1

Concepte, contribuții și acțiuni ale serviciilor secrete

românești în timpul celor două mari conflagrații mondiale

CUPRINS

CONȚINUT PAG.

Cuprinsul tezei de doctorat 1

Cuvinte cheie 4

Rezumat 4

CV 21

Lista de lucrări 25

Bibliografie 28

Summary 40

Keywords 43

Rezumat eng. 43

CV eng. 60

CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT

Introducere……………………………………………………………………………………………...……. 4

I. Aspecte conceptuale cu privire la serviciile secrete românești în timpul războaielor

mondiale…………………………………………………………………………………………………..…. 22

I.1 Organizare legislativă și metodologică…………………………………………………... 22

II.1.1 Scurt istoric al evoluției organizatorice a structurilor de informații

românești……………………………………………………………………………………….…… 22

II.1.2 Aspecte metodologice privind activitatea serviciilor de

informații………………………………………………………………………………….………… 38

II.1.2.a Activitatea informativă……………………………………………………….….…… 39

II.1.2.b Rolul serviciului secret de informații……………………………………….……….. 40

II.1.2.c Scopurile urmărite de serviciul secret………………………………………….……. 41

2

II.1.2.d Realizarea materialelor de informare………………………………….………….. 44

I.2 Pregătirea pentru activitate a ofițerilor de informații……………………....………… 45

II.2.1 Pregătirea profesională și specifică………………………………...…………….…………… 45

II.2.2 Pregătirea fizică și militară……………………………………………………..………...…… 49

I.3 Elemente de securitate acțională…………………………………………………………..… 53

II.3.1 Pregătirea contrainformativă a ofițerului de informații……………………….………...…… 53

II.3.2 Instrucțiuni pentru conduita ofițerului de informații……………………………..…….……. 59

I.4 Relația și colaborarea cu instituțiile statului………………………………………...…… 60

II.4.1 Relația și colaborarea cu reprezentanții conducerii statului român…………………….… 60

II.4.2 Colaborarea în cadrul comunității informative……………………………………….…….. 66

I.5 Contactele și modul de a gestiona relațiile cu alte serviciile secrete ………………. 69

II.5.1 Rapoartele și confruntările informative cu Intelligence

Service…………………………………………………………………………………………..…… 70

II.5.2 Statele Unite ale Americii - amenințarea de dincolo de

ocean……………………………………………………………………………………………..…… 77

II.5.3 Serviciul Special de Informații și Abwehr – cooperare și parteneriat secret pe parcursul

războiului……………………………………………………………………………..……………… 79

II.5.4 Episod al bunelor relații informative cu Deuxieme Bureau ……………………….……… 99

II.5.5 Acțiuni informative și contrainformative în spațiul sovietic...……………………………… 101

II.5.6 Combaterea informativă a acțiunilor promovate de revizionismul bulgar ..……...…….…. 112

II.5.7 Combaterea informativă a spionajului maghiar………………………................................. 114

I.6 Structuri informative distincte……………………………………………………………...…… 120

II.6.1 Serviciul de Informaţii şi Siguranţă al Deltei………………………………………….….… 121

II.6.2 Grupul cu sarcini informative condus de Vasile Chilian…………………………….…….. 128

II.6.3 Serviciul de Informaţii şi Contrainformaţii româno-rus……………………………..…….. 130

II.6.4 Misiunea specială condusă de Henri Berthelot………………………………………….….. 131

II.6.5 Eșalonul Mobil……………………………………………………………………….………. 135

II.6.6 Serviciul de informaţii regimentar……………………………………………………..…….. 143

II.6.7 Serviciul personal al lui Carol al II-lea condus de Ernest Urdăreanu…………..……….… 144

II. Contribuții și acțiuni ale serviciilor secrete românești în evoluția marilor conflagrații

mondiale…………………………………………………………………..……...……………………….… 145

II.1 Atentate dejucate……………………...……………………………………………..….....…..…… 145

II.1.1 Atentate asupra unor lideri politici……………………………………………..…………… 145

3

II.1.2 Atentate asupra unor capabilități militare………………………………………..………… 149

II.2 Cazuri de sabotaj și acte subversive…………………………………………………...……… 152

II.2.1 U.R.S.S.……………………………………………………….………………………...……. 153

II.2.2 Marea Britanie………………………………….……………………………………....….… 159

II.2.3 Ungaria……………………………………………………….………………………..…..… 161

II.2.4 Germania…………………………………………………….……………………….....…… 164

II.2.5 Afaceri ilegale în plan intern………………….……………………………………..…....… 169

II.2.6 Prevenirea actelor de spionaj și sabotaj în întreprinderi…………………………...….…… 170

II.3 Acțiuni externe și diplomatice …………………………………………………….……….… 176

II.3.1 Contraspionajul în regimul războiului mondial…………………………...……….…….… 176

II.3.2 Controlul informativ al legațiilor……………………………………………………....…… 178

II.3.3 Gestionarea optimă a rețelei de rezidenți……………………………………….……….… 181

II.4 Rolul serviciilor secrete românești în momentele cheie ale evoluției operațiunilor

militare ……………………………………………….....………………………………………….……… 186

II.4.1 Măsuri organizatorice adaptate evoluției războiului…………………...……….………… 186

II.4.2 Decizia intrării în război…………………………………………………………….……… 188

II.4.3 Pregătirea contraofensivei militare românești din anul 1916…………………….……..… 191

II.4.4 Dictatul de la Viena…………………………………………………………………….…… 194

II.4.5 23 august 1944 din perspectiva S.S.I.…………………………………...…….……….…… 197

II.5 Eșecuri acționale…………………………………………………………………………...……… 211

II.5.1 Gestionarea spețelor de spionaj…………………………………………..……….………… 211

II.5.2 Atragerea în campanii propagandistice …………………………………………….……… 212

II.5.3 Destructurare S.S.I.………………………………..…………………………..……..……… 214

II.5.3.a Impactul epurărilor………………………………………………...…….……… 220

III. Figuri reprezentative de ofițeri și agenți informativi care influențat evoluția

structurilor informative și paternul acțional în timpul celor două războaie

mondiale………………………………………………………………………………………….….……… 227

III.1 Agentura secretă……………………...………………………………..…………........…..……… 227

III.1.1 Evidența rețelei informative…………………….………………………………..……..…… 228

III.1.2 Tipologia informatorilor…………………………………………………….………….…… 229

III.1.3 Studiu de caz Maria Tănase………………………………...………………………..…...… 239

III.1.4 Rețele informative……………………………………...…………………………….....…… 254

4

III.2 Funcționari ai serviciului secret…………………………………………………………….… 264

III.2.1 Politica de personal…………………………………………………….…………….……… 264

III.2.2 Elita serviciului secret ……………………….………………...…………………….……… 267

III.2.3 Adversarii flagelului comunist………………………………………………...….……....… 288

IV. Concluzii……………………………………………………………………………….……..….…… 307

V. Bibliografie…………………………………………………………………………...…………...…… 320

VI. Lista anexe………………………………………………………………………..……………...…… 333

VI.1 Anexe…………………………………………………………………………..………....…… 334

CUVINTE CHEIE

Intelligence, istoria serviciilor secrete, serviciu secret, informații, contrainformații, spionaj,

comunitate de informații, securitate națională, interes național, țintă operativă, război mondial,

operațiuni militare, atentat, sabotaj, propagandă, contra-propagandă, infiltrare, intoxicare,

recrutare, acțiuni asimetrice, legendă informativă, combinație informativă, penetrarea

informativă a mediilor de interes informativ, protecție, auto-protecție, exploatare informativă,

filaj, instructaj operativ, raportare ierarhică, informare a decizionalilor, agent special, informator,

surse secrete umane, rezident, securitate acțională, eșecuri acționale, parteneriat secret, partizan,

interogatoriu, grupă mobilă, brigadă de siguranță, Mihail Moruzov, Eugen Cristescu, Traian

Borcescu, Henri Berthelot, Vasile Chilian, Gheorghe Fomino, Canaris, Chastelain, Ion

Antonescu, Ion Lissievici, Maria Tănase, flagel comunist.

REZUMAT

Motivația și relevanță.

Alegerea acestei teme a fost determinată de referințele superficiale / colaterale în tratarea

subiectului marilor războaie moderne din perspectiva rolului intelligence-ului în evoluția lor,

neajunsuri semnalate îndeosebi în agenda cercetărilor şi lucrărilor de istorie, ştiinţelor politice şi

relaţiilor internaţionale. Un al doilea motiv este legat de transformările serviciilor de informaţii

după 1989 şi constituie mai degrabă un imbold de natură particulară decât ştiinţifică, impunându-

se necesitatea unor delimitări clare din perspectiva acțiunilor și obiectivelor urmărite de

5

structurile de informații tradiționale, românești, antagonice celor conjuncturale, create sub

presiunea sovietică și care au marcat profund memoria colectivă a naţiunii noastre.

Am apreciat, de asemenea, că se impune și "tezaurizarea" anumitor concepte, idei de bază

și moduri de a judeca și aborda anumite spețe informativ-militare, respectiv cunoașterea

aportului unor ofițeri, funcționari de intelligence și chiar al unor oameni obișnuiți ignorați de

istoriografie, însă implicați în elaborarea unor idei, concepții și acțiuni nobile sau chiar eroice.

Deopotrivă sinteză și instrument de lucru, teza de doctorat este rodul cercetărilor și

acumulării investigative, intenția vizată fiind aceea de a analiza cât mai corect și profund

informațiile destul de disparate, dificil a fi sintetizate și care solicită un efort cronofag de

echilibrare, armonizare și transmitere către cititor, specialist sau pasionat de istorie, atât din

perspectivă expozitivă cât și poate ca element de cultură de securitate.

În fapt, trebuie remarcat că un subiect precum cel al lucrării de față este absolut

indispensabil înțelegerii mecanismului puterii informative și a manifestărilor prin care aceasta se

exercită într-un stat, dincolo de interesele de orice natură. Este vorba de înțelegerea efortului

acțional - prin definiție orientat către idealuri naționale - al structurilor de intelligence de prim

rang, a căror evoluție a fost determinantă de la apariția statului național și ale căror implicații

sunt în același timp recunoscute și blamate în prezent în mediile avizate.

De aceea, din punct de vedere istoriografic, al istoriei serviciilor secrete, s-a impus ca

necesitate realizarea unei ample analize a evoluției structurilor informative românești, mai ales

din perspectiva stabilirii existenței unor anumite tradiții și modele care le-au guvernat pe timp de

război. Ne-am propus, de asemenea, să investigăm în ce măsură simbolistica și modalitatea de a

concepe și a acționa au fost sau nu dependente de regimurile aflate la guvernare. Se impune în

mod absolut o delimitare între serviciile tradiționale și cele create sub presiune externă după 23

august 1944, deși o astfel de abordare cu siguranță ar putea conduce la unele polemici

istoriografice în mediul istoricilor contemporani.

Pe de altă parte, mai ales în zilele noastre, subiectul serviciilor de informații încă produce

întrebări, dileme, legende și născociri, cea mai des formulată fiind stabilirea justeței premisei

conform căreia serviciile de informaţii, intelligence-ul, nu reprezintă decât un adaos,

subansamble colaterale ale preocupărilor unui guvern sau însăși matricea performanței unui stat

atât pe plan intern cât şi pe plan internaţional. Deși este fără dubiu faptul că structurile de

informații constituie unele dintre structurile principale ale puterii aflate în portofoliul statului,

planează, așadar, întrebarea asupra adevăratei vigori a acestora, respectiv asupra capacității lor

de potența, în momente critice cum sunt cele ale războiului, tăria celorlalte instrumente statale.

6

Sub aceste auspicii lucrarea noastră își propune să evalueze în ce măsură se poate

justifica afirmația că indiferent de resursele și de bugetul alocat sau de atitudinea guvernanților

în raport cu existența sa, structurile de informații românești au fost o necesitate și au reușit să se

ridice la înălțimea provocărilor mediului de securitate internațional, punând la dispoziție din timp

informări utile pentru buna gestionare a amenințărilor la adresa securității interne, militare și

aliate, și pe cale de efect, participând la asigurarea climatului optim de securitate a frontului. În

același timp prin teza de doctorat se vizează a fi demonstrat faptul că deși competențele lor au

fost limitate prin normative dictate de factorul politic, nu de fiecare dată bine intenționat, printr-o

gândire flexibilă a liderilor săi, serviciile de informații au fost elementul de continuitate în paza

și protejarea integrității și valorilor superioare ale României. Și de ce nu, lucrarea de doctorat

poate constitui un semn de întrebare la adresa instituțiilor în domeniu și a factorilor

guvernamentali, din perspectiva unei eventuale necesități de adaptare a conceptelor, perceptelor

și regulilor utilizate în perioada primei jumătăți a secolului al XX-lea la evoluțiile curente din

mediul intern și internațional.

Sursele și istoriografia problemei de cercetare.

Din perspectivă istoriografică trebuie subliniat faptul că istoria activității informative

românești în timpul războiului mondial nu este foarte bine reprezentată pe agenda istoriografică,

în ciuda elaborării unei vaste literaturi științifice care, mai mult sau mai puțin fundamentate pe o

analiză critică închegată, abordează acest subiect. Astfel, actualmente nu există o lucrare de

sinteză în care să fie analizată diferențiat (elemente teoretice, raționamente practice, resorturi

umane) activitatea structurilor de intelligence românești raportate la ansamblul implicării lor în

ambele conflagrații mondiale: formule metodologico-organizatorice, politici de cadre și norme

contrainformative, sisteme de pregătire profesională, forme de lucru combinat în raport cu

diferitele surse de amenințare, colaborare și subordonare în cadrul edificiului statal și al

comunității de informații, greșeli de abordare, respectiv din punctul de vedere al factorului uman

guvernant în raport cu gândirea organizațională.

Pe de altă parte, afluxul de lucrări de analiză de intelligence reprezintă pentru istoric și

pentru cei interesați de domeniu o adevărată provocare, multe dintre subiectele de analiză fiind

preluate, sintetizate și parafrazate după produsele științifice mai vechi îndeosebi ale profesorului

Cristian Troncotă, fără noutăți în abordare. De altfel puțini autori s-au încumetat să abordeze

problematica de ansamblu a evenimentelor desfășurate pe frontul secret dincolo de prezentarea

tradițională, cronologică, sau din perspectiva influențelor externe (în special cele sovietice,

sensibile dintotdeauna). Exceptând câteva studii de specialitate (pe cele principale le voi indica

7

mai jos) elementele de bibliografie rezumă aceleași surse bibliografice și trasează aceleași

concluzii. Totodată, din perspectiva surselor de arhivă primară, în situațiile în care acestea sunt

accesate, se "preferă" doar anexarea și menționarea lor însă fără asumări și în interpretare (sunt

pur și simplu reproduse, ca un glosar de texte și documente). Nu în ultimul rând informațiile

cuprinse în lucrările memorialistice sunt dificil a fi luate în considerare ca fiind veridice, fără o

prealabilă coroborare cu alte surse și fără a cunoaște în ansamblu resorturile ce au determinat

anumite acțiuni și inacțiuni, respectiv contextul instituțional și extern în care au acționat subiecții

acestor lucrări.

Plecând de la o astfel de reflectare am fost încredințat de faptul că pentru realizarea unei

lucrări care să reliefeze cât mai nealterat adevărul istoric, mai limpede sau mai tulbure așa cum a

fost perceput și trăit de cadrele de intelligence ale vremii, este necesar apelul la sursele primare

de informații. În acest sens am considerat că depozitarul care ar răspunde cel mai bine

necesităților critice de cercetare este Arhiva Serviciului Român de Informații. O astfel de sarcină

nu a fost însă una facil de realizat. Accesul la arhivă și la unele fonduri și dosare a fost și este

restricționat de obținerea unor aprobări instituționale, respectiv, în mod motivabil, de protejarea

unor persoane, obiective și misiuni de securitate națională ale căror valențe sunt difuzate până în

prezent. Totodată "nevoia de a cunoaște" a publicului larg (încă nepregătit) privind anumite

aspecte legate de istoria structurilor de informații a condiționat preluarea spre analiză a unor

dosare și documente inedite.

În ciuda acestor dificultăți întâmpinate în cercetare, remarc faptul că am beneficiat de

acces primar asupra unor dosare declasificate în perioada februarie 2016 - martie 2018 în cadrul

Arhivei SRI, însumând 50 dosare din fondurile Documentar, Penal și Informativ. Dosarele în

cauză, parte a moștenirii documentare culese de structurile informative ale Serviciului Special de

Informații (atât centrala cât și diferite sub-ansambluri informative provinciale) și care încă nu au

fost predate spre valorificare Consiliului Național pentru Studiul Arhivelor Securității, au

constituit "mină de diamante" pentru reconstituirea puzzle-ului istoric ce însuma lumea omului

de informații în vremurile de restriște ale conflagrațiilor mondiale.

Lucrări utile prin prisma economiei tezei de doctorat (din ansamblul celor 100 de

materiale edite studiate, exceptând aici sursele online de informații) au fost cele publicate de

N.D. Stănescu (Întâmplări și oameni din Serviciul Secret – lucrare memorialistică), Horia

Brestoiu și Vasile Bobocescu (Aspecte privind rolul informației în victoria armatei române în

vara anului 1917), Cezar Mâță (Serviciile secrete ale României în războiul mondial 1939-1945),

Mihai Șerban (Destructurarea SSI prin epurare), Horia Brestoiu (O istorie mai puțin obișnuită.

În culisele frontului secret din România), Ion Bodunescu și Ion Rusu-Șirianu (Descifrarea unei

8

istorii necunoscute) sau Cristian Troncotă (Contribuția informativă a SSI pe frontul de est,

Mihail Moruzov și Serviciul Secret de Informații al Armatei române ș.a.). Totodată drept suport

pe baza căruia a putut fi rămurită cercetarea și s-au putut distinge concluziile personale au

reprezentat și lucrările istorico-documentare realizate de istorici reputați în domeniul

intelligence-ului ca Lionide Ochea, Ionel Calafeteanu, Pavel Moraru sau Mihai Pelin.

Consider drept utile și contribuțiile unor istorici care au preluat o multitudine de

documente şi date greu accesibile cercetătorului obișnuit și care au putut fi interpretate prin

coroborare cu alte mijloace ştiinţifice. Se detașează în acest sens lucrarea lui Radu Ioanid Lotul

Antonescu în ancheta SMERȘ, Moscova, 1944-1946 Documente din arhiva FSB, lucrare de

valoare în economia tezei de doctorat. Cu profil asemănător și benefică din perspectiva

identificării acelor dedesubturi care au cârmuit derularea unor acte istorice cu reverberații și în

zilele de astăzi (23 august 1944, instalarea regimului comunist în România) a fost și lucrarea

editată de Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului pe baza unor elemente de conținut

inedite obținute și îngrijite de Andrei Șiperco. Denumită "Confesiunile elitei comuniste. România

1944-1965: Rivalități, represiuni, crime…Arhiva Alexandru Șiperco", lucrarea cuprinde și 9

interviuri cu caracter neoficial ale lui Traian Borcescu, fost șef al Serviciului Special de

Informații și șeful Secției a II-a Contrainformații din același serviciu, așa cum acestea au fost

preluate de autor. Deși interviurile sunt mai greu inteligibile, cu fragmente și paragrafe care nu

au cursivitate între ele, unele nici în raport cu evenimentul / persoana aflată în discuție, respectiv

adevărul istoric reliefat este viciat de nota subiectivă în care Traian Borcescu explică anumite

fapte, lucrarea este utilă pentru înțelegerea unei părți a resorturilor acționale ce guvernau

activitatea SSI-ului. Nu în ultimul rând lucrarea poate fi utilă și din perspectiva valorii sale

memorialistice.

Totodată aș vrea să remarc și lucrarea lui Mihai Retegan denumită Povestea unei trădări.

Spionajul britanic în România 1940-1944, captivantă și utilă punere în pagină a unor date cu

profil documentar.

Lucrările sus-menționate, cât și toate celelalte studii și documente avute în atenție în

elaborarea tezei de doctorat, au fost cercetate din perspectiva apartenenței lor la o serie de

curente istoriografice. În cadrul documentării realizate, în funcție de modul de a abordare a

lucrării (serviciile secrete românești), respectiv locul și rolul lor pe scena politică și a relațiilor

internaționale, am identificat două tipuri de școli istoriografice pe seama perspectivei analitice

asupra istoriei serviciilor secrete. Raportat la modul de a aborda subiectul lucrării putem defini

un prim curent drept encomiastic în care mesajul vizat de autor este întotdeauna unul pozitiv

(chiar și aspectele problematice sunt expuse din perspectiva efortului susținut în a le combate,

9

indiferent de natura acțiunilor întreprinse și rezultatul obținut) și curentul critic în care rolul

asumat de autor este doar acela de observator, de fin narator care nu se identifică în nici un fel cu

subiectul tratat. Cu alte cuvinte, dacă ar fi să ținem cont de delimitarea în funcție de scop a

curentelor sau teoriilor despre intelligence, curentul encomiastic ar reprezenta un curent "pentru

intelligence", în favoarea serviciilor secrete românești, în timp ce curentul critic ar reprezenta un

curent "de intelligence", despre serviciile secrete românești. Curentul encomiastic se adresează

cu predilecție mediului academic și de cercetare, în timp ce curentul critic prezintă mai degrabă

valențe teoretico-practice pentru specialiștii / practicienii din domeniu.

Pe de altă parte, examinând modul în care istoricii au abordat locul și rolul serviciilor

secrete pe scena politică și a relațiilor internaționale putem defini alte două perspective:

perspectiva instituționalistă în care structurile de informații sunt analizate din perspectiva de

actor principal în subordinea statului și factor decisiv în cooperarea internațională și curentul

constructivist (curent asumat în complementaritate de puțini autori precum Cristian Troncotă sau

Mihai Șerban) în care serviciile de informații sunt analizate din perspectiva construcției propriei

identități și a modului în care această identitate a influențat construirea identității celorlalți

factori de pe scena politică și a relațiilor internaționale, cu rol determinant în fundamentarea

interesului național. În altă ordine de idei adepții curentului instituționalist sunt cercetători ai

organizațiilor de informații examinate dintr-o poziție externă, în timp ce adepții curentului

constructivist sunt cercetători mai curând ai evoluției interne organizaționale și a circuitului

procesului informațional.

În lumina celor menționate mai sus teza de doctorat a fost realizată mai degrabă din

perspectiva constructivistă, encomiastică, păstrând în unele subcapitole accente în prezentare din

perspectivă instituționalistă, coroborate cu aspecte de mentalitate colectivă, neo-tradiționalism,

politică socială, gândire strategică sau arta intelligence-ului. Astfel am apreciat drept oportună și

necesară tratarea subiectelor teoretice, de organizare și pregătire organizațională, sub prospect

instituțional, deziderat al înțelegerii clare a poziției ocupate de serviciile secrete în organigrama

statală. Totodată, principiile de asigurare a securității în acțiune și de lucru cu agentura

informativă s-au impus a fi abordate din perspectiva mentalităților colective, a modului de a

gândi al oamenilor din aceste servicii. În același timp, influențele neo-tradiționaliste, în esență

accente menite a promova tradiția și adaptarea sa în evoluția serviciilor de informații, sunt

evidente în același subcapitol dedicat securității acționale, dar și în subcapitolele în care este

creionat modul de a gestiona colaborarea cu structuri informative partenere, respectiv în

descrierea politicii de cadre.

10

Pe de altă parte pentru ilustrarea cât mai profundă al caracterului decadent, de degradare

umană și instituțională cauzat de influențele sovietice și comuniste am utilizat o formă de

prezentare afectată de un specific de politică socială. O ultimă rațiune în această abordare a fost

aceea de a prezenta, din perspectivă de gândire strategică și artă militar-informativă, care au fost

contribuțiile reale ale structurilor secrete atât în prevenirea, cât și în anularea, dezamorsarea sau

contracararea unor amenințări diverse. Prin această formă de prezentare au urmărit totodată să

evidențiez dincolo de orice impurități istoriografice, meritele harnașamentului războinic

dezvoltat și viciile practice ale acestuia.

Metode de cercetare.

În demersul de cercetare am procedat inițial la identificarea stadiului cercetărilor în

domeniu. În acest sens am consultat o serie de biblioteci generoase din punct de vedere al

fondului de carte și materiale dedicate temei noastre precum este cazul cu Bibliotecii Institutului

de Istorie Națională "Nicolae Iorga" din București. Am realizat, de asemenea, o atentă

investigare a bazelor de date și cataloagelor online, în special a catalogului mondial wordcat.org

și ale bibliotecilor naționale românești. Am procedat totodată la discuții cu specialiști în domeniu

precum Silviu-Marian Miloiu, Sorin Aparaschivei, Ioan Chiper, Florin Pintilie, Mihai Șerban.

Ulterior, prin studiul bibliografiei identificate, mi-am stabilit direcțiile de cercetare, am

analizat punctele de vedere ale autorilor, respectiv am identificat acele aspecte ce necesită

lămuriri / completări / verificări prin apel la sursele primare inedite, în speță la Arhiva

Serviciului Român de Informații.

Pe acest fundament am procedat ulterior la studiul critic al documentelor de arhivă. Cum

am amintit și anterior documente în cauză, deși profesionist grupate în Arhiva SRI pe anumite

problematici în cadrul dosarelor documentar, informativ și penal, nu au fost facil de analizat.

Multe dintre notele informative sunt scrise cu numele conspirative ale autorilor (nu există un

centralizator al acestora), activitățile raportate corespund și unor ordine verbale pe care în mod

evident nu le putem documenta, modul de redactare a sintezelor și notelor informative este

asimilabil limbajului cazon "de lemn" iar documentele din alte centre informative decât Centrala

SS / SSI sunt rare. Totodată, parte a documentelor studiate au unul sau mai mulți destinatari de

exploatare fiind întocmite diferit astfel încât să satisfacă cerințele individuale chiar și limitele de

cunoaștere ale acestora, pe altele se specifică clar ordinul de a fi distruse după luarea la

cunoștință, respectiv beneficiarul multora era doar directorul serviciului secret .

Pentru combaterea acestor dificultăți arhivistice am apelat la o analiză atentă, am căutat

să utilizăm în general documente ce păstrează o informație veridică, care să reziste unor

11

eventuale verificările ulterioare în raport cu alte izvoare arhivistică. Totodată, deși se regăsesc

doar într-o singură sursă inedită, alte informații, pe fondul impactului lor și valorii depozitarului,

nu au fost ignorate și au pigmentat lectura cititorului, bineînțeles cu mențiunile necesare asupra

veridicității și a faptului că realitatea poate fi interpretată subiectiv. Pe de altă parte, ulterior

grupării obiective a elementelor primare de arhivă pe un schelet al tezei de doctorat stabilit cu

rigoare împreună cu domnul profesor Silviu-Marian Miloiu, au fost îngemănate demersurile de

evaluare cu cele de inserție în câmpul cunoașterii istoriografice, respectiv au fost tratate cu

prioritate subiectele mai puțin cunoscute și nedezbătute istoriografic în detrimentul clasicelor

elementele de prezentare a organizării și conducerii structurilor de informații.

În elaborarea lucrării de doctorat o altă metodă de cercetare de care s-a ținut cont a fost

analiza de discurs. Astfel am lecturat cu atenție și examinat limbajul utilizat de funcționarii de

informații ai vremii1, scopul urmărit fiind acela de a înțelege cât mai corect modul în care aceștia

au perceput realitatea politică și militară, interacțiunile "la orizontală" și cu exponenții conducerii

sau ai altor medii cu care se intersectau, precum și măsura în care limbajul transpune întocmai

intențiile lor comunicative.

O atenție deosebită am alocat-o și urmăririi coerenței discursului, aspect necesar

îndeosebi în interpretarea proceselor verbale de interogatoriu și anchetator, în care comunicarea a

fost profund afectată de protejarea propriilor persoane, acțiuni, obiective, dar și a organizației.

Regăsim în aceste documente un periplu al propriului trecut, uman, relațional și instituțional, al

multor ofițeri care și-au dedicat toate energiile unor scopuri de moment ale statului, și care, ca

urmare a măsurilor asumate au fost supuși unor interogatorii dure, prelungite la 6-8 ore pe

parcursul mai multor zile, luni, sau chiar ani, în care teroarea și presiunea erau imense, fiecare

afirmație impunându-se a fi bine gândită, întrucât putea fi răstălmăcită imediat în defavoarea

celui anchetat. Scriitorul Bujor Nedelcovici remarca perfect în lucrarea sa "Un tigru de hârtie.

Eu, Nica și Securitatea" că trecutul face parte din ființa noastră, nu poți să îl negi și nici să îl uiți,

atitudine pe care mulți ofițeri dintre cei interogați au înțeles-o și adoptat-o.

Am realizat de asemenea și o analiză din perspectivă semantică a discursului, datele

rezultate fiind utile pentru deducerea unor concluzii cât mai nuanțate. Astfel am căutat să

identificăm acele date care sunt cu adevărat purtătoare de informație (date care au o

semnificație), am stabilit care sunt acele ambiguități de sens, care sunt referințele tematice,

subtemele și motivațiile ce îl stimulează pe emitent sau autor, respectiv le-am integrat în

conținutul tezei de doctorat în funcție de obiectivele cercetării.

1 O metodă similară a fost aplicată și în raport cu lucrările edite studiate.

12

Nu în ultimul rând, în abordarea și redarea cât mai corectă, respectiv înțelegerea

aspectelor conceptuale privind structurile de informații românești, am apelat și la discuții cu

ofițeri cu experiență în cadrul comunității informative, dintre aceștia menționându-i pe colonelul

activ Nevian Tunăreanu, colonelul în rezervă Carmen Dragnea, generalul în rezervă Adrian

Prundurel, fost șef al Secției de Informații Dâmbovița, și generalul în rezervă Florin Pintilie, fost

locțiitor al șefului Secretariatului SRI și șeful Arhivei centrale SRI. Generalul Florin Pintilie, în

luna martie 2018 mi-a oferit prilejul unei discuții cu caracter științific (de tip interviu

nestructurat) privind subiecte controversate din istoria serviciilor de informații tradiționale,

punctul de vedere al dumnealui fiind cel puțin vrednic de atenție. De asemenea pentru o

cercetare cât mai corect aplicată am consultat site-urile specializate ale instituțiilor în domeniu și

am studiat studiile și articolele publicate în revistele editate de cadrele militare în rezervă din

cadrul structurilor informative, respectiv revista Periscop (editată de Asociația Cadrelor Militare

și în Retragere din Serviciul de Informații Externe) și revista Vitralii. Lumini și Umbre (editată

de Asociația Cadrelor Militare și în Retragere din Serviciul Român de Informații).

Teorie și concepte.

Aspectele conceptuale care au fundamentat teza de doctorat considerăm a fi necesare

unele precizări. În primul rând lucrarea de față se dorește a fi o analiză complexă a istoriei

serviciilor secrete, o lucrare de intelligence care are specificitățile sale față de istoria politică.

Istoria serviciilor secrete este în esență o istorie a "cunoașterii", a organizațiilor ce aveau în

atribuție dobândirea acesteia, respectiv a procesului prin care informația cu relevanță de

securitate națională (date necunoscute, verificate și cu impact din acest punct de vedere) a fost

adusă la cunoștința beneficiarilor cu rol de decizie. Chiar dacă unele momente de răscruce ale

istoriei politice au fost determinate de acțiuni, interese sau scopuri ale serviciilor secrete, acestea

nu sunt prezentate de cele mai multe ori în ansamblul resorturilor, motivațiilor și efectelor

deduse, sau de cele mai multe ori se preferă "uitarea" lor. Pe aceste considerente prin lucrarea de

față ne-am propus prezentarea amplorii fenomenului intelligence în cele două războaie mondiale,

sub toate fațetele sale.

Un alt termen cheie specific tezei de doctorat îl reprezintă acela de serviciu secret, în

ansamblu organizația cu rolul de a desfășura activități informative. Deși structuri cu profil

informativ au fost concepute și au funcționat în cadrul tuturor instituțiilor ce au constituit

comunitatea informativă românească, am ales a acorda atenție prioritară celor pe care le

apreciem ca fiind decisive în evoluția istoriei serviciilor secrete: Serviciul Secret (și apoi Special)

13

de Informații și Secția a II-a Contrainformații din Marele Stat Major2. Termenul de decisiv nu

are o conotație pozitivă sau negativă, ci reflectă doar relevanța acțiunilor întreprinse și

capacitatea liderilor lor de a stimula factorul decizional statal.

Pe de altă parte inclusiv conceptul de activitate informativă merită unele explicații de

fond. Însumând demersurile de culegere de date și informații sensibile și secrete, verificare,

sintetizare și integrare a acestora în documente de informare a celor cu rol de decizie în stat,

activitatea informativă a fost o activitate ce trebuia derulată în mod discret în interesul național.

Este vorba de un interes superior, întrucât prin aceste informări funcționarii de informații aveau

în vedere să prevină anumite acte și evenimente ce puteau crea prejudicii României, sau să

promoveze unele acțiuni și valori românești. Nu în ultimul rând activitatea informativă

presupunea și o componentă de contrainformații, în accepțiunea populară informații îndreptate

împotriva acțiunilor și demersurile informative și de spionaj ale altor state. Pentru realizarea

acestor obiective funcționarii de informații utilizau cu precădere surse de informații umane,

persoane din acele medii în care se puteau produce anumite riscuri, vulnerabilități sau amenințări

la adresa factorului de securitate națională. Se lucra și organizat, împotriva unor anumite grupuri

ostile, membrii lor fiind păstrați în documente ca ținte sau vectori ai serviciilor de informații.

Totodată, alte aspecte conceptuale în baza cărora s-a conturat teza de doctorat sunt cele

cu rezonanță tipic informativă, ce descriu unele forme de spionaj și contraspionaj cum ar fi

sabotajul (acțiune ce grevează în mod intenționat activitatea unor valori și obiective de apărat al

activității informative), propaganda (acțiune de promovare a unei idei, persoane, instituții agreate

de un anumit grup de interese, stat, serviciu de spionaj), contra-propaganda (acțiune menită a

anula unei măsuri de propagandă), infiltrarea (acțiunea de a pătrunde în mod neobservat într-un

mediu țintă), intoxicarea (acțiunea menită a crea derută prin răspândirea unor informații

neadevărate), recrutarea (acțiunea de a atrage la colaborare prin mijloace și motivații diverse) sau

acțiunile asimetrice (acțiuni ce conțin în mod combinat aspecte specifice formelor de lucru

menționate).

Nu în ultimul rând, din perspectiva noțiunilor de bază ale lucrării, se impun a fi explicate

acele concepte ce descriu aspectele cotidiene prin care activitatea de informații putea fi

îndeplinită cu succes. Ne referim aici la acei termeni uzuali în activitatea serviciilor secrete,

absconși pentru cei ce nu sunt specialiști și care este absolut necesar a fi explicați pentru a face

lucrarea mai accesibilă. În această categorie putem defini așa-numitele legende (acoperiri

susținute cu elemente reale), combinații (îmbinare de resurse, mijloace și forme de lucru a cărui

2 În corpul tezei de doctorat pentru Marele Stat Major vom folosi acronimul MSM.

14

scop îl constituia penetrarea, distrugerea, neutralizarea sau exploatarea în interes național a unui

context, grup sau situație), penetrări informative (identificarea locurilor, mediilor și cercului de

relații ale țintelor și interpunerea "în mod discret" în cadrul acestora a unor elemente proprii care

să le exploateze sau dirijeze), măsuri de autoprotecție sau contrainformative (măsuri menite a

proteja informația de manipulări malițioase, accesări neautorizate sau divulgări) sau exploatarea

informativă (obținerea de date de interes operativ de la o anumită persoană prin dirijarea

discuției în sensul vizat și fără ca interlocutorul să intuiască că este "exploatat"). În același timp

termeni utili a fi clarificați sunt aceia de filaj (urmărirea pe o anumită perioadă, sub toate

auspiciile, a unei persoane, locații, obiectiv), supraveghere operativă (acțiune cu profil similar,

însă caracter static), instructaj operativ (cumul de sarcini trasate informatorilor însoțite și de

orientări privind modul de a le realiza, respectiv comportamentul necesar a fi adoptat) sau

raportare (briefing realizat de funcționari în raport cu șefii ierarhici prin care erau prezentate

anumite cereri, propuneri, probleme sau modul în care anumite ordine au fost executate).

Structura tezei de doctorat.

Teza cuprinde în ansamblul său trei capitole mari ce surprind imaginea structurilor

informative românești în tranșeele informative belice în tot atâtea ipostaze: din ipostaza teoretică

și organizațional metodologică (descrierea "conceptelor"), din ipostaza acțional-participativă

respectiv din ipostaza factorul uman antrenat (descrierea "contribuțiilor" și "acțiunilor"). În

prologul lor am preferat să prezint un așa-zis preambul introductiv în care am încercat să

înfățișez pe scurt atmosfera și cultura de securitate din societatea românească de dinaintea

declanșării Primului Război Mondial. am definit unele elemente.

În primul capitol al lucrării mi-am propus să abordez într-o manieră diferită (dincolo de

clasica abordare cronologică) studiul serviciilor secrete românești prin delimitarea și explicarea

unor aspecte metodologice (nesupuse studiului istoriografic) ce guvernau, în mod obiectiv,

activitatea diferitelor structuri informative românești, cum sunt rolul serviciului de informații,

principalele scopuri pe care acesta le urmărea, respectiv modul în care se realizau și erau difuzate

produsele sale finite, în speță materialele de informare

Totodată, au fost stabilite, prin analiza diferitelor instrucțiuni, ordine și programe regăsite

în Arhiva SRI, respectiv pe fondul interpretării lucrării lui N.D. Stănescu, elemente privind

sistemul de desăvârșire a profesionistului de informații. Concluzia evidentă este aceea că se

urmărea formarea "soldatului informativ" perfect, conectat la ultimele evoluții teoretice și

informaționale, carismatic, bun manipulator al tehnicilor și tehnologiilor militare și de spionaj,

capabil combatant fizic, dar și abil instrument pentru realizarea unor activități mai puțin ortodoxe

15

la adresa inamicilor (asasinate, acte de sabotaj, propagandă). Avem în față un adevărat James

Bond al acelor timpuri, argumente în acest sens fiind preocuparea constantă a forurilor militare

pentru "perfecționarea" sa fizică și militară.

De asemenea, în primul capitol al lucrării de doctorat, au fost scoase la iveală și o serie de

elemente de securitate acțională, fără de care succesele informative, îndeosebi în plan preventiv,

nu ar fi fost posibile. Sunt dominante principiul secretizării (în fapt dezvoltarea unei anume

sensibilități și discipline privind protecția absolută a capabilităților fizice, umane, operaționale,

tehnice, metodologice, acționale, respectiv a resurselor de orice tip angrenate de serviciu) și

principiul compartimentării (a cărui substanță o constituie întocmai cutuma instituțională potrivit

căreia munca informativă trebuie condusă după "nevoia de a ști" și "nevoia de a cunoaște").

Deși abordată tangențial și în alte lucrări de istorie a serviciilor secrete, analiza legăturii

dintre liderii serviciilor de informații și conducătorii statului român (subcapitol aferent primului

capitol al lucrării prezente) a scos la iveală conexiuni epatante. Se poate concluziona că,

înțelegând în mod corect faptul că dezvoltarea serviciului și realizarea cu succes a misiunilor

încredințate este condiționată de o bună relație cu factorul guvernant, liderii serviciului secret au

pus în practică o gândire cameleonică, atrăgându-i de partea lor pe cei importanți, fie prin

solicitudinea și profesionalismul demonstrat, fie prin disponibilitatea dirijată de a le proteja

propriile interese. Avem de a face cu o legătură aproape simbiotică între directorii serviciului

secret și liderii de moment ai statului român, legătură din care fiecare a căutat să obțină maximul,

modul în care se realiza pregătirea teoretică și practică a acestora, respectiv elementele de

securitate acțională și de conduită ce caracterizau întreg sistemul.

Tot în acest capitol, pe baza analizei izvoarelor inedite am evidențiat elemente nebănuite

în colaborarea dezvoltată de serviciile de informații cu structurile decizionale statale și alte

organizații similare, cum ar fi faptul că Abwehr-ul a pus la dispoziția SSI o listă cu toți agenții

sovietici din România la scurt timp după semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, Intelligence

Service și-a găsit salvgardarea în baza informațiilor transmise de SSI cu privire la faptul că între

Germania și URSS se duc tratative secrete ce pot afecta ordinea globală, respectiv francezii au

mizat în cunoașterea intențiilor militare ale germanilor doar pe informațiile obținute în baza

colaborării cu serviciile române.

Mai merită precizat că, în ultimul subcapitol al primului capitol, am realizat o prezentare

succintă a unor structuri informative distincte / de nișă ce s-au remarcat în perioada supusă

investigației istorice, cum ar fi Serviciul de Informaţii şi Siguranţă al Deltei, Grupul cu sarcini

informative condus de Vasile Chilian sau Eșalonul Mobil.

16

În cel de al doilea capitol al lucrării mi-am propus să dezvălui problematica de ansamblu

cu care ofițerii și agenții de intelligence români s-au confruntat și pe care s-au străduit să o

gestioneze eficient, îndeosebi din postura de beligerant al țării noastre, în interesul apărării și

promovării valorilor și intereselor românești. Pe temeiul acestui raționament s-a impus (un alt

inedit al lucrării, atât conceptiv cât și informațional) delimitarea și explicarea în raport cu sursa

de agresiune a unor forme de război secret clasice și / sau asimetrice cu care au trebuit să se lupte

structurile informative atât în plan extern (tentative de atentat la adresa unor lideri politici și

asupra unor capabilități militare, propagandă negativă, intoxicații, acte de sabotaj și acțiuni

subversive), cât și în plan intern (prin combaterea unor afaceri dubioase).

Evident, dacă au fost supuse atenției și analizate elemente specifice perioadei de derulare

efectivă a operațiunilor de război, au fost investigate și elementele specifice pregătirii

contrainformative pre-conflict, fiind descoperite concepte și acțiuni originale în acest sens:

fasoane privind înființarea centrelor de siguranță, organizarea frontierelor sau crearea de baze

externe camuflate sub formă de întreprinderi ori afaceri prin intermediul cărora să poate fi

întreținut efortul de spionaj în timpul războiului.

În acest capitol au mai fost evidențiate aspecte pozitive privind implicarea structurilor

secrete românești în momentele cheie ale operațiunilor militare, o atenție și curiozitate deosebită

acordându-se momentului 23 august 1944 pe care l-am prezentat, în baza mărturisirilor unor

lideri informativi, drept gravă eroare politică. Informațiile de arhivă și declarațiile acestora au

confirmat faptul că fruntașii SSI s-au implicat în derularea acestui act în diferite maniere, fie au

participat activ la pregătirea momentului, respectiv gestionarea represaliilor ineluctabile ale

germanilor ce rezultau din consumarea acestuia, fie au încercat să dezvolte structuri aparte,

formate din patrioți dovediți, care să acționeze în scopul contracarării acțiunilor întreprinse de

sovietici în România.

Dacă primele patru subcapitole ale celui de al doilea capitol sunt elaborate din

perspectivă istorică, interpretării faptelor trecutului, ultimul subcapitol, consacrat eșecurilor

acționale, devoalează opinia autorului în ceea ce privește conceptualizarea unor greșeli în

gândire și acțiune, astfel încât prezentarea lor să se constituie într-un subiect de analiză și

reflecție. În această categorie a eșecurilor acționale (noutate absolută în istoriografie) au fost

integrate îndeosebi acțiunile brutale organizate de comuniști împotriva oamenilor și instituțiilor

informative în scopul impunerii unui model într-o societate ce respingea în mod tradițional

influențele ideologice răsăritene. În susținerea acestei afirmații acțiunile străine au fost analizate,

delimitate și conceptualizate și prin prisma rezistenței ideologice și organizatorice a serviciilor

de informații tradiționale în raport cu acestea – măsuri prezentate, în antiteză, ca formule de

17

protest administrativ. Analiza a fost extinsă și din perspectiva definirii unei tipologii a acțiunilor,

fiind astfel descrise măsuri de natură legislativă, în planul mentalităților colective, pe linie

identitar-naționalistă, respectiv pe linie operațional–partenerială.

În cadrul celui de al treilea capitol al lucrării au fost teoretizate, în funcție de mobilul ce

influența legătura acestora cu serviciile de informații și realizarea obiectivelor de siguranță

națională (pe baza căruia puteau fi tâlcuită și natura misiunilor încredințate) tipurile de

informatori ce au acționat în perioada supusă atenției, respectiv elita serviciului secret, în speță

agenții speciali însărcinați a lucra cu informatorii. În măsură posibilităților, aspect îngreunat de

lipsa unei baze de date cu referire la identitatea informatorilor, pentru fiecare categorie în parte

au fost prezentate și exemple edificatorii, unele rezultate fiind de-a dreptul neprevăzute.

Alte aspecte nesupuse examinării critice decât conjunctural în unele lucrări mai degrabă

beletristice, cărora, în acest al treilea capitol al tezei de doctorat, am căutat să le asigurăm corecta

valoare sunt cele legate de posibila colaborare a Mariei Tănase, tipul informatorului atipic, cu

serviciile de informații ale vremii (SSI, Deuxieme Bureau, Abwehr, SOE). În acest sens, au fost

prezentate argumente pro și contra în susținerea ipotezelor de colaborare, demers realizat pe baza

izvoarelor arhivistice, respectiv mărturiilor celor care au cunoscut-o, publicate atât în mass-

media, cât și în lucrări memorialistice dedicate marii artiste. Nu în ultimul rând, au fost scoase la

iveală personalitățile celor 13 adversari ai regimului comunist care, pe fondul activității derulate

pe Frontul de Est, respectiv contribuțiilor în plan intern împotriva mișcării comuniste, sub

influență sovietică, au fost arestați în data de 1 iulie 1954 de reprezentanții Serviciul C din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne.

Concluzii

Structurile de informații românești, pe parcursul celor două conflagrații mondiale, au

conștientizat din start faptul că orice decizie, mai ales în timp de campanie, trebuie bine

fundamentată pe informații cât mai exacte despre inamic, aspect nerealizabil în afara unei stricte

conduite contrainformative și morale a angajaților, respectiv fără dezvoltarea capabilităților

instituționale de a penetra serviciile și mediile de interes ale potențialilor adversari dar și aliați.

Astfel, deși la debutul primei confruntări mondiale, vicisitudinile remanente ale societății

românești (ce și-au pus amprenta chiar și în comportamentul liderilor statului) au perturbat

realizarea unor astfel de deziderate, nu au întârziat, grație abilității unor lideri informativi, să

apară și să se dezvolte forme incipiente de structuri de intelligence al căror scop era slujirea

interesului național înainte de toate. Dinamica mediului de securitate internațional impunea ca

18

România să se manifeste și să își asume principiile care guvernează agenda securității europene,

aspecte pe care nimfele informative românești le-au înțeles din timp.

Succesele lor operaționale, bazate pe secretism poate dus la extrem și elemente de

securitate acțională precise, au asigurat legitimitatea necesară oficializării și au scos la iveală

necesitatea funcționării lor. Totuși, în această fază, cu toate că erau animați de bune intenții,

permanent conștienți de ceea ce aveau nevoie în domeniul lor de activitate, dotați cu o imaginație

fecundă în proiectarea organizației și fundamentul teoretic, misiunea aleasă le-a fost grevată de

absența experienței naționale și modificările în planul hegemoniei informative globale, Europa

pierzând supremația.

În perioada interbelică, culminând cu prima parte a celui de-al doilea război mondial, a

reprezentat pentru serviciile de informații românești o perioadă de activitate surdă, scopul final

fiind acela de a se ralia la o serie de norme de conduită internaţională care să permită inițial

dezvoltarea pașnică a României și ulterior întregirea teritorială. Ulterior, pe perioada războiului

mondial, structurile de acest tip s-au adaptat organizatoric pozitiv la diferitele etape ale

operațiunilor militare, oferind în permanență și pe baza unui profesionalism de bună natură,

informații de profunzime cu privire la intențiile și iminentele acte viitoare a căror țintă o

reprezenta țara noastră.

Dacă în fazele de preambul ale confruntărilor militare, în tranșeele informative

amenințările au îmbrăcat forme de lucru banale (tentative de atentate, respectiv afaceri dubioase

în conformitate cu unele interese străine), odată cu angrenarea României din calitate de

beligerant, acestea au cunoscut complexe contururi subversive menite a anula, vicia sau chiar

prelua controlul asupra mecanismelor politico-militare și economice de protecție a statului

român. Adversarii au fost multiplii, din ambele tabere militare implicate, independent sau

conjugat, din calitate de aliat sau inamic conjunctural, pe plan intern sau extern, fiind supuse

atacurilor obiective militare, politice, ideatice, de mentalitate sau economice.

Pe linia contracarării lor au fost de cele mai multe ori consemnate succese operative,

rezultat al sporirii vigilenței și profesionalizării controlului prin monitorizare, deosebitei

capacități de adaptare instituțională, atitudinii leale în cadrul mecanismelor de cooperare

instituțională aferente comunității informative (vizându-se sporirea eficienţei şi operativităţii,

eliminarea suprapunerilor şi evitarea disipării resurselor informative disponibile) respectiv

corectelor măsuri ofensive și asimetrice întreprinse.

Totodată nu a fost neglijat nici climatul intern, fiind purtată o luptă eficientă în plan

contrapropagandistic, împotriva răspândirii unor curente ideologice, forme de manifestare

19

socială și civică guvernate de valențe externe sau împotriva unor terți care au vizat preluarea

controlului asupra unor capabilități economice naționale.

Evident că succesul acestor politici organizaționale menite a cunoaște sub toate formele

izvoarele din care pot ieși la suprafață amenințări la adresa stării de securitate domestice și

obiectivelor militar-unioniste ale țării noastre, nu putea fi realizabil în absența unor aparat tehnic

suplu, flexibil, de bună credință și racordat la cerințele și rigorile informative în timp de război.

Dacă în perioadele de pace relativă și la debutul confruntărilor militare, funcționarul de

informații nu trebuia să desfășoare activități ce depășeau rutina zilnică (cunoașterea vieții

extraprofesionale a potențialilor răufăcători, observarea activității militare a adversarilor în

proximitatea graniței ș.a.), asumarea de către România a calității de beligerant a impus

dezvoltarea și manifestarea fără răgaz a unor noi și desăvârșite aptitudini operative (ca urmare a

unor necesități propagandistice, de influență, de diseminare anticipativă a informației) menite a

asigura sustenabilitatea mecanismelor politico-militare și economice de protecție a statului

român.

Aceste aptitudini fără îndoială nu se puteau forma decât prin agentura dezvoltată, prin

profesionalizarea acesteia astfel încât, indiferent de adversarul la care serviciul trebuia să se

raporteze, România să fie protejată prin deținerea avantajului informațional. Pentru punerea în

practică a acestei axiome acționale s-a procedat la organizarea permanentă, reformarea și

dirijarea informatorilor în filiere și obiective din cele mai diverse (cunoaștere militară,

menținerea politicului în afara deviațiilor de gândire extremistă, asigurarea capabilităților

economice, menținerea unor stări de spirit propice implicațiilor militare ș.a.), cunoașterea

rezultată fiind de o precizie de neimaginat și cu o utilitate apreciată la adevărata valoare și de

către alte servicii partenere și beneficiare a produselor de intelligence.

În concluzie, structurile de informații românești, așa cum au judecat la acea vreme liderii

lor, au știut să se organizeze îndeosebi în raport cu aliații și adversarii de conjunctură,

contribuind decisiv la evitarea strivirii noastre ca națiune sau transformarea într-un spațiu de

experiențe. Se poate desprinde totodată și concluzia că nu informațiile au lipsit factorilor de

decizie de la București în fundamentarea unor decizii eficiente de apărare a granițelor României

Mari. Indiferența regelui de a-și urma propria cale, nedemnă poziției de suveran, și lipsa de

reacție a acestuia la documentele de informare primite de la structurile de informații au fost cele

ce au condus în mod incontestabil la distrugerea unității naționale. Pe de altă parte, aceeași

miopie politică și lipsă de reacție a unor lideri naționali (chiar și proprii) în fața unor acte de

prefacere ideologică din timp semnalate de structurile de informații, au condus în mod

incontestabil la consolidarea raptului teritorial și eliminarea din scena istorică a serviciului de

20

informații tradițional românesc. Acesta a fost înlocuit cu o copie funestă a modelului sovietic,

deservind drept mijloc și instrument al implementării și menținerii regimului comunist în

România.

21

CV

INFORMAŢII PERSONALE

Alexandru Iordache

Nicolae Iorga, nr. 1, bloc 4, scara B, etaj 3, ap. 36, Târgoviște (România)

0767.450.940

romanian_special_kid@yahoo.com

Sexul Masculin | Data naşterii 17/09/1986

EXPERIENŢA PROFESIONALĂ

10/2009–Prezent Ofițer

U.M. 0724 Târgoviște, Târgoviște (România)

Activități și responsabilități prevăzute și descrise în Legea 51/1991

02/2009–08/2009 Agent vânzări

S.C. Terra Marketing Rib 2003 Târgoviște, Târgoviște (România)

Comercializare și promovare produse cu caracter igienico - sanitar, identificare clienți noi și încheierea

de contracte de furnizare cu aceștia

10/2008–01/2009 Consilier financiar

Citi Financial București, Agenția Târgoviște, Târgoviște (România)

Consiliere credite de nevoi personale, consiliere emitere carduri financiare, identificare clienți noi,

menținerea unei relații amiabile și eficiente cu clienții deja existenți, acapararea de noi colaboratori,

negociere și încheiere de noi contracte cu societățile comerciale importante din județ.

EDUCAŢIE ŞI FORMARE

10/2015–Prezent Doctorand la specializarea Istorie Doctorat

Universitatea "Valahia" Târgoviște, Școala Doctorală de Științe Economice și Umaniste,

Târgoviște (România)

Disciplină principală studiată: Metodologia cercetării și scrierea academică. Aplicații în istoria sec. al

22

XX-lea.

Competențe profesionale obținute: viziune critică și afabilă, orientare spre rezultat, proactivitate,

seriozitate, dorința de a îmbunătăți continuu produsele activității realizate.

10/2009–01/2011 Master studii militare și de informații Master

Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” București, București (România)

Discipline principale studiate: Relații internaționale, Sociologie politică, Geopolitică și securitate, Istoria

serviciilor secrete românești, Bioterorism.

Competențe profesionale dobândite: eficiență, flexibilitate în abordarea situațiilor de lucru, capacitatea

de a lucra în echipă, inovare, adaptabilitate.

10/2008–07/2011 Master în „Unitatea Istoriei Europene’’ Master

Universitatea "Valahia" din Târgoviște, Facultatea de Științe Umaniste, Târgoviște

(România)

Discipline principale studiate: Principii și metode în cercetarea epocii contemporane, Relațiile

internaționale și unitatea europeană, Grupări politice și europene în Europa secolului XX.

Competențe profesionale dobândite: organizare-planificare, analiză-sinteză, competențe de cercetare

arhivistică și științifică, rigurozitate, gândire analitică și creativă.

10/2005–07/2008 Licență în ”Istorie’’ Licență

Universitatea "Valahia" din Târgoviște, Facultatea de Științe Umaniste, Târgoviște

(România)

Discipline principale studiate: Istoria mentalităților colective, Istoria integrării europene, Istoria Europei

Nordice și Baltice în epoca modernă și Contemporană.

Competențe profesionale dobândite: competențe de comunicare (verbală si scrisă), competențe

analitice și de cercetare, competențe interpersonale.

09/2001–06/2005 Învățător-educator Liceu pedagogic

Colegiul Național „Constantin Cantacuzino” Târgoviște, Târgoviște (România)

Discipline principale studiate: Pedagogie generală, Psihologie, Limba și literatura română/universală,

Limba latină, Informatică, Biblioteconomie.

Competențe profesionale dobândite: competențe didactice și educaționale.

COMPETENŢE PERSONALE

Limba(i) maternă(e) română

23

Limbile străine ÎNȚELEGERE VORBIRE SCRIERE

Ascultare Citire Participare la

conversaţie Discurs oral

engleză C1 C1 B2 B2 B2

Certificat de competență lingvistică eliberat de Universitatea Valahia din Târgoviște, Facultatea de Științe

Politice, Litere și Comunicare - Departamentul de Litere (nr. 6176/02.10.2015)

franceză B1 B1 A2 A2 B1

Niveluri: A1 și A2: Utilizator elementar - B1 și B2: Utilizator independent - C1 și C2: Utilizator experimentat

Cadrul european comun de referinţă pentru limbi străine

Competenţe de comunicare - spirit deschis, comunicativ, bun ascultător și spirit empatic - abilități dobândite ca urmare a liceului

absolvit (a impus o rigoare deosebită astfel încât să poți asigura o calitate superioară în actul didactic,

în special cel aplicat copiilor);

- bune abilități de persuasiune dobândite prin activitatea mea anterioară în mediul privat.

Competenţe dobândite la locul de

muncă

- capacități de instruire și formare a noilor angajați - responsabilități de mentor;

- capacități de negociere, de sesizare și evidențiere facilă a esențialului dintr-o situație/context,

respectiv de valorificare a maximului din aceasta;

- responsabilitate, discreție, seriozitate și ambiție constructivă, competențe specifice mediului cazon.

Competențele digitale AUTOEVALUARE

Procesarea

informaţiei Comunicare

Creare de

conţinut Securitate

Rezolvarea de

probleme

Utilizator

experimentat

Utilizator

experimentat

Utilizator

experimentat

Utilizator

experimentat

Utilizator

independent

Competențele digitale - Grilă de auto-evaluare

Permis de conducere B

INFORMAŢII SUPLIMENTARE

Membru al Asociației Naționale de Balcanistică și Slavistică

24

Activități în cadrul Centrului de cercetare a Istoriei și Patrimoniului Cultural Grigore Gafencu;

Participare la activitățile de săpătură arheologică sistematică în cadrul șantierului arheologic

Bordușani-Popină;

Participări la olimpiade naționale și sesiuni de comunicare:(menționez locul III în cadrul Olimpiadei

Naționale de Pedagogie și Psihologie, Galați 2003, organizate la Liceul Pedagogic Costache Negri din

localitate);

Absolvent (2008) al modului psihopedagogic, nivelul I, organizat de Departamentului pentru Pregătirea

Personalului Didactic din cadrul Universității Valahia din Târgoviște;

Absolvent al cursului postuniversitar de Formare continuă a mentorilor, 18-22 aprilie 2016, Academia

Națională de Informații Mihai Viteazul București;

25

LISTĂ DE LUCRĂRI

LUCRĂRI PREZENTATE:

1. Serviciile secrete românești pe frontul nevăzut răsăritean (1917-1945, comunicare

susținută în cadrul sesiunii de comunicări ştiinţifice a studenților și cadrelor didactice ISTORIE

ŞI ARHEOLOGIE ÎN SPAŢIUL ROMÂNESC - Dedicată celor 150 de ani de la instituirea

monarhiei în România (1866-2016) – sesiune organizată în data de 11 mai 2016 sub sigla

Centrului de cercetare a Istoriei Relațiilor Internaționale și Studii Culturale „Grigore Gafencu” și

Asociației Române pentru Promovarea Valorii;

2. Romanian Secret Services in defending the integrity of the state – actions within the

soviet area (1917-1945), comunicare susținută în cadrul 3rd International Conference

POLITICS. DIPLOMACY. CULTURE (CRAIOVA, 1 – 4 iunie 2016, ISSN 2457-4120) –

sesiune internațională de comunicări susținută sub sigla Bibliotecii Județene Alexandru & Aristia

Aman Craiova, Fundației Alexandru & Aristia Aman, Universității din Craiova și Academiei

Române - Institutul de Cercetări Socio-Umane CS Nicolaescu Plopșor.

3. Special Intelligence Service and Abwehr – cooperation and secret partnership during the

Second World War (1939-1944), comunicare susținută în cadrul 2rd International Conference

Contemporany Challenges for the Society in the Context of the Recent Economic and Social

Changes (Târgoviște, 23 – 24 iunie 2017) – sesiune internațională de comunicări științifice

organizată sub sigla Academiei Oamenilor de Știință din România – Filiala Târgoviște,

Universității Valahia din Târgoviște și Institutului francez CEDIMES;

4. 23 august 1944 din perspectiva Serviciului Special de Informații din România,

comunicare susținută în cadrul conferinței naționale Oltenia. Interferențe culturale, ediția a VIII

- a, Craiova, Muzeul Olteniei, 9-11 mai 2018;

5. Contribuții ale Rezistentei informative românești in realizarea României Mari,

comunicare susținută în cadrul sesiunii de comunicări ştiinţifice a studenților și cadrelor

didactice ISTORIE ȘI ARHEOLOGIE ÎN SPAȚIUL ROMÂNESC dedicată Comemorării celor

600 de ani de la moartea lui Mircea cel Bătrân (1418-2018) și împlinirii a 100 de ani de la

Marea Unire (1918-2018) organizată de Departamentul de Istorie din cadrul Universității

Valahia din Târgoviște și Centrul de cercetare a Istoriei și Patrimoniului Cultural „Grigore

Gafencu”, 24 mai 2018.

26

LUCRĂRI PUBLICATE:

1. Romanian Secret Services in defending the integrity of the state – actions within the

soviet area (1917-1945), Aman's Book of abstracts, 3rd International Conference POLITICS.

DIPLOMACY. CULTURE (pag. 89-90), ISSN 2457-4120;

2. Școala spionilor. Pregătirea pentru activitatea de informații în perioada interbelică în

Intelligence nr. 35 / 2017 (pag. 20-23), noiembrie 2017, ISSN 1844-7244. Articolul a fost preluat

online de Revista Intelligence în data de 20 decembrie 2017, http://intelligence.sri.ro/scoala-

spionilor-pregatirea-pentru-activitatea-de-informatii-perioada-interbelica/;

3. THE ROMANIAN SPECIAL INTELLIGENCE SERVICE AND ABWEHR –

COOPERATION AND SECRET PARTNERSHIP DURING THE SECOND WORLD WAR

(1939-1944) în Analele Universității din Craiova. Istorie, Anul XXIII, Nr. 1 (33) /2018, (pag.

121–133), ISSN-L: 1224-5704 Online ISSN: 2393–3682;

4. Contribuții ale Rezistentei informative românești in realizarea României Mari, în revista

Muzeului Olteniei Craiova Oltenia. Studii și comunicări. Istorie – Arheologie, vol. XXV, 2018,

în curs de publicare.

LUCRĂRI PUBLICATE în mediul ONLINE:

1. Regatul secretelor. Detalii despre activitatea serviciilor de informații interbelice, articol

publicat online de Revista Intelligence în data de 7 august 2017, http://intelligence.sri.ro/regatul-

secretelor-detalii-despre-activitatea-serviciilor-de-informatii-interbelice/;

2. Serviciile de informații românești în Primul Război Mondial. Eșecul păstrării secretului,

articol publicat online de Revista Intelligence în data de 2 martie 2018,

http://intelligence.sri.ro/serviciile-de-informatii-romanesti-primul-razboi-mondial-esecul-

pastrarii-secretului/.

ALTE LUCRĂRI SUSȚINUTE sau PUBLICATE:

1. Românii și războaiele balcanice, comunicare prezentată la Conferința studenților și

cadrelor didactice ale Universității Valahia din Târgoviște denumită Unitate și independență în

istoria românească și europeană (28 mai 2008) – conferință organizată sub sigla Centrului de

cercetare a Istoriei Relațiilor Internaționale și Studii Culturale „Grigore Gafencu”;

27

2. Gestionarea activităților cu impact în planul securității naționale a României derulate de

reprezentanții grupărilor extremiste de orientare naționalist autonomă. Studiu de caz Nicador,

în Buletin de informare profesională Patrie și Onoare, nr. 4 / 2016, Editura Academiei Naționale

de Informații Mihai Viteazul București, București, 2016;

3. SSI și Abwehr (Moruzov, Cristescu și Canaris): colaborare și parteneriat secret în

timpul celui de al Doilea Război Mondial, în Buletin de informare profesională Patrie și

Onoare, nr. 2 / 2017 (pag. 139-153), Editura Academiei Naționale de Informații Mihai Viteazul

București, București, 2017;

4. Rolul serviciilor secrete românești în momentele cheie ale evoluției operațiunilor

militare în perioada marilor conflagrații mondiale, în Buletin de informare profesională Patrie

și Onoare, nr. 4 / 2017 (pag. 89-100), Editura Academiei Naționale de Informații Mihai

Viteazul București, București, 2017.

28

BIBLIOGRAFIE

1. Arhive:

- Arhiva Serviciului Român de Informații:

a. fond Documentar: dosarele nr. 13/322 (volumul II), 3694, 3711, 3717, 3746 (volumul I),

3749, 4452, 4479, 4688, 4701, 4702, 4707, 4711, 4720, 5027, 5358, 5500, 5525, 6234, 7311,

7331, 7618, 7702, 7963 (volumele I și II), 8008, 8011, 8023, 8074, 8087, 8097, 8438, 9058,

9132, 9604, 10741;

b. fond Informativ: dosarele nr. 41502 (volum I), 48340 (volum 409), 72115, 88438 (volum

I);

c. fond Penal: dosar nr. 8536, dosar 17427 (volumul II), dosar 20954 (volumele I, II), dosar

22069 (volumul I), 22954 (volumul II), dosar 25374 (volumele I, II, III, IV, V, VI, VII).

- Arhivele Naționale Istorice Centrale:

a. fond Președinția Consiliului de Miniștri, SSI, dosarele 113/1941, 34/1941, 41/1941, 7/

1944, 5/1945, 13/1945;

b. fond Președinția Consiliului de Miniștri - Cabinet Militar Ion Antonescu, dosarele 31

/1940, 383/1942.

2. Culegeri de documente:

- BUZATU GHEORGHE, ACATRINEI STELA, ACATRINEI GHEORGHE: Românii

din arhive – studii și documente, Editura Mica Valahie, București, 2011;

- BUZATU GHEORGHE, BICHINEȚ CORNELIU: Arhive secrete, secretele arhivelor

(II), Editura Mica Valahie, București, 2011;

- DOBRE FLORICA, MANEA VASILICA, NICOLESCU LENUȚA: Armata română de

la Ultimatum la Dictat, anul 1940 - documente, Editura Europa Nova, București, 2000 – lucrare

realizată prin Centrul de cercetare și păstrare a arhivelor militare istorice;

- NEDELCOVICI BUJOR: Un tigru de hârtie. Eu, Nica și Securitatea, Editura Allfa,

București, 2004;

- PELIN MIHAI: Diplomație de război. România-Italia (1939-1945), Editura Elion,

București, 2005.

3. Jurnale, amintiri, memorii, mărturii:

29

- AVERESCU ALEXANDRU: Notițe zilnice din război, volumul 2 (Războiul nostru),

Editura Militară, București, 1992;

- CULCER IOAN: Fapte și cugetări asupra campaniei din 1916 – în special asupra

operațiunilor Armatei a I-a, Tipografia ziarului Tribuna, Iași, 1919;

- DUȚU ALESANDRU, NICOLESCU LENUȚA, OȘCA ALEXANDRU, Atașații militari

transmit…1938-1944, Editura Europa Nova, București, 2001;

- DUȚU ALESANDRU, NICOLESCU LENUȚA, OȘCA ALEXANDRU, NICOLAESCU

ANDREI, Atașații militari transmit…1938-1944 (Vol. II), Editura Europa Nova, București,

2002;

- MARGHILOMAN ALEXANDRU: Note politice, vol. II, Editura Institutului de arte

plastice Eminescu București, 1927;

- RONGE MAXIMILIAN: Spionaj și contraspionaj (Spionajul militar și industrial),

București, 1955;

- ȘIPERCO ANDREI: Confesiunile elitei comuniste. România 1944-1965: Rivalități,

represiuni, crime…Arhiva Alexandru Șiperco, Volumul I, Institutul Național pentru Studiul

Totalitarismului, București, 2015;

- STĂNESCU ND: Întâmplări și oameni din Serviciul Secret, Editura Enciclopedică,

București 2002;

4. Lucrări cu caracter general:

- BUZATU GHEORGHE: Din istoria secretă a celui de al doilea război mondial, Editura

Științifică și Enciclopedică, București, 1995;

- BOERESCU DAN-SILVIU: Secretele palatelor casei regale și ale bucureștenilor

celebri, Editura Integral, București 2017;

- BORȘA SERGIU-VIOREL: Problematica comunității de informații românești în context

european, teza de doctorat susținută la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca, 2013;

- BRESTOIU HORIA: Impact la paralela 45, Editura Junimea, Iași, 1986;

- CAMPUS ELIZA: Din politica externă a României 1913-1947, Editura Politică,

Bucureşti, 1980;

- COSMA NEAGU, STĂNESCU ION: De la iscoadă la agentul modern în spionajul şi

contraspionajul românesc, Editura Paco, Bucureşti, 2001;

- DAMEAN SORIN LIVIU coordonator (DAN CLAUDIU DĂNIȘOR, MIHAI

GHIȚULESCU, ALEXANDRU OȘCA): Evoluția instituțiilor politice ale statului român din

1859 până astăzi, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2014;

30

- DELETANT DENIS: British Clandestine Activities in Romania during the Second World

War, Editura PALGRAVE MACMILLAN, 2016;

- DEUVE JEAN: Serviciile secrete în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, traducere

de IONESCU ANCA IRINA, Editura Orizonturi, București, 2015;

- FALIGAT ROGER, KAUFER REMI: Istoria mondială a serviciilor secrete, Editura

Nemira, București, 2000;

- GIURESCU DINU C.: Istoria României în date, Editura Enciclopedică, București, 2003;

- GIURESCU DINU C.: România în al doilea război mondial, Editura All, București,

1999;

- KIRIȚESCU CONSTANTIN: Istoria războiului pentru întregirea neamului, 1916-1918,

ediția a II-a, volumul I, București, 1925;

- LAZĂR TRAIAN: Iuliu Maniu și serviciile secrete (1940-1944), Editura Mica Valahie,

București, 2006;

- NEGULESCU VICTOR: De la informaţii la contraspionajul militar, Editura Bibliotheca,

Târgovişte, 2000;

- OTU PETRE: Reforma militară și societatea în România (1878 - 2008) – relaționări

externe și determinări naționale, Editura Militară, București, 2010;

- PELIN MIHAI: Un veac de spionaj, contraspionaj și poliție politică, Editura Elion,

București, 2003;

- PREDA DUMITRU: România și Antanta. Avatarurile unei mici puteri într-un război de

coaliție 1916-1917, Institutul European, Iași, 1998;

- ROGOJAN AUREL: Fereastra serviciilor secrete. România în jocul strategiilor globale,

Editura Compania, București, 2011;

- SCURTU IOAN: Istoria românilor de la Carol I la Nicolae Ceaușescu, Editura Mica

Valahie, București, 2011;

- ȘTEFĂNESCU PAUL: Agenți secreți și misiuni confidențiale, Editura Militară,

București, 1978;

- ȘTEFĂNESCU PAUL: Istoria serviciilor secrete românești, Editura Divers Press,

București, 1994;

- URECHE MARIAN, DORU BRATU: Istoria serviciilor secrete – volumul I – Marile

Puteri Tradiționale, Editura Fundației România de Mâine, București, 2004.

5. Lucrări de sinteză:

31

- ALEXE VLADIMIR: Abwehr contra FBI. Secrete bine păzite, Editura Românul, Bucu-

reşti, 1992;

- ANDREW CHRISTOPHER, GORDIEVSKY OLEG: KGB, Istoria operaţiunilor sale

secrete de la Lenin la Gorbaciov, Bucureşti, Editura All, 1994;

- ANTON MIOARA: Propagandă și război. Campania din est 1941-1944, Editura

Tritonic, București, 2007;

- BANU FLORIAN, ȚĂRANU LIVIU: Securitatea 1948-1989, volumul I, Monografie,

Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2016;

- BOBOCESCU VASILE: Momente din istoria Ministerului de Interne. Volumul I - 1921-

1944. Editura Ministerului de Interne, 2002;

- BODUNESCU ION, RUSU-ȘIRIANU ION: Descifrarea unei istorii necunoscute,

Editura Militară, 1973;

- BRESTOIU HORIA: O istorie mai puțin obișnuită. În culisele frontului secret din

România, Editura Politică, București, 1987;

- BUZATU GHEORGHE (în colaborare cu CHEPTEA STELA, DOBRINESCU V.F.,

SAIZU I.): Mareșalul Antonescu în fața istoriei, volumul II, Iași, 1990;

- BUZATU GHEORGHE: A History of Romanian Oil, Editura Mica Valahia, București,

2011;

- CALAFETEANU ION: Români la Hitler, Editura Univers Enciclopedic, București,

1999;

- CULITZA THEODOR: Poliţia de informaţiuni şi contrainformaţiuni, Tipografia

„Atheneu”, Bucureşti, 1938;

- DIACONESCU DAN: Contribuția SSI în planul relațiilor externe (1940-1945),

Târgoviște, 2011 – teză de doctorat;

- DUVENAGE BEER, HOUGH MIKE: The conceptual structuring of the intelligence and

counterintelligence processes: Enduring Holy Grails or Crumbling Axioms – Quo Vadis?,

Universitatea Pretoria;

- GUZUN VADIM: Hnat Porohivski, asul special al Serviciului Special de Informații:

publicații, documente, fotografii și scrisori, Editura Filos, București, 2014;

- IOANID RADU: Lotul Antonescu în ancheta SMERȘ, Moscova, 1944-1946 Documente

din arhiva FSB, Editura Polirom, 2006;

- MÂȚĂ CEZAR: Serviciile secrete ale României în războiul mondial 1939 – 1945", Casa

Editorială Demiurg, Iași, 2010;

- MORARU Pavel: Serviciile secrete și Basarabia, Editura Militară, București, 2008;

32

- OCHEA LIONIDE: Serviciul Special de Informaţii al României pe Frontul de Vest

(1940-1944), Editura Tipart, București, 2004;

- OROIAN TEOFIL, NICOLESCU GHEORGHE: Șefii Statului Major General Român

1859-2000, Editura Nova, București, 2001;

- POPESCU ALEXANDRU: Biografii secrete ale spionilor – viața personală a agenților,

Editura Cetatea de Scaun, 2014;

- PIETROWICZ III EDWARD J.: The battle for intelligence : how a new understanding of

intelligence illuminates victory and defeat in World War II, ProQuest LLC, Washington D.C.,

2011;

- PINTILIE FLORIN: Serviciul Special de Informații din România (1939-1947), Editura

Academiei Naționale de Informații, București, 2003;

- RETEGAN MIHAI: Povestea unei trădări. Spionajul britanic în România 1940-1944,

Editura RAO, București, 2010;

- RETEGAN MIHAI, DUȚU ALESANDRU: Război și societate. România 1941-1945,

Editura RAO, București, 2000;

- ROTARU JIPA, BURCIN OCTAVIAN, VLADIMIR ZODIAN, MOISE LEONIDA:

Mareșalul Antonescu la Odessa. Grandoarea și amărăciunea unei victorii. Editura Pandeia,

București, 1999;

- SEAMAN MARK: Special Operation Executive – A new instrument of war, Editura

Routledge, Londra, 2006;

- TIMOFTE ALEXANDRU-RADU: Originile şi mărirea, declinul şi renaşterea lumii

informaţiilor secrete, Editura Academiei Naționale de Informații, Bucureşti, 2004;

- TRONCOTĂ CRISTIAN: Eugen Cristescu. Asul serviciilor secrete româneşti. Memorii

(1916-1944), mărturii, documente, Editura „Roza Vânturilor”, Bucureşti, 1994;

- TRONCOTĂ CRISTIAN: Glorie şi tragedii. Momente din istoria Serviciilor de

informaţii şi contrainformaţii române pe Frontul de Est (1941-1944), Editura Nemira, Bucureşti,

2003;

- TRONCOTĂ CRISTIAN: Mihail Moruzov și Serviciul Secret de Informații al Armatei

române, Editura Evenimentul românesc, București, 1997;

- TRONCOTĂ CRISTIAN: Istoria serviciilor secrete românești: de la Cuza la Ceaușescu,

Editura Ion Cristoiu, București, 1999;

- TRONCOTĂ CRISTIAN: Istoria Serviciilor de Informații, fascicula I (1850-1918),

Editura Academiei Naționale de Informații, București, 2002;

- TRONCOTĂ CRISTIAN: Omul de taină al Mareșalului, Editura Elion, București, 2005;

33

- TRONCOTĂ CRISTIAN: România și frontul secret 1859-1945, Editura Elion, București,

2008;

- TRONCOTĂ CRISTIAN, BIDU IOAN, BLIDARU HORAŢIU: Serviciile Secrete ale

Franţei, Germaniei, Italiei, Spaniei şi Portugaliei înainte şi după Războiul Rece, Editura Elion,

Bucureşti, 2004.

6. Studii:

- AIOANEI CONSTANTIN, TRONCOTĂ CRISTIAN, Structurile organizatorice a

Serviciului Secret (Special) de informații și activitatea sa (1919-1951), în Buletin de Informare

profesională Patrie și Onoare, nr. 4 / 1993, București, 1993;

- AIOANEI CONSTANTIN, TRONCOTĂ CRISTIAN: Acțiunile informative desfășurate

pe teritoriul României de organele de informații și contrainformații bulgare în perioada 1913-

1950, în Buletin de Informare profesională Patrie și Onoare, nr. 1 / 1995, București, 1995;

- APARASCHIVEI SORIN: Serviciile de intelligence: de la războiul rece la noile

provocări, Revista Română de Studii de Intelligence nr. 1-2/decembrie 2009, București;

- BRESTOIU HORIA, BOBOCESCU VASILE: Aspecte privind rolul informației în

victoria armatei române în vara anului 1917, în Revista Arhivelor, anul IV, nr. 1/1978;

- BUZATU GHEORGHE: Activitatea lui N. Iorga pentru desăvârșirea unității de stat (noi

contribuții), extras din Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie A.D. Xenopol, nr. 9 / 1972,

Editura Academiei Republicii Socialiste România, Iași;

- GOȘU ARMAND: Decembrie 1915 – în culisele unui atentat eșuat, Magazin istoric,

serie nouă, august 1991;

- ILIESCU IONUȚ: Acțiunea grupului de spionaj condus de Vasile Chilian 1916-1917, în

Analele Universității Dunărea de Jos Galați, seria 19, Istorie, Tom VI, 2007;

- MARMANDIU SORANA ORANIA, LESPEZEANU GABRIELA: Femeile pe frontul

văzut și nevăzut, în Buletin de Informare profesională Patrie și Onoare, nr. 2 / 2014, volumul II,

Editura Academiei Naționale de Informații Mihai Viteazul București, București, 2014;

- MÂȚĂ CEZAR: România în / și ofensiva spionajului maghiar, Dosarele Istoriei, anul V,

nr. 6 (46), 2000;

- MILOIU SILVIU, Basarabia între două anexări (1940-1944): Percepții finlandeze,

studiu publicat în volumul La frontierele civilizațiilor. Basarabia în context geopolitic,

economic, cultural și religios, Galați University Press, Galați, 2011;

- MUȘAT MIRCEA: Politica de forță și dictat în ajunul celui de-al doilea război mondial,

Magazin istoric, nr. 12 (273), decembrie 1989;

34

- OCHEA LIONEDE: Acțiuni desfășurate de structurile informative ungare pe teritoriul

României după intrarea Nord-Estului Transilvaniei în administrarea temporară a Ungariei, în

Studia Universitatis Cibiniensis. Series Historica, nr. II (2005);

- PAVEL LELIA: Monumentul eroilor vrânceni de la Vidra, Cronica Vrancei, nr. XIV,

august 2012;

- POPESCU ADRIAN: Mărturii istorice privind desfășurarea unor acțiuni de intelligence

prin serviciile poștale (partea a II-a), în Intelligence, nr. 32, 2016;

- ȘERBAN MIHAI: Destructurarea SSI prin epurare, în Buletin de Informare profesională

Patrie și Onoare, nr. 4 / 2016, Editura Academiei Naționale de Informații Mihai Viteazul

București, București, 2016;

- ȘERBAN MIHAI: Eforturi informative românești în timpul Primului Război Mondial, în

Buletin de Informare profesională Patrie și Onoare, nr. 1 / 2016, Editura Academiei Naționale

de Informații Mihai Viteazul București, București, 2016;

- ȘERBAN MIHAI: Istoria Serviciilor de Informații din România la începutul secolului al

XX-lea. Secția militară secretă din Transilvania și rolul său în campania pentru apărarea

României Mari, în Intelligence, nr. 28 (decembrie 2014 - martie 2015;

- ȘERBAN MIHAI: Preocupări informative în timpul Primului Război Balcanic, în

Buletin de Informare profesională Patrie și Onoare, nr. 3 / 2015, Editura Academiei Naționale

de Informații Mihai Viteazul București, București, 2015;

- ȘERBAN MIHAI: O cumpănă a istoriei. 1944 din perspectiva activității Serviciului

Special de Informații, în Intelligence, nr. 28 (decembrie 2014 - martie 2015);

- ȘERBAN MIHAI: Instruirea cadrelor Serviciului Special de Informații, în Buletin de

Informare profesională Patrie și Onoare, nr. 3 / 2014, Editura Academiei Naționale de Informații

Mihai Viteazul București, București, 2014;

- SPÂNU ALIN: Parașutiști sovietici în România. Grupa Obuhov - Sevcenko (iulie 1944),

în Revista Vitralii - Lumini și Umbre, anul IV, nr. 13, decembrie 2012-februarie 2013;

- TIBERIU TĂNASE, IOAN CODRUȚ LUCINESCU: Mărturii importante despre

momentul 23 august 1944, în Intelligence, nr. 28 (decembrie 2014 - martie 2015);

- TĂNASE TIBERIU: Aurelian Andra - Șeful Frontului de Vest, unul dintre cei mai buni

ofițeri de informații din istoria serviciilor de informații românești în Intelligence, nr. 20, august-

octombrie 2011;

- TĂNASE TIBERIU: Frontul de Est – subdiviziune informativă teritorială din cadrul

Secției I Informații a Serviciului Secret al Armatei Române și Serviciului Special de Informații,

în Intelligence, nr. 20, august-octombrie 2011;

35

- TĂNASE TIBERIU: Eșalonul Mobil – structură de intelligence a Serviciul Special de

Informații în al Doilea Război Mondial, în Intelligence, nr. 20, august-octombrie 2011;

- TRONCOTĂ CRISTIAN: Contribuția informativă a SSI pe frontul de est (decembrie

1940 – iunie 1941) (I), în Revista Istorică, serie nouă, tomul VIII, nr. 11 - 12 (noiembrie –

decembrie 1997), Editura Academiei Române – Institutul de Istorie Nicolae Iorga, 1997;

- TRONCOTĂ CRISTIAN: Contribuția informativă a SSI pe frontul de est (decembrie

1940 – iunie 1941) (II), în Revista Istorică, serie nouă, tomul IX, nr. 1 - 2 (ianuarie – februarie

1998), Editura Academiei Române – Institutul de Istorie Nicolae Iorga, 1998;

- TRONCOTĂ CRISTIAN: Nu suntem o țară în care se poate jena cineva, Dosarele

Istoriei, an III, nr. 3/1998;

- TRONCOTĂ CRISTIAN: Atentatul de la Sarajevo și România, Dosarele Istoriei, an IV,

nr. 6/1999;

- TRONCOTĂ CRISTIAN: Serviciile de informații ale armatei române și apărarea

granițelor României Mari, Dosarele Istoriei, an VI, nr. 6/46, 2000;

- TRONCOTĂ CRISTIAN: Contribuția SSI pe frontul de est (decembrie 1940 – iunie

1941) în Revista Istorică, serie nouă, tomul VIII, 1997, nr. 11-12 (noiembrie-decembrie), Editura

Academiei Române;

- VOIȘIAN IULIA: Scurtă istorie a serviciilor secrete ungare, în Buletin de Informare

profesională Patrie și Onoare, nr. 4 / 2016, Editura Academiei Naționale de Informații Mihai

Viteazul București, București, 2015.

7. Surse online:

- Caietele CNSAS, anul II, nr. 2 (4) / 2009, Editura CNSAS, București, 2010 -

http://www.cnsas.ro/documente/caiete/Caiete_CNSAS_nr_4_2009.pdf – accesat la 10.12.2016;

- www.revistaramuri.ro;

- ARITON NICOLAE: Mihail Moruzov – Spionul și Omul (partea a X-a),

https://mistereledunarii.wordpress.com/2014/11/24/mihail-moruzov-spionul-si-omul-partea-a-x-

a - accesat la 16.06.2016;

- AVRAM ANDREI : Un punct de cotitură – 23 august 1944,

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/un-punct-de-cotitura-23-august-1944 - accesat la

05.05.2018;

- BICHIR FLORIAN: Atentat la Mareșal! Cum a încercat NKVD-ul să îl lichideze pe Ion

Antonescu, https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/atentat-la-maresal-cum-a-incercat-

nkvd-ul-sa-il-lichideze-pe-ion-antonescu - accesat la 23.04.2018;

36

- BORCEA ȘTEFAN: Vasile Chilian, eroul vrâncean condamnat la moarte în timpul

ocupației germane din Primul Război Mondial, http://adevarul.ro/locale/focsani/foto-vasile-

chilian-eroul-vrancean-condamnat-moarte-timpul-ocupatiei-germane-razboi-mondial-

1_538e0f460d133766a844872b/index.html - accesat la 10.06.2016;

- BORCEA ȘTEFAN: Cea mai tânără eroină din istoria României. Povestea tulburătoare

a Măriucăi, ofițerul de informații al armatei în Primul război mondial,

http://adevarul.ro/locale/focsani/cea-mai-tanara-eroina-istoria-romaniei-povestea-tulburatoare-

mariucai-ofiterul-informatii-armatei-razboi-mondial-1_560e1e56f5eaafab2c3a7d39/index.html -

accesat la 2 iunie 2017;

- CONSTANTINIU FLORIN: Generalul german Erik Hansen interogat de sovietici,

http://www.art-emis.ro/istorie/870-generalului-german-erik-hansen-interogat-de-sovietici.html -

accesat la 10.04.2018;

- COSTEA ADRIAN: Istoria din umbră: SSI și anul 1944,

http://adevarul.ro/cultura/istorie/istoria-umbra-ssi-anul-1944-

1_53f499ae0d133766a86e4513/index.html - accesat la 04.03.2018;

- CRISTOIU ION: Calvarul de după căderea de la putere de la Cuza, la Antonescu,

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/calvarul-dup-c-derea-putere-cuza-antonescu

- accesat la 30.12.2016;

- DOGARU C. BOGDAN: Scurt istoric al serviciilor secrete din județul Putna-Vrancea,

http://www.ziaruldevrancea.ro/opinii/1588815271-scurt-istoric-al-serviciilor-secrete-din-judetul-

putna-vrancea.html - accesat la 12.10.2016;

- DOLOGA LAURENȚIU: Eroii de la Stalingrad: rezistenta tragica si jertfa grupului

Lascar – Documentar, http://www.ziare.com/cultura/documentar/eroii-de-la-stalingrad-

rezistenta-tragica-si-jertfa-grupului-lascar-documentar-1109142 - accesat la 22.03.2017;

- DUMITRESCU IONEL-CLAUDIU: Obosirea și măcinarea armatei germane în

România în Primul război Mondial,

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/obosirea-macinarea-armatei-germane-

romania-primul-razboi-mondial - accesat la 09.06.2016;

- GRANDHOMME JEAN-NOEL, Generalul Berthelot, un francez cu suflet de român,

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/generalul-berthelot-un-francez-cu-suflet-de-

roman - accesat la 30.06.2018 ;

- IANCU MARIANA: Secretul pe care Mihail Moruzov, șeful Serviciului Secret, l-a luat

cu el în mormânt, http://adevarul.ro/locale/constanta/secretul-mihail-moruzov-seful-serviciului-

secret-l-a-luat-mormant-1_5a44fbedd7af743f8dcf8b05/index.html - accesat la 29.12.2017;

37

- ILIE CORNEL: Trădarea colonelului Sturza,

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/tradarea-colonelului-sturdza - accesat la

22.05.2018;

- ION ALIN: Eroul învăţător Victor Popescu: a condus o bandă de partizani şi a provocat

mari pierderi nemţilor în Primul Război Mondial, http://adevarul.ro/locale/targu-jiu/eroul-

invatator-victor-popescu-condus-banda-partizani-provocat-mari-pierderi-nemtilor-razboi-

mondial-1_57713f125ab6550cb85621e1/index.html - accesat la 27.11.2017;

- IONESCU SÂNZIANU: Cele 12 cuvinte prin care Regele Mihai a ordonat arestarea lui

Ion Antonescu. Cum a intrat Garda Regală în acțiune, http://adevarul.ro/locale/constanta/cele-

12-cuvinte-regele-mihai-ordonat-arestarea-ion-antonescu-intrat-garda-regala-actiune-

1_5a26cf055ab6550cb8e27b16/index.html#tab-comentarii – accesat la 07.12.2017;

- IONIȚĂ NICOLAE: Relatările unui martor ocular. Ziua de 23 august la SSI.

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/relatarile-unui-martor-ocular-ziua-de-23-august-

1944-la-ssi - accesat la 25.10.2017;

- IORDACHE ALEXANDRU, Serviciile de informații românești în Primul Război

Mondial. Eșecul păstrării secretului, http://intelligence.sri.ro/serviciile-de-informatii-romanesti-

primul-razboi-mondial-esecul-pastrarii-secretului/;

- IORDACHE ALEXANDRU, Regatul secretelor. Detalii despre activitatea serviciilor de

informații interbelice, http://intelligence.sri.ro/regatul-secretelor-detalii-despre-activitatea-

serviciilor-de-informatii-interbelice/;

- IORDACHE ALEXANDRU, Școala spionilor. Pregătirea pentru activitatea de

informații în perioada interbelică, http://intelligence.sri.ro/scoala-spionilor-pregatirea-pentru-

activitatea-de-informatii-perioada-interbelica/;

- Col. MACOVEI REMUS: Distrugerea elitei militare românești, http://www.art-

emis.ro/istorie/1864-distrugerea-elitei-militare-romanesti.html - accesat la 02.11.2016;

- MORARU PAVEL: Dionisie Bădărău, basarabeanul ajuns unul din aşii serviciilor

secrete româneşti (1897–1966), în Revista Axa nr. 16 -

http://istoria.md/articol/826/Dionisie_B%C4%83d%C4%83r%C4%83u,_basarabeanul_ajuns_un

ul_din_a%C5%9Fii_serviciilor_secrete_rom%C3%A2ne%C5%9Fti – accesat la 12.12.2016;

- MUNTEANU IOAN: Ocupația germană din timpul primului război mondial, Brăila,

partea I-a, http://brailapebune.net/ocupatia-germana-din-timpul-primului-razboi-mondial-braila-

partea-i-a/ - accesat la 12.10.2016.

38

- Col. dr. NIȚĂ DAN: Istoria serviciilor de protecție românești, pag. 21,

http://www.spp.ro/content/Istoria%20serviciilor%20de%20protectie%20si%20paza%20romanes

ti.pdf – accesat la 16.10.2015;

- OANE SORIN, ILIE OANA: 23 august 1944 – Salvarea României sau trădare națională?,

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/23-august-1944-salvarea-romaniei-sau-tradare-

nationala - accesat la 05.05.2018;

- PĂTRAȘCU ZAMFIRACHE COSMIN: Povestea Mariei Bălan, regina spionajului din

România. Comparată cu „Mata Hari“, a fost cea mai temută iscoadă pe frontul de est în Primul

Război Mondial, http://adevarul.ro/locale/botosani/povestea-mariei-balan-regina-spionajului-

romania-comparata-mata-hari-fost-cea-mai-temuta-iscoada-frontul-est-razboi-mondial-

1_56028dbdf5eaafab2ce8bfba/index.html - accesat la 08.01.2017.

- POPESCU ALEXANDRU: Dispute / Femeile și spionajul (II). Primul război mondial,

http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/dispute-femeile-si-spionajul-ii-primul-razboi-mondial-

5098114 - accesat la 14.09.2016;

- POPESCU ALEXANDRU: Istorii secrete: Nume de cod, spioni și rețele de spionaj,

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/istorii-secrete-nume-cod-spioni-retele-

spionaj - accesat la 14.09.2016;

- POPESCU ALEXANDRU: Din istoria universală a spionajului (IX),

http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/din-istoria-universala-a-spionajului-xi-al-doilea-razboi-

mondial-de-dr-alexandru-popescu-8418086 - accesat la 10.12.2016;

- POPESCU ALEXANDRU: Căderea agenților – cum se prinde un spion?,

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/caderea-spionilor-cum-se-prinde-un-agent, -

accesat la 14.09.2016;

- ALEXANDRU POPESCU: Profesia favorită a spionilor : JURNALIST,

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/profesia-favorita-a-spionilor-jurnalist - accesat

la 03.01.2017;

- SÎMBETEANU IULIAN: Cine a fost regina spionajului românesc. Povestea româncei

care a fost comparată cu Mata Hari, https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cine-a-fost-

regina-spionajului-romanesc-povestea-romancei-care-a-fost-comparata-cu-mata-hari - accesat la

18.10.2017;

- SCURTU IOAN: Cucoanele mareșalului Antonescu,

https://www.historia.ro/sectiune/actualitate/articol/cucoanele-maresalului-antonescu - accesat la

29.12.2017;

39

- SPÂNU ALIN, Spionajul românesc, de la Cuza până în prezent,

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/spionajul-rom-nesc-cuza-p-na-n-prezent -

accesat la 23.12.2016;

- TĂNASE MIRCEA: Analiza de intelligence sau cum sa înțelegem

valoarea informațiilor, https://studiidesecuritate.wordpress.com/2012/01/04/analiza-de-

intelligence-sau-cum-sa-intelegem-valoarea-informatiilor/ - accesat la 03.07.2016;

- TĂNASE TIBERIU: Frontul de Est - Subdiviziuni informativ teritoriale, http://www.art-

emis.ro/istorie/2804-frontul-de-est-subdiviziuni-informativ-teritoriale.html - accesat la

04.01.2017;

- TĂNASE TIBERIU: Spionajul românesc în primul război mondial,

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/spionajul-rom-nesc-n-primul-r-zboi-mondial

- accesat la 15.10.2015;

- TĂNASE TIBERIU: Aspecte din istoria serviciilor de informații românești în timpul

primului război mondial, http://www.art-emis.ro/istorie/2617-aspecte-din-istoria-serviciilor-de-

informatii-romanesti-in-timpul-primului-razboi-mondial.html - accesat la 18.10.2015;

- TĂNASE TIBERIU: Serviciile speciale de informații – scurtă cronologie,

http://www.art-emis.ro/istorie/2936-serviciile-speciale-de-informatii-din-romania-scurta-

cronologie.html - accesat la 18.10.2015;

- TĂNASE TIBERIU: Lt. col. Traian Borcescu – mărturii despre momentul 23 august

1944, http://www.art-emis.ro/istorie/2949-lt-col-traian-borcescu-marturii-despre-momentul-23-

august-1944.html - accesat la 27.10.2016;

- TĂNASE TIBERIU: Puncte de vedere privind conducerea Serviciului Special de

Informaţii în anul 1944, http://www.art-emis.ro/istorie/3114-puncte-de-vedere-privind-

conducerea-serviciului-special-de-informatii-in-anul-1944.html - accesat la 21 03.2016;

- TĂNASE TIBERIU: Personalități ale frontului secret în istoria serviciilor de informații

românești: Ion Lissievici, http://intelligence.sri.ro/personalitati-ale-frontului-secret-istoria-

serviciilor-de-informatii-romanesti-ion-lissievici/ - accesat la 16.01.2017;

- TRONCOTĂ CRISTIAN: Din secretele intelligence-ului românesc sub Mihail

Moruzov…și taina compartimentării din Serviciul Special de Informații al Armatei Române,

http://romaniabreakingnews.ro – accesat la 10.06.2016;

- A intrat Romania in Primul Război Mondial cu un spion german in fruntea Armatei? -

http://www.unstory.com/a-intrat-romania-in-primul-razboi-mondial-cu-un-spion-german-in-

fruntea-armatei.html - accesat la 22.10.2015.

40

SUMMARY

II. Foreword ...……………………………………………..…………………………………….…….. 4

III. Conceptual aspects regarding the Romanian secret services during the world wars

……………………………………………………………………………………………………………….….. 22

II.1 Legislative and methodological organization …………………………………………... 22

II.1.1 Brief History of the Organizational Evolution of the Romanian Information Structures

……………………….………………………………………………………… …………….…… 22

II.1.2 Methodological aspects regarding the activity of intelligence services

………………………………………………………………………………….…… ………….… 38

II.1.2.a Informative activity …………………………………………………………….…… 39

II.1.2.b The role of the secret intelligence service ……………….………...……….……….. 40

II.1.2.c The goals pursued by the secret service ……………………………………….……. 41

II.1.2.d Making information materials ………………………………….…………..…….. 44

II.2 Training for intelligence officers …………………………………………………………… 45

II.2.1 Professional and specific training ………………………………...……......………………… 45

II.2.2 Physical and military training …………………………………………..……..…...………… 49

II.3 Elements of security of actions ………………………………………...………...………..… 53

II.3.1 Counter-informative training of the intelligence officer ……………………..………...…… 53

II.3.2 Instructions for the conduct of the intelligence officer ………………………………..……. 59

II.4 Relationship and collaboration with state institutions …………………..................… 60

II.4.1 Relationship and collaboration with representatives of the leadership of the Romanian state

……………………………………………………………………………………………………........ 60

II.4.2 Collaboration within the informative community …………………………………..…...….. 66

II.5 Contacts and way to manage relations with other secret services ..…...…..………. 69

II.5.1 Reports and information confrontations with Intelligence

Service……………………………………………………………………………………...…..…… 70

II.5.2 United States of America – the threat beyond the

ocean…………………………………………………………………………………………….…… 77

II.5.3 Special Intelligence Service and Abwehr – cooperation and secret partnership during the

war………………………………..………………………………………………………..........…… 79

II.5.4 Episode of good informative relationships with Deuxieme Bureau ………………………. 99

41

II.5.5 Informative and counter-informative actions in the Soviet area...………………..……..… 101

II.5.6 Informative fight against the actions promoted by Bulgarian revisionism...……......….…. 112

II.5.7 Informative combat of Hungarian espionage …………………............................................ 114

II.6 Distinctive information structures ……………………………………………………….…… 120

II.6.1 Delta Information and Safety Service ……………………………..…………………..…… 121

II.6.2 The group with informative tasks led by Vasile Chilian……………………………...…….. 128

II.6.3 The Romanian-Russian Intelligence and Counterintelligence Service …… ……………. .130

II.6.4 The Special mission led by Henri Berthelot……………………………………………..….. 131

II.6.5 The mobile echelon…………………………………………………..……...……….………. 135

II.6.6 Regimental intelligence service ……………………………………………...………..…….. 143

II.6.7 Personal service of Carol II led by Ernest Urdăreanu…………..………………….…….… 144

III. Contributions and actions of the Romanian secret services in the evolution of the great

world wars…………………………………………………………………..……...………………….….. 145

III.1 Thwarted attempts ……………………...………………………………………......…...…..….. 145

III.1.1 Attempts on political leaders ……………………………………………..……….…..….… 145

III.1.2 Attempts to military capabilities ………………………………………..…………......…… 149

III.2 Cases of sabotage and subversive acts ……………………………………………………… 152

III.2.1 URSS……………………………………………………….…………………………..……. 153

III.2.2 Great Britain…………………………………….………………………………...…....…… 159

III.2.3 Hungary……………………………………………………….……...………...……..…..… 161

III.2.4 Germany.…………………………………………………….……………...……….....…… 164

III.2.5 Internal suspicious dealings ………………………………………………..…………...… 169

III.2.6 Prevention of spying and sabotage in enterprises ………………………..…….....……… 170

III.3 External and diplomatic actions …………………………………………………………… 176

III.3.1 Counter-espionage during world war………….…………………………......…….……… 176

III.3.2 Informational control of the legations……………………………………………………… 178

III.3.3 Optimal management of the network of residents …………… ……………….……….… 181

III.4 The role of Romanian intelligence services at the key moments of the evolution of

military operations ……………………………………………….....………….……………….……… 186

III.4.1 Organizational measures adapted to the evolution of the war …………………........…… 186

III.4.2 The decision to enter the war ……………………………………………………….……… 188

III.4.3 Preparing the Romanian Military Offensive in 1916………………………………………. 191

42

III.4.4 The Vienna dictate.…………………………………………………………………….…… 194

III.4.5 August 23, 1944 from the perspective of SSI ………………………… ………...………… 197

III.5 Actions failures …………………………………………………………………………...… …… 211

III.5.1 Managing espionage situations ………………………………………….. …….………… 211

III.5.2 Attracting in propaganda campaigns ……………………………………………….……… 212

III.5.3 The destruction of SSI…………………………..…………………………….……..……… 214

III.5.3.a Impact of purges…………………………………….……………...…….……… 220

IV. Representative figures of officers and informants who influenced the evolution of

informational structures and the action pattern during the two world wars

…………………………………………………………………………………………..………….….……… 227

IV.1 The secret agency……………………...…………………………………………........…...…...… 227

IV.1.1 Evidence of the informative network …………………….……………………….…..….… 228

IV.1.2 Typology of informants …………………………………………………….………….….… 229

IV.1.3 Case study Maria Tănase………………………………...……………………...…..……… 239

IV.1.4 Informational networks ………………………………………………………………..…… 254

II.2 Secret Service Officials ……………………..…………………………………………….....…… 264

IV.2.1 Staff policy…………………………………………………….…………….……...…..…… 264

IV.2.2 The secret service elite ……………………….………………...………………...….……… 267

II.2.3 The opponents of the communist flagellum……………………………………...……..…… 288

V. Conclusions……………………………………………………………………………….…...….…… 307

VI. Bibliography ………………………………………………………………………...………….…… 320

VII. List of annexes……………………………………………………………………………...……… 333

VII.1 Annexes…………………………………………………………………………..….……… 334

43

KEYWORDS

Intelligence, the history of secret services, secret service, information, counterintelligence,

espionage, community of information, national security, national interest, operational target,

World War, military operations, bombing, sabotage, propaganda, counter-propaganda,

infiltration, intoxication, recruitment, asymmetrical actions, legend of information, informative

combination, penetration of media of interest to obtain information, protection, self-protection,

informative exploitation, informative combination, tracking, operational training, hierarchical

reporting, information of decision-makers, special agent, information provider, human secret

resources, resident, security of actions, failures in action, secret partnership, sympathizer,

questioning, mobile group, safety brigade, Mihail Moruzov, Eugen Cristescu, Traian Borcescu,

Henri Berthelot, Vasile Chilian, Gheorghe Fomino, Canaris, Chastelain, Ion Antonescu, Ion

Lissievici, Maria Tănase, communist flagellum

SUMMARY

Motivation and relevance.

The choice of this theme has been mainly determined by superficial / collateral references

regarding the role played by intelligence during the world wars, this situation being particularly

referred to in the agenda of historical works and studies, political sciences and international

relationships. A second reason has been connected to the major changes undergone by the

intelligence services after 1989 and represents an approach which is more particular than

scientific. It has imposed clear limitations regarding the actions and objectives of traditional

Romanian secret services, in opposition to the circumstantial structures created under the Soviet

pressure, which strongly made their mark on the collective memory of our nation.

I have also taken into consideration the necessity of ”hoarding” some concepts, basic

ideas and ways of approaching and interpreting some informative-military cases, as well as

acknowledging the contribution of certain officers, intelligence workers and even common

people, who either developed important ideas and concepts or carried out heroic actions, without

being mentioned by historiographers.

44

Being a synthesis and a working instrument at the same time, this doctoral disertation is

the result of specific research and investigation, whose aim is to appropriately and thoroughly

analyse some information which is quite dissimilar and difficult to interpret. This implies time

and effort in order to be balanced, harmonized and then sent to the readers, specialists or history

enthusiasts, not only from an expositive perspective, but also as an element of security education.

In fact, it must be stated that such a theme is absolutely necessary for understanding the

power of intelligence and the way in which it is exercised in a state, irrespective of interests of

any kind. It is also important to understand the actional effort (mainly oriented towards national

ideals) of the first class intelligence structures, whose evolution has been decisive ever since the

appearance of the national state and whose implications are today at the same time

acknowledged and contested in the professional environment.

Hence, from a historiographic point of view I have considered the necessity of drawing

up an extensive analysis on the evolution of the Romanian secret services, with regard to the

perspective of settling down some patterns and traditions which could be traced during the war.

Another goal has been to investigate upon the way in which the symbology and the decision to

take action were imposed by the system of government. Thus, it is necessary to make a

difference between the traditional secret services and those created under pressure after August

23, 1944, although such an approach could determine the appearance of historiographic debates

among the contemporary historians.

On the other hand, especially nowadays, the subject of the secret services still raises a lot

of questions, dilemmas, legends and made-up stories, the most common of them having the aim

to settle the soundness of the belief which considers intelligence structures as an appendix, a

collateral subunit carrying out the policy of the government-in-chief or even the very matrix of

the state performance, both on internal and international level. Although intelligence services

undoubtedly represent the most important and powerful instrument of the state, their real power

has been often questioned, as well as their ability to maximize the strength of the other state

instruments during moments of crysis and particularly at war.

Under these auspices, the present disertation intends to evaluate the possibility to justify

the assertion stating that, irrespective of resources and assigned budget or of the governors`

attitude towards their existence, the Romanian secret services represented a necessity and

succeded in living up to the expectations and challenges imposed by the international security

environment. Thus, they provided in advance useful information for a good management of the

45

threats directed to the internal, military and allied security, assuring in this way the optimum

security background of the front.

At the same time, this doctoral thesis aims to demonstrate that, owing to their leaders`

flexible way of thinking, the intelligence services have represented an element of continuity in

guarding and protecting the integrity and major values of Romania, although their competence

used to be limited by norms imposed on politic grounds. This disertation can also question the

activity of competent institutions and government representatives, in the likelihood of adapting

the concepts, percepts and rules used in the first half of the 20th century to the present evolutions

which characterize the internal and external environment.

Sources and historiography of the research matter.

From a historiographic perspective it must be underlined the fact that the history of

Romanian intelligence activities during the world wars has not been very well represented on the

historiographic agenda, in spite of the existence of a broad scientific literature which deals with

this subject, more or less based on a formed critical analysis. Thus, nowadays there is not any

synthesis in which the activity of Romanian intelligence structures could be analised separately

(in point of theoretical elements, practical judgements and human competence), according to the

general effect of their involvement in both world wars: methodological and organisational

formulas, staff policies and counterinformative norms, systems of professional training, working

methods applied to different sources of threat, cooperation and subordination within the state and

the intelligence community, approaching mistakes, as well as from the perspective of the

prevailing human factor over the organizational way of thinking.

On the other hand, the great amount of works on intelligence analysis represent a real

challenge not only for historians but also for other people keen on history, as many of the topics

have been taken over, synthetized and paraphrased, with no significant contributions to their

approach, after previous scientific products - most of them belonging to Professor Cristian

Troncotă. Moreover, only a few authors have had the innitiative of approaching the overall

problems regarding events which took place on the secret front in a way which differs from the

traditional chronological presentation or from the external influence perspective (especially the

Soviet one, which generally represented a sensitive matter). With the exception of some studies

of speciality (which are mentioned below), the bibliography elements generally include the same

sources and authors and draw similar conclusions. At the same time, in the situations in which

primary archive sources are accessed, authors prefer only to add and mention them (being simply

46

copied as a glossary of texts and documents), in the detriment of assuming and interpreting these

sources. Last but not least, the pieces of information presented in the memorialists` works are

difficult to be considered veridical without a previous corroboration with other reliable sources

and without knowing the overall resorts which determined some actions or inactions, or the

internal and external contexts in which the subjects of these works performed their actions.

Starting from such a reflection I realised that it is important to appeal to primary sources

of information in order to write a paper which can set off the historical truth in the clearest and

less unaltered way, as it was perceived and experienced by the intelligence personnel of the time.

In this respect, I have considered that the best research could be done only by studying The

Archives of the Romanian Intelligence Service, which is definitely not an easy task to perform.

The acces to archives and particularly to some stocks and files has always been restricted

because of the necessity of obtaining institutional approvals, due to the reason that certain

persons, objectives and missions of national security have to be protected up to present times. At

the same time, the ”need to know” of the large public (not ready yet to find out some aspects

related to the history of the secret services) has imposed access to the study of unpublished

documents and files.

In spite of the difficulties I have been confronted with during my research, I would like to

mention the fact that I was granted primary acces to fifty files from the Documentary, Penal and

Informative Stocks of The Archive of the Romanian Intelligence Service, which were

declassified between February 2016 and March 2018. These files, belonging to the documentary

heritage of the Special Intelligence Service (central and county units alike), have not been

handed in yet to The National Council for Studying the Archives of Security Services, thus

representing a real ”gold mine” in reconstructing the historical puzzle of the intelligence realm

during the hard times of world wars.

Useful pieces of work in the economy of the doctoral thesis (from a total of 100 studied

materials, excepting on-line sources of information) have been those published by N.D. Stănescu

(Stories and people from the Secret Service – memorialistic piece of work), Horia Brestoiu and

Vasile Bobocescu (Aspects regarding the role of information in the victory of Romanian army in

the summer of the year 1917), Cezar Mâță (Romanian Secret Services in the world war 1939-

1945), Mihai Șerban (The destruction of SIS by means of filtering), Horia Brestoiu (A rather

unusual history. In the backstage of the Romanian secret front), Ion Bodunescu and Ion Rusu-

Șirianu (Deciphering an unknown story) and Cristian Troncotă (The informative contribution of

47

SIS on the eastern front. Mihail Moruzov and The Secret Intelligence Service of the Romanian

Army etc.).

In addition, the documentary writings of reputed historians in the realm of intelligence,

such as Lionide Ochea, Ionel Calafeteanu, Pavel Moraru and Mihai Pelin, have represented a

solid ground for research and also for settling down personal conclusions.

At the same time, I have considered as extremely useful the contributions of some

historians who took over numerous documents and dates which are hardly accessible to the

common researcher and which could be interpreted in connection to other scientific means. In

this respect, a piece of work which stands apart in the economy of this doctoral thesis is

Antonescu`s part in the investigation of SMERS, Moscow, 1944-1946. Documents from the

archive of FSB, written by Radu Ioanid. A similar piece of writing, based on previously

unknown elements of content obtained and interpreted by Andrei Șiperco, was published by The

National Institute for the Study of Totalitarianism under the title Confessions of the communist

elite. Romania 1944-1965: Rivalries, repressions, crimes ... The Archive of Alexandru Șiperco.

Being very useful in identifying the hidden parts of the historical period which started with

August 23, 1944 and the instauration of the communist system in Romania, the above-mentioned

work also includes nine unofficial interviews with Traian Borcescu, former head of The Special

Intelligence Service and of The Second Unit - Counterinformation, under the form in which they

were taken by the author. Although the interviews are barely intelligible, with excerpts and

paragraphs which often lack fluency and are not connected to the person or the event under

discussion, while the historical truth is affected by the subjective way in which Traian Borcescu

explained certain facts, the work is useful for understanding a part of the actions specific to the

activity of SIS. Last, but not least, it can be also considered important for its memorialistic value.

I would also like to make special remarks on Mihai Retegan`s writing entitled A story of

betrayal. The British espionage in Romania 1940-1944, which is a useful and captivating

presentation of documentary information.

The above-mentioned writings, as well as all the other studies and documents chosen as a

research basis for the doctoral thesis, have been studied in connection to their affiliation to a

series of historiographical trends. During the process of documentation, according to the

approach of the Romanian secret services and the part they played on the political stage and on

international relationships, I have identified, from an analytical perspective upon the history of

the secret services, two types of historiographical schools. The first is represented by the

encomiastic trend, in which the author always brings up a positive message (even the

troublesome aspects are presented from the perspective of the sustained effort in fighting against

48

them, irrespective of the nature of the achieved actions and the obtained result), while the second

is the critical trend, in which the author assumes the part of observer and narrator, without

getting involved in the topic displayed. In other words, if we consider the aim of the trends or

theories on intelligence matters regarding the Romanian secret services, the encomiastic one is in

favour of intelligence and addresses mainly to the academic and research realm, while the critical

one represents an intelligence trend and has especially theoretical and practical value for the

professionals and experts working in the secret services.

On the other hand, if we take into consideration the way in which historians approached

the place and role of the secret services on politics and international relationships, we can

identify two other perspectives: the institutional trend, in which intelligence structures are

analyzed as leading players subordinated to the state and representing a decisive element in the

international cooperation, and the constructivist trend (assumed in complementarity only by a

few authors, such as Cristian Troncotă and Mihai Șerban), in which intelligence services are

analized from the perspective of founding their own identity as well as the way in which this

identity influenced the existence of other factors on the stage of politics and international

relationships, thus playing a decisive role in fundamenting the national interest. Along a different

line, the proponents of the institutional trend are researchers of the intelligence structures

examined from an external standpoint, while the partisans of the constructivist trend are

investigators of the internal organisational evolution and of the informational process circuit.

According to the above-mentioned facts, this doctoral thesis has been written mainly in

the encomiastic / constructivist perspective, although some subchapters contain traces which are

representative for the institutional approach, combined with elements of collective mentality,

neotraditionalism, social politics, strategical thought or intelligence mastery.

As a result, I have appreciated that it is opportune and neccessary to approach the

subjects referring to theory, structure and organisational training from the institutional

perspective, in order to express in a clear way the positions held by the secret services within the

state organization chart. On the other hand, the principles of assuring the security of the actions

and working with the informative agents have been considered from the perspective of collective

mentalities and the outlook of people working in the secret services. At the same time, the

neotraditionalist influences, which promote tradition and its adjustment to the evolution of the

intelligence services, are obvious in the subchapter dedicated to national security and also in the

subchapters which refer to the way of managing the cooperation with the partner informative

structures or to the description of personnel politics.

49

Moreover, I have used a form of presentation influenced by a specific social policy, in

order to get a deeper insight on the decadent character, on the human and institutional

degradation caused by the Soviet and communist influences. Another reason of this approach has

been to present, from the perspective of strategical thought and military intelligence mastery, the

real contributions of the secret structures both in preventing and revocating, defusing or

counteracting different kinds of threats. By means of this form of presentation I have aimed to

highlight, beyond any historiographic inaccuracies, the merits of the developed war harness as

well as its practical vices.

Methods of research.

The beginning of the research process meant the identification of the stages of anterior

research on similar matters. In this direction I consulted the specific book stocks of some well-

known institutions, the most relevant being the library of The Institute of National History

”Nicolae Iorga” in Bucharest. I also made a close investigation of online catalogues and data

bases, particularly wordcat.org and some of the Romanian national libraries, and I discussed

with specialists in history, such as Silviu-Marian Miloiu, Sorin Aparaschivei, Ioan Chiper, Florin

Pintilie and Mihai Șerban.

After having studied the settled bibliography, I decided on the ways of research,

analyzed the authors` outlook and identified the aspects which needed to be explained,

completed and verified by appealling to the primary sources, particularly to The Archive of the

Romanian Intelligence Service.

On this basis I began the critical study of the archived documents, which - as I mentioned

before - were quite difficult to be analysed. Many of the informative notes are written under the

conspiratorial names of the authors, without having a synoptic table, some reported activities

were also related to verbal orders which are obviously impossible to be documented, the

syntheses and informative notes were written in a rigid military language, and the documents

from other informative centers except SS /SIS Centre were scarce. At the same time, some of the

documents which I studied had one or more addressees, thus being differently composed, in

accordance to their individual requirements and limits of understanding. On some documents the

order to be destroyed after having taken notice was clearly stated and many other documents

were destined only to the director of the secret services.

In order to surpass all these difficulties I have resorted to a thorough analysis and tried to

use documents which carry veridical information and can be subjected to further verifications

50

connected to other archive sources. At the same time, I could not overlook some information

which come from one original source only, as they have a great value and a strong impact on the

reader, so I included them together with the necessary notes regarding their veracity and

subjective way of interpretation.

On the other hand, after the objective arrangement of the primary archive elements in the

framework of the doctoral thesis and under the close supervision of Professor Silviu-Marian

Miloiu, I have combined the evaluation approach with the insertion in the field of historiographic

knowledge, namely I have given priority to less known subjects, which have not been

historiographically debated, to the detriment of the classical elements of presenting the

organization and management of intelligence structures.

Another research method I have taken into consideration for working on the doctoral

thesis has been the discourse analysis. Thus, I have carefully read and examined the language

used by intelligence workers of the time3, aiming to appropriately understand not only the way in

which they perceived the political and military reality, the interactions they had with their peers,

with superiors or with the representatives of other institutions of interest for their activity, but

also the way in which they used their language in order to convey their communicative

intentions.

A special attention has been given to following the discourse coherence, a necessary

aspect especially in the interpretation of the official reports of cross-examination and

investigation, in which communication was deeply affected by the need to protect the own

persons, actions, objectives as well as the organization itself. In these documents we could find

out about a journey which many officers, who dedicated their energy to the temporary interests

of the state, made into their own human, relational and institutional past. As a result of the

assumed measures, they became subjects of tough cross-examinations which were extended to 6

up to 8 hours for days, months or even years in a row. Under such a tremendous pressure and

even terror, every uttered statement should have been well-thought in advance so that it could

not be misinterpreted and turned against the interrogated person. In a writing called ”A paper

tiger. I, Nica and the Security Services”, Bujor Nedelcovici made an excellent remark by saying

that the past represents a part of ourselves which cannot be denied or forgotten, an attitude which

was understood and adopted by many of the interrogated officers.

I have also accomplished a discourse analysis from a semantic perspective, the resulting

dates being useful for drawing some nuanced conclusions. Thus, I have tried to identify the

3 A similar method has been also applied in connection to the edit works which have been studied.

51

significant dates, I set out the ambiguities of meaning, the thematic references, the subthemes as

well as the author`s motivation, and I have integrated them in the doctoral thesis according to the

research objectives.

Last but not least, in the most correct approach and rendering, namely the understanding

of conceptual aspects regarding the Romanian intelligence structures, I also discussed with

experienced officers in the intelligence community, among which I can mention colonel Nevian

Tunăreanu, colonel(r) Carmen Dragnea, General(r) Adrian Prundurel, former Chief of

Dâmbovița Information Division, and General(r) Florin Pintilie, former deputy head of the

Secretariate Departament and Head of the Central Archive of the Romanian Intelligence

Services. In March 2018 General(r) Florin Pintilie offered me the opportunity of a scientific

discussion (in the form of an unstructured interview) on controversial issues in the history of

traditional intelligence services, his point of view being really worthwhile. Also, for a most

accurately applied research, I consulted the specialized websites of the institutions in this field

and read the studies and articles published in the magazines edited by the reserve military staff

within the informative structures, namely Periscop (edited by the Association of Military Cadres

in Reserve from the Foreign Intelligence Service) and Vitralii. Lights and Shadows (edited by the

Association of Military Cadres in Reserve from the Romanian Intelligence Service).

Theory and concepts.

In my opinion, there are necessary some clarifications regarding the conceptual aspects

which substantiated this doctoral thesis. First of all, the disertation is intended to be a complex

analysis of the history of secret services, a work of intelligence that has its specificities related to

political history. The history of secret services is mainly a history of "knowledge", of the

organizations that were responsible for acquiring it, and of the process by which the relevant

information for the national security (unknown, verified and impact-related data) was directed to

the beneficiaries who had the power of decision. Although some turning points in the political

history were determined by the actions, interests or goals of the secret services, they are not

usually presented as an overall view of actions, motivations and deduced effects, or they are

simply "forgotten". On these grounds, I have meant to present, from different angles, the

amplitude of the intelligence phenomenon during the time of the two world wars.

Another key term specific to the doctoral thesis is that of secret service, with reference to

the institution in charge of conducting informative activities. Although informative structures

have been designed and functioned within all the institutions forming the Romanian intelligence

52

community, I have chosen to give priority attention to those considered to be decisive in the

evolution of the history of secret services: Secret (and then Special) Intelligence Service and

Section II Counter-information in The General Military Staff4. The term ”decisive” does not

have a positive or negative connotation, reflecting only the relevance of the actions which were

taken and the ability of their leaders to stimulate the decision of state representatives.

On the other hand, the concept of informative activity also deserves some fundamental

explanations. Taking the steps of collecting sensitive and secret data and information, checking,

synthesizing and integrating them into informative documents sent to the decisional

representatives of the state, the informative activity had to be carried out discreetly in favour of

the national interest. This is a superior interest, as information officers have been trained not only

to promote some Romanian actions and values, but also to prevent certain acts and events that

could bring prejudice to Romania. Last but not least, the informative activity also involved a

component of counterinformation, which in the popular sense meant intelligence directed against

informative actions and espionage activities carried out by other states. In order to achieve these

objectives, intelligence officers used mostly human information sources, people within those

environments where certain risks, vulnerabilities, or threats to the national security factor could

occur. They worked in an organized way, directed against certain hostile groups, whose

members were mentioned in documents as targets or vectors of the intelligence services.

At the same time, other conceptual aspects important for outlining the doctorate thesis are

those with a typical informative resonance, describing some forms of espionage and counter-

intelligence such as sabotage (the action that intentionally strikes the activity of some values and

objectives which are to be defended by the informative activity), propaganda (the action which

promotes ideas, people or institutions agreed by a certain group of interests, state or espionage

service), counter-propaganda (the action which is meant to cancel a propaganda activity),

infiltration (the action to penetrate a target environment without being noticed), intoxication (the

action which creates confusion by spreading false information), recruitment (the action to

convince people to collaborate through various means and motivations) or asymmetric actions

(actions that combine specific aspects of the above-mentioned forms).

Last but not least, from the perspective of the basic notions of the paper, it is necessary to

explain those concepts describing the everyday aspects by means of which the information

activity could be successfully performed. I refer here to some usual terms in the work of secret

services, which seem difficult for those who are not specialists and which are necessary to be

4 In the doctoral thesis MSM is the acronym which stands for The General Military Staff.

53

explained in order to make the work more accessible. In this category, we can include the so-

called ”legends” (real-life coverings), combinations (a blend of resources, means and forms of

work whose purpose was to penetrate, destruct, neutralize or exploit a context, group or

situation, for reasons connected to national security), informative penetrations (identifying

places, environments and relashionships connected to a target person, and "discreetly" including

their own representatives in order to accordingly exploit or direct them), measures of self-

protection or counter-measures (measures to protect information from misinterpretation,

unauthorized access or disclosure) or informative exploitation (obtaining data of operative

interest from particular persons by directing the discussion in the intended sense and without the

interlocutors knowing that they are "exploited"). At the same time, useful terms to be clarified

are those of stalking (tracking persons, locations or objectives for a certain period, by all

possible means, in order to get relevant information about them), operative surveillance (action

similar to stalking, but with static character), operative instruction (connected tasks given to the

informants and guidelines on how to do them, respectively the necessary behaviour to be

adopted) or reporting (briefing made by officials in relation to their superiors, by means of

which they mentioned certain requests, proposals, problems, or explained how certain orders

were executed).

The structure of the doctoral thesis.

The thesis contains three large chapters that capture the image of the Romanian

intelligence structures during the world wars in three hypostases: the theoretical and

organizational methodological hypostasis (the description of "concepts"), the active-participative

hypostasis, respectively the hypostasis of the trained human factor (the description of

”contributions” and ”actions”). In their prologue, I have chosen to introduce a so-called

introductory preamble in which I tried to present briefly the atmosphere and the culture of

security in the Romanian society before the beginning of the First World War and to define some

elements.

In the first chapter of the disertation I intended to approach the study of the Romanian

secret services in a different way (beyond the classical chronological approach), by delimiting

and explaining some methodological aspects (not subject to the historiographical study) that

objectively governed the activity of different Romanian informative structures, such as the role

of the intelligence service, its main objectives, as well as the way in which its finished products

were produced and disseminated, respectively the informative materials.

54

At the same time, due to the analysis of various instructions, orders and programs found

in The Archive of The Romanian Intelligence Services, respectively on the basis of the

interpretation of the writing of N.D. Stănescu, I established some elements regarding the training

system of the intelligence professionals. The obvious conclusion is that this system intended to

form the perfect ”intelligence soldier”, connected to the latest theoretical and informational

evolutions, charismatic, good manipulator of the military and espionage techniques and

technologies, capable of being a physical combatant, but also a skillful instrument for performing

less orthodox activities directed against enemies (assassinations, acts of sabotage, propaganda

etc.). Thus, we have a true embodiment of a James Bond character of those times, arguments in

this sense being the constant concern of the military decisionals for his physical and military

"refinement".

Also, in the first chapter of the doctoral thesis, I have also revealed a series of active

security elements, without which intelligence successes, especially in the act of prevention,

would not have been possible. The principle of secrecy (in fact the development of a certain

sensibility and discipline regarding the absolute protection of physical, human, operational,

technical, methodological and actional capabilities, respectively of any kind of service-related

resources), and the principle of partitioning (the substance of which is exactly the institutional

norm according to which the informative work must be guided by the "need to know" principle).

Though tackled tangentially in other historical works on secret services, the analysis of

the relationship between the leaders of the intelligence structures and the rulers of the Romanian

state (subchapter related to the first chapter of the present paper) has revealed astounding

connections. It can be concluded that, by properly understanding the fact that the development of

the services and the success of the assigned missions were conditioned by a good relationship

with the governants, the leaders of the secret services put into practice a chameleonic thinking,

attracting on their side the most important representatives of the state, either by means of

solicitude and professionalism, or by the willingness to protect their own interests. In fact, there

was an almost symbiotic connection between the heads of the Romanian secret services and the

leaders of the state, a connection from which each sought to obtain the most, according to the

way in which their theoretical and practical training was achieved, respectively the elements of

security conduct that characterized the whole system.

In this chapter, based on the analysis of original sources, I have also highlighted some

unpredictable elements in the collaboration between the intelligence services and the head state

structures or other similar organizations, such as the fact that the Abwehr provided the Secret

Intelligence Services (SIS) with a list of all the Soviet agents in Romania, shortly after the

55

signing of the Ribbentrop-Molotov Pact. The Intelligence Service found its salvation on account

of the information sent by SSI regarding the fact that the secret talks between Germany and the

USSR were likely to affect the world order, respectively the French based their knowledge of the

German military intentions only on information obtained from the collaboration with the

Romanian services.

It is worth mentioning that in the last subchapter of the first chapter, I have briefly

presented some distinct / niche informative structures that were remarked in the period

undergoing the historical investigation, such as The Delta Intelligence and Safety Service, The

Informative Group led by Vasile Chilian or The Mobile Echelon.

In the second chapter of my paper I have aimed to reveal the overall problem the

Romanian intelligence officers and agents had to face, trying to manage it in an efficient way,

especially from the belligerent position of our country, in the interest of defending and

promoting Romanian values and interests. On the basis of this reasoning it was imposed (another

novelty of the work, both conceptual and informational) the delimitation and explanation in

relation to the source of aggression of some forms of classical and / or asymmetrical secret

warfare which the informational structures had to fight with both externally (attempts to attack

some political leaders and military capabilities, negative propaganda, intoxication, sabotage, and

subversive actions) and internally (by fighting against dubious affairs).

Obviously, if the elements of the actual wartime operation were subjected to attention and

analysis, the specific elements of the pre-conflict counterintelligence training were also

investigated, so that original concepts and actions were discovered: forms in the establishment of

safety centers, border organization or the creation of external camouflaged bases in the form of

enterprises or affairs by means of which the espionage activity could be continued during the

war.

In this chapter, I have also underlined some positive aspects regarding the involvement of

the Romanian secret structures in the key moments of the military operations, a special attention

being given to the moment of August 23, 1944, which I have presented as a major political error,

based on the confessions of some informative leaders,. The archive information and those

leaders` statements confirmed that SIS head representatives were involved in the development of

this action in various manners. They either participated actively in the preparation of the

moment, managing the ineluctable reprisals of the Germans resulting from its consumption, or

attempted to develop particular structures, formed by true patriots, which aimed to counteract the

operations taken by the Soviets in Romania.

56

While the first four subchapters of the second chapter are elaborated from a historical

perspective, interpreting the facts of the past, the last subchapter, referring to the action failures,

unveils the author's opinion regarding the conceptualization of mistakes in thought and action so

that their presentation represents a subject of analysis and reflection. In this category of action

failures (absolute novelty in historiography) I have included the brutal actions organized by the

communists against people and informative institutions in order to impose a model in a society

that traditionally rejected the eastern ideological influences. In support of this assertion, foreign

actions were analyzed, delimitated and conceptualized also through the ideological and

organizational resistance of traditional intelligence services in relation to them - measures

presented in antithesis as formulas of administrative protest. The analysis was extended also

from the perspective of defining a typology of actions, thus describing measures of a legislative

nature, at the level of collective mentalities, on the identity-nationalist line, respectively on the

operational-partnership line.

Within the third chapter of the thesis, according to the mobile that influenced their

connection with the intelligence services and the achievement of the national safety objectives

(on the basis of which the nature of the tasks entrusted to them could be interpreted), I have

theorized the types of informers who acted in that period, respectively the elite of the secret

services, in this case the special agents who were entrusted to work with informants. In spite of

the fact that there was not a database on the identity of the informants, I have also included

illustrative examples for each category, some results being completely unpredictable.

Other aspects, which were subjected to critical examination only in some literary works

and whose real value is presented in the third chapter of the doctoral thesis, are those related to

the possible collaboration of Maria Tănase, an atypical informant, with the intelligence services

of that period of time (SIS, Deuxieme Bureau, Abwehr, SOE). In support of the premises of this

collaboration, I have included some pros and cons of the matter, based on archive sources and

confessions (published both in the media and in memorial works) of some people who were

close to the great artist. Last but not least, I have revealed the personalities of the 13 opponents

to the communist regime who were arrested on July 1, 1954 by representatives of the C Service

within the Ministry of Internal Affairs, on the background of their work on the Eastern Front and

their internal contributions against the communist movement, under the Soviet influence.

Conclusions

In the hard times of the two world wars the Romanian intelligence structures realized

from the start that any decision they took, especially during the campaign, had to be be well

57

founded on the most accurate information about the enemy. This objective was difficult to reach

without a strict counterinformative and moral conduct of the employees, respectively without the

development of institutional capabilities in order to penetrate the services and areas of interest of

both potential enemies and allies.

Thus, although at the beginning of the first world confrontation, the residual vicissitudes

of the Romanian society (which put a mark even on the behavior of the state leaders) disrupted

the achievement of such desiderata, they did not delay, due to the ability of some informative

leaders, the appearance and development of incipient forms of intelligence structures, whose

purpose was to serve the national interest first and foremost. The dynamics of the international

security environment required that Romania manifest itself and assume the principles governing

the European security agenda, aspects that the Romanian informative nymphs understood in due

time.

Their operational successes, based on extreme secrecy and elements of precise actional

security, ensured the legitimacy required for their officialisation, and revealed the necessity of

their existence. However, at this stage, in spite of having good intentions, being permanently

aware of what they needed in their field of activity, and endowed with a fertile imagination in

designing the organization and the theoretical foundation, their chosen mission was affected by

the lack of national experience and by the changes in the global information hegemony, when

Europe lost its supremacy.

The period between the two world wars, and particularly the first part of the Second

World War represented for the Romanian intelligence services a time of undercovered activity,

the ultimate goal being to adhere to a series of rules of international conduct that would allow at

first the peaceful development of Romania and later the territorial integration of the state.

Subsequently, during the World War, structures of this type were positively adapted to various

stages of military operations, providing continually and on the basis of good-natured

professionalism, valuable information about the intentions and imminent future acts whose target

was our country.

In the preamble of the military confrontations, the threats in the informative trenches

were connected to common forms of work (attempted attacks or dubious affairs according to

some foreign interests), while after the engagement of Romania as a belligerent, they got

complex subversive contours which were meant to cancel, affect or even take control of the

politico-military and economic mechanisms protecting the Romanian state. There were lots of

opponents from both military groups involved, independently or conjointly, as allied or

58

conjunctural enemies, internally or externally, who were subjected to military objectives,

political, ideological, mental or economic attacks.

On the line of their counteracting, operative successes were most often recorded as a

result of the increased vigilance and professionalisation of controlling through monitoring,

special capacity for institutional adaptation, loyal attitude within the institutional cooperation

mechanisms related to the informative community (aiming to increase efficiency and operability,

eliminate superpositions and avoid dissemination of available information resources),

respectively the correct offensive and asymmetric measures taken.

At the same time, the internal climate was not neglected, and an efficient struggle was

directed against counterpropagandism, spreading of ideological currents, forms of social and

civic manifestation governed by external values or even against third parties aiming to take

control over national economic capabilities.

Obviously, the success of these organizational policies (meant to know the sources in

which the threats to the state of domestic security and to the military-union objectives of our

country could emerge in all their forms) was difficult to be be achieved without a good technical

apparatus, which had to be faultless, flexible, and aligned with the informative requirements and

rigors during the war. Although in the periods of relative peace and at the onset of the military

confrontations, the intelligence officer did not have to carry out activities that exceeded the daily

routine (such as knowing the extraprofessional life of potential evildoers, observing the military

activity of the opponents in the proximity of the border, etc.), the moment Romania assumed its

belligerent status imposed the development and the immediate manifestation of new and perfect

operative skills (due to propagandistic, influential, and anticipatory informative dissemination

needs), which were meant to ensure the sustainability of the politico-military and economic

mechanisms for protecting the Romanian state.

These skills could be set up only by means of a developed agency and by

professionalizing it, so that Romania would be protected by having an informational advantage,

irrespective of the adversary to whom the services were supposed to report. In order to put into

practice this action axiom, the secret structures initiated the permanent organization, reforming

and directing the informers to various branches and objectives (military knowledge, maintaining

the politics outside the extremist thinking deviations, ensuring the economic capabilities,

preserving the spirits favorable to the military implications, etc.), the resulting knowledge being

of an unimaginable precision, being highly appreciated by other services and partners of the

intelligence products.

59

In conclusion, the Romanian intelligence structures, under the direction of their leaders,

were capable of organizing themselves in relation to their allies or conjunctural opponents,

having a decisive contribution in avoiding our destruction as a nation or conversion into a space

of experiences. It can also be concluded that the decisional factors in Bucharest could not call

upon the absence of information in substantiating some effective decisions to defend the borders

of Great Romania. It was the king's indecision (unworthy of his sovereign position) to follow his

own path, as well as his lack of reaction to the informative documents received from the

intelligence structures which undoubtedly caused the destruction of national unity. On the other

hand, the similar political shortsightedness and lack of reaction proved by some national leaders

with regard to some ideological transformations (already reported by the intelligence structures)

undoubtedly led to the consolidation of the territorial rapture and the removal from the historical

stage of the traditional Romanian intelligence service, which was unfortunately replaced by a ill-

fated copy of the Soviet model, serving as a means and instrument for the implementation and

consolidation of the communist regime in Romania.

60

CV ENG..

PERSONAL INFORMATION

Alexandru Iordache

Nicolae Iorga, nr. 1, bloc 4, scara B, etaj 3, ap. 36, Târgoviște ,Romania

0767.450.940

romanian_special_kid@yahoo.com

Sex Male | Date of birth 17/09/1986

PROFESSIONAL EXPERIENCE

10/2009–Present Intelligence Officer

U.M. 0724 Târgoviște, Romania

Activities and responsibilities as stated by Law 51/1991

02/2009–08/2009 Sales Agent

S.C. Terra Marketing Rib 2003 Târgoviște, Romania

Marketing and advertising of sanitary products; finding new clients and signing delivery contracts with

them

10/2008–01/2009 Financial Adviser

Citi Financial Bucharest, Târgoviște Agency, Romania

Counselling for obtaining personal credits and / or financial cards, finding new clients as well as

keeping appropriate and amiable relationships with existing clients, finding new partners, negotiating

and signing new contracts with the main commercial societies in Dâmbovita county.

EDUCATION AND TRAINING

10/2015–Present Ph.D. candidate in History Doctorate

The University of ”Valahia” in Târgoviște, Romania, Doctoral School of Economics and

Social Studies

61

Main subject: Methodology of research and academic writing. Applications in the History of the 20th

century.

Professional competence acquired: critical and affable opinion, result-centred orientation, pro-active

attitude, responsibility, constant interest in the improvement of individual activity.

10/2009–01/2011 Master in Intelligence and Military Studies Master

” Mihai Viteazul” National Academy of Intelligence, Bucharest, Romania

Main subjects: International Connections, Political Sociology, Geopolitics and Security, History of the

Romanian Secret Services, Bioterrorism.

Professional competence acquired: efficiency, flexibility in solving working situations, teamwork

abilities, innovation, adaptability.

10/2008–07/2011 Master in ’’The Unity of European History’’ Master

The University of "Valahia" in Târgoviște, Romania, The Faculty of Social Studies

Main subjects: Principles and methods in the study of the contemporary age, International

Connections and European Unity, Political and European Groups in the 20th century.

Professional competence acquired: organization-planning, analysis-synthesis, abilities in the archive

and scientific research, accuracy, analytical and creative thinking.

10/2005–07/2008 University degree in History Licence

The University of "Valahia" in Târgoviște, Romania, The Faculty of Social Studies

Main subjects: History of Collective Mentalities, History of European Integration, History of Northern

and Baltic Europe in the Modern and Contemporary Ages.

Professional competence acquired: Speaking Abilities (oral and written), analytical and research

abilities, interpersonal management.

09/2001–06/2005 Form teacher-nursery school teacher Pedagogic Institute

”Constantin Cantacuzino” National College in Târgoviște, Romania

Main subjects: General Pedagogy, Psychology, Romanian Language and Literature, Compared

Literature, Latin, Informatics, Library Science.

Professional competence acquired: Didactical and Educational Abilities.

PERSONAL COMPETENCE

Native Language Romanian

62

Foreign Languages UNDERSTANDING SPEAKING WRITING

Listening Reading Conversation Abilities Oral Discourse

English C1 C1 B2 B2 B2

Certificate of Linguistic Competence granted by The University of ”Valahia” in Tărgoviște, Faculty of Political

Sciences, Languages and Communication – The Language Department (nr. 6176/02.10.2015)

French B1 B1 A2 A2 B1

Levels: A1 and A2: Elementary user - B1 and B2: Independent user - C1 and C2: Experimented user

Communication Skills - open-minded, empathic and communicative character – abilities acquired during the attendance of

pedagogical institute and teaching practice (which imposed a particular accuracy in assuring a

superior quality of the teaching process, especially in the case of very young learners);

- good persuasive abilities acquired while working in the private enterprise.

Abilities acquired at the present

working place

- training and forming new employees – mentor responsibilities;

- negotiating skills, fast ability of understanding and emphasizing the essential of a situation/context as

well as making the most of it;

- responsibility, discretion, seriousness and constructive ambition; specific competence for the military

background.

Digital Competence SELF-EVALUATION

Information

processing Communication

Content

creation Security

Problem

solving

Experimented user Experimented user Experimented user Experimented user Independent user

Digital competence – Self-evaluation grid

Driving licence B category

FURTHER INFORMATION

Member of the National Association of Balkan and Slavonic Studies

Activities within ”Grigore Gafencu” Centre of History and Cultural Heritage Research;

63

Participant in the systematic archaeological digging activities at Bordușani-Popină site;

Participant in the national sessions of communication and school olympiads (3rd prize at The National

Olympiad of Pedagogy and Psychology, Galați 2003, organized by ”Costache Negri” Pedagogical

Institute);

Graduate of the psycho-pedagogical module – 1st level (2008) , organized by The Department for

Training the Teaching Staff within The University of ”Valahia” in Târgoviște;

Graduate of the post-university course ”The Continuous Training of Mentors”, organized by ”Mihai

Viteazul” National Academy of Intelligence in Bucharest, 18-22 April 2016;