CUPRINS

Supliment

REDACŢIA ARARAT

Redactor şef : Mihai STEPAN-CAZAZIANRedactori : Eduard ANTONIAN,

Vartan MARTAIANFotoreporter : Mihai GHEORGHIUColaboratori : Carmen DROPOL (Constanţa)

Arșaluis GURĂU (Constanța)Tiberiu COSOVAN (Suceava)

Corespondenţi din străinătate : Elena CHOBANYAN (Erevan)

Edvard JEAMGOCIAN (New York),Anton Lanis ŞAHAZIZIAN (Toronto),Giuseppe MUNARINI (Padova)Cristina POPA (Karabagh)Sergiu SELIAN (Australia)

Tehnoredactare : Laurențiu Alexandru POPESCU

Pagină web : www.araratonline.come-mail : redactia@araratonline.comAdresa redacţiei: Bd Carol I Nr. 43, Bucureşti – 2Tel. / Fax: (4021) 314.67.83

I.S.S.N.1220-9678Tiparul executat la ARARAT s.r.l.

8 Martie – o zi cu Multe activități la Botoșani ..................................................................................................................... p. 4varujan vosganian la conferințele BiBliotecii județene „c. sturdza” – Bacău .......................................... p. 5ora de liMBa arMeană ... p. 6tandeM arMean inedit la festivalul „traista cu povești”, ediția a iv-a .............................................................. p. 6elevii colegiului naţional „george Bariţiu’’ în vizită la sediul sucursalei uar-cluj ........................... p. 7întrevedere pentru deMararea lucrărilor la Muzeul arhiepiscopiei Bisericii arMene din roMânia „casa dudian” ...................................................................................... p. 8priMarul Municipiului Bacău a priMit vizita p. s. episcop datev hagopian, întâistătător al arhiepiscopiei arMene din roMânia ..................................................................................................... p. 8cei 40 de Mucenici (25 Martie 2017) ...................................................................................................................................................... p. 9hollosy siMon, sărBătorit la sighet printr-o serie de Manifestări ................................................................. p. 10artistul plastic ovidiu panighianț expune la galeria uap din alBa iulia .................................................... p. 12ararat acuM 75 de ani ................................................................................................................................................................................. p. 13președintele serj sargsyan s-a întîlnit cu reprezentanții coMunităților arMene din europa ............................................................................................................................................................................................................ p. 14dineul de gală prilejuit de întâlnirea președintelui repuBlicii arMenia, serj sargsyan, cu liderii coMunităților arMene din europa ...................................................................................................................... p. 17sfertul și întregul ........................................................................................................................................................................................ p. 18„aM prieteni arMeni caM pe toate Meridianele luMii’’ – interviu cu ruxandra cernat,producător de filM ..................................................................................................................................................................................... p. 20doaMnele de la „arMenia” ........................................................................................................................................................................ p. 24note de lectorzaBel essayan: printre ruine .................................................................................................................................................................. p. 26a fost preMeditat genocidul arMean din 1915? (partea ii – la BiBliografia unei tragedii) ............. p. 29

La ora când scriem acest edi -torial agențiile de presă in - ter naționale anunță drept

câș ti gătoare a Alegerilor Legis -lative din Armenia, Partidul Re-publican al președintelui SerjSar gsyan. Cu 46 % dintre voturi,urmat de blocul opoziției condusde magnatul Gagik Tsarukian, cu25 % dintre sufragii. 5 partide și4 coa liții s-au bătut pentru cele101 lo curi din Parlamentul Arme -niei. Un test pentru democrație,nota cotidianul francez Libera-tion, pen tru o republică cu 2,9milioane de locuitori, din care otreime tră iește sub nivelul de să -răcie. Pro blemele și temele puseîn dicuție au fost aceleași carețin atenția armenilor din Arme-nia: locurile de mun că, salariile,pensile, sănă ta tea. Or fi sau nu po -puliste temele, dar ele afectează,ca și în România, o mare parte apopulației. În ca zul Armeniei, in-tervin și chestiu nile legate de se-curitatea națională. Pe acest fond,credem noi, un dram (nu de mone -da națională din Armenia este vor -ba!) de solidaritate nu ar strica.Oricine câștigă alegerile are obli -gația de a uni poporul și nu a-ldez bina. Este limpede că Arme-nia și armenii nu au altă cale de -cât a se uni și a pune bazele, pen truun viitor în care cuvântul miu-tiun (unire, solidaritate) să fie pri -mordial. Un secol de dezbinaree deajuns. Șeful statului și noulPar lament sunt obligate să gă seas -că soluții de compromis. Pentrua asi gura un minim existențial lo -cuitori lor unei Armenii. Care sede po pulează an de an. Și pentru aasigura suveranitatea republicii,greu încercate de presiunile unor

vecini agresivi. Nu mai există locde vrajbă și disensiuni. Turcia șiAzerbaidjanul, cu toate proble me -le lor, abia așteaptă un momentde slăbiciune al Armeniei. Nu esteloc pentru așa ceva. Armeniatrebuie să gestioneze extrem deprudent ceea ce se întâmplă înjurul ei. Relațiile dintre Turcia șiOccident s-au degradat în ulti -mii ani. Și Uniunea Europeană –sever, și SUA – mai cu mănuși,și-au exprimat dezacordul pen-tru evoluțiile politice din Turcia.Blocarea și amânarea „sine die”a negocierilor de aderare la Uniu -nea Europeană, jocul dublu prac - ticat de Ankara vizavi de situațiaconflictului sirian, numeroaseleîncălcări ale regulilor demo cra -ției și drepturilor omului din Tur -cia. „Ne laissons pas Erdogangenocider le Kurdes!”, avertizarecent într-un editorial cunoscu-tul analist politic Franz-OlivierGiesbert, de la „Le Point”. Pome -nind și de „purificarea etnică”,în termenii de astăzi, a 750.000 demii de asirieni, 500.000 de grecipontici și 1,2 milioane de armeniîn secolul trecut. Retragerea Mi -nis trului de externe Ahmet Davu -toglu, un islamist moderat, cubu ne intrări la cancelariile occi-dentale și un real prestigiu peplan internațional a fost un sem-nal că evenimentele se precipităîn favoarea creșterii prerogati -velor prezidențiale și intrarea peun făgaș autoritar al vieții poli -tice din Turcia. Treburile internemergeau din ce în ce mai prost,pe fondul acutizării conflictelorsociale-politice-etnice interne,chestiunea kurdă nefiind pe ulti -mul loc. Lovitura de stat eșuată

din 15 iulie 2016 a venit mânușă –cadou de la Allah – Preșe dinte -lui turc. Care a declarat starea deurgență, și în numele celor 250de victime ale incidentelor arma -te ce au urmat a trecut la un regimde mână forte. 43.000 de ares tări,epurarea din armată a mii de ge -nerali și ofițeri acuzați de tră da -re, 100.000 de concediați dinrân dul profesorilor, magistrațilorși polițiștilor, acuzați de aderarela Gulenism, o mișcare de masă,promovată de fostul companional lui Erdogan, cleric islamist re -fugiat de mulți ani în SUA, Fe -tulah Gulen. Bun prilej pentruErdogan de a se debarasa de oriceopoziție și de orice voce critică.Re centa vizită a Secretarului destat american la Ankara și discu -ți ile cu oficialii turci au recon fir -mat diferențele de opinii. Oc ci -dentul a ripostat defensiv, și a de -plâns ipocrit lovitura de stat, fărăsă ia măsuri economico-financia -re ca în cazul anexării Crimeiide către Federația Rusă. În timpce SUA refuză net extrădarea luiGulen solicitată de Ankara. Preșe -dintele Erdogan, un bun comu-nicator cu masele – ne folosimde excelentele informații, date șianalize politice oferite de polito-logul Ahmet Insel, absolvent deParis 1 Pantheone – Sorbonne, înlucrarea sa „Turcia lui Erdogan,Între visul democrației și tentațiaautoritară”, Corint, 2016 – a pro -fitat din plin de eșecul puciuluipentru a-și aroga noi puteri, quasi -discreționare. Pentru modificareaConstituției a organizat un refe -rendum ce va avea loc pe 16 apri -lie. Dacă va fi acceptat atunci seva putea reintroduce pedeapsa cu

arMenia, turcia și viitorul europei

EDITORIAL

4 ARARAT 05-06/2017

COMUNITATEmoartea (după votul Parlamen-tului, dominat la această oră dePartidul Justiției și Dezvoltării allui Erdogan, care are majoritatea)iar șeful statului va avea posibili -tatea să emită decrete, să declarestare de urgență și să numeascăminiștri (postul de Prim Ministruva dispărea). Pentru restul de ana -lize recomand insistent lucrarealui Ahmet Insel, apărută la Edi-tions la Decouverte, Paris, 2015,dar beneficiind de o excelentăprefață la ediția românească scri -să de către autor în decembrie2016. Și care aduce la zi tot ces-a petrecut în Turcia ultimelordecenii și a ultimelor luni. Eveni -mentele din Turcia privesc directpe armeni și Armenia. Oricum arevolua situația internațională, Ar -menia este obligată la prudențăși vigilență. Amenințările oficia -lităților de la Baku, rămân reale.Incidentele la granița cu Kara -bagh-ul continuă. OSCE a anun -țat deja că va trimite la Ankara omisiune de supraveghere a refe -rendumului privind extindereaprerogativelor președintelui Er-dogan, opoziția turcă și ONG-uri -le clamând faptul că se doreșteeliminare oricărei voci dizidenteîntr-o campanie de epurări fărăpre cedent. 122 de jurnaliști ares -tați și zeci de publicații închise.Ce drum vor urma Armenia șiTurcia? Situația e complexă, ten -sionată și imprevizibilă.Tot ce elegat însă de Turcia privește șiArmenia. Care este mereu obli ga -tă să fie atentă la tot ce se întâm -plă la granițele sale. O diplo mațieflexibilă și unitate în țară, din-colo de componența noul Parla-ment, ar putea aduce beneficii petermen lung Erevanului.

Contăm în continuare pe abili -tățile actualului Președinte și pecele ale Ministrului de externe,Eduard Nalbandian. Armenianu-și poate permite pași greșiți.

Bedros HORASANGIAN

Iovenesian, care locuiește la fiulsău în apropiere de București darcare, nu ne-a uitat și este cu sufle -tul alături de comunitatea pe carea păstorit-o cu drag atâția ani:

„Catre Stimatele Doamne dinParohia Bisericii Armene Botoș -ani:

De ziua femeii, bucuros, vătransmit un sincer salut de primă -vară, însoțit de calde felicitări șiun buchet de suave flori.

Primavara este anotimpulspe ranței.

Bucurați-va de sănătate și dedragostea celor ce vă înconjoară!

Cu deosebită reverență,Ștefan Iovanesian“

Respect și mulțumiri Domnu -le Profesor Ștefan Iovanesian!

în data de 8 Martie a.c., mem-brii sucursalei Botoșani a U ni - u nii Armenilor din România

s-au reunit în urma convocării dea participa la ședința AdunariiGenerale Ordinare și apoi au să r - bătorit în cadru festiv femeile dincomunitatea armeană locală.

După prezentarea activități -lor desfășurate în cursul anuluiprecedent și a propunerilor de ac -tivități culturale pentru anul 2017,Președintele sucursalei, CristianLazarovici, le-a felicitat și „îndul -cit” pe doamnele din comunitatecu bomboane frumos ambalate șiapoi a ținut să transmită un mesajcălduros primit din partea fostu-lui Președinte a sucursalei UARși comunității armene din botoșă -nene, domnul Profesor Ștefan

8 Martie – o zi cu Multe activități

la Botoșani

Biblioteca Judeţeană ,,Cos -ta che Sturdza” din Bacăua găzduit vineri, 17 mar-

tie 2017, ora 1700, o nouă ediție aConferinţelor Bibliotecii, avân -du-l ca invitat special pe VarujanVosganian, care a vorbit despre„Esența culturală a tranziției” și alansat recentul roman Copiii răz - boiului (Iași, POLIROM, 2016).După Cartea şoaptelor și Joculcelor o sută de frunze şi alte po -ves tiri (o carte despre neliniştile,căutările şi incertitudinile noas-tre, despre traume încă nevinde-cate), a venit rândul acestui nouroman, prezentat de criticul lite -rar Vasile Spiridon, profesor laUniversitatea ,,Vasile Alecsandri”şi de profesorul Adrian Jicu, direc -torul Bibliotecii Judeţene Bacău.

În fața unui public numeros(reprezentanți ai autorităților lo-cale, profesori, scriitori, artiști,

studenți și elevi, iubitori de carte),dornic să-l întâlnească pe unuldin tre cei mai importanți prozatoricontemporani, Varujan Vosganiana ținut o conferință vie, memora -bilă prin profunzimea întrebă -rilor lansate și prin răspunsurilepline de tâlc vizând prefacerilesocietății românești postdecem-briste și nu numai. Deşi nu a doritsă vorbească prea mult despre ce -le scrise în carte, autorul a măr - tu risit că sunt acolo poveştia de vă rate ale României postbe-lice, istorisiri cu personaje în carefiecare cititor se poate regăsi. E,în definitiv, un roman care sur-prinde drama individului care,după Al Doilea Război Mondialşi după prefacerile ideologice dinsocietatea noastră, nu-și mai gă -seşte libertatea nici în societate,dar, mai grav, nici în sine. A fosto adevărată lecție de istorie, cul -

tu ră, politică și economie, ele-gant înveşmântată literar, desprerănile secolului al XX-lea, cât şio interesantă privire critică asu praa ceea ce a fost şi nu ar fi trebuitsă fie şi ceea ce nu a fost şi ar fifost bine să fie în tranziţia carenu se mai termină, cultura fiindno ta dominantă a supravieţuiriinoastre ca popor şi ca naţiune. Opledoarie implicită pentru tole -ran ță și acceptare, pentru asu ma -rea responsabilității de către fie caredintre noi. Un îndemn la cultură,așa cum sunt toate cărțile sale,prin care Varujan Vosganian devi -ne nu doar ambasadorul unei mi -no rități, ci și al unei umanități carese caută, într-o lume cu valorilerăsturnate.

Evenimentul, plasat sub sem-nul „Deschidem biblioteca”, s-abucurat de implicarea generoasăa Uniunii Armenilor din Româ-nia sucursala Bacău, care, prinpre ședintele Vasile Agop, a fa-cilitat o întâlnire de neuitat cu unadintre personalitățile importanteale vieții culturale de astăzi. Deasemenea, nu trebuie uitată dărui -rea unor bibliotecari dedicați dela Biblioteca Judeţeană ,,Costa -che Sturdza” din Bacău, dar niciparteneriatul cu POLIROM, cucotidianul „Deșteptarea” și cuTELE1 Bacău, cărora le mul țu -mim.

5ARARAT05-06/2017

varujan vosganian la conferințele BiBliotecii județene

„c. sturdza” – Bacău

CULTURÃ

În prima zi a Festivalul „Trais -ta cu povești” a avut loc pre -zentarea inedită a unei po vești

armenești în trei limbi, armeană,română și maghiară, interpretatăde Anna Steib, secretarul Sucur-salei Cluj UAR și Gayane Bag-dasaryan, voluntar din Armenia.

Festivalul „Traista cu po vești”,ediția a IV-a, este organizat deAsociația Firul Ariadnei, Aso -cia ția A Multicultural Approachși Fundația Părinți din Româniaîn parteneriat cu Muzeul Etno-grafic al Transilvaniei, PrimăriaCluj-Napoca, Inspectoratul Șco -lar Cluj și Biblioteca JudețeanăOctavian Goga, care se dorește

a fi un eveniment multiculturalși artistic care va aduce împre -ună sub umbrela basmului dife -rite entități culturale și artisticeromânească, actori și librari.

Copiii sunt invitați să asculteși să spună basme, să deseneze

în cadrul atelierelor, să participela concursuri de scris povești și dedesenat eroi din basme tradițio na -le, la ateliere creative, să vizio nezeproiecții de animație și diafilm,spectacole de teatru de păpuși,lansări de carte etc.

La sediul sucursalei UARdin Cluj, a avut loc o orăde limba armeană ceva

mai specială, decât cele obiș nu i -

te: o tânără voluntară sosită în Ro -mânia, la Cluj, pentru a-și des fă -șu ra activitățile specifice de pic turăși desen la diferite scoli, Gayane

Bagdasaryan, și-a făcut timp pen -tru a se alătura tinerilor și copi-ilor din comunitatea clujeanăpen tru a susține o oră de limbaarmeană foarte atractivă și plinăde surprize. Totodată, în cadrulFestivalului „Traista cu povești”,ediția a IV-a, tot la Cluj, Gayaneva interpreta, alături de reprezen -tanții celorlalte minorități, o po -veste în limba armeană. De ast felde voluntari să tot avem parte șila Cluj, și în alte parți ale țării!Sperăm ca în viitor să mai revi -nă la Cluj și în sânul comuni tă -ții! Mulțumim, Gayane!

6 ARARAT 05-06/2017

tandeM arMean inedit la festivalul„traista cu povești”, ediția a iv-a

ora de liMBa arMeană

COMUNITATE

Puţinii armeni care au ră -mas în judeţul Cluj, atât înArmenopolis, cunoscut sub

numele de Gherla, cât şi în ora şulCluj-Napoca, ne-au demostrat că,deşi nu sunt numeroşi, au o valoa -re extraodinară. Datorită existen -ţei centrului de pe strada CuzaVodă, noi, elevii Colegiului Naţio -nal ,,George Bariţiu’’, împreunăcu domnul profesor Vladimir-A le -xandru Bogosavlievici, am aflatfoarte multe lucruri noi despre ar -meni, stabilirea lor în Transilva-nia, întemeierea Armenopo li sului,dar şi despre cultura lor. Prin in-termediul doamnei secretare asucursalei Cluj, Ana Steib, amvăzut câte puţin din cultura ar-menilor, începând de la costu me -le armeneşti prezente în se diulfilialei, până la covoarele şi dra -pelul armenilor.

Cu toate că această vizită a fostrealizată doar la centrul UniuniiArmenilor din România, filialaCluj, ne-a deschis apetitul pentrua vizita, cât de curând, şi Armeno -polisul, numit şi Gherla, care,din păcate, numără în jur de 80de etnici armeni.

Foarte mulţi dintre noi, ele-vii, am rămas surprinşi de un as-pect pe care nu ne aşteptam să îlîntâlim la această comunitate, şianume bucătăria armeană. Răsfo -ind cartea de bucate, am desco -pe rit o varietate largă demâncă ruri ciudate, dar totodatăinteresante. Pe majoritatea din-

tre noi ne-au atras sărmăluţelecu tran dafir, carnea de berbec cugutui, dar mai ales gemul devinete.

Vizita la sediul Uniunii Arme -nilor din România, filiala Cluj, afost apreciată şi binevenită în rân -

dul elevilor, învăţând câte puţindin cutura şi ocupaţiile acestui po -por.

7ARARAT05-06/2017

elevii colegiului naţional „george Bariţiu’’

în vizită la sediul sucursalei uar-cluj

COMUNITATE

Sonia LujERDEAN, elevă la Colegiul Naţional

George Bariţiu Cluj

8 ARARAT 05-06/2017

priMarul Municipiului Bacău a priMit vizitap. s. episcop datev hagopian, întâistătător

al arhiepiscopiei arMene din roMânia

întrevedere pentru deMararealucrărilor la Muzeul arhiepiscopiei

Bisericii arMene din roMânia „casa dudian”

Miercuri, 22 februarie2017, domnul CosminNecula, prima rul mu-

nicipiului Bacău, a primit vizitaPreasfințitului Episcop Da tevHagopian, Întâistătător al Ar hie -piscopiei Armene din Ro mâ nia.

Vizita încununează buna coo -perare, dintre Municipiul Bacăuși filiala locală a Uniunii Arme-nilor din România, îndeosebi peplan cultural, mărturie în acestsens stând organizarea Festivalu -lui Filmului Armenesc în pe-rioada 22-24 septembrie 2016.

În cadrul discuțiilor avute cuPreasfinția Sa, precum și cu pre -ședintele Filialei Bacău a UniuniiArmenilor din România, Va sileAgop, s-a evocat necesitatea ri -dicării unui monument dedicatmemoriei comunității armenești

din Bacău – Khachkar –, pelocul în care a funcționat Biseri -ca Armenească, demolată în anul1977 de autoritățile comuniste.

În spiritul deschiderii mani-festate față de minoritățile etnicedin municipiul Bacău, domnulprimar Cosmin Necula și dom-nul consilier local Gabriel Stan

au apreciat oportunitatea acestuiproiect menit a aminti comu ni tă -ţii locale despre existenţa şi sacri -ficiul armenilor, recunoscân du-setotodată importanta moş te nirespi rituală lăsată de acestă comu-nitate.

CREDINTÃ,

Luni, 6 martie 2017, P. S. E -piscop Datev Hagopian,Întâistătător al Arhiepis-

copiei Armene din România, aavut o întrevedere cu DomnulErnest Oberlander-Târnoveanu,Director al Muzeului Naționalde Istorie al României. La între -vedere a participat Domnul Vic-tor Opaschi, Secretar de Stat înca drul Secretariatului de Stat

pentru Culte, au fost prezenți șidl Andrei Ungar, Director deCabinet în cadrul Secretariatuluide Stat pentru Culte, Florin Filip,Oana Ilie (Șef secție MNIR) La -ura Lăptoiu (muzeograf). P. S. E - piscop Datev Hagopian a fostînsoțit de P. C. Pr. Krikor HolcaRadu, Vicar administrativ al Ar -hi episcopiei.

În cadrul întrevederii Întâistă -tătorul Arhiepiscopiei Armene aprezentat intenția demarării unuiproiect amplu de refacere a Mu -zeului Eparhiei, Muzeul Arhie -piscopiei Bisericii Armene dinRomânia, Casa Dudian de ,,recre -are” a muzeului existent, dar ne -funcțional în acest moment dindiverse motive. Prea Sfinția Saa subliniat importanța acestui

municipiulbacau.ro

proiect ținând cont de valoareadeosebită a obiectelor aflate înpatrimoniul Arhiepiscopiei darși de încărcătura spirituală a a -cestor dovezi de neînlocuit aleprezenței Bisericii Armene pepământ românesc.

Dl Director Ernest Oberlan-der-Târnoveanu și-a exprimatdisponibilitatea de a veni în spri-jinul realizării acestui proiect,punctând însă că primul pas ne -cesar este semnarea unui par te ne -riat între MNIR și Arhiepiscopieunde să se stipuleze foarte clardrepturile și obligațiile fiecăreipărți. După încheierea partener-iatului se va întocmi planul deacțiune, proiectul care trebuie săincludă atât refacerea clădirii(care necesită ample lucrări derestaurare specifice, fiind șimonument istoric), dar și con-servarea și restaurarea patrimo-niului aflat în muzeu. Evaluareaacestui proiect va fi posibilădoar după stabilirea soluțiilor derefacere a clădirii și după inven-

tarierea, fotografierea și evalu-area patrimoniului.

Domnul Secretar de Stat Vic-tor Opaschi a făcut cunoscutăin tenția de a sprijini realizareaacestui proiect. ,,Secretariatul deStat pentru Culte va finanța cuprioritate acest proiect în momen -tul când vom primi toate docu -men tele necesare acestui demers”.

Conducerea Arhiepiscopiei Bi -sericii Armene din România valua în cel mai scurt timp măsu ri -le care se impun, dispunând celenecesare în scopul sprijinirii acțiu -

nii de întocmire a documentațieiși a depunerii actelor la Secre-tariatul de Stat pentru Culte.

În cursul zilelor următoareArhiepiscopia Bisericii Armenedin România urmează a primipropunerea de parteneriat din par -tea MNIR, după care ini țiativaproiectului poate urma etapelecare se impun.

Biroul de presă al Arhiepiscopiei Armene

din România

9ARARAT05-06/2017

cei 40 de Mucenici (25 Martie 2017)

În calendarul bisericii armeneîn a patra sâmbătă din Postulmare se pomenesc Cei 40 de

Mucenici din Sebastia. În perioa -da domniei împăratului romanLicinius aceşti 40 de tineri trăiauîn credinţa creştină. Cu toate căprin edictul din Milan din 313,cei doi împăraţi Constantin şiLicinius, fiind domnitori asuprateritoriilor apuseană şi orientalăa Imperiului Roman, supuşii loraveau libertatea de a practica creş -tinismul, însă Licianus, în parteaorientala al imperiului a începutpersecuţiile asupra creş ti nilor.Valul de persecuţii a cu prins Ca-padochia şi Armenia Mi nor, un -de armata romană avea garni zoa ne

puternice pentru apă rarea gra -niţelor imperiului. Într-unul dinaceste garnizoane slu jeau acei40 de tineri.

Trei dintre ei, Chirion, Can-did şi Domnos erau foarte pri -cepuţi în studiul Scripturilor. Înanul 320, aflând despre credinţalor, Agricolae, guvernatorul Ar-meniei, i-a silit să se închine ido -lilor. Refuzând, au fost întem niţaţitimp de 8 zile, bătuţi cu pietre şiademeniţi cu daruri. În cele dinurmă, guvernatorul i-a condam -nat la moarte prin îngheţare în la -cul Sevastiei. Unul din cei 40 acedat şi a ieşit din lac, dar a mu -rit pe loc. I-a luat însă locul un altsoldat. Lângă lac a fost amena -

jată o baie fierbinte, pentru ai ade -meni. În aceea noapte s-au pe tre cutmari minuni: apa lacului s-a în -călzit, gheaţa s-a topit şi 40 de cu -nuni strălucitoare au pogorât asu pramucenicilor. În zori, au fost scoşivii din lac, li s-au zdro bit fluie -rele picioarelor şi au fost lăsaţisă-şi dea sufletele. Rămăşiţelelor au fost arse, iar cenuşa arun -cată în lac. Moaştele lor au fostrăspândite la diverse biserici dinspaţiul ortodox.

Biroul de presă al Arhiepiscopiei Armene

din România

Eveniment amplu la Sighe - tu Marmației cu prilejulsărbătoririi a 160 de ani

de la nașterea pictorului sighe -tean Hollosy Simon. UniuneaArmenilor din România, sucursa -la Baia Mare, împreună cu Mu ze -ul Maramureșului și Uni ver sitatea

Babeș-Bolyai – Insitutul de Ar-menologie Cluj Napoca, au or-ganizat sâmbătă, 25 martie, ose rie de manifestări cu acest pri -lej, la care au luat parte oamenide cultură, personalități ale Ma -ramureșului și nu numai.

Seria evenimentelor comemo -rative a debutat la Muzeul Mara -mureșului cu un seminar despreartistul Hollosy Simon, susținutde către directorul Insititutuluide Armenologie, Lucian NastasăKovacs. Au luat cuvântul Varu-jan Vosganian, președintele Uni-unii Armenilor din România,am basadorul Republicii Arme-nia, Hamlet Gasparian, dar șiprima rul municipiului SighetuMar mației, Horia Scubli.

Seria manifestărilor a contin-uat cu vernisarea unei expozițiidespre bisericile armene din Ro -mânia, lucrări ale Cercului depictură „Hollosy Simon” al Uni-unii Armenilor din România, fili -ala Baia Mare și lansarea cărțiilui Varujan Vosganian „Copiii răz -boiului”.

Cei prezenți la eveniment aufăcut o vizită și la Casa Ioan Mi-halyi de Apșa, unde directorulMu zeului Maramureșului, Gheor -ghe Tondica, le-a prezentat lo -cația și le-a vorbit despre lucra readin creația artistului „Cetatea Hus -tului”, pe care au avut prilejul săo admire.

„Am ales Sighetu Marmațieifiindcă aici s-a născut Hollosy Si -mon și aici a murit, aici esteîngro pat. Țin să remarc că mul ti - culturalitatea Sighetului și-a spuscuvântul. Sighetul este un orașmulticultural unde toate națiileîși găsesc locul. Am dezvelit o

10 ARARAT 05-06/2017

hollosy siMon, sărBătorit la sighetprintr-o serie de Manifestări

EVENIMENT

placă comemorativă pe palatulnatal al familiei Hollosy, pentrua rămâne în memoria timpuluiacest lucru. La anul se împlinesc100 de ani de la decesul lui Hol-losy, sperăm să colaborăm și cualte minorități, cu alte sucursale,cu alte minorități, pentru a faceun eveniment mult mai major”,a declarat Sorin Gădălean, pre -ședintele UAR, sucursala BaiaMare.

Acesta a făcut și câteva pre -cizări referitor la pedagogul Ho -l losy Simon, care nu a fost doarun artist, a fost și fondatorul ȘcoliiBăimărene de Pictură, singurașcoală de pictură din acestă par -te a Europei și despre familia pic -torului sighetean Hollosy Simon.

„Și-a lăsat amprenta asupramultor artiști care s-au format laȘcoala Băimăreană fondată deHol losy Simon, de exemplu unuldintre artiștii care este un produsal Școlii Băimărene de Artă, carea desenat bancnota de 5 dolari aStatelor Unite ale Americii. Fa-milia Hollosy a fost o familie devază a Sighetului. Iar ce e foarteimportant, o chestiune de nou-tate, este că bursa de studiu a luiHollosy Simon de la Academiade Artă din Munchen a fost inte-gral plătită de loja Tisa, o lojămasonică din Sighetu Mar mați -ei, care a considerat important săajute un tânăr să ajungă acolo”,a mai povestit Sorin Gădălean,președintele UAR, sucursala Ba -ia Mare

Tot sâmbătă la mormântul luiHollosy Simon din cimitirul cato -lic au fost depuse coroane și jer -be de flori.

http://maramedia.ro

11ARARAT05-06/2017

La Casa Ioan Mihalyi de Apșa, directorul Muzeului Maramureșului, GheorgheTondica, a vorbit despre Hollosy

artistul plastic ovidiu panighianț expune la galeria uap din alBa iulia

CULTURÃ

12 ARARAT 05-06/2017

Vineri, 31 martie, a avutloc la GALERIA DEAR TĂ a UAP din Alba

Iulia, vernisajul expoziției artis-tului plastic Ovidiu Panighiant dinBucureşti. Ovidiu Pani ghianț es -te descendent dintr-o veche fami -lie armenească din Basarabia, cuorigini până la legendarul Ma -nuc Bey. A absolvit Academiade Arte – Facultatea de arte plas-tice – secţia grafică Bucureşti –promoţia 1997 (profesori MirciaDumitrescu și Dan Ion Ercea -nu). A beneficiat, în anul 1994

de o bursă „TEMPUS“ (BATH,U. K.) în specializarea calcula-toare, video, foto, serigrafie.

La vernisaj au participatGabriel Pleșa, viceprimar al ora -șului Alba Iulia, Ștefan Balog,președinte al Fundației Inter-Art,reprezentanți ai Uniunii Artiști -lor Plastici din Alba Iulia, un nu-meros public.

Iată cuvîntul Anei Pantea, cu-rator, rostit la deschiderea expo -ziției.

„Lucrările lui Ovidiu Panighi -anț sunt niște proiecții în trecut

care nu manifesta însă caracte -risticile unor amintiri pasive. Eleîncep să capete sens prin trans pu -nerea în imagine, pentru că ima -ginea este percepută ca o izbă viredar și asemenea unui nou început.

Sub semnul acestui nou în-ceput stă o metamorfoză continuăde forme, de idei, de limbaje, ca -re seduc în primul rând, printr-osinceritate aproape brutală.

Tot acest limbaj suferă am-prenta unui filtru parodic, în spa -tele căruia se poate intui o naturatimidă, fragilă, autentică, carereușește să se elibereze, în modfericit, de timiditate printr-o au-toironie dusă de multe ori pânăla sarcasm. Un melanj surprin -zător de exotic, sacru și autoi -ronie, lucrările lui te provoacăoricât le-ai privi, să descoperimereu ceva nou.

Într-un spațiu plin, fără sa fiedescriptiv, fragmentul devine lait -motiv in sine, hazardul pare săaibă o intenție clară, bine defi nită,cu posibilități fără final imediat.

O lume puternic expresio nis -tă ale cărei reprezentări pot deru -ta pe moment privitorul, lăsândimpresia unor mutilări bizare.Daca privim însă dintr-un altsens putem remarca că toate a -ceste reprezentări, fie că este vor -ba de figuri umane sau obiec te,nu sunt altceva decât pârghiileori proiecțiile unui imaginar pu -ternic marcat de melancolie.”

Primăvara în loc să aducă bu-curie și speranță așa cum ar fifost firesc dădea în schimb onoua lovitură dură comunitățiiarmene din România. La Bu -curești se stingea din viață la 73de ani cel care a fost fondatorulRevistei Ararat și mentorul mul-tor jurnaliști români și armenidin acele vremuri. Despre viațasa vom reveni în numarul viitor.Până atunci iată câteva rânduri(nesemnate) din Ararat scrise șipublicate la doar cateva zile du -pă moartea Baronului Mestu gean.

„Moartea l-a surprins peMestugean în plină activitate.Abia tipărise și expediase ul-timul număr din Ararat. Decă -zuse foarte mult în ultimul an alvieții sale. Fizicește era sleit,sufletește era vlăguit. Cu o re-semnare filosofică și crești neas -că și nu fără humor în glas îmirepeta ori de câte ori avea prile-jul – Moartea îmi dă târcoale. Seapropie, se apropie sfârșitul, Ba -roane! Suferința sa a fost scurtă.O congestie pulmonară, o săptă -mână de zăcere și apoi veșnicia.În ziua de 10 Februarie 1942 înmodesta sa locuință din clădireaazilului Ana Melic al cărui Di-rector a fost chiar de la înfiin -țare, sărac dar mândru, VictorVartan Mestugean și-a închis

ochii pentru totdeauna după cetimp de peste 50 de ani a servitcu ardoare cultura Patriei sale șia neamului său. Pe Mestugeaneu l-am cunoscut in ultimii aniai vieții sale. Deși era îmbătrânitși se îndrepta cu pași repezi spreamurgul existenței sale păstra to -tuși în ținuta sa o vigoare re mar -cabilă. Muncea necontenit fie înumila odăiță din locuința sa fieîn birourile Uniunii Armenilor.Vorba sa era sfătoasă. Știa săpovestească cu miez și farmecnenumărate întâmplări din viațasa lungă și plină de episoade in-teresante, în care umblase mult,văzuse multe și cunoscuse mulțioameni. Bun și îndatoritor cuprietenii era dârz și pătimaș cuadversarii săi. L-am văzut într-ozi cum s-a năpustit asupra unuiadin aceștia care după ce-i fuseseun prieten nesincer voia să-șibată joc de bătrânețea și sărăciasa… și cum l-a adus la ordine!Nobil prin esență nu știa să seîncovoaie în fața celor bogați.Luptându-se necontenit cu greu -tățile vieții își publica prin pro-priile-i mijloace cărțile fără aa pela la bunăvoința altora. Deaceea a și murit sărac. Creștinevlavios nu lipsea niciodată dela slujbele bisericești. Retras în -tr-un colț, așezat pe o bancă, în-

fundat într-un soi de extaz misticasculta cu smerenie până la sfâr -șit sfintele cântări. Și eu cred cadin izvorul acestei profunde cre -dințe a tras el seva puterii care i-a însuflețit mintea și trupul înultimii ani ai vieții sale. Prin struc -tura sa sufletească prin culturasa și prin stilul său, Mestugean afost și a rămas ziarist. Era gaze-tar nu din necesitate ci din voca -ție. Dacă ai să urmărești firulîntortocheat al vieții sale ai săvezi limpede chemarea acesteiprofesiuni care l-a urmărit tottimpul ca o obsesie.

Vartan Mestugean a trăit și amurit ca un intelectual de rasă.”

Triste vremuri, tristă primă -vară, în comunitatea armeană dinRomania… în 1942.

Eduard ANTONIAN

13ARARAT05-06/2017

ACUM 75 DE ANIMARTIE 1942

În relația Armenia-Diasporăastăzi este nevoie să ne conce n -trăm pe ideile și principiile careunesc națiunea, dând cooperării onouă calitate și un nou conținut.

Scopul nostru este acela de aconstrui o Armenie eficientă șiprosperă. Numai o astfel de Arme -nie este capabilă să se apere sin -gură și să fie un sprijin pentrufrații și surorile din Diasporă.

Noi nu subestimăm sub nici oformă munca uriașă depusă pânăastăzi și numeroasele programetranspuse în viață. Mai mult, leadresăm mesajul nostru sincerde recunoștință fraților și suro-rilor noastre care le-au transpusîn realitate. Îi invităm pe compa -trioții noștri să devină partici panținemijlociți la efortul de elabo-rare și aplicare a politicilor dedezvoltare în diverse domenii.

Propunem spre dezbatere noimecanisme de cooperare. Nicio inițiativă seioasă nu trebuie sărămână în afara atenției. În modspecial trebuie păstrat modul delucru transparent, evitate piedici -

le artificiale, și răspunderea săo poarte toate părțile implicate.

Dragi prieteni,

Trebuie să încercăm să folo -sim în mod activ potențialul despecialitate al Diasporei, inclu-siv posibilitățile, priceperea șitalentul inovator al cercurilor ti -nere și profesioniste. Oriunde s-auaflat, întotdeauna armenii s-audistins prin hărnicie și har. Po po -

rul nostru a dat savanți renu miți,artiști, medici, inventatori, între -prin zători. Marele nostru capitaluman este marea noastră reali -zare.

Dumneavoastră, compa trioțiinoștri din Diasporă, i-ați făcutcunoscuți pe armeni în întreagalume. Acum a sosit momentul săfacem cunoscută Armenia. Tre-buie să ne străduim să aducem ță -rii și statului armean un mai mareprestigiu și o mai mare faimă.

14 ARARAT 05-06/2017

președintele serj sargsyan s-a întîlnit cu reprezentanții

coMunităților arMene din europa

Prima zi a vizitei oficiale a președintelui Serj Sargsyan în Franța s-a încheiat cu o întîlnire cureprezentanții comunităților armene din Europa.

În discursul său de salut, președintele s-a referit la realizările Armeniei în cei 25 de ani deindependență, la problemele și provocările prezente, la eforturile continue de asigurare a securitățiiArmeniei și Karabaghului, la procesul reglementării chestiunii Karabaghului, la programele realizateși cele în curs privind susținerea armenilor din Siria, la direcțiile principale ale etapei actuale acooperării dintre Armenia și Diasporă, și a făcut apel la o și mai mare unitate întru îndreptarea efor-turilor către împlinirea aspirațiilor naționale, între acestea și clădirea unei Armenii noi, mai libere,mai drepte, mai sigure și mai înaintate.

DIASPORA

Dacă alții au petrol, gaze,mare, „marea” noastră, „ieși reanoastră către lumea exterioară”sunteți dumneavoastră, dragi com -patrioți. În cazul direcționării co -recte a acestui uriaș potențialpu tem obține succesele dorite.Diaspora este cea mai de nădej -de și eficientă punte a integrăriiArmeniei în economia mondială.

Ca urmare a nedreptății is-torice lumea largă a devenit ca -sa multor armeni, dar Armeniaa fost și rămâne vatra și des -tinația de suflet a armenilor dinDiasporă. Tragedia siriană și,mai cu seamă, starea armenilordin Siria este durerea noastră atuturor. Dar astăzi, spre deose-bire de nenorocirea petrecută cuun veac înainte, avem o conso-lare care este statul armean.

Vă asigur că patria face totposibililul pentru ajutarea ar-menilor din Siria. Pentru noi einu sunt refugiați, ci repatriați ces-au întors la casa lor. Ne stră -duim ca ei să prindă rădăcini înpatrie și să se adapteze noilorcondiții. Mulți dintre ei au impri -mat deja o nouă culoare socie -tății noastre și chiar mediului deafaceri. Da, e greu, și mulți se

află încă în așteptare, întrucâtincertitudinea politică e mare.

De acum înainte trebuie sădevenim cu toții ca unul și să neîndreptăm efroturile spre clădi -rea noii Armenii. Aceasta tre-buie să fie o țară mai liberă, maidreaptă, mai sigură și mai înain -tată.

Stimați colegi,

Oamenii de afaceri armeniau o contribuție și o pondere sen -sibilă în numeroase domenii aleeconomiei mondiale. În acelașitimp, în Armenia și străinătatecolaborarea oamenilor de afa -ceri armeni din Diasporă rămâ -ne insuficientă. Una din direc țiilepreeminente ale etapei actuale acooperării Armenia-Diasporă esteextinderea prezenței oamenilorde afaceri din Diasporă în Re-publica Armenia.

Oamenii de afaceri din Dias -poră, implicându-și legăturile,pot favoriza realizarea proiec -telor investiționale străine înArme nia. Dar nu mai puțin im -por tantă este și folosirea mecanis -melor actuale în formarea cul turiimediului de afaceri. Acest lucru

îl pot face în primul rând oa-menii de afaceri armeni ce lu crea -ză în mediul dezvoltat euro pean,aducând cu ei cea mai avansatăcultură a organizării muncii.

De acum înainte investițiileDiasporei trebuie să fie țintite șiorientate către dezvoltarea indus -triei și impulsionarea celorlalteramuri ale economiei Ar meniei.Dezvoltarea a infrastructuriieconomiei bazate pe cunoaștereeste una din cele mai importantecondiții prealabile ale întăririieconomiei Armeniei. În aceastăprivință Diaspora trebuie să fiecea mai importantă sursă de cu -noștințe pentru a face din Arme-nia cel mai bun loc din regiunepentru mediul de afaceri și celinvestițional.

Noi, dragi prieteni, am privitmereu societatea civilă ca pe unpartener și nu ca pe un adversar.Apreciem procesul constituiriiunei societăți civile panarmene.În condițiile tehnologiilor ac-tuale de comunicare la distanțăacesta este un fenomen inevi -tabil. Dacă vrem, împreună cudumneavoastră, ca Armenia să fiemai liberă, mai dreaptă și maidemocratică, atunci, în loc să a -

15ARARAT05-06/2017

vem revendicări unii de la cei -lalți, trebuie să ne vorbim și nunu mai să ne vorbim, ci să cola -borăm.

Reformele ce au loc în Arme-nia trebuie să fie ireversibile. Înacest scop trebuie să reformămdin temelie domeniul educației.Aici este importantă și atra ge -rea potențialului intelectual alDiasporei, investirea de noi cu -noș tințe în domeniul educației,de la consiliere până la predare.

Cu eforturi comune, Armeniași Diaspora pot atinge treptat țe -lurile noastre naționale, în ace -lași timp ferindu-se de amăgiriși dezamăgiri. Trebuie să găsimnoi soluții, să ne adunăm, să de-venin ca unul și, completându-neși ajutându-ne reciproc, să mer -gem înainte în aceste vremurigrele.

Dragi prieteni,

Sunt sigur că știți bine că încurînd Armenia va păși într-o

nouă etapă, trecând la sistemulde guvernare parlamentară, ceeace presupune o nouă cultură po -litică și vaste reforme sistemice.Hotărârea introducerii refor me -lor constituționale a fost deter -minată de dorința și necesitateade a vedea viitorul țării noastremai democratic, sigur și prosper.

E dincolo de orice îndoialăfaptul că schimbările presupunși o agendă înnoită a cola bo ră -rii cu Diaspora. Această agendăpoate fi sintetizată în următorulslogan: „Încredere reciprocă,uni tate și responsabilitate”.

În decursul istoriei armenii s-au unit întotdeauna în momen -tele cruciale. Ce anume ne opreș -te să o facem în condiții de pace?Și ce anume ne oprește să ducemînainte țara noastră, să o înflo -rim și întărim? Eu nu văd opre -liști insurmontabile pe acest drum.

Sînt convins că astăzi avemtoate premisele pentru a da unnou impuls cooperării noastre.Acesta este viziunea noastră,

aceasta este imaginea noastră,aceasta este chezășia incontes -tabilă a reușitei noastre de mâi -ne.

Dragi prieteni,

În încheiere vă transmit încăo dată adânca recunoștință pen-tru aceea că vă aflați aici cutoții. Sunt încrezător că putemdepăși provocările zilelor noas-tre și neîncrederea proprie și, ast -fel, cu eforturi comune, putemlup ta pentru un viitor mai bun.

Susținându-ne reciproc, putemsă ne mobilizăm în efortul declădire a statului și să atragem înaceasta minunatul nostru tineret.Trebuie să fim mai îndrăzneți șiperseverenți, plini de respectreciproc. Trebuie să ne îngrijimde patria recâștigată.

Haideți, așadar, să lucrămîmpreună.

Vă mulțumesc.

16 ARARAT 05-06/2017

Peste două sute de invitațidin 25 de țări ale Europeiau participat, în seara zilei

de 7 martie 2017, în spațiile ele-gante ale Cercle de l’Union In-terallié din Paris, la dineul de ga lăce a prilejuit întâlnirea preșe din -telui Republicii Armenia, SerjSargsyan, cu liderii comu nită ți -lor armene din Europa. În cadruldineului au fost invitați, din par -tea organizatorilor (AmbasadaRepublicii Armenia în Franța),să ia cuvântul trei reprezentanțiai comunităților armene, unuldintre aceștia fiind deputatulVarujan Vosganian, președinteleUniunii Armenilor din România.

În cuvântul său, Varujan Vos-ganian și-a exprimat bucuria dea fi reprezentantul uneia dintrecele mai vechi comunități ar me -

nești din Europa, cu o tradiție dejamilenară. Reprezentantul UARa vorbit despre necesitatea conti -nuării eforturilor pentru recu noaș -

17ARARAT05-06/2017

DIASPORA

dineul de gală prilejuit de întâlnirea președintelui repuBlicii arMenia,

serj sargsyan, cu liderii coMunităților arMene din europa

terea genocidului armean, dar aevocat și câteva priorități pentruviitor. „Trebuie să încetăm să pri -vim Armenia doar ca pe o desti -nație a actelor de binefacere, aspus, în încheiere președinteleUAR. Armenia are nevoie nu decompasiunea noastră, ci de cola -borarea noastră. De aceea, împre -ună cu Congresul Armenia –Dias pora, ar trebui organizată orețea a Camerelor de Comerț Ar -me ne din întreaga lume, cu ac ți -uni și scopuri precise”.

La dineu au participat, din par -tea Republicii Armenia, împreu -nă cu președintele Serj Sargsyan,ministrul de externe Eduard Nal -bantian, ministrul pentru Dias-pora, Hranuș Hagopian, minis truleconomiei, Suren Karayan pre-cum și Taron Margaryan, pri-marul orașului Erevan. La masaoficială, alături de autoritățile ar -mene, au luat loc Varujan Vosga -nian, din partea comunitățiiar me ne din România și PatrickDevedjian, ministru în Guver-nele Raffarin și Fillon, din par teacomunității gazdă, cea armeanădin Franța.

Din partea comunității arme nedin România au participat P. S.Episcop Datev Hagopian, Întîi -stătător al Arhiepiscopiei Arme -ne, Anuș Kirmizian, deputatulLucian Simion (Sarchizian) șiAram Grigorian.

Comunicat de presă dinpartea uniunii Armenilordin

RomâniaFoto:

http://www.president.am

Înainte de a intra în subiectvreau să evoc o veche po ves -te din anii 60-70 când o noti -

ță din ziar relata că la congresulcelor 70 de miliardari evrei din lu -me care a avut loc în Israel s-a luatdecizia de a se sista ajutoarelebănești pentru guvernul israe lia n,deoarece banii se evaporau princanalele alambicate ale birocra -ției. În loc de aceasta s-a decis săse investească în industrie, edu ca -ție și știință, în Israel. Rezulta te leau fost imediat vizibile de atunci.

***

Desigur noi nu avem atâțiami liardari, dar avem în schimbspecialiști valoroși în diverse do -menii în toate țările care au o ex -pe riență acumulată în domeniulcomercial, economic, tehnic și dealtă natură care ar putea fi foca li -zată, parțial, spre nevoile respec-tive ale Republicii Armenia.

Știm prea bine că în trecutulnostru zbuciumat, noianul de nă -vălitori și războaie au generat maimulte valuri de emigrări și au năs -cut o diasporă armenească. As -tăzi majoritatea armenilor tră iescîn diasporă. Din cei 10-12 mili -oane de armeni din lume cam unsfert locuiește în patrie. Este omare injustiție, nimeni nu se gră -bește să o repare (în 1920 a încer -cat asta Președintele Statelor

U nite, dar momentul nu a fostvalorificat) și astfel au devenit ar -menii un popor în exil iar pămân -turile lor în mare majoritate subocupație străină.

Din 1991 țara a obținut o in de -pendență politică recunoscută.Eco nomic, fosta republică sovie -tică era o parte din sistemul centra -lizat al întregii Uniuni Sovietice.Prin dispariția acestui sistem eco -nomia armeană a rămas nefunc -ți onală și refacerea ei nu abe ne ficiat de strategii adecvateefortul fiind, de altfel, subminatde blocada economică de veciniiagresivi. Nu există ambasadă aTurciei la Erevan și nici cea dela Baku. Frontierele închise, in-frastructura deficitară erodeazaeconomia. Chiar legăturile favo -ra bile, în sensul acesta, cu Ira nul,cu care Armenia are relații nor-male, trenează și progresează lent.Spargerea blocadei a devenit ourgență. Stagnarea economică adecimat locurile de muncă și adus la o emigrare a forței de mun -că, înițial în spațiul ex-sovieticiar acum și spre destinații maiîndepărtate. Unii emigranți re cențise mai întorc dar majoritatea sestabilesc pe alte meleaguri. Ast-fel economicul și politicul deci -mea ză demografia.

Noi cei din diaspora reprezen -tăm majoritatea, acum. Dacă s-arface niște alegeri în plan mon-

18 ARARAT 05-06/2017

COMENTARIU

sfertul și întregul

Motto: „Nu e armean cel ce provine din părinți armenici acela al cărui copil vorbește armenește.”

dial pentru Parlamentul Arme-niei, trei sferturi din deputați arfi cetățeni (și) ai altor state… Eiînsă ar trebui să voteze pentruproblemele stringente ridicate desfertul de deputați care sunt strânslegați de chestiunile din teren și pecare le cunosc în detaliu. De fapteste vorba de a edifica o țară, opatrie pentru nepoții noștrii.

Când Președintele W. Wilsondesena, în anul 1920, harta Ar-meniei independente cu cele 7 vi -laiete și cu ieșire la Marea Nea gră,el argumenta, evi dențiind nece-sitatea ca în acest spațiu poporularmean să-și re facă masa de -mografică. El, deci, privea în vi-itor. Noi nu avem obli gația săprivim în viitor? Deci vă întrebdin nou: cum va fi patria ne -poților noștri? Odată ce noi sun-tem majoritatea nu avem oareresponsabilitatea de a asigura con -solidarea, sub multiple feluri, aCASEI NOASTRE? Țara în caretrăiesc un sfert din armeni nu este,totuși, și a acelor trei sferturi carelocuiesc în cele 60-70 de țări?

Primul ministru al Armeniei,dl Karen Karapetian face un apelcătre diaspora pentru ca aceastasă se implice în soluționarea pro -blemelor cu care se confruntă Ar -menia astăzi. El nu vine cu de talii,dar acestea rezultă de la sine:orice fel de implicare este utilă.Dar fără organizare frumoaseleintenții rămân vise pe hârtie.

Desigur s-ar putea imagina di -ferite forme imediate de acțiune.Nimeni nu va da soluția ideala.Dar mai bine să oferim soluții de -cât nimic, în ideea că cineva va a -lege ce este fezabil, util și eficient.

Un exemplu de acțiune ar fifor marea unor grupe auxiliare desprijin formate din specialiști(GAS) carea să se ocupe de dife -rite aspecte necesare elaborăriide proiecte și programe pe dife -rite direcții.

Ei se pot ocupa cu studii de o -portunitate pentru piețe de achi -ziții/desfacere materii prime, uti la jeși tehnologii. Corelarea fir melorarmene din diaspora. Studii deperspective și tendințe locale/re-gionale/ ale piețelor. Servicii de

proiectare/testare/testare virtu ală.Servicii de elaborare soft utilitarși de dezvoltare. Servicii de trai -ning/educaționale, (organizare saulivrare loco). Organizare decons fătuiri tematice pe teme –țintă economice cu participareafirme lor internaționale etc.

Aceste activități se pot derulape bază de voluntariat sau, par țial,remunerate de organizațiile lo-cale care ar trebui să preia ini ția -tiva de a evidenția oportunitățileși să le organizeze astfel încât săpoată fi accesate punctual în bazaunor solicitări ce vor veni. Însă,firește, unele grupe de studii vorveni ele cu propuneri și studii defezabilitate, țintind deschidereade noi oportunități etc.

Sunt sigur că oricare din citi-torii revistei noastre este capabilsă vină cu propuneri mai intere-sante si mai adecvate, pentru căîn cele din urmă este vorba de cefel de țară dorim să avem în viito -rul apropiat și chiar în cel depărtat.

ARPIAR S.

19ARARAT05-06/2017

Sunteţi directorul Festiva -lului Internaţional de Film„Aripi”, aflat la prima

ediţie şi desfăşurat la Bucu -reşti, la cinematograful Eforie,în perioada 21-26 martie 2017.Ce producţii din Armenia aufost prezentate publicului?

Din Armenia, am avut douăfilme de lung metraj ficţiune şiun documentar.

„Moskvici – dragostea mea”

Film artistic, 87 minute, 2015.Regizor: Aram SahbazianÎn rolurile principale: Martun

Ghevondian, Hilda Oan.Bătrânul fermier Amo trăieş -

te împreună cu soţia sa într-unsat de munte din Armenia. Baniitrimişi de fiul lor din Rusia abiale ajung pentru traiul zilnic. DarAmo are un vis, să-şi cumpereun Moskvici, cea mai frumoasămaşină din lume, cea făgăduităîn vremea sovietică şi pe care nu

a dobândit-o. Uniunea Sovieticănu mai există, dar visul său a ră -mas. Amo află că într-un sat ve -cin cineva vinde exact un astfelde automobil.

„Tangoul copilăriei noastre”Film artistic, 87 minute, 1985.Scenariul şi regia: Albert Mkrt -

cianInterpretează: Galia Novent,

Frunzik Mkrtcian, Azat Gaspari -an

Muzică: Tigran MansurianRevenind din război, Ruben

îşi părăseşte familia şi pleacă lafemeia care i-a salvat viaţa. Or-golioasa Siranuş nu se poate îm-paca cu acest lucru şi încearcăsă-l înveţe minte pe Ruben. Ieşi -rile stupide şi neputincioase alecopiilor şi soţiei îl aduc într-o ase -menea stare încât, încurcându-seîn propriile sentimente, comite ofaptă nechibzuită şi ajunge la în-chisoare…

„Toamna magicianului”Film documentar, 52 minute,

2009.Regia: Ruben şi Vae Ghevor -

kianFilmul este construit pe legă -

turile de prietenie pe care Toni -no Guerra le-a avut cu Tarkovs ki,Paradjanov, Antonioni. „Toam namagicianului” vorbeşte şi despresoţie – Lora Guerra (Ta blo ci ki -na), datorită căreia maestrul aşa

20 ARARAT 05-06/2017

INTERVIU

„aM prieteni arMeni caM pe toate Meridianele luMii’’ –

interviu cu ruxandra cernat,producător de filM

21ARARAT05-06/2017

cum el însuși recunoaşte, a dobân -dit „un continent întreg de iubireşi prietenie”, a cutreierat toatăRusia şi multe republici ale Uni-unii Sovietice. Tonino numeşteAr menia singura ţară care l-aschim bat total, de unde şi-a în-ceput călătoria pe verticală. Iarpe Paradjanov îl numeşte maes trulcu cea mai mare influenţă asu -pra lui.

De asemenea, gala de închi de -re a fost dedicată evenimentelordin Armenia din 1988, îngrozi-torului cutremur, care a unit miişi zeci de mii de oameni pentrusalvare şi reconstrucţie. Filmuleste o coproducţie Rusia-Arme-nia, din 2016, regia îi aparţinelui Şarik Andreasian.

Filmele armeneşti v-au im -pre sionat prin tematica pro pu săsau prin intensitatea re la ţiilordintre personaje?

Filmele au fost selectate înparte pentru a reda specificul şiculoarea naţională a fiecărei ţări.Publicul prezent a apreciat fru -museţea relaţiilor interumane, po -ezia cadrelor, înţelepciunea, darşi umorul poporului armean re -pre zentate cu autenticitate şi afec -ţiune. M-au impresionat în moddeosebit frumuseţea relaţiilor in-terumane şi dragostea cu care aufost transpuse de autori în film.

Aţi fost şi în capitala Arme-niei, în 2014, în echipa Festi-valului Golden Apricot. Cumapreciaţi această perioadă? Daroraşul Erevan?

Am avut şansa să fiu invitatăcă trainer şi membru al juriuluide proiecte pentru programulDAB – Directors Across Borders,

Imagine din filmul„Moskvici – dragostea mea”

Imagine din filmul„Tangoul copilăriei noastre”

Imagine din filmul„Toamna magicianului”

dezvoltat de festivalul GoldenApricot pe o perioada de trei ani, 2012-2014. Acolo am avutocazia să cunosc mulţi cineaştiarmeni, unii locuind în Erevan,alţii în străinătate, printre care şiLevon Minasian, scenaristul dela „Moskvici, dragostea mea”. Amlegat repede prietenii cu cei deacolo şi îmi aduc aminte cu ma -re plăcere cum în pauzele de lu -cru fiecare mă invita la cofetăriapreferată sau să vizităm un locaparte, prezentându-mi cu multsu flet lucrurile la care ţin şi împăr -ţindu-le cu mine. Regretam cănu aveam ore de pauză suficien -te că să pot fi cât mai mult timpcu aceşti oameni minunaţi şi cu ceînseamnă viaţa lor acolo. Ereva -nul mi-a plăcut în mod deosebit,locuitorii aveau o gentileţe apar -te, am rămas cu nostalgia acelorlocuri în care valoarea familiei emai presus de orice, iar roman-tismul e foarte prezent chiar şi înaceste vremuri agitate. În orice

parc sau pe stradă, puteai vedeacupluri îndrăgostite, plimbându-seşi discutând cu gentileţe şi ele -ganță. Oriunde intrai, să cum periceva din magazinele superbe deartizanat sau să mănânci, eraiprimit ca de prieteni. Acolo amîntâlnit pentru prima oară şi unsirian, la un alt workshop în 2011.Lăsându-i cu grupul de colegi unbacşiş nesemnificativ în ţărilenoastre (mulţi erau germani, cro -aţi etc.), el a fugit plângând laşeful lui că nu poate accepta aceasumă uriaşă de bani. Iar şeful,armean, îl mângâia şi consola cape un copil, spunându-i că e ok,pentru oamenii aceştia suma e onimica toată şi că e un gest deapreciere şi recunoştinţă pentrucât de bine ne-a servit. Până laurmă a trebuit să lăsăm mult maipuţin decât gândisem din sumainiţială, deşi suma „uriaşă” ar fiajuns în ţările noastre cât să necumpărăm o pizza foarte mică…E un loc în care poţi fi tu însuţi,

fără să te temi de a fi rănit saujudecat, în care şi şefii sunt ase -me nea unei familii.

Aveţi prieteni armeni pe di -ferite meridiane ale lumii? Îivizitaţi des?

Am într-adevăr prieteni armenicam pe toate meridianele lumii.Din păcate, nu îmi permit să îi vi -zitez atât de des, iar absenţa zbo -rurilor low cost Bucu reşti-Erevanfac să ajung acolo doar cu in -vitaţie din partea organizatorilorde festivaluri sau workshopuri.De aceea, m-a bucurat acest fes-tival şi în plan personal, pentrucă am putut vedea filme din aceaţară. Însă, aşa cum ştie oricineare un prieten armean, căldura şidragostea lor nu suferă din cau -za distanţelor sau a timpului, ini -mile lor sunt mereu aproape deprieteni şi asta se simte chiar şiîn micile conversaţii pe care le

22 ARARAT 05-06/2017

avem prin internet sau în con -stan ţa likeurilor pe facebook.

În România de ce credeţi căpot fi urmărite atât de puţinefilme armeneşti?

Aici nu ştiu ce să va răspund,sigur interes ar exista din parteapublicului. Poate că e nevoie deo persoană sau o asociaţie sauun centru cultural care să îşi pro -pună acest lucru şi să încerce sădezvolte proiectul an de an, cucaravane de film şi evenimenteculturale şi gastronomice co ne -xe. Centrul Rus de Ştiinţă și Cul -tură a propus pentru prima oarăArmeniei să participe în acestfestival şi partenerilor li s-a fă -cut şi oferta de a relua filmeleprezentate în sala de proiecţie acentrului pentru publicul intere-

sat să le revadă. Mulţi spectatoriau venit şi au insistat să afle cumpot face rost de filme armeneşti,cum pot avea şi ei o copie după„Moskvici, dragostea mea” carele-a plăcut atât de mult. E greu fă -ră o companie de distribuţie caresă aducă spre vânzare dvd-uri,dar cred că se poate face o video -tecă sau un eveniment culturalcu vânzare de dvd-uri. Oricum,interesul şi bucuria arătate depublic pentru această prima edi -ţie, ne-au făcut să dorim cu maimult entuziasm să continuăm şichiar la gala de închidere repre -zentantul Ambasadei Armeniei aconfirmat susţinerea şi intenţiasa de a merge mai departe îm pre - ună. Poate că e bine să se orga ni -zeze o masă rotundă de co la borareculturală între cei cu idei şi ceicu acces la parteneri culturali

din Armenia, precum şi cei carepot oferi sprijin logistic, aici şidin astfel de discuţii să poată prin -de viaţă proiecte artistice care sădevină în timp o tradiţie.

Plănuiţi în anii ce vin o no -uă călătorie în Armenia? Caresunt motivele pentru a revizitaaceastă mică ţară?

Da, îmi doresc din suflet săpot ajunge din nou în Armenia.Sau măcar să îmi revăd cât maicurând prietenii împrăştiaţi prinlume, Lusine, Raffi, Hovhannes,Annie, Jivan, Lousine, Sussana.De ce aş merge iar acolo? Pentrucă mă simt acasă… şi e un sen-timent plăcut şi foarte tonic!

23ARARAT05-06/2017

Ruxandra Cernat, Natalia Muzhennikova, director al Centrului Rus de Știință și Cultură, Așot Grigorian, consul al Ambasadei Armeniei și Andreea Barbu

Interviu realizat de Andreea BARBu

După cinci ani în care amtradus cărţile de refe rin ţăale lui Kristóf Szongott,

profesorul, istoricul şi ga ze taruldin veacul al XIX-lea, care a con -semnat pentru posteritate istoriaînfloritoarei metropole armenede odinioară (Gherla) în amplaMonografie a Oraşului Liber Re -gal Gherla (1700-1900) în patruvolume (a căror versiune în lim baromână a fost publicată la Edi-tura Ararat între anii 2011-2015),în aceste zile tălmăcesc o carte de -spre viaţa şi activitatea lui Kris -tóf Szongott, scrisă de regretatulprofesor dejean Ferenc Kiss, dinDej. În afara datelor biograficeale polihistorului gherlean, car teaîntitulată Kristóf Szongott, Sza -mosújvár és az erdélyi örményekhistorikusa [Kristóf Szongott, isto -ricul Gherlei şi al armenilor tran -silvăneni] cuprinde informaţii

pre ţioase şi inedite privitoare larevis ta Armenia şi Asociaţia Mu - zeului Armean.

Acum, în preajma Zilei Fe-meii, m-am gândit că e interesantsă trec în revistă doamnele careau semnat în Armenia, revista decultură armeană, redactată în ma -ghiară şi menită să coaguleze po -pulaţia armeană din Transilva nia,aflată în scădere şi ameninţatăde un proces galopant de asimi-lare. În paginile Armeniei, care aapărut lunar între anii 1887-1908,au semnat personalităţi de origi -ne armeană din Transilvania şinu numai: profesori universitari,înalţi prelaţi, medici, militari decarieră, jurişti şi politicieni. Ală -turi de aceşti bărbaţi remarcabiliau fost şi câteva poetese şi scrii -toare, ale căror nume au fost aco -perite de colbul uităriizbuciumatului veac XX. Graţie

cărţii lui Ferenc Kiss pot enu-mera câ te va nume emblematiceale „doam nelor de la Armenia”.

Klara Kritsa s-a născut laGheorgheni, a atins înălţimilePar nasului, ca autodidact, şi apublicat versuri în mai multe pe-riodice maghiare ale timpului.Poeziile apărute în paginile Ar-meniei s-au remarcat printr-oprofundă religiozitate şi o viziu neromantică asupra vieţii, precum:Szilveszteri est [Ajun de AnulNou], Pünkösdi rózsák [Bujori],Anyám [Mama]. Scrierile ei l-auimpresionat pe renumitul gene -ral de honvezi, János Czetz, eroual Revoluţiei Maghiare de la1848, nevoit să ia calea exilului.Kristóf Szongott reuşise să ialegătura cu faimosul general deorigine armeană – care pe atuncitrăia în Argentina (fiind fondato -rul Academiei Militare din Bue -nos Aires) – şi l-a convins să-lsă-şi publice amintirile şi altescrieri, în revista Armenia, de laGherla. Generalul János Czetz i-a dedicat Klarei Kritsa nuvelaTövisek és virágok [Spini şi flori],lucru pe care l-a şi mărturisitîntr-o scrisoare adresată poete-sei: „Mi-a plăcut ceea ce amscris şi nu cred că, având sufle-tul simţitor şi condeiul delicatdin care s-a iscat proza Képzeletés való [Fantezie şi realitate], înnumărul din 1891, al revistei, nuveţi aprecia această povestire”.Kristóf Szongott, redactorul re-vistei, a adăugat următoarele rân -duri acestei dedicaţii: şi aici înţară sunt citite cu mult interes

doaMnele de la „arMenia”

RESTITUIRI

24 ARARAT 05-06/2017

lucrările acestei femei priete noa -se şi cultivate. Klára Kritsa i-amulţumit generalului pentru a -ceas tă onoare, într-o scrisoaredeschisă Nyilt levél, adresată Ge -neralului Czetz, mândria arme-nilor maghiari, eroul legendar alluptei noastre de eliberare.

Róza Sallak provenea dintr-ofamilie armenească din Gherlaşi a atras atenţia cititorilor încăde la o vârstă fragedă cu poeziilesale de inspiraţie romantică. Apublicat în paginile revistei Ar-menia creaţii lirice pătrunse deresemnare, precum: Rege a szépörmény lányról [Legenda fru-moasei armence] A szamosúj váritemetőben [În cimitirul din Gher -la], Szálló madarak [Păsări îmzbor] şi Régi harangszó [Dangătvechi].

Trebuie să recunosc că amfost foarte uimită să întâlnescprintre „doamnele de la Arme-nia” numele cunoscutei scriitoa repentru copii şi tineret, AnnaTutsek care mi-a încântat copi lă -

ria şi adolescenţa cu aventurileunei adolescente hăbăuce, pe nu -me Cilike. O carte „bur ghe ză”gustată de noi, elevii îndopaţi cu

literatură sovietică de tineret. Ha -bar nu avusesem că era ar mean -că...

Lujza Harmath proveneadin tr-o veche familie nobiliară.S-a numărat printre primii care auatras atenţia asupra informaţiilordespre armeni conţinute de Scri -so rile lui Mikes Kelemen, în ar-ticole precum: Mikes és az ör ményházasság Keleten [Mikes şi că -sătoria armeană în Orient]. Înarticolele: Az örmény nők hely -zete Keleten [Situaţia femeii ar -mene în Orient] şi Az örménynépköltészet [Poezia popularăarmeană], descrie obiceiurile ar-menilor orientali şi analizeazăstatutul femeilor armence.

Am evocat câteva dintre„doam nele de la Armenia” în spe -ranţa că vor stârni interesul citi-torilor şi al armenologilor se co luluiXXI.

25ARARAT05-06/2017

Anna Tutsek

Klara Kritsa

Andrea GHIŢăbaabel.ro

Zabel Essayan* (1878-1943)a fost scriitoare armeană,traducătoare, profesoară

de literatură. Născută Hovhanne -sian, în cartierul Scutari din Con -stantinopol, la 17 ani s-a mutatcu familia la Paris, unde a stu-diat literatura și filozofia la Uni-versitatea Sorbona. A lucrat casecretară de redacție la elabora -rea masivului dicționar enciclo-pedic franco-armean alcătuit subconducerea lui Guy de Lusignan.Viața ei s-a scurs, în continuare,între Paris și Constantinopol. Pri -ma sa creație literară, poemul înproză Cântec nocturn (Երգ առգիշեր), a apărut în publicația luiArșag Ciobanian, „Țaghic” (Floa -rea), în 1895. Zabel și-a conti nuatcariera literară scriind poves tiri,

eseuri, articole și efectuând tra-duceri în franceză și în armeană.Și-a publicat scrierile în reviste -le „Mercure de France”, „Massis”,„Anahit”, „Arevelian mamul”,„Azatamart”, „Ghegharvest”. Aatins maturitatea artistică în nu-velele Amurgurile din Scutari(Սկիւտարի վերջալոյսեր), Geniifalse (Կեղծ հանճարներ), Supu șiiși rebelii (Հլուները եւ ըմբոստ նե -րը), Oameni cumsecade (Շնորհ - քով մարդիկ), scrise în anii1905-07. S-a măritat cu pictorulDikran Hovhannesian, care fuse -se profesor de desen la ȘcoalaCentrală armenească din Istan-bul și cu care a avut doi copii,Sophie și Hrant. După revoluțiaJunilor Turci în 1908, s-a îna po -iat la Constantinopol, unde s-ainstalat cu familia în primăvaralui 1909. În același an, după mă -celul din Adana, a plecat în Cili-cia, cu un grup de ajutorare a ce lorafectați de evenimente. Despreacel măcel și despre conse cin țe -le lui, a publicat articole în „Aza -tamart”; de asemenea, a scriscar tea Printre ruine (Աւերակ նե -րուն մէջ), tipărită la Constanti no -pol în 1911 de „Asociația e di turilorarmenești”, care curând după a -ceea avea să fie desființată de au -torități. Soarta tragică a armeni lordin Imperiul Otoman a con sti tuitsubiectul scrierilor sale pu blica -te tot în 1911: nuvela Blestemul(Անեծքը), culegerile de proză

Safié (Սաֆիէ) și Mireasa ceanouă (Նոր հարսը).

Zabel Essayan a fost singurafemeie pe lista celor 235 de inte -lectuali armeni arestați în searazilei de 24 aprilie 1915 dreptsemnal de declanșare a Geno-cidului. Ea, însă, intuind mersulevenimentelor, a scăpat ascunzân -du-se la un cunoscut în Mal ka rași după ce își pusese ma nus cri -sele la loc sigur, abia la 28 apri -lie aflând de cele întâmplate șide faptul că și ea fusese căutatăde poliție. A fugit în Bulgaria, deacolo trecând în Basarabia și a -poi ducându-se la Tiflis și pe ur -mă în Caucaz, unde și-a notatmărturiile supraviețuitorilor ve -niți din Anatolia. A făcut partedin „Consiliul național al refu gia -ților”, organ executiv înființat o -ficial în mai 1917 la Erevan șiavându-l ca președinte de onoa -re pe Generalul Andranic. A fostaleasă în consiliul de conducereal primăriei Erevanului, alăturide scriitorul Eghișe Cearenț. În1918, a organizat reașezarea refu -giaților și a orfanilor. La 23 ia -nuarie 1920, a fost trimisă degu vernul Republicii Armene in-dependente în Cilicia, ca să seocupe de instituțiile școlare și deorfelinate; când, peste câteva luni,urma să pornească la acțiune,forțele franceze din zonă s-au re-tras abandonând Cilicia turci lor...

26 ARARAT 05-06/2017

RECENZIEnote de lector

zaBel essayan: printre ruine

Și-a publicat impresiile dintimpul Genocidului în 1917 înrevista lunară „Gorț” din Baku:Agonia unui popor (Ժողովրդիմը յոգեւարքը) și Călătoria luiMurat (Մուրատի ճամբոր դու -թիւ նը). A mai scris Ultimul pahar(Վերջին բաժակը – 1916) și Su-fletul meu surghiunit (Յոգիս ա -քսորեալ – 1919), în care a rela tatnedreptățile social-politice la ca -re fusese martoră. A susținut pro -clamarea Armeniei sovietice și adescris viața socială sub noulregim în romanul Forțe bătândîn retragere (Նահանջող ուժեր –1923). A vizitat Armenia în 1926,după care și-a publicat impresi-ile în volumul Prometeu eliberat(Պրոմեթեոս ազատագրուած –Marsilia, 1928). În 1933, a decissă se stabilească, împreună cufiica ei, în Armenia, iar în anulurmător a participat la primul con -gres al scriitorilor sovietici, înMoscova. A predat literatura fran -ceză și armeană la Universitateade stat din Erevan și a continuatsă scrie. Și-a conceput autobio -grafia din care i-a apărut primulvolum, Grădinile din Silihdar(Սիլիհտարի պարտէզները –Erevan, 1935). În cursul epurăriistaliniste, a fost arestată la 26iunie 1937, fiind acuzată că eramembră a partidului armenescDașnacțutiun, agentă a serviciu-lui francez de informații, mem brăa unui grup troțkist anti re volu -ționar, propagandistă de idei an-tipartinice și, conform artico le lor67 și 68 din Codul penal al RSSArmene, la 26 ianuarie 1938 afost condamnată la moarte; pe -deapsa i-a fost comutată pe 8mai 1939 la zece ani deportareîntr-un lagăr de muncă forțată. Amurit în împrejurări necunos-cute; se presupune că s-a înecat

pe când era exilată în Siberia, în1943. Ultima ei scrisoare, expe -diată din Baku, este datată 27iunie 1942. În noiembrie 1943,poliția franceză o căuta în Pari -sul aflat sub ocupație germană...Avea să fie reabilitată în Arme-nia la 9 ianuarie 1957.

Printre ruine, scrisă în 1909,imediat după călătoria autoareiîn Cilicia, și publicată în 1911, afost tradusă recent în franceză deLéon Kecheyan, care semnea zătotodată prefața și notele expli -cative, și editată la Paris sub ti-tlul Dans les ruines. Lesmassa cres d’Adana, avril 1909(Phé bus, 2011). Essayan n-a fostprezentă în Adana în zilele

măcelului, dar s-a aflat la fațalocului imediat după aceea, într-o misiune de ca ritate, și a cunos-cut numeroși su praviețuitorirămași fără adă post și fără mi-jloace de subzis ten ță, dar care auputut să-i po ves teas că celepătimite. Ori cum, ea în săși a fostmartor ocu lar post-factum ladezastrul pro dus, văzând, înafară de oamenii prejudiciați, lo -curile devastate, de unde și titlulscrierii sale. Misiunea ei a durattrei luni, începând din iulie 1909.Să amintim aici că masacreleciliciene avuseseră loc în aprilie,când sultanul Abdülhamid II, de -tronat de Junii Turci, încercasesă revină la putere, tentativă

27ARARAT05-06/2017

Zabel Essayan

rapid dejucată. În acel răstimp,profitând de instabilitatea creată,sub pretextul restaurării ordiniiarmata loialistă a dezlănțuit aldoilea val de masacre, care aveasă ridice totalul victimelor la30.000 de armeni uciși, iar pelângă aceasta, distrugeri cata-strofale și pierderi materiale înașezările afectate.

Scriitoarea a făcut parte din -tr-o delegație a Crucii Roșii tri -misă de Patriarhia armeană dinConstantinopol pentru a orga-niza gruparea și îngrijirea orfa -nilor. Așadar, ea relatează directnu cele petrecute anterior (evo-cate totuși prin relatările localni-cilor), ci consecința acelora, deunde rezultă o panoramă amplănu mai puțin copleșitoare – prinefectele fizice și psihice produseasupra oamenilor – a atroci tăți -lor comise. Era prima oară că unmartor al unei astfel de tragediifăcea o depoziție. Cartea devine,astfel, o relatare a urmelor lăsatede pogrom, dar și o rememorarea faptelor. Essayan, contem pora -nă cu acele orori, își exprimă spe -ranța că sângele armenilor va ficurs pentru ultima oară. Ce nuputea să prevadă ea este că pestenumai câțiva ani urma să aibă locla o scară multiplicată un geno-cid față de care măcelul din 1909rămânea doar un fel de exercițiupentru mâna stângă.

Essayan, fire sensibilă și im -presionabilă, nu s-a lăsat, totuși,doborâtă de cele văzute, ci a acțio -nat cu dârzenie și cu eficiență,nu o dată fiind nevoită să se con-frunte cu autoritățile ostile, cupiedici artificiale și cu dificultățide ordin birocratic. De pildă, eal-a înfruntat pe valiul vilayetuluiAdana, Cemal bey, care avea sădevină faimos drept Cemal pașa,

viitorul membru al triumviratu-lui de la conducerea Junilor Turci,și care a pus la cale înființareaunui mare orfelinat pentru copiiiarmenilor uciși de acoliții lui,pentru ca acei orfani să fie tur -cizați și asimilați în societateamusulmană. Mâhnirea scriitoa -rei a fost aceea că nu s-a găsit ni-meni dintre armenii avuți capa bilsă finanțeze orfelinatele arme -nești modeste, chiar mizere, și înschimb copiii intrau pe mânacriminalilor părinților lor.

Pentru a oferi o imagine fie șiparțială a ororilor săvârșite înCilicia, să cităm din carte măr tu -ria unei armence vârstnice, măr -turie consemnată de Essayan, omărturie particulară, dar semni -ficativă pentru cele îndurate dearmeni: „În seara de 2 aprilie,încă nu aflaserăm nimic. Noap -tea, sătenii au răspândit știrea șiși-au făcut rezerve. Aflând aces-tea, am fost cam descumpăniți.Cei care veneau din așezărilemusulmane povesteau că local-nicii turci erau foarte excitați șiamenințători. În dimineața urmă -toare, devreme, câteva persoanereprezentându-i pe armenii dinOsmaniye s-au dus la kayma kamși l-au întrebat ce puteau face casă se apere în caz de primejdie.Nu vă faceți griji! a răspuns ace -la. N-aveți de ce vă teme. Abiaapucaseră oamenii din delegațiesă se întoarcă acasă, că dușma -nul a atacat casele noastre. În pa -tru ore, tot satul a fost pustiit.Șase sute de locuitori au pieritde foc și de fier. Două sute cinci -zeci de persoane s-au refugiat înbiserică: aceștia au murit și ei,cuprinși de flăcări. Arși de vii.Cei care s-au adresat autori tă -ților au fost trecuți prin baionete.Într-o casă de turci, douăzeci și

doi de armeni au fost hăcuiți cutopoare și cuțite, sub ochii fe-meilor. Fugarii erau răpuși cufocuri de armă și soțiile lor –predate autorităților. Vreme dedouăsprezece zile la rând au fostomorâți cei care se ascunseserăîn timpul măcelurilor și care a -cum, treptat, ieșeau la iveală.(…) Câțiva nefericiți, ascun-zându-se ici-colo, au scăpat cuviață mâncând iarbă și țărânămai multe zile în șir. Când, 15sau 20 de zile mai târziu, și-aufăcut apariția, autoritățile, deru -ta te, s-au alarmat. Cum putuserăsă se ascundă? Cum supra viețui -seră? Și i-au arestat. (…) În cur-sul interogatoriului, li s-au pusîntrebări care păreau să le repro -șe ze că supraviețuiseră. Pe dealtă parte, ucigași, ale căror cri -me fuseseră dovedite, au fost eli -berați și, când treceau pe lângănoi, aveau nerușinarea să ne pri -vească în ochi…”

În ciuda amărăciunii cu careZabel Essayan s-a ocupat de mi-siunea ei, cartea se încheie pe unton optimist: „Nu mă îndoiescde văpaia lăuntrică de nestins,care animă renașterea națională.Mă gândesc cu încredere și cunădejde, din nou, că instinctul desupraviețuire națională nu poaterămâne indiferent la destinul ma -terial și moral al acestei gene ra -ții de orfani scăpați din masa creleciliciene și care cad în sarcinanoastră.”

* Am respectat transcriereanumelui din ediția franceză, deșiortografierea românească ar pu -tea fi Esaian.

Sergiu SELIAN

28 ARARAT 05-06/2017

De ce este important acestgrupaj de studii legate degenocidul armean din

1915 adunate sub genericul AQues tion of Genocide de cătreRonald Grigor Sunny și FatmaMuge Gocek? Pentru că autorii,de formații și orientări diferite,încearcă să perceapă dimensiu-nile tragediei din mai multe per-spective și puncte de vedere, sărăscolească și să analizeze temeiu -rile unor evenimente care s-auprecipitat în doar doi ani, dar caresubzistau de multă vreme în resor -turile lăuntrice ale vieții politi cedin Imperiul Otoman. Ma sa creleodioase din timpul lui Abdul Ha -mid, pogromul din 1909 de laAda na, dar mai ales o teluricămiș care subterană în rândul inte -

ligenției turce au agravat o situ a -ție conflictuală deja extinsă însânul societății turcești. Că estevorba de mișcările naționalisteși panturcismul care căpăta con -sis tență nu doar ideologică, darși politică, că este vorba de influ -ențele venite din afara Imperiu-lui Otoman. Avem, în organi zareaîntregului material analitic și do-cumentar al volumul, cinci părți.Fiecare cu valoarea lui, fiecarestudiu aducând în discuție subiec -te/teme particulare, care, aglu -tinate dau substanță întregului.Că suntem sau nu de acord cuconcluzia finală – premeditareagenocidului nu a fost dovedităpirn înscrisuri/acte/documente,ci doar intenția lui, transformatăîn genocid prin derularea eveni-mentelor. De aici și formularea,ambiguă voit, A Question of Ge-nocide. Formulare acceaptată deunivesitarii care au tot combătutvreme de 10 ani, care nu defor-mează însă finalitatea criminalăa faptelor. A fost Genocid? Da!Că nu avem actele/documentelecare să dovedească decizia solu ți -ei finale armenești contează maipuțin. O spun și cei doi editori.Ordinele au fost orale în multecazuri sau stau, încă, pitite bineîn arhivele militare turcești. Nupe deplin accesibile nici la a ceas -tă oră.

Deci, prefața lui Noiman Nai -mark pune accentele cuvenite a -colo unde sunt încă destule semnede întrebare. Nu doar turcii și li-derii lor militari și politici au fostexecutanți ai crimelor și au vino -văția lor, dar și non Turks, pre-cum kurzii, Circasienii, Laziisau acei muhacirs, musulmaniimigrați din balcani de diferitenaționalități. Războaiele balcani -ce au produs mutări de popu la țieîn interiorul granițelor Im pe riu -lui Otoman, creând și o frustra -re, resentimente, din partea celorscoși din casele/proprietățile lorde pe alte meleaguri. Mare partedin furia acestor desțărați s-a văr -sat și asupra armenilor. Consi de -rați, nu doar de ei, venetici,

29ARARAT05-06/2017

a fost preMeditat genocidul arMean din 1915?

(partea ii – la BiBliografia unei tragedii)

DOSAR 1915

Noiman Naimark

cetă țeni de rang secund. Nefiindin te grați pe deplin în societateaotomană – dincolo de vârfurilemillet-ului armean care a adus unaport deosebit la bunăstarea,prosperitatea, dar și la funcțio na -rea Imperiului Otoman – o maramasă de ghiavur-i/ necredin cioși,armeni, au rămas în afara orică-rui contract social. Prefața pro-fesorului de la Stanford este pede plin convingătoare și sub acestaspect.

Două excelente studii deschidgrupajul celorlalte, la fel de binealcătuite, contribuții. Este vorba

de Istoriografii genocidului, des-pre care scriu cu extremă atențiela detalii Ronald Grigor Suny șiFatma Muge Gocek. Primul abor -dează sursele și autorii ce depunmărturii despre tragedia armeni-lor. În primul rând contribuțiadecisivă a Memoriilor ambasado -rului american la Constantino-pol, Henry Morgenthau, care afost nu doar martor, ci și o pre -zență activă în derularea eveni-mentelor. Așa cum s-au precipitat,derulat și apoi notat evenimen-tele în timp real. Sau comen tateulterior pe bază de documente

de arhivă. Nu puțini dintre nega -ționiști au ridicat multe semnede întrebare asupra acestor me-morii ale ambasadorului Mor-genthau. Răspunsul la astfel deobiecții se găsește în chiar textulmemoriilor. Fatma Gocek pano-ramează istoriografia turcă des-pre 1915. De la punctul de ve dereal lui Mustafa Kemal Ataturk,plecând de la o faimoasă cuvân-tare Speech (Nutuk) din 1927.Care va fixa o anume poziție pen -tru multe decenii ce au urmat po -ziția oficială a istoriografiei tur ce.La care se vor adăuga lucrărileunor istorici turci din anii 50, Y. G. Cark și Esat Uras, de pepozițiile oficiale ale naționalis multurc, devenit politică de stat șimutarea responsabilității eveni-mentelor din 1915 pe seama ac-telor subversive și neloialitățiiarmenilor. Poziție oficială caredurează și azi. Dar o nouă gene -ra ție de intelectuali și istoriciturci, au produs o mulțime de lu-crări, cercetările și studiile dinulti mii ani, care au încercat nudoar să restabilească un adevăristoric, ci să refacă țesătura com-plexă a istoriei Turciei moderne.Dincolo de aspectele politice.Cele două studii ale istoriciloramericani, Ronald Grigor Sunyși Fatma Muge Gocek, puse înfrun tea întregului material ana-litic și istoriografic, dau trendulîntregului volum. Că este vorbade aspecte legate de propietățileagrare (Stephan H. Astourian) căeste vorba de istoria PartiduluiRevoluționar Armean, a Dashna -gilor, și mișcările lor revolu țio -nare (Gerard J. Libaridian), căeste vorba de Non-Muslims (ne-musulmani) în armata otomanăîn timpul Războaielor Balcanicedin 1912-1913, despre care scrie

30 ARARAT 05-06/2017

Fatma Muge Gocek

Ronald Grigor Suny

Fikret Adanir sau figura uneiproe minente figuri a epocii, dr. Mehmet Reșid, un text suges -tiv intitulat, „De la „Patriotism”la crimă în masă” studiu semnatde un vechi cercetător al epociicare a condus la Genocidul din1915, Hans-Lukas Kieser. Numai insistăm asupra fiecărui stu-diu, fiecare merită a fi citit cucreionul în mână, pe îndelete șifără interferența altor preocu-pări. Repetăm și insistăm asupraimportanței acestei lucrări co-lective, care vine să completeze,într-o perspectivă integratoare,nu mai puțin acuzatoare, cerce-tările de pionierat ale lui VahknDadrian și epopeea definitorie alui Raymond Kevorkian. Ammai spus-o, chestiunea genocidu -lui armean din 1915 este acumla mâna politicienilor și nu a iso-ricilor. Ei, deja, și-au făcut datoria.Acum e rândul opiniei pu blice,armene, turce sau/și interna țio -nale să accepte sau nu aceste ade -văr istoric deja dovedit. CândGermania și Austria, la 100 deani de la evenimente, își asumăresponsabilitatea și recunosc fap -tele avem un pas înainte. Un pasînainte către ce?

Mai sunt însuși armenii inte -resați de propriul trecut? Pot ar-menii din Armenia (câtă e) șiDiaspora (câți mai sunt) să fiemilitanți pentru o cauză care afost a bunicilor lor? În ce mă-sură comunitatea internaționalămai sprijină, dincolo de anumitemomente conjuncturale sau eve-nimente punctuale, „ChestiuneaArmean”? În ce măsură eveni-mentele din ultimii ani, care aubulversat, ceea ce politologii nu-mesc, mai nou, Marele OrientMij lociu nu au creat o nouă„Ches tiune Orientală”? Ceea ce

s-a întîmplat în ultimii ani după8 septembrie 2001 și strategialuptei antiteroriste și împotrivaunui Islam radicalizat nu aruncăpe armeni în prima linie a aces-tei lupte? Să fie doar Israelul sin -gura pavăză a Occidentului înfața unui uriaș val islamic carevine peste Europa? Sunt multeinterogații care se pot naște dupăparcurgerea cărții ai căror editorisunt un armean, o turcoaică și unevreu.

Vine Paștele, atât la creștinicât și la Evrei, așa că putem spu -ne într-o singură voce, HristosAnesti, pe grecește, ca să nu fiecu supărare pentru nimeni.

„Visul spulberat al armenilor.1915”, de Gaidz Minassian, Edi - tura Humanitas, 2017

O apariție insolită pe piațaeditorială românească, extremde săracă dacă e să ne ghidămdupă numărul titlurilor abordândsubiecte armenești (excepția carea face regula e Cartea Șoap -telor, a lui Varujan Vosganian,devenită bestseller internațional,și având un regim aparte) estestudiul, foarte chichirisit, adicăerudit și bine documentat, s-ospunem neted de la început, allui Gaidz Minassian, Visul spul-berat al armenilor. 1915 (EdituraHumanitas, 2017, traducere dinlimba franceză de Elena Bulai,după Le reve brise des Armeniens,Flammarion, Paris, 2015). Unprofesor de științe politice laParis, relativ tânăr, dar și în pu-tere, jurnalist la „Le Monde”, nuîn ultimul rând, cercetător aso-ciat la „Fondation pour la Re-cherche Strategique”. Specialistîn chestiuni armenești și cauca-

ziene, având un doctorat cu un su - biect gingaș, La Federation Re- vo lutionnaire Armenienne, e thiqueet politique, 1959-1989, din carese va dezvolta și actuala lucrare.Care este și nu este despre 1915,anul Marii Catastrofe, accentul/pretextul lucrării, punându-se peactivitatea unui partid istoric ar-mean, locul lui și rolul major ju -cat în istoria modernă a arme nilor.Pe alocuri și a Armeniei, efe-mera Republică Armenia (1918-1921) născută pe ruinele Pri muluiRăzboi Mondial. Vom reveni cuun comentariu detaliat în urmă-torul număr al DOSAR-ului 1915.Un 1915 care nu-și găsește loculnici după o sută de ani, variantafranceză a cărții neutilizând 1915în titlul lucrării, iar cea româneas -că îl plimbă pe 1915, ba dupătitlu, pe copertă, ba înaintea lui,în caseta tehnică. Semn că și du -pă o sută de ani 1915 nu și-a gă -sit liniștea.

Bedros HORASANGIAN

31ARARAT05-06/2017