de activitate la nivelul programelor (Tabelul 1 ).

21

Tab

elu

l 1 –

In

dic

ato

ri s

inte

tici

pri

vin

d v

olu

mu

l de

acti

vita

te s

i rez

ult

atel

e o

bti

nu

te in

cad

rul p

rog

ram

elo

r

din

Pla

nu

l Na

tio

nal

CD

I in

an

ul 2

005

Nr.

cr

t. P

rog

ram

V

al.

CD

/ss

(lei)

Val

. C

D/p

roie

ct

(lei)

Per

s.

med

iu/s

s P

ers.

ss

/pro

iect

Nr.

p

ub

licat

ii la

1000

ss

Nr.

b

reve

te

la10

00ss

Nr.

co

mu

nic

ari

la10

00ss

Nr.

p

rod

use

, te

hn

olo

gii

la10

00ss

0 1

2 3

4 5

6 7

8 9

1 R

EL

AN

SIN

42

.660

51.0

670,

43

1,20

90

8,93

10,5

1 63

,05

761,

822

INV

EN

T

37.1

8874

.023

0,24

1,

99

449,

7647

,85

641,

1511

4,83

3 M

AT

NA

NT

EC

H37

.845

89.1

410,

26

2,36

22

2,51

43,4

8 55

4,99

345,

274

AM

TR

AN

S

39.6

0077

.146

0,31

1,

95

372,

884,

84

317,

1931

,48

5 A

GR

AL

43

.413

81.0

850,

44

1,87

92

0,35

17,7

0 88

,50

108,

416

ME

NE

R

39.5

6963

.876

0,32

1,

61

351,

0314

,75

348,

0843

9,53

7 V

IAS

AN

35

.209

43.7

550,

19

1,24

59

1,15

7,81

14

5,83

127,

608

BIO

TE

CH

55

.518

75.2

180,

86

1,35

30

1,59

19,8

4 99

,21

222,

229

AE

RO

SP

AT

IAL

31.6

9411

7.67

90,

05

3,71

47

8,80

0,00

54

6,13

84,7

910

IN

FR

AS

51

.734

68.5

780,

43

1,33

54

3,86

0,00

21

0,53

0,00

11 C

AL

IST

35

.568

41.0

800,

11

1,15

17

8,91

6,39

15

3,35

408,

9512

CE

RE

S

36.9

3654

.563

0,22

1,

48

1069

,81

9,74

10

29,2

238

9,61

13 I

NF

OS

OC

31

.071

84.1

910,

07

2,71

76

7,86

0,00

70

8,33

1154

,76

14 C

OR

INT

37

.232

171.

352

0,23

4,

60

762,

9629

,63

1590

,12

261,

7315

SE

CU

RIT

AT

E1

30.1

4414

.782

0,06

0,

49

0,00

0,00

0,

000,

00T

ota

l 39

.016

65.1

200,

29

1,67

61

0,16

14,9

6 48

1,39

317,

39

1 P

rogr

amul

s-a

der

ulat

doa

r in

trim

.IV

200

5.

22

In contextul apropiatei aderari a Romaniei la Uniunea Europeana, problema dezvoltarii resurselor umane pentru cercetare si a formarii masei critice de cercetatori in domenii stiintifice si tehnologice avansate, armonizate cu tendintele existente in plan european, reprezinta o prioritate de importanta majora. Aceste obiective sunt sustinute in mod special prin: ? Programul Cercetare de excelenta (CEEX), lansat in 2005, prin modulele referitoare

la: - Dezvoltarea resurselor umane pentru cercetare; - cresterea vizibilitatii internationale a institutiilor si programelor CD;

? programul de granturi pentru cercetare stiintifica, orientat in special spre proiecte individuale sau ale echipelor cu un numar restrins de cercetatori, care urmaresc:

- formarea scolilor si a nucleelor performante de cercetare in jurul personalitatilor stiintifice de inalt prestigiu;

- formarea si dezvoltarea carierelor stiintifice, prin atragerea in activitatile de cercetare a studentilor din anii terminali si formarea tinerilor cercetatori.

Situatia proiectelor din programul de granturi pentru cercetare stiintifica,

la nivelul anilor 2004-2005

Domenii de cercetare 2004 2005 matematica si stiintele naturii 149 94 stiinte ingineresti 312 281 stiinte socio-umane si economice 103 112 stiintele vietii si ale pamantului 75 62 stiinte agricole si medicina veterinara

131 96

stiinte medicale 30 31 Arte si arhitectura 19 11 TOTAL 819 687

Pentru a sustine intaririrea capacitatii de cercetare in organizatiile cu profil CD, Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica finanteaza programele nucleu initiate de cele 41 de institute nationale de cercetare-dezvoltare. In cadrul programelor nucleu se deruleaza 720 de proiecte CD, cu cca 180 de obiective de cercetare. Dezvoltarea infrastructurii si serviciilor de inovare si transfer tehnologic Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica sustine realizarea obiectivelor privind dezvoltarea infrastructurii si serviciilor de inovare si transfer tehnologic, atat la nivel national, cat si regional, prin Programul INFRATECH”, instrument prin care se acorda sprijin financiar si logistic pentru crearea si dezvoltarea institutiilor specializate din infrastructura de inovare si transfer tehnologic, inclusiv a parcurilor stiintifice si tehnologice. Pana in prezent, in cadrul programului INFRATECH au fost finantate 9 incubatoare, 10 centre de transfer tehnologic, 4 centre de informare tehnologica, 7 parcuri stiintifice si tehnologice, in diverse regiuni ale tarii: Arad, Bucuresti, Craiova, Cluj-Napoca, Deva, Iasi, Ramnicu-Valcea, Timisoara, Tulcea.

23

Intarirea capacitatii Romaniei de a participa la Programele comunitare in domeniul cercetarii Pentru a asigura cresterea capacitatii de participare la programele comunitare in domeniul cercetarii, Ministerul Educatiei si Cercetarii- Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica actioneaza in urmatoarele directii: ? asigurarea corelarii prioritatilor tematice din cadrul programelor nationale CDI cu

cele ale Programelor CDT Cadru ale Uniunii Europene (PC); ? asigurarea reprezentarii Romaniei in structurile si organismele responsabile cu

formularea si implementarea politicilor CDT ale Uniunii Europene; ? dezvoltarea suportului legislativ, financiar si organizational pentru asigurarea

participarii la programele CDI derulate in spatiul UE: Programele CDT Cadru ale Uniunii Europene, COST, EUREKA, Programul Stiintific NATO;

? asigurarea infrastructurii pentru informare, asistenta si stimularea participarii la programele CDI derulate in spatiul UE.

In consecinta, pe plan international Romania se manifesta ca un participant activ la al Saselea Program Cadru CDT al Uniunii Europene pe perioada 2002-2006 – PC6, ca si in cadrul altor programe CDI derulate in spatiul european: COST, EUREKA, Programul Stiintific NATO. Principalele domenii stiintifice si tehnologice de interes pentru participantii romani la actiunile COST si la proiecte EUREKA, sunt urmatoarele: protectia mediului, materiale noi, tehnologii informationale si de comunicatii. In cadrul PC6 si Euratom, la nivelul anului 2005, Romania este prezenta, cu cel putin o institutie participanta, in 313 dintre proiectele selectate pentru finantare. Contributia Comisiei Europene la aceste proiecte, pentru sustinerea participantilor din Romania, este de 34,3 MEuro. In cadrul initiativei din cadrul PC6/ INCO, privind dezvoltarea centrelor de excelenta in tarile candidate asociate la PC6 – Bulgaria, Romania, Turcia, Romania a castigat 8 proiecte, care reprezinta o valoare totala de aproximativ 6.500.000 EUR. S-au acoperit domeniile: informatica si stiintele comunicarii, biotehnologie, nano-stiinte, noi procese de productie, biologie.

Cooperarea stiintifica si tehnica bi- si multi-laterala

In baza acordurilor inter-guvernmentale incheiate, Romania dezvolta Programe de cooperare stiintifica si tehnologica cu tari de pe toate continentele si care numara cca 400 de proiecte pe an. Mai mult de 40% dintre programe se deruleaza in spatiul european, urmarind dezvoltarea de proiecte de larga perspectiva, care sa sustina viitoarea participari la Programele CDT Cadru ale Uniunii Europene. Principalele tari partenere sunt Austria, Belgia, Elvetia, Franta, Grecia, Germania, Italia, Slovenia, Spania, Ungaria. Principalii parteneri din afara Europei sunt China, Japonia si SUA.

Cooperarea stiintifica si tehnica in cadrul organizatiilor internationale Romania coopereaza in domeniul cercetarii stiintifice si tehnologice cu diverse organisme si organizatii internationale cum sunt: CERN (in cadrul a 4 experimente ALICE, ATLAS, DIRAC, LHC), ICGEB – Centru International pentru Inginerie Genetica si Biotehnologie Trieste, BSEC - Organizatia de Cooperare Economica a Marii Negre, Centrul Unificat de Cercetari Nucleare Dubna, ONU-CSTD Comisia ONU pentru Stiinta si Tehnologie in sprijinul Dezvoltarioi Geneva, ONU-UNESCO si Tratatul Antarcticii.

24

4. COMPONENTA SISTEMULUI DE FINANTARE

Surse de finantare: Pondere Buget de stat Circa 70-75% Credite externe - Fonduri externe nerambursabile Circa 5-10% Venituri proprii Circa 5-10%

5. MENTIUNI SPECIALE

Dimensionarea fondurilor bugetare prevazute pentru domeniul CDI, pentru anul 2007 si perspectiva 2008-2010, trebuie sa tina seama de urmatoarele angajamente guvernamentale de referinta in acest domeniu: i) cresterea nivelului cheltuielilor CDI, conform prevederilor din:

? Documentul de pozitie pentru Cap. 17, ? Programul de guvernare 2005 – 2008 (Cap. 6 – Cercetare – Dezvoltare), ? Documentele strategice de aliniere la obiectivele Strategiei Lisabona.

Nivelul asumat de crestere a cheltuielilor CDI este definit de urmatorii parametrii: ? Cheltuieli totale CDI : 1% din PIB in 2007 ; 3% din PIB la orizontul 2013-

2015, ? Cheltuieli publice (buget de stat) : 0,5% din PIB in 2007; 1% din PIB in

2010, ? Cheltuieli private (agenti economici): 2% din PIB la orizontul 2013-2015.

ii) asigurarea conditiilor financiare pentru participarea la Programul Cadru de Cercetare al UE pe perioada 2007-2013 - PC7 (inclusiv Euratom) si la alte programe CDI desfasurate in spatiul european (ex.: Eureka, Nato, ESF/ Eurocores, etc.).

iii) asigurarea capacitatii de absorbtie a fondurilor structurale pentru domeniul CDI, prin : ? programul de pregatire de proiecte CDI in vederea accesarii fondurilor

structurale – Programul IMPACT (HG in curs de avizare) / 600 de proiecte colectate in forma preliminara,

? sustinerea POS Cresterea competitivtatii economice/ Axa II - Cresterea competitivtatii economice prin cercetare si inovare (POS CCE/ Axa II).

Subliniem masurile promovate in mod special de ANCS pentru pregatirea aderarii la Uniunea Europeana: ? lansarea in anul 2005 a programului Cercetare de excelenta - CEEX, ca instrument

privilegiat destinat in special pregatirii participarii tarii noastre la viitorul Program Cadru pentru Cercetare Stiintifica al Uniunii Europene pe perioada 2007-2013 – PC7.

? infiintarea Oficiului Roman pentru Stiinta si Tehnologie (ROST) la Bruxelles, condus de dl. dr. ing. astronaut Dumitru Prunariu. Oficiul ofera posibilitatea identificarii si dezvoltarii parteneriatului stiintific si tehnic pe termen mediu si lung intre cercetatorii si specialistii romani si omologii lor din statele membre UE. La deschiderea oficiala au participat dl. Janez Potocnik, comisarul pentru cerctare, precum si intreaga conducere a DG Cercetare.

? cresterea resurselor bugetare alocate cercetarii si dezvoltarii tehnologice. ANCS s-a angajat ferm in directia cresterii cheltuielilor totale pentru cercetare, pentru a se apropia de obiectivul stabilit prin strategia Lisabona: atingerea nivelului de 3% din PIB pentru cheltuieli de cercetare pina in 2010, dintre care 1% din fonduri publice, iar 2% din partea agentilor economici. Astfel, prin Legea 379/ 2005 a bugetului de stat pe anul 2006, s-au prevazut:

25

? un nivel al fondurilor publice pentru cercetare in 2006 de cca 0,38 % din PIB, aproape dublu fa ta de cel din 2005,

? un ritm anual de crestere a fondurilor publice alocate pentru cercetare care va permite atingerea unui nivel de 1% din PIB in anul 2010.

? pregatirea in vederii utilizarii fondurilor structurale, prin: ? infiintarea in cadrul ANCS a Organismului Intermediar pentru Programul

operational sectorial de crestere a competitivitatii economice, inclus in Planul National de Dezvoltare,

? promovarea proiectului programului IMPACT (HG in curs de adoptare), care urmareste identificarea si dezvoltarea proiectelor CDI care urmeaza sa fie sustinute din fonduri structurale (in special proiecte cu impact semnificativ pentru cresterea competitivitatii agentilor economici si proiecte de dezvoltare a infrastructurii CDI, inclusiv la nivel regional). A fost selectat preliminar un portofoliu de cca 600 de proiecte care urmeaza a fi dezvoltate in vederea finantarii ulterioare din fonduri structurale.

In calitatea sa de organism intermediar pentru programul operational sectorial “Cresterea competitivitatii economice”, Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica are responsabilitatea pentru obiectivele specifice Axei Prioritare II: Cresterea competitivitatii economice prin cercetare-dezvoltare si inovare. Programul respectiv, POS CCE, va fi finantat din FEDR si din surse nationale (inclusiv de la bugetul de stat). Axa Prioritara II: Cresterea competitivitatii economice prin cercetare-dezvoltare si inovare are ca obiectiv specific cresterea capacitatii de C-D si stimularea inovarii prin dezvoltarea cooperarii dintre institutiile de C-D si sectorul productiv. In acest scop au fost stabilite urmatoarele domenii majore de interventie (masuri) care vor fi finantate, si anume:

a. Cercetarea in parteneriat intre universitati/ institute de cercetare-dezvoltare si intreprinderi (industrie) in vederea obtinerii de rezultate aplicabile,

b. Investitii in infrastructura de CDI, c. Accesul intreprinderilor, in special IMM, la activitati de CDI.

Masura a) In cadrul acestui domeniu major de interventie se va sprijini dezvoltarea tehnologica bazata pe cercetari industriale si precompetitive, in vederea realizarii si testarii de noi produse, tehnologii si servicii. Orientarea este spre sustinerea domeniilor cu potential de dezvoltare tehnologica ridicata. Intarirea cooperarii in C-D intre institutele de C-D/universitati si firme este promovata ca baza a dezvoltarii competitivitatii viitoare a firmelor. Masura b) In cadrul domeniului major de interventie “Investitii in infrastructura de CDI” se vor sprijini proiecte care sa conduca la cresterea eficientei activitatii de C-D a universitatilor si a institutelor de C-D, prin dotarea lor cu cele mai moderne echipamente, instrumente, software, care sa contribuie la dezvoltarea infrastructurii C-D existente sau la dezvoltarea de noi infrastructuri (laboratoare, centre de excelenta), dezvoltarea parteneriatului international in C-D (in special in plan european) si dezvoltarea de domenii tehnologice cu potential economic de interes pentru Romania. De asemenea se va urmari dezvoltarea de concentrari de intreprinderi, institutii de cercetare si centre de formare (care sa devina poli de excelenta / poli de competitivitate), care, prin parteneriate active sa realizeze activitati indreptate spre aceeasi piata finala, pe baza unei strategii de dezvoltare comune pentru toti partenerii, pentru dezvoltarea tehnologica a unor domenii cu potential economic pentru Romania.

26

Masura c) Prin ultimul domeniu major de interventie, se urmareste : - sprijinirea intrarii pe piata a noilor afaceri cu caracter inovativ; - sprijinirea activitatilor de inovare ale micro-intreprinderilor si spin- offs noi si de high -

tech (bazate pe rezultatele activitatilor de C-D obtinute de universitati sau institute de C-D) cu scopul de a asigura transferul de cunostinte si de tehnologie si de a acorda asistenta respectivelor intreprinderi in domeniul inceperii de noi afaceri;

- generarea de rezultate de interes economic si transformarea cercetarilor in produse, tehnologii si servicii imbunatatite, cu cerere pe piata ;

- dezvoltarea capacitatii de C-D a intreprinderilor, prin imbunatatirea infrastructurii CD si prin cresterea calitatii activitatii proprii de CD;

- dezvoltarea tehnologica a intreprinderilor ca prim factor pentru cresterea competitivitatii lor.

Prin derularea acestei axe prioritare din cadrul POS CCE se urmareste identificarea si sustinerea unor piloni de dezvoltare tehnologica, cu impact asupra competitivitatii intregii economii, precum si prin obtinerea unor rezultate concretizate prin indicatorii de monitorizare ai axei, si anume: - crearea a 200 de noi locuri de munca; - implicarea in proiecte a minimum 300 de intreprinderi; - atragerea unei cofinantari private de cca.240mil.euro; - finantarea unui numar de cca.800 de proiecte, din care cca.200 proiecte CDI realizate in parteneriat intre institutii CD (inclusiv universitati) si intreprinderi (industrie).

27

SIN

TE

ZA

PO

LIT

ICIL

OR

PU

BLI

CE

FIN

AN

TA

TE

PR

IN P

RO

IEC

TU

L D

E B

UG

ET

m

ii le

i S

ume

aloc

ate

pent

ru re

aliz

area

pol

itici

lor p

ublic

e fo

rmul

ate

Rea

lizar

i P

rogr

am

Pro

pune

ri E

stim

ari p

e te

rmen

med

iu (2

008

- 20

10)

Den

umire

a po

litic

ii pu

blic

e O

biec

tivel

e po

litic

ii pu

blic

e P

rogr

ame

afer

ente

pol

itici

i pu

blic

e 20

05

2006

20

07

2008

20

09

2010

1

2 3

4 5

6 7

8 9

I.Asi

gura

rea

acce

sulu

i eg

al la

edu

catie

pe

tot

parc

ursu

l vie

tii

I.1.A

sigu

rare

a ac

cesu

lui e

gal l

a ed

ucat

ia d

e ba

za p

entr

u to

ti si

po

stob

ligat

orie

I.2

. Asi

gura

rea

acce

sulu

i ega

l la

educ

atie

uni

vers

itara

1.A

cord

area

de

rech

izite

2.

Asi

gura

rea

logi

stic

ii pr

in

dota

rea

scol

ilor

cu

calc

ulat

oare

/sis

tem

e ed

ucat

iona

le d

e ca

lcul

3.

Aco

rdar

ea d

e aj

utor

fina

ncia

r in

vede

rea

stim

ular

ii ac

hizi

tiona

rii d

e ca

lcul

atoa

re

15.E

duca

tia u

nive

rsita

ra s

i po

stun

iver

sita

ra in

Rom

ania

21.5

92

103.

469

18

.687

1.

286.

619

20.0

00

131.

287

20

.724

1.

257.

601

25.1

45

96.0

03

43.4

40

1.82

7.72

4

26.0

50

105.

735

45

.047

2.

053.

112

26.8

32

116.

456

46

.399

2.

112.

179

27.5

56

120.

245

47

.651

2.

168.

318

II.A

sigu

rare

a ca

litat

ii ed

ucat

iei

II.1.

Cre

area

cad

rulu

i leg

isla

tiv s

i in

stitu

tiona

l

1.P

rogr

amul

pen

tru

calit

ate

si

eval

uare

a ca

litat

ii in

edu

catie

68.9

99,1

74

.420

96

.846

97

.973

98

.953

99

.861

III.A

uton

omia

sco

lilor

in

ved

erea

util

izar

ii ef

icie

nte

a re

surs

elor

la

niv

el d

e un

itate

sc

olar

a

III.1

Des

cent

raliz

area

inva

tam

antu

lui

preu

nive

rsita

r

1. M

anag

emen

tul a

dmin

istr

ativ

si

finan

ciar

al s

colii

intr

-un

med

iu

desc

entr

aliz

at

- -

2.89

6 3.

000

3.09

0 3.

174

IV.C

rest

erea

cal

itatii

si

a pe

rfor

man

telo

r si

stem

ului

si

activ

itatil

or C

DI i

n pe

rspe

ctiv

a in

tegr

arii

in U

E

IV.1

. Pro

mov

area

exc

elen

teis

tiint

ifice

si

tehn

olog

ice

1.D

ezvo

ltare

a ca

paci

tatii

de

cerc

etar

e/ d

ezvo

ltare

si d

e di

sem

inar

e a

rezu

ltate

lor

cerc

etar

ii

272.

040

75

5.46

0

1.13

7.61

2

1.15

5.98

5

490.

954

880.

556

To

tal

2.09

9.44

8

2.61

3.77

6

4.02

3.60

5

5.57

0.55

3 7.

125.

263

8.

427.

263

28

INSTITUTII PUBLICE AFLATE IN COORDONAREA SAU SUBORDONAREA ORDONATORULUI PRINCIPAL DE CREDITE FINANTATE PARTIAL DIN BUGETUL DE STAT SI/SAU DIN VENITURI PROPRII

Denumirea institutiilor publice Sistemul de finantare

1 Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamantului Superior si a Cercetarii Stiintifice Universitare

Venituri proprii si in completare sume de la bugetul de stat

2 Palatul National al Copiilor din Bucuresti Venituri proprii si in completare sume de la bugetul de stat

3 Oficiul National al Burselor de Studii in Strainatate Venituri proprii si in completare sume de la bugetul de stat

4 Centrul National de Dezvoltare a Invatamantului Profesional si Tehnic Venituri proprii si in completare sume de la bugetul de stat

5 Oficiul National pentru Administrare si Operare al Infrastructurii de Comunicatii de Date ROEDUNET

Venituri proprii si in completare sume de la bugetul de stat

6 Federatia Sportului Scolar si Universitar Venituri proprii si in completare sume de la bugetul de stat

7 Centrul National de Formare a Personalului din invatamantul Preuniversitar

Venituri proprii si in completare sume de la bugetul de stat

8 Centrul pentru Formarea Continua in Limba Germana (Medias) Venituri proprii si in completare sume de la bugetul de stat

9 Consiliul National pentru Evaluarea si Difuzarea Manualelor Venituri proprii si in completare sume de la bugetul de stat

10 Consiliul National pentru Curicculum Venituri proprii si in completare sume de la bugetul de stat

11 Agentia Nationala pentru Parteneriatul Universitatilor cu Mediul Economico-Social (APART)

Venituri proprii si in completare sume de la bugetul de stat

12 Secretariatul National Roman al Retelei Universitatilor de la Marea Neagra Venituri proprii si in completare sume de la bugetul de stat

13 Autoritatea Stiintifica pentru Cercetare Dezvoltare Venituri proprii si in completare sume de la bugetul de stat

14 Centrul European Unesco pentru Invatamantul Superior Venituri proprii si in completare sume de la bugetul de stat

15 Centrul de Cercetari Biologice din Jibou Venituri proprii si in completare sume de la bugetul de stat

16 Institutul Limbii Romane Venituri proprii si in completare sume de la bugetul de stat

17 Clubul "Sportul Studentesc" din Bucures ti Venituri proprii si in completare sume de la bugetul de stat

18 Clubul Sportiv "Academia Nationala de Educatie Fizica si Sport" din Bucuresti

Venituri proprii si in completare sume de la bugetul de stat

19 Clubul Sportiv "Universitatea" din Timisoara Venituri proprii si in completare sume de la bugetul de stat

29

20 Clubul Sportiv "Universitatea" din Cluj-Napoca Venituri proprii si in completare sume de la bugetul de stat

21 Clubul Sportiv "Universitatea" din Craiova Venituri proprii si in completare sume de la bugetul de stat

22 Clubul Sportiv "Universitatea" din Galati Venituri proprii si in completare sume de la bugetul de stat

23 Clubul Sportiv "Universitatea" din Brasov Venituri proprii si in completare sume de la bugetul de stat

24 Clubul Sportiv "Politehnica" din Iasi Venituri proprii si in completare sume de la bugetul de stat

25 Clubul Sportiv "stiinta" din Bacau Venituri proprii si in completare sume de la bugetul de stat

26 Clubul Sportiv "stiinta" din Petrosani Venituri proprii si in completare sume de la bugetul de stat

27 Clubul Sportiv "stiinta" din Constanta Venituri proprii si in completare sume de la bugetul de stat

28 Clubul Sportiv "stiinta" din Baia Mare Venituri proprii si in completare sume de la bugetul de stat

29 Clubul Sportiv Universitar din Sibiu Venituri proprii si in completare sume de la bugetul de stat

30 Clubul Sportiv Universitar din Ploiesti Venituri proprii si in completare sume de la bugetul de stat

31 Clubul Sportiv Universitar din Targu Mures Venituri proprii si in completare sume de la bugetul de stat

32 Clubul Sportiv Universitar din Oradea Venituri proprii si in completare sume de la bugetul de stat

33 Clubul Sportiv Universitar din Pitesti Venituri proprii si in completare sume de la bugetul de stat

34 Clubul Sportiv Studentesc "Medicina" din Timisoara Venituri proprii si in completare sume de la bugetul de stat

35 Clubul Sportiv Universitar din Suceava Venituri proprii si in completare sume de la bugetul de stat

36 Academia de Muzica "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca

Venituri proprii

37 Academia de Studii Economice din Bucuresti

Venituri proprii

38 Academia Nationala de Educatie Fizica si Sport din Bucuresti

Venituri proprii

39 scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti

Venituri proprii

40 Universitatea "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia

Venituri proprii

30

41 Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi

Venituri proprii

42 Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad

Venituri proprii

43 Universitatea "Babes -Bolyai" din Cluj-Napoca

Venituri proprii

44 Universitatea "Constantin Brancusi" din Targu Jiu

Venituri proprii

45 Universitatea "Dunarea de Jos" din Galati

Venituri proprii

46 Universitatea "Eftimie Murgu" din Resita

Venituri proprii

47 Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu

Venituri proprii

48 Universitatea "Ovidius" din Constanta

Venituri proprii

49 Universitatea "Petru Maior" din Targu Mures

Venituri proprii

50 Universitatea "Politehnica" din Bucuresti

Venituri proprii

51 Universitatea "Politehnica" din Timisoara

Venituri proprii

52 Universitatea "stefan cel Mare" din Suceava

Venituri proprii

53 Universitatea "Valachia" din Targoviste

Venituri proprii

54 Universitatea Brasov

Venituri proprii

55 Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" din Bucuresti

Venituri proprii

56 Universitatea de Arta si Design din Cluj-Napoca

Venituri proprii

57 Universitatea de Arta Teatrala din Targu Mures

Venituri proprii

58 Universitatea de Arte "George Enescu" din Iasi

Venituri proprii

59 Universitatea de Arte din Bucuresti

Venituri proprii

60 Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila" din Bucuresti

Venituri proprii

61 Universitatea de Medicina si Farmacie "Grigore T. Popa" din Iasi

Venituri proprii

62 Universitatea de Medicina si Farmacie "Iuliu Hatieganu" din Cluj-Napoca

Venituri proprii

31

63 Universitatea de Medicina si Farmacie "Victor Babes" din Timisoara

Venituri proprii

64 Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova

Venituri proprii

65 Universitatea de Medicina si Farmacie din Targu Mures

Venituri proprii

66 Universitatea de Nord din Baia Mare

Venituri proprii

67

Universitatea de stiinte Agricole si Medicina Veterinara "Ion Ionescu de la Brad" din Iasi

Venituri proprii

68

Universitatea de stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului din Timisoara

Venituri proprii

69 Universitatea de stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca

Venituri proprii

70 Universitatea de stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti

Venituri proprii

71 Universitatea de Vest din Timisoara

Venituri proprii

72 Universitatea din Bacau

Venituri proprii

73 Universitatea din Bucuresti

Venituri proprii

74 Universitatea din Craiova

Venituri proprii

75 Universitatea din Oradea

Venituri proprii

76 U