cuprins - anpmarpmag.anpm.ro/upload/50601_raport de mediu viisoara.pdf · anexa 3 copie după...

S.C. ENERGO – MEDIU S.R.L. Buzău Raport de Mediu R-EIM-06-182/10.12.2007 of 165 Plan Urbanistic General, comuna Viişoara, jud. Teleorman

CUPRINS

1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale PUG. Relaţia cu alte planuri 3

2. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei probabile în situaţia neimplementării PUG 24

2.1. Apa 41

2.2. Aerul 47

2.3. Solul 49

2.4. Geologia subsolului 54

2.5. Biodiversitatea 55

2.6. Radioactivitatea 66

2.7. Zgomotul 66

2.8. Sanatate umana 66

2.9. Peisaj 71

3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibile a fi afectate semnificativ 73

4. Probleme de mediu existente 97

5. Obiectivele de protecţie a mediului relevante pentru PUG 101

6. Potenţiale efectete semnificative asupra mediului 123

7. Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context transfrontalieră 134

8. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa orice efect asupra mediului al implementării PUG 134

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese 141

10. Măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării PUG

143

11. Rezumat fără caracter tehnic 146

12. Bibliografie 165


PIESE DESENATE ŞI ANEXE

Planşa 1.1. Plan de încadrare în teritoriu

Planşa 1.2. Situaţia existentă

Planşa 2.1 Reglementări urbanistice

Planşa 2.2. Reglementări urbanistice – Alimentare cu apă

Planşa 2.3. Reglementări urbanistice – Reţele electrice

Planşa 2.4. Reglementări urbanistice – Reţele de canalizare menajeră

Planşa 3. Regimul juridic şi circulaţia terenurilor

Anexa 1 Procesul Verbal al sedintei grupului de lucru din 28.01.2010

Anexa 2 Poziţionarea punctelor de colectare a deşeurilor

Anexa 3 Copie după Buletinul de Analiză fizico-chimice pe probe de apă prelevată de la o fântână existent pe teritoriul comunei emis de DSP Teleorman

Anexa 4 Distanţele minime de protecţie sanitară (copie după Ordinul MSP 1 028/2004)

Anexa 5 Copie după Adresa 1824/23.03.2009 - distanta minima de protectie de la statia de epurare la prima locuinta

Anexa 6 Copie după Anexa 1 din HG nr. 567/2006 privind modificarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare NTPA-013, aprobate prin HG nr. 100/2002

Anexa 7 Parametri de calitate ai apei potabile (copie după Anexa 1 din Legea 311/2004)

Anexa 8 Indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor

Anexa 9 Valorile-limită de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi urbane care sunt evacuate în receptori naturali

Anexa 10 Lăţimea zonelor de protecţie în jurul lacurilor naturale, lacurilor de acumulare, în lungul cursurilor de apă, digurilor, canalelor, barajelor şi a altor lucrări hidraulice (copie Anexa 2 din Legea Apelor)

Anexa 11 Zone de protectie pentru infrastructura de imbunatatiri funciare

Anexa 12 Zone de protectie retele electrice

Anexa 13 Zone de protectie pentru retele de gaze naturale


1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PUG PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI

Primaria comunei Viişoara, in calitate de coordonator de “norme” de reglementare a activitatii in constructii in plan local, a comandat proiectantului realizarea Planului Urbanistic General. Prin comparatie cu Planul de Amenajare a Teritoriului Judetului Teleorman, care constituie norma la nivelul judetului, Planul Urbanistic General, prescurtat in continuare PUG, reprezinta norma la nivel de comuna (unitate administrativ-teritoriala).

PUG are drept scop, stabilirea prioritatilor reglementarilor de urbanism aplicate in utilizarea terenurilor si realizarea constructiilor pe teritoriul localitatilor componente ale comunei.

Planul urbanistic general si Regulamentul local de urbanism aprobate constituie documentatiile pe baza carora se vor elibera Certificatele de urbanism si Autorizatiiile de Construire pe teritoriul administrativ al comunei.

In vederea emiterii Avizului de mediu de catre Agentia Regionala pentru Protectia Mediului (ARPM) Pitesti pentru PLAN URBANISTIC GENERAL al comunei Viişoara, judeţul Teleorman, a fost demarata procedura in conformitate cu Directiva EU 2001/42/EC privind evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului, transpusa in legislatia romaneasca prin HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe.

Prin Raportul de Mediu s-au identificat, descris si evaluat, potentialele efecte semnificative asupra mediului ale implementarii PUG, precum si masurile de reducere a acestora în vederea încadrarii în prevederile legale, luând în considerare obiectivele si aria geografica de amplasare.

Aprobarea planului urbanistic general (P.U.G.) reprezinta prima etapa in determinarea dezvoltarii urbanistice a comunei, insemnand acceptul « de amplasament » al populatiei si totodata accesul, precum si modernizarea utilitatilor existente in zona.

In programul de dezvoltare al localitatilor, pentru aceasta zona, se prevede, in special, dezvoltarea constructiilor de locuinte si de servicii sau agro-industriale, cu funcţiunile complementare aferente, precum şi completarea si modernizarea echiparii tehnico-edilitare şi a căilor de acces, existente.

Raportul de Mediu pentru PUG are ca obiect studierea urmatoarelor probleme majore : - disfunctionalitati si prioritati de interventie atat in teritoriu cat si in cadrul intravilanului satului; - zonificarea functionala a localitatii si circulatia terenurilor in functie de regimul juridic al acestora,

printr-un sistem de reglementari si servituti adecvate; - potentialul economic al comunei, volumul si structura potentialului uman, resursele de munca; - organizarea circulatiei; - echiparea tehnico-edilitara; - realizarea, protectia si conservarea mediului; - conditii si posibilitati de realizare a obiectivelor de utilitate publica.

In urma studiului si a propunerilor de solutionare a acestor categorii de probleme, raportul de mediu ofera instrumentul de lucru necesar urmaririi aplicarii prevederilor din P.U.G.

P.U.G. a fost elaborat in deplina concordanta cu urmatoarele planuri, programe, documente:

A. DOCUMENTE EUROPENE elaborate si semnificative în domeniul amenajarii teritoriului: - 1995 – Programul comunitar INTERREG IIC, lansat de UE si destinat în principal

amenajării teritoriului transnaţional a oferit suport pentru alocarea fondurilor de asistenţă UE pentru preaderare. Acestea sunt corelate cu obiectivele spaţiale urmărite prin programele


PHARE, ISPA (Instrumente de Politici Structurale pentru Preaderare) şi SAPARD (Program de Acţiuni Speciale de Asistenţă pentru Preaderare în domeniul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale).

- 1999 – „Perspectiva Dezvoltării Spaţiului European” (ESDP), adoptata la Potsdam, în mai 1999 la Conferinţa Informală a Miniştrilor responsabili cu Amenajarea Teritoriului Uniunii Europene. Scopul ESDP este de a contribui la dezvoltarea echilibrată şi durabilă a teritoriului UE, acordându-se o atenţie sporită politicilor de dezvoltare spaţială a teritoriilor din afară graniţelor actuale sau viitoare ale statelor membre. UE a elaborat în anul 2006, în cadrul programului intitulat INTERREG III, o serie de studii sub coordonarea ESPON (EUROPEAN SPAŢIAL PLANNING OBSERVATION NETWORK) care constituie baza amenajării spaţiale a UE.

Documentul introduce următoarele principii ale politicilor de amenajare durabilă a teritoriului:

i. Promovarea coeziunii teritoriale prin dezvoltarea socio-economică echilibrată şi ameliorarea competitivităţii,

ii. Promovarea acţiunilor de dezvoltare angrenate de funcţiunile urbane şi de îmbunătăţirea relaţiilor rural-urban,

iii. Promovarea condiţiilor mai echilibrate de accesibilitate, iv. Dezvoltarea accesului la informaţii şi cunoştinţe, v. Reducerea prejudiciilor provocate mediului,

vi. Valorificarea şi protecţia resurselor şi patrimoniului natural, vii. Valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare,

viii. Dezvoltarea resurselor energetice cu conservarea siguranţei, ix. Promovarea turismului calitativ şi durabil, x. Limitarea preventivă a efectelor catastrofelor naturale.

B. DOCUMENTE INTERNAŢIONALE: - AGENDA 21 care a fost adoptată la Summit-ul de la Rio în 1992 si care include recomandări

de direcţii şi programe de acţiune cu impact asupra meniului, urmărind ca finalitate realizarea dezvoltării durabile a colectivităţilor. Unele referiri cuprinse în acest document au impact direct asupra modului de utilizare a terenului. Capitolul 7. Promovarea dezvoltării durabile (DD) a aşezărilor umane formuleaza principalele orientari de dezvoltare dupa cum urmeaza: - promovarea planificării şi managementului durabil al utilizării terenului, - promovarea asigurării integrate a infrastructurii legate de protecţia mediului: apă,

salubritate, canalizare, deşeuri solide, - promovarea unor sisteme conforme cu principiile DD pentru producerea şi transportul energiei, - planificarea spaţială şi managementul aşezărilor umane din zonele ameninţate de dezastre, - promovarea activităţilor de construcţii în acord cu exigenţele DD; - conservarea spaţiilor deschise, - descurajarea extinderii urbane excesive, - gestionarea terenurilor agricole.

- PROGRAMUL DE MANAGEMENT URBAN AL BĂNCII MONDIALE (1994), componenta „Managementul urban şi mediul” conţine lucrarea „Consideraţii cu privire la utilizarea terenului şi managementul urban ecologic”.

În consecinţă, se propune o strategie integrată privind managementul terenurilor care este orientată pe următoarele direcţii: - Realizarea echilibrului între protecţia mediului şi dezvoltarea urbană,


- Protejarea resurselor funciare sensibile, - Gestionarea zonelor expuse la riscuri, - Protejarea resurselor culturale, - Conservarea spaţiilor deschise, - Descurajarea extinderii urbane excesive, - Gestionarea terenurilor agricole.

Pentru implementarea acestei strategii se consideră necesare o serie de politici şi instrumente pentru îndrumarea şi motivarea comportamentului adecvat al actorilor, între care unele sunt legate de asigurarea infrastructurii, informarea şi instruirea populaţiei.

- AGENDA HABITAT, document al Comisiei ONU pentru Aşezări Umane, semnat la Istanbul în 1996, focalizat pe problematica aşezărilor umane înglobând aspecte din diferite sectoare cum ar fi: politici guvernamentale, protecţia mediului, gestiunea mediului construit etc.

- DIRECTIVE ALE COMISIEI ECONOMICE ONU PENTRU EUROPA PRIVIND ADMINISTRAREA BUNURILOR FUNCIARE, document care a fost publicat în 1996 de către Comisia Economică ONU pentru Europa, care are ca premise câteva principii foarte clare şi la obiect între care: - Terenul şi informaţiile referitoare la acesta sunt resurse a căror gestiune este necesară

pentru creşterea economică. - Indiferent de măsura implicării sectorului privat nu se poate asigura dezvoltarea durabilă

dacă statul nu îşi asumă gestiunea informaţiilor în ceea ce priveşte proprietatea, valoarea şi modul de utilizare a terenurilor.

Documentele care au fost menţionate mai sus întemeiază cooperarea la scara Uniunii Europene. Statele membre au adoptat următoarele categorii de teritorii şi de obiective şi opţiuni

politice pentru dezvoltarea spaţială a Europei: 1. zone metropolitane, 2. zone urbane policentrice (cu densităţi ridicate şi scăzute), 3. zone rurale urbanizate (rural accesibil), 4. zone rurale (rural inaccesibil), 5. zone periferice.

Zona PUG se incadreaza in categoria “zona rurale urbanizate (rural accesibil)”.

Obiectivele PUG respectă urmatoarele Planuri si Programe nationale:

- Planulul National de Dezvoltare 2007 – 2013. În vederea atingerii obiectivului global şi a obiectivelor specifice pentru perioada 2007-2013, măsurile şi acţiunile avute în vedere sunt grupate în cadrul a şase priorităţi naţionale de dezvoltare: 1. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere, 2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport, 3. Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului, 4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii sociale şi întărirea

capacităţii administrative, 5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol, 6. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării.

- Legea nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa, modificată de Legea nr. 20/2006, stabileşte listele de priorităţi în realizarea lucrărilor


care privesc resursele de apă.

Din acest punct de vedere comuna este amplasată în următoarele zone: - Bazine hidrografice cu resurse interioare specifice mai mici decât media pe ţară, sub 50 % din

resursa interioară medie care necesită lucrări prioritare de gospodărire a apelor în vederea creşterii resurselor specifice a acestor bazine. Zone cu resurse de apă subterană cu vulnerabilitate ridicată care necesită măsuri prioritare de protecţie,

- Suprafeţe existente amenajate cu lucrări de irigaţii şi desecări în sisteme de peste 1 000 ha, suprafeţe propuse pentru reabilitare prioritară pe termen scurt şi mediu.

- Strategia nationala de management al riscului la inundatii, aprobată prin HG nr. 1 854/2005, si HG nr. 1 286/2004 privind aprobarea Planului general de masuri preventive pentru evitarea si reducerea efectelor inundatiilor.

- Redimensionarea ecologică şi economică în sectorul românesc al Luncii Dunării Inferioare (REELD) program aprobat prin HG 786/18.09.2006.

Programul are ca scop fundamentarea ştiinţifică şi tehnică a priorităţilor din planul de management al riscului la inundaţii pe sectorul românesc al luncii Dunării şi are ca obiective prioritare: - Reconsidererarea liniilor de apărare a localităţilor împortiva inundaţiilor. Soluţiile adoptate vor

apăra atât localităţile cât şi obiectivele economice limitrofe, zonele de păşunat; - Renaturarea unor incinte îndiguite în vederea creării de zone umede de interes conservativ de

importanta internationala conform Conventiei de la Ramsar, SCI / SPA, prin care se urmăreşte: - Reintegrarea în circuitul hidrologic natural, - Restaurarea funcţiilor naturale specifice zonelor umede – hidrologică, biogeochimică şi

ecologică, - Restaurarea echilibrului hidrologic şi economic, - Refacerea unor noi habitate pentru peşti şi păsări, - Dezvoltarea activităţilor tradiţionale de pescuit, păşunat, recoltat resurse vegetale,

ecoturism; - Evaluarea pretabilităţii incintelor amenajate pentru activităţi economice în vederea

redimensionări acestora ca incinte mixte agricole / poldere pentru stocare apă, avându-se în vedere: - Reconsiderarea activităţilor economice din incintele îndiguite în funcţie de raportul cost /

beneficiu pentru investiţii şi întreţinerea digurilor de apărare şi a celorlalte construcţii hidrotehnice existente,

- Stabilirea regimului de inundare dirijată la ape mari care pun în pericol sistemele de apărare. Conform proiectului sunt propuse pentru reamenajarea Luncii Dunării pe sectorul romanesc

următoarele scenarii hidrologice: - inundarea în regim natural a tuturor incintelor agricole din Lunca Dunării (vezi Fig. 1.1.), - renaturarea unor incinte agricole combinat cu stocarea de apa în alte incinte agricole (vezi Fig. 1.2.).

În zona comunei este vizată incinta: - (11) Seaca – Vânători – Suhaia - Zimnicea, S = 14 161 ha.

- Hotărârea de Guvern nr. 446/16.05.2007 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investitii prioritare din infrastructura de mediu - poz. 84 Regularizarea râului Călmăţui având ca bază legală Hotărârea de Guvern nr. 1247/19.09.2006 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investitii cuprinse în Proiecte ale MMGA finanţate din credite externe rambursabile.

Fig. 1.1. Scenariu hidrologic considerând toate incintele agricole din Lunca Dunării inundate în

regim natural („floodplains”)

Fig. 1.2. Scenariu hidrologic combinat („renaturare + stocare”) pe baza indicatorilor de eficienţă

nării

- PO MNational de Dezvoltarea 2007-2013” Protejarea si imbunătăţirea calităţii mediului”. Obiectivele PO u- Imbunatatirea accesului la infrastructura de apa, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa

- Am calitatii solului, prin imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea

- Pro itatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea implementarii

şi a raportului cost / beneficiu pentru toate incintele agricole din Lunca Du

S ediu - Planul Operational Sectorial de Mediu - care dezvolta Prioritatea 3 a Planului

S s nt:

si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in 2015; eliorarea

numarului de zone poluate istoric in minimim 30 de judete pana in 2015; tectia si imbunatatirea biodivers

retelei Natura 2000; - Reducerea riscului la dezastre naturale, prin implementarea măsurilor preventive in cele mai

vulnerabile zone pana in 2015.



identificat următoarele axe prioritare: - Axa prioritară 1 – Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată;

management integrat al deşeurilor şi

rioritare

tecţia

- PDR -judeţele Gregenerarea

Obi ti

2. Cre giunii, 3. De l tă a comunităţilor rurale, 4. Cre r egiunii.

Pla l stituie „co u

ătoarele măsuri: luzând

ciale, şi facilitarea accesului la

lui, etice,

- tăţirii

r existente,

-

În vederea atingerii acestor obiective, s-au

- Axa prioritară 2 – Dezvoltarea sistemelor de reabilitarea siturilor contaminate;

- Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea sistemelor municipale de termoficare în zonele pselectate;

- Axa prioritară 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru pronaturii;

- Axa prioritară 5 – Dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc;

- Axa prioritară 6 – Asistenţa Tehnică.

Planul de Dezvoltare pentru Regiunea Sud Muntenia 2007 – 2013 din care fac parte iurgiu, Teleorman, Calarasi, Ialomiţa, Prahova, Dâmboviţa si Argeş are ca scop

economică şi socială a regiunii.

ec vele strategice pentru implementarea PRD sunt: ea nivelului de competitivitate şi atractivitate al regiunii, 1. Creşter

şterea capacităţii inovatoare şi competitivităţii mediului de afaceri al rezvo tarea economică, socială şi culturală durabilă şi echilibraşte ea stabilităţii sociale şi eficientizarea potenţialului forţei de muncă al rnu de dezvoltare va fi implementat pe baza următoarelor priorităţi cheie, care con

nd cătorii schimbării” şi care sunt orientate spre nevoile specifice de dezvoltare ale regiunii: - Prioritatea 1 – Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale. Având ca obiectiv asigurarea

od de viaţă modern stabileşte urmconditiilor fizice pentru o economie şi un m- Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi portuare, inc

infrastructura şi activităţile de suport a acesteia, - Dezvoltarea utilităţilor, serviciilor publice şi a infrastructurii so- Dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi de telecomunicaţii

serviciile IT, - Extinderea şi modernizarea infrastructurii de protecţie a mediu- Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii energ- Modernizarea şi regenerarea siturilor industriale şi a zonelor urbane, - Reconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural; Prioritatea 2 – Dezvoltarea afacerilor prin asigurarea unui mediu favorabil îmbunăperformanţelor economice ale regiunii. Stabileşte următoarele măsuri: - Dezvoltarea infrastructurii de afaceri, - Stimularea înfiinţării de noi IMM-uri şi creşterea competitivităţii celo- Promovarea inovării, cercetării şi dezvoltării tehnologice, - Stimularea investiţiilor sectorului privat în economia regiunii,

Dezvoltarea infrastructurii turistice şi a activităţilor de sprijin pentru turism, - Creşterea serviciilor de sprijin şi consultanţă pentru IMM-uri, - Promovarea cooperării interne şi internaţionale. Prioritatea 3 – Dezvoltarea rurală şi eficientizarea agriculturii, având ca obiectiv creşterea gradului de participare al comunităţilor rurale şi al agriculturii la economia regiunii;


- rii fizice şi sociale a comunităţilor rurale,

torului agricol şi agro-alimentar, sprijin a Agriculturii,

i economice şi sociale durabile.

- PR

Mincare “o bază pentru acţiunea guvernelor şi administraţiilor locale, a Comisiei

iv

-

- ni, autorităţile locale, ONG-uri, oameni de ştiiţă şi

-

- otecţia Mediului care să identifice acţiunile vării viziunii comunităţii,

ţilor de acţiune pe term ării economice cuprinse în Planul de Dez l

Prinde mediu în funcţie de efectele

Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructu- Diversificarea economiei rurale şi creşterea competitivităţii acesteia, - Diversificarea şi dezvoltarea sec- Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de- Îmbunătăţirea procesării şi marketingului produselor agricole, - Conservarea şi îmbunătăţirea mediului înconjurător al comunităţilor rurale şi protejarea

moştenirii culturale, - Dezvoltarea sectorului de servicii concentrat pe specificitatea mediului rural;

- Prioritatea 4 – Dezvoltarea resurselor umane, prin asigurarea de resurse umane flexibile, capabile şi moderne, necesare susţinerii dezvoltări- Adaptarea continuă şi structurarea sistemului educaţional şi de pregătire profesională în

conformitate cu cerinţele pieţei muncii, - Adaptabilitatea forţei de muncă şi dezvoltarea antreprenoriatului, - Politici active pentru angajare, - Promovarea dezvoltării şi incluziunii sociale.

AM - Planul Regional de Actiune pentru Mediu - al ARPM Pitesti este parte a „Programuluide Acţiune pentru Mediu pentru Europa Centrală şi de Est” adoptat în cadrul Conferinţei

isteriale „Un mediu pentru Europa” desfăşurată în 1993 la Lucerna, Elveţia, document cadru constituie

Comunităţilor Europene şi a organizaţiilor internaţionale, instituţiilor financiare şi a investitorilor pr aţi în regiune” care stabileşte următoarele obiective: - Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în cadrul comunităţii prin implementarea strategiilor de

acţiune concretă, eficientă din punct de vedere al costurilor, - Promovarea conştientizării publice a responsabilităţilor în domeniul protecţiei mediului şi

creşterea sprijinului public pentru strategiile şi investiţiile necesare acţiunii, Întărirea capacităţii autorităţilor locale şi a ONG-urilor în managementul şi implementarea programelor pentru protecţia mediului, incluzând abilitatea acestora în obţinerea finanţărilor din partea instituţiilor naţionale şi internaţionale, precum şi din partea sponsorilor, Promovarea parteneriatului între cetăţeoameni de afaceri, precum şi învăţarea modului de a conlucra în soluţionarea problemelor comunităţii, Identificarea, evaluarea şi stabilirea priorităţilor de mediu pentru care este necesar a se acţiona, pe baza valorilor comunităţii şi a datelor ştiinţifice, Elaborarea unui Plan Regional de Acţiune pentru Prspecifice necesare soluţionării problemelor şi promo

- Satisfacerea cerinţelor ce decurg din legislaţia şi reglementările naţionale în elaborarea Planului Regionale de Acţiune pentru Protecţia Mediului. Scopul PRAM este evaluarea clară a problemelor de mediu, stabilirea priorităen scurt, mediu şi lung, stabilirea corelării dezvoltvo tare Regională cu aspectele de protecţia mediului.

cipalele deziderate ale PRAM sunt: - Identificarea şi stabilirea priorităţilor problemelor/aspectelor

pe care le au asupra mediului, - Transformarea problemelor/aspectelor de mediu prioritare în acţiuni care trebuie întreprinse

de părţile implicate.


- PLAM - Plan Local de Actiune pentru Mediu - judetul Teleorman prin care se stabileste resp s locale pentru a rezolva problemele de mediu din

ea strategiilor de

ublicului şi responsabilizarea acestuia ; etăţeni, reprezentanţii autorităţilor locale, ONG-uri,

i ;

Afap alele aspecte de mediu care afec stemului.

te de mediu: ile,

lematica stării de sănătate a populaţiei în relaţie cu poluarea mediului,

a acţiunilor de mediu specifice comunei din PLAM s-au extras matricele –

făşurate şi cooperarea cu responsabilii de acţiuni. De asemenea, au fost stab

- ional Regional al judetului Teleorman pentru perioada 2007 - 2013 (POR-TR) i

- Optimizarea accesului la Fondurile Structurale.

on abilizarea autoritatilor administratiei publice judet in vederea asigurarii unui mediu adecvat si al unei dezvoltari durabile. PLAM cuprinde, printre altele, următoarele obiective : - Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în cadrul comunităţii prin implementar

acţiune concretă, eficientă din punct de vedere al costurilor ; - Identificarea, evaluarea şi stabilirea priorităţilor de acţiune ; - Promovarea conştientizării p- Promovarea parteneriatului dintre c

oameni de ştiinţă, agenţi economic- Întărirea capacităţii instituţionale a autorităţilor locale şi a ONG-urilor de a coordona şi

ediu. realiza programe de m- Respectarea cerinţelor legislative naţionale. PL M oferă un punct de pornire în dezvoltarea unei comunităţi durabile şi oferă garanţia tului că respectiva comunitate a abordat şi examinat adecvat principtează în mod nefavorabil atât sănătatea umană cât şi sănătatea ecosi

Au fost selectate următoarele categorii de probleme/aspec1. Calitatea necorespunzătoare şi cantitatea insuficientă a apei potab2. Poluarea apei de suprafaţă, 3. Poluarea solului şi apelor subterane, 4. Ape uzate menajere şi industriale, 5. Probleme/aspecte generate de activităţile agricole (cresterea animalelor şi culturi de vegetale), 6. Poluarea atmosferei, 7. Degradarea mediului natural şi construit: păduri, habitate naturale, floră şi faună salbatică,

situri arheologice, monumente naturale şi construite, etc, 8. Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale şi antropice, 9. Prob10. Probleme/aspecte generate de urbanizarea mediului, 11. Probleme generate de gestiunea necorespunzatoare a deşeurilor, 12. Aspecte privind educarea ecologică a publicului, 13. Întărirea capacităţii instituţionale a APM Teleorman. Obiectivele specifice stabilite în cadrul PLAM sunt specificate în cadrul fiecărei matrici plan.

Pentru implementareplan de implementare, prezentate în Tabelele 1.1, ...1.13. în care au fost identificate obiectivele specifice, acţiunile, responsabilii pentru realizarea acestor acţiuni, instituţiile desemnate pentru supravegherea acţiunilor des

ilite sursele potenţiale de finanţare interne şi externe şi termenele propuse pentru realizarea acţiunilor.

Planul Operatcare cuprinde o serie de masuri de reabiliare a unor obiective de sanatate publica si drumurinterjudetene, intrajudetene – comunale. POR-TR a fost aprobat prin Hotărârile de Consiliu Judeţean nr. 30/2006 şi nr. 41/2006 şi prevede pentru comuna ideile de proiecte din Tabelul 1.14. Parte din


realizarea înobiectul

- MA l EuropeAid / 119083 / D / SV / RO – 2003 / RO / 16 / P / PPA / 013 -

za o strategie a dezvoltarii sectoarelor de apa si apa

- rte DC 9 Viişoara – Lisa.

- ă zona de o

Proiectului O/000681 “Conservarea transfrontalieră a speciilor Phalacrocorax pygmaeus

a roşie) în siturile cheie din România şi Bulgaria”

-

ţare din Fonduri ISPA pentru şeurilor în judeţul

ătoarele obiective şi măsuri: it ecologic la Mavrodin, cu o capacitate de 90 000 t/an;

em de compostare la Mavrodin cu o capacitate de 5 000 t/an;

-

Suprafaţa de teren ce face obiectul documentaţiei de faţă este situată în teritoriul administrativ al comunei Viişoara, alcătuită dintr-o singură localitate, Viişoara

Comuna se invecineaza cu urmatoarele teritorii administrative: - la nord – comunele Piatra, Brânceni şi Izvoarele, - la est – comuna Fântânele, - la sud – comuna Suhaia, - la vest – comuna Lisa.

Teritoriul administrativ insumeaza o suprafata de 4 079,00 ha (intravilan + extravilan), din care intravilan suprafata de 171,70 ha.

La data de 1 iulie 2008 comuna avea o populaţie stabilă de 2 311 de locuitori.

acestea se regăsesc şi în Hotărârea nr. 5/2009 privind aprobarea Planului de acţiuni pe anul 2009 pentru judeţul Teleorman a obiectivelor cuprinse în Programul de Guvernare. Poziţiile noi fac

Tabelului 1.15.

STER PLAN - Proiectu04 intitulat "Asistenta tehnica pentru pregatirea proiectelor din domeniul apei potabile si a apei uzate din Romania".

Obiectivul general al proiectului este de a reali uzata astfel incat sa se atinga tintele generale negociate de Romania in perioadele de aderare si

post-aderare.

PROGRAMUL de reabilitare a drumurilor judetene din care face pa

Din Fondurile Uniunii Europene de preaderare următoarele proiecte vizeazco perarare transfrontieră: - Agenţia pentru Protecţia Mediului Teleorman este partener asociat în cadrul

LIFE07 NAT/R(Cormoranul pitic) şi Aythya nyroca (Raţ(GREEN BORDERS).

Programul ISPA (Instrument of Structural Policies for Pre-Accesion), se derulează în baza reglementării nr. 1267/21.06.1999 a consiliului UE şi finanţează proiecte în domeniul transportului şi mediului până la aderarea fiecărui stat candidat.

În judeţul Teleorman, Consiliul Judeţean benimplementarea proiectului „Sistem integrat de management al de

eficiază de Finan

Teleorman” prin care se au în vedere urm- construirea unui depoz- construirea unui sist- utilizarea în siguranţă a nămolurilor de la staţiile de epurare în agricultură.

- PATJ Teleorman.

Strategia de dezvoltare a comunei Viişoara.


Tabel 1.1. MATRICE–PLAN pentru PROBLEMA - CALITATEA SI CANTITATEA APEI POTABILE

Obiectiv specific Acţiune Responsabili Supraveghere cooperare

Termen Surse de finanţare

Actualizarea resurselor de apa potabila din subteran şi calitatea acestora pentru zonele rurale

Consiliile Locale SGA

Consiliile Locale

2007 Finanţare UE, Buget de stat, Buget local,

Realizarea staţiilor de captare şi de tratare a apei potabile în localităţile rurale; identificarea localităţilor rurale ce pot fi deservite de aceleaşi staţii de captare şi tratare a apei potabile în funcţie de resursele de apă existente şi cerinţele de apă

Consiliile Locale

Consiliul Judeţean

2012 (57 localitati)

Finanţare UE, Buget de stat, Buget local,

Asigurarea capacităţii de captare şi tratare a apei potabile în localităţile rurale

Implementarea unui sistem de monitorizare intensiv privind calitatea apei potabile la producător şi consumator

Operatorii sistemelor de

alimentare cu apă potabilă

Consilii Locale

DSP 2004-2012 Finanţare UE, Buget de stat, Buget local,

Realizarea sistemelor de distribuţie a apei potabile în 75 de localităţi rurale

Consiliile Locale

Consiliul Judeţean

2004-2012 Finanţare UE, Buget de stat, Buget local,

Extinderea şi reabilitarea sistemelor de distribuţie a apei potabile existente în 9 localităţi rurale; utilizarea de conducte rezistente la coroziune şi inerte din punct de vedere chimic în raport cu apa.

Consiliile Locale

Consiliul Judeţean

2004-2012 Finanţare UE, Buget de stat, Buget local,

Asigurarea capacităţii de distribuţie a apei potabile în localităţile rurale

Identificarea mecanismelor economice pentru încurajarea investiţiilor publice si/sau private în sistemele centralizate de alimentare cu apă potabilă

Consiliile Locale Consiliul Judeţean

2012 Finanţare UE, Buget de stat, Buget local,


Tabel 1.2. MATRICE –PLAN pentru PROBLEMA – PROBLEME GENERATE DE GESTIUNEA NECORESPUNZĂTOARE A DEŞEURILOR Obiectiv specific Acţiune Responsabili Supraveghere

cooperare Termen Surse de

finanţare Finalizarea proiectului Consiliul Judetean

Teleorman Consiliul

Judeţean, APM 2008 Finanţare UE,

Buget de stat, Buget local

Desfiinţarea depozitelor de deşeuri rurale existente. 83 Consilii locale Consiliul

Judeţean, APM, Consiliile Locale

2007 Buget local, Finanţare UE

Realizarea proiectului ,,Sistem integrat de management al deşeurilor in judeţul Teleorman”.

Monitorizarea post închidere a depozitelor de deşeuri Consiliile locale Consiliul Judeţean, APM, Consiliile Locale

2037 Buget local, Surse externe

Gestionarea (fabricare, recuperare, reutilizare, reciclare) ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje de către agenţii economici şi autorităţile locale conform HG 349/2002 şi Ordinului MAPM 1190/2003

Consiliul Judeţean, APM, Consiliile Locale

2010 Buget de stat, Buget local, Surse Externe

Recuperarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje .

Stimularea agenţilor economici, persoanelor fizice şi persoanelor juridice care colectează selectiv.

Agenţii economici

producători de ambalaje,

Consiliile locale Consiliul Judeţean, APM, Consiliile Locale

2010 Buget de stat, Buget local, Surse Externe

Colectarea selectivă, reciclarea, compostarea şi recuperarea energiei (ex. valorificare în agricultură, producere biogaz)

Consiliul Judeţean, APM, Consiliile Locale

2009 Surse proprii, Surse externe, Buget local

Reducerea cantitatilor de deşeuri biodegradabile depozitate.

Stimularea economică a persoanelor fizice şi juridice pentru colectarea şi valorificarea selectivă

Consiliile locale şi

producătorii deşeuri Consiliul

Judeţean, APM, Consiliile Locale

2009 Surse externe, Buget local, Buget de stat

Valorificarea deseurilor de la statiile de epurare

Utilizarea in siguranta a namolurilor de la statiile de epurare in agricultura.

Detinatorii de statii de epurare si detinatorii de

terenuri

Consiliul Judetean,

Consiliile locale, APM

permanent Surse externe, Buget local, Buget de stat

Reducerea cantitatilor de deseuri de echipamente electrice si electronice

Colectarea deseurilor de echipamente electrice, electronice.

Producatorii si importatorii de echipamente

electrice, electonice

Consiliul Judetean,


2006 – 2008 Surse externe, Buget local, Buget de stat


Tabel 1.3. MATRICE –PLAN pentru PROBLEMA – PROBLEME GENERATE DE GESTIUNEA NECORESPUNZĂTOARE A DEŞEURILOR (urmare)



Reutilizarea, reciclarea si valorificarea deseurilor de echipamente electrice, electronice.

Producatorii si importatorii de echipamente

electrice, electronice

Consiliul Judetean

2006 - 2008 Surse externe, Buget local, Buget de stat

Reducerea cantitatilor de deseuri de echipamente electrice si electronice

Colectare si recuperare a uleiurilor uzate, urmata de valorificarea lor

Agenti economici specializati

Consiliul Judetean,


permanent Buget de stat, Buget local, Finanţare UE

Tabel 1.4. MATRICE –PLAN pentru PROBLEMA PM 0– APE UZATE MENAJERE ŞI INDUSTRIALE

Nu sunt prevăzute acţiuni în cadrul consiliului local comunal.

Tabel 1.5. MATRICE –PLAN pentru PROBLEMA PM 0– POLUAREA APELOR DE SUPRAFATA

Nu sunt prevăzute acţiuni pentru consiliul local Viişoara.


Tabel 1.6. MATRICE –PLAN pentru PROBLEMA PM 0– DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL ŞI CONSTRUIT: PĂDURI, HABITATE NATURALE, FLORA ŞI FAUNA SALBATICĂ



Iniţierea unui studiu ştiinţific privind identificarea şi evaluarea stării de conservare a speciilor de floră spontană şi faună sălbatică de interes ştiinţific din arealele inventariate.

APM

MMGA 2007 Buget de stat Surse externe

Iniţierea şi implementarea unor programe de instruire specifică pentru persoanele implicate în activitatea de inventariere.

APM Consiliul Judeţean

Consilii locale


Iniţierea şi implementarea programului de inventariere a speciilor de floră spontană şi faună sălbatică de interes ştiinţific din judeţul Teleorman, pe baza parteneriatului între autorităţile locale, medii ştiinţifice, ONG-uri, cetăţeni şi alte entităţi interesate.


Consilii locale, ONG-uri


Inventarierea riguroasă a speciilor de floră spontană şi faună sălbatică de interes ştiinţific în judeţul Teleorman

Initierea şi implementarea unor programe specifice pentru constientizarea publicului privind necesitatea protejării şi conservării biodiversităţii prin crearea ariilor protejate.

Consiliile Locale Inspectoratul Şcolar

Custozii ariilor protejate APM

MMGA permanent Buget de stat, Surse externe


Tabel 1.7. MATRICE –PLAN pentru PROBLEMA – POLUAREA SOLULUI ŞI APELOR SUBTERANE



Împădurirea malurilor degradate a cursurilor de apă din judeţul Teleorman cod proiect G4P03P035

Reconstrucţia ecologică şi împădurirea malurilor degradate a cursurilor de apă din judeţul Teleorman. (Bragadiru, Ciuperceni, Lisa, Năsturelu, Piatra, Suhaia, Seaca, Traianu şi Viişoara)

Consiliile locale ale localităţilor situate în zonele

cu maluri degradate


cu maluri degradate

2010 Buget local, Buget de stat, Finanţare UE

Obţinerea unor beneficii din expolatarea raţională a plantaţiilor

Împădurirea terenurilor degradate în judeţul Teleorman Consiliile locale ale localităţilor situate în zonele

cu maluri degradate


cu maluri degradate

2010 Buget local, Buget de stat, Finanţare UE

Proiectarea staţiilor de epuare şi a reţelelor de canalizare Realizarea şi punerea în funcţiune a staţiilor de epurare mecano-biologice în localităţile rurale Realizarea retelelor de canalizare în localităţile rurale

Realizarea staţiilor de epurare mecano-biologice şi a reţelelor de canalizare în localităţile rurale

Implementarea unui sistem de monitorizare a emisiilor de poluanţi din apele uzate în vederea respectării valorilor limită admise de legislaţia de mediu

Consiliile Locale rurale

Consiliul Judeţean

2022 – 44 localitati

rurale

Buget local, Buget de stat, Finanţare UE

Tabel 1.8. MATRICE –PLAN pentru PROBLEMA – POLUAREA ATMOSFEREI

Nu este cazul consiliilor locale din mediul rural.


Tabel 1.9. MATRICE –PLAN pentru PROBLEMA – PROBLEME/ASPECTE GENERATE DE ACTIVITĂŢILE AGRICOLE (CREŞTEREA ANIMALELOR ŞI CULTURI DE VEGETALE)



Utilizarea cu precădere a pesticidelor din clasele de toxicitate III şi IV, cu remanenţă şi efect rezidual scăzut.

Agenţii economici

DADR Incepând cu 2004.

Buget de stat, Buget local, Finanţare UE

Aplicarea dozelor optime cu ajutorul unor utilaje care să asigure o împrăştiere uniformă a pesticidelor şi îngrăşămintelor pe terenurile agricole.

Agenţii economici



Elaborarea şi implementarea unui plan de monitorizare a calităţii apelor subterane pentru zonele vulnerabile şi potenţial vulnerabile

Agenţii economici, DSP, SGA



Diminuarea impactului asupra solului şi apei subterane datorită utilizării pesticidelor în agricultură

Incurajarea aplicării tehnologiilor favorabile unei agriculturi durabile

DADR, Protecţia Plantelor, Agenţii

economici .

DADR

2007 Surse externe, Buget de stat, Buget local

Tabel 1.10. MATRICE –PLAN pentru PROBLEMA – PROBLEME/ASPECTE GENERATE DE URBANIZAREA MEDIULUI



Amenajarea peisagistică de-a lungul arterelor transeuropene şi a celor de acces în oraş cu rol de plantaţii de protecţie

Consiliul JudeţeanC L

APM 2008 Buget local, Buget de stat

Mărirea spaţiilor verzi în localităţi

Realizarea de suprafeţe verzi în interiorul oraşelor şi îmbunătăţirea celor existente

C L APM Consiliul Judeţean

2008 Buget local, Buget de stat

Reamenajarea zonelor de agrement din localităţi

Salubrizarea plantaţiilor îmbătrânite şi refacerea lor cu puiet în zonele de agrement din localităţile urbane

Consiliul JudeţeanC L


2008 Buget local, Buget de stat


Tabel 1.11. MATRICE –PLAN pentru PROBLEMA – ASPECTE PRIVIND EDUCAREA ECOLOGICĂ A PUBLICULUI



Realizarea de materiale informative şi educaţionale APM CJ CL

Inspectoratul Şcolar, ONG

APM 2004 şi permanent

Buget de stat

Iniţierea de acţiuni cu asigurarea participării comunităţii APM Consiliile Locale

Inspectoratul Şcolar, ONG-uri

Consiliul Judeţean

APM

2004 şi permanent

Buget de stat, Surse externe

Informarea populaţiei cu privire la starea calităţii mediului APM


Buget de stat

Organizarea de seminarii, cursuri de instruire pentru cadrele didactice care vor fi formate pentru predarea educaţiei ecologice

Inspectoratul Şcolar

Consiliul Judeţean

APM permanent Buget de stat, Surse externe

Crearea unui sistem eficient de informare şi constientizare a publicului

Realizarea unor materiale de sinteză şi aplicaţii în domeniul ecologiei, protecţiei mediului şi sănătate umană.

APM, DSP

APM, DSP permanent Buget de stat, Surse externe

Îmbunătăţirea calităţii şi conţinutului informational al bazei de date, permiţând accesul tuturor categoriilor de populaţie la informaţia de mediu

APM Instituţiile publice

care deţin informaţii de

mediu

APM permanent Buget de stat Creşterea nivelului de educaţieecologică prin crearea grupurilorexpert în domeniul protecţieimediului

Acordarea de consultanţă şi asistenţă tehnică în domeniul implementării legislaţiei armonizate pentru protecţia mediului

APM


Buget de stat, Buget local,

Finanţare UE Instruirea reprezentanţilor mass-media, în vederea creşterii nivelului de obiectivitate ce trebuie să se regăsească în informaţiile de mediu furnizate populaţiei

APM APM 2004 şi permanent

Buget de stat, Surse externe

Îmbunătăţirea implicării mass-mediaîn informarea corectă şiconstientizarea populaţiei asupraproblemelor de mediu Creşterea numărului de informaţii de mediu furnizate prin

intermediul mass-media APM APM 2004 şi

permanent Buget de stat, Buget local,

Finanţare UE,


Tabel 1.12. MATRICE –PLAN pentru PROBLEMA – ZGOMOT ŞI VIBRAŢII ÎN AGLOMERĂRI URBANE



Monitorizarea zgomotului şi vibraţiilor APM Teleorman Autorităţile administraţiei publice locale

Autorităţile administraţiei publice locale

APM

permanent Buget de stat, Buget local

Punerea la dispoziţia publicului a informaţiilor privind zgomotul ambiental şi efectele sale



Autoritatea pentru Transporturi

permanent Buget de stat, Buget local

Realizarea rutelor ocolitoare în aglomerări urbane Administraţia naţională a Drumurilor

APM Administraţia

naţională a Drumurilor

2015 Buget de stat, Buget local

Realizarea sistemului de monitoring al zgomotului şi al vibraţiilor

Realizarea perdelelor de protecţie (căi de transport şi zone industriale)

Consiliile locale Administraţia Naţională a Drumurilor

APM Consiliile locale

Administraţia naţională a Drumurilor

2007 Buget de stat, Buget local

Tabel 1.13. MATRICE –PLAN pentru PROBLEMA – ÎNTĂRIREA CAPACITĂŢII INSTITUŢIONALE A APM TELEORMAN



Realizarea unei structuri organizatorice adaptata cerinţelor şi compatibile cu celelalte autorităţi de mediu

ANPM APM 2007 Buget de stat, Surse externe

Întărirea capacităţii instituţionale aAPM Teleorman

Crearea de sistem de management de mediu la nivelul agenţilor economici ale căror activităţi au impact semnificativ asupra mediului

APM 2007 Buget de stat, Surse externe

Întărirea capacităţii instituţionale a agenţilor economici în abordarea problemelor de mediu

Realizarea sistemului de automonitoring

Agenţii economici ale

căror activităţi au impact

semnificativ asupra mediului

APM 2007 Buget de stat, Surse externe


Tabel 1.14. MATRICE –PLAN pentru PROBLEMA PM 0– PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE / FENOMENE NATURALE ŞI ANTROPICE

Nu sunt prevăzute acţiuni pentru consiliul local Viişoara.

Tabel 1.14. POR – Teleorman. Propuneri de proiecte pentru comuna Viişoara

Nr. crt.

Titlu proiect

Beneficiar

Domeniu/ /Masura

Obiective

Scop

Localizare

Valoareproiect (Euro)

Stadiu

348 Reabilitarea drumurilor locale aflate in gestiunea autoritatilor locale

Consiliul Local al comunei Viisoara

Prioritatea 1/ masura 1.1/1.1.1.

- reabilitarea ulitelor comunale prin lucrari de pietruire pe o lungime de 30 km;

- deplasare pietonala si rutiera sigura; - facilitati la transport si acces la drumul national; - deplasarea catre puncte turistice;

Comuna Viişoara, judetul Teleorman

1.400 mii idée de proiect

349. Infiintare sistem de gaze naturale in comuna



- retea de distributie gaze naturale, pe o lungime de 30 km

- oferirea unui cost mai scazut pentru incalzirea locuintelor si a institutiilor; - cresterea nivelului de trai al locuitorilor



350 ***

Reabilitare Dispensar uman


Prioritatea 1/ masura 1.2./1.2.1.

- lucrari de renovare a dispensarului uman; - dotarea cu echipamente medicale a

dispensarului; - modernizarea utilitatilor; - dotarea cu medicamente a punctului farmaceutic

- evitarea deplasarii bolnavilor la spitale pentru interventii usoare; - prevenirea si combaterea virusilor


100 mii - idée de proiect


Tabel 1.14. POR – Teleorman. Propuneri de proiecte pentru comuna Viişoara (urmare)

Nr. crt.

Titlu proiect

Beneficiar

Domeniu/ /Masura

Obiective

Scop

Localizare


Stadiu

351 Construirea unei Cantine Sociale



- construirea unei cantine sociale de care sa beneficieze batranii si tinerii cu probleme de abandon, dezavantajati

- asigurarea consumului de hrana calda zilnica pentru batranii si tinerii dezavantajati din comuna;


150 mii idée de proiect

352. ***

Reabilitarea Scolii Generale cu clasele I-VIII si a Gradinitei

Consiliul Local al comunei Viisoara, Inspectoratul Scolar

Prioritatea 1/ masura 1.3/1.3.1./1.3.3.

- construirea unei microcentale pe gaz natural;

- modernizarea grupurilor sanitare, echiparea salilor de clasa cu mobilier pe discipline si dotarea cu carti a bibliotecii scolare;

- dotari cu echipamente IT, copiator- Xerox;

- achizitionarea unui microbuz pentru elevii ce fac naveta la Liceul Piatra

- conditii optime de invatamant, - transportul elevilor la Liceul din alta localitatea - Piatra;


200 mii idée de proiect

353 Reabilitarea Caminului cultural


Prioritatea 4/ masura 4.1.

- reabilitarea caminului cultural prin lucrari de renovare, - reparatii acoperis, dotare interioara cu echipamente etc.;

- ridicarea nivelului cultural si sportiv; - ocuparea timpului liber cu programe constructive;


50 mii - idée de proiect



Nr. crt.

Titlu proiect

Beneficiar

Domeniu/ /Masura

Obiective

Scop

Localizare


Stadiu

364 Alimentare cu apa, canalizare si statii de epurare in 32 de localitati din sudul judetului Teleorman

Consortiu de comune, inclusiv Viişoara,


- realizarea de captari de apa ; - gospodarii de apa in fiecare localitate; - rezervoare de inmagazinare; - statii de tratare a apei; - statii de pompare; - retea de distributie - statii de epurare; - retea de canalizare

- cresterea starii de sanatate a popu-latiei din zona; - realizarea de noi locuri de munca in fiecare localitate; - cresterea potentia-lului economic al zonei; - cresterea nivelului de trai al populatiei; - eliminarea gradului de poluare a solului si a panzei freatice; - realizarea unui sistem centralizat complet de canalizare; - asigurarea unei surse de apa potabila populatiei din mediul rural

Sudul judetului Teleorman




Nr. crt.

Titlu proiect

Beneficiar

Domeniu/ /Masura

Obiective

Scop

Localizare


Stadiu

404. ***

Reabilitarea a 43 de drumuri comunale prin modernizare, printre care şi DC 9

Consortiu de comune, inclusiv Viisoara,

Prioritatea 1/ masura 1.1/1.1.1

- modernizarea acestor drumuri comunale pe o lungime de 293,7 km, care consta in: - fundatie din balast – 25 cm; - piatra sparta – 15 cm; - strat de binder – 8 cm; - strat de uzura de – 4 cm

- crearea de legaturi intre retelele de transport comunal cu retelele judetene si chiar cu cele nationale; - mobilitatea populatiei si a fortei de munca

Judetul Teleorman, pe traseele actuale ale drumurilor comunale propuse

49.000 mii

PF

Tabel 1.15. Proiecte noi pentru comuna Viişoara curpinse în Hotărârea nr. 5/2009 privind aprobarea Planului de acţiuni pe anul 2009 pentru realizarea în judeţul Teleorman a obiectivelor cuprinse în Programul de Guvernare.

Nr. crt. Titlu proiect Beneficiar Valoare proiect (lei)

Termen de finalizare

5.57 Realizare stadion comunal Primăria comunei Viişoara 757 mii 2009 14.16 Înfiinţare poliţie comunitară Primăria comunei Viişoara 180 mii 2009


Pentru derularea procedurii de obtinere a avizului de mediu Primaria Viişoara a transmis solicitari

autoritatilor publice indicate de APM Teleorman privind nominalizarea persoanelor care reprezinta institutia in cadrul grupului de lucru, persoanele nominalizate fiind invitate sa participe la sedinţa, procesul verbal incheiat in urma sedintei fiind anexat prezentului raport de mediu (vezi Anexa 1). În procesul verbal se regasesc punctele de vedere exprimate de reprezentanti, puncte de vedere ce au fost retinute si de elaboratorul Raportului de mediu.

La baza prezentei lucrari au stat Planul Urbanistic General si Prescriptiile specifice zonelor functionale (Regulamentul Local de Urbanism) in forma prezentata de proiectantul general Biroul Individual de Arhitectură Daniel Constantin Foarţă Bucureşti, completat, astfel incat in raportul de mediu este preluată ultima varianta care a fost prezentata grupului de lucru.

2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI

SI ALE EVOLUTIEI PROBABILE IN SITIATIA NEIMPLEMENTARII PUG Scurt istoric

Prima atestare documentara a fost in anul 1594, din timpul voievodului Mihai Viteazul. In perioada epocii comuniste, localitatea, ca de altfel, intreaga zona, s-a depopulat masiv, prin lipsa

veniturilor din proprietatile agricole Evoluţia comunei după 1990

După anul 1990 comuna a intrat într-o perioadă de declin economic şi social. Structura demografică a populaţiei are o tendinţă de îmbătrânire datorată sporului natural scazut şi

migraţiei forţei de muncă. Comuna şi-a păstrat suprafaţa şi limitele teritoriului administrativ şi nu s-a confruntat cu fenomenul

de divizare şi creare de noi comune. Intravilanul nu a fost modificat semnificativ iar terenurile fostelor unităţi agricole nu au fost

parcelate în vederea construirii de locuinţe. După aderarea României la Uniunea Europeană se constată:

- revigorarea investiţiilor în agricultură şi zootehnie unde s-au dezvoltat unitatile agricole cu caracter privat, care au preluat si reabilitat fostele infrastructuri ale unitatilor agricole socialiste,

- o imbunatatire a serviciilor, infrastructurii si aspectului localitatii, constand in: - executarea a o serie de lucrari aferente reabilitarilor de infrastructura atat edilitara cât si de

servicii (reasfaltari, reabilitari de cladiri, reparatii la unitatile de invatamant, etc) , - amplasarea de relee, antene si retele noi de telecomunicatii/cablu/voce-data.

Asezare geografica

Comuna Viisoara este situată în partea de sud a judeţului Teleorman (vezi Fig. 2.1.), pe malul stâng al râului Călmăţui şi malul nordic al lacului Suhaia, la 7 - 8 km faţă de fluviul Dunarea.

Comuna este şi riverană fluviului Dunarea prin două terenuri din categoriile pădure şi păşune pe care le deţine în Lunca Dunării – trupuri - în cadrul unităţii administrativ-teritoriale Suhaia.

Este traversata de DN 51A Zimnicea - Turnu Magurele.

Fig. 2. 1. Harta fizico – geografică a judetului Teleorman. Asezarea geografică a comunei Viişoara

Vatra localitatii este amplasată în partea de vest a teritoriului administrativ. Este de formă alungită de la nord la sud, spre lunca Dunării, fiind limitata la vest de lunca râului Călmăţui.

Coordonatele geografice de identificare sunt: latitudine longitudine Altitudine [m] Comuna

Viisoara 43° 46’ 50” 25° 10’ 15” 20 – 92,6 Relieful

Teritoriul administrativ cuprinde două unitati de relief (vezi Fig. 2.2.) care aparţin Câmpiei Române şi anume: relieful de luncă şi relieful de câmpie.

Fig. 2.2. Judeţul Teleorman. Unităţi de relief



est – est cu alti aluvial al Dunării se con

u, par

ord-sud şi este acoperită cu depozite de loess cu grosimi de 2

proximativ 6o. Spre vest, deasupra sectorului final al văii Călmăţuiului, panta versantului este cea mai blandă, determinată de terasa ingusta na lunca râului Calmatui cu înălţimi de 55 – 60 m.

pitaţii moderate ce cad adesea sub formă de averse şi cu ierni foa

con şi S.

Principalele caracteristici climatice ale zonei, raportate la municipiul Tr. Măgurele, registraza masuratori ale acestora, sunt prezentate în Tabelul 2.1.

T

Relieful de luncă este reprezentat de Lunca Dunării şi Lunca râului Călmăţui. Lunca Dunării se detaşează ca o unitate aparte prin peisajul deosebit. Are o orientare vtudinile sale mai coborâte (19 - 24 m) si o latime variabila. Spre nord, şesul tinuă în lungul Oltului, Călmăţuiului şi Vedei prin luncile joase şi întinse ale acestora. In acest sector, pe cursul râului Călmăţui, s-a format limanul fluviatil Suhaia. Lunca Dunării reprezinta astazi cea mai antropizata unitate a judeţului Teleorman, datorită marilor

lucrări de indiguiri, irigări, prezente şi pe teritoriul administrativ al comunei Viişoara, şi desecări. Lunca râului Călmăţui este mărginită pe ambele maluri de colinele domoale ale câmpiei Boiante din acestea terasate; se află în extravilanul localităţii. Condiţiile geologice, debitul redus şi panta

de curgere determină o albie îngustă şi meandrată a râului şi apariţia a numeroase izvoare de coastă. Câmpia Boianu este formata din trei câmpuri interfluviatile principale, cu latimi de 7 - 18 km:

Vedea - Urlui, Urlui - Calmătui si Calmatui - Olt. Are forma unui pod de câmpie de 85 – 95 m altitudine absoluta (fata de nivelul Marii Negre). Este slab fragmentată, cu suprafata valurită ce se înclină atât de la vest la est cât si pe directia n

0 - 30 m. Prezinta numeroase depresiuni de tasare denumite crovuri sau gavane de mari dimensiuni si este punctata de măguri inalte de 2 – 4 m.

În zona Viişoara interfluviul Vedea – Urlui are o pantă cu orientare ENE-VSV, fiind marcată şi de direcţia reţelei hidrografice a râului Călmăţui. Marginea câmpiei este punctata de o denivelare de 60 – 65 m spre sud către Lunca Dunării cu o panta generala până la a

ce domi Clima

Aşezarea în cadrul României a comunei face ca influenţa circulaţiei maselor de aer puse în mişcare de principalii centri barici ai continentului (Anticiclonul Azoric, Anticiclonul Siberian, Ciclonul Islandez şi Depresiunea Mediteranei) să determine la scară generală şi climatul. Climatul este de tipul continental, cu veri foarte calde cu preci

rte reci, cu rareori cu viscole şi cu frecvente intervale de încălzire, care provoacă topirea stratului de zăpadă şi, implicit, discontinuitatea lui.

Circulaţia generală a atmosferei este caracterizată prin frecvenţa mare a advecţiilor de aer termperat-oceanic din V şi NV mai ales în semestrul cald şi frecvenţa advecţiilor de aer temperat-

tinental din NE şi E, mai ales în semestrul rece. La acestea se adaugă pătrunderile mai puţin frecvente de aer arctic din N, de aer tropical-maritim din SV şi S şi ale aerului continental din SE

cea mai apropiata localitate unde se in

abel 2.1. - R megi ul temperaturilor:

o temperatura medie anuală 11,5 °C o media lunii ianuarie - 2,3 °Co media lunii iulie 23,4 °Co temperatura minimă absolută (24 ianuarie 1942) - 30,0 °Co temperatura maximă absolută (17 august 1952) 41,4 °Co numărul mediu anual al zilelor cu temperaturi sub 0 °C 89,83

- Radiaţia solară anuală 127,5 cal/cm2*an


Tabel 2.1. (urmare)

egi ul precipitaţiilor: o medie anuală 67,9 mmo media lunii februarie 30,8 mmo media lunii iunie 73,5 mmo cantitateao durata medie anuală a stratului de zăpadă 36,3 zileebulozitatea o media 5,5o decembrie o iunie 3,5 miditatea relativă o media anuală în lungul Dunării 76 %o media anuală în

Adâncimea maxima de inghet 0,8 – 0,9 me u vânturilor

za medi 5,2 m/s- N 1,3 % 1,1 m/s- NE 2,2 % 1,8 m/s- E 7,5 % 2,6 m/s- SE 1,2 % 1,0 m/s- S 0,8 % 0,9 m/s- SV 1,4 % 1,5 m/s- V 20,9 % 2,7 m/s

- R m 5

maximă de precipitaţii în 24 ore (5 septembrie 1904) 105,0 mm

- N anuală luncă/terasă 5,0 /

7,7

- U

câmp 72 - 76 %- - R gim l :

o Vite e multianuală la 10 m înălţime 1,3 –

1

- NV 1,5 % 1,6 m/so Frecvenţa anuală a calmului atmosferic 51,8 % < 0,5 m/s

Conform Anexei 4 din Legea nr. 575 / 2001 - Secţiunea a V-a - Zone de risc n

atural, Secţiunea Inu

24 ore . Parametrii meteorologici înregistraţi în perioada 2005 - 2008 la staţia automată Turnu M

cea mai opiata sta prTabel 2.2.

ndaţii, comuna face parte din categoria unităţilor administrativ teritoriale în care, în perioada 1901 – 1997, cantitatea maximă de precipitaţii a fost de 150 ...200 mm în interval de

ăgurele, apr tie de teritoriul comunei, sunt ezentaţi în Tabelul 2.2.

ră med atura m ratura mAn [0C] [0C] [0C]

2005 11,16 34,98 - 22,39 2006 12,51 36,02 - 17,56

Temperatu ie anuală Temper aximă Tempe inimă

2007 16,27 33,50 - 10,58 2008 14,92 36,30 - 15,92

Regimul termic mai ridicat din lunca Dunării faţă de restul teritoriului judeţean, se datorează nu num i latitudinilor şi altitudinilor ceva mai mici decât în jumătatea nordică a judeţului ci şi influenţei apelor de suprafaţă, care contribuie în mod hotărâtor la crearea unui topoclimat specific.

a


- e manifestă sub forma de pod de gheaţă.

-gative asupra solului. Culturile agricole cerealiere pot fi

- pe p

ă circulaţia rutieră; distribuţia zilelor cu ceaţă, în număr anual de 50 – 60,

- pe p-

i endoreice, vegetaţiei şi scăderea nivelului apelor, cu

nsumului, - ploile torenţiale care provoacă inundaţii în luncă, - uce pagube vegetaţiei.

a noastra.

Fenomenele meteorologice deosebite sunt: pe perioada de iarnă: - fenomenele de îngheţ a apei râurilor care s- chiciura şi poleiul, care produc pagube vegetaţiei arboricole,

viscolul, care întrerupe circulaţia rutieră , - fenomenele de îngheţ care au efecte ne

afectate de îngheţ în lipsa unui strat de zăpadă acoperitor erioadele de toamnă şi de primăvară:

- bruma, din a doua parte a lunii septembrie şi până la începutul lunii mai, fenomen in număr anual de 15 –40, produce importante pagube culturilor agricole,

- ceaţa, care perturbeste în general neuniformă, având o frecvenţă mai mare în sezonul rece, erioada de vară: evapotranspiratia potentiala (E=700 mm) se manifesta in raport cu precipitatiile medii multianuale (X=500mm). Sunt elemente determinante in formarea scurgerii lichide superficiale si a râurilor, în raport cu energia de relief redusă, prezenta depozitelor loessoide cu coeficient de infiltratie mai ridicat si a interfluviilor sub forma de câmpuri netede. Scurgerea lichida in văile autohtone are caracter temporar, iar o buna parte din suprafata teritoriului nu participa la acest proces hidrologic, delimitându-se numeroase vă

- seceta prelungită, care poate produce uscarea repercursiuni asupra traficului fluvial şi co

grindina care prod

Riscuri naturale Seismele reprezinta riscuri naturale. Teritoriul judetului Teleorman, si implicit si al comunei este

amplasat sub influenta celei mai active zone seismice - regiunea seismogenă Vrancea, din tarRiscul major în caz de cutremure de pământ este accentuat de existenţa unei situaţii economice care

nu permite luarea unor măsuri eficiente de consolidare a clădirilor cu probleme structurale. Procese geomorfologice actuale şi degradarea terenurilor sunt grupate in zona câmpului

interfluviatil, împreuna cu malurile văilor si fruntile teraselor, pe de o parte, si luncile impreuna cu baltile si albiile minore, pe de o alta parte.

Degradarea terenurilor este legată pe de o parte de excesul de apă şi eroziunile de mal, iar pe de altă parte de acţiunea eoliană asupra solurilor nude, lipsite de vegetaţie.

Fragmentarea reliefului este de 0-2km/km² iar adâncimea fragmentarii este cuprinsa intre 0-20 m. Microrelieful este alcatuit din crovuri, microrelieful versantilor cu torenti, ogaşe, bazine de receptie de tipul hârtoapelor.

Tasarea este favorizata de prezenta depozitelor loessoide, care acopera toata suprafata luncii şi câmpurilor si de lipsa drenajului superficial al apelor provenite din ploi si din topirea zapezilor si este reprezentata prin crovuri. Local, acestea poarta denumirea de gavane sau padini: Gavanul Viisorenilor (circa 200 ha), Găvanul Suhaienilor (circa 150 ha). Modelarea eoliana a determinat aparitia de popine sau măguri, ce au inaltimi de 14 - 16 metri deasupra nivelului câmpiei: (92,6 m ), (65,6 m), (63,6 m ).

Sufuziunea care, se asociaza in moduri variate cu tasarea si este mai bine reprezentata in partile


t mai compact si inclinat, situ

pra malurilor.

rafata apare pe versanti şi pe fruntea terasei văii Călmăţui, procesul fiind mai acc 45o. Materialele des

rafata din luncă.

enajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Unităţi administrativ - teri

ri de teren din Raportul privind starea factorilor de mediu în anul 2008 pub

e. Uscăciunea de vară permite eroziunea eoli

sunt afectate de inundaţii, unde cantitatea de precipitaţii în terval de 24 ore este de 150 - 200 mm. Comuna nu este inclusă în Anexa 5 din Legea nr. 575 / 2001 care

stabileş ative teritoriale din judeţul Teleorman care sunt afectate de inundaţii datorită revă

c nuclear a centralei nucleare de la Kozlodui, Republica Bulgaria, raza i.

Zon , medie şi înaltă tensiun

zona Viişoara

ană în zonă. Conform distribuţiei teritoriale a energiilor regenerabile în Româ ia, care se poate urmări în

Figura 2.3, comuna se află în zona VIII – Câmpia de Sud, cu un potenţial ridicat al energiilor regenerabile produse de biomasă, geotermică şi solară.

mai bine drenate ale câmpurilor cu loess gros si acolo unde existenta unui straat sub loess, face ca apa de infiltratie să circule activ si sa antreneze particule de materiale, lasand

in urma goluri. Acest proces este relativ redus în zona versanţilor care însoţesc văile şi zonele de trecere între nivelele de terasă cu pantă de până la 4,5 %, deasu

Pluviodenudarea, spălarea în suprafata, se manifesta pe suprafete restrânse datorita reliefului usor valurit de pe raza comunei. Se pot observa totusi în sectoarele putin înclinate si luate în cultura. Pantele au favorizat procesele de panta tipice: siroirea sau ravenarea.

Eroziunea in supelerat în locurile în care fruntea terasei prezintă înclinări mai mari de 40o –prinse si transportate de apele meteorice sunt imprastiate pe suprafata luncii, contribuind astfel la

colmatarea acesteia. Ogaşele sunt frecvente pe aceleasi areale ca si eroziunea de supEroziunea laterală de mal apare in timpul viiturilor in concavitatile de meandru ale cursurilor de

apă. Abraziunea lacustră este determinată de acţiunea eoliană şi fără efecte asupra teritoriului comunei. Materialele desprinse sunt antrenate de ape şi depuse în albie. Alunecările de teren nu este cazul. Comuna nu este inclusă în Anexa 7 din Legea nr. 575 / 2001

privind aprobarea Planului de amtoriale afectate de alunecări de teren. De asemenea nu figurează în lista unităţilor administrativ-

teritoriale afectate de alunecălicat de APM Teleorman. Procese eoliene sunt favorizate de existenţa nisipurilor finană a câmpiei dezgolite. Inundatiile reprezinta riscuri naturale care nu se manifesta pe teritoriul intravilan al comunei, în

zona de luncă neîndiguită şi afectează numai biodiversitatea. Anexa 4 din Legea nr. 575 / 2001 - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, Secţiunea Inundaţii, care

indică, pentru perioada 1901 – 1997, cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 de ore şi unităţile administrativ- teritoriale afectate de inundaţii. Conform acestei anexe comuna face parte din categoria unităţilor administrativ teritoriale care nu in

te unităţile administrrii unui curs de apă srsă au torenţilor.

Riscuri antropice

Zone de risc la accidente nucleare. Teritoriul judetului Teleorman, si implicit si al comunei Viişoara, se află în zona de riszonei fiind de 100 km cu o intensitate de 5 rem

e de risc la electrocutare. Comuna este traversată de reţele electrice de joasăe şi reţele de telefonie. Resursele naturale regenerabile ale judetului Teleorman -

Resursele naturale regenerabile – apă de suprafaţă, ape subterane, aer, sol, floră şi faună sălbatică, inclusiv cele inepuizabile: energie solară, eoliană şi a valurilor si reprezintă totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite în activitatea um

n

Fig. 2.3. Harta repartizării potenţialuluiregenerabile

de resurse pe teritoriul

României Sursa: MMDD

Resurse minerale În forajele geologice de la Suhaia şi Viişoara au fost interceptate orizonturi subţiri de lignit. Alt şi nisipurile prăfoase. Câm l fertil, propice practicării agriculturii.

e 2002 populatia comunei a fost de 2 537 persoane, din care

inistrative este 0,56 locuitori/ha. Comuna este inclusă în Lista cuprinzând comunele, pe judeţe, în care s-au produs scăderi acce

populaţie, în lim a 30 – 50 %, în p 6-1998 care face o ectul Anexei V di 351 d aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a - Reţeaua de local

Ta

e resurse minerale sunt argilelepul interfluvial este acoperit cu so

Resurse umane - Populatia Structura socio – demografică.

Conform datelor statisticii judetene la 1 iuli 1 262 femei si 1 275 barbati. La nivelul anului 1008 populatia era de 2311. Structura etnică şi

confesională a populaţiei comunei este prezentată în Tabelul 2.3. Densitatea populaţiei în intravilan este de 13,5 locuitori/ha, iar raportată la suprafaţa unităţii

teritorial-admntuate de

it erioada 196 bi n Legea nr./2001 privin

ităţi. bel 2.3.

-

Structura după religie: - - ortodoxă 6

[locuitori] [locuitori]populaţia 2 311

Structura etnică: români 2 311 2 29

- altă etnie 1 - baptistă 9 - Adventistă după ziua a Şaptea 3 - musulmană 1 - creştină de rit vechi 2

ocuirea În anul 2007 erau 935 gospodării şi 970 locuinţe.

L



Echiparea tehnică a teritoriului Reteaua de comunicatii

Prin ţie sunt drumul naţional DN 51A şi drumul comunal DC 9.

adm

cipalele căi de comunicaSistemele de telecomunicaţii sunt îmbunătăţite, iar telefonia mobilă acoperă întreg teritoriul inistrativ al comunei.

Reţeaua de căi rutiere

a, DJ 658

asfaltat DC 9 ce porneste din centrul civic si face

51 A. Trama stradală este rectangulară,

orul societăţilor agricole şi societăţilor comerciale sunt de utilitate privată şi sunt administrate de persoanele juridice şi fizice care le deţin.

Tra e transport auto, puse la dispozitie de societatile de t

Localitatea este traversată de la nord la sud de drumul naţional DN 51A Turnu Măgurele – Zimnicea. Legatura cu municipiul Alexandria, resedinta de judet, se face prin DN 51A până la PiatrB până la Furculesti si DN 52 până la Alexandria (circa 32 km).

Drumul naţional este în întregime modernizat pe întregul traseu pe care il parcurge pe teritoriul judetului Teleorman. Este administrat de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale.

Străzile principale nu sunt modernizate şi asfaltate, nu au amenajate şanţuri şi trotuare dalate. Cea mai mare parte a strazilor comunei au fost reabilitate in perioada 2000-2008, in sistem rutier cu macadam pe fundatie din balast. De asemenea a fost lega

cu s

tura, peste râul Calmatui, cu comuna Lisa. Trupurile izolate din intravilan sunt accesibile prin intermediul mai multor drumuri de exploatare realizate în cea mai mare parte din pământ şi numai într-o mică măsură pietruite.

Zona centrală şi alte zone cu funcţiuni complexe de interes public se întinde de la nord la sud, pe o lungime de 350 m şi lăţime de 60 m, de o parte şi de alta a DN

trăzi paralele şi perpendiculare cu DN 51 A. Drumurile din interi

nsportul in comun se realizeaza cu mijloace dransport autorizate.

Lucrări de artă pe arterele rutiere

În extravilanul satului se află: - pe - de beton peste râul Călmăţui.

DN 51A un pod de beton peste canalul de irigaţii, pe DC 9 un pod

Reţeaua de căi ferate. Lucrări de artă pe artera feroviară

Nu tă gară feroviară se află la Zimnicea.

este cazul. Cea mai apropia

Reţeaua de căi navigabile Nu este cazul.

Puncte de control şi trecere a frontierei Nu este cazul.


Reţeaua de căi aeriene

Nu este cazul.

Zone libere Nu

rea cu energie electrică urse de producere a energiei electrice

Pe amplasate surse de producere a energiei electrice, hidro- sau termo-e

eţele electrice de transport

istribuţie Distribuţia energiei electrice este asigurată de către CEZ Distribuţie Craiova, prin sucursala CEZ

Distribu iei electrice este asigurată de societatea CEZ Vân

aeriană de 110 kV Turnu Magurele - Zimnicea care asigura alimentarea unei statii de sistem de 110 kV.

O s ntravilanului, terenuri agricole, DN 51A şi drumuri de ex

trica se realizeaza prin LEA 20 kV din reteaua de 110 kV care se alim ă din statia de transformare 110/20 kV Viişoara.

Tra ole, DN 51A şi drumuri de exploatare, canalul ANIF şi râul Călmăţui, sun

taţii de transformare Pe ita de est a intravilanului, se află staţia electrică de transformare

110

te posturile de transformare 20/0,4 kV montate pe stalpi din beton. arele:

-

este cazul. AlimentaSteritoriul administrativ nu suntlectrice. RLinii de transport

Liniile de transport energie electrică nu strabat teritoriul administrativ. Reţele de d

ţei Alexandria (fostă SDFEE), iar furnizarea energzare Craiova.

Linii de distribuţie de înaltă tensiune - 110 kV

Teritoriul administrativ şi zona PUG sunt traversate de linia electrică

uprafaţă aflată în partea de sus-sud-est a iploatare, canalul ANIF şi râul Călmăţui sunt traversate de LEA 110 kV.

Linii de distribuţie de medie tensiune

Alimentarea cu energie elecenteaz

ma stradală, terenuri agrict traversate de LEA 20 kV.

Steritoriul administrativ, la lim

/20 kV Viişoara. Posturi de transformare:

La LEA 20 kV sunt racordaLocaţiile din intravilan ale acestora sunt următo

PTA 1421 - 250 kVA – sat (Consiliul Local) - PTA 1422 - 250 kVA – sat


aeriene, impreuna cu refacerile si com

re dinspre Piatra) - TA nou2 - 160 kVA – sat (aproape de biserica) - PTA

minat public

beton armat, amplasată pe domeniul public.

imea liniilor de distribuţie de joasă tensiune din intravilanul comunei acoperă 99 % din trama

este realizat tot printr-o reţea de joasă tesiune în traseu comun cu cea care alimentează direct consumatorii şi de multe ori reţelele telefonice. Aceasta este în cea mai mare parte aeriana

,4 km, pe străzile principale – 1,1 km şi pe 16,2

icaţii

- - COM SA;

- nd SC VODAFONE ROMÂNIA SA, SC ORANGE COSMOTE ROMANIA MOBILE TELECOMUNICATIONS SA. Releele

- releu radio-tv, aflat în intravilan, lângă SA SAVIROM. Releul asigură legătura prin radio pe dire iişoara – Zimnicea

- pe stâlpi şi urmează trama stradală.

izi la majoritatea gospodariilor. Prepararea hranei se face cu butelii de aragaz şi, într-o anumită măsură, în special în perioada de

iarnă, cu combustibil solid şi resturi vegetale. In c GPL la unele clădiri de

util

- PTA 1412 - 250 kVA – societate Agricolă Sunt in curs de executie urmatoarele posturi de transformare pletarile de cabluri de alimentare:

- PTA nou1 - 160 kVA – sat (intraP

nou3 - 160 kVA – sat (la iesirea din sat spre lacul Suhaia) Staţiile GSM Vodafone, Cosmote şi Orange, releul de radio-tv au posturi proprii de transformare

amplasate în cabine metalice PCM.

Reţele de distribuţie de joasă tensiune. IluDistribuţia energiei electrice la consumatori se realizează prin reţea de tip aerian (LEA 0,4 kV), pe

stâlpi din Consumatorii casnici, social-culturale, unităţile economice sunt alimentati din reţeaua de joasă

tensiune care parcurge trama stradală a localitatii. Lung

stradală. Iluminatul public

. Se asigură iluminatul public pe drumul naţional – 2

km străzi secundare. Poştă şi Telecomun

Din acest punct de vedere comuna este dotată cu: un oficiu postal; serviciu de telefonie fixă, operator fiind SC ROMTELE

- o staţie de amplificare; servicii de telefonie mobilă, operatori fiiROMÂNIA SA ŞI SCacestora se află poziţionate în incinta oficiului poştal;

cţia Alexandria – Vcablu TV şi internet. Reţelele principale de cabluri telefonice sunt amplasate aerian

Energia termică

Alimentarea cu energie termica in comuna se face individual, in sistem clasic in principal, cu sobe cu funcţionare pe combustibili sol

omună există câteva centrale termice pe combustibil solid, lichid sau itate publică şi sedii de firme.


de transport produse petroliere sau retele de transport produse

etroliere.

t gaze naturale Teri eţele de transport gaze .

eţele de utilităţi cu apă potabilă

ă nu sunt retele de ape meteorice. Canalizarea pluvială este compusă din şanţuri de păm nt, parte din acestea dalate, amplasate de ambele părţi ale drumului naţional. Accesul în gospod ăzi se face prin podeţe din tuburi din beton armat.

Ape gricole şi de la instituţiile publice sunt colectate în bazine betonate vid

n diverse domenii.

ităţilor ic al comunei se bazează pe

IROM; -

ctica in sector particular, de SC GRUFAL SUIN SRL, in gospodariile cetatenilor, und

ză nici un operator economic în domeniul zootehniei care să aibe un impact semnificativ asupra factorilor de mediu sau a cărui activitate să fie sub incidenţa Directivei 96/61/CE – IPPC.

acest domeniu.

Reţele de transport ţiţei. Conducte

Teritoriul administrativ nu este strabatut de retele de transport titei p

Reţele de transportoriul administrativ nu este strabatut de r

RReţele de alimentare

Comuna nu dispune de instalaţii centralizate de alimentare cu apă potabilă. Unitatile agricole dispun de puturi forate la adâncime medie si gospodarii proprii de apa.

Reţele de canalizare

In prezent comuna nu dispune de retele de canalizare menajera si nici de statie de epurare.

În comunâ

ăriile arondate acestei str

le uzate de la societăţile aanjabile.

Dezvoltarea economica.

In cadrul comunei sunt angajati un numar de 127 persoane care prestează activităţi î

Structura activIn raport direct cu posibilităţile naturale ale zonei potenţialul econom

agricultură în principal, urmând viticultura, legumicultura şi creşterea animalelor. Agricultura

Unităţile prestatoare de servicii de cultură a terenurilor agricole sunt: - societăţile agricole şi depozite de cereale: SC GRUFAL AGRO SRL şi SA SAV

asociatii agricole si familiale: 2; - gospodarii particulare neasociate: 395.

Zootehnia se prae se realizeaza productia de porcine, bovine, cabaline, caprine, ovine si pasari. În comuna nu funcţionea

Piscicultura: pe raza administrativa a comunei nu sunt amenajate iazuri. Nu sunt administratori care să activeze în


ti de tip industrial cu caracter national

sau dLa nivelul comunei activitatile de tip industrial deţin o pondere redusă. Mica industrie este

repreze

vicii l comunei exista unitati comerciale şi de prestari servicii:

i comercializare produse nealimentare,

i, 1 grădiniţe, 1 cămin cultural, 1 bibliotecă,

bancă – 1, - de c- ier,

distribuţie butelii de aragaz.

preparate chimice periculoase. u este cazul.

r valori. Din punct de vedere cultural comuna se situează în zona în care concentraţia în teritoriu apatrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional este “medie”.

un monumente cum sunt aceste tate lturii si Cultelor - Institutul National al Monumentelor Istorice, ediţia 2004.

Industria

Pe teritoriul administrativ al comunei nu sunt amplasate unita ju etean.

ntata de: - AGROMEC pentru întreţinerea utilajelor agricole; - prese ulei – 2.

Comert si ser

Pe teritoriu- alimentatie publica ş- poştă şi telecomunicaţii, - dispensar uman, - farmacie , - dispensar veterinar, - de educaţie – 2 şcol- sport – un teren de sport, -

ulte – Biserică de rit ortodox, de transport rut

-

Comerţ şi utilizare de substanţe si N

Turismul Nu există obiective turistice amenajate.

Cultura. Monumente istorice. Dintre dotările social-culturale se află: cămin cultural, bibliotecă, biserică de rit ortodox. Din punct de vedere etnografic, comuna face parte din zona etnografică Teleorman, subzona

Romanaţi, sub toate aspectele sale definitorii: specificul mediului geografic, particularităţile etnice ale ţinutului, particularităţile de limbă, de port, de ocupaţii principale şi secundare, particularităţile arhitecturii populare. Această comună s-a remarcat prin elemente ce privesc portul popular şi ocupaţiile tradiţionale.

Comuna nu este nominalizată în Legea nr. 5 /2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - Zone protejate – unde sunt evidenţiate valorile de patrimoniu cultural naţional, care necesitã instituirea de zone de protecţie pentru asigurarea protecţiei acesto

In Tabelul 2.4. s t prezentate le istorice din comuna, asa a prezenin Lista Ministerului Cu


Tabel 2.4.

Nr. poz.

Cod LMI 2004 Localitatea Denumire obiectiv; adresă Datare

379 TR-II-m-B-14511 Viişoara Biserica “Sf. Nicolae”; 943, pe şosea, în centrul localităţii

1846

Asistenţa sanitară e asigurată de un dispensar medical. În sat se află si un punct farmaceutic. Est

Asistenţa veterinară este asigurată la un dispensar veterinar .

Gospodărie comunală. Salubritate. Gestionarea deşeurilor. Cimitire. Deşeurile menajere rezultate din locuinte, institutii si entitati economice diverse (comert, mica

industrie, societăţi agricole) nu sunt colectate in recipienti de diferite capacitati, amplasati in spatii special amenajate in acest scop.

Nu există un operator local specializat în servicii de salubritate care să acţioneze în comună.

damenajate conform HG 349/2005, se depozitează următoarele tipuri de

ş- ambalaje, produse şi materiale recuperabile:

lastice, hârtie

tale şi compuşi de

stice şi metale.

inate de depozitele de deseuri sunt:

de vânt este

mai

n deşeurile municipale este reprezentată de: deşeuri alimentare şi de gradină, deşeuri de h

Un alt aspect negativ este acela că multe materiale reciclabile şi utile sunt depozitate împreună cu ele ne ontaminate din punct de vedere chimic şi biologic, recuperarea

lor fiin

Primăria deţine contract cu SC PROTAN SA pentru serviciul de colectare, transport şi incinerare a ca avrelor de animale.

Pe platformele existente, nede euri:

menajere, cu conţinut de materiale biodegradabile,baterii şi acumulatori, deşeuri electronice şi electrotehnice, metale, sticlă, materiale pşi carton, textile, cauciuc, zootehnice, din gospodării proprii cu un conţinut ridicat de materiale vege- carbon, azot, fosfor şi potasiu, cadavre de animale,

- de construcţii, cu conţinut de material ceramic, beton, materiale pla

Principalele forme de impact şi risc determ- modificări de peisaj şi disconfort vizual afectând estetica urbană/rurală; - constituie zone insalubre fiind adevărate focare generatoare de boli;

e; - poluarea apelor de suprafaţă şi subteran- modificări ale calităţii solurilor; - disconfort olfactiv. Poluarea aerului cu mirosuri dezagreabile şi suspensii antrenate

evidentă în zona depozitelor actuale, care nu sunt amenajate corespunzător; - atrag animale sălbatice sau domestice; - participarea la generarea efectului de seră şi a modificărilor climatice, - scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri.

Problema deşeurilor a devenit tot mai acută datorită gestionării deficitare şi impactului negativ tot pronunţat asupra sănătăţii populaţiei şi asupra mediului înconjurător. Conform Raportului Agenţiei

Europene de Mediu „Managementul deşeurilor biodegradabile municipale” ediţia 2002, fracţia biodegradabilă di

artie şi carton, textile, lemn, precum şi alte deşeuri biodegradabile conţinute în deşeurile colectate.

c reciclabile, fiind amestecate şi cd dificila.

Cele mai apropiate puncte de colectare centralizată a deşeurilor reciclabile se află în oraşul Zimnicea.

Sisteme private de returnare


st insituite şi european. În comuna principalii

şi instalaţii hidraulice de ridicat, rt rutier,

- Deţinătorii de echipamente electrice de putere,

- Dispensarele prin generarea de medicamente expirate.

ită multe din aceste chimicale. În prezent nu se realizează colectarea separată a deşeurilor periculoase din gospodării prin sistemul de colectare existent.

najere periculoase, conform Catalogului European de Deşeuri, sunt prezentate în Ta

Tabel 2.5.

Pentru anumite deşeuri - baterii auto uzate, uleiurile uzate, medicamente expirate - au fosisteme de returnare, activităţile fiind reglementate la nivel naţional generatori potentiali de asemenea deşeuri sunt: - Deţinătorii de autovehicule, utilaje agricole motorizate - Unităţile industriale, comerciale, de servicii, de transpo

Atelierele mecanice de întreţinere şi reparaţie, service-uri auto, -

La nivelul comunei nu există o evidenţă a tipurilor şi cantităţilor de asemenea deşeuri.

Deseuri periculoase In prezent, deşeurile periculoase, ca parte din deşeurile menajere şi deşeuri asimilabile deşeurilor

menajere, nu sunt colectate separat. Aceste deşeuri pot îngreuna procesul de descompunere în depozitele de deşeuri, precum şi tratarea levigatului şi, în final, pot polua apa freatică. În cadrul gospodăriilor sau a firmelor mici se foloseşte un număr destul de mare de materiale periculoase, care sunt, în final, eliminate împreună cu deşeurile municipale. De exemplu, activitatea de renovare a caselor neces

Deşeuri mbelul 2.5.

e

eferinţă UE20 01 13* Solvenţi 20 01 14* Acizi 20 01 15* Alcali 20 01 17* Fotochimice 20 01 19* Pesticide 20 01 21* Tuburi fluorescente şi alte deşeuri care conţin mercur 20 01 23* Echipamente scoase din funcţiune, care conţin clorofluorcarburi 20 01 26* Uleiuri şi grăsimi, altele decât cele menţionate în 20 01 25 20 01 27* Vopseluri, cerneluri, adezivi, şi răşini care conţin substanţe periculoase 20 01 29* Detergenţi care conţin substanţe periculoase

Medicamente citotoxice şi citostatice 20 01 33* Baterii şi acumulatori incluşi la 16 06 0

R Categorie

20 01 31* 1, 16 06 02 sau 16 06 03

20 01 35* Echipamente electrice şi electronice scoase din funcţiune, altele decât cele menţionate la 20 01 21 şi 20 01 23 conţinând componente periculoase

20 01 37* Lemn conţinând substanţe periculoase

În comuna principalii generatori potentiali de deşeuri periculoase sunt :

- Unităţile industriale- mica industrie, - Unităţile cu profil zootehnic şi alimentar,


- deşeurilor specifice; e pesticide (produse

- Deţ ătorii de substanţe chimice de laborator cu termen de valabilitate expirat, - Deţ

află amplasate în şase locaţii din intravilan şi staţia de transformare. a acestea se adaugă staţiile GSM şi releul radio-tv care au posturi proprii de transformatoare

amplasa

Deşeuri din construcţii şi desfiinţări

construcţii şi demolări sunt preze elul 2.6. Tabel 2.6.

- Atelierele mecanice de întreţinere şi reparaţie, service-uri auto, Dispensarele prin generarea

- Deţinătorii de produse de uz fitosanitar prin generarea de ambalaje şi deşeuri dde uz fitosanitar expirate) ;

ininătorii de vopseluri, detergenţi, echipament electric, etc. Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari

În cadrul comunei echipamente electrice cu conţinut de PBC sunt deţinute de distribuitorul de energie electrică CEZ Distribuţie şi se

Lte în cabine metalice.

Tipurile de deşeuri din ntate în Tab

C od deşeu(conform HG 856/2002)

Tip deşeu

17 01 01 Beton 17 01 02 Caramizi 17 01 03 Tigle si materiale ceramice 17 01 06* Amestecuri sau fractii separate de beton, caramizi, tigle sau materiale

ceramice cu continut de substante periculoase 17 01 07 Amestecuri sau fractii separate de beton, caramizi, tigle sau materiale

ceramice altele decat cele specificate la 17 01 06* 17 02 01 Lemn 17 02 02 Sticla 17 02 03 Materale plastice 17 02 04* Sticla, materiale plastice sau lemn cu continut de /sau contaminate cu

substante chimice periculoase 17 04 01 Cupru, bronz, alama 17 04 02 Aluminiu 17 04 03 Plumb 17 04 04 Zinc 17 04 05 Fier si otel 17 04 06 Staniu 17 04 07 Amestecuri metalice 17 04 09* Deseuri metalice contaminate cu substante periculoase 17 04 10* Cabluri cu continut de ulei, gudron sau alte substante periculoase 17 04 11 Cabluri, altele decat cele specificate la 17 04 10*

Sursele de generare a deşeurilor C&D sunt: - Activitatea de construcţii şi demolări; - Construcţii şi demolări neautorizate;


uate pe cont propriu; trucţii drumuri, asfaltare, scarificare stradală);

; -

decolmatare. În acest moment, în judeţul Teleorman, nu există capacitate de depozitare pentru deşeurile din

constru

tronice Pentru comuna cel mai apropiat punct de colectare care recicleaza echipamente si tipuri de deseuri

procesa rnu Măgurele.

Cele mai apropiate puncte de colectare şi tratare, respectiv numai de colectare a vehiculelor scoase din uz s

nice

epupiată staţie de epurare orăşenescă.

r zootehnice în v

se gestionează individual la nivelul gospodăriilor rurale. Platforme de deshidratare a reziduurilor zootehnice se află în cadrul fermelor a căror activitate este

autoriza

- şeurilor,

inanţate din surse naţionale, locale sau proprii,

- ntajare a consumatorilor de produse dacă se predau la schimb

-

euri, asigurând o structură organizatorică eficientă şi funcţională prin

- Activităţi de renovare domestică efect- Alte activităţi (cons- Activităţi de reabilitare, consolidare

Dezastre naturale; - Activităţi de dragare,

cţii şi demolări. Deşeuri din echipamente electrice şi elec

te se află în municipiul Tu Vehicule scoase din uz

e află în municipiul Tn. Măgurele. Nămoluri. Reziduuri zooteh

Nu există nămoluri biologice care să rezulte din activitatea de tratare a apelor uzate în staţii de rare; nu exista statie de epurare. Nămolul rezultat din fose septice este transportat la cea mai aproComuna nu deţine platforme amenajate pentru colectarea şi deshidratarea reziduuriloederea refolosirii acestora ca îngrăţământ natural în agricultură. Reziduurile de tip zootehnic

tă de APM Teleorman. Reducerea impactului deşeurilor asupra mediului

APM Teleorman a adoptat următoarele iniţiative: Acordarea de asistenţă tehnică agenţilor economici implicaţi în gestionarea de

- Promovarea de planuri şi programe integrate de gestionare a deşeurilor, fie finanţate din surse financiare comunitare, fie f

- Organizarea de acţiuni mediatice menite să promoveze sisteme eficiente de colectare selectivă a deşeurilor de la populaţie, Implementarea sistemelor de avaprodusele uzate rezultate (sistemul depozit la bateriile şi acumulatorii uzaţi, DEEE-uri, ambalaje reutilizabile, vehicule uzate, etc), Monitorizarea permanentă a agenţilor economici generatori de deşeuri în scopul realizării obiectivelor naţionale şi locale, potrivit legislaţiei specifice privind deşeurile.

În judeţul Teleorman, Consiliul Judeţean Teleorman beneficiază de Finanţare din Fonduri ISPA pentru implementarea proiectului „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Teleorman” care va deveni operabil, ca alternativă finanţată prin programul ISPA al Uniunii Europene, la aceste închideri de depozite. Scopul strategiei judeţene este de a se elimina poluarea mediului înconjurător cu deş


p ucător până la valorificarea ori

deţean Teleorman are următoarele obiective principale: ulaţiei şi a calităţii vieţii;

- lăteşte“;

activităţii de redresare a mediului.

gestionare a deşeurilor menajere propus cuprinde următoarele operaţiuni:

-

- depozitarea finală. Dep plasat în centrul judeţului, fiind situat în extravilanul comunei Mavrodin,

apr

Cimitire Pe teritoriul administrativ se află un cimitir în apropierea bisericii, cu o suprafaţă totală de 1,86 ha.

Este îm

- de degradare accentuata, care sa constituie prilej de

- unctionalitati generate de insuficienta sau absenta unor institutii publice.

- ltarea economica: necesitatea dezvoltarii fermelor agricole si calitatii

- sociale rezultate din perturbările in ocuparea fortei de munca existente: populatia tânără

-

rebuie facuta zonal in cadrul unor

-

im lementarea unui flux ecologic al deşeurilor, pornind de la prodeliminarea finală a acestora.

Proiectul iniţiat de Consiliul Ju- menţinerea şi îmbunatatirea sănătăţii pop- dezvoltarea durabilă prin menţinerea şi îmbunătăţirea capacităţii productive şi de suport a

sistemelor ecologice naturale; - evitarea polării prin măsuri preventive;

conservarea diversităţii biologice şi reconstrucţia ecologică a sistemelor deteriorate; - principiul ,,poluatorul p- stimularea

Sistemul de- precolectare selectivă; - colectare; - transport;

sortarea materialelor reciclabile colectate; - tratarea şi valorificarea;

ozitul este amoximativ egal depărtat de toate zonele limitrofe judeţului.

prejmuit şi se află în partea de est a satului.

Disfunctionalitati şi priorităţi în dezvoltarea comunei

Memoriul General menţionează următoarele: - nu exista zone cu potential natural valoros, situri sau rezervatii de arhitectura si arheologie;

nu s-au constatat niveluri de poluare sau ingrijorare si sa incalce prevederile legale; nu s-au constatat disfCele mai intalnite disfunctionalitati pot fi: dezechilibre in dezvoactivitatii acestora; probleme migreaza catre orase; disfunctionalitati in cadrul activitatilor economice: inexistenta unitatilor industriale si de prestari servicii;

- conditii nefavorabile ale cadrului natural necesar a fi remediate prin lucrari hidrotehnice, hidroameliorative si antierozionale : sunt cele a caror rezolvare tprograme la nivel judetean si mai putin la nivel local; nu exista aspecte critice privind organizarea circulatiei si a transportului in comun care sa fie de natura sa influenteze semnificativ prevederile prezentului PUG;


-

da a unor proiecte economice locale din

are, alimentare cu z

aprobat, in cadrul docum

- ca pasune, in proprietatea autoritatii administrative

toare majore de canalizare), precum si pentru spatii verzi si

-

- ospodarii, ar crea grija necesara a detinatorului contra degradarii

re dupa stricaciunile rezultate in urma sapaturilor de introducere a

-

- dinspre Piatra, fiind in acest fel si aproape de noile infrastructuri edilitare, de care vor

avea nevoie pentru dezvoltarea activitatilor. Concis, Memoriul General menţionează disfuncţionalităţile şi priorităţile din evoluţia comunei din

esursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile Res şi tehnic utilizabile în cadrul bazinului hidrografic Călmăţui în anul

200

- voare de coastă care se alimentează din freaticul de suprafaţă, - pârâul Găuriciu, afluent al râului Vedea, care la nord delimitează unităţile administrativ-teritoriale

Viisoara şi Izvoarele,

aspecte legate de gradul de echipare edilitara a localitatii in raport cu necesitatile populatiei: asa cum s-a arata mai sus, gradul de echipare edilitara este destul de precar pentru unele utilitati (alimentare cu energie electrica) si inexistent pentru restul (apa, canal, gaze, etc) Administratia locala are in pregatire proiectele de alimentare cu apa, de canalizare, de alimentare

cu gaze, de reabilitare si extindere a unitatilor de invatamant si cultura, de creare a spatiilor verzi de sport si agrement. De asemenea trebuie sa asigure autorizarea rapi

initiative particulara prin fonduri europene si contributii de start. De asemenea trebuie sa asigure local, toate deciziile administrative cu privire la programele judetene de reabilitare a sistemului existent de irigatii si de ameliorari in zona luncii râului Călmăţui.

Obiectivele de utilitate publica necesare prioritar (alimentare cu apa, canalizga e, telefonie, modernizari de drumuri, institutii publice etc.), se pot fundamenta pe baza PUG

entatiilor privind solicitarea de fonduri de la bugetul statului. Referitor la necesitatea extinderii intravilanului Memoriul General menţionează: pentru a nu consuma teren arabil, se propune extinderea intravilanului către zona de coasta si lunca a râului Călmăţui, pe teren degradat si folosit locale, teren ce poate fi folosit pentru unitati de infrastructura edilitara (gospodarie apa, captari, statii pompare, statie de epurare, colecde agremnent, dar si pentru eventuale lotizari. anumite suprafete pot fi impadurite pentru consolidarea terenului impotriva eroziunii, ce ar putea apare prin lucrarile edilitare propuse. colonizarea zonei cu noi gterenului, dar si grija autoritatilor administrative de a extinde reteaua stradala cu lucrari de reabilitare si modernizaconductelor de apa si canal. este necesara eliminarea din localitate a traseului DC9, prin mutarea lui la margine de sud a localitatii (tip centura). extinderea zonei de unitati industriale s-ar putea face tot pe vechiul amplasament de la intrarea in localitate

Tabelul 2.7.

2.1. Apa Rursele de apă teoretice

7 sunt prezentate în Tabelul 2.1.1. Ape de suprafaţă

Apele de suprafaţă nu constituie părţi ale teritoriului care a generat PUG. Sunt reprezentate de: - râul Călmăţui, care la vest delimitează unitatea administrativ-teritorială Viisoara de Lisa şi Suhaia,

iz


Tabel 2.7. Disfuncţionalităţi şi priorităţi al zonelor funcţionale Nr. crt. Domenii Disfuncţionalităţi Priorităţi

Traseul DN prin centrul localităţii Traseu deviat, ocolitor 1 Circulaţie Lipsa indicatoarelor rutiere la străzi Modernizare străzi Fond construit vechi pentru utilitatea publică Reabilitarea şi extinderea de clădiri pentru utilitatea publică

– primărie, şcoală, grădiniţă, dispensar, casa de cultură 2 Fond construit şi

utilizarea terenurilor Lipsa de terenuri pentru dotări noi de utilitate publică

– apa, canal, gaze, împăduriri contra eroziunii, etc Extinderea limitelor de intravilan şi reconsiderarea zonificării funcţionale a PUG. Identificare de zone de detaliere PUZ/PUD

Inexistenţa amenajărilor cu spaţii verzi şi a terenurilor de sport

Identificarea de terenuri pentru amenajări de spaţii de agrement şi sport

3 Spaţii plantate, agrement, sport

Inexistenţa zonelor împădurite pentru protecţia eroziunii versanţilor

Extinderea străzilor spre versanţii vestici şi amenajarea odată cu realizarea instalaţiilor de apă şi canalizare

Identificarea şi protejarea zonei inundabile Studii şi amenajări 4 Probleme de mediu Inexistenţa sistemelor de alimentare cu apă şi

canalizare, a colectării şi evacuării deşeurilor Realizarea sistemelor de alimentare centralizată cu apă şi canalizare, amenajarea de spaţii pentru colectarea deşeurilor

5 Protejarea zonelor de patrimoniu

Nu există zone de patrimoniu semnificative, doar necesitatea protejării bisericii şi monumentului sătesc al Independenţei

Reabilitatea de către specialişti a bisericii şi punerea în valoare a monumentului – instituirea zonei de protecţie


Tabelul 2.1.1. Rezerve de apă exploatabile la nivelul judeţului Teleorman

Resursa U. M. Teoretică Utilizabilă, potrivit gradului de asigurare al bazinului hidrografic

Resursa de suprafaţă mil. mc 42,000 29,125Resursa din subteran mil. mc 49,000 83,000Total mil. mc 91,000 112,125

- fluviul Dunărea, prin trupul de pădure pe care comuna îl deţine în cadrul unităţii administrativ-

teritoriale Suhaia, - balta Suhaia din cadrul unităţii administrativ-teritorială Suhaia.

PUG nu se dezvoltă şi nu propune infrastructură edilitară în zona limitrofă fluviului Dunărea. Emisarul staţiei de epurare ce se propune va fi râul Călmăţui. Reteaua hidrografica apartine sistemului hidrografic Dunărea, cod cadastral XIV.1, al cărei afluent

este râul Călmăţui, cod cadastral XIV-1.31. Caracteristica principală a cursului acestui râu o constituie prezenţa limanului fluviatil (Suhaia).

Debitul râului din zonă este influenţat major de regimul pluvial. Prin faptul ca bazinul hidrografic Călmăţui se inscrie in zona numai de câmpie, regimul de scurgere din timpul anului este destul de instabil. Acesta se caracterizeaza printr-o scurgere mare in timpul iernii (in special in luna februarie, ca urmare a topirii zapezilor) si primaverii (datorita ploilor din aceasta perioada). Procentul scurgerii in timpul iernii variaza intre 29 % si 33 %, iar in timpul primaverii intre 36 % şi 50 % , ceea ce reprezinta cumulat 65 - 83 %. Intre celelalte doua anotimpuri, volumul de apa scurs este mult mai redus, de numai 17 - 35 %.

Panta generală a râului este de 0,76 o/oo.

Principale caracteristici hidrologice ale râului sunt prezentate în Tabelul 2.1.2. Tabel 2.1.2.

- suprafaţa bazinului hidrografic 891 km2

- lungime 139 km - densitatea reţelei hidrografice < 0,25 km/km2

- debitul mediu multianual 1,13 m3/s - debite maxime o 5 % 42 m3/s o 1 % ( o dată la 100 ani) 237 m3/s - debite minime o 80 % (o dată la 5 ani) 0,20 m3/s o 90 % 0,12 m3/s o 95 % 0,068 m3/s

În lunca râului Călmăţui, la limita terasei, se află izvoare de coastă care se alimentează din freaticul de mică adâncime.

Lucrări hidrotehnice.

Pe raza administrativa a comunei exista digul protecţie la revărsarea apelor Dunării pentru incinta Seaca – Zimnicea deţinător ANIF UT Teleorman. Caracteristicile acestui dig, care se află în afara zonei ce face obiectul PUG şi care se prelungeşte pe râul Călmăţui până în amonte de podul de pe DN


51A din zona localităţilor Piatra şi Lisa, sunt L*B*h = 4,4 [km] * 5 [m] * 3,4...5,3 [m], Qc [1 %] = 17 900 mc/s.

Cota 0 de citire a mirei este 17,75 mMN. Fazele de apărare în raport cu citirea mirei la taluz dig Gârla Iancului, km 16+450 sunt prezentate în Tabelul 2.1.3.

Pentru râul Călmăţui digul asigură protecţia la inundaţii pentru un debit de Qc [1 %] = 118 mc/s.

Tabel 2.1.3. Mărimi de apărare Faza I (CA) Faza II (CI) Faza III (CP)

Locale 536 cm 616 cm 696 cm Conform Planului de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor periculoase, accidentelor la

construcţiile hidrotehnice şi poluărilor accidentale al judeţului Teleorman, ediţia 2006 – 2009, obiectivele care se află în zone de risc la inundaţii sunt (vezi Planşa 1):

- 20 ha de păşune, - 10 ha teren agricol.

In conformitate cu acest plan lista cu obiectivele potential afectabile de revărsarea fluviului Dunarea intocmita de Centrul Operativ pentru situatii de Urgenta la data de 14.04.2006, aparţinând comunei Viişoara aflate in incinta indiguită Seaca – Zimnicea, dar care se află pe raza comunei Suhaia, este prezentată în Tabelul 2.1.3.

Tabelul 2.1.3. Nr. Crt.

Cursul de apă

Localitate

Obiective potenţial afectabile pentru un debit maxim la intrarea în ţară de 16 000 m3/s

Observaţii / Măsuri propuse

1. Dunărea Suhaia ANIF

- zonă îndiguită, mai rămân 1,60 m până la coronament - 2 707 ha teren agricol

-

Calitatea apei râului Călmăţui

Conform Raportului privind starea factorilor de mediu în judeţul Teleorman în anul 2008 calitatea apei râului din punct de vedere fizico-chimic si biologic, conform Ordinului MMGA nr. 161/2006 care cuprinde Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă pe tronsonul izvoare – confluenţă Dunăre corespunde indicatorilor prezentaţi în Tabelele 2.1.4. şi 2.1.5.

Tabel 2.1.4. Încadrarea tronsoanelor de râu caracteristice pe clase de calitate pentru anul 2008

Clase de calitate. Lungime [km] Râu Tronson Total I II III IV V

Izvoare – amonte evacuare Suinprod ferma Dracea

103 - - - - 103

Aval evacuare Suinprod ferma Dracea – amonte Crângu

- - - - 3 -

Călmăţui

Aval Crângu – confluenţă Dunăre 33 - - - 33 - Total bazin 139 - - - 36 103

Tabel 2.1.5. Încadrarea tronsoanelor de râu caracteristice pe indicatori de calitate biologici pentru anul 2008

Râu Călmăţui Comuna Călmăţui p.h. Crângu Comuna Lisa Indicatori fizico-chimici clasa V de calitate clasa IV de calitate clasa IV de calitate

Index saprob 2,51 2,47 2,46 Indicatori biologici Clasa de calitate III III III


Lacurile.

Pe teritoriul administrativ al comunei Viişoara nu se afla evidentiate lacuri naturale sau amenajate. În imediata vecinătate se află lacul Suhaia care este un liman fluviatil, cu o suprafaţă de 1 094 ha şi

un volum de apă de 18,0 mil. mc, care s-a format pe valea secundară Călmăţui prin aluvionarea în zona de confluenţă de către Dunăre prin ridicare nivelului de bază. Este alimentat de râul Călmăţui. Lacul Suhaia este amenajat ca heleşteu.

Între Lacul Suhaia şi râul Vedea există legătură prin privalul Pasărea şi Braţul Pasărea. Calitatea apei lacului Suhaia

Din punct de vedere al gradului de eutrofizare lacul este hipertrof, încadrare dictată de valorile In Raportul privind starea factorilor de mediu în judeţul Teleorman în anul 2008 exista precizarile din Tabelul 2.1.6. privind calitatea apei lacului din punct de vedere fizico-chimic si biologic, conform Ordinului MMGA nr. 161/2006 .

Tabel 2.1.6. Indicatori Clasa de calitate

- fizico-chimici II - biologici hipertrof

Apele subterane

Sunt cantonate în stratele poroase permeabile de granulaţie mijlocie şi grosieră de diferite origini geologice şi întinderi. În roci de granulaţie grosieră se află: - strate acvifere locale:

- qh – Holocen – nisip cu pietriş şi bolovăniş din alcatuirea sesului aluvionar din lunca râului Călmăţui aflate la 3,2 – 5,3 m adâncime şi debit de apă de 1,3 l/s.

- qp3 - Pleistocen superior – nisipuri fine-prăfose din cadrul depozitelor loessoide de pe câmpul înalt şi zona de terase, cu grosimi cuprinse între 10 m şi 20 m şi debit redus de apă. Constituie sursa de apă pentru locuitorii comunei.

Studiul geotehnic menţionează că analizele fizico-chimice care au fost efectuate au indicat că apa din cele două strate acvifere nu este potabilă, având unii indicatori chimici peste limitele admise de STAS 1342/1991 şi Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile şi nu recomandă captatea acestora pentru alimentarea comunei Viişoara.

- starte acvifere întinse: - qp1

2 - Pleistocen inferior - pietrişuri şi nisipuri denumite „Strate de Frăţeşti” de medie adâncime de pe câmpul înalt, cu grosimi cuprinse între 33,4 m şi 41,5 m şi debite de apă care variază între 0,3 l/s şi 1,0 l/s.

Directia locală de curgere a curenţilor subterani de mică şi medie adâncime este de la est la vest .

Lucrări hidroedilitare.

Alimentarea cu apă a gospodăriilor săteşti se face din acviferul de suprafaţă, prin fântâni. Apa din „Strate de Frăţeşti” apare în versantul estic al văii Călmăţui sub forma de izvoare, fiind

captata din 1905 cu denumirea „Fântâna Mare”. Debitul însumat al izvoarelor din zonă este de circa 12,0 l/s.


Calitatea apei din izvorul captat, din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici, face obiectul

Buletinului de analiza nr 290/10.06.2006 (vezi Anexa 2). Nu se înregistrează depăşiri faţă de valorile prevăzute în Legea apei potabile nr. 458/2002 (vezi Anexa 3).

Alimentarea cu apă în scop potabil a localităţii Viişoara se va face fie prin captatea apei din aceste izvoare, printr-un dren, fie prin foraje de medie adâncime.

Alimentarea cu apă a societăţilor comerciale se realizează din „Strate de Frăţeşti” prin două foraje de 26 m şi 45 m aflate la AGROMEC, în proximitatea canalului de irigaţii, respectiv SAVIROM, în vecinătatea DN 51A.

Sursele care conduc la încărcarea apei de suprafaţă cu diferiţi poluanţi sunt:

- surse punctiforme - cota cea mai mare din potenţialul de poluare în cazul acestora aparţinând unităţilor din domeniile gospodăriei comunale, platformelor de deşeuri neautorizate, industriei alimentare şi zootehniei care deversează ape neepurate/incomplet epurate în emisari naturali direct sau indirect, prin antrenare de apele meteorice de şiroire. Deversările de ape uzate, neepurate reprezintă o sursă potenţială de poluare a apelor de suprafaţă contribuind la perturbarea echilibrului biologic al ecosistemelor acvatice.

Dintre cauzele care au condus la depăşirea valorilor limită admise la evacuarea apelor în cursul de suprafaţă (vezi Anexa 4) Raportul privind starea factorilor de mediu în judeţul Teleorman în anul 2008 evidentiaza capacitatea necorespunzătoare ale instalaţiilor de epurare a operatorilor riverani cu activitate în domeniul zootehniei din Tabelul 2.1.7.

Tabel 2.1.7. Surse de poluare care evacuează ape uzate în râul Călmăţui Nr. crt

Agent economic

Volum ape uzate evacuate

(mil. mc)

Poluanţi specifici

4 SC SUINPROD SA - ferma Dracea

0.050 MS, cloruri, CBO5, detergenţi, CCO-Cr, subst. extractibile, amoniu, azotaţi, fosfor total, fenoli

19 SC ROMCIP SA Salcia

0.006 MS, cloruri, sulfaţi, amoniu, azotaţi, azotiţi, CBO5, CCO-Cr, subst. extractibile.

Apele de tip menajer din comună nu sunt colectate prin sisteme de canalizare. Se infiltrează local in sol/subsol prin puţuri absorbante sau sunt colectate în bazine betonate şi evacuate cu vidanja la staţia de epurare orăşenească Zimnicea. Deversarea în continuare de ape uzate neepurate în apele de suprafaţă sau pe sol va avea consecinte grave asupra fenomenului natural de autoepurare a apelor de suprafata sau vor polua apele freatice de mica adâncime.

- surse difuze - din agricultură, datorită administrării de fertilizatori şi de pesticide pe terenurile agricole, depunerile solide şi/sau lichide pe sol; includ poluările cauzate de consumul de produse/materii prime din industrie sau populaţie. Aceste noxe sunt de natură anorganică şi/sau organică, conţin germeni patogeni şi polueaza şi pânza freatică.

Platformele de deşeuri menajere, locurile de înhumare (cimitirul), precum şi creşterea animalelor în gospodării reprezintă importante surse potenţiale de poluare a apelor subterane şi de suprafaţă cu substanţe organice, compuşi ai azotului, precum şi încărcare biologică.

Apele meteorice se infiltrează în sol/subsol sau şiroiesc spre râul Călmăţui. În contact cu solul se impurifică cu germeni patogeni şi diverşi poluanţi chimici de la deşeurile pe care le spală.

Receptorul de ape uzate este bazinul hidrografic Călmăţui.

Monitorizarea calităţii apelor

Corpurile de apă care aparţin domeniului public se afla sub jurisdicţia Direcţiei Apelor Argeş-Vedea Piteşti, prin Serviciul de Gospodărire a Apelor Teleorman.

Poluări accidentale ale corpurilor de apă.

În anul 2008 nu au fost înregistrate poluări accidentale cu impact major asupra mediului.

Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane Luncile Călmăţuiului şi Dunării constituie zone expuse poluării cu nitraţi, din categoria slab

vulnerabile prin percolare pentru acvifere libere.

Poluări cu efect transfrontalier

Nu este cazul.

Aspectele relatate cu privire la starea factorului de mediu Apa pot avea o evolutie negativă, in sensul accentuarii impactului negativ in lipsa implementarii PUG care cuprinde o serie de masuri de protectie pe care le vom descrie la capitolul 5 al Raportului de mediu.

2.2. Aerul

Nu se realizeaza monitorizarea calitatii aerului in comună, neexistand date privind starea acestui factor de mediu in Raportul privind starea factorilor de mediu in 2008 din judetul Teleorman.

Surse de poluare a aerului

În comuna sursele de poluare a atmosferei sunt: - naturale: solul lipsit de vegetaţie, reziduurile vegetale şi animale care degajă în urma

descompunerii o serie de substanţe gazoase poluante. Polenul sau fungii pot constitui aerosoli naturali care să influenţeze negativ sănătatea populaţiei umane;

- antropice: - instalaţiile de ardere de tip industrial, neindustriale sau casnic, cu emisii de poluanţi SOx, NOx,

NMVOC, CH4, CO, CO2, PM(10). De exemplu: - instalaţii de încălzire, - instalaţii de preparare a hranei,

- procesele tehnologice industriale cu emisii de poluanţi PM(10) sau NMVOC. De exemplu: - transferarea şi depozitarea cerealelor în magazii, - instalaţii de prelucrare seminţe, - rezervoare de înmagazinare alcool, - depozit de butelii;

- platformele de materii prime şi materiale cu emisii de poluanţi PM(10) de la societăţile agricole, - traficul rutier cu emisii de poluanţi SOx, NOx, NMVOC, CO, CO2, metale grele, PM(10), - platformele de deşeuri menajere şi zootehnice, cu emisii de poluanţi SOx, NOx, CH4, CO, CO2,

metale grele, DIOX, PCBs, NMVOC, PM(10), S.C. ENERGO – MEDIU S.R.L. Buzău Raport de Mediu

R-EIM-06-182/10.12.2007 of 165 Plan Urbanistic General, comuna Viişoara, jud. Teleorman


- creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor rezultate cu emisii de poluanţi NH3, CH4, NMVOC,

- procesele tehnologice agricole cu emisii de poluanţi NH3, CH4, PM(10), - activităţile de ardere a miriştilor cu emisii de poluanţi NH3, CH4, SOx, NOx, NMVOC, CO,

CO2, PM(10), - şantierele de construcţie cu emisii de poluanţi PM(10).

Acidifierea. Emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot şi de amoniac (SO2, NOx, NH3)

Pe suprafata ce constituie obiectul PUG nu se produc poluanti din surse industriale cu efect acidifiant asupra factorilor de mediu.

Emisii de poluanţi organici persistenţi (POP’s)

Principalele tipuri de POP’s sunt : - pesticide organoclorurate: aldrin, dieldrin, endrin, clordan, hexaclorbenzen, mirex, toxafen, DDT, etc., - substanţe sintetice: bifenili policloruraţi (aproximativ 129 compusi), - produse secundare: dioxine şi furani.

În zona PUG sursele de POP’s sunt reprezentate de: - traficul rutier, - activităţile agricole şi de creştere a animalelor, - depozitele de deşeuri menajere prin poluantii caracteristici din arderea deşeurilor (provocată ori

prin autoaprindere), germenii patogeni şi mirosurile dezagreabile, - arderea combustibililor.

Nu se poate aprecia, neexistand monitorizarea poluantilor caracteristici, nivelul de influenta asupra starii factorului de mediu aer din zona PUG.

Deprecierea stratului de ozon stratosferic. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal – ODS

Substanţele de origine antropică şi naturală considerate a avea capacitatea de a modifica proprietăţile fizice şi chimice ale stratului de ozon sunt: - substanţe cu conţinut de carbon – CO, CO2, CH4, hidrocarburi; - substanţe cu conţinut de azot – N2O, NOx; - substanţe halogenate – alcani complet halogenaţi şi alcani parţial halogenaţi; - alcani bromuraţi; - alte substanţe care intervin în chimismul ozonului – apa şi hidrogenul.

În comuna nu sunt înregistraţi importatori sau exportatori de ODS-uri, dar sunt operatori economici (comercianţi) care utilizează instalaţii cu agenti frigorifici.

Calitatea aerului ambiental Având în vedere că în comună nu s-a realizat monitorizarea poluantilor nu se poate aprecia nivelul

calitatii aerului ambiental din zona PUG. Cea mai apropiată localitate în care se realizează monitorizarea calităţii aerului este oraşul

Zimnicea aflat la circa 18 km distanţă.


În Raportul privind starea factorilor de mediu in 2008 din judetul Teleorman se precizează că măsurătorile efectuate la staţia automată Zimnicea în perioada în care acestea au funcţionat, ianuarie – februarie 2008, nu au pus în evidenţă depăşirea valorii limită orare pentru protecţia sănătăţii umane pentru poluanţii monitorizaţi, conform Ordinului 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător şi STAS 12574/1987.

Zone critice sub aspectul poluării atmosferice

In anul 2008 nu au fost semnalate zone critice sub aspectul poluarii atmosferei. Pe teritoriul comunei nu exista astfel de zone critice. Nu sunt nominalizate instalaţii de tip

industrial care să se afle sub incidenţa IPPC, SEVESO, GES sau care să prezinte un potenţial impact asupra aerului.

Cele mai apropiate instalaţiile care prezintă un potenţial impact asupra mediului cu activităţi care se află sub incidenţa IPPC, SEVESO, GES se află în municipiile Alexandria şi Tn. Măgurele. Este putin probabil ca, prin dispersia poluantilor produsi de sursele aflate in aceste locaţii aflate circa 32 km distanţă, sa existe un impact semnificativ asupra factorului de mediu aer in zona PUG.

Poluări accidentale ale atmosferei

Nu au fost înregistrate poluări accidentale. Poluări cu efect transfrontalier

Nu au fost înregistrate poluări cu efect transfrontalier în judeţul Teleorman, în anul 2008.

2.3. Solul Solul este în esenţă o resursă neregenerabilă. De calitatea solului depinde formarea si protectia surselor de apa.

Fondul funciar Fondul funciar a fost reglementat prin Legea nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare.

Bilanţul teritorial

Bilanţul teritorial al comunei care cuprinde repartiţia terenurilor pe categorii de folosinţe, incluzand terenurile intravilan si extravilan, se prezintă în Tabelul 2.3.1.

Intravilanul existent este conform memoriului general al PUG intocmit de proiectant. Teritoriul administrativ al comunei se întinde pe o suprafaţă de 3 907,30 ha, din care 3 037,00 ha

teren arabil. Raportat la suprafaţa totală a comunei, circa 94,49 % reprezintă terenurile agricole, inclusiv pădurile şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră, iar 5,51 % cele neagricole (ape de suprafaţă, străzi, curţi-construcţii, neproductiv).

Totalul suprafeţelor din intravilan cuprinde atât suprafeţele din intravilanul satului cât şi suprafeţele din intravilanul trupurilor existente. Bilantul suprafetelor zonelor functionale din teritoriul intravilanul existent este prezentat în Tabelele 2.3.2. Suprafata totala a intravilanului (curti-constructii si strazi) este de 171,68 ha - 4,20937 % - din totalul suprafetei comunei.


Tabel 2.3.1. Bilantul teritorial al folosinţei suprafeţelor din teritoriul administrativ

CATEGORIA DE FOLOSINTA [ha] AGRICOL = 3854,20 NEAGRICOL = 224,8

Teritoriul

administrativ al unitatii de

baza

arabil pasuni-fanete

vii livezi paduri ape drumuri curti-constructii

neproductiv

Total

extravilan 3 037,00 710,20 64,00 - 43,00 45,90 1,60 0,00 5,60 3 907,30 intravilan 0,00 0,00 0,00 - 0,00 0,00 24,00 147,70 0,00 171,70

total 3 037,00 710,20 64,00 - 43,00 45,90 25,60 147,70 5,60 4 079,00 % 74,5 17,40 1,50 - 1,1 1,12 0,60 3,60 0,10 100

% din total 94,49 5,51 100

Tabel 2.3.2. Bilantul teritorial al folosinţei suprafeţelor din intravilan Suprafaţa Pondere ZONE FUNCTIONALE

[ha] - %- Locuinte si functiuni complementare 116,30 67,80Unitati industriale si depozite 3,00Unitati agro-zootehnice 12,70 9,10Institutii si servicii de interes public 7,10 4,10Căi de comunicatii si transport rutier 23,85Constructii tehnico-edilitare 5,17 16,90Spatii verzi, sport, agrement, protectie 1,00 5,40Gospodarie comunala şi cimitire 2,56 1,50Destinaţii speciale - -Teren liber - -Ape - -Păduri - -Teren neproductiv - -

TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 171,68 100,0 Alte suprafeţe ocupate din trupurile de intravilan, incluse în tabelul de mai sus, sunt:

- staţie electrică S = 1,26 ha; - staţie de pompare irigaţii S = 2,41 ha, - platforma de gunoi S = 0,70 ha, - canale şi diguri S = 4,1 ha.

Calitatea solurilor In comuna se întâlnesc următoarele tipuri de sol:

- aluviuni [A] şi soluri aluviale [SA] pe malul bălţii Suhaia, - antroposoluri – decopertisoluri – ca rezultat al diferitelor acţiuni umane fiind reprezentate de

grămezi de pământ care caracterizează suprafeţele din imediata vecinătate a digurilor de îndiguire, platformelor de deşeuri afectate de lucrările de decopertare pentru materialul de construcţii.

- cernoziomuri [Cn] şi cernoziomuri (levigate) cambice [CC] în zona de terasă şi de câmpie, - lăcovişti şi semilăcovişti [L] în lunca râului Călmăţui


Nu exista expertize asupra stării de calitate a solului pe teritoriul administrativ al comunei şi, implicit, în zona ce a generat PUG.

Pe cernoziomuri se dezvolta in conditii foarte bune culturile cerealiere si leguminoase rezistente la seceta (grau, orz, floarea-soarelui, porumb, sorg, lucerna, mazare, etc). Pe terenurile in panta solurile respective sunt propice plantatiilor de de vita de vie si pomi (cais, piersic, cires, prun, par, gutui, nuc, migdal, visin, măr, corcoduş).

Referitor la reacţia solurilor (pH) teritoriul administrativ Viişoara se află în zona cu soluri alcaline din judeţul Teleorman.

Amenajări în sisteme

Comuna dispune de amenajări de îmbunătăţiri funciare care asigură irigarea a 2 706 ha şi care fac parte din sisteme care se întind pe suprafeţele mai multor comune. Administrarea lor, întreţinerea, repararea şl exploatarea intră în sarcina Regiei Autonome a îmbunătăţirilor Funciare, înfiinţată prin Legea 50/1994 şi HG 636/1994 cu sucursala RAIF Teleorman, aflată în structura Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei.

Amenajările hidroameliorative existente în sisteme şi caracteristicile acestora sunt prezentate în Tabelul 2.3.3. Prizele de apă pentru aceste amenajări sunt Lacul Suhaia şi Dunărea.

Apa este captată din Lacul Suhaia prin priză de mal situată pe teritoriul administrativ al comunei Suhaia. Staţia de pompe şi conductele de refulare se află pe teritoriul comunei Viişoara.

Poluarea solurilor Principalele surse de poluare a solului în comună sunt:

- agricultura. Utilizarea necorespunzătoare a îngrăsămintelor chimice şi naturale determină poluarea solului şi stratului freatic cu nitrati şi nitriţi.

Comuna Viişoara se afla printre localitatile din judetul Teleorman mentionate in Ordinului 1552/2008 pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole pentru care se stabilesc programe de actiune care contin masuri obligatorii privind controlul aplicarii ingrasamintelor pe terenurile agricole. În Tabelul 2.3.4. sunt trecute şi cele mai apropiate localităţi aflate pe acestă listă.

- depozitele neamenajate de materii prime şi materiale, - depozitele neamenajate de deşeuri de orice tip: menajere, de tip industrial, din construcţii şi

demolări, zootehnice.

Poluarea cu deponii, halde, depozite de deşeuri. Comuna nu dispune de un depozit ecologic de deşeuri menajere. Depozitarea deşeurilor se realizează pe două platforme situate la nordul şi la sudul localităţii, şi în

alte şase locaţii din intravilan (vezi Planşa 2 & Anexa 2). Toate aceste platforme nu sunt amenajate corespunzător Ordinului 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor.

Numai platforma din zona de sud, amplasată pe terasa lacului Suhaia, care a fost propusă in P.U.G ediţia 1999 şi aprobată prin Hotărârea Consiliului Judeţean Teleorman nr.10/08.02.2003, este controlată de autorităţi. Caracteristicile acesteia sunt prezentate în Tabelul 2.3.5.

Tabel 2.3.3. Amenajări pentru desecări – drenaj Amenajări pentru irigaţii C.E.S*)

Suprafaţa Lungime canale Suprafaţa Lungime canale Debit

instalat

Nr. Crt. Denumirea amenajării

[ha] [ha] [km] [ha] [km] [m3/s]

Observaţii

11 Viişoara 4 312 49 052 272,708 96 552 217,270 74,02 *) Combaterea eroziunii solului

Tabel 2.3.4. Nr. Crt. SIRSUP Localitatea Observaţii

1 739 154 914 Viişoara 1 668 152 252 Brânceni Faţă de direcţia de scurgere a apei freatice comuna Viişoara nu poate fi afectată de sursa de poluare Brânceni 1 692 153 106 Izvoarele Faţă de direcţia de scurgere a apei freatice comuna Viişoara nu poate fi afectată de sursa de poluare Izvoarele 1 693 153 124 Lisa Faţă de direcţia de scurgere a apei freatice comuna Viişoara nu poate fi afectată de sursa de poluare Lisa 1 727 154 460 Suhaia Faţă de direcţia de scurgere a apelor comuna Viişoara se află în amonte de sursa de poluare Suhaia

Tabel 2.3.5. Depozite municipale/ urbane/comunale

A) DEPOZITE STABILITE PRIN PUG (HCJ TELEORMAN NR.10/08.02.2003) Distanta fata de zonele locuite

a depozitului

Nr. Crt.

Proprietar/ /Operator

Localitatea unde este amplasat

[m]

Tipul de

depozit

Amenajariale

depozitului DA/NU [ha] [mc] [mc] [mc]

DUM* N NU 0,50 15 000OT L depo ite in PUG: 0,50 15 000 600 400

Autorizatie de mediu

Suprafata depozitului

Capacitatea Capacitate Cantitate deseuri ocupata proiectata depozitata anual

297. CL Viisoara 300 600 400 T A zite stabil pr

* - depozit urban/municipal/comunal (DUM)



Monitorizarea calităţii solurilor

Terenul care face e obiectul PUG nu a fost monitorizat de APM Teleorman, neregasindu-se aprecieri in documentele studiate care au stat la baza elaborării prezentei lucrări.

Poluări accidentale

Nu s-au înregistrat cazuri de poluări accidentale în comună. Zone critice sub aspectul degradării solurilor

În comuna nu se află situri cu soluri contaminate. Degradarea solului in comuna este produsă de:

- scoaterea din circuitul agricol; - compactarea / tasarea produsă de construcţii; - depozitarea necontrolată a reziduurilor zootehnice, - depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere, - pierderea biodiversităţii solului; - folosirea iraţională a fertilizatorilor şi a substanţelor fitosanitare, - poluări de tip accidental produse cu diferite substanţe eco-toxice, din care fac parte şi produsele

petroliere, - fenomenele naturale datorate asezarii geografice care conduc la existenta unei zone cu risc natural,

fenomene care constau in: - seceta; - excesul de umiditate se manifestă în lunca râului Călmăţui şi la baza terasei, în zona de

extindere a PUG – 5,6 ha; - existenţa izvoarelor de coastă de la baza terasei; - inundaţii în luncă produse de cursurile de apă urmate de băltirea apei şi depunerea de aluviuni.

Sunt inundate terenuri din lunca râului Călmăţui, total 30 ha din extravilanul localitatii, şi balta Suhaia;

- eroziunea de suprafata a terenurilor nude, lipsite de vegetaţie, - eroziunea de sol produse apele de şiroire care determină apariţia de ogaşe urmate de depunerea

de aluviuni în lunca râului. În intravilan apar pe străzile nemodernizate situate în pantă, - eroziunea de mal produsa de abraziunea lacustră.

Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor

Nu a fost cazul de reconstrucţie ecologică de terenuri poluate, cu exceptia platformelor neconforme care au avut termen de inchidere 16 iulie 2009. La data elaborării documentaţiei de mediu nu se demarase acţiunea de închidere a platformelor de deşeuri.

Pentru limitarea dezastrelor produse de fenomenele naturale pe teritoriul comunei au fost realizate de-a lungul timpului digul de apărare la inundaţii şi canale de irigaţii care aparţin ANIF.

Pentru limitarea fenomenului de eroziune de suprafaţă de la baza terasei s-a captat şi amenjat izvorul de coastă cu denumirea „Fântâna Mare”.


in unitatea structurală cunoscută sub denumirea de Platforma Valahă, care este grefată pe unitatea tectono-structurală a Platform r la zi depozite cuaternare începând cu pleistocenul inferior, reprezentate prin

Cuvertura sedimentară aparţine unei succesiuni de patru cicluri sedimentare: paleozoic (argile, gresii silicio merate, gresii, argile nisipoase, diabaze, tufuri, are de grosimi de peste 150 m) şi tortonian-cua

o gamă largă de sedimente potrivit cu perioadele estea: sarmaţian, pliocen, cuaternar.

şi gresii calcaroase.

ţin: ipuri fine, cu o bogată faună de moluşte, cu

grosimi de 10 – 30 m, ginie – verzuie şi din argile cu

aia – Viişoara s-a întîlnit un orizont de lignit a cărui grosime ajunge la 1,7 m.

râul inferior (qp ) este reprezentat de sedimente fluvio - lacustre denumite “Strate de

Fră tişi pietri de cuarţite, gresii, calcare şi roci eruptive. Grosimea acestui orizont de n ip a apar la zi numai în versanţii văilor Găuriciu şi C

Ple3,0 – 4 operă “Stratele de Frăteşti’ şi depozitele loessoide ale terasei înalte.

ecifice câmpului înalt, groase de 15 2

Ho ste care s-au e ăniş.

Depozitele de mlaştină pot fi întâlnite în zona bălţii Suhaia. Sunt constitute din depozite de sedime

afice.

-

- ,95 – 3,20 – pietriş cu nisip,

2.4. Geologia subsolului Date geologice

Din punct de vedere geologic partea sudică a Câmpiei Boianu face parte d

ei Moessice unde apa aluviunile şi depozitele loessoide aparţinând teraselor.

ase, calcare, dolomite), permian-triasic (conglocalcare), jurasic-cretacic (gresii, marne, argile, calc

ternar. Ciclul tortonian – cuaternar este reprezentat de

geologice în care s-au înregistrat ac

Depozitele sarmaţiene sunt compuse din argile

Sedimentele din pliocen sunt reprezentate de formaţiuni ce apar- Dacianului (dc), alcătuit predominant din nis

intercalaţii de marne nisipoase cu- Romanianului (rm) format, în general, din argile de culoare ru

intercalaţii lenticulare de nisipuri. În zona Suh

Depozitele cuaternare aparţin Pleistocenului, în zona de terasă şi câmp, şi Holocenului din lunca lui Călmăţui. Pleistocenu 1teş ” fiind alcătuite la partea superioară de nisipuri fine, iar la partea inferioară de nisipuri grosiere

şuri, pe alocuri cu elementeis uri cu pietrişuri este de circa 4,0 – 8,0 m. Acesteălmăţui, la Izvoarele, Lisa, Viişoara şi Piatra.

istocenul mediu (qp2) este reprezentat prin depozite argiloase şi marne nisipoase cu grosimi de ,0 m ce ac

Pleistocenul superior (qp33) este alcătuit din depozite loessoide sp

— 0 m. locenul superior (qh2) este reprezentat prin depozitele de prafuri argiloase-nisipoase pe

d pus aluviunile grosiere din nisip cu pietriş şi bolov

nte fine, de tipul solurilor îngropate, nisip, argila, pietrisuri cu granulatie medie si fină.

Conditii geotehnice Aspectul general al terenului pe intregul teritoriu intravilan este plan si stabil, specific reliefului de

câmpie, cu denivelari in zonele de eroziune a retelei hidrogrSuccesiunea litostratigrafica generala a intravilanului este următoarea:

- 0,00 – 0,60 - pamanturi de umplutura sau sol vegetal; 0,60 – 1,80 – argilă nisipoasă,

- 0,80 – 1,95 – nisip argilos cafeniu-galbui; 1


- 3,20 – argilă mărmoasă compactă.

Niv a mai mare parte a intravilanului la adâncimea de 10 - 20 m . Pot

raneene şi submediteraneene, - ocenozelor.

pecii (plante de cultură, viţă de

pisi ezistenţă la invazia daunătorilor.

luncilor ma

opulus), mălin (Prunus padus), cătină

şte (Rubus ), turita/lipicioasa (Galium aparine), piciorul

Genista tinctoria), iedera (Glechoma hirsuta, Glechoma

uş (Festuca valensiaca), pir târâtor (Ag bulb (Poa bulbosa), năgară

ti ei (Echinochloa crusgalli), masalarita (Hyoschyamus niger), volbura

), bujor (Paeonia peregrina), mac (Papaver ifolium repens, Trifolium pratense), măzăriche (Vicia

ele cainelui (Euphorbia stepposa), laptele cucului (Euphorbia

>

elul hidrostatic se afla in ceenţialul seismic al zonei: (Normativ P100-1/2006):

- caracteristici seismice: Ks = 0,16 g, Tc= 1,0 sec, - gradul de echivalenţă seismică: 71 avand intervalul mediu de recurenta IMR 50 de ani.

2.5. Biodiversitatea

Conform aşezării geografice teritoriul administrat de comuna se află: - în regiu

în ecoregiunea Silvostepa Câmpiei Române, - în provincia floristică Danubiano-Getică, cu influenţe sudice, medite

în regiunea ornitogeografică specifică avifaunei stepelor şi agrobiBiocenozele mediului rural sunt alcătuite dintr-un număr redus de s

nea bio-geografică de tip continental, -

vie, plante ornamentale, pomi fructiferi, animale domestice (oi, capre, porci, bovine, cabaline, câini, ci, etc), păsări şi familii de albine) – cu diferite grade de r

Vegetaţia Este caracteristică regiunilor de silvostepă, în care se întrepătrund elemente specifice

rilor fluvii şi zonelor sărăturoase, apărute ca urmare a activităţilor antropice. Zona silvostepei este alcătuită din păduri de stejar brumăriu (Quercus pedunculifora) şi arţar

tătăresc (Acer tataricum). Pe alocuri apar insule de stejar pufos (Quercus pubescens), cer (Quercus cerris) şi gârniţă (Quercus frainetto). Se adaugă alte foioase: tei argintiu (Tilia Tomentosa), mojdrean (Fraxinus ornus), frasin (Frasinus pallisae), cărpiniţă (Carpinus orientalis), jugastru (Acer campestre) sau şleauri de de păr (Pyrus piraster) şi măr pădureţ (Malus sylvestris).

Influenţa antropică s-a exercitat puternic prin defrişări şi înlocuirea stejarului brumăriu cu plantaţii de salcâm (Robinia pseudacacia).

Stratul de arbuşti este reprezentat de stejăret pufos (Quercus Virgiliana), porumbar (Prunus spinosa), sânger (Cornus sanguina), gherghinar/păducel (Crataegus monogyna), soc negru (Sambucus nigra), soc roşu (Sambucus racemosa), soc negru (Sambucus nigra), salbă moale/voniceriu (Euonymus europaea), salbă râioasă (Euonymus verrucosus), corn (Cornus mas), scumpie (Cotinus coggygria),

n câinesc (Lygustrum vulgare), cruşin (Frangula alnus), alun (Corylus avellana), migdal pitic (Amygdalus nana), spânz (Heleborus Odorus), călin (Viburnum

ppophae rhamnoides). În stratul ierburilor şi subarbuştilor sunt prezente măceşul (Rosa canina), murul de miri

Aegopodium podagraeracea), curpenul (Clematis vitalba), hameiul (Humulus lupulus), viţa salbatică (Vitis silvestris). Pe alocuri apar pajişti secundare stepizate alcătuite din păiropyron repens), firuţă bărboasă (Andropogon ischaemum), firuţă cu pa capillata), peliniţă (Astemisia austriaca), colilie (Stipa sp.), costr

lem

(Hi

caesius), măturile (Kochia scoparia), răsura (Rosa gallicacaprei ( ria), drobiţa (hed

(Smohor (Setaria verticillata), urzică (Urtica dioica), (Convolvulus arvensis), hrişcă (Polygenius arvensisrhoeas), şofran (Crocus sativus), trifoi (Trvillosa, Vicia sativa L.), lapt


sa), mierea ursului (Pulmonaria officinalis), umbra iepurelui (As

Polygonum aviculare ), zâzanie (Lolium per major), traista ciobanului, musetel, coada soricelu bsinthium), papadie, urzica moarta, cucuta, sca el

Influenţa antropică se exercită prin culturile agricole de cereale, porumb, floarea soarelui, rapita, mustar, lucernă, trifoi, jurcus, coriandru, pepeni, soia, cartofi, fasole, sfecta de zahar, leguminoase, vita de vie s

caracterizată prin zăvoaie de c is) şi plop (Plopulus alba, Plopulus nigra, Plopulus

n ), frasin (Fraxinus excelsior,

pruşin, soc negru,

măc

hidrofile asociate cu vegetatia de lunca formată din iarba câmpului (Agrostis olonifera), Alopecurus pratensis, Agropyron repens însoţite de specii de Carex (Carex vulpina,Carex acutiformis), specii de Jurcus (Jurcus compressus, Jurcus efussus), specii de trifoi (Trifolium hybridum, T. repens, T. pratense, T. alpestre, T. Echinatum), specii de Potentilla (Potentilla reptans, Potentilla canescens, Potentilla anserin ermanent mlăştinoase, frecvent inundabile, pajiştea este formată de Poa trivialis şi d

Se dezvolta în lungul fluv

l de balta (Iris pseudacorus), pici

m, Myriopyllum spicatum, Ceratophyllum submersum, Vallisneria spir

articulata), alge (Cyanophyte (Oscillatoria limosa, O. subtilissima), Bac

amigdaloides), păştiţă (Anemone nemoroparagus densiflorus sprengeri). Comunităţile ruderale sunt alcătuite din troscotel (enne ), iarba tare (Sclerochloa dura), patlagina (Plantago

lui (Plantago lanceolata), pelin (Artemisia aiet e, ciulin, dracila, coltii babei.

i pomi fructiferi.

Vegetaţia azonală şi intrazonală, specifică luncilor şi bălţilor, este lun ă alcătuite din salcie (Salix alba, Salix fragilca escens), şleauri de luncă cu stejar brumăriu (Quercus pedunculiforaFraxinus angustifolia), ulm (Ulmus laevis), jugastru (Acer campestre), carpen (Carpinus betulus), căr iniţa (Carpinus orientalis), vişin turcesc (Prunus mahaleb).

Subarboretul acestor păduri este alcătuit din sânger, călin, lemn cainesc, ceş, salbe, cătine. Frecvent apar plante agăţoare: curpen (Clematis vitalba), hamei (Humulus

lupulus), viţa salbatică (Vitis silvestris). Vegetatia ierboasă este reprezentata de culturi agricole cu trifoi şi jurcus, pajisti mezo

st

a). În locurile pe specii higrofile (Eleocharis palustris, Lythrum salicaria, Menthea pulegium). La acestea se mai adaugă vegetaţia higrofilă şi palustră specifica luncii. iului, râului, canalelor sau în zona marginala a lacurilor, baltilor sau iazurilor, pe terenuri acoperite

de un strat de apa putin adânc sau cu apa freatica la mica adâncime. Caracteristice sunt stuful (Phragmites australis), papura (Typha latifolia, Typha angustifolia), trestia (Phragmites communis), pipirigul (Scirpus maritimus), diferitele tipuri de rogoz (Carex brevicollis, Carex stenophylla).

Plante fixate prin rădăcini în malul de pe fundul apei - stânjeneluorul cocosului târâtor (Ranunculus repens), unele sunt aproape în întregime submerse precum

brădişurile: Myriopyllum vertillatualis, Najas marina. Plante care au frunze şi flori plutitoare ca nufarul alb (Nymphaea alba), nufarul galben (Nuphar

lutem), plutica (Nymphoides peltata), săgeata apei (Sagittaria sagittifolia), broscariţa (Potamogeton sp). Plante cu adaptari speciale, lipsite de rădăcini, care plutesc la suprafata apei, cum sunt limba

broastei (Alisma plantago), speciile de lintiţă (Lemna minor, Lemna trisulca), sârmuliţă de apă (Vallisneria americana), Woffia arrhiza, Hydrocharis morsus-ranae, pestisoara (Salvina nantus), ferigă de apă (Salvinia

illariophyte (Cymbella affinis, Surirella ovata, Synedra ulna, Nitzschia palea)), s.a.

Fauna Zona constituie arealul următoarelor specii:

- mamifere – şoarece (Mus musculus, Apodemus sylvaticus, Rattus rattus), şoarecele de câmp (Mesocricetus newtoni) şi următoarele specii protejate de Conventia de la Berna (Legea 13/1993 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa): arici (Erinaceus europaeus), veveriţă (Sciurus vulgaris), iepure (Lepus europaeus,


-

Lepus capensis), dihor de stepă (Mustela eversmanni), popândău (Citellus (Spermophilus) citellus), hârcog (Cricetus cricetus), orbete (Spalax leucondon), nevăstuică (Mustela nivalis), căprioara (Caprealus capreolus), mistreţ (Sus scrofa), viezure (Meles meles), lup (Canis lupus), pisică sălbatică (Felis silvestris), vidră (Lutra lutra), nurca (Mustela lutreola), vulpe (Vulpes vulpes crucigera); păsări - vrabie (Passer domesticus) şi următoarele specii protejate de Conventia de la Berna: bufniţa (Bubo bubo), cucuvea (Athene noctua), şorecar (Buteo buteo), uliul porumbar (Accipiter gentilis), uliul păsărar (Accipiter nisus), cuc (Cuculus canorus), ciocanitoare (Picus canus), dumbrăveanca (Coracias garrulus), prigorie (Merops apiaster), rândunică (Hirundo rustica),

bel (Columba palumbus), turturica (Streptopelia turtur), guguştiuc

s), cormoran (Phalacrocorax carbo,

ierar (Tringa totanus), fluierar de mlaştină (Tringa glareola),

aş (Vimba vimba),

lăstun (Delichon urbica), graur (Sturnus vulgaris), coţofana (Pica pica), privighetoare (Luscinia megarhynchos), piţigoi (Parus major), pitulice (Phylloscopus collybita), gaiţa (Garrulus glandarius), porum(Streptopelia decaocto), stăncuţa (Corvus monedula ), mierla (Turdus merula), dropie (Otis tarda), prepeliţa/pitpalacul (Coturnix coturnix), fazan (Phasianus colchiaus), potârniche (Perdix perdix), spurcaciul (Oris tetrax), codobatura (Motacilla alba ), sitar (Scolopax rusticola), cioara (Corvus frugilegus, Corvus corone cornix), grangur (Oriolus oriolus), cârstei de câmp (Crex crex), ciocârlie (Calandrella brachydactyla), fâsa de câmp (Anthus campestris), barza/cocostârc (Ciconia ciconia), barza neagră (Ciconia nigra), lebada (Cygnus atratuPhalacrocorax pygmeus), sitar (Scolopax rusticola), pescăruş albastru (Alcedo atthis), cocor (Grus grus), stârc cenusiu/bâtlan (Ardea cinerea), egreta mică (Egretta garzetta), ciocârlan (Galerida cristat), nagâţ (Vanellus vanellus), flutiganuş (Plegadis falcinellus), lopatar (Platalea leucordia), gainusa de balta (Galinula chloropus), cârstel de baltă (Rallus aquaticus), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), corcodel mic/pitic (Tachybaptus ruficollis), diferite specii de corcodei (Podiceps sp.), diferite specii de rate (Anas sp.) si gâste salbatice (Anser sp.);

- peşti - crap (Cyprinus carpio), platică (Abramis brama), clean (Leuciscus Leuciscus, Squalius cephalus L.), caracuda (Carassius carassius), caras (Carassius auratus), lin (Tinca Tinca), biban (Perca Fluviatilis), babuşca (Rutilus rutilus), oblete (Alburus alburus), morunroşioara (Scardinius erythrorhtalmus), şi următoarele specii protejate de Conventia de la Berna: şalău (Stizostedion Lucioperca), ştiucă (Esos lucius), somn (Silurus glanis), ţigănuş (Umbra krameri), ipar/vârlan (Misgurnus fossilis), săbiţă (Pelecus cultratus);

- reptile – specii protejate de Conventia de la Berna: broasca ţestoasă de apă (Emys orbicularis), şarpele de casă (Natrix natrix), şarpele de apă (Natrix tesselata), şopârle (Lacerta agilis), guşter (Lacerta viridis),

- amfibieni - specii protejate de Conventia de la Berna: brotăcel (Hyla arborea), broasca roşie de pădure (Rana dalmatina, Rana ridibunda, Rana esculenta), broasca râioasă (Bufo bufo, Bombina bombina), broasca râioasă verde (Bufo viridis), broasca săpătoare (Pelobates fuscus), tritoni

(Triturus cristatus, Triturus vulgaris),

- insecte, crustacei, fluturi, moluste – Orthoptere (greieri (de casa (Gryllus domesticus, de campLiogryllus campestris), cosaşi, lăcuste (Calliptamus (Caloptenus) italicus), coropişniţa (Gryllotalpa gryllotalpa),) călugăriţa (Mantis religiosa), Coleopere (calosoma, rădaşca (Lucanus cervus), croitori (Saperda populnea, Rhagium inquisitor), nasicorn (Oryctes nasicornis), gărăgăriţe/buburuze (Coccinela septempunctata), gândacul de Colorado (Leptinotarsa decemlineata), gargarita sfeclei (Tanymecus palliatus), gargarita mazarei (Bruchus pisorum), carab Carabus auratus), cărăbuşi (Melolontha melolontha, Carabus (Limnocarabus) clathratus)),

Haltica quercetorum, Galerucella luteola, Dryocetes villossus, Scolytus ), ploşniţe (vaca domnului

(ploşniţa cerealelor), Aelia acuminata, Palomena

(Heteroptere (gândaci (scolytus, Blatta orientalis, Ixodes ricinus, Leptinotarsa decemlineata(Pyrrhochoris apterus), Eurigaster maura


praxina (ploşniţă de câmp), Cimex lectularius (stelniţa), Cercopis sanguinolenta, Cicadella viridis), Miriapode (urechelniţa (Lithobius forficatus), scolopandra / cârcâiac (Scolopendra cingulata), şarpele-orb (Iulus terrestris)), Hymenoptere (viespi (Drymonia ruficornis, Apethymus filiformis), albine (Apis melifica), bondari), Diptere (muşte, ţânţari), Lepidoptere (fluturi (ochi de păun Eudia pavonia, porumbacul stejarului (Marumba quercus, albiniţa Pieris brassicae, coada randunicii (Papilio machaon), fluturele rosu (Vanesa yo), lamaita / fluturele galben, Prosperpinus proserpina, Parnassius mnemosvne, Apatura metis, Lycaena dispar), molii (Hyphantria cunea, Ephestia kuchniana, Sitotroga cereallela), omizi (Lymantria dispar, Thaumaetopoea processionea, Laspeyresia splendana, Hyphantria cunea, Tortrix viridana, Lymantria dispar, Operophtera brumata), furnici, acarieni, viermi, râme, melci (Helix pomatia, limax), lipitoare (Hirudo medicinalis), scoica de lac, scoica de râu, racul de râu.

Insectele care vieţuiesc în vecinătatea sau în mediul acvatic: Ephemeroptera (rusalii Baetis vernus, Baetis buceratus, Caenis pseudorivulorum), Diptere (Cricotopus silvestris, Cricotopus triannulatus, C. bicinctus, Cryptochironomus defectus, Chironomus dorsalis, tânţar (Culex pipiens)), Plecoptere (Perlodes microcephala), Ordonate (libelulă (Libellula quadrimaculata)), Dytiscite (cărăbuş-de-apă (Dytiscus marginalis), ditisc), crustacee (lăţăuş (Gammarus), Daphia, Bosmina, Cyclops, Sida, Filina, Brachionus, Keratella), Heteroptere (Gerris lacustris, Noctoneca glauca, Ranata linearis, Nepa cinerea (scorpionul de apă)), viermi de apa (Lumbricus terrestris) şi larve, protozoare.

Listele de specii protejate de plante şi de animale fac obiectul OUG nr. 57/2007 privind regimul or naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice modificata si pletata cu OUG 184/2008.

Habitatele naturale de interes comunitar şi naţional

Pe teritoriul administrativ Viişoara nu au fost cartate suprafeţe de habitate naturale de interes unitar sau naţional.

În imediata vecinătate se află

ariilcom

com

aadm

ecologică NATURA 2000 – i

prin 2007, sunt:

2.

administrativă unde se află arie de protecţie specială if

Figusupr

habitatul de interes naţional, de apă dulce, Balta Suhaia (ecosistem acv tic reprezentat prin lac eutrof natural în suprafaţă de 1 455 ha) din cadrul unităţii teritorial –

inistrative Suhaia.

Situri Natura 2000. Arii naturale protejate Pe teritoriul administrativ nu se află arii naturale protejate prin Reţeaua

ari de importanţă comunitară sau arii de protecţie specială avifaunistică. Cele mai apropiate unităţi teritorial – administrative unde se află arii de interes comunitar, instituite Ordinul nr. 1 964/

1. Tn. Măgurele, cu ROSCI0044 Corabia – Tn. Măgurele la circa 30 km de comuna Viişoara. Năsturelu, cu ROSCI0088 Gura Vedei – Şaica – Slobozia la circa 25 km de comuna Viişoara.

Cea mai apropiată unitate teritorial –av aunistică este Suhaia. Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0102 Balta Suhaia (vezi

ra 2.5.1.), instituită prin HG nr. 1 284/2007, aparţine numai de judeţul Teleorman şi ocupă o afaţa de 1 250 ha şi din următoarele unităţi teritorial-administrative: Lisa (< 1 %) şi Suhaia (11 %). Coordonatele sitului fac obiectul Tabelului 2.5.1. Situl nu este parte din PUG.


Tabel 2.5.1. Coordonatele sitului Suprafaţă Altitudine [m] Latitudine Longitudine

[ha] Minim maxim mediu Regiune

biogeografică N 43o44’17” E 25o11’33” 1 250,00 2 38 19 Continentală

Desi nu face obiectul PUG, în continuare se va face o prezentare a Ariei de protectie speciala aunistica ROSPA 0102 Suhaia, aflata in vecinatatea teritoriului administrativ al comunei Viisoara. cii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE sunt prezentate în Tabelul 2.

Tabel 2.5.2. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

avifSpe2.5.

Cod Specie Populaţie: Rezidentă

Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop Conserv Izolare Global

A029 Ardea purpurea 30-40 p D B C C A024 Ardeola ralloides 20-60 p D B C C A021 Botaurus stellaris 30-40 p C B C B A196 Chlidonias hybridus

150-200 p D B B C

A197 Chlidonias niger 2500-3000 i

D B C C

A031 Ciconia ciconia 90-160 p D B C C A030 Ciconia nigra 6-10 p D B C C A122 Crex crex 8-10 p D B C C A027 Egretta alba 20-30 p C B C B A026 Egretta garzetta 200-400 p B B C B A131 Himantopus himantopus

80-100 p B B C B

A022 Ixobrychus minutus

60-100 p D B C C

A020 Pelecanus crispus 8-10 p C B B B A393 Phalacrocorax pygmeus

200-500 i B B C B

A151 Philomachus pugnax

8000-10000 i

D B C C

A034 Platalea leucorodia

120-200 p B B C B

A032 Plegadis falc ellus in

0-40 p D B C C

A132 Recurvirostra avosetta

20-30 p D B C C

A397 Tadorna ferruginea

0-4 p D B B B

Semnificaţia abrevierilor de mai sus este următoarea: - Sit populaţie: D: nesemnificativă, - Sit populaţie: C: 2 % ≥ p > 0 %, - Sit populaţie: B: 15 % ≥ p > 2 %, - Conservare: Bună, - Izolare: B: populaţie ne-izolată dar la limita ariei de distribuţie, - Izolare: C: populaţie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă, - Global: valoare Considerabilă. - Global: valoare Bună.


ste alcătuit din categoriile de habitate din Tabelul 2.5.3. Tabel 2.5.3. Caracteristica generală a sitului

Descrierea sitului. Situl e

Râuri, lacuri Nr. Crt. Cod [%] CLC Clase de habitate

1. N06 83 511, 512 2. N07 9 M3. N12 i (teren il)

411, 412 laştini, turbării 39 211, 212, 213 Cultur arab

OS 02 a

Alte caracteristici asuccedau în Lunca Dunării pân

le situlu sit r rezintă u a dintr ntinsel one um e car e ă în anii 1960 fiind alimenta ă din Du re prin canalul Gârla Iancului.

i ce de unda perio ice, um tea ri ă sau excesiv n perioade ale anului, aluviunile cu textură variată, în general bogate în substanţe nutritive

unor p jişti de e dezvoltă p soluri nale, c siderat oluri ptă ca arie de protecţie special istic cuprin luciul apă cu o

de 972 ha, pepinierele piscicole cu o suprafaţă de 240 ha, 120 ha stufăriş, 20 ha mlaştini cu 5 a reprezen ând digu de co i canale de legatură. Tipul de habitat

istic este habitatul de apă dulce continentală stă , iar tipul de vegetaţie este cel de tip site d i, ca plutesc suprafa apei cu ar fi: Lemna minor,

rrhiza, Hydrocharis morsur dar şi plante fixate prin dul ape e care nele sun aproape în întregime subm e prec :

, yriopy icatum, Ceratop yllum s mersum Vallisn a spiralis, frunze şi fl : Nymphea alba, Nuphar luteum,

ria sagittifolia, Potamogeton sp, etc. Una dintre cele mai caracteristice lustre este stufu (Phragmites australis) care suportă oscilaţii mari ale nivelului apei. Stuful

form sociază cu papura (Typha latifolia, Typha angustifo adevărate areale pentru cuibăritul şi hrana multor specii de ă s conservativ la nivel european dar şi are brate (Prosperpinus proserpina, Parnassius mnemosvne, Apat cultratus), amfibie Triturus cristatuts, Rana dalmatina, Bufo viridis), reptile (Natrix tesselata, y ivalis, Felis

i: Acest ep nt

e înă

e z ed e s

Condiţiile ecologice specanumite

fi luncă, in ţiile d idita dicat ă î

determină formarea a luncă ce s e azo on e s uţin evoluate. Zona declarasuprafaţă

ă avifaun ă de de

vegetaţie natantă şi 101,caracter

h t ri ntur ştătoare

acvatic alcătuit din plante pLemna tri

li e rădăcin re la ţa msulca, Salvinia natans, Woffia a

rădăcini în malul de pe fuanae,

n i, dintr u t ers umMyriopyllum vertillatumNajas marina, iar alte plante au

M llum sp hare ca

ub , eriori plutito

Nymphoides peltata, Sagittplante pa

a

Fig. 2.5.1. Aria de protecţie specială avifaunistică R PA 01 Suhai

ează uneori asociaţii monodominante, alteori se alia). Toa a ăte ceste tipuri de vegetaţie reprezint

păs ri, inclusiv pentru speciile rare şi vulnerabile, de interealul multor specii de: neverte

ura metis, Lycaena dispar), peşti (Umbra krameri, Misgurnus fossilis, Pelecus ni (Bombina bombina,

Em s orbicularis, Lacerta viridis, Lacerta agilis), mamifere (Mustela n


silvestris, Sus scrophaCalitate şi im r IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de

BirdLife International: C1, C2, C3, C4, C6. Gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate da) numb de alt ii migratoare, listate in a Conventiei c) n a de sp riclitate ivel globa

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urma-- alte specii de stârci, raţe si cârstei. Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: - Pelecanus crispus, - Pelecanus onocrotalus, - stârci, raţe si cârstei, - Anser albifrons, - Cygnus Cygnus. In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20 000 de exemplare de pasari de baltă.

Vulnerabilitate: 1. Incendierea ilegală a vegetaţiei palustre (stufăriş, păpuriş) se produce anual pe suprafeţe variabile,

ceea ce conduce la fragmentarea şi dispariţia temporară a habitatului natural al unor specii de păsări protejate, precum: Botaurus stellaris, Ardea purpurea, Porzana spp., iar prin măsurile de conservare impuse a fi respectate de către proprietarii treducerea intensităţii producerii acestor fenomene.

2.

). po tanţă. Situl a fost desemnat ca

in urmatoarele categorii: ar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 22

) numar e spec nexele asupra s Bonn): 68 peciilor migratoare (um r ecii pe la n l: 5

toare: Platalea leucorodia,

erenurilor din acest sit se urmăreşte

Perturbarea în perioada de cuibărit a speciilor de păsări de interes comunitar, cauzată de braconajul cinegetic.

Desemnarea sitului. Peste suprafaţa sitului Suhaia IBA se suprapune parţial aria naturală protejată Balta Suhaia, declarată prin HG 2151/2004 ca arie de protecţie specială avifaunistică

Tip de proprietate: 90 % din suprafaţa totală a ariei naturale protejate aparţine domeniului naţional public, 9 % aparţine persoanelor juridice si 1 % mixt.

Statutul de protecţie al sitului şi legătura cu siturile CORINE BIOTOPE: Nu este descrisă în actul normativ.

Managementul sitului. Organismul responsabil pentru managementul sitului: În urma evaluării solicitării de atribuire în custodie a ariei de protecţie specială avifaunistică Balta Suhaia, conform procedurii Ord. 494/2005, această arie naturală protejată a fost atribuită în custodie Primăriei comunei Suhaia.

Planuri de management ale sitului: Conform prevederilor Ordinului MMGA nr.4 94/2005 şi a legislaţiei în vigoare, Primăria comunei Suhaia în calitate de custode, are obligaţia ca în termen de 1 an de la încheierea convenţiei de custodie să realizeze planul de management şi în termen de 6 luni de la încheierea convenţiei de custodie să întocmească regulamentul ariei de protecţie specială avifaunistică Balta Suhaia. Până la realizarea acestora, Agenţia pentru Protecţia Mediului Teleorman a impus respectarea unor măsuri de conservare speciale custodelui.

Peste suprafaţa sitului Suhaia IBA se suprapune parţial aria naturală protejată de interes naţional Balta Suhaia, poziţia 25 din Anexa 3 a HG nr. 1 284/2007. Aria naturala protejata de interes national, Balta Suhaia, 1 455 ha, localitatea Suhaia, judeţul Teleorman a fost declarată prin HG nr. 2


04 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone la poz

elele cadastrale P191, Hb359, Hb360, Hb375, Hb377, Hb387, planul cadastral al comunei Suhaia, întocmit în

- e la De 190 care limitează zona mlăştinoasă adiacentă lacului propriu-zis ăreşte conturul nordic al luciului de apă pe o distanţă de

şoara şi Suhaia, până la drumul de fermei piscicole Suhaia.

- in dreptul intersecţiei Cn 650 cu De 648, se continuă pe acest drum, după lui de apă până la intersecţia cu De 624.

- e 624, după care se continuă pe De 695 învecinat cu Gârla Iancului, până v Dunăre.

- eşte digul de apărare al Gârlei Iancului şi zona de stufăriş adiacentă acesteia, estuia

spe

compressus, ), specii de trifoi (Trifolium hybridum, T. repens, T .pratense, T. alpestre, T.

de Poa trivialis, acc

Lemna trisulca, Salvinia natans, Woffia arr

ophyllum submersum, Vallisneria spiralis, specii emerse ca: Nymphea alba, Nuphar lute

ă sunt reprezentate de specii ca: prigoria, lăst

151 din 30 noiembrie 20iţia VI 27, cu număr de aviz CMN B 269/14.03.2002. 334/dm/30.07.2004. Este reprezentată de

polderile piscicole, pepinierele piscicole, diguri de contur şi canale de legătură, mlaştini cu vegetaţie natantă şi stufăriş cuprinzând parcHb494, HP623. Parcelele cadastrale au fost preluate dinanul 1984, planul cadastral al comunei Lisa întocmit în anul 1988 şi planul cadastral al comunei Viişoara întocmit în anul 1988.

Are următoarele limite: Limita nordică porneşte dde extravilanul comunei Viişoara, urmcirca 5 300 m care se învecinează cu extravilanul comunelor Viiacces în zona bălţii dinspre comuna Suhaia, unde se află casaLimita estică porneşte dcare urmăreşte conturul luciuLimita sudică urmăreşte Dla ărsarea acesteia înLimita vestică urmărse continuă pe conturul digului de apărare al luciului de apă şi zona de stufăriş adiacentă acpână la limita De 190. Forma de proprietate a sitului este în proporţie de 90 % - proprietate publică, 9 % proprietate

privată si 1 % mixt. Custodele ariei naturale este Primăria comunei Suhaia, numărul de convenţie: 3/31.07.2006 Flora existentă este flora caracteristică regiunilor de silvostepă, în care se întrepătrund elemente cifice luncilor marilor fluvii şi zonelor sărăturoase, apărute ca urmare a activităţilor antropice. În

aceste pajişti de luncă, specia cu răspândirea cea mai mare este Agrostis stolonifera însoţită de alte specii de graminee, specii de Carex (Carex vulpina,Carex acutiformis), specii de Jurcus (Jurcus

Jurcus efussusEchinatum), specii de Potentilla (Potentilla reptans, Potentilla canescens, Potentilla anserina). În locurile permanent mlăştinoase, frecvent inundabile, pajiştea poate fi dominată

entuându-se rolul speciilor higrofile (Eleocharis palustris, Lythrum salicaria, Menthea pulegium). Vegetaţia specifică este alcătuită din specii ca: Lemna minor,

hiza, Hydrocaris morsus-ranae, specii submerse ca: Myriophyllum vertillatum, Myriophyllum spicatum, Cerat

um, Nymphoides peltata, Sagittaria sagittifolia. Una dintre speciile caracteristice este stuful, care uneori formează asociaţii cu papura. Dintre plantele existente în Balta Suhaia, unele se regăsesc pe Lista Roşie a Plantelor Superioare din România, şi anume: garoafă capitată (Dianthus capitatus), rogoz (Carex brevicollis, Carex stenophylla), Utricularia vulgaris, ciuboţica cucului (Primula elatior).

Fauna: Zoobentosul este format din specii de protozoare, gasteropode lamelibranhiate, oligochete, crustacei, eferemide, chironomide, culicide. Zooplanctonul este format din populaţii de: flagelate, rizopode, rotiferi, copepode, ostracode, filopode. Nectonul este format din populaţii de crap, ştiucă, şalău, plătică, babuşcă, roşioară, lin, biban. Amfibienii sunt reprezentaţi de specii ca: Triturus cristatus, Triturus vulgaris, Bombina bombina, Bufa viridis, Hyla arborea, Rana ridibunda, Rana esculenta, Rana dalmatine. În aria specială de protecţie avifaunistică, reptilele sunt reprezentate de specii ca: Natrix natrix, Natrix tesselata. Păsările din zona de lunc

unul de mal, codobatura, barza albă. Pe timpul verii, în zăvoaie se găsesc boicuşul, greluşelul de zăvoi, acvila de câmp. În tufărişul de pe marginea apei se întâlneşte pescărelul albastru mic. Pe malul lacului îşi caută hrana prundăraşii, nagâţul, avozeta, ploierul argintiu, fluierarii, lopătarul, stârcul


zişurilor zboară chirighiţa neagră, chirighiţa cu aripi albe, pescăruşul râzător, pescăruşul mic, tot aici cuibăresc câteva specii de raţe ca: raţa sălbatică mare, raţa cârâietoare, raţa r în migraţii la pasaj se poate observa raţa fluierătoare. Mamiferele sunt

zonDir ala (raţa cu

(ch de mare), Ardea purpurea âcig

(gu

cenuşiu, stârcul galben, stârcul de noapte, codobatura cu cap negru, găinuşa de baltă. În zăvoaie sunt prezente speciile de păsări clocitoare ca: mierla, gaiţa de pădure, piţigoiul, piţigoiul albastru, iar ca specii de pasaj se întâlnesc: sitarul, porumbelul de scorbură, dumbrăveanca, pupăza, graurul, cucul. Se întâlnesc specii de păsări răpitoare precum: cucuveaua comună, buha, gaia neagră, vânturelul, acvila ţipătoare mică, şoimul dunărean, vânturelul de vară. În stufărişuri şi păpurişuri se întâlnesc specii ca: privighetorile de stuf şi de baltă, piţigoiul de stuf, lăcarul mare, lăcarul de stuf, lăcarul de pipirig, presura de stuf. Pe deasupra rogo

lingurar, raţa cu ciuf, iareprezentate de specii ca: pisica sălbatică, mistreţul,dihorul.

Balta Suhaia este arie de protecţie specială avifaunistică, deoarece biotopurile caracteristice acestei ei umede din punct de vedere ornitologic evidenţiază existenţa unor specii de păsări înscrise în ectiva 79/409/EEC privind conservarea speciilor de păsări sălbatice: Oxyura leucoceph

cap alb), Larus genei (pescăruşul cu cioc subţire), Chelidonias niger (chira neagră), Sterna albifrons ira mică), Sterna hirundo (chira de baltă), Sterna sandvicensis (chira

(st rcul roşu), Ardeola ralloides (stârcul galben), Egretta alba (egreta mare), Egretta garzetta (egreta mi ă), Nycticorax nycticorax (stârcul de noapte), Platalea leucorodia (lopătarul), Plegadis falcinellus (ţt ănuşul), Phalacrocorax carbo (cormoranul mare), Aythya nyroca (raţa roşie), Botaurus stellaris (buhaiul de baltă), Grus grus (cocorul mare), Circus aeruginosus (eretele de stuf), Luscinia svecica

şa albastră). Monumente ale naturii

Pe teritoriul comunei nu se află monumente ale naturii. Parcuri naţionale, parcuri naturale, şi rezervaţii ale biosferei

Nu este cazul judetului Teleorman, prin urmare nici al comunei.

Situri Ramsar În judeţul Teleorman nu au fost declarate situri Ramsar. Situl ROSPA0102 Balta Suhaia, este posibil canditat ca sit RAMSAR. În această categorie

candideaza şi alte situri care care gazduiesc fiecare mai mult de 20 000 de exemplare de pasari de balta, aflate în partea de sud a judeţului: ROSPA0024 Confluenţa Olt - Dunăre, ROSPA0106 Valea Oltului Inferior, ROSPA0108 Vedea – Dunăre.

Presiuni care sunt exercitate asupra biodiversităţii

Starea factorilor de mediu, in special apa si aerul, inflenteaza impactul asupra biodiversitatii, inclusiv asupra factorului uman.

Atât în ariile naturale protejate cât şi în celelalte ecosisteme naturale au fost impuse măsuri de conservare a florei şi faunei sălbatice, a ecosistemelor, în scopul păstrării capitalului natural şi a unei diversităţi biologice (menţinerea integrităţii vegetaţiei stuficole, protejarea florei şi faunei sălbatice, interzicerea păşunatului, interzicerea depozitării deşeurilor etc.)

Impactul asupra biodversitatii se datorează: - activităţilor antropice, - situatiilor de risc natural cum ar fi seceta, deficitul de umiditate, alunecări de teren, eroziuni de

mal, inundatii, tornade, cutremure, trăsnete, incendii de origine naturală, atacul de dăunători.


-

- păş atul excesiv , - pier in lucrări de desecare în zona luncii, iazurilor şi bălţilor în vederea

- cvatice, - con ecologică, - - ieri ilegale de arbori, inclusiv de trunchiuri uscate din cadrul ariilor de protecţie avifaunistică, - eco cesive de specii pentru valorificare economică fără posibilitatea acestora de a

-

- practicarea de sporturi în afara spaţiilor amenajate.

Act sitului ROSPA0102 Balta Suhaia sunt gru

i influenţa acestora asupra sitului sunt prezentate în Tabelul 2.5.4.

Se exercită următoarele tipuri de presiuni antropice: - tratarea culturilor agricole cu diferite substante fitosanitare de pe terenurile agricole invecinate

siturilor si in interiorul acestora, afectează populatiile de pasari, peşti şi mamifere, - utilizarea de îngrăşăminte chimice în dauna fertilizatorilor naturali, - impurificarea apei, solului si panzei freatice datorită depozitelor de deşeuri care nu sunt amenajate

corespunzător, - poluări ale apei râurilor, - eutrofizarea apelor de suprafaţă datorită evacuărilor de ape neepurate sau insuficient epurate de la

fermele zootehnice şi staţiile de epurare, incendierea ilegală a vegetaţiei palustre (stufăriş, păpuriş) şi în general a vegetaţiei uscate, care se produce anual pe suprafeţe variabile, ceea ce conduce la fragmentarea şi dispariţia temporară a habitatului natural al unor specii de păsări protejate,

- perturbarea în perioada de cuibărit a speciilor de păsări de interes comunitar, cauzată de braconajul cinegetic,

- pescuitul, braconajul cinegetic, penetrarea vegetaţiei şi realizarea unor cărări în stuf conduc la perturbarea speciilor păsărilor protejate şi la fragmentarea habitatului acestora,

- piscicultura intensivă; introducerea voită sau accidentală de specii de peşti alohtoni în iazurile naturale,

underea de zone umede pr

practicării agriculturii, îndiguirea cursurilor de apă care restrânge habitatul faunei a

struirea de obiective urbane şi industriale în zone cu o mare valoaredefrişările necontrolate, tăr ltări/capturări ex

egenera, se rplantarea de specii invasive sau greu de eliminat

- utilizarea de tehnici neadecvate în construirea unor obiective de infrastructură (şosele, linii de cale ferată, poduri, reţele de transport a energiei electrice, conducte, etc.),

- turismul haotic,

ivităţile şi consecinţele potentiale ale acestora asuprapate în două categorii, astfel:

- activităţi în interiorul sitului şTabel 2.5.4.

Cod Activitate Intensitate [%] Influenţă 100 Cultivare A 60 - 210 Pescuit profesionist (industrial) A 60 + 243 Braconaj, otrăvire, capcane C 30 -

- activităţi în jurul sitului şi influenţa acestora asupra sitului sunt prezentate în Tabelul 2.5.5.


Tabel 2.5.5.

Cod Activitate Intensitate [%] Influenţă 100 Cultivare A 80 0 140 Păşunat C 20 0 180 Incendiere C 30 - 230 Vânătoare B 100 - 243 Braconaj, otrăvire, capcane B 20 - 511 Linii electrice C 50 0 În Raportul privind starea factorilor de mediu în judeţul Teleorman în anul 2008 nu este

consemnata prezenta activităţilor cu impact negativ asupra sit-urilor. Starea pădurilor

În extravilanul comunei se află 43,00 ha de pădure-trup separat.

jud

ni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului asupra padurilor sunt reprezentate de: pasunat, turism necontrolat, utilizarea

rt de e gricultura prin dispersare si antrenarea prin precipitatii.

fost necesară luarea unor măsuri

n unele locaţii pe anumite perioade de timp;

- ăierilor ilegale de arbori; lante/animale;

eţelor împădurite, bazate pe studii amănunţite legate de categoria (zona) în care se

- asigurarea unei paze permanente a fondului forestier.

nui turism neecologic, precum şi de braconaj.

Biosecuritatea nul judeţul Tele xistă suprafeţe cultiva difi enetinu u fost autorizaţi trei agenţi economici cultivatori de porumb

m at 5 ha. CTS Troianu, cu o sup aţă cultiv e 1 ha, a distrus în itat Refdan din comuna Islaz şi AF Dobre din Dobroteşti, care au

aţie. La Islaz au fost utilizate soiurile DKC3964YG – 0,04 kg şi DKC4442YG – 0,04 kg.

Comuna Viişoara se află la distanţe de peste 15 km de aceste locatii.

Suprafata impadurita reprezintă 1,054 % din unitatea administrativ - teritorială, sub media pe întreg eţul Teleorman (circa 4,70 %).

Presiu

Presiunile antropicefe ilizantilor chimici si a combaterii daunatorilor forestieri, taierile ilegale de arbori, poluarea exercitata

misiile din industrie si aPentru reducerea presiunilor antropice exercitate asupra pădurilor a

de conservare în ecosistemele forestiere: - interzicerea păşunatului î- supravegherea turismului necontrolat si adoptarea unui turism ecologic; - eradicarea utilizării fertilizanţilor chimici şi a combaterii chimice a dăunătorilor forestieri;

interzicerea t- monitorizarea recoltărilor/capturilor de specii de p- continuarea lucrărilor de amenajare a pădurilor pe grupe de păduri, cu respectarea severă a

prevederilor amenajamentelor; - extinderea supraf

impun aceste lucrări;

Starea de conservare a ecosistemelor forestiere este relativ bună nefiind semnalate aspecte de păşunat excesiv şi de practicarea u

În a 2008, în orman nu e te cu soia mo cată g c. În a

odificl 2008, în judeţul Teleorman agenetic pe o suprafaţă totală de raf ată d

total e producţia obţinută. La SCcultivat fiecare câte 2 ha de teren, cultura de porumb a fost întoarsă în primele faze de veget


2.6. Radioactivitatea Reţ ională de s e a radiocvtivităţii mom t surse radioactive şi nu se desfăşoară activităţi cu asemenea surse. au e determinări ale nivelului de radioactivitate pe a comune m tă localitate în care se realizează supravegh a radioac ii este aşul

Zi ea. ediului Zimnicea face parte di NSRM (R ua Naţion de Supravegherea Radioactivit aua Nationala de S raveghere Radioact tii Me

anumite cazuri unele zone de agrement. În privinta gradului de eranj, cel sever predomină în cazul zonelor limitrofe, arterelor de trafic intens, iar cel moderat este

specific e de numeroase disc

ele cinci localităţi urb

d inclusă în programul de monitorizare realizat de APM

tori şi nu pot fi incriminaţi numai

-

- habitatul – condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaţională etc.), - calitatea serviciilor oferite populaţiei.

luare.

bolilor cronice, după exp durată la nivelele de poluare

eaua naţun

upravegher ediului În c una nu sNu fost realizat raz i . Cea ai apropia ere tivităţ or

mnic Staţia de Radioactivitatea Măţii Mediului). Rete

n R eţea alăup a ivita

diului face parte din sistemul integrat de supraveghere a poluarii mediului pe teritoriul Romaniei. Organizarea si functionarea R.N.S.R.M. se realizeaza in baza Legii protectiei mediului 137/1995, republicata in 2000, si a Ordinului nr.338/2002 a Ministerului Apelor si Protectiei Mediului.

2.7. Zgomotul Principalele surse cauzatoare de zgomot sunt: traficul rutier, santierele de construcţii, obiectivele

comerciale şi cele industriale şi înd

zonei rezidentiale. Aceste surse de poluare fonica se fac responsabilonforturi ce afectează populaţia. Ponderea cea mai mare în zgomotul urban o deţine transportul rutier pe drumul naţional. În cursul anului 2008 APM Teleorman a determinat nivelul de zgomot în cane din judeţ. Nu a fost determinat nivelul de zgomot in comuna Viişoara, nu au fost solicitări din

partea persoanelor fizice, comuna nefiinTeleorman.

2.8. Sănătate umană

Bolile cronice au o multitudine de factori favorizanţi şi declanşafactorii de mediu (aer, apă, sol) şi nici nu se poate determina în ce masură aceştia sunt responsabili de producerea şi agravarea bolilor.

Evaluarea stării de sănătate a populaţiei constă în identificarea factorilor de risc, care ţin de : - calitatea aerului, - alimentarea cu apă potabilă,

colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură, - zgomot,

În anul 2008 nu au fost înregistate îmbolnăviri/decese ce ar putea fi asociate cu fenomene de po

Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate Poluarea atmosferei produce în primul rand afectiuni la nivelul aparatului respirator. Efectele asupra sănătătii după expunerea la poluanţii iritanţi sunt diferite funcţie de perioada de

expunere şi de natura poluantului. Astfel pot apărea efecte acute sau acutizări aleunere de scurtă durată până la efecte cronice după expuneri de lungă


itativ moderată. În f pra sănătăţii umane, se disting următoarele tipuri de poluanţii: iritanţi,

asfixian- oxid de azot,

ţi sunt asociate

i poate fi acut sau cronic. poluan – aceşti poluanţi acţionează fiecare numai asupra anumitor organe şi sist mului uman. Cei mai frecvent întâlniţi sunt plumbul, fluorul, mercurul şi

constituie

ezentat prin o serie de boli respiratorii alergice. În cazul poluării aerului, aparatul respirator este primul (dar nu singurul) care este afectat.

Popula infantilă reprezintă categoria cu risc la îmbolnăviri mai crescut datorită particularităţilor biologi , sistem imunitar insuficient dezvoltat).

ctul asupra sănătăţii umane, se disting următoarele tipuri de poluanţi : substanţe care pot forma astfel de compuşi în mediu acvatic,

organostanici, că au proprietăţi

ăţi care pot afecta tiroida, reproducţia sau alte funcţii

- idrocarburi persistente şi substanţe toxice organice persistente sau care se pot bioacumula, - cian- -

iruncţie de impactul asuţi toxici specifici, alergizanţi, cancerigeni chimici şi fibrozonanţi.

poluanţii iritanţi – sunt rezultatul poluării aerului cu gaze iritante: dioxid de sulf, diclor, amoniac, substanţe oxidante etc. Bolile provocate de aceşti poluanmodificărilor la nivelul căilor respiratorii, producând hipersecreţie de mucus şi alterarea activităţii cililor vibranţi, precum şi afectarea alveolelor pulmonare, cum ar fi bronşita, emfizemul pulmonar, astmul bronşic, infecţii respiratorii acute.

- poluanţii asfixianţi – sunt rezultatul emisiilor în aer a monoxidului de carbon (CO), dioxidului de carbon, hidrogenului sulfurat, etc. Dintre aceştia, cel mai periculos este monoxidul de carbon, rezultat al unor arderi incomplete ale combustibililor şi carburanţilor folosiţi în sursele staţionare (ca de exemplu : sobe) şi mobile, procese industriale etc. Impactul CO asupra organismulu

- ţi toxici specificieme ale organis

cadmiul. Caracteristic acestora este acumularea lor, în timp, în organismul uman. Poluanţii toxici sistemici de tipul metalelor grele, îşi exercită acţiunea asupra diferitelor organe

şi sisteme ale organismului uman, efectul fiind specific substanţei în cauză. Poluanţii cancerigeni organici şi anorganici prezintă un mecanism de acţiune insuficient

descifrat. Există însă suficiente elemente de certitudine pentru unii dintre ei pentru a-i considerasubstanţe cu pericol mare pentru sănătate, substanţe fără prag (care în orice cantitate pericol cancerigen).

- poluanţii alergizanţi – pot fi naturali (polenul, fungii, produşi volatili rezultaţi din anumite vegetale etc.) sau artificiali, care provin în special din industriile textilă şi chimică. Impactul acestor poluanţi este repr

ţiace (organism în creştere

Conform Raportului privind starea factorilor de mediu în judeţul Teleorman în anul 2008 nu sunt deţinute date referitoare la efectele poluării aerului asupra stării de sănătate a populaţiei.

Efectele poluării apei asupra stării de sănătate

În funcţie de impa- compuşi organohalogenaţi şi - compuşi organofosforici, - compuşi - substanţe şi preparate sau produşi de degradare ai acestora, care s-a dovedit

cancerigene sau mutagene sau proprietendocrine în sau prin mediu acvatic, h

uri, metale şi compuşii lor, arsenic şi compuşii lor,

- biocide şi produse de protecţia plantelor, - materii în suspensie,


contribuie la eutrofizare (nitraţi şi fosfaţi), -

în a- -

pot

- ndustrializării şi chi

-

ublică Teleorman monitorizează calitatea apei la captările prin puţuri forate

âtatate Publica Teleorman a realizat analize

bac

eleorman în anul 2008 nu sunt deţ

ănătate nificativ, me sunt

c pentru sănătate şi mediu datorită conţinutului lor în substanţe x troficare (în special nitraţi şi fosfaţi) şi au o influenţă nefavorabilă asupra

PB răspândirea infecţiilor. Deşeurile provenite din diferite surse

n de boli fe viruşi, bacterii, ouăle diverşilor helminţi etc.). În condiţii prielnice, agenţii patogeni pot i gat (zile, luni) de unde pătrund în sol, apă, putând provoca astfel infecţii şi

unii agenţi patogeni din deşeuri rămân în viaţă timp pecial ouăle diverşilor helminţi şi sporozoare. Agenţii

- substanţe care substanţe care au o influenţa nefavorabilă asupra bilanţului de oxigen (care poate fi măsurat folosind parametri ca CBO5, CCO-Cr ). Sursele de poluare a apei pot genera maladii infecţioase şi maladii neinfecţioase datorită prezenţei pă a unor poluanţi biologici, respectiv poluanţi chimici: maladiile infecţioase transmise prin apă de bacterii pot fi: holera, febra tifoidă, dizenteria, maladii infecţioase transmise de viruşi: poliomielita, hepatita virală, conjunctivita de bazine de îmbăiere,

- paraziţi care generează amibiaza, cea mai răspândită parazitoză de natură hidrică, lambliaza, tricomoniaza. Maladiile care se datorează unor substanţe chimice existente în apă (minerale, toxice, radioactive)

fi: - guşa endemică, întâlnită în regiunile submontane şi care dă naştere la complicaţii nervoase şi

endocrine, boli cardiovasculare, datorate lipsei de calciu şi magneziu din apa potabilă; intoxicarea cu nitraţi şi nitriţi prezenţi în apă din ce în ce mai mult datorită i

mizării agriculturii; nitriţii pătrund în sânge şi în combinaţie cu hemoglobina formează methemoglobina, rezultând un deficit de oxigen. Maladia, cunoscută sub numele de cianoză infantilă este des întâlnită la copii. alte substanţe toxice ca plumbul, mercurul, cadmiul, pesticidele, pot avea efecte grave asupra sănătăţii umane. Direcţia de Sănătate P

care au asigurate zone de protecţie cu regim sever, în punctele reprezentative ale reţelei de distribuţie, at pentru parametri chimici cât şi microbiologici şi la fântânile publice din mediul rural.

Pentru zona comunei (vezi Anexa 3) Autoritatea de Santeriologice şi fizico-chimice pentru apa din fântâna publică de pe teritoriul administrativ, rezultatele

evidentiind neîncadrări pentru indicatorii bacteriologici şi nitraţi.

Conform Raportului privind starea factorilor de mediu în judeţul Tinute date referitoare la cazuri de îmbolnăviri provocate de consumul de ape necorespunzătoare din

punct de vederea chimic sau bacteriologic. Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de s

Impactul depozitării deşeurilor menajere sau a celor industriale asupra mediului este semfactorii de mediu agresaţi fiind solul, aerul, apele (de suprafaţã şi subterane). Aceste proble

necorespunzătoare a deşeurilor. create datorită unei gestionări se de risDeşeurile constituie sur

to ice care contribuie la eubilanţului de oxigen, precum şi metale grele (plumb, cadmiu, mercur), pesticide, solvenţi, uleiuri uzate,

C. Deşeurile de tip sanitar şi veterinar au conţinut de agenţi patogeni. Deşeurile pot fi vectori importanţi în

co ţin foarte des o gamă variată de microorganisme printre care şi agenţi patogeni răspânditori in cţioase (tră în deşeuri timp îndelunprin contact direct.

În condiţii naturale, fără o neutralizare,îndelungat (luni şi chiar peste un an) în s


, iar deşeurile respective sunt considerate

p tr ţilor patogeni, sunt necesari şi alţi factori cum ar fi rece

de risc pentru sănătate şi mediu datorită i, uleiuri

z

ale sol în zona

în z

eur icat de reciclare şi valorificare a deşeurilor.

:

sisteme de transport a substanţelor periculoase; - surs i, inundaţii, temperaturi excesiv de

dispun de mijloace necesare dep

liminate încet. Aceste substante se acumuleaza în special în tesutul adipos, ficat, crei

sistemului nervos central. Moartea poate surveni ca o consecinta a paraliziei centrului respirator si

patogeni semnalează în deşeuri numai posibilitatea infecţiilorca medii de propagare a infecţiilor. Pentru apariţia îmbolnăvirilor şi în special a epidemiilor, în afara ă underii în organismului uman a agen

ptivitatea organismului, numărul suficient al agenţilor patogeni. Deşeurile, în special cele industriale, constituie surse

nco ţinutului lor în substanţe toxice precum şi metale grele (plumb, cadmiu), pesticide, solvenţuzate.

Incendiile de la depozitele de deşeuri pot avea efect negativ asupra stării de sănătate a populaţiei – ele eliberatga e din arderea deşeurilor pot provoca iritarea căilor respiratorii, fumul provoacă dificultăţi

în respiraţie. Gospodărirea deşeurilor în general şi a deşeurilor menajere în special, este una din problemele

majore de mediu cu care se confruntă autorităţile locale. Se consideră că impactul asupra sănătăţii umane este semnificativ datorită pericolului de producere

a unor boli infecţioase prin consumul de apă potabilă provenită din stratul freatic afectat de infiltrări levigatului. Gradul de contaminare microbiologică a factorilor de mediu: apă, aer,

depozitelor de deşeuri genereazo riscuri pentru sănătatea umană, cu precădere în cazul celor amplasate ona limitrofă localităţilor şi cursurilor de apă. Îmbunătăţirea calităţii vieţii presupune şi o strategie de gestionare a deşeurilor conform normelor opene, care să presupună un grad rid

Efectele gestionării de substanţe chimice periculoase. Riscului utilizarii de substanţe chimice periculoase asupra sănătăţii umane şi mediului

Scopul principal al evaluării riscului este acela de diagnozare a realităţilor curente şi de a stabili strategiile care să permită diminuarea pierderilor de vieţi omeneşti şi bunuri materiale, în cazul producerii unui eveniment nedorit.

Toate activităţile umane sunt posibile surse de risc, dar în contextul evaluării şi gestionării integrate a riscului, cele mai relevante tipuri şi surse de risc sunt următoarele- emisii în aer, apă şi pe sol provenite de la industrii şi activităţile asociate; - evacuări accidentale de substanţe periculoase provenite din diferite industrii; -

e naturale care pot provoca accidente : cutremure, furtuncate sau scăzute, erupţii care se pot suprapune peste sursele ridi de risc produse de om;

- activităţi agricole care pot afecta sănătatea şi mediul: împrăştierea de îngrăşăminte, insecticide şi erbicide care pot să contamineze solul, apele subterane şi de suprafaţă ;

- urbanizarea şi infrastructura asociată sunt o sursă de perturbare a mediului şi generatoare de poluare. Comercianţii, distribuitorii şi utilizatorii de biocide care desfăşoară activităţi cu produse de uz

fitosanitar din grupele I-IV de toxicitate, sunt persoane autorizate şi ozitării, manipulării şi utilizării în siguranţă a acestor produse, fără a pune în pericol sănătatea

oamenilor şi mediului înconjurător. Trasatura caracteristica este afinitatea pentru tesutul adipos si o mare stabilitate. Pătrund în

organismul uman prin piele, tub digestiv si căi respiratorii. Ele sunt influentate greu de transformarile metabolice si sunt e

er, muschi, rinichi, inima. Actiunea toxica în intoxicatiile acute consta într-o excitare initiala puternica si apoi paralizarea


temului nervos central. Initial se obs

auza efecte dăunătoare, ca nervozitate, afecţiuni ale creierului şi rinichilor, iritaţii la plămâni, irit

mină încet, în decurs de un an, cu condiţia stopării inhalării unor noi cantităţi de mercur. În m

necesite studii de evaluare al riscului pentru acti

ţie.

Câm agnetice pot provoca în anumite condiţii de expunere dereglări ale sistemului cardiovfrică, i10

aiorg ână la stări

stilor din Inspectoratele de n

zon ic intens, pentru grupa de vârstă de 15 - 64 de ani, pentru tulburările de somn (maxim 49 %), cefa

ui în functie de frecventă, tărie si pozitia surselor. Contributia cea mai

ra în intersectii precum si în perioade meteorologice nefavorabile care îng

edemului pulmonar. In intoxicatiile subacute, apar perturbari ale auzului, o dereglare a coordonarii miscarilor, atrofia

tesutului muscular, simptome insotite adesea de leziuni ale ficatului si rinichilor. Intoxicatiile care dureaza mult evolueaza spre tulburari ale siserva o slabire generala, epuizare, lipsa poftei de mâncare, dureri de cap, iritabilitate. O expunere semnificativă la mercur pentru o perioadă scurtă de timp, până este vaporizat şi inhalat

poate caţii la ochi, mâncărimi ale pielii. Mici cantităţi de mercur se acumulează în organism ca urmare a consumului de carne de peşte.

Acestea se eliod normal aceste cantităţi de mercur pot fi nocive în cazul unui făt în dezvoltare.

In cadrul comunei nu exista agenti economici care savitatile desfasurate.

Efectele radiaţiilor electromagnetice de tip hertzian asupra stării de sănătate Acestea sunt generate de antenele de radiolocaStaţiile de bază pentru telefonia mobila sunt de tip macrocelular, fiind plasate la o înălţime între 15

şi 50 m faţă de sol şi sunt destinate comunicaţiilor pe distanţe de câţiva km. purile electrom

ascular, ale sistemului nervos central cu senzaţie de greutate în cap, oboseală, iritare, stări de nsomnii şi pierderea parţială a memoriei şi, cum este cazul frecvenţelor de la 100 kHz până la

GHz, stres termic generalizat al corpului şi o încălzire localizata excesiva a ţesuturilor aflate în lângă staţie. Aceste efecte acute sunt în esenta instantanee pentru expunerile de scurta durata.

Ordinul Ministrului Sanatatii Publice nr. 1193/29.09.2006 prevede un nivel admis al intensitatii câmpului electric de 41,25 V/m in cazul emiterii în câmpul de frecventa de 900 MHz (Orange, Vodafone), respectiv de 49,7 V/m, in cazul frecventei de 1 800 MHz (Cosmote).

Studiile indică o distanţă minimă de 2 m faţă de staţiile de bază.

nătate Efectele poluării sonore asupra stării de săZgomotul este un factor ce influenteaza factorul uman şi fauna. Este produs de surse naturale, dar

m ales antropice: utilaje, mijloace de transport, aparate, oameni. Poluarea sonoră provoacă la nivelul anismului uman o serie întreagă de efecte, începând cu usoare oboseli auditive p

nevrotice grave si chiar traumatisme ale organului auditiv. Rezultatele ultimului studiu epidemiologic efectuat cu ajutorul speciali

Să ătate Publică, finalizat în 2000, semnalează în general manifestări ale simptomelor nespecifice din ele de traflee (maxim 56 %), ameţeli (maxim 25 %), pe un fond ridicat prezent si pentru zona rezidentială,

care înregistrează niveluri de zgomot superioare celor de confort. Agresiunea datorată zgomotelor constituie o cale de degradare a mediului ambiant. Zgomotul are o

actiune complexă asupra organismul mare la poluarea fonică o au autovehiculele cu motoare cu ardere internă in localitati.

Determinările sonometrice au evidentiat dependenta intensitătii poluării sonore de regimul de functionare a motoarelor autovehicolelor, astfel că valorile maxime sunt înregistrate datorită turării motoarelor la demararea acesto

reunează circulatia rutieră si implicit amplifică solicitarea motoarelor.

S.C. ENERGO – MEDIU S.R.L. Buzău Raport de Mediu R-EIM-06-182/10.12.2007 of 165 Plan Urba

nistic General, comuna Viişoara, jud. Teleorman

in agresarea fizică a oam

stituie un risc pen

loasă pentru condiţiile din ţara noastră este rabia.

tural.

conomice şi sociale, dar şi protecţia şi îmbunătăţirea stării mediului, ca singura cale pentru bunăstarea atât a generaţiilor prezente, cât şi a celor viitoare.

Pen bligaţia de a asig ă şi efec

-

nului de amenajare a teri

echilibrează prin alimentarea subterană. În cadrul luncii se semnalează intervenţia antropică: plantaţii

Animale abandonate şi influenţa asupra stării de sănătate a populaţiei

Animalele abandonate au putut influenţa starea de sănătate a populaţiei prenilor. Nu sunt date referitoare la numărul persoanelor vaccinate antirabic . Pe raza comunei se pot identifica câini fără stăpân care creează disconfort şi contru sănătatea persoanelor care vin în contact. Câinii pot fi o sursă de infecţie şi de infestaţie

parazitară pentru om. Există peste 100 de boli infecţioase şi parazitare care sunt comune omului şi câinelui. Dintre toate bolile, cea mai pericu

Sensul dezvoltării durabile al aşezărilor umane îl constituie asigurarea unui mediu sănătos şi coerent sub raport funcţional şi cultural, la nivelul localităţilor urbane şi rurale, precum şi al reţelei de localităţi în teritoriu, în condiţiile păstrării echilibrului faţă de complexul de resurse ale capitalului na

tru aplicarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân consiliul local are oupravegherea, asistenţa medicală veterinarura personal de specialitate pentru evidenţa, s

tuarea unor acţiuni sanitare veterinare prevazute de legislaţia sanitara veterinară. Cel mai apropiat adăpost special este în municipiul Alexandria .

2.9. Peisajul Comuna Viişoara se află în câmpia Boianu, pe malul stâng al râului Călmăţui şi în proximitatea

lacului fluviatil Suhaia. Din acest punct de vedere, se disting:

- peisajul natural: - de câmpie,

de luncă, de baltă;

peisajul antropic: - rural, - agricol şi zootehnic. Comuna nu este nominalizată în Legea nr. 5 /2000 privind aprobarea Platoriului naţional - Secţiunea a III-a - Zone protejate. Peisajul natural este marcat de câmpia Boianu, valea largă a râului Călmăţui şi lacul Suhaia şi lunca

Dunării.

Peisajul de câmpie cu suprafata uşor valurită este fragmentat de de reţeaua hidrografică, de pâlcuri de copaci, arbuşti şi pajişti. Izolat apar eroziuni pe fruntea terasei Călmăţui şi izvoare de coastă la bază. În cadrul câmpiei se semnalează intervenţia antropică: coline terasate, parcele cu plantaţii agricole, viticole, sere, ferme agricole şi zootehnice cu depozite de produse şi materiale şi platforme anexe, utilaje agricole, lucrări de îmbunătăţiri funciare, de infrastructură rutieră şi energetice, gospodărie comunală.

Peisajul de luncă este marcat de coline terasate, de pajiştile şi pâlcurile de copaci care se află de o parte şi cealaltă a cursului meandrat al râului Călmăţui. La baza terasei apar şi izvoare de apă care se

Problema cheie a dezvoltării durabile o constituie reconcilierea între două aspiraţii umane: necesitatea dezvoltării e

- -


agricole, lucrări de infrastructură rutieră şi energetice, dig de apărare la revărsări de apă, gospodărie comuna

oastă şi corpuri de apă care

ve, spaţii com

paţii de recreere şi agrement, plat

tuit din clădiri cu reg cu învelitori din tablă zincată, împâslitură bituminoasă sau ţiglă, lucrări de infrastructură energetice, de alimentare cu apă potabilă, lucr ri de infrastructură rutieră, utilaje agricole şi mijloace de transport, depozite de materii prime şi mat ria şeuri.

- i,

i digurilor, - a itate a malurilor, - r şi containerelor de deşeuri municipale şi starea de salubritate din locurile publice, - amenajate de deşeuri,

inate, dezafectate sau în stadiu avansat de degradare, - h auto scoase din uz, - cu defecţiuni la sistemul de combustie, -

ntale provocate de acestea, -

ă neterminate sau executate cu superficialitate, -

virane neamenajate, -

lă, platforme anexe.

Specific peisajului bălţii Suhaia este întinderea de ape mărginită de vegetaţia hidrofilă şi de conturul dantelat, vălurit şi terasat al câmpiei. La baza terasei apar izvoare de c

se echilibrează prin alimentarea subterană. În cadrul luncii se semnalează intervenţia antropică: lucrări de îmbunătăţiri funciare – staţie de pompe, canale de irigaţii, dig, iazuri piscicole, de infrastructură rutieră şi energetice, gospodărie comunală, platforme anexe, parcele cu plantaţii agricole, lucrări de infrastructură rutieră şi energetice.

Peisajul rural este alcătuit din clădiri cu regim de construcţie P ... P+1 realizate din şi materiale locale în diferite stiluri arhitecturale potrivit utilizării acestora, cu învelitori din tablă zincată, împâslitură bituminoasă sau ţiglă, având ca destinaţie locuinţe individuale şi colecti

erciale, spaţii de producţie şi prestări servicii nepoluante. Se disting fântâni, lucrări de infrastructură energetice, de comunicaţii, lucrări de infrastructură rutieră, şcoli, grădiniţe, locaşe de cult, de înhumare, monumente istorice şi de arhitectură, spaţii verzi, s

forme de deşeuri.

Spaţiile de recreere şi sport totalizează o suprafaţă de 1,00 ha şi reprezintă circa 4,32 mp/locuitor.

Peisajul agricol şi zootehnic este propriu fermelor agricole şi zootehnice. Este alcăim de construcţie P realizate din zidărie şi materiale locale,

ăe le şi platforme de de

Pitorescul natural poate fi compromis de: - poluarea atmosferei ,

petele de hidrocarburi de pe luciul ape- starea malurilor ş

gr dul de salubrstarea rampeloplatformele ne

- construcţiile netermve iculele circulaţia autovehiculelordepozitele de materiale de pe locurile publice,

- accidentele terestre de orice natură şi poluările accideconstrucţiile arhitecturale care fac notă discordantă cu fondul natural,

- lucrările de infrastructur cablurile aeriene electrice sau de comunicaţie,

- starea precară a spaţiilor verzi şi elementelor de vegetaţie de pe acestea, - arborii tăiaţi sau rupţi de pe marginea drumurilor sau pădurilor, - parcelele de teren necultivate sau cu învelişul de sol degradat, - locurile

animalele fără stăpân, - mirosurile degajate de materialele organice deteriorate, de complexele zootehnice, la procesarea

tehnologică a unor materii prime sau ape uzate, de depozitele de deşeuri menajere, zootehnice,


lanului este similara cu starea actuala.

industriale.

PUG cuprinde actiuni care se vor realiza cu respectarea Regulamentelor de Urbanism care furnizeaza toate elementele pentru incadrarea in peisaj a obiectivelor cu respectarea tradiţiilor locale şi fondului natural aflat în proximitate.

Starea actuala a mediului prezentata la acest capitol constituie „alternativa zero”, si reprezinta starea factorilor de mediu si a sanatatii populatiei din zona in lipsa implementarii PUG. Evolutia acestei stari de mediu, in lipsa implementarii p

3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA

SEMNIFICATIV Zonele din intravilanul comunei afectate de PUG sunt sintetizate in Tabelul 3.1.

sem

*„Alternativa zero” reprezinta punctul de plecare pentru evaluarea potentialelor efectenificative asupra mediului produse prin implementarea PUG si a fost prezentata pe larg in capitolul

2 a Raportului de mediu. In Tabelul 3.1. coloana 3 este prezentata concis „alternativa zero”- evolutia fara implementarea PUG.

Tabel 3.1. Zone functionale

înainte de implementarea PUG

Obiective PUG Zonificare functionala

Starea actuala a mediului in zonele functionale PUG

- “alternativa zero” *)

1. Locuinte si functiuni complementare: 116,30 ha (67,8 %) din care:

Ocupa cea mai mare parte a suprafetei din in avilanul comunei. trEste bine dimensionata si slab populata.

Nu mai exista teren in avilan pentru pentru trextinderea necesara locuirii.

Se caracterizeaza printr-o lotizatie individuala, cu case perpendicular pe axul strazii (in lungul lotului) si cu anexele insiruite spre gradina.

1. Locuinte si functiuni complementare: se va extinde la 133,10 ha (59,42%). Se va suplimenta cu 16,8 ha destinate dezvoltarii locuintelor si functiunilor complementare.

Noile constructii de locuit vor respecta prevederile regulamentului de urbanism, dupa aprobarea acestuia.

Functie de posibilitatile populatiei vor continua imbunatatirea nivelului de confort a locuintelor, prin: - repararea, consolidarea si modernizarea constructiilor existente; - extinderea cu dependinte si anexe gospodarestri.

Terenurile pe care sunt amplasate dotarile majore ce fac obiectul PUG sunt terenuri proprietate privata a unitatii administrativ teritoriale sau terenuri proprietatea statului.

Reteaua de drumuri face parte din domeniul public.

Starea factorilor de mediu pentru zona PUG

Calitatea apelor care aparţin domeniului public este monitorizată de SGA Teleorman.

1. APA: 1.1. apele râului Călmăţui, emisarul efluentului unei viitoare staţii de epurare.

În secţiunile Crângu şi Lisa apa se incadreaza in clasa IV de calitate pentru indicatorii fizico-chimici şi clasa III de calitate pentru indicatorii biologici 1.2. apele fluviului Dunărea şi pârâului Găuriciu nu constituie obiectul dezvoltării urbanistice PUG. 1.3.lacuri.

Pe raza administrativa a comunei nu se află evidentiate lacuri naturale sau amenajate.


Tabel 3.1. (urmare)

Zone functionale înainte de

implementarea PUG




Starea generala a locuirii este buna. Materialele utilizate traditional sunt caramida, lemnul, pamantul in sistem mixt. Acoperirea este cu sarpante cu doua sau mai multe ape, invelitoarea fiind ceramica. Locuintele noi abandoneaza materialele traditionale in favoarea betonului armat si mai rar a metalului, dar pastreaza acoperirea in panta. Este esara necextinderea zonelor de curti constructii necesare dezvoltarii functiunilor de locuire si productie.

Pana la elaborarea studiilor de specialitate (geo-hidrotehnice, topografice) se introduce interdictie temporara de construire in zonele cu riscuri naturale.

Singura zona de oarecare risc este zona de lunca a raului Calmatui, ce poate fi inundata ocazional Pentru eliminarea eroziunii de suprafata a terenului se are in vedere consolidarea versantilor prin plantari.

2. Unitati industriale si depozite: 3 ha (1,28%)

Zona industriala este slab reprezentata, la intrarea dinspre com. Piatra in localitate.

Industria usoara se rezuma la 2 unitati de mica industrie: prese ulei.

2. Unitati industriale si depozite: Se va dezvolta pe 4,0 ha (1,79%) din supafata PUG.

Extinderea zonei de unitati industriale s-ar putea face tot pe vechiul amplasament de la intrarea in localitate dinspre Piatra, fiind in acest fel si aproape de noile infrastructuri edilitare, de care vor avea nevoie pentru dezvoltarea activitatilor.

În imediata vecinătate se află lacul Suhaia care este un liman fluviatil cu o suprafaţă de 1 094 ha şi un volum de apă de 18,0 mil. mc, care s-a format pe valea secundară a râului Călmăţui prin aluvionarea în zona de confluenţă de către Dunăre prin ridicare nivelului de bază. Este alimentat de râul Călmăţui. Lacul Suhaia este amenajat ca heleşteu conţinând pepinierele piscicole.

Apa lacului se incadreaza in clasa II de calitate pentru indicatorii fizico-chimici şi clasa V de calitate pentru indicatorii biologici. 1.4. alte corpuri de apă

În lunca râului Călmăţui, la limita terasei, se află din izvoare de coastă care se alimenteazăfreat t al icul de mică adâncime. Debitul însumaizvoarelor este de circa 12,0 l/s.

În lunca râului Călmăţui şi zona de terasă limitrofe suprafeţei intravilane a PUG se află canale de irigaţii ale ANIF. 1.5. apele subterane

Sursa de apă pentru locuitorii comunei este pânza freatică de mică adâncime.

N u este cunoscută calitatea apei din fântâni.

Lucrări hidrotehnice. Pe raza administrativa a comunei exista

digul protecţie la revărsarea apelor Dunării pentru incinta Seaca – Zimnicea deţinător ANIF prin UT Teleorman. Digul se prelungeşte pe râul Călmăţui până în amonte d ie podul de pe DN 51A d n zona localităţilor Piatra şi Lisa. Este în afara zonei ce face obiectul PUG.

Suprafeţele care generează PUG se află în afara pericolului de inundaţie. Obiectivele care se află în zone de risc la inundaţii sunt: - 20 ha de păşune, - 10 ha teren agricol.


Tabel 3.1. (urmare)


implementarea PUG




In perspectiva se urmareste dezvoltarea prin reorganizare, retehnologizare si rentabilizare a unitatilor existente sau infiintarea altora numai cu PUZ.

De asemenea, se urmareste atragerea investitorilor carora li se vor asigura terenuri (prin concesionare) pentru dezvoltarea si a altor unitati de mica industrie care sa preia o parte din forta de munca navetista.

Se propune dezvoltarea următoarelor activităţi de tip industrial: - activitatea de reparaţii si întreţinere utilaje agricole şi autoturisme; activităţi de prelucrare a produselor agricole.

3. Unitati agro-zootehnice: 12,70 ha

Suprafetele cultivate scad de la an la an; Apele pluviale sunt evacuate la nivelul solului, infiltrand panza freatica; Exista terenuri agricole afectate puternic de procesele de eroziune hidrica;

3. Zona unitati agro-zootehnice:

se va restrange ajungand la 15,20 ha (6,79%) din supafata PUG.

PUG propune înfiinţarea unor ferme agricole si zootehnice, a unui centru de colectare a produselor agricole, precum si unitati de depozitare

De asemenea PUG propune includerea in intravilan a unei ferme zootehnice amplasate la intrarea dinspre comuna Piatra.

Lucrări hidroedilitare. Alimentarea cu apă a gospodăriilor săteşti se

face din acviferul de suprafaţă, prin fântâni. Apa din „Strate de Frăţeşti” apare în

versantul estic al văii Călmăţui sub forma de izvoare, fiind captat din anul 1905 cu denumirea „Fântâna Mare”. Alimentarea cu apă în scop potabil a localităţii Viişoara se va face prin captatea apei din aceste izvoare, printr-un dren.

Alimentarea cu apă a societăţilor comerciale se realizează din „Strate de Frăţeşti” prin două foraje de 26 m şi 45 m aflate la AGROMEC, în proximitatea canalului de irigaţii, respectiv SAVIROM, în vecinătatea DN 51A.

Surse de poluare a apelor Principale cauze ale poluării apelor

subterane şi de suprafaţă sunt: - gospodăriile individuale, instituţii, agenţi economici care deversează ape neepurate/incomplet epurate în emisari naturali direct sau indirect, pe sol, prin antrenare de apele meteorice de şiroire, - platformele de deşeuri care nu respecta normele privind protectia mediului, - agricultura intensivă prin utilizarea excesivă de îngrăşăminte chimice şi pesticide pe terenurile agricole, - fermele zootehnice şi gospodăriile rurale care nu gestionează corespunzător normelor agricole reziduurile zootehnice.

Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane.

Valea Călmăţuiului constituie zonă zonă expusă poluării cu nitraţi, din categoria slab vulnerabilă prin percolare pentru acvifere libere.

Poluări accidentale ale corpurilor de apă. În anul 2008 nu au fost înregistrate poluări

accidentale cu impact major asupra mediului la nivelul judeţului Teleorman.


Tabel 3.1.


implementarea PUG




Intre problemele functionale, principala este dezafectarea unitatilor agro-industriale si slaba lor reconversie sau revitalizare. Prin dotarea lor (inclusiv infrastructurala) ele au un potential deosebit de dezvoltare in beneficiul comunei.

Exista 2 societăţi agricole ce deţin impreuna cca 2200 ha de teren agricol.si 2 asociatii agricole familial.

4. Institutii si servicii de interes public: 7,10 ha (4,1%)

Sunt reprezentate in general dar necesita reabilitari si dezvoltari.

4. Institutii publice si servicii de interes public: se va extinde dezvoltandu-se pe 8,10 ha (3,62%) din supafata PUG conform detaliilor din Plansa 3 – reglementari.

Zonele functionale pentru institutii si servicii se intrepatrund cu zonele pentru locuinte si functiuni entare. complem

Se urmareşte reabilitarea si extinderea unitatilor de invatamant si cultura, realizarea de noi obiective cu caracter public si de deservire a populatiei: - reabilitare camin cultural, - reabilitare scoala generala cu clasele I-VIII si gradinita, construire cantina sociala

- fermele zootehnice şi gospodăriile rurale care nu gestionează corespunzător normelor agricole reziduurile zootehnice.


Valea Călmăţuiului constituie zonă zonă expusă poluării cu nitraţi, din categoria slab vulnerabilă prin percolare pentru acvifere libere.

Poluări accidentale ale corpurilor de apă. În anul 2008 nu au fost înregistrate poluări

accidentale cu impact major asupra mediului la nivelul judeţului Teleorman.

Poluări cu efect transfrontalier Nu este cazul.

2. AERUL: Starea factorului de mediu aer in comuna nu

este cunoscuta. Sursele de poluare Nu sunt surse de tip industrial. Principale surse potentiale de poluare a

aerului sunt: activităţile agricole şi de prelucrare a seminţelor, fermele zootehnice, traficul rutier, activităţile tipice gospodăriilor rurale, depozitele neamenajate de deseuri, activităţile de ardere a miriştilor şi deşeurilor, şantierele de construcţie, depozitul de butelii. Calitatea aerului ambiental nu poate fi influentata de sursele de poluare semnificative de tip industrial de pe platformele localităţilor Alexandria, Turnu Magurele şi Zimnicea,prin dispersie, aceste localitati urbane aflandu-se la distanţe apreciabile de 32 km NE, 32 km V, respectiv 18 km SE, avand in vedere ca circulaţia generală a atmosferei este caracterizată prin frecvenţa mare a advecţiilor de aer termperat-oceanic din V şi NV mai ales în semestrul cald şi frecvenţa advecţiilor de aer temperat-continental din NE şi E, mai ales în semestrul rece.


Tabel 3.1

. (urmare) Zone functionale

înainte de implementarea PUG




5. Căi de comunicatie: se extinde la 23,85 ha (21,4 %), din care:

Propunerile PUG sunt: - modernizarea si reabilitarea strazilor secundare din localitate prin pietruire – cca 30 km; prin propunerile PUG organizarea existenta a circulatiei se pastreaza, traseele drumurilor din afara localitatii si a strazilor din cadrul localitatii. Organizarea si dezvoltarea localitatii se va face pe reteaua stradala si de circulatie existenta;

5. Căi de comunicatie si transport: 23,85 ha (16,9 %),

căi ferarate: 0 ha (%)

Reteaua principala de cai de comunicatie este formata din DN 51A si DC 9, asfaltate si partial rehabilitate. Nu exista prezentate in memoriul general aspecte critice privind organizarea circulatiei si a transportului in comun care sa fie de natura sa influenteze semnificativ prevederile prezentului PUG

Disfunctionalitati: - Străzile laterale sunt nemodernizate, fără rigole şi şanturi trapezoidale pentru evacuarea apelor meteorice şi fara semne de circulaţie; - DN 51 strabate longitudinal localitatea, iar in centru se bifurca DC9 catre Lisa, care scurteaza clinul facut de DN51A pana in dreptul localitatii Piatra. Aceasta bifurcatie introduce in circulatia rutiera grea o portiune insemnata a localitatii, lucru ce reprezinta o disfunc-tionalitate in ceea ce priveste circulatia.

- Organizarea cailor de comunicatie va pastra traseul DN51A si va optimiza traseul DC9 prin scoaterea acestuia din interiorul localitatii si mutarea lui pe centura; devierea traficului de pe DC 9 pe centura localitatii, de la intrarea dinspre Zimnicea, direct catre podul peste raul Calmatui, pe ulita ce inconjoara satul pe la sud se va face pe baza unor studii necesare realizarii acestui deziderat iar prezentul PUG a introdus in intravilan drumul de exploatare din spatele loturilor pe latura de sud a localitatii.

Pătrunderile mai puţin frecvente de aer tropical-maritim din SV şi S şi ale aerului continental din SE şi S nu pot crea, prin dispersie, o poluare semnificativa a solului in zona ce a generat PUG cu elementele evidentiate de monitorizarea APM Teleorman din localităţile urbane

Curenţii de aer pe aceste direcţii au frecvenţe de 2,2 %, 20,9 %, respectiv 1,2 %.

Poluări accidentale ale atmosferei Nu au fost înregistrate poluări accidentale. Poluări cu efect transfrontier In anul 2008 nu au fost poluari cu efecte

tr calitatea ansfrontiera care sa influentezeaerului in zona studiata.

Zone critice sub aspectul poluării atmosferice

Pe teritoriul administrativ al comunei nu exista astfel de zone critice.

3. SOLUL SI SUBSOLUL. Nu exista expertize asupra stării de calitate a

solului pe teritoriul administrativ al comunei analizate şi, implicit, în zona ce a generat PUG.

Calitatea solurilor In comuna se întâlnesc următoarele tipuri de

sol: - aluviuni [A] şi soluri aluviale [SA] pe malul bălţii Suhaia, - antroposoluri – decopertisoluri – ca rezultat al diferitelor acţiuni umane. - cernoziomuri [Cn] şi cernoziomuri (levigate) cambice [CC] în zona de terasă şi de câmpie,

- lăcovişti şi semilăcovişti [L] în lunca râului Călmăţui. Pe cernoziomuri se dezvolta in conditii foarte bune culturile cerealiere si leguminoase rezistente la seceta (grau, orz, floarea-soarelui,


Tabel 3.1. (urmare)


implementarea PUG




Se doreste eliminarea acestei disfunctionalitati prin devierea traficului pe centura localitatii, de la intrarea dinspre Zimnicea, direct catre podul peste raul Calmatui, pe ulita ce inconjoara satul pe la sud.

- Santurile existente de-o parte si de cealalta a drumurilor si strazilor se vor decolmata periodic, - asigurandu-se scurgerea apelor meteorice. - extinderea reţelei de drumuri în localitate in noile zone introduse in intravilan; Odata cu realizarea noilor strazi in intravilanele propuse (in baza proiectelor tehnice de specialitate), se vor asigura prospectele la cca. 20 m, asigurandu-se zonele de acostament, spatiul verde de aliniament, gabaritele necesare ale santurilor de preluare a apelor meteorice, razele de curbura la intersectii pentru asigurarea vizibilitatii, si se va stabili calitatea infrastructurii pentru traficul din zona.

6. Spatii verzi, sport, agrement, protectie : 1 ha (0,58%)

Spaţiile verzi, spaţiile de recreere, sport şi agrement totalizează o suprafaţă de 1 ha şi reprezintă circa 4,32 mp / locuitor . Nu exista zone amenajate de recreere, odihna, agrement si

6. Zona Spatii verzi, sport, agrement, protectie:se extinde la 12,05 ha (5,38%).

Se va extinde cu 11,05 ha.

Spatiile verzi vor ajunge la circa 52,14 mp/loc, peste valoarile indicate de OUG 114/2007 cu modificarile si completarile ulterioare.

porumb, sorg, lucerna, mazare, etc). Pe terenurile in panta solurile respective sunt propice plantatiilor de de vita de vie si pomi (cais, piersic, cires, prun, par, gutui, nuc, migdal, visin, măr, corcoduş).

Referitor la reacţia solurilor (pH) teritoriul administrativ Viişoara se află în zona cu soluri alcaline din judeţul Teleorman.

Amenajări în sisteme Comuna dispune de amenajările de

îmbunătăţiri funciare “Viişoara” cu prize în lacul Suhaia şi Dunăre.

Administrarea lor, întreţinerea, repararea şl exploatarea intră în sarcina Regiei Autonome a îmbunătăţirilor Funciare, înfiinţată prin Legea 50/1994 şi HG 636/1994 cu sucursala RAIF Teleorman, aflată în structura Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei.

Sursele de poluare a solului sunt: - agricultura, prin utilizarea ne ntelor chimice, corespunzătoare a îngrăşămisubstanţelor fito-sanitare şi reziduurilor zootehnice, - depozitele neamenajate de materii prime şi materiale, - ate de deşeuri. depozitele neamenaj

Comuna nu dispune de un depozit ecologic de deşeuri menajere.

O poluare potentiala a solului amplasamentului PUG ar fi posibila indirect, prin antrenarea cu curentii de aer, cu precipitatii, si dispersia poluantilor caracteristici activitatiilor care se desfăşoară pe platformele industriale ale localităţilor urbane din sudul judeţului Teleorman, cu totul accidental.

Zone critice sub aspectul degradării solurilor.

În comuna nu se află situri cu soluri contaminate.


Tabel 3.1. (urmare)


implementarea PUG




tratament, cu exceptia noii baze sportive de la intrarea in localitate dinspre Piatra, si a modestei zone verzi din jurul monumentului;

In ceea ce priveste protectia: - Platformele de gunoi sunt neamenajate si amplasate necorespunzator; - lipsesc perdelele de protectie plantate; - nu sunt luate masuri pentru combaterea eroziunii solului; - inexistenta zonelor de protectie sanitara; nu sunt respectate zonele de protectie a monumentelor si ansamblurilor de arhitectura.

PUG propune: - plantatii de aliniament in lungul drumurilor, inclusiv a celor de exploatare (aceste plantatii vor avea latimi ce vor permite sadirea a trei randuri de arbori pe fiecare parte a drumului); Se vor planta cu precadere pe drumurile care sunt perpendiculare pe directia vanturilor dominante; - amenajarea unei zone verzi in zona rampei de deseuri inchise; - realizarea unui parc in zona centrala si extinderea suprafetei de spatii verzi si de agrement in aceasta zona; - amenajarea bazei sportive.

7. Constructii tehnico-edilitare: 5,17 ha (3,01%)

Comuna nu dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa.

In prezent alimentarea cu apa se face prin fantani de tip rural, insa orizontul acvifer freatic contine in general apa improprie consumului casnic.

Comuna nu are sistem centralizat de colectare si epurare a apelor uzate menajere.

7. Constructii tehnico-edilitare: Suprafata acestei zone va fi de 20,17 ha (9,0%) Sunt justificate introducerile in intravilan catre zona de coasta si lunca a Ca atuilui, in lmvederea echiparii edilitare a localitatii, a suprafetelor de teren degradat folosit in prezent ca pasune, aflate in proprietatea administratiei locale.

Degradarea solului este produsă de: - scoaterea din circuitul agricol; - compactarea / tasarea produsă de construcţii;- pierderea biodiversităţii solului; - folosirea iraţională a fertilizatorilor şi a substanţelor fitosanitare, - poluările de tip accidental produse cu di oxice, inclusiv de ferite substanţe eco-tproduse petroliere, - depozitarea necontrolată a reziduurilor zootehnice. Comuna se afla printre localitatile mentionate in Ordinului nr. 1552/2008 pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole. În vecinătatea comunei alte unităţi administrative sunt nominalizate: Brânceni, Izvoarele, Lisa şi Suhaia. - depozitarea necontrolată a deşeurilor de tip menajer. Depozitarea deşeurilor se realizează pe două platforme situate la nordul şi la sudul localităţii, şi în alte şase locaţii din intravilan (vezi Planşa 2 & Anexa 2). Toate aceste platforme nu sunt amenajate corespunzător Ordinului 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor. Conform HG nr. 349/2005 spaţiile de depozitare din zona rurală se închid şi se reabilitează, până la data de 16 iulie 2009. - fenomenele naturale cum ar fi:

- seceta. - excesul de umiditate datorită freaticului de mică adâncime din lunca râului. - rupturi de pantă care determină apariţia de izvoare de coastă de la baza terasei; - inundaţii în luncă produse de cursurile de apă urmate de baltirea apei şi depunerea de aluviuni. Sunt inundate terenuri din extravilan din lunca râului Călmăţui şi balta Suhaia. - eroziunea de suprafata a terenurilor nude, lipsite de vegetaţie,


Tabel 3.1. (urmare)


implementarea PUG




Apele uzate menajere provenite de la gospodarii, institutiile publice si societati comerciale sunt colectate individual in fose vidanjabile, puturi absorbante sau latrine uscate.

Consumatorii de energie electrica din comuna se alimenteaza in prezent printr-o linie aeriana de 20 kv racordata la statia de transformare Turnu Magurele 110/20 Kv.

Traseele liniilor electrice si racordurile sunt in general aeriene, atat pentru zona rezidentiala cat si pentru sistemul de irigatii;

In interiorul localitatii consumatorii de energie electrica sunt alimentati prin posturi de transformare aeriene pozate pe stalpi din beton si lemn. Toate posturile de transformare sunt de utlitate publica. Disfunctionalitati: - este necesara marirea puterii electrice cu care este alimentata comuna, deoarece a crescut considerabil consumul si cererea pentru noi consumatori necesari infrastructurii edilitare.

PUG propune: - Realizarea unui sistem de alimentare cu apa. Proiectul prevede doua solutii:

- dren de captare a izvorului de coastă “Fântâna Mare”, aducţiune, gospodărie de apă, rezervor de înmagazinare şi reţele de distribuţie a apei potabile care vor urmări trama stradală şi care vor fi prevăzute cu cişmele stradale şi hidranţi de incendiu

utilizarea forajelor hidrogeologice existente pe amplasamentul SA SAVIROM şi modernizarea/retehnologizarea/extinderea gospodăriei de apă, rezervor de înmagazinare şi reţele de distribuţie a apei

potabile care vor urmări trama stradală şi care vor fi prevăzute cu cişmele stradale şi hidranţi de incendiu.

- Realizarea unui sistem de canalizare + statie de epurare. - Reţeaua de canalizare menajera va urmări aceleaşi zone ca şi cea de alimentare, va avea acelaşi ax central DJ şi se va descarca la statia de

- raziunea eroziunea de mal produsa de ablacustră. - eroziunea de sol produse apele de şiroire care determină apariţia de ogaşe urmate de depunerea de aluviuni în lunca râului. În intravilan apar pe străzile nemodernizate situate în pantă.

Poluări accidentale. Nu au fost înregistrate cazuri în anul 2008. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia

ecologică a terenurilor degradate. Nu a fost cazul de reconstrucţie ecologică de

terenuri poluate, cu exceptia platformelor neconforme care au avut termen de inchidere 16 iulie 2009. La data elaborării documentaţiei de mediu nu se demarase acţiunea de închidere a platformelor de deşeuri.

Comuna beneficiază de: - dig de apărare la inundaţii, parte din incinta Seaca – Zimnicea, - canale de irigaţii din cadrul sistemului hidroameliorativ “Viişoara”.

Pentru limitarea fenomenului de eroziune de suprafaţă de la baza terasei s-a captat şi amenjat izvorul de coastă cu denumirea „Fântâna Mare”.

4. BIODIVERSITATEA. Este descrisă la paragraful 2.5. Este corespunzătoare regiunii biogeografice

de tip continental, ecoregiunea Silvostepa Câmpiei Române.

Vegetaţia este corespunzătoare provinciei floristice Danubiano-Getică, cu influenţe su aneene. dice, mediteraneene şi sub mediterSe disting zonele de silvostepă şi de luncă.

Fauna, avifauna şi ihtiofauna este specifică stepelor şi agro-biocenozelor, luncilor şi bălţilor din Câmpia Română.


Tabel 3.1. (urmare)


implementarea PUG




In comuna nu exista sisteme centralizate de incalzire, unitatile economice si gospodariile populatiei folosind sisteme locale de incalzire prin centrale proprii si sobe cu combustibili solizi: lemne si carbuni.

Pe raza comunei nu exista sistem de alimentare cu gaze naturale. Exista centrale telefonice locale si relee radio, retele de telefonie si cabluri voce-data, precum si racordurile sunt in general de tip aerian; numarul abonatilor de telefonie si voce-data a crescut semnificativ si va creste in urmatorii ani, pana la concurenta numarului de gospodarii;

Va fi necesara inlocuirea cablurilor si introducerea de sisteme moderne de tip wireless, dar acest lucru nu influenteaza prevederile generale ale prezentului PUG.

ep plasata urare ce va fi amlanga emisar, râul Calmatui, asa cum este figurat in plansa de reglementari.

Soluţiile tehnice definitive pentru sistemul de canalizare vor fi stabilite prin proiecte de specialitate. Pentru scurgerea si evacuarea apelor meteorice in bune conditiuni se vor prevede amenajarea de santuri pereeate si podete la intersectiile de drumuri Este necesara marirea puterii electrice cu care este alimentata comuna, deoarece a crescut considerabil consumul si cererea de putere pentru noi consumatori necesari infrastructurii edilitare. Partial acest lucru a fost facut prin realizarea a inca 2 posturi de transformare de cate 250 kVA fiecare, precum si prin reechilibrarea retelei intre posturile de transformarevechi si noi cu noi legaturi si cabluri electrice Se vor extinde retelelor electrice de joasa tensiune si se vor realiza posturi noi de transformare in zonele de extindere a intravilanului; - Realizarea alimentarii cu gaze naturale a comunei.

Biocenozele mediului rural sunt alcătuite dintr-un număr redus de specii (plante de cultură, viţă de vie, plante ornamentale, pomi fructiferi, animale, păsări şi familii de albine) – cu diferite grade de rezistenţă la invazia daunătorilor.

Habitatele naturale de interes comunitar şi naţional

Pe teritoriul administrativ Viişoara nu au fost cartate suprafeţe de habitate naturale de interes comunitar sau naţional.

În imediata vecinătate se află habitatul de interes naţional de apă dulce Balta Suhaia (ecosistem acvatic reprezentat prin lac eutrof natural în suprafaţă de

1 455 ha) din cadrul unităţii teritorial – administrative Suhaia.

Situri Natura 2000. Arii naturale protejatePe teritoriul administrativ nu se află arii

naturale protejate prin Reţeaua ecologică NATURA 2000 – arii de importanţă comunitară sau arii de protecţie specială avifaunistică.

Cele mai apropiate unităţi teritorial – administrative unde se află arii de interes comunitar, instituite prin Ordinul nr. 1 964/2007, sunt: 1. Tn. Măgurele, cu ROSCI0044 Corabia – Tn. Măgurele la circa 30 km de comuna Viişoara. 2. Năsturelu, cu ROSCI0088 Gura Vedei – Şaica – Slobozia la circa 25 km de comuna Viişoara.

Cea m i apropiată unitate teritorial – aadministrativă unde se află o arie de protecţie specială avifaunistică este Suhaia. Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0102 Balta Suhaia (vezi Figura 2.5.1.), instituită prin HG nr. 1 284/2007, aparţine numai de judeţul Teleorman şi ocupă o suprafaţa de 1 250 ha şi din următoarele unităţi teritorial-administrative: Lisa (< 1 %) şi Suhaia (11 %).


Tabel 3.1. (urmare)


implementarea PUG




PUG propune: - staţie de medie şi mică presiune cu alimentare din magistrala de gaze naturale Corbu - Turnu Magurele, prin tronson III Dn 400 care va alimenta orasul Zimnicea, in lungime de 29,8 km, şi înfiinţarea unei reţele de distribuţie gaze naturale în comuna Viişoara. - Modernizarea si echiparea tehnico-edilitara la unitatile de utilitate publica; - Reabilitarea si modernizarea retelei de iluminat public.

8. Gospodarie comunala, cimitire: 2,56 ha (1,50 %)

Exista 2 platforme situate la nordul şi la sudul localităţii, şi alte şase locaţii în intravilan (vezi Planşa 2 & Anexa 5), neamenajate, dintre care una este evidentiata si urmarita de APM, platforma ce avea termen de inchidere nerespectat si program de monitorizare post-inchidere.In comuna exista un cimitir care a fost extins pe terenul din folosinta bisericii si nu necesita deocamdata teren suplimentar

8. Zona gospodarie comunala, cimitire: 3,55 ha (1,58 %)

PUG propune: - plantarea de perdele de protectie pe perimetrul cimitirului. Suprafata cimitirului se păstrează; nu este necesar teren suplimentar. - identificarea de terenuri din intravilanul existent pentru: compostarea locala a deseurilor in curtea proprie a fiecarei gospodarii, (asa numitul back-yard composting) unde se vor composta deseurile verzi de gradina, livada si deseuri biodegradabile din bucata-rie impreuna cu dejectiile solide de la animale (in cazul curtilor mari).

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor: Platalea leucorodia (lopătar), stârci, raţe si cârstei.

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Pelecanus crispus, Pelecanus onocrotalus, stârci, raţe si cârstei, Anser albifrons, Cygnus Cygnus.

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20 000 de exemplare de pasari de balta.

Peste suprafaţa sitului Suhaia se suprapune parţial aria naturală protejată de interes naţional Balta Suhaia, poziţia 25 din Anexa 3 a HG nr. 1 284/2007.

Limitele si descrierea pe larg a sitului, florei, a zoobentosului, zooplanctonului au fost descrise pe larg in capitolul 5. Nectonul este format din populaţii de crap, ştiucă, şalău, plătică, babuşcă, roşioară, lin, biban.

Amfibienii sunt reprezentaţi de specii ca: Triturus cristatus, Triturus vulgaris, Bombina bombina, Bufa viridis, Hyla arborea, Rana ridibunda, Rana esculenta, Rana dalmatine.

În aria specială de protecţie avifaunistică, reptilele sunt reprezentate de specii ca: Natrix natrix, Natrix tesselata.

Forma de proprietate a sitului este în proporţie de 90 % - proprietate publică, 9 % proprietate privată si 1 % mixt.

Custodele ariei naturale este Primăria comunei Suhaia, numărul de convenţie: 3/31.07.2006.

Balta Suhaia este arie de protecţie specială avifaunistică, deoarece biotopurile caracteristice acestei zonei umede din punct de vedere ornitologic evidenţiază existenţa unor specii de păsări înscrise în Directiva 79/409/EEC privind conservarea speciilor de păsări sălbatice: Oxyura leucocephala (raţa cu cap alb), Larus genei (pescăruşul cu cioc subţire), Chelidonias niger (chira neagră),


Tabel 3.1. (urmare)


implementarea PUG




Disfunction litati: a- Platformele de gunoi neamenajate si neconforme, evidentiate si in Raportul privind starea mediului pe 2008 al APM Teleorman; - Nu exista zone de protecţie cu arbori şi arbuşti.

am uncte de enajarea a 6 pcolectare a deseurilor (vezi Anexa 5), in suprafata de 20 mp deseuri menajere si depozitare temporara a deseurilor reciclabile in containere cu capac, incriptionate. Deseurile menajere vor fi transferate si depozitate la depozitul ecologic de la Mavrodin, comuna Viisoara facand parte din Proiectul de gestionare integrata a deseurilor.

9. Ape : 0 ha (0,0 %) 9. Ape : 0 ha (0,0 %) 10. Paduri : 0,0 Ha (0,0%).

10. Paduri : 0,0 Ha (0,0%).

11. Terenuri neproductive: 5,6 ha (0,0%)

Sunt terenuri unde apa bălteşte periodic datorită ridicării nivelulului de pânză freatică, dar sunt cultivate de localnici în proprietatea cărora se află.

11. Terenuri neproductive: 0,0 Ha (0,0 %).

Se introduc în intravilan şi iliza în se vor utcontinuoare în scop agricol. Rămân în proprietate privată

TOTAL intravilan existent: 171,68 ha (100 %)

TOTAL intravilan propus: 224 ha (100%)

Sterna albifrons (chira mică), Sterna hirundo (chira de baltă), Sterna sandvicensis (chira de mare), Ardea purpurea (stârcul roşu), Ardeola ralloides (stârcul galben), Egretta alba (egreta mare), Egretta garzetta (egreta mică), Nycticorax nycticorax (stârcul de noapte), Platalea leucorodia (lopătarul), Plegadis falcinellus (ţtigănuşul), Phalacrocorax carbo (cormoranul mare), Aythya nyroca (raţa roşie), Botaurus stellaris (buhaiul de baltă), Grus grus (cocorul mare), Circus aeruginosus (eretele de stuf), Luscinia svecica (guşa albastră).

Monumente ale naturii Pe teritoriul comunei nu se află monumente

ale naturii. Situri Ramsar Situl ROSPA0102 Balta Suhaia, este posibil

canditat ca sit RAMSAR. Presiunile antropice asupra biodiversităţii

sunt determinate de: - tratarea culturilor agricole cu diferite substante fitosanitare, - utilizarea de îngrăşăminte chimice în dauna fertilizatorilor naturali, - depozitarea necontrolata a deşeurilor care constituie zone insalubre, adevărate focare generatoare de boli, - evacuarea de ape neepurate sau incomplete epurate, - eutrofizarea apelor de suprafaţă datorită evacuărilor de ape neepurate sau insuficient epurate de la fermele zootehnice şi staţiile de epurare, - poluări ale apei râurilor, - incendierea ilegală a vegetaţiei palustre (stufăriş, păpuriş) şi în general a vegetaţiei uscate, - tăieri ilegale de arbori, inclusiv de trunchiuri uscate din cadrul ariilor de protecţie avifaunistică,


Tabel 3.1. (urmare)


implementarea PUG




- defrişările necontrolate, - perturbarea în perioada de cuibărit a speciilor de păsări de interes comunitar, cauzată de braconajul cinegetic, - pescuitul, braconajul cinegetic, penetrarea vegetaţiei şi realizarea unor cărări în stuf conduc la perturbarea speciilor păsărilor protejate şi la fragmentarea habitatului acestora, - piscicultura intensivă; introducerea voită sau accidentală de specii de peşti alohtoni în iazurile naturale, - ercial, pescuitul industrial şi com- păşunatul excesiv, - îndiguirea cursurilor de apă care restrânge habitatul faunei acvatice, - construirea de obiective urbane şi indus-triale în zone cu o mare valoare ecologică, - reducerea şi fragmentarea habitatelor din cauza urbanizării, - recoltări/capturări excesive de specii pentru valorificare economică fără posibilitatea acestora de a se regenera, - plantarea de specii invasive sau greu de eliminat, - utilizarea de tehnici neadecvate în construirea unor obiective de infrastructură (şosele, linii de cale ferată, poduri, reţele de transport a energiei electrice, conducte pentru transportul produselor petroliere, etc.), - turismul haotic, - practicarea de sporturi în afara spaţiilor amenajate. - lucrări de desecare în zona luncii, - lucrările de îndiguire a cursurilor de apă.

Starea pădurilor În extravilanul comunei, în Lunca Dunării,

se află 43,00 ha de pădure. Suprafata impadurita reprezintă 1,054 % din unitatea administrativ - teritorială, sub media pe întreg


Tabel 3.1. (urmare)


implementarea PUG




judeţul Teleorman (circa 4,70 %). Biosecuritatea În anul 2008 în comuna Viişoara nu s-a

cultivat soia sau porumb din soiuri modificate genetic.

5. RADIOACTIVITATEA. În comuna nu sunt surse radioactive atomo-

nucleare i nu se desfăşoară activităţi cu şasemenea surse.

Nu au fost realizate determinări ale nivelului de radioactivitate pe raza comunei.

6. ZGOMOT. În cursul anului 2008 nu a fost determinat

nivelul de zgomot, nu au fost solicitări din partea persoanelor fizice, iar comuna nu este inclusă în programul de monitorizare realizat de APM Teleorman.

7. SĂNĂTATE UMANĂ Conform datelor existente în Raportul

privind starea factorilor de mediu în anul 2008 care prelucrează date transmise de Direcţia de Sănătate Publică Teleorman: - poluantii monitorizati în sistem automat - SO2, NO, NO2, CO, O3, PM(10) - nu au avut depaşiri care să influenteze starea de sănătate a populaţiei; - nu s-au inregistrat cazuri de mortalitate prin boli respiratorii, morbiditate specifica prin boli ale aparatului respirator datorate poluarii aerului. Majoritatea bolilor respiratorii nu au etiologie cunoscuta, neputandu–se astfel realiza o legatura intre calitatea aerului si boala si cauza acesteia, - din fântânile publice de pe raza judeţului au fost recoltate 211 probe, din care 158 au fost ne din punct de vedere corespunzătoare bacteriologic şi 106 au fost necorespunzătoare din punct de vedere fizico-chimic, raportul starii mediului pe 2008 al APM Teleorman nespecificand comuna Viişoara in mod expres;


Tabel 3.1. (urmare)


implementarea PUG




- hidrice, nu s-au inregistrat epidemii en uri sporadice de boli cu demii sau caztransmisie hidrica, - zgomotul generat de traficul rutier, santierele de construcţii, obiectivele comerciale şi cele industriale şi zonele de ag nfort care să rement nu a produs discoafecteze populaţia, - pe raza comunei se pot identifica câini fără stăpân care creează disconfort şi constituie un risc pentru sănătatea persoanelor care vin în contact. im atilor antropice asupra pactul activitbiodiversitatii şi sănătăţii umane este determinat si de depozitarea necontrolata a deşeurilor în interiorul sau la periferia localităţii care constituie zone insalubre, afectând nu numai estetica urbană şi degradarea solului, dar fiind adevărate focare generatoare de boli datorită im erului, şi creează purificării apei freatice şi aadăpost şi condiţii optime de dezvoltare a unor vectori transmiţători de boli infecto-contagioase: insecte, şoareci, muşte, păsări.

8. PEISAJUL Comuna nu este nominalizată în Legea nr. 5

/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - Zone protejate.

Caracteristica peisajului şi factorii care influenteaza pitorescul natural au fost prezentati pe larg in capitolul 2.9.

Din punct de vedere cultural comuna se situează în zona în care concentraţia în teritoriu a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional este “medie”.

Peisajul natural este marcat de câmpia Boianu, valea largă a râului Călmăţui şi lacul Suhaia.

Peisajul rural este alcătuit din clădiri cu regim de construcţie P ... P+1 realizate din şi materiale locale în diferite stiluri arhitecturale potrivit utilizării acestora.


ilanţul teritorial existent al comunei care cuprinde repartiţia terenurilor pe categorii de folosinincluzand terenurile intravilan si extravilan, a fost prezintat în Tabelul 2.3.1.

al zo ilanul l al i cor reglementare opus pentru c epartiţe a terenurilor pe categorii de folosin

Tabel 3.2. Bilantul teritorial propu

B ţe,

Bilantul teritorial ntravilanului existent, omuna cuprinde noua r

nelor cuprinse in intravectat cu propunerile de

propus are la baza bilantul teritoria. Bilanţul teritorial prţe din Tabelul 3.2.

s al folosinţei suprafeţelor din teritoriul administrativ CATEGORIA DE FOLOSINTA [ha]

AGRICOL = 3807,50 NEAGRICOL = 271,50

Teritoriul administrativ al unitatii de

baza



neproductiv

Total


total 3 037,00 663,50 64,00 - 43,00 45,90 29,40 196,20 0,00 4 079,00 % 74,45 16,3 1,5 - 1,1 1,2 0,6 4,8 0,00 100

% din total 93,34 6,66 100

Principalele zone functionale din teritoriul intravilaPrincipalelor zone functionale din teritoriul intravila

Tabel 3.3. Bilantul teri

n existent au fost prezentate în Tabelul 2.3.3. n propus se pot urmări în Tabelul 3.3.

torial al folosinţei suprafeţelor din intravilanul propus Suprafaţa Pondere ZONE FUNCTIONALE

[ha] - %- Locuinte si functiuni complementare 133,10 63,90Unitati industriale si depozite 4,00Unitati agro-zootehnice 15,20 8,60Institutii si servicii de interes public 8,10 3,60Căi de comunicatii si transport rutier 23,85Constructii tehnico-edilitare 20,17 21,40Spatii verzi, sport, agrement, protectie 12,05 5,40Gospodarie comunala şi cimitire 3,55 1,60Destinaţii speciale - -Teren liber - -Ape - -Păduri - -Teren neproductiv - -

TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 224,00 100,0 Modificarea limitei intravilanului in zona de l

intravilanului pe limite de proprietati actiune ce a dus llocuit care s-au facut mai mult sa completeze trama dtrebuiau rezolvate mai detaliat pentru satisfacerea infrastr

Ca functiuni propuse pentru o crestere economiczonelor de locuinţe şi complementare, a celor ocupate cu unităţi agricole, gospodărie comunală, cu interdictie de construire pana la elaborare PUZ.

Pentru a completa infrastructura tehnica s-au propusa finaliza proiectul de racordare la apa si demararea statii de epurare.

ocuit s-a facut in 2 scopuri - regularizarea a mici diferente si noi propuneri pentru zone de eja existenta fara sa se propuna noi zone care

ucturii tehnice. a necesara a localitatii s-a propus extinderea

mai multe trupuri in extravilan necesare pentru proiectului de canalizare prin propunerea unei


e interes, fie că

solului, cum sunt centrul istol Loc ai bine posibil,

in ţiil ri, distrugeri, reparaţi ţii i punerea în valoare a zone ătăţirea

ii mediului şi a vieţii locuitorilor pentru turism nedistructiv. inu 9 ru barea egl ării privind evaluarea m ui pre za se rezentat utili aces pentr rezide

ent, în scopuri agricole, ca arii protejat stricţii uţele de uri p z tru ast ă

obi- tul PUG

şi sursele de disconfort sunt rstabileşte distanţele ară. In zona ce a generat PUG zonele pentru obiective afla uite, stabilite de legislatia in vigoare, sunt:

a de epurare este prevazuta sa se realizeze anta de azuta de Ordinul nr.1028/20

VS, LETONIA distanta minima de protectie fata de cea mai apropiata m adresi nr.1824/23.03.2009 (vezi Anexa

tie este respectata, este posibilă poluarea pâ e apă e datorită antrenării de apele meteorice a produselor secundare de

nile care se situează pe direcţia de scurgere a freaticului, în aval

Fântâna Mare” este situat pe direcţia de scurgere a pânzei freatice a circa 500 faţă de cimitir.

complexe de porci cu peste 500 capete – 1 500 m, forme pentru depozitarea gunoiului porcin – 1 000 m,

laje ale întreprinderilor de transport – 50 m, - depozite c

ctivităţii de depozitare.

, elaborate după realizarea investigării şi evaluării poluării solului şi subsolului.

Zone protejate, zone de protecţie, zone sensibile, Zona protejată poate fi o zonă naturală protejată - care cuprinde valori de patrimoniu natural, specii

rare de plante sau animale, formaţiuni geologice rare sau forme de relief deosebite - sau zonă construită protejată - care cuprinde o suprafaţă de teren cu o anume densitate de construcţii dacestea se află subteran, cum este cazul cu rezervaţia sau situl arheologic, sau vizibile la suprafaţa

ric sau limitarea zonei protejate se face zona istorică a unor localităţi. Deejate de către Consiliu

controlulsăpături care scalităţ

al şi urmăreşte păstrarea zonei protrice - d

cât mai mult şi cât mcări, demolări, constructerven

ă afecteze subsolul, etc. - or de o fel efrişă

şi, modifi

i protejate pentru înbunnoi,

Ord l 756/19 7 pent apro R ement ediul cizea ă că folosinţ nsibilă a terenurilor este rep ă

e sau zone sanitare cu regim de zarea tora u zone nţiale ş

m şi i de

agrem de re precsuprafe teren revă ute pen fel de utiliz ri în viitor.

Din categoria zonelor sensibile, zonelor protejate şi zonelor de protecţie pe suprafata ce constituie ectul PUG au fost identificate: zonele rezidenţiale. Distanţele între amplasamentele zonei de locuinte ce constituie obiec

eglementate de Ordinul MSP nr. 1 028/2004 (vezi Anexa 4), care minime de protecţie sanitte in vecinatatea zonelor loc

de protectie

- staţia de epurare – 300 m; statiica decat limita prev

la o dist04. Pentru statiile de

150 mfata de locuinte, mai m

TILOepurare tip RESElocuinta poate fi de 100 m, confor

- cimitir – 50 m. 5).

Chiar daca zona de protec nzei d freaticdin zona cimitiruluidescompunere. Sunt vizate fîntâde cimitir.

Izvorul „ , l maval

- - plat- bazele de uti

ontrolate de reziduuri solide – 1 000 m. Conform HG nr. 349/2005 spaţiile de depozitare neconforme trebuiau inchise şi reabilitate,

până in 2009, prin salubrizarea zonei şi reintroducerea acesteia în circuitul natural sau prin închidere conform "Îndrumarului de închidere a depozitelor existente neconforme de deşeuri nepericuloase", care face parte integrantă din procedura de încetare a a

Hotărârea Guvernului nr. 1403/ 19.11.2007 stabileşte cadrul legal pentru desfăşurarea activităţilor de curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică a zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate.

Poluatorul are obligaţia de a suporta costurile măsurilor de refacere a mediului geologic al siturilor contaminate şi a ecosistemelor terestre, ce fac obiectul unui studiu de fezabilitate şi al unui proiect tehnic


Costurile măsurilor de refacere include şi costurile monitorizării de după refacere, care se suportă de a

a şi protecţia mediului înconjurător.

-iile protejate - prezentate pe larg in capitolul 2.5. al Raportului de

000 este

284/2007. ariilor naturale protejate se află:

Suhaia: jere şi plantarea de arbori şi arbuşti;

dministratorul terenului. Prin implementarea PUG se vor face amenajări peisagistice. PUG propune ecologizarea

platformei de deşeuri menajere şi transformarea acesteia dintr-o zona de gospodarie comunala in zona verde, asigurandu-se astfel procentul de zona verde pe cap de locuitor conform legislatiei in vigoare, OUG 114/2007 cu modificarile si completarile ulterioare:

- minim 20 mp/locuitor până la data de 31.12.2010, - minim 26 mp/locuitor până la data de 31.12.2013. STAS 10 009 – 1988 stabileşte limitele admisibile ale nivelului de zgomot în mediul urban,

diferenţiate pe zone şi dotări funcţionale, pe categorii tehnice de străzi şi incinte industriale stabilite conform reglementărilor tehnice specifice privind sistematizare

Pentru diminuarea nivelului de zgomot Memeoriul General prevede modernizarea drumurilor (sisteme construcţie silenţioase pentru infrastructură), amenajarea intersecţiilor, spaţii verzi, perdele de protectie pentru obiectivele de investitii de alimentare cu apa (statie de pompe) si canalizare (statie de epurare).

zonele destinate pentru protecţia habitatului sau speciilor unde apa este un factor important: - siturile Natura 2000 si ar

mediu. Pe teritoriul administrativ Viişoara nu se află arii naturale protejate prin Reţeaua ecologică NATURA 2000 – arii de importanţă comunitară sau arii de protecţie specială avifaunistică.

Cea mai apropiată unitate teritorial – administrativă unde se află un sit NATURA 2Suhaia. Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0102 Balta Suhaia ocupă o suprafaţa de 1 250 ha din următoarele unităţi teritorial-administrative: Lisa (< 1 %) şi Suhaia (11 %).

Peste suprafaţa sitului ROSPA0102 Balta Suhaia se suprapune parţial aria naturală protejată de interes naţional Balta Suhaia, poziţia 25 din Anexa 3 a HG nr. 1

Pe suprafaţa - priza de apă şi staţia de pompare a ANIF din cadrul amenajării “Viişoara”, - DC 9, care limitează ariile. Prin implementarea PUG propus nu vor apărea alte construcţii. În vecinătatea ariilor protejate, PUG propune: - pe terasa bălţii

- ecologizarea platformei de deşeuri mena- pe valea râului Călmăţui, de la nord la sud:

- fermă agricolă/zootehnică, - spaţii verzi şi de agrement, - dren de captare a izvorului de coastă, aducţiune, gospodărie de apă, rezervor de

înmagazinare şi reţele de distribuţie a apei potabile, - reţele de colectare ape uzate, staţie de epurare, conducta de evacuare şi gura de

vărsare a efluentului staţiei, - extinderea zonei de locuinţe, - modernizarea DC 9. - instalaţiile de alimentare cu apă pentru cele două sate: puţuri, aducţiuni, gospodării de

apă, reţele de distribuţie,


- e interzisă: ităţilor care contravin planurilor de

rale protejate, pe lângă interdicţiile prevăzute în planurile de

şi folosirea focului deschis în afara vetrelor special amenajate şi semnalizate în

d.

- ea acestora conform OU 154/2008 pentru conservarea

unei salbatice sunt interzise activitatile care pot sa genereze peciilor, atunci cand aceste ctivitati implementate prin

onsiderente de interes public major, inclusiv ic, autoritatea competenta pentru protectia mediului poate emite

aviz d proteja cazul PUG, avand in vedere ca proiectele canalizare şi statie de epurare), desi se afla

in v i nta starea acestuia, avand in vedere ca sunt de interes pub i siguranta publica, imbunatatind calitatea factorului de med acestor mpensatori ce se vor regasi in capitolmed .

- Con r OUG nr. 195/2005 cu modificări pentru conservarea bio e ăd următoarele:

- La pro taobligat etehnice de bitat natural, de conservare a funcţiilor ecosistemelor şi de protecţie a speciilor sălbatice de floră şi faună, inclusiv a celor migratoare, cu respectarea

- constructiile existente pentru care se propun lucrările de întreţinere, consolidare şi modernizare,

- drumuri pentru care se propun lucrări de extindere, întreţinere şi modernizare - spatiile in care se desfasoara activităţi sportive, culturale şi educative.

Avand in vedere ca aceste obiective vor fi in vecinatatea sit-ului este obligatorie respectarea urmatoarei prevederi legislative:

În ariile naturale protejate şi în vecinătatea acestora est1. desfăşurarea programelor, proiectelor şi activ

management sau regulamentelor ariilor naturale protejate sau care sunt susceptibile să genereze un impact asupra acestora;

2. schimbarea destinaţiei terenurilor; 3. păşunatul şi amplasarea de stâne şi locuri de târlire; 4. activităţi comerciale de tip comerţ ambulant.

- Pe teritoriul ariilor natumanagement şi regulamente, sunt interzise: a. distrugerea sau degradarea panourilor informative şi indicatoare, construcţiile,

împrejmuirile, barierele, plăcile, stâlpii, semnele de marcaj sau orice alte amenajări aflate în inventarul ariilor naturale protejate;

b. aprindereaacest scop de către administratorii sau custozii ariilor naturale protejate;

c. abandonarea deşeurilor în afara locurilor special amenajate şi semnalizate pentru colectare dacă există; accesul pe suprafaţa ariilor naturale protejate şi practicarea de sporturi în afara drumurilor permise accesului public cu mijloace motorizate care utilizează carburanţi fosili; În ariile naturale protejate şi în vecinătatmodificarea si completarea OUG 57/2007 privind regimul ariilor protejate, habitatelor naturale, a florei si fapoluarea sau deteriorarea habitatelor, precum si perturbari ale sactivitati au un efect semnificativ; in situatii in careaceste aplanuri si programe trebuie totusi realizate din cde ordin social sau econom

ul e mediu numai dupa stabilirea unor masuri compensatorii necesare pentru a coerenta globala a a retelei Natura 2000. In propuse (alimentare cu apa, realizare sistem de

ec natatea sit-ului si pot influelic major si asigura sanatatea siu apa prin eliminarea deversarii apelor uzate neepurate de la acest moment, efectul

a va fi nesemnificativ daca se vor lua masurile coul 8 al Raportului de mediu, astfel ca autoritatea competenta poate emite avizul de

iu fo m Legii Mediului aprobată prin

protejate se prevdiv rsităţii şi arii naturaleiec rea lucrărilor care pot modifica cadrul natural al unei arii naturale protejate este ori procedura de evaluare a impactului asupra acesteia, urmată de avansarea soluţiilor

menţinere a zonelor de ha


alternativeiîndeplinire

Adm n ivelor din vec at prevazute in

te luncile râului Călmăţui şi pârâului aia, fiind alimentate de izvoarele de coastă,

avif- zon

localocalităpro mterenur

vulnera

Medin gosfie solude zongradinacu posi(purinuprin co

- zonele să fie paliment

- -

ă, tuburi din beton, şi să aibe ghizduri, de asemenea din materiale rezistente şi

- are să o protejeze împotriva

şi a condiţiilor impuse prin acordul de mediu, precum şi automonitorizarea până la a acestora;

i istratia locala va trebui sa realizeze evaluarea de mediu pentru proiectele obiectin atea ariei si sa obtina ulterior, la momentul implementarii proiectelor

PUG, avizul custodelui, Primaria com. Suhaia, aviz prin care se vor impune obligatiile de protejare precum, masurile compensatorii si masurile de monitorizare impuse prin planul de management al ariei.

- zonele umede. Pe teritoriul administrativ se află: - terenuri cu risc la inundaţii produse de revărsarea râului Călmăţui:


- terenuri mocirloase de la baza terasei care mărgineşGăuriciu, din imediata vecinătate a bălţii Suhparte din acestea fiind nepermanente, se alimentează din precipitatii şi din freaticul de mică adâncime,

- canale de irigaţii. În vecinătate se află balta Suhaia şi posibil candidat ca sit Ramsar, arie de protecţie specială aunistică ROSPA0102 Balta Suhaia.

ele vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati. Comuna se afla printre litatile din judetul Teleorman mentionate de Ordinul 1552/2008 pentru aprobarea listei

ţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole pentru care se stabilesc gra e de actiune care contin masuri obligatorii privind controlul aplicării ingrasamintelor pe

ile agricole. Luncile Dunării şi Călmăţuiului constituie zone expuse poluării cu nitraţi, din categoria slab

bilă prin percolare pentru acvifere libere. In zona ce a generat PUG funcţionează o fermă de creştere a animalelor.

moriul General nu prevede măsuri pentru gestionarea reziduurilor zootehnice care provin podăriile sătenilor care sunt importante surse de nitraţi, de aceea Raportul de mediu propune tia de compostare locala a deseurilor in curtea proprie a fiecarei gospodarii, cât mai departe a locuibila (asa numitul back-yard composting) unde se vor composta deseurile verzi de , livada si deseuri biodegradabile din bucatarie impreuna cu dejectiile solide de la animale bilitatea de reţinere a fracţiei lichide (purinului) de la acestea, fie reţinerea fracţiei lichide lui) şi depozitarea reziduurilor zootehnice pe platformele autorizate ale fermelor agricole, ntract cu acestea. de amplasare a surselor de apă. Conform Ordinului MSP nr. 1 028/2004 fântânile trebuie rotejate de orice sursă de poluare şi să asigure accesibilitatea. Condiţiile de funcţionare a ării cu apă din fântâni care exploatează stratul freatic de mică adâncime sunt: adâncimea stratului acvifer să fie mai mare de 4 m; pereţii fântânii să fi fost construiţi din material rezistent şi impermeabil - ciment, cărămidă sau piatrimpermeabile; articularea cu pereţii fântânii să fie etanşă; fântâna trebuie să aibă capac, iar deasupra ei un acoperiş cprecipitaţiilor atmosferice;

- modul de scoatere a apei din fântână trebuie să se facă printr-un sistem care să împiedice poluarea ei: găleată proprie sau pompă;

- în jurul fântânii trebuie să existe un perimetru de protecţie, amenajat în pantă, cimentat sau


se face cu substanţe clorigene sau orice altă substanţă dezinfectantă care

tâna Mare”, aducţiune, gospodărie de apă, uţie a apei potabile care vor urmări trama

endiu - hidrogeologice existente pe amplasamentul SA SAVIROM şi

o izarea/extinderea gospodăriei de apă, rezervor de înmagazinare şi

NecTabel 3.4.

pavat; - dezinfecţia fântânii

are aviz sanitar de folosire în acest scop; - calitatea apei din fântâni este reglementată de Legea nr. 311/2004 pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile. Pe suprafata ce constituie obiectul PUG Memoriul General propune două soluţii: - dren de captare a izvorului de coastă “Fân

rezervor de înmagazinare şi reţele de distribstradală şi care vor fi prevăzute cu cişmele stradale şi hidranţi de incutilizarea forajelor m dernizarea/retehnologreţele de distribuţie a apei potabile care vor urmări trama stradală şi care vor fi prevăzute cu cişmele stradale şi hidranţi de incendiu. esarul de apă mediu zilnic, maxim zilnic şi maxim orar este următorul:

Qzi med Qzi max. Qo max. Localitate [m3/zi] [l/s] [m3/zi] [l/s] [m3/h] [l/s] Viişoara 315,8 3,6551 425,4 4,2936 30,3 8,4167

HG 930/2005 aprobă Normele speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică pentru eliminarea factorilor de risc la poluare a apei. Zonele de protecţie sanitară – cu regim sever, cu regim de restricţie şi perimetrul de protecţie hidrogeologică - se instituie şi se marchează în teren cel mai târziu cu punerea în funcţiune a captărilor, construcţiilor şi instalaţiilor respective. HG 930/2005 reglementează dimensiunile acestor zone şi măsurile refe

tru captările din surse de suprafaţă sunt de:

- 100 m, pe direcţia amonte de priză, - 25 m pe direcţia aval de ultimile lucrări componente ale prizei, - 25 m lateral de o parte şi de alta a prizei.

Sursele de apă de profunzime (izvoare captate sau foraje) trebuie să fie amplasate şi construite astfel încât să fie protejate contra şiroirilor de ape, băltirilor şi împotriva inundaţiilor.

Normele de calitatea pe care trebuie să le îndeplinească apa de suprafaţă utilizată pentru potabilizare sunt stabilite de HG 100/2002 modificată de HG 567/2006 (vezi Anexa 6). Mărimea zonei de protecţie sanitară cu regim sever pe foraje hidrogeologice se determină astfel încât să fie asigurat un timp de tranzit în subteran de 20 de zile pentru orice particule de apă presupuse contaminate care s-ar infiltra la limita acestei zone şi ar ajunge la locul de captare a apei. În cazul captărilor care exploatează acvifere freatice la care nu există suficiente date dimensiunile zonei de protecţie sanitară cu regim sever vor fi de minim 50 m amonte, 20 m aval de captare şi 20 m lateral, de o parte şi de alta a captării, pe direcţia de curgere a apelor subterane, în cazul forajelor şi drenurilor, iar în cazul captărilor de izvoare de minimum 50 m amonte şi 20 m lateral, de o parte şi de alta a captării.

Mărimea zonei de protecţie cu regim de restricţie se determină pentru un timp de tranzit în subteran de minim 50 de zile de la punctul de infiltrare până la locul captării.

Dimensionarea perimetrului de protecţie hidrogeologică se face pentru captările de izvoare,

ritoare la utilizarea şi amenajarea terenurilor pe care acestea şi instalaţiile şi lucrările de construcţii – montaj aferente sunt amplasate.

Dimensiunile minime ale zonei de protecţie sanitară cu regim sever pen


pentru drenuri şi pentru forajele la freatic având în vedere aria de regenerare a resurselor de apă exploatate si conform Studiul hidrologic privind dimensionarea zonelor de protecţie al INMGA .

În cazul forajelor care exploatează acvifere de adâncime sub presiune şi care sunt executate astfel încât să realizeze condiţiile de izolare a stratului captat faţă de suprafaţa ternului şi faţă de stratele acvifere superioare vulnerabile la poluare, se instituie numai zona de protecţie sanitară cu regim sever care va fi circulară, cu centrul pe poziţia forajului şi raza de 10 m. Pentru mai multe foraje care exploatează într-o zonă acelaşi acvifer se instituie simultan perimetrul de protecţie hidrogeologică.

Dimensionarea zonei de protecţie sanitară cu regim sever pentru staţii de pompare, instalaţii de îmbunătăţire a calităţii apei, rezervoare subterane de înmagazinare şi reţele de distribuţie se va face cu respectarea limitelelor stabilite de HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică este prezentată în Tabelul 3.5.

Tabel 3.5. Distanţa [m] Amplasarea lucrărilor de construcţii-montaj HG 930/2005

- staţii de pompare, faţă de zidurile exterioare ale clădirilor 10 - instalaţii de tratare, faţă de zidurile exterioare ale clădirilor 20 - rezervoare îngropate, faţă de zidurile exterioare ale clădirilor 20 - aducţiuni, faţă de generatoarele exterioare ale acestora 10 - alte conducte din reţele de distribuţie 3 - intersecţii cu alte conducte, prin poziţionarea deasupra a conductei de apă 0,4 pe verticală

În zonele de traversare a conductelor de canalizare aducţiunile se vor executa din tuburi metalice, pe o lungime de 5 m, de o parte şi de alta a punctului de intersecţie.

În cazul în care reţelele de apă potabilă se intersectează cu canale sau conducte de ape uzate menajere ori industriale sau când sunt situate la mai puţin de 3 m de acestea, reţeaua de apă pot

ntru prevenirea îngheţului.

Leg n mpletarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabil r icărui tip de contaminare a apei p ab şi sanogenă (vezi Anexa 7).

- zonele critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă se datorează evacuărilor de ape neepurate/insuficient epurate şi apelor meteorice impurificate care determină încadrarea apelor de suprafaţă în clase de calitate III, IV şi V, conform Ordinului MMGA nr. 161/2006 care cuprinde Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă. Este cazul întregului curs de apă Călmăţui şi lacului Suhaia.

În anul 2008 apa râului Călmăţui, emisarul viitoarelor staţii de epurare, s-a încadrat la p.h. Lisa, în următoarele clase de calitate:

- clasa IV de calitate la indicatorii fizico-chimici, - clasa III de calitate la indicatorii biologici.

Pentru obiectivele PUG, pentru protecţia resurselor de apă, legislaţia în vigoare interzice: - punerea în funcţiune de obiective noi sau dezvoltarea celor existente, darea în funcţiune de noi

ansambluri de locuinţe, care măresc gradul de încărcare a apelor uzate, fără punerea concomitentă în funcţiune a reţelelor de canalizare şi a instalaţiilor de epurare ori fără realizarea altor lucrări şi măsuri care să asigure, pentru apele uzate evacuate, respectarea prevederilor impuse prin autorizaţia de gospodărire a apelor;

abilă se va aşeza totdeauna mai sus decât aceste canale ori conducte, cu condiţia de a se realiza adâncimea minimă pe

ea r. 311/2004 pentru modificarea şi coe a e ca obiectiv protecţia sănătăţii oamenilor împotriva efectelor orot ile prin asigurarea calităţii ei de apă curată


- realizarea de lucrări noi pentru alimentare cu apă potabilă ori de extindere a celor existente, fără realizarea sau extinderea corespunzătoare şi concomitentă a reţelelor de canalizare şi a instalaţiilor de epurare necesare. Pe suprafata ce constituie obiectul PUG se propune a fi amplasate: - reţele de colectare ape uzate, - staţie de epurare, - conducta de evacuare şi gura de vărsare a efluentului staţiei - santuri pereiate/dalate/înierbate pe ambele părţi ale drumurilor si podete la intersectiile de

drumuri pentru scurgerea si evacuarea apelor meteorice cu evacuare în lunca râului Călmăţui.

Pentru apele uzate care sunt evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor indicatorii de calitate fac obiectul Anexei 8.

Dezvoltarea infrastructurii comunei prin înfiinţarea unui sistem centralizat de alimentare cu apă şi unei instalaţiii de colectare de ape menajere şi staţie de epurare trebuie să aibe ca obiectiv o gospodărire durabilă şi echitabilă a apelor incluzând conservarea, ameliorarea şi utilizarea raţională a apelor de suprafaţă şi a apelor subterane din bazinul hidrografic.

Având în vedere aşezarea geografică a României în cadrul bazinului Dunării şi al Mării Negre necesitatea protejării apelor de suprafata cu contributie importanta asupra calitatii acestor bazine este primordiala. Din acest considerent România a declarat, prin HG 352/2005 privind modificarea şi completarea HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, întregul său teritoriu „zonă sensibilă”. Aceasta înseamnă că: - epurarea apelor uzate trebuie să includă îndepărtarea fosforului şi azotului, după cum urmează:

- apa uzată (apa uzată menajeră în amestec cu apa uzată industrială şi/ sau cu apa pluvială), având o încărcare mai mare de 2 000 populaţie echivalentă (1 p.e. = 60 g CBO5 /zi ) trebuie colectată şi tratată înainte de a fi descărcată în ape de suprafaţă, aşa cum este cazul comunei,

- apa uzată ce se colecteză într-un sistem de canalizare şi se tratează în instalaţii de epurare a apelor uzate, având o încărcare de 2 000 – 10 000 populaţie echivalentă, trebuie epurată prin metode biologice sau alte metode care dau rezultate echivalente, spre a obţine următoarele rezultate:

- CBO5 25 mg/l sau 70 - 90 % procent minim de reducere faţă de încărcarea influentului - CCO-Cr 125 mg/ l sau 75 % procent minim de reducere faţă de încărcarea influentului - MS 60 mg/ l sau 70 % procent minim de reducere faţă de încărcarea influentului

- pentru a se asigura că resursele de apă, care sunt şi receptoare pentru apele uzate, corespund din punct de vedere al calităţii, reglementărilor în domeniu, autoritatea competentă poate stabili în avizele/autorizaţiile de gospodărire a apelor prescripţii mai severe decât cele prezentate anterior.

- valorile-limită de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi urbane care sunt evacuate în receptori naturali fac obiectul Anexei 9;

Conform Legii Apelor izvoarele cu curgere semipermanentă ale căror lungime de albie sunt mai mici de 5 km şi cu bazine hidrografice ce nu depăşesc suprafaţa de 10 km2 aparţin deţinătorilor terenurilor pe care se formează sau curg. Proprietarii acestor albii trebuie să folosească aceste ape în corcondanţă cu condiţiile generale de folosire a apei din bazin.

- zonele de amplasare a lucrărilor hidrotehnice. Legea Apelor instituie ca zonă de protecţie zona adiacentă cursului de apă, inclusiv izvoarelor, lucrărilor de gospodărire a apelor, construcţiilor şi instalaţiilor aferente în care se introduc interdicţii sau restricţii privind regimul construcţiilor sau


exploatarea fondului funciar, pentru a asigura stabilitatea malurilor sau a construcţiilor, respectiv pentru prevenirea poluării resurselor de apă.

În cadrul comunei se află cursuri de apă şi lucrări de apărare la inundaţii care au fost descrise la paragraful 2.1. Acestea nu se află în cadrul suprafeţei ce a generat PUG.

Pe suprafata ce constituie obiectul PUG se propune amplasarea: - ui dren de captare zvor de coastă, - conductei de evacuare şi gura de vărsare a efluentului staţiei de epurare. - devierea circulaţiei rutiere existente în intravilan şi supratraversarea în extravilan a râului

Călmăţui de DC 9. În Anexa 10 sunt prezentate dimensiunile zonelor de protecţie a albiilor minore, a acumulărilor

şi a lucrărilor de gospodărire a apelor aşa cum sunt reglementate de Legea Apelor.

un i

- zonele de amplasare a lucrărilor de imbunatatiri funciare existente, în funcţiune sau în conservare. Este cazul sistemului de irigaţii compus din priză de mal, staţie de pompare, conducte de refulare şi canale din lunca râului Călmăţui şi câmpia Boianu de la amenajarea “Viişoara”. Ordinul MAPDR nr. 277/2006 privind amplasarea si dimensiunile zonelor de protectie adiacente infrastructurii de imbunatatiri funciare instituie zone de protectie pentru infrastructura de imbunatatiri funciare care se regasesc in Anexa 11.

- zonele afectate de procese de eroziune, de aluvionare si de colmatare. Apar pe valea râului Călmăţui şi în lunca acestuia şi sunt legate de materialele aluvionare transportate de apele de şiroire de pe versantii care nu sunt acoperiţi de vegetaţie.

Pentru combaterea eroziunii PUG recomanda: - metode agrotehnice - însamantari, plantari, inierbari şi împăduriri - care vor diminua procesele

de eroziune şi de transport de material; comuna Viisoara este parte din proiectul CJ „Împădurirea malurilor degradate a cursurilor de apă din judeţul Teleorman cod proiect G4P03P035” prezentat in Tabelul 1.7 in cadrul capitolului 1 al Raportului de mediu.

- modernizarea drumurilor, - realizarea de drenuri pentru captarea izvoarelor de coastă.

- zone afectate de inundatii. Conform Planului de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor periculoase, accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi poluărilor accidentale al judeţului Teleorman, ediţia 2006 – 2009, obiectivele care sunt expuse riscului la inundaţii(cele 20 de ha de pasune si 10 ha de teren agricol prezentate anterior la „zone umede”)nu sunt parte din PUG, nefiind amplasate in intravilanul localitatii.

Legea Apelor interzice amplasarea a obiectivelor noi economice sau sociale, inclusiv noi locuinte sau anexe ale acestora fără realizarea anticipată a lucrărilor şi măsurilor necesare pentru evitarea pericolului de inundare şi asigurarea curgerii apelor in zona inundabila a albiei majore si in zonele de protectie dacă: - nu s-a obţinut acordul AN „Apele Române”, - nu s-a obţinut acordul riveranilor, - nu s-au realizat anticipat lucrări necesare şi măsuri pentru evitarea pericolului de inundare şi

asigurarea curgerii apelor, în zona de luncă fiind mai multe izvoare. - zone de protecţie pentru infrastructura rutieră. Pentru siguranţa circulaţiei generale Ordonanţa

Guvernului României nr. 43/1997 privind regimul drumurilor şi Ordinul MT nr. 49/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor in localitatile urbane prevăd: - echiparea pentru orientarea şi dirijarea circulaţiei după caz prin marcaje, indicatoare şi

semafoare;


- întreţinerea operativă a calităţii îmbrăcămintelor rutiere; - asigurarea unei iluminări satisfăcătoare pe arterele de circulaţie.

Zonele de siguranţă şi de protecţie din intravilan se stabilesc pe baza studiilor de circulaţie şi prin documentaţii de urbanism şi amenajare a teritoriului.

Zonele de siguranţă sunt situate pe părţile laterale ale străzii şi au următoarele dimensiuni: - 1,5 m de la marginea exterioară a şanţurilor, pentru drumurile situate la nivelul terenului, - 2,0 m de la piciorul taluzului, pentru drumurile în rambleu, - 3,0 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înălţime de până la

5,00 m inclusiv, - 5,0 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înălţimea mai mare

de 5,00 m. Zonele de protecţie sunt cuprinse între marginile exterioare ale zonei de siguranţă şi marginile

drumului şi au următoarele dimensiuni: - 22 m pentru drumurile naţionale, - 20 m pentru drumurile judeţene, - 18 m pentru drumurile comunale.

- zonele de protecţie pentru infrastructura feroviara - nu este cazul. - zone de amplasare a lucrărilor de artă pe arterele rutiere. Memoriul General nu prevede noi

amenajări sau reamenajarea lucrărilor de artă de pe arterele rutiere. Pentru lucrările existente zonele de siguranţă şi de protecţie sunt stabilite de Ordonanţa Guvernului României nr. 43/1997 privind regimul drumurilor şi Ordinul MT nr. 49/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor in localitatile urbane.

Regimul lucrărilor care au legătură cu apele şi lucrările de îmbunătăţiri funciare este reglementat de Legea Apelor (vezi Anexa 10), respectiv Ordinul MAPDR nr. 277/2006 (vezi Anexa 11).

- siturile arheologice si monumentele istorice inscrise in LMI 2004 - prezentate anterior in Tabelul 2.4. pentru care se instituie zonele de protectie în funcţie de gradul de conservare : devierea sau regularizarea traficului, accesul limitat al mijloacelor de transport.

Legea nr. 5 /2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - Zone protejate şi identificã valorile de patrimoniu cultural naţional, care necesitã instituirea de zone de protecţie pentru asigurarea protecţiei acestor valori. Comuna face parte din categoria de unităţi administrativ-teritoriale cu concentrare medie a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional.

Zona de protecţie din jurul unui monument este o porţiune de teren delimitată şi trecută în regulamentul local de urbanism pe care nu se pot face construcţii, plantaţii şi alte lucrări care ar pune în pericol, ar polua, ar diminua vizibilitatea, ar pune în pericol eventualele vestigii arheologice subterane aflate sub sau înimediata vecinătate a monumentului. Este o zonă-tampon între monument şi mediul înconjurător actual. Zonele de protecţie au următoarele dimensiuni măsurate de la limita exterioară a terenurilor pe care se află monumente istorice:

- 100 de metri în localităţile urbane, - 200 de metri în localităţile rurale, - 500 de metri în exteriorul localităţilor. Terenul pe care se află un monument istoric include, în afară de construcţia propriu-zisă, şi

drumuri de acces, scări, parcul sau grădina, turnuri, chioşcuri şi foişoare, gardul sau zidul de incintă, bazine, fântâni, statui, cimitire şi alte construcţii sau amenajări care formează ansamblul


monumentului. - zonele cu lucrări electrice – LEA. Ordinul 49/2007 instituie zonele de protectie şi siguranţă

pentru instalatiile electrice care sunt prezentate în Anexa 12. PUG nu propune alte instalaţii electrice sau posturi de transformare. PUG propune extinderea instalaţiilor electrice pentru alimentarea noilor obiective: staţii de pompare apă potabilă, staţie de epurare

- zonele infrastructura gaze naturale - pentru care se instituie zonele de protectie prezentate in Anexa 13 la Raportul de mediu.

Teritoriul administrativ nu este strabătut de retele de gaze naturale. PUG propune staţie de medie şi mică presiune cu alimentare din magistrala de gaze naturale

Corbu - Turnu Magurele, prin tronson III Dn 400 care va alimenta orasul Zimnicea, in lungime de 29,8 km, şi înfiinţarea unei reţele de distribuţie gaze naturale în comuna Viişoara.

- zonele cu infrastructura transport produse petroliere – nu este cazul comunei.

Efectele implementarii PUG asupra zonei de studiu, inclusiv asupra zonelor vulnerabile din vecinatate vor fi prezentate ulterior, la capitolul 6 al Raportului de mediu.

4. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE Problemele de mediu pentru obiectivele PUG, au fost introduse in Raportul de mediu, fiind

identificate si in cadrul sedintele grupului de lucru şi menţionate in Procesul Verbal intocmit (vezi Anexa 1). În sinteză, au fost semnalate următoarele aspecte care trebuie sa se regaseasca in Raportul de mediu : - mentionarea zonelor care fac parte din siturile Natura 2000,iar proiectul sa tina cont daca suprafata

analizata de PUG cuprinde astfel de sit-uri; efectele potentiale asupra zonelor integrate in zonele cu satut de sit Natura 2000,

- sa se figureze in plansele de reglementari cele 6 platforme de colectare provizorie si transfer a deseurilor,inclusiv zonele de protectie,

- sa se stabileasca zonele de protectie pentru monumentele istorice, sursele de apa, statie de epurare, etc. - sa se delimiteze zonele de risc natural, - dimensiunea si aria geografica a potentialelor efecte asupra populatiei, - expunerea unei prognoze a starii mediului si a sanatatii populatiei ca efecte ale implementarii PUG, - Raportul de mediu va respecta cerintele HG 1076/2004.

Problemele de mediu pentru obiectivele PUG, inclusiv cele identificate si in cadrul sedinta grupului de lucru şi menţionate in Procesul Verbal intocmit, au fost introduse in Raportul de mediu, la capitolele conforme cerintelor HG 1076/2004.

Recomandarile facute in cadrul grupului de lucru au fost luate in considerare Raportul de mediu, raspunzand aspectelor relevate, in capitolul 2, pe facori de mediu, precum si in capitolul 3, Tabelul 3.1. in care au fost prezentate zonele existente in care, prin monitorizarea APM Teleorman au fost identificate zone cu impact semnificativ al activitatilor antropice dar si propunerile de zone functionale propuse si zonele sensible din cadrul acestora.

Proiectul ce constituie obiectul PUG este supus dezbaterii publice prin derularea metodologiei de aprobare a planurilor si programelor instituit de HG 1076/2004.


Raportul de mediu a fost structurat astfel incat: - sa realizeze identificarea, descrierea si evaluarea potentialelor efecte semnificative asupra mediului; - sa contina informatiile cerute de procedura HG 1076/2004; - sa contina un rezumat netehnic; - sa contina punctul de vedere al reprezentantilor institutiilor din grupul de lucru legate de zonele

inundabile, cu risc de alunecari de teren, zone care necesita impaduriri, zone cu interdictii de construire. Pentru PUG-ul comunei Viisoara sunt relevante urmatoarele aspecte :

Factorul de mediu AER: Comuna nu este o zona cu risc de poluare atmosferica, neînregistrându-se ca zona critică sau zona

fierbinte (definita ca zona pe teritoriul căreia se înregistrează depăşiri sistematice ale indicatorilor de calitate a mediului, faţă de normele standardizate, producându-se deteriorări grave ale stării mediului cu o serie de consecinţe asupra sănătăţii oamenilor).

Un impact negativ asupra atmosferei putem afirma ca este produs de depozitele de deseuri de tip menajer neconforme existente şi consta in disconfortul creat prin mirosurile dezagreabile rezultate ca urmare a fermentarii acestora, in mod special a acelora care sunt depozitate necontrolat.

Factorul de mediu Sol / Subsol Desi terenul ce face e obiectul PUG nu a fost monitorizat de APM Teleorman, neregasindu-se

aprecieri in documentatiile studiate care au stat la baza elaborării prezentei lucrări, putem presupune ca degradarea solului in comună este produsă de: - folosirea iraţională a fertilizatorilor şi a substanţelor fitosanitare-prin utilizarea excesiva a

îngrăşămintelor chimice prin care se produce, din cauza fenomenului de spălare a componentelor nutritive din şi de pe sol de către apele de irigaţie sau ploi, infiltrarea acestora în sol si in apele freatice; Comuna se afla printre localitatile din judetul Teleorman mentionate in Ordinului 1552/2008 pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole pentru care se stabilesc programe de actiune care contin masuri obligatorii privind controlul aplicarii ingrasamintelor pe terenurile agricole.

- existenta unor depozite neconforme si depozitarea necontrolată a deşeurilor, inclusiv celor zootehnice; spatiile (platformele) neconforme trebuia sa fie inchise pana la 16.07.2009;

- inexistenta unor retele de canalizare care face posibila infiltrarea apelor uzate in sol, fenomen ce conduce la degradarea solului/subsolului;

- fenomenele naturale datorate asezarii geografice a comunei, care conduc la existenta unor zone cu risc natural: - seceta - excesul de umiditate; - tasarea terenului favorizata de prezenta depozitelor loessoide, - curentii eolieni care produc eroziunea de suprafata a terenurilor nude, lipsite de vegetaţie şi

favorizeaza depunerea eoliană a particulelor de praf şi nisip, - inundaţiile, in cadrul unei zone dinafara intravilanului ; - variaţia nivelului freatic de mică adâncime care determină degradarea terenului prin baltiri ceea

ce produce modificări în calitatea solului in anumite zone; - procese aluvionare, innisipari colmatari.


Zone critice sub aspectul degradării solurilor: - depozitele neconforme de reziduuri zootehnice. Comuna se afla printre localitatile mentionate in

Ordinului nr. 1552/2008 pentru aprobarea listei localităţilor unde există surse de nitraţi din activităţi agricole pentru care se stabilesc programe de actiune care contin masuri obligatorii privind controlul aplicarii ingrasamintelor pe terenurile agricole.

- depozitele neconforme de deşeuri menajere. Depozitarea deşeurilor s-a realizat pe platforme neamenajate corespunzător legislaţiei în vigoare. Conform HG nr. 349/2005 spaţiile de depozitare din zona rurală se închid şi se reabilitează, până la data de 16 iulie 2009.

- existenţa unor terenuri din extravilan cu risc la inundaţii produse de revărsarea râului Călmăţui: - 20 ha de păşune, - 10 ha teren agricol.

- terenuri mocirloase de la baza terasei care mărgineşte luncile râului Călmăţui şi pârâului Găuriciu, din imediata vecinătate a bălţii Suhaia, fiind alimentate de izvoarele de coastă, parte din acestea fiind nepermanente, se alimentează din precipitatii şi din freaticul de mică adâncime,

- existenta unor zone supuse riscului la erodare: malurile raului Calmatui, terasele.

Factorul de mediu APA: Sursele potenţiale care conduc la încărcarea apelor de suprafaţă cu diferiţi poluanţi pot fi:

- surse punctiforme - cota cea mai mare din potenţialul de poluare în cazul acestora aparţinand unităţilor din domeniile gospodăriei comunale şi zootehniei, urmata apoi de agenţii economici;

- surse difuze - din agricultură, datorită administrării de fertilizatori, depunerile solide şi/sau lichide din atmosferă; Agricultura, una din activităţile economice importante ale comunei, reprezintă o sursă potanţială de

poluare a apelor de suprafaţă şi subterane în situaţia utilizării excesive de îngrăşăminte chimice şi pesticide pe terenurile agricole.

Deversările de ape uzate, neepurate reprezintă o sursă potenţială de poluare a apelor de suprafaţă contribuind la perturbarea echilibrului biologic al ecosistemelor acvatice.

Platformele de deşeuri menajere din comuna (neconforme), precum şi activitatile zootehnice reprezintă importante surse potenţiale de poluare a apelor subterane şi de suprafaţă cu substanţe organice, compuşi ai azotului, precum şi încărcare biologică.

Planul prevede racordarea locuintelor/obiectivelor din zonele functionale prin înfiinţarea sistemului de alimentare cu apa a comunei inclusiv in zonele functionale noi introduse in intravilanul comunei. Forajele, drenurile si gospodaria comunala se vor afla chiar pe terenul ce constituie obiectul de analiza al PUG.

Evacuarea apelor uzate de tip menajer se va realiza intr-un sistem de retele de canalizare urmata de epurarea acestora in statie de epurare si/sau in bazine betonate etanse, vidanjabile pentru obiectivele care nu se vor racorda la sistemul de canalizare. Aceasta solutie exclude ca sursele punctiforme apartinand locuintelor si unitatilor de gospodarie comunala sa reprezinte un potential de poluare semnificativ al raului Calmatui sau a apelor freatice.

Realizarea de locuinte pe amplasamentul PUG cu colectarea deseurilor menajere in sistem individual, pentru fiecare locuinta in interiorul parcelei, in saci din polietilena, fiind ridicati ritmic de catre serviciul de salubritate si gestionarea ulterioara a deseurilor conform „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Teleorman” - proiect la care comuna este parte va conduce la


eliminarea surselor difuze de poluare a apelor de suprafata si subterane identificate in memoriul general al PUG ( prezenta depozitelor neconforme de deseuri pe terenul PUG);

În Anexa 10 la raportul de mediu sunt prezentate dimensiunile zonelor de protecţie a albiilor minore, a acumulărilor şi a lucrărilor de gospodărire a apelor aşa cum sunt reglementate de Legea Apelor.

Normele speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică pentru eliminarea factorilor de risc la poluare a apei sunt precizate in HG 930/2005. Zonele de protecţie sanitară – cu regim sever, cu regim de restricţie şi perimetrul de protecţie hidrogeologică - se instituie şi se marchează în teren cel mai târziu cu punerea în funcţiune a captărilor, construcţiilor şi instalaţiilor respective.

În cazul forajelor care exploatează acvifere de adâncime sub presiune şi care sunt executate astfel încât să realizeze condiţiile de izolare a stratului captat faţă de suprafaţa ternului şi faţă de stratele acvifere superioare vulnerabile la poluare, se instituie numai zona de protecţie sanitară cu regim sever care va fi circulară, cu centrul pe poziţia forajului şi raza de 10 m. Pentru mai multe foraje care exploatează într-o zonă acelaşi acvifer se instituie simultan perimetrul de protecţie hidrogeologică.

Dimensionarea zonei de protecţie sanitară cu regim sever pentru staţii de pompare, instalaţii de îmbunătăţire a calităţii apei, rezervoare subterane de înmagazinare şi reţele de distribuţie se va face cu respectarea limitelelor stabilite de HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică au fost prezentate în Tabelul 3.5. al Raportului de mediu.

Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane. Comuna nu este inregistrata ca Zona critica sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor

subterane. Lunca Calmatuilui constituie o zonă expusă poluării cu nitraţi, din categoria slab vulnerabilă prin

percolare pentru acvifere libere. Platformele de deşeuri menajere, precum şi fermele zootehnice din amonte reprezintă importante

surse potenţiale de poluare a apelor subterane şi de suprafaţă cu substanţe organice, compuşi ai azotului, precum şi încărcare biologică.

Se poate preciza ca zonele care prezinta riscuri la inundaţii, aşa cum au fost prezentate in capitolul 2 al Raportului de mediu, precum si zonele protejate, si zonele de protecţie care au fost enumerate mai anterior, constitue zone interzise construirii de locuinte sau alte obiective. Legea Apelor interzice amplasarea in zona inundabila a albiei majore si in zonele de protectie a obiectivelor noi economice sau sociale, inclusiv noi locuinte sau anexe ale acestora dacă: - nu s-a obţinut acordul AN „Apele Române”, - nu s-a obţinut acordul riveranilor, - nu s-au realizat anticipat lucrări necesare şi măsuri pentru evitarea pericolului de inundare şi

asigurarea curgerii apelor, în zona de luncă fiind mai multe izvoare. Pentru comuna nu au fost identificate probleme de mediu de catre APM Teleorman in Raportul

privind starea factorilor de mediu în anul 2008. Se poate concluziona insa ca deversarea de ape uzate neepurate sau slab epurate în apele de

suprafaţă are consecinte grave asupra fenomenului natural de autoepurare.

Biodiversitate Presiunile antropice ce se exercita asupra biodiversitatii, pe langa fenomenele naturale (tornade,

inundatii, seceta, trăsnete, cutremure, e.t.c.), se datoreaza : - activitatilor umane ce duc la distrugerea habitatelor populatiilor de flora si fauna salbatica,


- administrarea de ierbicide in vederea distrugerii vegetatiei, eliminand in felul acesta multe din speciile de flora salbatica (sunatoarea, musetelul, etc),

- arderea stufului din locurile cu exces de umiditate, duce la distrugerea habitatului la numeroase specii de animale,

- braconajul – se vaneaza noaptea, se aplica diverse metode interzise (capcane cu insecticide, electrice, explozibil, etc.);. Depozitarea necontrolata a deşeurilor industriale şi menajere în interiorul sau la periferia

localităţilor constituie zone insalubre, afectând estetica urbană şi sănătatea, fiind adevărate focare generatoare de boli.

Poluarea atmosferei produce în primul rand afectiuni la nivelul aparatului respirator. Nu au fost înregistrate cazuri de mortalitate prin boli respiratorii, morbiditate specifica prin boli ale aparatului respirator în anul 2007 datorate poluarii aerului.

Efectelele slabei gestionări a deşeurilor asupra stării de sănătate este indirect prin cei trei factori de mediu apa, aer si sol asupra carora impactul depozitarii neconforme cu legislatia in vigoare este semnificativ.

Impactul activitatilor antropice asupra biodiversitatii este determinat de depozitarea necontrolata a deşeurilor în interiorul sau la periferia localităţilor, perimetre care constituie zone insalubre şi adevărate focare generatoare de boli, dar afectând şi estetica rurală/urbană cu implicaţii asupra dezvoltării turismului local.

Zona PUG se invecineaza cu ariile de protecţie specială avifaunistică ROSPA0102 Balta Suhaia (vezi Figura 2.5.1.).

La momentul actual, cand nu exista implementate obiectivele PUG apele uzate deversate direct pe sol, neepurate, precum si apele meteorice care spala depozitele neconforme de deşeuri menajere ajung in apele freatice prin infiltrare si/sau in raul Calmatui, care deverseaza in lacul Suhaia declarat arie de protectie avifaunistica dar si arie naturală protejată de interes naţional « Balta Suhaia », poziţia 25 din Anexa 3 a HG nr. 1 284/2007.

Zgomotul Nu au fost înregistrate reclamaţii pentru depăşirea nivelului de zgomot. Ponderea cea mai mare în

zgomot o deţine transportul rutier. Actiunea de monitorizare a poluării sonore, desfăşurata de către Agenţia de Protecţie a Mediului in principalele puncte de trafic din zonele similare zonei de amplasament a comunei a evidenţiat incadrari ale nivelului de zgomot in limitele prevazute de STAS 10009-1981.

5. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PUG Obiectivele de protectie a mediului ce trebuie avute in vedere la promovarea PUG sunt reprezentate

de angajamentele rezultate in urma procesului de negociere a capitolului 22 – Mediu. Obiectivele PUG includ obiectivele stabilite la nivel national, regional si local, care includ la

randul lor obiectivele internationale si comunitare, si se refera la: 1. Respectarea reglementarilor cuprinse in Legislatia orizontala si anume:

a. Directiva 85/337/CEE modificata prin Directivele 97/11/CE si 2003/35/CE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului: a. evaluarea impactului asupra mediului a proiectelor publice si private; b. participarea publicului la luarea deciziei.


b. Directiva 90/313/CEE si Directiva 2003/4/CE privind accesul publicului la informatia de mediu : - garantarea dreptului de acces la informatia de mediu detinuta de sau pentru autoritatile

publice si stabilirea termenilor, conditiilor si a aranjamentelor practice pentru exercitarea acestui drept ;

- asigurarea punerii la dispozitia publicului si a diseminarii informatiei de mediu in scopul atingerii celei mai largi posibile diponibilitati si diseminari a informatie de mediu catre public prin promovarea utilizarii, in special, a telecomunicatiei computerizate si/sau a tehnologiei electronice.

Proiectul ce constituie obiectul PUG este supus dezbaterii publice prin derularea metodologiei de aprobare a planurilor si programelor instituit de HG 1076/2004.

2. Calitatea aerului. Directiva Consiliului nr. 96/62/CE privind evaluarea si managementul calitatii aerului si

directivele fiice (Directiva Consiliului nr. 1999/30/CE privind valorile limita pentru dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, particule in suspensie si plumb in aerul atmosferic, Directiva Consiliului nr. 2000/69/CE privind valorile limita pentru benzen si monoxid de carbon in aerul inconjurator si Directiva Consiliului nr. 2002/3/CE privind poluarea aerului cu ozon): - evaluarea calitatii aerului inconjurator, bazat pe metode si criterii comune cu cele UE; - obtinerea informatiei adecvate privind calitatea aerului inconjurator si asigurarea ca aceasta

informatie a fost pusa la dispozitia publicului; - mentinerea calitatii aerului inconjurator acolo unde aceasta este corespunzatoare standardelor

sau imbunatatirea acesteia in cazuri necorespunzatoare. Decizia 93/389/CEE si Decizia 280/2004/CE privind monitorizarea si raportarea emisiilor de

CO2 si alte gaze cu efect de sera: - Obiectivul Deciziei este de a monitoriza si raporta emisiile de gaze cu efect de sera in

vederea indeplinirii angajamentelor asumate prin Protocolul de la Kyoto la Conventia -cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice si de realizare de planuri si programe nationale si regionale in domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera si pentru realizarea masurilor de adaptare la efectele schimbarilor climatice.

Ordinul 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător stabileşte următoarele: - Pentru indicatorul dioxid de sulf Ordinul 592/2002:

- valoarea pragului de alertă - 500 µg/mc, reprezentând valoarea maximă orară măsurată timp de 3 ore consecutiv pentru întreaga zonă,

- valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane (350 µg/m3), - valoarea limită pe 24 de ore pentru protecţia sănătăţii umane (125 µg/m3), - valoarea limită pentru protecţia vegetaţiei pe an calendaristic şi iarnă (20 µg/m3); - obligativitatea respectării valorilor de prag superior de evaluare şi de prag inferior de evaluare

începând cu data de 1.01.2010. aşa cum aceste valori se pot urmări în Tabelul 5.2.1. Tabel 5.2.1.

Protecţia sănătăţii umane Protecţia ecosistemelor Pragul superior de evaluare 75 µg/m3; a nu se depăşi de peste

3 ori într-un an calendaristic 12 µg/m3

Pragul inferior de evaluare 50 µg/m3; a nu se depăşi de peste 3 ori într-un an calendaristic

8 µg/m3


- Pentru indicatorii dioxid de azot şi oxizi de azot: - valoarea pragului de alertă - 400 µg/mc, reprezentând valoarea maximă orară măsurată timp de

3 ore consecutiv pentru întreaga zonă, - valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane (200 µg/m3), - valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (40 µg/m3), - valoarea limită pentru protecţia vegetaţiei pe an calendaristic (30 µg/m3), - obligativitatea respectării valorilor de prag superior de evaluare şi de prag inferior de evaluare

începând cu data de 1.01.2010. Aceste valori se pot urmări în Tabelul 5..2.2. Tabel 5.2.2.

Valoare limită orară pentru protecţia sănătăţii umane

(NO2)

Valoare limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane

(NO2)

Valoare limită orară pentru protecţia vegetaţiei

(NOX) Pragul superior de evaluare

140 µg/m3; a nu se depăşi de peste 18 ori într-un an calendaristic 32 µg/m3; 24 µg/m3;

Pragul inferior de evaluare

100 µg/m3; a nu se depăşi de peste 18 ori într-un an calendaristic 26 µg/m3; 19,5 µg/m3;

- Pentru indicatorul plumb: - valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (0,5 µg/m3), - obligativitatea respectării valorilor de prag superior de evaluare (0,35 µg/m3) şi de prag inferior

de evaluare (0,25 µg/m3) pentru orice investiţie care se va face în zonă.

- Pentru indicatorul benzen: - valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (5 µg/m3), - obligativitatea respectării valorilor de prag superior de evaluare (3,5 µg/m3) şi de prag inferior de

evaluare (2,5 µg/m3) pentru orice investiţie care se va face în zonă.

- Pentru indicatorul monoxid de carbon: - valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane (10 mg/m3) prin mediere la 8 ore, - obligativitatea respectării valorii medii de prag superior de evaluare pentru timp de mediere de 8

ore (7 mg/m3) şi de valorii medii de prag inferior de evaluare pentru timp de mediere de 8 ore (5 mg/m3) pentru orice investiţie care se va face în zonă.

- Pentru indicatorul ozon troposferic: - pentru protecţia sănătăţii umane - 120 µg/mc, reprezentând valoarea maximă zilnică a mediilor

pe 8 ore calculată din medii orare, - pentru protecţia vegetaţiei - 6 000 µg/mc, reprezentând suma diferenţelor dintre concentraţiile

orare ce depăşesc 80 µg/mc şi 80 µg/mc pe o perioadă dată, folosind valori pe 1 h măsurate zilnic între 8 a.m. şi 8 p.m în perioada 1 mai – 31 iulie ale anului,

- obligativitatea respectării valorilor de prag de alertă - 240 µg/mc, reprezentând valoarea maximă orară măsurată sau prognozată timp de 3 ore consecutiv şi de prag de informare - 180 µg/mc, reprezentând valoarea maximă orară măsurată.

- Pentru indicatorul pulberi în suspensie fracţiunea PM10: - valoarea pragului de alertă – nu este stabilită, - valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane - 50 µg/m3. Menţionăm că de la

1.01.2010 Ordinul 592/2002 stabileşte la 7 numărul de depăşiri admise, - valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane - 40 µg/m3. Cu data de 1.01.2010

Ordinul 592/2002 stabileşte la 20 µg/m3 valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane,


- obligativitatea respectării valorilor de prag superior de evaluare şi de prag inferior de evaluare începând cu data de 1.01.2010. Aceste valori se pot urmări în Tabelul 5.2.3.

Tabel 5.2.3. Media pe 24 h Media anuală Pragul superior de evaluare 30 µg/m3; a nu se depăşi de peste 7 ori

într-un an calendaristic 14 µg/m3

Pragul inferior de evaluare

20 µg/m3; a nu se depăşi de peste 7 ori într-un an calendaristic

10 µg/m3

STAS 12574/1987 - „Aer din zonele protejate” reglementează:

- Pentru indicatorul amoniac: - concentraţia maximă admisibilă pentru timp de mediere de 24 de ore - 0,100 mg/m3,

- Pentru indicatorul pulberi sedimentabile : - concentraţia maximă admisibilă - 17 g/m2*lună,

Implementarea PUG nu perturba calitatea aerului inconjurator, asigurarea energiei termice prin solutia data in memoriul general neavand ca rezultat perturbarea starii factorului de mediu aer si implicit a efectelor asupra celorlalti factori de mediu.

PUG este elaborat cu respectarea programului de gestionare astfel incat concentratiile in aerul inconjurator pentru unul sau mai multi poluanti sa nu depaseasca valoarea limita stabilita de legislatia in vigoare.

3. Managementul deseurilor si substante chimice: a. Realizarea de depozite conforme noi stabilite prin Planul National de Gestionare a Deseurilor:

- Pana la 16.07.2010 cantitatea de biodegradabil depozitat trebuie redusa la 75% din cantitatea depozitata in 1995 (an de referinta),

- Extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate (extinderea colectarii deseurilor de tip municipal),

- Practicarea colectarii selective, - Inchiderea si ecologizarea spatiilor de depozitare din zonele rurale pana la 16.07.2009,

conform HG 349/2005 si realizarea punctelor de colectare pentru aceste zone racordate la statiilor de transfer,

- Campanii de informare si constientizare / educare. b. Directiva privind gestionarea ambalajelor si deseurilor din ambalaje:

i. implementarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje de la populatie, pe tipuri de deseu : hartie, sticla, plastic, biodegradabile. Implementarea colectarii selective se preconizeaza sa fie abordata pe trei perioade:

o 2004 – 2006: experimentare (proiecte pilot), constientizare populatie; o 2007 – 2017: extinderea colectarii selective la nivel national; o 2017 – 2022: implementarea colectarii selective in zone mai dificile (locuinte colective,

mediu rural dispersat, zone montane). c. Directiva 2002/96/CE Parlamentului European si a Consiliului/2003 peivind deseurile

provenite de la echipamente electrice si electronice (DEEE): - Colectare

o 4 Kg deseu /locuitor/an pana la 31.12.2008.


- Reutilizare, reciclare si valorificare o cel putin 50% din obiectivul de reutilizare/reciclare si valorificare pana la 31.12.2006; o reutilizarea/reciclarea si valorificarea totala pana la 31.12.2008

d. Directiva privind gestionarea vehiculelor scoase din uz 200/96/CE a Parlamentului European si Consiliului din 18 sept. 2000. Obiective: - realizarea unui proiect pilot la nivel national, in cursul anului 2005, pentru identificarea

agentilor economici care au capacitate de a desfasura activitati de colectare, depoluare, dezmembrare si tratare a vehiculelor scoase din uz (VSU),

- constituirea unei retele la nivel national de colectare pana la 31.12.2006, - cresterea graduala a reutilizarii, reciclarii si valorificarii energetice a componentelor din

VSU pentru atingerea obiectivului de 85 % pana la 31.12.2006, - promovarea de solutii de reciclare pentru plastic, sticla, fluide cu exceptia uleiului uzat,

provenit de la VSU, - codificarea, marcarea si etichetarea componentelor din material plastic pana la data de

31.12.2006; e. Directiva privind gestionarea uleiurilor uzate. Infiintarea de centre de colectare a uleiului uzat

in statiile de distributie a carburantilor, precum si in incintele unitatilor care asigura service-ul auto. Continuarea activitatii de colectare si recuperare a uleiurilor uzate.

f. Directiva 2000/76/CE şi Planul de Implementare rezultat din semnarea Capitolului 22 - Mediu, au fost transpuse în legislaţia românească prin HG nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor, modificată şi completată de HG nr. 268/2005.

Obiective ce trebuie atinse: - definirea modalităţilor de supraveghere şi control a crematoriilor existente, propuse pentru

închidere; - reglementarea funcţionării crematoriilor pe perioada de tranziţie; - elaborarea criteriilor de selecţie a instalaţiilor de sterilizare pentru a asigura inertizarea

completă a deşeurilor medicale periculoase tratate. Alternativa pentru inchiderea crematoriilor: sterilizare termica, incineratoarele existente autorizate si incinerarea deseurilor medicale impreuna cu deseurile periculoase industriale in capacitati noi ce se vor realiza pana la 31.12.2008;

- conformarea incineratoarelor industriale pana la 31.12.2006; - prevenirea sau reducerea efectelor negative asupra mediului.

Cerinţe de implementare: - urmărirea introducerii infrastructurii de colectare separată a deşeurilor în toate unităţile

sanitare; - promovarea etapizată a procesului de sterilizare termică concomitent cu utilizarea

capacităţilor de incinerare autorizate existente, pentru eliminarea deşeurilor medicale periculoase în condiţiile reducerii riscurilor pentru sănătatea oamenilor şi a mediului.

g. Regulamentul privind supravegherea si controlul transportului deseurilor: - supravegherea si controlul de catre autoritatea competenta (MMDD), pe baza notificarii a

transporturilor de deseuri in vederea eliminarii si valorificarii; - implementarea procedurii de supraveghere si control a transporturilor de deseuri in functia

de categoria de deseuri. Regulamentul clasifica deseurile in trei categorii: deseuri de pe lista verde (deseuri nepericuloase), de pe lista galbena si de pe lista rosie (deseuri periculoase) si de destinatia a deseurilor - pentru eliminare sau valorificare;


- Romania a negociat o perioada de tranzitie pana la 31.12.2015, pentru notificarea catre autoritatile competente a tuturor transporturilor catre Romania, de deseuri destinate valorificarii, listate in lista verde a Regulamentului 93/259/CEE si pana la 31.12.2011 a negociat si a obtinut posibilitatea de a ridica obiectii, prin autoritatile competenete, la transporturile catre Romania, pentru valorificare, a unor categorii de deseuri din lista galbena - anexa la regulament.

Prin implementarea PUG se realizeaza gestionarea deseurilor rezultate, atat pe perioada de executie cat si de functionare, comuna fiind beneficiarul unui proiect care a prevazut realizarea unui depozit ecologic la nivel de judet si a şase platforme de transfer în suprafaţă de 20 m2, amenajate pentru amplasarea containerelor specializate pentru depozitarea provizorie si selectiva a desurilor - deseuri care vor fi preluate ulterior spre descarcare la depozitul autorizat de la Mavrodin, prin contract de prestari servicii sau reciclate. Este vorba de ,,Sistem integrat de management al deşeurilor jud Teleorman “ - proiect la care comuna este parte - care va conduce la eliminarea surselor de poluare a solului/subsolului si apelor de suprafata si subterane.

4. Calitatea apei: a. Directiva Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane a fost transpusa in

legislatia romaneasca prin HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate modificata si completata cu HG 352/2005.

Obiectivul Directivei: - protectia mediului impotriva efectelor negative ale evacuarilor de ape uzate orasenesti si de

ape uzate din anumite sectoare industriale (in special industria alimentara). Cerintele Directivei:

- Prevede colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate din aglomerari precum si a celor biodegradabile provenite de la anumite sectoare industriale (industria agro-alimentara);

- Prevede termenele limita pentru implementarea Directivei in functie de marimea aglomerarilor umane si de caracteristicile receptorilor naturali ; termenele limita pentru implementarea Directivei variaza in functie de marimea aglomerarilor umane si de caracteristicile receptorilor naturali.

Romania declara intregul sau teritoriu drept arie sensibila, acest aspect presupunand obligatia ca toate aglomerarile urbane cu mai mult de 10 000 locuitori echivalenti sa fie prevazute cu statii de epurare cu grad avansat de epurare, respectiv treapta tertiara (HG 352/2005).

Principalele tinte ce trebuie atinse de Romania dupa aderarea la UE, asa cum s-au negociat in Tratatul de Aderare, sunt: o Conformarea cu Directiva de Apa Uzata 91/271/EEC:

- Extinderea sistemelor de colectare a apei uzate la urmatoarele rate de acoperire: - 61% pana la 31 Decembrie 2010; - 69% pana la 31 Decembrie 2013; - 80% pana la 31 Decembrie 2015;

- Extinderea statiilor de tratare a apei uzate la urmatoarele rate de acoperire: - 51% pana la 31 Decembrie 2010; - 61% pana la 31 Decembrie 2013; - 77% pana la 31 Decembrie 2015;

Prin Legea 157/2005 pentru Ratificarea Tratatului de aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana si a legislatiei nationale subsecvente:


- extinderea retelelor de canalizare si statie de epurare cu trapta secundara pana in 2015; - in zonele lipsite de retele de canalizare toate constructiile noi sa fie proiectate cu bazine

betonate etanse vidanjabile pentru colectarea apelor uzate. Pentru zona PUG este obligatorie realizarea de retele de canalizare care vor prelua apele

uzate de la locuintele si obiectivele industriale, comerciale, depozitare, ce se vor construi pana in 2015 si statie de epurare cu treapta secundara, pana in anul 2015; in zonele lipsite de retele de canalizare (in momentul de fata toata zona ce face obiectul PUG, iar dupa 2015 zonele neracordate) pentru colectarea apelor uzate se vor realiza bazine betonate etanse, vidanjabile. PUG prevede realizarea sistemului de canalizare, inclusive a statiei de epurare in perspectiva.

b. Directiva privind calitatea apei destinate consumului uman Directiva de Apa Potabila 98/83/EC Obiectivul Directivei:

- Protejarea sanatatii populatiei de efectele oricarui tip de contaminare a apei destinate consumului uman;

- Asigurarea calitatii apei destinate consumului uman. Transpunere:

- Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, - Legea nr. 311/2004 privind modificarea si completarea Legii nr. 458/2002.

Cerintele Directivei: - Stabilirea parametrilor de calitate pentru apa destinata consumului uman si valorilor pentru

parametrii relevanti, - Determinarea punctelor (amplasamentelor) in care apa trebuie sa fie corespunzatoare

valorilor stabilite in Directiva, - Asigurarea monitorizarii si informarii consumatorilor asupra calitatii apei destinate

consumului, - Asigurarea ca toate masurile necesare de remediere sa fie luate pentru a se restabili calitatea

apei care nu este corespunzatoare valorilor parametrilor de calitate, interzicerea folosirii apei a carei calitate constituie un pericol potential pentru sanatate,

- Asigurarea ca substantele sau materialele folosite la tratarea sau distributia apei destinate consumului uman nu vor diminua protectia sanatatii publice.

Romania nu se poate conforma prevederilor Directivei referitoare la apa curata si sanogena, din cauza schemelor de tratare aplicate (care in majoritatea localitatilor urbane si/sau rurale nu sunt corespunzatoare calitatii sursei de alimentare cu apa), din cauza intreruperilor frecvente in furnizarea apei potabile, din cauza vechimii retelelor de distributie, care nu permit apa sigura la consumator, 24 ore din 24.

Domeniile si costurile necesare implementarii Directivei vor viza: - Monitorizarea calitatii apei potabile in intreaga tara de catre Ministerul Sanatatii si

producatorii si distribuitorii de apa potabila ; In prezent, evaluarea capacitatii de auto-monitorizarea a calitatii apei produse este redusa, fiind limitata la aproximativ 45% din totalul producatorilor ;

- Reabilitarea tehnologiilor de tratare; - Reabilitarea retelelor de apa existente ; - Schimbarea instalatiilor interioare.

Localitatile mici sunt lipsite in prezent de capacitatea de a proiecta, finanta si executa proiecte de investitii ample. Utilitatile care trebuie retehnologizate sunt complexe si


multifunctionale si este necesara investitia simultana in statii de tratare, retele de distributie si statii de epurare, ceea ce va suprasolicita capacitatea de generare si utilizare a fondurilor la nivel local. Perioada de tranzitie obtinuta: - pana la 31 decembrie 2010:

- pentru oxidabilitate, amoniu, aluminiu, fier, pesticide, mangan pentru localitatile cu populatie peste 100.000 locuitori;

- pentru oxidabilitate si turbiditate pentru localitatile cu populatie cuprinsa intre 10.000 si 100.000 locuitori;

- pentru oxidabilitate pentru localitatile sub 10.000 locuitori; - pana la 31 decembrie 2015:

- pentru amoniu, nitrati, aluminiu, fier, plumb, cadmiu, pesticide si mangan pentru localitatile cu populatie cuprinsa intre 10.000 si 100.000 locuitori;

- pentru amoniu, nitrati, turbiditate, aluminiu, fier, plumb, cadmiu si pesticide pentru localitatile sub 10.000 locuitori.

În comuna PUG prevede înfiinţarea sistemului centralizat de alimentare cu apă, prezentată la capitolul 3. Apa potabila se va incadra in indicatorii prevazuti de Legea nr. 311/2004 privind modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 - (vezi Anexa 7)

c. Directiva 76/464/CEE “Directivele fiice” referitoare la poluarea cauzata de anumite substante periculoase evacuate in mediul acvatic.

Transpunere: - Legea apelor nr 107/107 art.35(2) modificata prin Legea nr. 310/2004; - HG 351/2005 modificata si completata de HG 783/2006 privind aprobarea unor norme

privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, - Ordinul nr. 44/2004 privind aprobarea regulementului pentru realizarea monitoringului

calitatii apelor pentru substante prioritare/prioritar periculoase, - Ordinul nr. 31/2005 manualul pentru modernizarea si dezvoltarea sistemelor de

monitorizare integrata a apelor din Romania, - Ordinul 245/2005 Metodologie de evaluare a riscului substantelor periculoase/prioritar

periculoase din Listele I si II prin modelare matematica si metodologie de evaluare a acestor ape prin ecotoxicologice. Obiectivul Directivei:

- eliminarea poluarii cu substante periculoase/substante prioritar periculoase in mediul acvatic/ecosisteme acvatice;

- controlul emisiilor de substante periculoase prin sistemul de autorizare, - stabilirea listelor de substante periculoase:

- Lista I (lista neagra) continand familii si grupe de substante selectate pe baza toxicitatii, persistentei si bioacumularii,

- Lista II (lista Gri). Obiectivul acestei Directive este reducerea poluarii cu substante din Lista II in toata

Uniunea Europeana si eliminarea poluarii cu cele mai periculoase substante (prevazute pe Lista I a Directivei). Directiva aceasta este asimilata acum cu Directiva Cadru privind Apa, dar majoritatea prevederilor, cu exceptia Listei I si Listei II inlocuite de Lista de substante prioritare/prioritar periculoase, raman in vigoare pana in 2013.

Unitatile industriale care evacueaza ape uzate in resursele de apa receptoare sunt obligate sa


isi monitorizeze efluentii (monitorizare proprie), sa tina un registru al rezultatelor automonitoringului, sa raporteze catre birourile autoritatilor locale pentru gospodarirea apelor informatiile referitoare la concentratia, cantitatea de ape uzate si tehnologia utilizata si sa accepte o monitorizare de verificare din partea autoritatilor de apa mentionate.

Unitatile industriale care evacueaza apa uzata in sistemele de canalizare sunt obligate sa negocieze conditiile si tehnologiile de pre-tratare, de evacuare, pretul apei uzate evacuate cu regia locala de apa sau cu administratorul retelei de canalizare.

d. Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. Transpunere:

- Ordinul MAPM nr. 740/2001 pentru aprobarea componentei nominale a Comisiei pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole,

- Ordinul comun al MAPM si MAAP nr. 452/2001 si 105951/2001 pentru aprobarea regulamentului de organizare si functionarea a Comisiei si a grupului de sprijin pentru aplicarea acestui plan,

- Ordinul MAPM nr. 918/2002 pentru aprobarea Codului bunelor practici agricole pentru uzul fermierilor,

- HG 964/13.10.2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole,

- Ordinul 1072/2003 privind aprobarea organizarii sistemului de monitorizare suport national integrat de supraveghere, control si decizii pentru reducerea poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole in apele subterane si de suprafata si pentru aprobarea Programului de supraveghere si control corespunzator si a procedurilor si instructiunilor de evaluare a datelor de monitorizare a poluantilor din apele de suprafata si apele subterane,

- Ordinul nr. 241/2005 al ministrului mediului si gospodararii apelor si al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale pentru aprobarea Listei localitatilor pe judete unde exista surse de nitrati din activitati agricole si a Listei localitatilor si bazinelo/spatiile hidrografice unde exista surse de nitrati din activitati agricole (zone vulnerabile si potential vulnerabil). Obiectivul Directivei:

- reducerea poluarii produsa sau indusa de nitrati din surse agricole; - prevenirea poluarii apelor cu nitrati; - rationalizarea si optimizarea utilizarii ingrasamintelor chimice si organice.

Fermele si complexele zootehnice existente au spatii de depozitare a gunoiului de grajd si a dejectiilor lichide, dar in mare parte este necesara reabilitarea si reconstructia acestora; este necesara reabilitarea si modernizarea statiilor de epurare existente; de asemenea este necesara reabilitarea sau reconstructia instalatiilor vechi sau necorespunzatoare de evacuare a dejectiilor si dotarea cu utilaje de manipulare si administrare a ingrasamintelor organice naturale.

Asa cum am mai aratat la capitolul 2 si 3 ale raportului de mediu pentru comuna se află în lista localităţilor unde există zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi.

e. Directiva nr. 86/278/EC privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se folosesc namoluri de la statiile de epurare.

Transpunere: - Ordin nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in

special a solurilor,cand se folosesc namoluri de la statiile de epurare.


Obiectivul Directivei: - valorificarea potentialului agrochimic al namolurilor de epurare, prevenirea si reducerea

efectelor nocive asupra solurilor, apelor, vegetatiei, animalelor si omului, astfel incat sa se asigure utilizarea corecta a acestor namoluri. Principalele cerinte ale Directivei:

- Elaborarea planurilor de imbunatatire a activitatii statiilor de epurare. - Identificarea utilizatorului de namol si a suprafetelor agricole; - Anuntarea autoritatii teritoriale de mediu si a utilizatorului de namol in cazul aparitiei unor

poluanti in namol; - Contactarea utilizatorului de namol pentru stabilirea posibilitatilor de utilizare a namolului; - Obtinerea permisului de aplicare a namolului, permis eliberat de autoritatea teritoriala

pentru protectia mediului. 5. Zgomot. Directiva 2002/49/EC privind evaluarea şi managementul zgomotului în mediul

înconjurător Transpunere:

- HG 321/14.04.2005 – privind evaluarea şi managenentul zgomotului ambiental (modificată şi completată de Hotărârea de Guvern nr. 674/28.06.2007 - M.Of. nr. 485/19.07.2007 şi republicată în Monitorul Oficial nr. 19/10.01.2008 cu denumirea HG nr. 321/14.04.2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant),

- Ordinul MMGA nr. 678/30.06.2006, MTCT nr. 1344/17.07.2006, MSP nr. 915/26.07.2006 şi MAI nr. 1397/31.07.2006 (M.Of. nr. 730/25.08.2006) pentru aprobarea Ghidului privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor,

- Ordinul MTCT nr. 1258/01.08.2005 (M.Of. nr. 766/23.08.2005) pentru stabilirea unităţilor responsabile cu elaborarea hărţilor de zgomot pentru căile ferate, drumurile şi aeroporturile aflate în administrarea lor, a hărţilor strategice de zgomot şi a planurilor de acţiune aferente acestora, din domeniul propriu de activitate, precum şi limitele de competenţă ale acestora (modificat de Ordinul MTCT nr. 720/03.08.2007 – M.Of. nr. 583/24.08.2007),

- Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1830/21.11.2007 (M.Of. nr. 864/18.12.2007) pentru aprobarea Ghidului privind realizarea, analizarea şi evaluarea hărţilor strategice de zgomot.

Comuna unde se implementeaza PUG nu intra in categoria zonelor urbane construite pe verticala, parcurilor si gradinilor publice sau zonelor linistite din aglomerari, zonelor linistite din spatiile deschise, din apropierea scolilor, spitalelor si altor cladiri si zone sensibile la zgomot. De aceea obiectivele acestei directive nu sunt obligatorii in cazul PUG.

Obligatorie pentru PUG este respectarea si incadrarea in obiectivele legislatiei nationale. Astfel, STAS 10 009 – 1988 stabileşte limitele admisibile ale nivelului de zgomot în mediu,

diferenţiate pe zone şi dotări funcţionale, pe categorii tehnice de străzi, stabilite conform reglementărilor tehnice specifice privind sistematizarea şi protecţia mediului înconjurător. Prevederile standardului se aplică la: - sistematizarea zonelor funcţionale protejate din mediul urban – locuinţe, dotări socio-culturale,

zone de recreere, odihnă şi sport, zone de producţie, zone de transporturi, etc, - amplasarea de surse de zgomot în cadrul sau în vecinătatea zonelor urbane protejate, - restructurări în zone urbane existente.


În capitolul 2 din STAS 10 009-1998 sunt specificate valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe străzi, măsurate la bordura trotuarului care mărgineşte partea carosabilă stabilite în funcţie de categoria tehnică a străzilor (respectiv de intensitatea traficului) care sunt prezentate în Tabelul 5.5.1.

Pentru diferitele zone ale pasajelor rutiere subterane STAS 10 009-1998 prevede valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior conform Tabelului 5.5.2.

În STAS 10 009-1998 sunt specificate valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor funcţionale din mediul urban care sunt prezentate în Tabelul5.5.3.

În STAS 10 009-1998 sunt specificate valorile admisibile ale nivelului de zgomot în interiorul zonelor funcţionale din mediul urban care sunt prezentate în Tabelul 5.5.4.

STAS 10 009-1998 precizează că amplasarea obiectivelor economice cu surse de zgomot si vibratii si dimensionarea zonelor de protectie sanitara se vor face în asa fel încât în teritoriile protejate nivelul acustic echivalent continuu (Leq), măsurat la 2 m de faţada clădirii de locuit la 1,5 m înaltime de sol, să nu depaseasca 50 dB(A) si curba de zgomot Cz 45. În timpul noptii (orele 22,00 - 6,00), nivelul acustic echivalent continuu trebuie sa fie redus cu 10 dB(A) fata de valorile din timpul zilei.

Tabel 5.5.1. Nivelul de zgomot echivalent Lech*)

Valoarea curbei de zgomot, Cz

**)Nivelul de zgomot

de vârf L10

Nr. crt.

Tipul de stradă (conf. STAS 10 144/1 – 1980)

[dB(A)] [dB(A)] [dB(A)] 1. Strada de categoria tehnică

IV, de deservire locală 60 55 70

2. Strada de categoria tehnică III, de colectare

65 60 75

3. Strada de categoria tehnică II, de legătură

70 65 80

4. Strada de categoria tehnică I, magistrală

75…85***) 70…80***) 85…95***)

Notaţiile din tabelul de mai sus au următoarele specificaţii: *) Nivelul de zgomot se calculează diferenţiat pentru perioadele de zi şi noapte, conform STAS 6161/1-1979. **) Evaluarea prin curbe de zgomot Cz se foloseşte numai în cazul unor zgomote cu pronunţat caracter staţionar. ***) La proiectarea magistralelor trebuie să se adopte măsurile necesare pentru obţinerea unor niveluri echivalente (real măsurate) cât mai apropiate de valorile minime din tabel, fără a se admite depăşirea valorilor maxime.



**)Nivelul de zgomot

de vârf L10

Nr. crt.

Tipul de stradă (conf. STAS 10 144/1 – 1980)

[dB(A)] [dB(A)] [dB(A)] 1. Peroane din staţii de autobuz Aceleaşi valori admisibile de pe străzile pe care sunt amplasate 2. Părţi carosabile la pasaje cu

lungimea de 200 m - - 80

3. Părţi carosabile la pasaje pe străzi de categoria tehnică III

- - 80

4. Pasaje pietonale - 60 -




**)Nr. crt.

Spaţiul considerat

[dB(A)] [dB(A)] 1. Parcuri, zone de recreere şi de odihnă 45 40 2. Incinte de şcoli, creşe, grădiniţe, spaţii de joacă

pentru copii 75 70

3. Stadioane, cinematografe, restaurante în aer liber 90 85 4. Pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber 65 60 5. Incintă industrială 65 60 6. Parcaje auto 90 85 7. Parcaje auto cu staţii service subterane 90 85 8. Zone feroviare 70 65 9. Aeroporturi 90 85

Tabel 5.5.4.

Nivelul de zgomot echivalent Lech*)


**)Nr. crt.

Spaţiul considerat

[dB(A)] [dB(A)] 1. Parcuri 60 55 2. Zone de recreere şi de odihnă 45 40 3. Incinte de şcoli, creşe, grădiniţe, spaţii de joacă

pentru copii 85 80

4. Pieţe, spaţii comerciale, restaurante 70 65 5. Parcaje auto 90 85

Obiectivele de gospodarie comunala si servicii care se vor realiza dupa implementarea PUG vor trebui sa asigure conditiile din STAS 10 009/1988 care se refera la limitele nivelului de zgomot la limita zonelor functionale.

Deoarece pentru realizarea lucrărilor propuse activitatea de transport a materialelor de constructii se va desfăşura în zonele locuite ale localitaţilor este necesară respectarea programului de odihnă pentru intervalul orar 14 – 17. După caz, punctele de lucru vor fi împrejmuite cu panouri care vor avea şi rol reflectorizant pentru zgomot, iar utilajele tehnologice vor acţiona prin alternanţă.

Realizarea drumurilor de acces şi platformelor de amplasare a echipamentelor din zona de gospodarie comunala, constructii tehnico-edilitare, se vor face pe timp de zi.

6. Protectia naturii si organisme modificate genetic. a. Directiva 18/2001/CE CEE privind introducerea deliberată în mediu şi pe piaţă a organismelor modificate genetic - transpunerea prevederilor comunitare a fost realizată prin adoptarea Legii 214/2002 pentru aprobarea Ordonanţa Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea.

Obiectivul acestei directive este reglementarea introducerii deliberate în mediu şi plasarea pe piaţă a organismelor modificate genetic şi a produselor rezultate din acestea, astfel încât aceste activităţi să se desfăşoare în deplină siguranţă pentru sănătatea umană şi pentru mediu.


b. Directiva 86/609/CEE privind protecţia animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale- Transpunerea Directivei in legislatia nationala s-a realizat prin Legea 471/2002 privind aprobarea Ordonantei Guvernului 37/2002 pentru protectia animalelor folosite in scopuri stiintifice sau in alte scopuri experimentale.

Scopul directivei îl constituie reglementarea utilizării animalelor în scop experimental sau în alte scopuri ştiinţifice, astfel încât să se evite afectarea stabilirii şi funcţionării pieţei commune, în special prin dereglări ale concurenţei sau bariere privind comerţul.

Introducerea deliberată în mediu şi pe piaţă a organismelor modificate genetic este reglementată prin Legea nr. 214/2002 pentru aprobarea O.G. nr. 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a O.M.G prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea.

Trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic este reglementată prin HG nr. 173/2006 privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea alimentelor şi hranei pentru animale, obţinute din organisme modificate genetic.

Alte reglementări în domeniul biosecurităţii: - OUG nr. 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu şi introducerea pe piaţă a organismelor

modificate genetic, - Ordin nr.1829/2007 pentru aprobarea Îndrumarului privind evaluarea riscurilor asupra mediului şi

sănătăţii umane, datorate introducerii deliberate în mediu şi pe piaţă a organismelor modificate genetic - HG nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor ce conţin aditivi şi arome modificate genetic, produse

alimentare obţinute din organisme modificate genetic, - HG nr. 28/2006 privind transportul transfrontier al organismelor modificate genetic, - Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea

seminţelor şi a materialului săditor precum şi înregistrarea soiurilor de plante, - Ordinul M.A.P.M nr. 684/2002 privind aprobarea componenţei Comisiei pentru Securitatea Biologică

şi a Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a acesteia, - Ordinul MAPM nr. 462/2003 privind evidenţa agenţilor economici care cultivă plante modificate

genetic, - Ordinul nr. 923/2005 pentru aprobarea Formularului de prezentare a rezumatului notificării privind

introducerea pe piaţă a organismelor modificate genetic, ca atare sau în produse, - Ordinul nr. 606/2005 privind aprobarea Formularului pentru prezentarea rezultatelor introducerii

deliberate în mediu a plantelor superioare modificate genetic, în alte scopuri decât introducerea pe piaţă,

- Ordinul nr. 1 295/2005 pentru aprobarea Formularului pentru prezentarea a rezumatului notificării privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic, în alte scopuri decât introducerea pe piaţă,

- Ordinul nr. 237/2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic, - Ordinul nr. 471/2006 pentru modificarea OM MAPDR nr. 237/2006 privind autorizarea cultivatorilor

de plante modificate genetic, - Ordinul nr. 730/2006 pentru aprobarea radierii soiurilor de soia modificată genetic din Catalogul oficial

al soiurilor de plante de cultură din România.

Zona PUG nu se afla mentionata printre zonele unde s-au cultivat plante modificate genetic, APM Teleorman avand o evidenta anuala a modificarilor intervenite ulterior situatie de la un moment-dat.

S.C. ENERGO – MEDIU S.R.L. Buzău Raport de Mediu R-EIM-06-182/10.12.2007 of 165

Ordinul 1 964/2007 privind instituirea regiimportanta comunitara ca parte inProtectie Avifaunistica (Special Protection Areas - SPA).

Obligaţiile României: - Transpunerea Directivei „Pasar- Propunerea unei liste de specii pentru Am

Comisia Europeana – realizat,

i” (79/409/CEE) in legislatia nationala – realizat, endarea Anexei I si inaintarea acesteia catre

Plan Urbanistic General, comuna Viişoara, jud. Teleorman

7. Biodiversitate. Reţea ecologică de arii speciale de conservare are drept scop menţinerea sau

restaurarea stării de conservare favorabilă a anumitor specii si tipuri de habitate naturale in arealul lor. Reţeaua Europeană de arii protejate NATURA 2000. Reţea ecologică de arii speciale de

conservare are drept scop menţinerea sau restaurarea stării de conservare favorabilă a anumitor specii si tipuri de habitate naturale in arealul lor.

Reţeaua ecologică de arii speciale de conservare are drept scop menţinerea sau restaurarea stării de conservare favorabilă a anumitor specii si tipuri de habitate naturale in arealul lor.

Directivele UE si conventiile internationale transpuse in legislatia nationala: - Directiva “Habitate” 92/43/EEC referitoare la conservarea habitatelor (mediul definit prin

factori abiotici si biotici in care traieste o specie in oricare stadiu al ciclului sau biologic) naturale si a florei si a faunei salbatice.

Situri de Interes Comunitar propuse prin listele nationale printr-un proces de selectie la nivel european devin Arii Speciale de Conservare.

Obligaţiile României:

- Transpunerea Directivei Consiliului 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice in legislatia nationala – transpusa integral prin Legea nr. 462/2001;

- Propunerea unei liste de specii si tipuri de habitate care sa amendeze Anexele I, II, IV si V ale Directivei si inaintarea acesteia catre Comisia Europeana – realizat,

- Propunerea unei liste de Situri de Importanta Comunitara (SIC), completarea Formularelor Standard pentru aceste situri si inaintarea acesteia catre Comisia Europeana – la data aderarii,

- Aplicarea prevederilor Art.6.2, 6.3 si 6.4 ale Directivei (evaluarea de impact a programelor si proiectelor cu impact semnificativ) - incepand cu data aderarii,

- Procesul Biogeografic (coordonat de Comisia Europeana si Centrul Topic Focal pentru Conservarea Biodiversitatii) – alcatuirea listei comunitare a Siturilor de Importanta Comunitara.

- Conventia de la Berna, 1979 - Convenţia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa.

- Directiva “Păsări”. Se vor proteja 181 specii de păsări vulnerabile (Anexa I) + specii noi (EU 15 + 10) in special păsări migratoare.

- Conventia de la Bonn, 1979 - Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice,

- Acordul de la Haga, la 16 iunie 1995 privind conservarea pasarilor de apa migratoare african-eurasiatice.

H.G. nr. 1 284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania a instituit regimul de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ca parte integrata a retelei Natura 2000 .

mului de aria naturala protejata a siturilor de tegrata a retelei Natura 2000 precizeaza Ariile Speciale de


- Desemnarea prin legislatia nationala a Ariilor de Protectie Speciala Avifaunistica – pana la data aderarii,

- Inaintarea listei de Arii de Protectie Speciala (APSA) catre Comisia Europeana – la data aderarii,

- Protectia si managementul tuturor Ariilor de Protectie Speciala, inclusiv evaluarea de impact a programelor si proiectelor cu impact semnificativ – dupa desemnare si aderare. Permanent se va avea in vedere de APM si ARPM:

- Asigurarea unui sistem de protectie a siturilor si pregatirea planurilor de management relevante si a planurilor pentru evitarea poluarii sau deteriorarii ariilor naturale protejate posibil de a fi declarate ca APSA-uri sau a arealelor inconjuratoare.

- Instruirea si constientizarea publicului. Siturile Natura 2000 si ariile protejate – au fost prezentate pe larg in capitolul 2.5. al

Raportului de mediu. Ele nu se afla pe suprafetele ce constituie obiectul PUG. În ariile naturale protejate şi în vecinătatea acestora conform OU 154/2008 pentru modificarea

si completarea OUG 57/2007 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice sunt interzise activitatile care pot sa genereze poluarea sau deteriorarea habitatelor, precum si perturbari ale speciilor, atunci cand aceste activitati au un efect semnificativ; in situatii in careaceste activitati implementate prin planuri si programe trebuie totusi realizate din considerente de interes public major, inclusiv de ordin social sau economic, autoritatea competenta pentru protectia mediului poate emite avizul de mediu numai dupa stabilirea unor masuri compensatorii necesare pentru a proteja coerenta globala a a retelei Natura 2000.

In cazul PUG-ului comunei Viisoara, avand in vedere ca proiectele propuse (alimentare cu apa, realizare sistem de canalizare şi statie de epurare), desi se afla in vecinatatea sit-ului pot influenta starea acestuia, fiind de interes public major si asigurand insa sanatatea si siguranta publica, imbunatatind calitatea factorului de mediu apa prin eliminarea deversarii apelor uzate neepurate de la acest moment, Administratia locala va trebui sa realizeze evaluarea de mediu pentru proiectele obiectivelor din vecinatatea ariei urmata de obtinerea ulteriora, la momentul implementarii proiectelor prevazute in PUG, avizul custodelui, Primaria com. Suhaia, aviz prin care se vor impune obligatiile de protectie precum masurile compensatorii si masurile de monitorizare impuse prin planul de management al ariei.

Apreciem ca efectul implementarii proiectelor propuse prin PUG efectul acestora asupra biodiversitatii va fi nesemnificativ daca se vor lua masurile compensatori pe care le vor cuprinde actele de reglementare ulterioare, masuri compensatorii care le sugeram si noi in capitolul 8 al Raportului de mediu.

8. Controlul poluarii industriale şi managementul riscului.

Directiva Consiliului 1999/13/CE privind reducerea emisiilor de compuşi organici volatili (COV) datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii

Transpunere: - Hotărârea de Guvern nr. 699/2003 (M.Of. nr. 489/08.07.2003) privind stabilirea unor

măsuri pentru reducerea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii (modificată de Hotărârea de Guvern nr. 1902/04.11.2004 - M.Of. nr. 1102/25.11.2004 şi de Hotărârea de Guvern nr. 1339/27.09.2006 - M.Of. nr. 821/05.10.2006),

- Hotărârea de Guvern nr. 735/2006 (M.Of. nr. 521/16.06.2006) privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite vopsele, lacuri şi în produsele de refinisare a suprafeţelor vehiculelor


9. Protecţie Civilă. a. Decizia Consiliului 99/847/CE privind stabilirea Programului de acţiune comunitar în domeniul

Protecţiei Civile amendată de Decizia 2005/12/CE. Stabileşte masurile tehnice si organizatorice, precum si de actiunile specifice planificate si realizate în scopul preîntâmpinarii, reducerii sau eliminarii riscurilor de producere a situatiilor de urgenta si a consecintelor acestora, protectiei populatiei, mediului, bunurilor si valorilor de patrimoniu prin mijloace si masuri specific.

Transpunere: - Legea nr. 481/2004 (M.Of. nr. 1094/24.11.2004) privind protecţia civilă, - Legea nr. 160/2000 (M.Of. nr. 486/05.10.2000) privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.

14/27.01.2000 pentru aderarea României la Convenţia internaţională privind pregătirea, răspunsul şi cooperarea în caz de poluare cu hidrocarburi, adoptată la Londra la 30.11.1990,

- Hotărârea de Guvern nr. 222/1997 (M.Of. nr. 109/02.06.1997) privind organizarea şi conducerea acţiunilor de evacuare în cadrul protecţiei civile,

- Hotărârea de Guvern nr. 1 489/2004 (M.Of. nr. 884/28.09.2004) privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (modificată de Hotărârea de Guvern nr. 386/22.03.2006 - M.Of. nr. 314/07.04.2006),

- Hotărârea de Guvern nr. 1 491/2004 (M.Of. nr. 885/28.09.2004) pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă,

- Hotărârea de Guvern nr. 2 288/2004 (M.Of. nr. 9/04.01.2005) pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţii neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă,

- Ordinul MAI nr. 370/2004 (M.Of. nr. 960/20.10.2004) pentru aprobarea structurii cadru a Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea inspectoratelor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă,

- Ordinul MAI nr. 1 474/2006 (M.Of. nr. 885/31.10.2006) pentru aprobarea Regulamentului de planificare, organizare, pregătire şi desfăşurare a activităţii de prevenire a situaţiilor de urgenţă,

- Ordinul MIRA nr. 217/2007 (M.Of. nr. 382/06.06.2007) privind modificarea Ordinului Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 1474/12.10.2006 pentru aprobarea Regulamentului de planificare, organizare, pregătire şi desfăşurare a activităţii de prevenire a situaţiilor de urgenţă,

- Ordinul MAI nr. 712/2005 (M.Of. nr. 599/12.07.2005) pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă (modificat de Ordinul MAI nr. 786/02.09.2005 - M.Of. nr. 844/19.09.2005),

- Ordinul MAI nr. 736/2005 (M.Of. nr. 671/27.07.2005) privind instituirea serviciului de permanenţă la toate primăriile din zona de risc în caz de iminenţă a producerii unor situaţii de urgenţă,

- Ordinul MAI nr. 886/2005 (M.Of. nr. 899/07.10.2005) pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul naţional integrat de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei,

- Ordinul MAI nr. 1 184/2006 (M.Of. nr. 161/21.02.2006) pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă,

- Ordinul MAI nr. 1 259/2006 (M.Of. nr. 349/18.04.2006) pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de înştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare în situaţii


de protecţie civilă, - Hotărârea de Guvern nr. 762/16.07.2008 (M.Of. nr. 566/28.07.2008) pentru aprobarea

Strategiei naţionale de prevenire a situaţiilor de urgenţă

b. Directiva 2007/60/CE privind evaluarea si gestionarea riscurilor de inundaţii are ca termen de transpunere 26/11/2009.

Noul concept de amenajare a râurilor are la bază principiile dezvoltării durabile care pleacă de la ideea că “Apa este o moştenire care trebuie apărată, păstrată şi tratată ca atare”.

Directiva Cadru pentru Apă şi Directiva privind Evaluarea şi Managementul Riscului la Inundaţii promovează un nou concept privind amenajarea râurilor, având printre obiectivele principale reducerea riscului la inundaţii şi conservarea biodiversităţii mediului acvatic.

Noua strategie de amenajare a râurilor porneşte de la ideea că râurile şi coridoarele acestora formează ecosisteme complexe care includ terenurile adiacente, flora şi fauna şi cursurile de apă. Aceste ecosisteme depind de regimul cursurilor de apă în care debitele, transportul sedimentelor, temperatura apei şi alte variabile au un rol bine definit. În cazul producerii unor modificări ale acestor variabile faţă de valorile existente în mod natural echilibrul este dereglat. Este motivul pentru care amenajarea râurilor prin lucrări inginereşti trebuie să aibă ca obiectiv menţinerea în timp şi spaţiu a echilibrului dinamic global al cursurilor de apă.

Îndiguirile cursurilor de apă pe sectoare lungi de râu au condus nu numai la reducerea biodiversităţii mediului acvatic dar şi la dezatenuarea debitelor maxime.

La nivel naţional s-au elaborat: - Strategia nationala de management al riscului la inundatii, aprobată prin HG nr. 1

854/2005, si HG nr. 1 286/2004 privind aprobarea Planului general de masuri preventive pentru evitarea si reducerea efectelor inundatiilor,

- Manulalul Prefectului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii - Manulalul Primarului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii

Tipuri de risc generatoare de situaţii de urgenţă: - inundaţii, prin revărsările naturale ale cursurilor de apă, datorate creşterii debitelor sau

blocajelor produse de gheţuri, plutitori, aluviuni şi avalanşe de zăpadă şi prin scurgeri de pe versanţi;

- inundaţii provocate de accidente sau avarii la construcţiile hidrotehnice; - fenomene meteorologice periculoase: ploi torenţiale, ninsori abundente, furtuni şi viscole,

depuneri de gheaţă, chiciură, polei, îngheţuri timpurii sau târzii, grindină şi secetă (hidrologică). Prin gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice

periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale se înţelege: identificarea şi monitorizarea, înştiinţarea factorilor interesaţi, avertizarea populaţiei, evaluarea, limitarea, înlăturarea sau contracararea factorilor de risc.

Sunt necesare luarea următoarelor măsuri: - de prevenire şi de pregătire pentru intervenţii; - operative urgente de intervenţie după declanşarea fenomenelor periculoase cu urmări grave; - de intervenţie ulterioară pentru recuperare şi reabilitare.

Sunt expuse direct sau indirect acestor tipuri de risc: - populaţia, precum şi bunurile sale mobile şi imobile; - obiectivele sociale;


- capacităţile productive (societăţi comerciale, platforme industriale, centrale electrice, ferme agrozootehnice, amenajări piscicole, porturi şi altele);

- barajele şi alte lucrări hidrotehnice care reprezintă surse de risc în aval, în cazul producerii de accidente;

- căile de comunicaţii rutiere, feroviare şi navale, reţelele de alimentare cu energie electrică, gaze, sursele şi sistemele de alimentare cu apă şi canalizare, staţiile de tratare şi de epurare, reţelele de telecomunicaţii şi altele;

- mediul natural (ecosisteme acvatice, păduri, terenuri agricole, intravilanul localităţilor şi altele).

Obligativitatea autoritatilor publice locale cu competente in domeniul protectiei mediului si protectiei civile: - Sa coordoneze activitatile autoritatilor publice locale responsabile pentru implementarea

prevederilor legislatiei in vigoare. - Sa inventarieze unitatile economice. - Sa elaboreze procedurile specifice in domeniul managementului riscului si controlului

activitatilor, care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase.

- Sa urmareasca modul de respectare a termenelor de transmitere de catre agentii economici a: notificarilor (identificare substante periculoase, mod de stocare, cantitate si stare fizica, activitati existente, riscul prezumtiv), politicilor de prevenire a accidentelor majore, rapoartelor de securitate, planurilor de urgenta interna, informatiilor necesare elaborarii planurilor de urgenta externa, informatiilor privind identificarea pericolelor de accidente majore si informarilor pentru public.

- Sa intocmeasca planuri de inspectie si sa urmareasca modul de realizare a inspectiilor. - Sa intocmeasca programe de instruire, inclusiv prin exercitii de simulare a unui accident. - Sa furnizeze informatiile necesare intocmirii registrului cu: unitati tip SEVESO II, cauzele

producerii accidentelor majore si masurile preventive. - Sa identifice, pe baza informatiilor primite de la titularul activitatii, obiectivele sau

grupurile de obiective la care exista probabilitatea si posibilitatea producerii unui accident major.

- Sa aduca la cunostinta publicului, tinând cont de opiniile exprimate de acesta, informatii referitoare la: proiectarea unor noi obiective, modificarile aduse obiectivelor existente si dezvoltarile in jurul obiectivelor existente.

- Sa interzica utilizarea sau punerea in functiune a oricarui obiectiv, a oricarei instalatii sau unitati de stocare, ori a oricarei parti din acestea, daca titularul activitatii nu a inaintat in termenele legale notificarea, raportul de securitate, planul de urgenta interna, informatiile necesare intocmirii planului de urgenta externa sau alte informatii solicitate, dupa caz.

Obligativitatea altor autoritati publice locale: - Autoritatea publica locala responsabila cu amenajarea teritoriului trebuie sa ia in

considerare, in cazul politicilor de dezvoltare si amenajare a teritoriului, obiectivele de prevenire a accidentelor majore si de limitare a consecintelor acestora. Procedurile de punere in aplicare a acestor politici vor tine cont, pe de o parte, de necesitatea mentinerii unor distante adecvate intre obiectivele carora le sunt aplicabile prevederile HG 804/2007 si zonele rezidentiale, zonele de utilitate publica, zonele sensibile sau zonele protejate de interes natural deosebit si, pe de alta parte, in cazul unor obiective existente, de necesitatea unor masuri tehnice suplimentare incât riscurile pentru sanatatea populatiei sa nu creasca.


- Autoritatile publice locale responsabile cu amenajarea teritoriului efectueaza controale cu privire la: amplasarea noilor obiective, modificarile aduse obiectivelor existente, noile dezvoltari de tipul legaturii de transport, locatii frecventate de public si zone rezidentiale aflate in vecinatatea obiectivelor existente, care maresc riscul sau agraveaza consecintele unui accident major.

- Autoritatea pentru protectie civila urmareste in cazul producerii unui accident major: organizarea si conducerea activitatilor de pregatire, prevenire si protectie a populatiei, bunurilor materiale si a valorilor culturale; participarea cu forte si mijloace la actiunile de limitare si inlaturare a efectelor, luarea masurilor de interventie si remediere necesare, urgente, pe termen mediu sau lung, de catre titularul activitatii, verificarea si colectarea, prin inspectie, a informatiilor necesare pentru analizarea completa a aspectelor tehnice, organizatorice si manageriale ale accidentului major, imbunatatirea masurilor preventive viitoare ce se impun, de catre titularul activitatii, anuntarea autoritatilor similare din tarile vecine, in caz de producere a unui accident major cu posibile efecte transfrontiere.

- Autoritatile pentru mediu, protectie civila si de interne consulta si informeaza periodic celelalte autoritati cu atributii in domeniu: sanatate, industrie, munca si amenajare teritoriu.

Sintetizand, obiectivele de protectie a mediului relevante pentru PUG sunt de doua categorii: - obiective strategice de mediu, reprezentând obiectivele stabilite la nivel naţional, comunitar sau

internaţional- prezentate anterior; - obiective specifice de mediu, reprezentând obiectivele relevante pentru plan, derivate din

obiectivele strategice, precum şi obiectivele la nivel local şi regional.

Obiectivele strategice de mediu, reprezentând principalele repere ce trebuie avute în vedere în procesul de planificare a acţiunilor pentru protecţia mediului, ca parte intrinsecă a oricărui plan care propune dezvoltarea unor activităţi antropice, sunt următoarele: - îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi de viaţă ale populaţiei; - respectarea legislaţiei privind colectarea, tratarea şi depozitarea deşeurilor; - limitarea poluării la niveluri care să nu producă un impact semnificativ asupra calităţii apelor (apa

de suprafaţă, apa potabilă, apa subterană); - limitarea emisiilor în aer la niveluri care să nu genereze un impact semnificativ asupra calităţii

aerului în zonele cu receptori sensibili; - limitarea, la surse, a poluării fonice în zonele cu receptori sensibili la zgomot şi limitarea

nivelurilor de vibraţii; - limitarea impactului negativ asupra biodiversităţii, florei şi faunei; - minimizarea impactului negativ asupra patrimoniului cultural, arhitectonic şi arheologic; - protecţia sănătăţii umane; - îmbunătăţirea infrastructurii rutiere, minimizarea impactului generat de transportul materialelor; - minimizarea impactului asupra peisajului; - limitarea impactului negativ asupra solului; - maximizarea utilizării materialelor existente.

Obiectivele specifice de mediu, relevante pentru PUG, derivate din obiectivele strategice sunt: A. Imbunatatirea calitatii factorului de mediu sol: Obiectivele prevazute de PUG au in vedere gestionarea deseurilor (colectare, transport) in conformitate cu reglementarile in vigoare prin:


- includerea într-o reţea de colectare şi depozitare a deşeurilor prin preluarea deseurilor de către Serviciul de salubritate ce se va infiinta; gospodariile vor fi dotate cu pubele PVC sau saci menajeri ;

- realizarea a 6 platforme de colectare deseuri menajere, fiecare in suprafata de 20 mp dotată cu platformă betonată unde se vor depozita temporar si deşeurile reciclabile in containere cu capac, incriptionate;

- creşterea nivelului de recuperare şi valorificare a deşeurilor menajere refolosibile, prin asigurarea colectarii selective;

- creşterea gradului de colectare selectivă a deşeurilor recuperabile (PET, anvelope, uleiuri uzate) mai puţin solicitate,

- deseurile menajere vor fi transferate si depozitate la depozitul ecologic de la Mavrodin; - pentru cadavrele de animale, în incinta statiei de epurare propunem realizarea un centru pentru

colectare si depozitare temporara care va fi dotat cu camere frigorifice ; - gestionarea corespunzatoare a namolul deshidratat rezultat de la statia de epurare se va folosi ca

ingrasamant natural pe baza unui studiu pedologic, cu avizul APM ; Utilizarea ca fertilizanţi a nămolurilor de la staţiile de epurare se va face cu respectarea

prevederilor Ordinului MMGA 708/2004. Concentraţiile maxime admisibile de metale grele din nămolurile destinate pentru utilizarea în agricultură sunt prezentate în Tabelul 5.5.5.

Tabel 5.5.5. Ordinul 756/1997

Concentraţia de alertă (PA) Concentraţia de intervenţie (PI)

Valori normale

Soluri de folosinţă sensibile

Soluri de folosinţă mai

putin sensibila

Soluri de folosinţă sensibile

Soluri de folosinţă mai

putin sensibila

Element

[mg/kg s.u.]*) [mg/kg s.u.] [mg/kg s.u.] [mg/kg s.u.] [mg/kg s.u.] Cadmiu 1 3 5 5 10 Cupru 20 100 250 200 500 Plumb 20 50 250 100 1 000 Fluor - 150 500 300 1 000 Mercur 0,1 1 4 2 10 Arsen 5 15 25 25 50 Sulfuri - 200 400 1 000 2 000 Sulfaţi - 2 000 5 000 10 000 50 000 Organoclorurate < 0,2 1 2 2 5 Triazină < 0,1 1 2 2 5 THP**) < 100 200 1 000 500 2 000

NOTĂ: A se citi: *) mg/kg de substanţă uscată , **) Total Hidrocarburi din petrol a solului:

ne, intretinerea si extinderea sistemului de irigatii; si

e eroziunii; terasari, consolidarea pantelor si impaduriri ; lui prin metode agrotehnice, insamantari, plantari,

înierbari;

Derulare de proiecte de reconstructie ecologica si minimizare a efectelor de degradare - repunerea in functiu- recuperarea terenurilor degradate, consolidari de maluri si taluzuri, plantatii de zone verzi

impadurirea zonelor de coasta supus- lucrari de stabilizare a terenurilor prin- masuri de combaterea eroziunii solu

- amenajări silvice noi;


modar proiectele ulterioare care vor fi supuse obtinerii acordurilor de mediu, vor avea prevazute o

B. Imb de mediu apa subterana:

terioare, forare;

- Reducerea poluării cu nutrienţi proveniţi din activităţile agricole - dezvoltarea activitatilor agricole cu asociatii si societati agricole care realizeaza fertilizarea controlat,

C. Imbuna-

ana la realizarea acestuia si ulterior, acolo unde nu se se pot extinde retelele de canalizare se vor capta

etanse si vidanjabil a intre fosele septice si zona construita tr buie sa fie 0/20

le privind caracterul şi m nelor d sanitar eologic ta de foraje si 20 e ziduri or).

- Statia de epurare va fi realizat proi tie. PUGamplasa la o distanta de cca 1 a lo en n sa t prevede leislatia are, lucru ce se poate realize in conditiile in care , prin proiectul de executie se va a in vedere tatie de epurare de tipul celei specificate in adresa 1824/23.03.2009 nexa 5 la Raportul de mediu. a se va alime u energie electrica din reteaua existenta si va avea post trafo propriu. Pent nctionare in caz de avarie se v ta o

lternativa de alimentare grup electrogen.

- amenajarea de zone de agrement pe terenuri neproductive; - închiderea platformelor de deşeuri menajere existente şi ecologizarea zonelor; - educatia ecologica a populatiei in spiritul protectiei mediului inconjurator; - infiinţarea unei instalaţii de colectare şi tratare a apelor uzate;

Pe perioada efectuării lucrărilor de investiţie pentru realizarea obiectivelor PUG se vor produce dificari structurale ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor şi excavatiilor prevăzute a se executa,

serie de masuri compensatorii pentru protecţia solului şi subsolului. unatatirea calitatii factorului

- Îmbunătăţirea calităţii apei prin realizarea unor retele de canalizare care vor prelua apele uzate in vederea epurarii ul

- Îmbunătăţirea calităţii apei potabile din surse subterane – prin realizarea de lucrări deimbunătăţirea calităţii şi cantităţii apei potabile prin realizarea de alimentari cu apa, instituirea zonelor de protectie si eliminarea surselor de poluare,

tatirea calitatii apelor de suprafata: Îmbunătăţirea calităţii şi a cantităţii apelor uzate menajere prin colectarea apelor uzate prin sistemul de canalizare şi tratarea in statia de epurare ce se vor realiza in comună; p

apele uzate in bazine betonate, e. Distanta maxime in concordanta cu HG 93 05 pentru aprobarea Normelor

specia ărimea zole cladirila conform

e protecţie

ectului de execu

ă şi hidrog

Conform

ă (50 m fa

aceasta se va m fata d

50 m de ultim cuinta, pe ter einundabil, in sub 300 m cain vigoave o s – A Stati nta c

ru fu a monsursa a

- Pentru apele met e se propune toata trama stradala astfel ca eoric realizarea de santuri si rigole pe aceste ape vor fi deversate direct in emisar. Închiderea platfor şeur tente şi ecol rea zonelor

ea cali ctorului de mediu aer: ea emisiilor de pulberi datorate traficului rutier prin lucrar rastructura tiera-

munale(cca 30 km), - Închiderea platformelor de deşeuri existente şi ecologizarea zonelor, -

- e comunala, ocupate

in ea au si rol de ecranare si diminuare a zgomotului.

- melor de de i exis ogiza ; D. Imbunatatir

educertatii fa

- Rpietruirea drum

i la inf ruurilor co

Plantări, înierbări şi împăduriri ale suprafeţelor nude de teren care vor fixa solul eliminand erodarea si antrenarea pulberilor in aer. Perdele de protectie cu rol de retinere a poluantilor in zonele de gospodaride statia de epurare, de platformele de transfer pentru retinerea poluantilor ajunsi prin dispersia

atmosfera si a mirosurilor dezagrabile. Aceast


- Extinderea suprafeţelor ocupate de spaţiile verzi- inclusiv a terenului ocupat de de platformele neconforme inchise.

E. Biod e- b si sistem de

tabilitate, - tura rutiera, - Împadurirea terenurilor din lunca râului Calmatui; -

r, statia de epurare, zona de e terenurile erodate si foarte slab

si în imediata apropiere a apei de suprafaţă – raul Calmatui.

stabprin şantier, de manevrarea materialelor,

prin pierea unor zone de apă subterană – trebuie asigurată respectarea

coleînai

oada de construcţie a obiectivelor din vecinatate

uneeste

connumş

loca ză lucrările, fără a produce alterarea speciilor. Se în imediata

sem speciilor sensibile de faună sălbatică (inclusiv

n

p- se vor realiza în afara perioadei de cuibărit,

iv rsitate: Im unatatirea calitatii apei potabile prin realizarea de surse de apa de adancimealimentare cu apa, ceea ce va asigura o apa ce se va incadra in indicatorii de po

i la infrastrucReducerea emisiilor de pulberi datorate traficului rutier prin lucrar

Amenajarea versanţilor şi plantări pentru stabilizarea terenurilor afectate de eroziunea de suprafata;

- Plantatii de aliniament in lungul drumurilor pentru retinerea pulberilor dispersate; - Plantarea perdelelor de protectie pentru platformele de transfe

captare si inmagazinare a apei potabile si pentru toatproductive. Amplasamentul PUG se afla

Locurile unde vor fi construite organizarile de santier pentru obiectivele PUG trebuie să fie astfel ilite încât să nu aducă prejudicii asupra mediului natural sau uman, prin emisii atmosferice, producerea unor accidente cauzate de traficul rutier din

prin descărcarea accidentală a maşinilor care transportă materiale în cursurile de apă de suprafaţă, producerea de zgomot şi vibraţii. Trebuie evitată amplasarea lor în apro

sensibile - cum ar fi lângă lângă captările condiţiilor de protecţie a acestora. De asemenea, se recomandă ca ele să ocupe suprafeţe cât mai reduse, pentru a nu scoate din circuitul actual suprafeţe prea mari de teren.

Platformele organizărilor de şantier trebuie proiectate astfel încât apa meteorică să fie şi ea ctată printr-un sistem de şanţuri sau rigole pereate, unde să se poată produce o sedimentare nte de descărcare. Zona PUG se afla in vecinatatea imediata cu situl Natura 2000- ROSPA0102 Balta Suhaia. Efecte potenţiale asupra biodiverstatii pe peri

sau suprapuse peste situri ar putea fi reprezentate de fragmentarea habitatelor naturale prin apariţia i bariere fizice constituite din lucrările proiectate (drumuri, realizarea traseelor de cabluri). Nu cazul pUG Viisoara, amplasamentele obiectivelor nefiind pe terenul ce apartine sit-ului Fauna, în special avifauna din perimetru în perioada de execuţie, datorită activităţii utilajelor de strucţii şi a zgomotului, se va îndepărta la câteva sute de metri fără a se produce pierderi în ărul de indivizi. PUG nu conduce la alterarea speciilor şi populaţiilor de păsări, mamifere,

ti, amfibii, reptile, nevertebrate daca se vor luape masurile compensatorii ce se vor regasi in capitolul 8 al raportului de mediu. Vor fi afectate populaţii nesemnificative de indivizi din biotopul

l în suprafeţele reduse în care se efectueaproduce o redistribuire locală a indivizilor sensibili către zonele învecinate, situateapropiere, fara a se produce o fragmentare.

Zgomotul produs în perioada de funcţionare a agregatelor constituie un avertisment sonor nificativ care va avea ca efect retragerea

avifauna) în zone la care poluarea sonoră nu are efect. Pentru arealul situului ROSPA0102 Balta Suhaia singurul aspect de luat in considerare este că

zo a PUG este pe ruta de migrare a păsărilor sau acestea au tendinta de a se deplasa inafara sit-ului. Chiar si in cazul in care pasajul pasarilor migratoare trece peste zona studiata lucrarile pentru

im lementarea PUG nu vor constitui un important factor perturbator dacă:


- ă menagementului defectuos al resurselor şi deşeurilor ,

- frişările necontrolate sau tăieri ilegale de arbori, inclusiv de trunchiuri drul ariilor de protecţie avifaunistică.

F. oinst erenul

tr se va realiza diminuarea zgomotului produs

G. uFauefectul nu va fi semnificativ.

H. Pop

avea a mediul le de medPUemi

ste util sa fie fă-

-

cali

se vor respecta reglementările de mediu în ceea ce priveşte impurificarea apei, solului si pânzei freatice datorit

- nu se vor incendia vegetaţiile palustre (stufăriş, păpuriş) şi uscate, nu se vor executa deuscate din ca

Zg mot. Principala sursa de zgomot este traficul si activitatea ulterioara a locuintelor si alatiilor apartinand zonei de gospodarie comunala si servicii ce se vor edifica pe t

in avilan, in zonele functionale ale PUG. Prin obiectivele PUG de modernizare a drumurilor

de mijloacele de transport iar amplasarea obiectivelor de investitii si realizarea unei perdele de protectie cu rol de ecranare vor asigura incadrarea in valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor functionale ale PUG.

Fa na, flora. Suprafata ce face obiectul PUG nu este o zona protejata sub aspect al faunei si florei. na existenta in zona se va retrage din zona ce se va construi spre zonele invecinate, prin urmare

ulatie; sanatate umana. Realizarea de locuinte noi pentru populatie, regenerarea urbana a locuintelor individuale si colective existente si asigurarea unor servicii de furnizare a apei de calitate, din punct de vedere al potabilitatii, de preluare a apelor uzate menajere si epurare a lor, de colectare si depozitare deseurilor si recuperarea celor selectate prin sistemul de management al deseurilor si de asigurare a calitatii aerului prin masuri de diminuare a efectelor potentialelor surse de poluare reprezinta efecte pozitive asupra sanatatii umane ale implementarii PUG.

6. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI Promovarea PUG presupune zonificarea pe functiuni in care se vor dezvolta activitati care nu vor un impact semnificativ asupra mediului avand in vedere masurile compensatorii pentru protejare

ui, restrictiile si masurile ce se vor impune ulterior prin certificatele de urbanism, prin acorduriiu care se vor elibera de catre autoritatile abilitate pentru implementarea obiectivelor cuprinse in

G, si nu in ultimul rand avand in vedere dotarile utilitare ce au un rol de protectie si diminuare a siilor de poluanti in mediu. Inainte de a sintetiza problemele de mediu ce pot apare la implementarea propunerilor PUG e

cute urmatoarele precizari: Proiectul pentru Sistemul centralizat de alimentare cu apă apă potabilă, instalaţiile de canalizare şi staţia de epurare nu constituie obiectul de evaluare al Raportului de mediu pentru Planul Urbanistic General (PUG). Nu este cunoscută calitatea apei subterane de la sursa de apă care urmeaza sa se realizeze; Apa râului Calmatui, emisarul prevăzut pentru efluentul staţiei de epurare, corespunde clasei IV de calitate pentru indicatorii fizico-chimici şi clasa III de calitate pentru indicatorii biologici - stare ecologică moderata.

Pe perioada în care calitatea apei emisarului staţiei de epurare – râul Calmatui – nu va corespunde claselor I şi II - stare ecologica buna, pentru a nu se mări gradul de încărcare cu poluanţi al acestuia, AN “Apele Române” poate solicita operatorului de servicii de canalizare condiţii mai severe decât cele stabilite de HG 352/2005 pentru descărcarea efluentului.

În Tabelul 6.1. se poate urmări situaţia comparativă a valorilor maxime ale unor indicatori de tate care pot conduce la deteriorarea calităţii apei emisarului, şi încadrarea acesteia în clase


e vor prevedea măsuri de epurare. Situaţia se poate agrava în caz de

n şoc de concentraţie a in vedere ca râul Calmatui

Bal tropic (efluentul statiei de epurare) asupra

Tabel 6.1.

inferioare de calitate pentru mai multi indicatori, în cazul în care nu ssuplimentare pentru efluentul viitoarei staţii temperaturi ridicate, secetă prelungită, pentru debite reduse ale râului, şi de evacuare de ape uzate neepurate sau incomplet epurate, chiar pe perioade scurte de timp, datorită unor defecţiuni în

cţionarea staţiilor de epurare. Fluctuaţiile de debit genereazã variaţii-fupoluanţilor greu de suportat de către vieţuitoarele acvatice. Având alimenteaza apele lacului Suhaia, declarat si arie speciala de protectie avifaunistica- ROSPA0102

ta Suhaia - consecinţele acţiunii acestui factor anmediului acvatic pot fi: dispariţia multor specii care colonizează substratul şi supravieţuirea organismelor capabile de adaptare la aceste condiţii.

Prescripţii tehnice Ordin 161/2006 HG 352/2005

Indicator de calitate

Clasa de calitate II a

apei emisarului

NTPA 001 Valori limită de încărcare pentru

efluentul staţiei de epurare

NTPA 002 Indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate în reţele de canalizare ale

localităţilor

Randamentul de

funcţionare a staţiei de epurare

propuse

[%]

CBO5 5 [mg O2/dm3] 25 [mg O /dm3]2 300 [mg O /dm3] 2 93,20CCO-Cr 25 [mg O2/dm ] 3 125 [mg O2/dm ]3 500 [mg O2/dm ] 3

Amoniu 0,8 [mg/dm3] 3 [mg/dm3] 30 [mg/dm3] Azot total 7 [mg/dm3] 15 [mg/dm3] Nu prevede 79,50Azotiţi 0,03 [mg/dm3] 2 [mg/dm3] Nu prevede Azotaţi 3 [mg/dm3] 37 [mg/dm3] Nu prevede Fostor total 0,4[mg/dm3] 2 [mg/dm3] 5 [mg/dm3] 81,80

Restrictiile si masurile ce se vor impune ulterior aprobarii PUG, prin certificatele de urbanism, rin acordurile de mediu care se vor elibera de catre autoritatile abilitate pentru implementarea biectivelor cuprinse in PUG, vor diminua potentialele efecte semnificative asupra mediului.

- Este necesara corelarea proiectului “Redimensionarea ecologică şi economică în sectorul române 8.09.2006,

rea redimensionări acestora ca incinte mixte agricole / poldere pentru stocare apă, avându-se în vedere: - Reconsiderarea activităţilor economice din incintele îndiguite în funcţie de raportul cost /

idererarea liniilor de apărare a localităţilor împortiva inundaţiilor.

im natural a tuturor incintelor agricole din Lunca Dunării (vezi Fig. 1.1.

po

sc al Luncii Dunării Inferioare (REELD)” program aprobat prin HG 786/1deoarece proiectul sus-amintit are ca scop restaurarea functiilor naturale specifice a zonelor umede, fundamentarea prioritatilor din planul de management al riscului la inundatii pe sectorul romanesc prin renaturarea unor incinte indiguite in vederea creerii de zone umede de interes conservativ de importanta internationala conform Conventiei de la Ramsar, SCI / SPA.

De asemenea, acest proiect are in vedere evaluarea pretabilităţii incintelor amenajate pentru activităţi economice în vede

beneficiu pentru investiţii şi întreţinerea digurilor de apărare şi a celorlalte construcţii hidrotehnice existente,

- Stabilirea regimului de inundare dirijată la ape mari care pun în pericol sistemele de apărare, - Recons

Conform proiectului sunt propuse pentru reamenajarea Luncii Dunării pe sectorul romanesc următoarele scenariile hidrologice: - inundarea în reg

prezentata anterior), - renaturarea unor incinte agricole combinat cu stocarea de apa în alte incinte agricole (vezi Fig. 1.2.).

În zona comunei este vizată incinta (11) Seaca – Vânători – Suhaia - Zimnicea, S = 14 161 ha.


imp

struo se-

- - recuperarea stratului de sol cu calitati fertile prin decopertare in vederea refacerii vege

re nstructia ecologica in zonele oc ea de santier si prin acoperirea ulterioara cu st t de p i refacere bitatelor acolo unde va fi cazul sau

ti lui utiliza e te de adm a ptul proprietarilor.

Deşeurile c din activitatea de construcţii elor ce au generat PUG sunt de t- menajer, - industrial (de producţie):

- inerte şi nepericuloase - din constructii, - cu conţinut de substanţe toxice şi periculoase (scapari acc hidrocarburi

motoarele mijloacelor de transport). Deşeurile de pământ şi materiale excavate, piatră şi spărturi de piatră, resturi vegetale, sunt de

care vo

la s te în

mat

echi amDeş colectate în pubele, depozitate în spaţii special amenajate în incinta

şan re ului des i ract, operato

tranglo investit . O parte a acestor deşeuri, respectiv cele provenite din excavaţii, vor fi

Factorul de mediu sol/subsol Impactul direct asupra solului se va manifesta prin ocuparea acestuia cu constructiile necesare lementarii obiectivelor care au generat PUG. Pe perioada efectuării lucrărilor de investiţii care au generat PUG se vor produce modificari cturale ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor şi excavatiilor, insa proiectantul va avea in vedere rie de masuri compensatorii pentru protecţia solului şi subsolului care diminueaza impactul, cum ar fi: utilizarea la maximum a traseelor drumurilor actuale, concomitent cu respectarea condiţionărilor pentru drumurile noi de acces, utilizarea unor tehnologii avansate de construire,

tatie prin co upate cu organizar

a vegetatiera amant vegetal srea cali tii solu

specifice haicultura in altimbunata

cu acceta t pentru agr zone indica inistratia local

are vor rezulta ip:

pentru realizarea obiectiv

identale de de la

şeuri r proveni de la excavaţiile necesare pentru realizarea lucrărilor proiectate.

Deşeurile amestecate de materiale de construcţie şi amestecurile metalice sunt deşeuri provenite de urplusul de materiale de construcţii: construcţiile vor fi realizate după normele de calita

construcţii astfel încât cantităţile de deşeuri rezultate să fie limitate la minim. De retinut sunt urmatoarele tipuri de deseuri:

- amestecuri de beton, caramizi, tigle, materiale ceramice: cod 17.01.07; - lemn: cod 17.02.01; - sticla: cod 17.02.02; - resturi de balast: cod 17.05.08.

Deşeurile de materiale industriale – oţel, cabluri electrice, tubulatură - vor proveni din surplusul de eriale şi se încadrează în categoria deşeurilor reciclabile. Tot în categoria de deşeuri reciclabile se încadrează şi deşeurile de ambalaje de la produsele şi p entele care vor fi utilizate.

eurile menajere vor fi tie lor, selectate şi evacuate periodic la depozitele de deşeuri menajere, cu acordul operator

e bază de conterv cii sau, cum este cazul deşeurilor din materiale reciclabile, predate, prilor specializati în colectarea acestora.

Constructorul are obligaţia să menţină evidenţa lunară a producerii, stocării provizorii, tratării şi sportului, reciclării şi depozitării definitive a deşeurilor. Cantităţile de deşeuri pot fi apreciate

bal după listele cantităţilor de lucrări dupa realizarea proiectelor de executie al obiectivelor de ii ce au generat PUG


reci t e poata r

Este dificil de realizat o evaluare cantitativă a deşeurilor rezultate din activitatile de realizare a executiei investitiilor avute in vedere dupa implementarea PUG, tehnologiile adoptate de proiectant si constru naturii şi cantităţii de deşeuri.

r.

und tivităţi agricole pentru care se stabilesc programe de actiune care ingrasamintelor pe terenurile agricole. Aceste

des-

agentii economici, cadavre de animale, -

ontaminate cu continut periculos, especificate in alta parte (cod 16): de la intretinerea vehiculelor, de echipamente

atori, - des r ilor (cod 19): namoluri de la bazinele vidanjabile

pen u- des r

imp asupra factorului de med

Înc e va avea un impact pozitiv u

-

cla e în umpluturi şi nivelări ca material inert, tinand cont de calitatea solului, astfel incat sa sealiza refacerea habitatelor.

ctor fiind prioritare în evaluareaActivităţile de şantier vor fi monitorizate din punct de vedere al protecţiei mediului, monitorizare

care va cuprinde obligatoriu şi gestiunea deşeuriloLunca râului Calmatui constituie o zonă expusă poluării cu nitraţi, din categoria slab vulnerabilă

prin percolare datorită bilantului de nitrati (intrari provenite din gunoiul de grajd – export in culturile vegetale) care este superior valorii de prag de – 20 kg/ha. Comuna se află printre localitatile dinjudetul Teleorman mentionate in Ordinului 1552/2008 pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe

e există surse de nitraţi din accontin masuri obligatorii privind controlul aplicariiprograme nu fac obiectul PUG, dar planul trebuie corelat cu ele.

Dupa realizarea obiectivelor de investitii se estimează ca pot apare urmatoarele categorii de euri: din agricultura: namoluri de la spalare si curatare, reziduuri zootehnice, inclusiv paie, din gospodariile individuale si deseuri din ambalaje (cod 15): ambalaje: hartie si carton, materiale plastice, lemn, metalice- inclusiv cele c

- deseuri nelectrice, baterii si acumul

eu i de la instalatiile de tratare a reziduurtr colectarea apelor uzate de tip menajer, eu i municipale si asimilabile din comert, inclusiv fractiuni colectate separat (20) - zona de

gospodarie comunala, servicii. Realizarea de platforme de colectare, staţii de transfer deseuri menajere si a unui depozit ecologic

la nivel de judet care va include comuna impreuna cu alte localităţi într-o reţea de colectare şi depozitare a deşeurilor conforme, a platformei pentru reziduuri zootehnice şi a centrului de colectare a cadavrelor precum si gestionarea deseurilor in conformitate cu legislatia in vigoare, ne determină să conchidem ca se va îmbunătăţi calitatea actuală a mediului şi efectele în t

iu sol nu vor fi semnificative. hid rea depozitelor de deşeuri existente neconforme şi ecologizarea zonei as pra mediului.

Factorul de mediu apa. Impactul asupra apelor se va datora activităţilor care se vor desfăşura in cadrul obiectivelor ce se

vor realiza in zonele functionale. In perioada de execuţie a lucrărilor pentru realizarea obiectivelor PUG impactul asupra apelor se

poate produce pe următoarele căi: - prin pierderi accidentale de hidrocarburi de la utilajele tehnologice şi mijloacele de transport;

poluantul caracteristic fiind produsele petroliere, - prin pierderi accidentale de materiale care vor fi utilizate la execuţia lucrărilor care au caracter poluant,

care provoacă creşterea conţinutului de materii în suspensie, evacuări necontrolate, accidentale, de ape menajere. La faza de PUG nu s-au facut toate precizarile privind masurile pentru protejarea factorului de


ediu apa.

evazute in memoriul general al

anjabile si epurarea ulterioara in statii de epurare

deversarea in efluent, ne conduce la con

timp cât apa emisarului, râul Calmatui, este incadrat în clasa IV de calitate la indicatorii

ului” un randamentul de funcţionare al unei staţii dde NTPA 001 din HG 352/2005- aşa cum se poate observa din Tabelul 6.1. pentru unii poluanţi ai a

l

le propuse) pentru eliminarea următoarelor cauze:

cte de ape uzate insuficient epurate sau neepurate provenite din zootehnie şi ;

- aplicarea de cantităţi mari de îngrăşăminte chimice în agricultură , - aplicarea de cantităţi mari de reziduuri zootehnice fără a fi gestionate corespunzător

mentarea obiectivelor PUG activităţile de şantier

lucr de praf, iar pe de altă parte, sursa de

mediu apa pe perioada executiei obiectvelor, acestea fiind specifice proiectului de executie ce constituie faza ulterioara aprobarii acestuia.

In capitolul 5 al Raportului de mediu pct. B si C au fost enumerate masurile prevazute pentru inregistrarea unui impact minim asupra factorului de m

Realizarea zonificarii functionale prin implementarea PUG nu va conduce la un impact direct asupra apelor subterane, dar va conduce la un impact direct asupra apelor de suprafaţă. - Masurile de preluare a apelor menajere si a apelor meteorice, pr

proiectantului, diminueaza impactul asupra factorului de mediu apa; preluarea de catre retele de canalizare sau stocarea provizorie in bazine vidinainte de deversarea in efluent, ne conduce la concluzia că se poate îmbunătăţi calitatea actuală a factorului mediu apa cu conditia luarii unor masuri suplimentare de compensare a efectelor functionarii statie de epurare sub parametrii care sa asigure incadrarea in valorile limita stabilite de NTPA 001 din HG 352/2005. Masurile de preluare a apelor menajere si a apelor meteorice, prevazute in memoriul general al

proiectantului, diminueaza impactul asupra factorului de mediu apa prin preluarea de către retele de canalizare dar epurarea ulterioara in statie de epurare, inainte de

cluzia că: - atâta

fizico-chimici nu este suficient ca efluentul staţiei de epurare să se încadreze în limitele stabilite de NTPA 001 din HG 352/2005 pentru a imbunatatii calitatea acestuia.

- pentru situatii in care efluentul, in perspectiva, se va incadra in continuarea in clasa IV sau chiar clasa III de calitate la indicatorul “regimul oxigene epurare de – 90 % – este insuficient obţinându-se valori mai mari decât valorile limită stabilite

pelor uzate – CBO5, amoniu, fosfor total. Pentru încadrarea în prevederile legislaţiei în vigoare sunt necesare următoarele măsuri

sup imentare: - pentru staţia de epurare:

- în cazul in care staţia de epurare nu funcţionează la parametrii prevăzuţi pentru încadrarea în prevederile NTPA 001 din HG 352/2005 este necesar o tratare suplimentară prin prevederea recirculării apelor incomplet epurate,

- rezervor de stocare a apelor uzate în caz de avarii la staţia de epurare; - pentru corpurile de apă care sunt supuse riscului eutrofizării sunt necesare măsuri(pe care PUG

le are in vedere cu obiective- platformele neautorizate de deşeuri; - evacuările dire

gospodării individuale

Ordinului nr. 1 182/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole.

Factorul de mediu aer. Pe perioada de execuţie a lucrărilor pentru imple

au impact asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora. Evoluţia ărilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursă de emisii


i n motoarele utilajelor tehnologice necesare efec

pulverulente,

eşeurilor rezultate.

şi rpol

linicarb 2cauzate de arderea carbu ţia de CO2 şi nereducându-se ceilalţi factori care contribuie la producerea efectului de seră, în anul 2050 supraîncalzirea va creşte cu 4 – 5 oC. Punerea in valoare a energiei produsa cu utilizarea combustibilului gazos, prin realizarea alimentarilor cu gaze a localitatii, cu aplicarea de masuri compensatori pentru protejarea mediului, poate conduce inclusiv la diminuarea emisiilor de noxe rezultate din procesul de combustie al resurselor fosile pentru producerea de energie electrica si termica, emisii care au un rol important in aparitia efectului de sera.

APM Teleorman nu evidentiaza în Raportul asupra factorilor de mediu pe anul 2008 zone critice de poluare a atmosferei in comuna.

În genereal, pe perioada realizării programelor de investiţii, cum este cazul şi programelor propuse prin implementarea PUG, se estimează o creştere moderată a cantităţilor de emisii de poluanţi în atmosferă.

Masurile de îmbunătăţire a traficului rutier prevazute in memoriul general al proiectantului, dublate ame

barii PUG se vor obtine acordurile de mediu care vor conditiona functionarea cu : - uşilor odoranţi rezultaţi din procesele de fermentaţie ale apelor uzate

prin re- Elimina

investit a de depozitare a acestora in vederea compostarii printr-un proces controlat; amplasarea acesteia la distanta apreciabila de zonele de

in s ozit conform la niv d e de colectare selectiva conforme,

- Retinerdeza ra r perdele de protectie. Aceastea au si rol de ecranare si diminuare a zgo tIn c i

efect ad rasupra fact

Biodiversitate. A

em sie a poluanţilor specifici arderii carburanţilor îtuării acestor lucrări şi în motoarele mijloacelor de transport care vor fi utilizate. Sursele principale de poluare a aerului sunt reprezentate de: - activitatea de manevrare a materialelor- funcţionarea mijloacelor de transport şi utilajelor tehnologice de construcţie, - activitatea de transport a materialelor, semifabricatelor şi dCaracteristica principală a lucrărilor propuse o constituie existenţa organizărilor de şantier şi a mai

multor puncte de lucru temporare şi mobile care vor lucra simultan. În cadrul unui şantier exista şi alte activităţi potenţial poluatoare pentru aer, de exemplu întreţinere eparaţii utilaje, încălzirea bitumului pentru hidroizolaţii. Aceste activităţi constituie o sursa de uare redusă, pe o durata scurta de timp, fără a exista condiţiile unei poluări semnificative a aerului. Poluarea aerului, in general, se datorează în proporţie de 50 % dioxidului de carbon. Se ştie că, în i mari, fiecare kilogram de petrol sau de cărbune produce prin ardere trei kilograme de dioxid de on. Aproximativ 75 % din emisiile antropogene de CO în atmosferă din ultimii 20 de ani sunt

ranţilor fosili. Crescând concentra

najarile de spaţii verzi, perdele de protectie, diminueaza impactul asupra factorului de mediu aer si ne conduce la concluzia că se va îmbunătăţi calitatea actuală a mediului. Pentru dotarile investitionale ulterioare apro

Eliminarea emisiilor şi a prod p luarea si epurarea acestora in staţia de epurare,

rea emisiilor si produsilor odoranti rezultati din procesele de fermentatie de la dejectii de la iile cu profil agricol prin dotarea cu platform

locuinte, prezenta perdelelor forestiere de protectie, diminueaza efectul asupra factorilor de mediu, pecial a factorului uman; in cazul deseurilor de tip menajer va exista un dep

el e judet, iar in cadrul comunei platformea poluantilor ajunsi prin dispersia in atmosfera in zona locuibila, si a mirosurilor

g bile prin infiintarea unomo ului. ap tolul 8 al Raportului de mediu - Masuri propuse pentru a preveni, reduce si compensa orice ve s al implementarii PUG - se vor regasi recomandari pentru diminuarea potentialului impact

orului de mediu aer.

mplasamentul analizat de PUG nu este suprapus peste terenuri ce fac parte din arii de protecţie


- ea de arbori şi arbuşti;

-

- spaţii verzi şi de agrement, - dren de captare a izvorului de coastă, aducţiune, gospodărie de apă, rezervor de înmagazinare şi

reţele de distribuţie a apei potabile – una dintre soluţiile propuse pentru alimentarea cu apă potabilă a localităţii,

- reţele de colectare ape uzate, staţie de epurare, conducta de evacuare şi gura de vărsare a efluentului staţiei,

- extinderea zonei de locuinţe, - modernizarea DC 9. - instalaţiile de alimentare cu apă pentru cele două sate: puţuri, aducţiuni, gospodării de apă, reţele

de distribuţie, - constructiile existente pentru care se propun lucrările de întreţinere, consolidare şi modernizare, - drumuri pentru care se propun lucrări de extindere, întreţinere şi modernizare - spatiile in care se desfasoara activităţi sportive, culturale şi educative.

Efecte potenţiale asupra biodiverstatii pe perioada de construcţie a obiectivelor din vecinatate sau suprapuse peste situri ar putea fi reprezentate de fragmentarea habitatelor naturale prin apariţia unei bariere fizice constituite din lucrările proiectate (drumuri, realizarea traseelor de cabluri). Nu este cazul pUG Viisoara, amplasamentele obiectivelor nefiind pe terenul ce apartine sit-ului

Fauna, în special avifauna din perimetru în perioada de execuţie, datorită activităţii utilajelor de construcţii şi a zgomotului, se va îndepărta la câteva sute de metri fără a se produce pierderi în numărul de indivizi. PUG nu conduce la alterarea speciilor şi populaţiilor de păsări, mamifere, peşti, amfibii, reptile, nevertebrate daca se vor lua masurile compensatorii ce se vor regasi in capitolul 8 al raportului de mediu. Vor fi afectate populaţii nesemnificative de indivizi din biotopul local în suprafeţele reduse în care se efectuează lucrările, fără a produce alterarea speciilor. Se produce o redistribuire locală a indivizilor sensibili către zonele învecinate, situate în imediata apropiere, fara a se produce o fragmentare.

Zgomotul produs în perioada de funcţionare a agregatelor constituie un avertisment sonor semnificativ care va avea ca efect retragerea speciilor sensibile de faună sălbatică (inclusiv avifauna) în zone la care poluarea sonoră nu are efect.

Pentru arealul situului ROSPA0102 Balta Suhaia singurul aspect de luat in considerare este că zona PUG este pe ruta de migrare a păsărilor sau acestea au tendinta de a se deplasa inafara sit-ului.

Chiar si in cazul in care pasajul pasarilor migratoare trece peste zona studiata lucrarile pentru implementarea PUG nu vor constitui un important factor perturbator dacă: - se vor realiza în afara perioadei de cuibărit, - se vor respecta reglementările de mediu în ceea ce priveşte impurificarea apei, solului si pânzei

freatice datorită menagementului defectuos al resurselor şi deşeurilor , - nu se vor incendia vegetaţiile palustre (stufăriş, păpuriş) şi uscate, - nu se vor executa defrişările necontrolate sau tăieri ilegale de arbori, inclusiv de trunchiuri

avifaunistică, sit Natura 2000. Aria de Protecţie Specială Avifaunistică ROSPA0102 Balta Suhaia se afla in vecinatatea unor

obiective/programe promovate de PUG-ul comunei care pot genera efecte asupra acestei arii ca urmare a implementarii avand in vedere ca raul Calmatui deverseaza in balta Suhaia:

pe terasa bălţii Suhaia: - ecologizarea platformei de deşeuri menajere şi plantarpe valea râului Călmăţui, de la nord la sud: - fermă agricolă/zootehnică,


uscate din cadrul ariilor de protecţie avifaunistică. Statia de epurare se va construi pe un teren aflat în exteriorul sitului. Statia de epurare va avea un

randament de funcţionare de cca 90 %, astfel ca estimam ca efluentul se va incadra in limitele maxime admise de NTPA 001 din HG 352/2005 pentru indicatorii caracteristici. Cu total accidental, la o functionare defectuoasă datorită unor defecţiuni, activitatea staţiei de epurare va avea un impact semnificativ asupra efluentului, râul Calmatui, în condiţii de secetă prelungită când debitul râului va atinge valori critice si daca indicatorii de calitate chimico-fizic vor face ca râul in continuare sa se inscrie in clasa IV de calitate. Pentru a se evita evacuarea de ape uzate neepurate sau incomplet epurate, chiar pe perioade scurte de timp Raportul de mediu recomanda sa se aiba in vedere in proiectul de realizare al acestui obiectiv:

- în cazul in care staţia de epurare nu funcţionează la parametrii prevăzuţi pentru încadrarea în prevederile NTPA 001 din HG 352/2005 este necesar o tratare suplimentară prin prevederea recirculării apelor incomplet epurate,

- rezervor de stocare a apelor uzate în caz de avarii la staţia de epurare. Pentru obiectivele PUG care desi se afla in vecinatatea terenului suprapus peste situl Natura 2000

regulamentul de urbanism va prevede inderdictia de construire pana la elaborarea unor PUZ-uri si PUD-uri pentru care se va solicita evaluarea impactului, avizul custodelui .

In concluzie, lucrarile pentru implementarea obiectivelor din nu vor avea efecte semnificative asupra biodiversitatii prin masurile compensatorii prevazute atat de proiectele de executie cat si impuse prin acordurile de mediu obtinute in urma evaluarilor de mediu.

Asa cum a fost precizat anterior, se poate produce dislocarea unor exemplare de floră care nu sunt protejate de legislaţie, in perioada de realizare a constructiilor, dar si prin ocuparea de teren cu acestea, fără a avea efecte semnificative asupra speciei.

Fauna, în special avifauna din în perioada de execuţie a obiectivelor ce au generat PUG, se va îndepărta la câteva sute de metri datorită activităţii utilajelor de construcţii şi a zgomotului, fără a se produce pierderi în numărul de indivizi. Vor fi afectate populaţii nesemnificative de indivizi din biotopul local în suprafeţele reduse, în care se efectuează lucrările, fără a produce alterarea speciilor. Se produce o redistribuire locală a indivizilor sensibili către zonele învecinate, situate în imediata apropiere.

Fauna acvatică. Fluctuaţiile de debit ale efluentului staţiei de epurare poate genera variaţii-şoc de concentraţie a poluanţilor greu de suportat de către vieţuitoarele acvatice. Consecinţele acţiunii acestui factor antropic asupra mediului acvatic pot fi: dispariţia multor specii care colonizează substratul şi supravieţuirea organismelor capabile de adaptare la aceste condiţii, cu influenţe negative asupra ihtiofaunei şi avifaune.

Lucrarile hidrotehnice pot aduce modificări asupra dinamicii curgerii apei raului Calmatui şi destinaţiei unei părţi din suprafeţele de teren pe care le va ocupa. Este posibil sa aduca modificări asupra mlăştinirilor, plajelor, in masura in care aceste biotopuri se află în perimetrul studiat.

Prin lucrările de amenajare se vor diminua unele zone propice pentru reproducerea ihtiofaunei, dar acestea vor fi nesimnificative. Realizarea amenajării nu va conduce la o schimbare majoră şi rapidă a biotopului, speciile reofile îşi vor păstra habitatul, biocenoza cu rol esenţial fiind zooplanctonul. Factorul care va determina schimbări în aspectul biologic este viteza de curgere a apei care va determina forma organismelor şi componenta biocenozelor.

Zgomot Pe perioada realizării investiţiilor, ulterior aprobarii PUG, sursele de zgomot şi vibraţii vor fi

reprezentate de utilajele tehnologice şi mijloacele de transport utilizate. Acţionarea utilajelor tehnologice, aprovizionarea cu materiale şi evacuarea deşeurilor rezultate se va realiza pe timp de zi.


Deoarece unele din lucrările propuse se vor desfăşura în zonele de locuinte ale comunei este necesară respectarea programului de odihnă pentru intervalul orar 14 – 17. După caz, punctele de lucru vor fi împrejmuite cu panouri care vor avea şi rol reflectorizant pentru zgomot, iar utilajele tehnologice vor acţiona prin alternanţă.

Executarea lucrarilor la drumul de acces şi a platformelor de amplasare a echipamentelor se vor realiza pe timp de zi.

Modernizarea infrastructurii rutiere va diminua nivelul de zgomot, dar va determina o oarecare intensificare a traficului.

Peisaj. Pentru amenajarea peisagistică a lucrărilor proiectate se vor aplica, înnierbări, plantările cu

elemente de vegetaţie din speciile existente. Se va mări suprafaţa ocupată de spaţii verzi şi se vor diminua suprafeţele nude.

Patrimoniu cultural In zona ce a generat PUG exista un monumente istorice. Obiectivele vor fi amplasate astfel incat

prin distanta fata de acestea va fi asigurata zona de protectie, inclusiv pe perioada realizării acestora, astfel incat impactul asupra lor sa fie nesemnificativ.

Sănătate umană Efectul asupra factorului uman al majoritatii obiectivelor cuprinse in PUG sunt cu impact pozitiv

avand in vedere ca sunt constituite din obiective ce au in vedere protectia factorilor de mediu apa, aer, sol cu influenta asupra celui uman.

Factori climatici. Nu este cazul

Riscuri In cazul implementarii PUG este necesar sa luam in considerare riscurile ce pot apare, atat in faza

de executie cat si in cea de exploatare a obiectivelor ce se vor realiza in zonele functionale pe terenurile introduse in intravilan, riscuri care pot genera un impact asupra mediului.

Strict legat de implementarea PUG, riscurile sunt de tipul celor care se produc pe şantierele de construcţii, fiind generate de indisciplină şi de nerespectarea de către personalul angajat a regulilor şi normativelor de protecţia muncii şi/sau de neutilizarea echipamentelor de protecţie, acestea fiind posibile în legătură cu următoarele activităţi si evenimente: - lucrul cu utilajele şi mijloacele de transport, - circulaţia pe drumurile publice şi de acces, - incendii din diferite cauze, - electrocutări, arsuri, orbiri de la aparatele de sudură şi liniile de tensiune, - inhalaţii de praf sau de gaze, - explozii ale buteliilor sau ale altor recipiente, de la depozitarea de substanţe inflamabile, - striviri de elemente în cădere.

Aceste tipuri de accidente nu au efecte asupra mediului înconjurător, având caracter limitat în timp şi spaţiu, dar pot produce pierderi de vieţi omeneşti sau pot conduce la invalidarea temporară sau definitivă. De asemenea, acestea pot avea şi efecte economice negative prin pierderi materiale şi întârzierea finalizării lucrărilor.

O categorie de accidente în perioada de executie a obiectivelor PUG are legătură cu populaţia din


zonele învecinate, datorită concentrărilor de trafic induse pe drumurile de acces sau din zonele afectate de lucrări. De asemenea, factorul uman poate fi afectat de lucrări neterminate sau în curs de realizare, nesemnalizate ori fără elemente de avertizare.

Avifauna din cadrul sitului Natura 2000 şi fauna locala pot fi influentate fie datorită concentrărilor de trafic induse pe drumurile de acces sau din zonele afectate de lucrări, fie datorita acţiunii utilajelor de ridicare. Se poate întâmpla să se înregistreze accidente care să aibă ca victime exemplare de avifauna, faună şi/sau din partea personalului de execuţie a lucrărilor aflate in afara perimetrului ariei..

Securizarea spaţiilor şantierelor este necesară pe toată perioada de construcţie a obiectivelor proiectate, de la începerea lucrărilor de execuţie până la finalizarea acestora.

Riscuri pot să apară şi în activităţile de construcţii propriu-zise: - deversări accidentale de substanţe folosite pe şantier, deşeuri şi ape uzate rezultate; - mobilizarea unor surse secundare, subterane, de poluare în perioada de excavaţii, cu efecte negative

asupra contaminării solului şi chiar apelor de suprafaţă. Factorii de risc cei mai importanţi în faza de exploatare a investitiilor ce au generat PUG sunt:

- de origine naturală: - cutremur- care poate afecta cladirile vulnerabile cu efecte dezastruoase datorita degradarilor nu

numai asupra constructiilor dar si pericolului pentru om; - inundatii- o parte din zona situata pe lunca este expusă pericolului la inundaţii; Reteaua de

aparare impotriva inundatiilor a fost prezentata anterior, in capitolul 1. - agresivitatea apei din infiltraţii care să afecteze fundaţiile constructiilor, - trăsnetele, ca şi fenomenul de secetă prelungită, pot produce incendii - mai ales in zona

impadurita; - de origine antropică. Riscurile tehnologice pot fi:

- Industriale - Acestea pot fi de natură: - mecanică, - electrică, - chimică - provocate de substantele perculoase utilizate, produse sau stocate de operatori

economici sau gospodării (cum ar fi gazul metan, GPL, produse petroliere). - incendii, ale caror cauze pot fi:

- instalatii electrice defecte; - echipamente electrice improvizate; - aparate electrice sub tensiune; - mijloace de incalzire improvizate; sau nesupravegheate; - sudura; - focul deschis nesupravegeat - incendierea terenurilor, - trasnetele, - actiune intentionata de incendiere.

- Transport si depozitare substante pericuoase de catre operatorii economici care utilizeaza frecvent reteaua rutiera;

- Nucleare; - Munitie neexplodata - asanarea terenurilor si neutralizarea munitiei neexplodate; - Biologice - epidemii, epizootii.


In capitolul 8 al Raportului de mediu - Masuri propuse pentru a preveni, reduce si compensa orice efect advers al implementarii PUG, se vor regasi recomandari pentru diminuarea potentialului impact asupra factorilor de mediu.

Obiectivele propuse de PUG vor avea următoarele efecte asupra comunităţii: - pozitive, prin utilizarea superioară a terenurilor, ocuparea forţei de muncă şi efectul benefic asupra

economiei comunităţii, salubrizarea terenurilor, conservarea patrimoniului cultural, inclusiv cel arhitectonic si cel arheologic, confort şi siguranţă sporită pentru că acţionează asupra infrastructurii şi diminuarea riscului la factori naturali,

- neutre, pentru că nu acţionează asupra pădurilor, climei, - negative, datorate unor aspecte ascunse, insuficient cunoscute, cum ar fi descărcarea de ape cu totul

accidental, tratate insuficient în staţia de epurare în râul Calmatui, ale cărui caracteristici hidrologice şi stări ale calităţii apei au fost prezentate anterior.

Pentru a estima efectele semnificative ale implementarii PUG asupra mediului consideram ca referintă „alternativa zero”- care a fost prezentata la capitolul 2 si sintetic in Tabelul 3.1. din Raportul de mediu si care reprezinta evolutia starii actuale a mediului, daca nu se vor realiza obiectivele planului.

Problemele de mediu ce pot apărea la implementarea propunerilor PUG Viisoara, inclusiv asupra tuturor aspectelor semnificative mentionate de HG 1 076/2004, sunt prezentate sintetic în Tabelul 6.2.

Nivelul de impact asupra mediului este evaluat prin abrevieri: - S - Semnificativ - M - Moderat (“mai puţin important / mai puţin însemnat”) - R - Redus (“nu este important / neînsemnat”) - P - Pozitiv – proiectul va îmbunătăţi calitatea mediului / va avea efecte pozitive asupra societăţii - NA - Nu se aplică

Tabel 6.2. Faza de execuţie Faza de exploatare

Impactul asupra mediului (nivel) Impactul asupra mediului (nivel)

Nr. Crt.

Problema de mediu

S M R P NA S M R P NA 1. Calitatea apei * * 2. Geologie/sol * * 3. Faună * * 4. Viaţa acvatică * * 5. Utilizarea terenului * * 6. Aspecte economice * * 7. Climat * * 8. Vegetaţie * * 9. Păduri * * 10. Peisaje (impact vizual) * * 11. Calitatea aerului * * 12. Zgomot * * 13. Arii protejate * * 14. Zone umede * * 15. Populaţie * * 16. Patrimoniu cultural,

arhitectonic & arheologic * *


După cum se poate observa impactul asupra mediului se va manifesta “moderat” în faza de execuţie a lucrarilor pentru realizarea propunerilor PUG. Pentru faza de exploatare efectele reduse şi pozitive ale planului sunt predominante, avand in vedere luarea de măsuri compensatorii pentru pentru protejarea factorilor de mediu, masuri compensatorii ce se vor prezenta in capitolul 8 al Raportului de mediu.

7. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA

SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTALIERA Dat fiind amplasamentul zonei ce a generat PUG si tipul de activitati ce se vor desfasura pe acest

amplasament (serviciile si activitatile permise în cadrul zonelor functionale sunt cele de mică anvergură, de importanţă locală, comerciale, alimentare şi nealimentare, ateliere de reparaţii, manufacturi, unităţi de mică industrie, nepoluanta, care nu prezintă pericol de incendiu ), acesta nu va avea un efect in context transfrontaliera.

8. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PUG

Tablelul 8.1. prezintă problemele de mediu care vor fi luate în considerare si măsurile de atenuare propuse pentru perioada de execuţiei a lucrărilor pentru implementarea propunerilor PUG.

Tabel 8.1. Responsabilitate instituţională Problema Măsuri de atenuare în faza de execuţie

Implementare SupraveghereZgomot de la echipamente şi vehicule

Restricţii la o rele de lucru, amortizoare pentruechipamente, furnizarea de inform p aţii entrupublic, pentru a s respe SR 009/1998 e cta 10

Const or ruct

Investitor (dirigentie de

santier) Praf Excavaţii supravegheate, acoperirea camioan or el

care transportă m terial de um tură a plu pentru a se respecta SR 1257 /1998 şi OM 592/2002; se vor 4 instala structuri tip portal ce vor pulveriza apa pe pământul din autobasculantele c vor t pe sub are receele, pentru a fo a o rustă re să împierm c ca dice antrenarea pământului de curenţii de aer;

Constr tor uc

Investitor

Mirosuri Identificarea surselor punctifor e şi selectar m ea /solicitarea unor dispozitive de oprire a mirosurilor (rezervoare de carburanti din amenajarea de santier) în procedurile de exploatare, redu rea puner prin utiliz ea ce ex ii arunor containere acoperite pentru stocare şi transport

Constr tor uc

Investitor

Acces blocat la proprietăţi adiacente

Furnizarea de informaţii către public; solicitareaaccesului temporar

Constr tor uc Investitor


Tabel 8.1. (urmare) Responsabilitate instituţională Problema Măsuri de atenuare în faza de execuţie

Implementare SupravegherePoluarea corpurilor de apă

Interzicerea descarcarii oricărui fel de materiale în apa de suprafata; prevederea de instrumente şi cuve cu material absorbant în caz de poluare accidentala cu hidrocarburi; prevederea de instalaţii igienico-sanitare la organizarea de şantier. Colectarea corespunzătoare a apelor uzate, transport prin pompare şi depozitare, asigurarea de servicii specializate, pentru respectarea HG 352/2005

Constructor

Investitor

Impact asupra vegetaţiei (flora protejata)

Exemplarele de vegetaţie protejată din locaţiile în care se vor executa lucrări de construcţii vor fi identificate anterior realizarii lucrarilor si se va proceda la strămutarea acestora în arealul în care se regăsesc condiţii identice de sol; limitarea perturbării produse de construcţii acolo unde este posibil si reconstructie ecologica. Se va proceda la refacerea vegetatie prin reconstruc-tia ecologica prin acoperirea cu strat de pamant vegetal recuperat prin decopertare, cu caracteristici care sa permita refacerea cu vegetatie specifica .

Constructor

Investitor

Manevrarea materi-alelor excavate şi sedimentelor, inclusiv în zona adiac ilor entă corpurde apă şi construc-ţiilor hidrotehnice

Timpul de realizare a excavaţiilor şi lucrările de construcţii-montaj sa fie minim. Refolosirea pe şantier, pe cât posibil, a materialului inert excavat, in aceeasi a zona, pentru refacerehabi cu tatelor, eliminarea manevrelor inutile materiale şi deşeuri, evacuarea excavaţiilor în exces, dupa examinarea corespunzătoare, la depozite de deseuri inerte;

Constructor

Investitor

Impact vizual Specificarea amenajărilor arhitecturale şi o bună proiectare; Finalizarea construcţiei în timpul alocat prin proiect; păstrarea şantierului cât mai organizat cu putinţă

Constructor

Investitor

Securitate, sănătate şi siguranţa lucrătorilor şi populatiei

Asigurarea de planuri pentru managementul traficului şi semaforizare acolo unde este nevoie (pe traseele drumurilor de exploatare, mai ales la intersectia cu drumuri judetene si nationale); asigurarea de împrejmuiri şi paznici la organizarile de santier; semne de avertizare asupra pericolelor; instalaţii de iluminat; folosirea procedurilor şi echipamentelor de protecţie corespunzătoare. Elaborarea planului de interven-ţie în caz de poluări accidentale

Constructor

Investitor

Impact asupra faunei si avifaunei(inclusiv celei protejate)

Supravegherea zonei şi asigurarea identificarii si protejării exemplarelor importante;

Constructor Investitor

Mediul înconjurător Monitorizarea lucrărilor şi a calităţii mediului Constructor Investitor Tablelul 8.2. prezintă problemele de mediu care vor fi luate în considerare si măsurile de atenuare


propuse pentru perioada de exploatare a lucrărilor. .2. Tabel 8

Responsabilitate Problema Măsuri de atenuare în faza de exploatare Implem tare en Supraveghere/

verificare Poluarea corpurilor de apă

Determinări de laborator pe probele de ape prelevate din efluent, care să ateste încadrarea în prevederile HG 352/2005, care să indice influenţa evacuărilor de ape asupra stării ecologice a emisarului conform pevederilor Ordinului 161/2006. In cazul cand staţia de epurare nu funcţionează la parametrii prevăzuţi pentru încadrarea în prevederile NTPA 001 din HG 352/2005 este necesar o tratare suplimentară prin prevederea recirculării apelor incomplet epurate sau bazin de stocare pana la remedierea defectiunii.

Investitor/

Operatorul de servicii

Autoritatea competenta

Controlul pierderilor de apă

Supravegherea instalaţiilor de alimentare cu apă şi de canalizare. Montarea de aparate de măsură şi control a debitelor de apă; Supravegherea stării suprafeţelor ocupate definitiv; Intervenţii în cazul constatării de neetanşeităţi;

Investitor, Operator de

servicii


Impactul vizual al constructiilor

Alegerea unor materiale care se armonizează cu împrejurimile; utilizarea de elemente naturale pentru ecranare, păstrarea construcţiilor în stare bună de functionare şi organizare.

Proiectant Investitor

Autoritatea de

protectie a mediului

competenta Biodiversitate / Vegetaţie, peisaje.

Se va proceda la refacerea vegetatie prin reconstructia ecologica prin acoperirea cu strat de pamant vegetal cu caracteristici care sa permita refacerea cu vegetatie specifica; Replantari de exemplare protejate, care au fost sacrificate la realizarea obiectivelor, daca este cazul, in compensare pe terenuri cu sol care permite dezvoltarea lor

Constructor/

Investitor


Fauna/avifauna Personalul care are ca atributii intretinerea va proteja fauna si avifauna intalnita local.

Investitor Autoritatea competenta

Deşeuri Colectarea corespunzătoare, selectarea, depozitarea şi transportul deşeurilor; analize calitative ale namolului de la statia de epurare; asigurarea de servicii specializate;

Investitor Operator de

servicii


Mirosuri Identificarea surselor punctiforme, reducerea expunerii prin utilizarea de containere acoperite pentru stocare şi transport deşeuri;

Investitor

Autoritatea lo cală pentru

potectia mediului


(urmare) Tabel 8.2. Responsabilitate Problema Măsuri de atenuare în faza de exploatare

Implementare Su / praveghereverificare

Securitate, sănătate şi siguranţa populatiei si angajatilor

Folosirea procedurilor şi echipamentelor de protecţie corespunzătoare; asigurarea de împrejmuiri şi paznici; instalaţii de iluminat; semne de avertizare. Întreţinerea instalaţiilor. Elaborarea planului de intervenţie în caz de poluări accidentale şi a regulamentului de funcţionare a serviciilor de apă şi de canalizare. Pentru siguranta, populaţia trebuie avertizată şi anunţată de actiunile desfasurate in timpul exploatarii care o pot afecta accidental;

Proiectant, Investitor


Mediul înconjurător Monitorizarea lucrărilor de protectie şi a calităţii mediului

Investitor Autoritatea comp enta et

Problemele de mevidenţă prin măsurilavertizare

ediu care au fost evaluate cu impact moderat propuse de atenuare a riscurilor. O atenţie spe de urgenţă în caz de poluări accidentale. Un ntru a preveni sau combate poluarea accidentre faza a proiectului faza de construcţie si faza de

î .1. sunt scoase în e ec orda e

şi intervenţi pla cuprcare trebuie luate pe ală anagement al mediului, pentru fieca exploatare.

În Tabelul 8.3. este prezentat Planul de management al mediului pentru lucrările proiectate, faza de

n Tabelul 6ială se va acn de acţiune

- Plan de m

măsurilor dinde măsurile

construcţie. Tabel 8.3.

Nr. Crt. Acţiune Instituţia

responsabilă Pregătire necesară / /

Implementare 1. Utilizarea forţei de muncă locală Investitor /

Constructor / Administratia locala

Informarea în legătură cu această cerinţă

2. Limitarea orelor de muncă, amortizoare la echipamente / instalatii, informarea publicului in zonele organizarilor de santier

Investitor / Constructor /

Administratia locala

Program de inform are în faza depregătire a şantierului

3. Excavaţii controlate, acoperirea camioanelor care transportă material solid pentru umplutură

Investitor / constructor

Prin Contract / caiet de sarcini

4. Identificarea surselor punctiforme de emisii, solicitarea adoptării unor măsuri (inca din faza de proiectare) de reducere a acestora (containere acoperite pentru depozitare şi transport)

Investitor / Proiectant / Constructor

Prin Contract / caiet de sarcini

5. Analiza si Supravegherea zonei de implementare a obiectivelor şi asigurarea protejării vegetaţiei limitrofe importante; limitarea la maxim a perturbatorilor produse de construcţii


Administratia locala responsabila

Identificare anterioarainceperii constructiei a vegetatiei protejate- Constructor/administrator rezervatie.


Tabel 8.3. (continuare

) Nr. Crt.

Acţiune Instituţia responsabilă

Pregătire necesară / Implementare

6. Colectarea corespunzătoare, transport şi depozitare a deseurilor; asigurarea unor servicii în paralel


Operator de servicii

Prin Contract; Pregătirea unor metode specifice de manipulare, colectare si descarcare a ap , elor uzatedacă este nevoie ă chiar pe bazde proiect, in perioada de constructie.

7. Refolosirea materialelor locale, eliminarea excavaţiilor în exces. Refolosirea materialului excavat cu precadere in aceeasi zona pentru refacerea habitatelor, dupa examinarea corespunzătoare;

Investitor / Constructor

Prin Contract

8. Furnizarea de informaţii către public, asigurarea accesului temporar, coordonarea cu furnizorii locali de servicii; furnizarea de servicii paralele


Administratia locala / operatori de servicii

Publicitate/ Contracte

9. Finalizarea construcţiilor în timpul specificat de către proiectant; păstrarea intr-un mod cât mai organizat a şantierelor

Constructor/ Investitor

Prin Contract

10. 11. Asigurarea de planuri pentru

managementul traficului şi semaforizare dacă este cazul; împrejmuirea şi asigurarea pazei zarea lucrărilor ; semnaliîn curs de execu ţie; folosirea procedurilorşi echipamentelor de protecţie corespunzătoare


Administratie locala

Plan care va fi integrat planului general pentru managementul traficului existent in cadrul administratiei locale.

12. Interzicerea descărcării oricăror deşeuri de construcţii sau menajere în corpurile de apă sau mediu

Investitor / Constructor

Prin Contract

13. Controlul volumelor de apă Investitor / Constructor /

Aut ala oritatea Locsau SGA

Prin Contract

14. Monitorizarea calităţii lucrărilor şi a mediului

Constructor / Autoritatea Locala,

SGA, APM

Program de monitorizare

In anagement al mediului pentru faza de exploatare a obiect ele functionale aprobate prin PUG.

In st r( en rii PUGzero” - t Tca im ăriscuri lul za devor im ea PUG, respectiv Tablelul 8.2., pentru faza de exploatare.

Tabelul 8.4. este prezentat Planul de mivelor de investii ce se vor implementa in zon

capitolul 6 a Raportului de mediu a fotiale efecte semnificative) in urma implementa starea actuala a factorilor de mediu. Aceasplementarea PUG va avea un impact nelor, masuri care au fost prezentate în Tableplementa dupa aprobar

ealizata evaluarea im propunerilor

a a fost sintetizata in semnificativ prin m

8.1, pentru fa

pactului asupra mediului , avand ca referinta „alternativa abelul 6.2., concluzionandu-se surile propuse de atenuare a execuţie a obiectivelor care se

pot


Tabel 8.4.

Nr. Crt.

Acţiune I nstituţia responsabilă

1 Utilizarea forţei de muncă locală Investitor - Informarea comunităţii în legătură cu

această cerinţă 2 Controlul şi verificarea stării echipamentelor Investitor - Cartea tehnică 3 Colectarea, depozitarea şi transportul corespunzător a deşeurilor;

gestionarea deseurilor Investitor

4 Colectarea, evacuarea şi transportul apelor uzate de pe amplasamente. Investitor 5 Elaborarea unui plan în caz de poluări accid rarea entale. Elabo

regulamentelor de funcţionare a serviciilor de a şi de pă potabilă canalizare; folosirea procedurilor şi echipamentelor de protecţie corespunzătoare

Investitor

6 Monitorizarea calităţii mediului conform unu de i Programmonitorizare

Investitor

De legilor şi normativelor privind calitat

In e i or m recadere asupra s ril or ş cestor a cu constructii. Aceas i naturali (climă, forme de relief, caracteristici edafice,

i cu alte actiuni antropice agricole şi industriale. În multe cazuri factorii menţionaţi pot acţiona g ăţ i chiar anularea funcţiilor acestora.

Pe G c e obligaţia să prevadă fonduri ca să realize t e sau potenţial poluatoare, cum ar fi depo . Constructorul are obligaţia reconstrucţiei ecologice a terenur ectării Legii Protecţiei Mediului reglementată de OUG 195/20 re, care introduce următoarelor principii şi elementele strateg

ri lalte politici sectoriale; b) pri

rid) ă; e) principiul "poluatorul plăteşte"; f) principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural; g tih) inform i participarea publicului la luarea d i accesul la justiţie în probleme

asemenea, se vor respecta prevederile proea în construcţii.

iectelor de execuţie, a

fluenţele negative ale propunerilor cuprinsor si se reflectă în deteriorarea caracteristicilta influenta actioneaza sinergic cu factori

n PUG se vi a

anifesta cu pa prin ocupareolu funcţiilor

etc) ssiner ic în sens negativ, având ca efect scăderea calit

ntru perioada de execuţie a propunerilor PUze toate măsurile de protecţie a mediului penzitele de materiale, organizările de şantierilor ocupate sau afectate ca urmare a resp05, cu modificările şi completările ulterioaice:

ii solurilor şonstructorul ar

ru obiective poluatoar

a) p ncipiul integrării politicii de mediu în celencipiul precauţiei în luarea deciziei;

c) p principiul re

ncipiul acţiunii preventive; ţinerii poluanţilor la surs

) u lizarea durabilă a resurselor naturale; area ş ec şiziilor, precum

de mediu; i) dezvoltarea colaborării internaţionale pentru protecţia mediului.

Monitorizarea lucrărilor de execuţie va asigura adoptarea măsurilor necesare de protecţie a mediului.

La această fază a proiectului nu se poate spune cu exactitate unde vor fi amplasate organizările de şantier, locul şi numărul acestora urmând a fi stabilit de constructor

Se recomandă ca amplasamentul organizării de şantier să nu se afle în apropierea apei de suprafaţă şi să fie în afara localităţilor.


Pentru funcţionarea acestor obiective şi a instalaţiilor care le deservesc, trebuie solo ute avize şi acorduri emise de organele abilitate.

ocurile unde vor fi construite organizările trebuie să fie astfel stabilite încât să nu aducă prejudicii a ra ice, prin producerea unor accidente ca din şantier, de manevrarea materialelor, prin descărcarea accidentală a maşinil le în cursurile de apă de suprafaţă, prin producerea de zgomot şi vibraţii. Trebuie area lor în ro ă cursurile de apă care co re cu apă rea condi rotecţie a acestor comandă ca ele să ocupe suprafeţe cât mai reduse, pentru a nu scoate din circuit

v ie obiective care au ca scop protec deseuri, realizare retele de canalizare si statie de ep perioara efectului n tiv

Aceste influente negative sunt compensate de efectele propunerilor PUG care constau in: -

tăţirea mediului natural şi a moştenirii culturale prin instituirea zonelor de protectie;

- Limitarea consumului de energie şi utilizarea surselor noi de energie; - Promovarea investiţiilor, inovării, cercetării şi dezvoltării în tehnologii noi şi curate; - Promovarea de noi afaceri care urmaresc dezvoltarea de servicii şi tehnologii de mediu durabile; - Îmbunătăţirea eficienţei combustibililor în transportul public şi privat;

Insistam asupra atentiei ce trebuie sa se acorde urmatoarelor aspecte: - Exploatarea balastierelor sa se faca strict in perimetrele aprobate iar amplasarea in apropierea

podurilor (amonte si aval) sa se faca cu aprobarea Companiei Apele Romane, - Amplasarea statiilor de distribuţi a produselor petroliere sa se faca cu aprobarea APM Teleorman si

celorlalte institutii abilitate (ISU, etc), la distantele recomandate de normativele in vigoare, in urma

tarea locala a deseurilor organice si a dejectiilor solide sa i Calmatui şi văile torenţilor, in conformitate cu Legea 310/2004 se

albiei majore si in zonele de protectie. ejate se va face cu respectarea următoarelor programe

HG i general de masuri preventive pentru evitarea si reducerea

- lot în cadrul Programului PHARE CES 2004 „Controlul poluarii in agricultura” care lturi perene, cu scopuri iniţiale în

ce PUG este inclus in categoria de lucrari ce au legatura cu apele şi zonele de protejare a bio

i Naturale Protejate.

biectivelor noi economice sau sociale, inclusiv noi locuinte sau anexe.

icitate şi

bţinL

sup mediului, prin emisii atmosfer uzate de traficul rutieror care transportă materia

evitată amplas ap pierea unor zone sensibile - cum ar fi lâng nstituie surse de alimenta

, lângă captările de apă subterană – si trebuie asigurată respectaa. De asemenea, se re

ţiilor de p

ul actual suprafeţe prea mari de teren.

A and in vedere faptul ca amenajarile ce se propun au ca destinattia factorilor de mediu (alimentari cu apa, depozite ecologice de

urare a apelor uzate) eficienta implementarii acestora este suega asupra solului prin ocuparea cu constructii.

Reducerea deşeurilor, poluării şi a impactului negativ al acestora asupra mediului; - Protejarea şi îmbună

unor proiecte de specialitate. - Amplasarea platformelor pentru compos

nu fie in zona inundabila a râuluinterzice amplasarea in zona inundabila a

e protDezvoltarea de proiecte în zonnaţionale care au fost prezentate la capitolul 1 al Raportului de mediu, inclusiv: - Strategia nationala de management al riscului la inundatii, aprobată prin HG nr. 1 854/2005, si

nr. 1 286/2004 privind aprobarea Planuluefectelor inundatiilor, Proiectul piprevede infiinţarea de perdele de protecţie în terasa şi în lunca, cucombaterea secetei, deşertificării, îndepărtarea nutrienţilor, etc. Deoarediversităţii, propunerile cuprinse in acest plan vor fi promovate numai in baza avizului de

gospodarire a apelor, respectiv a Administraţiei Naţionale pentru Ari

În conformitate cu Legea Apelor 310/2004 se interzice amplasarea in zonele inundabila si de protectie a cursului de apă a o


Zonele de protectie pentru corpurile de apă de suprafaţă sunt: -

getatie acvatica, -

Pentru preîntâmpinarea fenomenelor periculoase care pot urma situaţiilor de risc menţionate anterior, se recomandă următoarele: - utilizarea de componente realizate din materiale compozite rezistente, - exploatarea lucrărilor în strictă conformitate cu prevederile documentaţiilor şi asigurarea

cărei construcii;

- unei proceduri de control şi verificare periodică, cu înregistrare şi raportare a evoluţiei te apărute; soluţionarea şi

ctueze aceste

a

pactuactu

observatiile grupului de lucru

tereace

inala fiind lua

albiile minora şi majoră a cursurilor de apa, - suprafatele lacurilor naturale, baltilor ocupate de ve

suprafetele ocupate cu lucrari de amenajare sau consolidare a albiilor minore, de canale si derivatii si alte constructii hidrotehnice,

- lucrari de aparare impotriva inundatiilor, - constructii si instalatii hidrometrice si instalatii de determinare a incarcarii apelor.

Persoanele juridice utilizatori de apa, potentialii poluatori, precum si unitatile de gospodarire a apelor si ceilalti utilizatori de apa au obligatia dotarii cu mijloace specifice de interventie in cazuri de poluari accidentale.

elementelor tehnice şi geometrice ale construcţiilor, - realizarea lucrărilor de monitorizare şi întreţinere conform normelor specifice fie

semnalizarea din timp a eventualelor deficienţe apărute, remedierea operativă a acestora, instituirea tuturor construcţiilor proiectate; semnalizarea situaţiilor neprevăzuremedierea operativă a acestora; responsabilizarea personalului desemnat să efecontroale. Recomandăm realizarea regulamentului de exploatare, monitorizare, întreţinere şi reparaţii

fiecărui obiectiv care se va realiza dupa aprobarea PUG.

9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARANTELOR ALESE

„Alternativa zero”, care a fost prezentata pe larg in capitolul 2 si sintetizat in capitolul 3, este re rezentata de evolutia posibila a mediului in lipsa implementarii PUG si este similara cu starea

ala mediului datorata obiectivelor existente pe suprafata de intravilan cu zonificarea functionala ala a PUG anterior aprobat. „Alternativa zero” reprezinta punctul de plecare pentru evaluarea potentialelor efecte semnificative

asupra mediului produse prin implementarea PUG, inclusiv a aspectelor pozitive. Pentru implementarea PUG proiectantul general a prezentat doua variante, cea de a doua cumuland

pe parcursul derularii procedurii conform HG 1 076/2004, aceasta varianta fiind luata in considerare la elaborarea Raportului de mediu.

Propunerile PUG reglementeaza zonarea teritoriului administrativ al comunei si tipul de folosinta a nului intravilan fara a detalia toate tipurile de activitati ce se vor desfasura pe in aceste zone. La asta faza a planului nu se poate spune decât că obiectivele vor fi situate pe suprafete de teren

aferente intravilanului. In fazele ulterioare de planuri - PUZ si PUD - se vor stabili cu exactitate suprafetele de teren

alocate amplasamentelor in urma unor analize a tuturor variantelor de realizare, concluzia fta avand la baza criteriile economice, sociale si in special cele de mediu.


ezintă cele mai bune rezultate

stra mod similar costurile de întreţinere vor fi mai reduse. ea socială). Propunerile PUG prezintă cele mai bune

cuitorilor

ativele tehnice care

afer

- PUG satisfac normele tehnice în vigoare. Nici o altă variantă de proiectare nu ar fi

asig

entare a obiectivelor ce se au in vedere dupa implementarea PUG vor cuprinde, în general, materiale simple. Se anticipează că se vor folosi materiale şi tehnici de construcţie tradiţionale, deşi, detaliile finale depind de tehnologiile constructorului. Soluţiile tehnice propuse ulterior vor trebui sa tina cont de: - condiţiile de mediu, - tipul şi natur-

ehnice, precum şi cu nor

ţie.

im de curgere nepermanet al râului.

In cazul planului de fata s-au avut in vedere :Criterii economice (respectiv eficienţa). Soluţia propusă a PUG pr

din punct de vedere al costurilor, mai mici comparativ cu alte variante avand in vedere obiectivele din tegia de dezvoltare a comunei; înCriterii sociale (respectiv acceptabilitat

rezultate din punct de vedere al protecţiei factorului uman; impactul pozitiv asupra lolocalităţilor este semnificativ.

Criterii de mediu (respectiv durabilitatea pentru mediu). Propunerile PUG prezintă efecte negative minime asupra peisajului, solului, apei, aerului şi asupra patrimonului cultural, în special pe termen lung, respectiv în perioada de implementare si exploatare a obiectivelor ce se intentioneaza sa se dezvolte in zonele functionale.

Alternativele de proiectare care pot fi evaluate sunt limitate de normreglementează activitatea de proiectare în domeniul.

Diferenţele în potenţialele impacturi asupra mediului asociate cu diferite opţiuni de proiectare, ente propunerilor PUG ar putea fi legate de:

- fiabilitatea lucrărilor. Preferinţa pentru rezistenţe la solicitări, erori sau întreţinere necorespunzătoare, calitatea lucrărilor. Capacitatea de a realiza o calitate stabilă pe termen lung a tuturor - lucrărilor care să respecte cerinţele impuse prin normativele de calitate specifice fiecărui tip de lucrare în parte, complexitatea lucrărilor. Preferinţa pentru lucrări simple, uşor de urmărit, exploatat şi monitorizat.

Propunerileurat beneficii de mediu suplimentare comparativ cu varianta aleasă.

Materialele de construcţie utilizate in lucrări de implem

a lucrărilor, posibilitatea utilizării materialelor locale,

- utilitatea tehnică, funcţională şi securitatea dezvoltării propuse, - dotările, caracteristicile funcţionale, geologice, hidrogeologice, hidrologice, instituţionale ale zonei, - vecinătăţile exisitente.

Prin caietele de sarcini, pentru realizarea obiectivelor publice se va recomanda constructorului utilizarea de echipamente şi utilaje moderne care să fie conforme cu prescripţiilor t

mele europene practicate actual în domeniul protecţiei mediului. Se va face recomandarea ca acolo unde spaţiile de lucru sunt limitate să fie folosite cu precădere

munca manuală pentru a reduce la minim impactul lucrărilor de execuApele uzate care se vor descarca in râul Calmatui vor fi tratate în staţia de epurare, astfel ca se

poate estima ca acestea se vor incadra in limitele maxime admise de NTPA001 din Hotărârea de Guvern nr. 352/2005 pentru indicatorii caracteristici sau in parametrii de calitate ai apelor utilizate in irigatii in perioada de reg


NTRU MONITORIZAREA EFECTELOR

realizare a eva

ecesare.

din cadrul propunerilor PUG analizat a condus la stabilirea unor ind

tării, calităţii şi evoluţiei factorilor/aspectelor de med

10. MASURILE AVUTE IN VEDERE PE

SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUG Articolul nr. 10 al Directivei nr. 2001/42/CE privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA),

adoptată în legislaţia naţională prin HG nr. 1 076/2004 privind stabilirea procedurii de luării de mediu pentru planuri şi programe, prevede necesitatea monitorizării în scopul identificării,

într-o etapă cât mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate de implementarea planului şi luării măsurilor de remediere n

Monitorizarea se efectuează prin raportarea la un set de indicatori care să permită măsurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Aceşti indicatori trebuie să fie astfel stabiliţi încât să faciliteze identificarea modificărilor induse de implementarea planului.

Complexitatea activităţilor icatori care să permită, pe de o parte, monitorizarea măsurilor de prevenire/diminuare a efectelor

asupra mediului, iar pe de altă parte, monitorizarea siu. Frecventa si modul de realizare a monitorizarii efectelor semnificative ale implementarii PUG vor

fi stabilite prin acte de reglementare emise de autoritatea competenta de protectia mediului ARPM Pitesti, A.P.M. Teleorman, S.G.A. Pitesti si altor autoritati si institutii, pe baza propunerii de program de monitorizare inaintata de catre beneficiar, la fazele ulterioare ce vor urma aprobarii PUG.

Propunerea de Program de monitorizare a efectelor asupra mediului relevant este prezentat in Tabelul 10.1.

Tabel 10.1. Factor/

/aspect de mediu Program de monitorizare

Indicatori Organizaţii responsabile

Populatia Program de monitorizare a impactului social

Număr şi tipuri dotări publice Utilităţi aferente locuinţelor Număr locuri de muncă create/angajări în cadrul localitatilorResponsabilitatea socială a CLM Nivelul impozitelor şi redevenţelor plătite Număr unităţi economice/comerciale nou apărute în zonă Noi iniţiative: număr, sectoare, scop Modificări ale pieţii imobiliare Modificări ale cifrelor de afaceri/profitului pentru firme noi/existente Sume câştigate şi cheltuite în comunitate Preţ şi cost de trai în comunitate Efecte asupra persoanelor vulnerabile Facilităţi de învăţământ post-liceal, solicitanţi, cursuri, discipline de instruire Dotări mai bune în şcoli

Autoriatile administraţiei publice locale

Managementul deşeurilor

Program de monitorizare a deşeurilor

Cantităţi de deşeuri pe tipuri Compoziţie deşeuri pe tipuri Documente de raportare Documente de expediţie şi facturi emise de operatorii de deşeuri pentru deşeurile transportate si depozitate

Autorităţile administraţiei publice locale Operator de servicii Investitori

Apa Program de monitorizare a apelor de

Indicatori specifici de calitate a apelor care să permită: compararea cu condiţiile iniţiale şi identificarea tendinţelor de evoluţie, monitorizarea performanţelor proiectelor



suprafaţă şi subterane

implementate, verificarea eficienţei măsurilor de prevenire/diminuare a impactului negativ, îmbunătăţirea sistemelor de management al mediului Indicatori pentru monitorizarea măsurilor de management: - Număr de proceduri elaborate şi implementate, cu

specificarea activităţilor cărora li se adresează acestea; - Documentarea urmăririi aplicării procedurilor pentru

managementul mediului. Indicatori pentru monitorizarea măsurilor tehnice: - Sistemele pentru controlul emisiilor de poluanţi în apă; - Eficienţa sistemelor pentru controlul emisiilor de poluanţi

în apă. - Instituirea si respectarea zonelor de protectie.

Investitori

Aerul Program de monitorizare a calităţii aerului

Indicatori pentru monitorizarea măsurilor de management: - Număr de proceduri elaborate şi implementate, cu

specificarea activităţilor cărora li se adresează acestea; - Documentarea asupra urmăririi aplicării procedurilor

pentru managementul mediului. Indicatori pentru monitorizarea măsurilor tehnice: - Sistemele montate pentru controlul emisiilor de poluanţi; - Caracteristicile tehnice ale echipamentelor staţionare şi

mobile care produc emisii atmosferice; - Caracteristicile geometrice ale coşurilor de dispersie. Indicatori pentru monitorizarea şi raportarea calităţii aerului: - Concentraţii de poluanţi la emisie pentru sursele dirijate; - Inventarul anual al emisiilor de poluanţi; - Număr şi tipuri echipamente de monitorizare a calităţii

aerului ambiental şi a parametrilor meteorologici, locuri amplasare;

- Concentraţii de poluanţi (particule în suspensie, depuneri uscate şi umede, oxizi de azot, monoxid de carbon) în aerul ambiental în zonele populate;

- Parametrii meteorologici; - Număr rapoarte de mediu elaborate anual; - Autorităţi cărora le-au fost transmise rapoarte/informări

de mediu; - Modul de informare/avertizare a publicului.

Autorităţile administraţiei publice locale Investitori

Zgomotul şi vibraţiile

Program de monitorizare a nivelurilor de zgomot şi vibraţii

Indicatori pentru monitorizarea măsurilor de management: - Număr de proceduri elaborate şi implementate, cu

specificarea activităţilor cărora li se adresează acestea; - Documentarea urmăririi aplicării procedurilor pentru

managementul mediului. Indicatori pentru monitorizarea măsurilor tehnice: - Măsurile pentru reducerea nivelurilor de zgomot şi de

vibraţii implementate. Niveluri de zgomot la receptori

Autorităţile administraţiei publice locale Investitori

Biodiversitatea, flora şi fauna

Program de monitorizare a

Niveluri de habitat, specii şi administrare în raport cu condiţiile de referinţă

Autorităţile administraţiei


biodiversităţii Modificări ale suprafeţelor habitatelor şi speciilor: cartare anuală (distribuţia habitatelor, structura vegetaţiei), monitorizarea speciilor faunei sălbatice Coridoare de vegetaţie plantate Zone de protecţie a mediului amenajate

publice locale Investitori

Patrimoniul cultural, arhitectonic şi arheologic

Program de monitorizare a patrimoniului

A lui cţiuni din cadrul Planului de management al patrimoniucultural implementate St storic în raport cu starea actuală area clădirilor monument ia acestora şi cu prevederile specifice din planul de management Rezultatele cercetării arheologice preventive Instituirea zonelor de protectie Noi descoperiri arheologice Nivelul resurselor alocate de administratia locala

Autorităţile administraţiei publice locale Investitori Structuri ale Ministerului Culturii şi Cultelor

Sănătatea umană - Program de monitorizare a impactului social - Program de monitorizare a apelor de suprafaţă şi subterane - Program de monitorizare a calităţii aerului - Program de monitorizare a nivelurilor de zgomot şi vibraţii - Program de monitorizare a solului

Infrastructura comunităţii Se ile rviciile medicale: accesul populaţiei la servicimedicale, număr de vizite, rata mortalităţii/morbidităţii Indicatori specifici pentru calitatea factorilor de mediu (apă, aer, zgomot, vibraţii, sol) Amenajarea de spatii verzi conform cerinţelor OUG 114/2007. Suprafata totala a spatiilor verzi va fi de min 20 m2/locuitor ca obligatie de a se asigura pana la sfarsitul an atii verzi, perdele ului 2010 ; se impune amenajarea de spde protectie in zona - terenuri neproductive.

Autorităţi locale Structuri teritoriale ale Sănătăţii Publice

Infrastructura Rutieră / Transportul

Program de monitorizare a riscurilor potenţiale legate de transport

Componenţa noii infrastructuri rutiere din zonă Indicatori cu privire la starea drumurilor Proceduri standard pentru prevenirea accidentelor şi pentru in feritoare la transportul de materiale şi deşeuri tervenţie reLivrări de carburanţi şi de substanţe chimice Trasee de transport al carburanţilor, al substanţelor chimice şi al deşeurilor periculoase Transportatori selectaţi, clauze contractuale şi responsabilităţi ale acestora cu privire la sănătate şi mediu

Societăţi de transport Autorităţi locale Structuri teritoriale ale Ministerului Transporturilor

Peisajul Program de monitorizare pentru etapele de construcţie, operare, dezafectare, închidere, inclusiv

T pentru diminuarea impactului ipuri şi număr de acţiuniasupra peisajului în etapele de construcţie, operare şi dezafectare T ediului în ipuri şi număr de acţiuni pentru refacerea metapa de închidere a lucrarilor de implementare a obiectivelor dupa aprobarea PUG Parametri specifici pentru etapa de închidere, cu privire la stabilitatea fizică, depozitelor de steril, precum şi cu privire

Autorităţi locale Investitori / Constructor


refacerea mediului afectat

la stabilitatea biologică a tuturor amplasamentelor

Solul / Utilizarea terenului

Program de monitorizare sol

Indicatori specifici pentru starea terenurilor şi pentru calitatea solului

Autorităţi locale Investitori

Valorile materiale

-

Procentul de recuperare a rezervelor naturale extrase Tipuri şi cantităţi de materiale locale utilizate Tipuri şi număr acţiuni de strămutare / relocare şi costuri asociate

Autorităţi locale

Factorii climatici Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Inventarul anual al emisiilor de gaze cu efect de seră pe tipuri de surse

Autorităţi locale Investitori

Indeplinirea programului i este responsabilitatea p itu te obligat sa depuna anual, pana la sfarsitul im u la

A.R.P.M. Pi

11. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC Planul Urbanistic General este un proiect care face parte din programul de amenajare a teritoriului

si de dezvoltare si cuprinde analize, reglementari si regulamentul de urbanism pentru intregul teritoriu unitatii de b i timp, stabileste norme generale, pe baza carora se elibereaza mai apoi in detaliu, la sc anurile Urbanistice Zonale (PUZ), respectiv PUD-urile.

In veder izului de mediu de catre Agentia Regionala pentru Protectia Mediului (ARPM) Pit G Viisoara a fost demarata procedura in conformitate cu Directiva EU 2001/42/EC privind evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului, transpusa in legislatia rom rin HG nr. 1 076/2004.

Raportul de Mediu pentru PUG a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu

planu me ririi Apelor, enţia Naţ ţi

confo cerinţ i a cuprins urmă pe: - pregătire titular a- notificar titular - etapa de constituire a Com i

societăţilor miniere intere ată de Agenţia pentru P iului;

- etapa de încadrare realizat- etapa de ,

reprezen atimplicate ul s mplicate în efectuare e me

de monitorizare a efectelor asupra mediulutitularului primului tr

lanului si inst tiilor abilitate. Acesta esestru al anului lterior realizarii monitorizarii, rezultatele programului de monitorizare

testi.

aza si, in acelasara mai mică, Plea emiterii Avesti pentru PU

aneasca p

pentru ri şi progra elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodă împreună cuAg

Înională de Protec a Mediului. rmitate cutoarele eta

ele HG nr. 1 076/2004, procedura de realizare a evaluări de mediu

a de către ea de către

primei versiuni a planului; a Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi informarea publicului; itetului special constituit format din reprezentanţi ai autorsate, titularului, organizaţiilor neguvernamentale, realiz

tăţilor locale,

rotecţia Med ă de Comitetul special constituit; Grupului de constituire a

capacit Lucru format din: reprezentanţi ai titula

e de expertiză tehnică din cadrul autorităţilor/instituţiilor/opecial constituit, experţi din cadrul societăţilor atestate, i

rul planuluirganizaţiilor tanţi cu

în Comitet da evaluării diu pentru plan;


- etapa de e a plan tă de experţii din cadrul societăţilor de proiectare, cu consultarea şi cu participarea largă a Grupului de Lucru în cadrul unei întâlniri;

e de p ilor pub tă de autori nte lte autorităţi împreună cu titularul planului. Pe baza opiniilor autorităţilor com e a ortului de mediu i pe baz finale a şi

rtului de mediu

De asem nti oncordanta cu Planul National de Dezvoltare 2007 – 2013, Planul Regional de Dezvoltare 2007-2013, Strategia de dezvoltare a comunei, POS - Planul Ope

În relaţia cu localitatea zona studiată ocupă o poziţie adiacentă cu terenuri neocupate de constructii si fara utilitati, partial degradate, de categorie generala de folosinta de terenuri “pasune”.

Comuna Viisoara cuprinde un singur sat, cu acelasi nume. Se învecinează cu urmă

-

laţie stabilă de 2 311 de locuitori.

area prin două terenuri din categoriile pădure şi păşune pe car

A Zimnicea - Turnu Magurele. oriului administrativ. Este de formă alungită

r lizentat de Lunca Dunării şi Lunca râului Călmăţui.

recipitaţii moderate ce cad adesea sub rm

pro

Seismele reprezinta riscuri naturale. Teritoriul judetului Teleorman, si implicit si al comunei este

definitivar ului şi de realizare a raportului de mediu, efectua

- supuner a proiectului lan şi a raportului de mediu consultărilor şi dezbater lice, realizatăţile compete de mediu şi de a

petente de mediu şi a altor autorităţi în cadrul etapa comentariilor publicului, sunt elaborate formele

i de analizăraprapo

ş le planului .

enea PUG co ne propuneri in c

rational Sectorial de Mediu 2007 – 2013, PRAM - Planul Regional de Actiune pentru Mediu si PLAM - Planul Local de Actiune pentru Mediu, alte planuri si programe.

Suprafaţa de teren ce face obiectul documentaţiei de faţă este situată în teritoriul administrativ al comunei, in cadrul intravilanului propus prin introducerea din extravilanul localităţii.

toarele teritorii administrative: la nord – comunele Piatra, Brânceni şi Izvoarele,

- la est – comuna Fântânele, - la sud – comuna Suhaia, - la vest – comuna Lisa.

Teritoriul administrativ insumeaza o suprafata de 4 079,00 ha (intravilan + extravilan), din care intravilanul existent- suprafata de 171,70 ha iar cel propus 224 ha..

La data de 1 iulie 2008 comuna avea o popu

Elemente ale cadrului natural Comuna Viisoara este situată în partea de sud a judeţului Teleorman, pe malul stâng al râului

Călmăţui şi malul nordic al lacului Suhaia, la 7 - 8 km fata de fluviul Dunarea. Comuna este şi riverană fluviului Dun

e le deţine în Lunca Dunării –trupuri - în cadrul unităţii administrativ-teritoriale Suhaia. Este traversata de DN 51Vatra localitatii este amplasată în partea de vest a terit

de la nord la sud, spre lunca Dunării, fiind limitata la vest de lunca râului Călmăţui. Teritoriul administrativ cuprinde două unitati de relief care aparţin Câmpiei Române şi anume:

e eful de luncă şi relieful de câmpie. Relieful de luncă este repreClimatul este de tipul continental, cu veri foarte calde cu p

fo ă de averse şi cu ierni foarte reci, cu rareori cu viscole şi cu frecvente intervale de încălzire, care voacă topirea stratului de zăpadă şi, implicit, discontinuitatea lui.

Riscuri naturale


p

inte împreuna cu malurile văilor si fruntile teraselor, pe de o parte, si luncile impreuna cu

al, iar pe de altă

drenajului superficial al apelor provenite din ploi si din topirea zapezilor si este reprezentata prin crovuri. Local, acestea poarta denumirea de gavane sau padini: Gavanul Viisorenilor (cir

strat mai compact si inclinat, situ

ile şi zonele de trec

eliefului usor valu nta tipice: siroirea sau ravenarea.

ea terasei văii Călmăţui, procesul fiind mai ă înclinări mai mari de 40o – 45o. Materialele prastiate pe suprafata luncii, contribuind astfel la

pe aceleasi areale ca si eroziunea de suprafata din luncă.

Eroziunea laterală de mal apare in timpul viiturilor in con itatile de meandru ale cursurilor de apă

avilan al comunei, ci num

Con r. 575 / 2001 - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, Secţiunea Inu

gea nr. 575 / 2001 care stab

icit si al comunei Vii

asă, medie şi înaltă tens

am lasat sub influenta celei mai active zone seismice - regiunea seismogenă Vrancea, din tara noastra. Procese geomorfologice actuale şi degradarea terenurilor sunt grupate in zona câmpului rfluviatil,

baltile si albiile minore, pe de o alta parte. Degradarea terenurilor este legată pe de o parte de excesul de apă şi eroziunile de m parte de acţiunea eoliană asupra solurilor nude, lipsite de vegetaţie.

Tasarea este favorizata de prezenta depozitelor loessoide, care acopera toata suprafata luncii şi câmpurilor si de lipsa

ca 200 ha), Găvanul Suhaienilor (circa 150 ha). Modelarea eoliana a determinat aparitia de popine sau măguri, ce au inaltimi de 14 - 16 metri deasupra nivelului câmpiei: (92,6 m ), (65,6 m), (63,6 m ).

Sufuziunea care, se asociaza in moduri variate cu tasarea si este mai bine reprezentata in partile mai bine drenate ale câmpurilor cu loess gros si acolo unde existenta unui

at sub loess, face ca apa de infiltratie să circule activ si sa antreneze particule de materiale, lasand in urma goluri. Acest proces este relativ redus în zona versanţilor care însoţesc vă

ere între nivelele de terasă cu pantă de până la 4,5 %, deasupra malurilor. Pluviodenudarea, spalarea în suprafata, se manifesta pe suprafete restrânse datorita rrit de pe raza comunei.. Pantele au favorizat procesele de pa

Eroziunea in suprafata apare pe versanti şi pe fruntaccelerat în locurile în care fruntea terasei prezint

ele meteorice sunt imdesprinse si transportate de apcolmatarea acesteia.

Ogaşele sunt frecvente

cav. Materialele desprinse sunt antrenate de ape şi depuse în albie.

Inundatiile reprezinta riscuri naturale care nu se manifesta pe teritoriul intrai în zona de luncă neîndiguită şi afectează numai biodiversitatea.

form anexe Anexa 4 din Legea nndaţii, care tine cont de precipitatiile din perioada 1901 – 1997, comuna face parte din categoria

unităţilor administrativ teritoriale care nu sunt afectate de inundaţii, unde cantitatea de precipitaţii în interval de 24 ore este de 150 - 200 mm. Comuna nu este inclusă în Anexa 5 din Le

ileşte unităţile administrative teritoriale din judeţul Teleorman care sunt afectate de inundaţii datorită revărsării unui curs de apă sau torenţilor.

Riscuri antropice Zone de risc la accidente nucleare. Teritoriul judetului Teleorman, si implşoara, se află în zona de risc nuclear a centralei nucleare de la Kozlodui, Republica Bulgaria, raza

zonei fiind de 100 km cu o intensitate de 5 remi. Zone de risc la electrocutare. Comuna este traversată de reţele electrice de joiune şi reţele de telefonie.

Lucrări hidrotehnice. Pe raza administrativa a comunei exista digul protecţie la revărsarea apelor Dunării pentru incinta

Seaca – r ANIF UT Teleorman. Digul se află în afara zonei ce face obiectul PUG. Zimnicea deţinăto


Amenajări în sisteme Comuna dispune de amenajări de îmbunătăţiri funciare – canale de irigaţii - care fac parte din

sisteme care se întind pe suprafeţe intinse pe teritoriul administrativ. Administratorul amenajărilor este Unitatea de Administrare UA Teleorman cu sediul în comuna Piatra, judeţul Teleorman, subordonată Sucursalei Olt-Argeş a Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor funciare ANIF RA cu sediul în mu

Zona studiată nu se suprapune cu ariile speciale de protectie avifaunistică – Natura.

Disfuncţionalităţile zonelor funcţionale: - inexistenţa instalaţiilor centralizate de apă potabilă şi canalizare, - insuficienta echipare cu dotari complementare: zone verzi, agrement si sport, spatii de joaca pentru

copii, - unitatile de mica industrie si prestari de servicii catre populatie sunt slab reprezentate pe teritoriul

- i trapezoidale pentru combaterea

-

, se prezintă în Tabelele 11.1. şi 11.2.

nicipiul Giurgiu.

Ocuparea terenurilor Funcţiunea dominantă a zonei studiate, teritoriul administrativ, este cea agricolă. Zona care a generat PUG acoperă o suprafaţă de 224 ha (100 %), functiunea dominanta a acesteia

fiind cea de locuinte si functiuni complementare . Relaţia interfuncţională la nivelul zonei studiate este una dezechilibrată, zona dominant agricolă

neputând relaţiona cu subzonele învecinate, decât ca zonă verde, cu caracter nepoluant. Mentionăm ca in zona studiată se află un monumente de arhitectură.

comunei; lipsesc unitatile de tip industrial;

- străzile laterale sunt nemodernizate, fără rigole şi şanturfenomenelor de inundare in timpul viiturilor şi semne de circulaţie;

- lipsesc poduri si podete la intersectia strazilor cu DJ 546; eroziuni ale malurilor râului Calmatui,

- platformele pentru reziduri menajere sunt neamenajate şi sunt amplasate necorespunzător, - lipsa unei platforme pentru reziduuri zootehnice, - lipsa unor zone de protectie cu plantatii în unele zone ale râului, in jurul cimitirului.

Bilanţurile teritoriale, existent şi propus, care cuprind repartiţia terenurilor pe categorii de folosinţe, incluzand terenurile intravilan si extravilan

Tabel 11.1. Bilantul teritorial al folosinţei suprafeţelor din teritoriul administrativ CATEGORIA DE FOLOSINTA [ha]

AGRICOL = 3854,20 NEAGRICOL = 224,8

Teritoriul administrativ al unitatii de

baza



neproductiv

Total


total 3 037,00 710,20 64,00 - 43,00 45,90 25,60 147,70 5,60 4 079,00 % 74,5 17,40 1,50 - 1,1 1,12 0,60 3,60 0,10 100

% din total 94,49 5,51 100


Tabel 11.2. Bilantul teritorial propus al folosinţei suprafeţelor din teritoriul administrativ

CATEGORIA DE FOLOSINTA [ha] AGRICOL = 3807,50 NEAGRICOL = 271,50

Teritoriul

administrativ al unitatii de

baza



neproductiv

Total


total 3 037,00 663,50 64,00 - 43,00 45,90 29,40 196,20 0,00 4 079,00 % 74,45 16,3 1,5 - 1,1 1,2 0,6 4,8 0,00 100

% din total 93,34 6,66 100

Bilanţurile teritoriale, existent şi propus, al suprafeţelor funcţionale pe cele două sate componente din

losinţei suprafeţelor din intravilan

cadrul comunei Viisoara conform Memoriului General al PUG intocmit de proiectant sunt prezentate în Tabelele 11.3.

Tabel 11.3. Bilantul teritorial al foExistent Propus

Suprafaţa Pondere Suprafaţa Pondere

ZONE FUNCTIONALE [ha] - %- [ha] - %-

Locuinte si functiuni complementare 116,30 67,80 133,10 63,90Unitati industriale si depozite 3,00 4,00Unitati agro-zootehnice 12,70

9,1015,20

8,60

Institutii si servicii de interes public 7,10 4,10 8,10 3,60Că de comunicatii si transport rutier i 23,85 23,85 21,40Constructii tehnico-edilitare 5,17

16,9020,17

Sp tii verzi, sport, agrement, protectie a 1,00 5,40 12,05 5,40Gospodarie comunala şi cimitire 2,56 1,50 3,55 1,60Destinaţii speciale - - - -Teren liber - - - -Ape - - - -Pă uri d - - - -Teren neproductiv - - - -

TOTAL INTRAVILAN 171,68 100,0 224,00 100,0 Modificarea limitei intravilanului in zona de locuit s-a facut in 2 scopuri - regularizarea

intravilanului pe limite de prolocuit care s-au facut mai mu

rezolvate mainc pro pen o c e e ica esa alita a pr nde

de locuinţe plementare, a celor ocupate cu unităţi agricole, gospodărie comunală, cu ctie d itru ta ru tehnic s-au s m lte t i in e n nece pza d d apa s dem proiectului de canaliza propu a

lizarea PUG presup rea terenului intravilan pentru unitati de locuit, în scopuragricole, constructii tehnico-edilitare, ca arii protejate sau zone sanitare cu regim de restricţii cu

prietati actiune ce a dus la mici diferente si noi propuneri pentru zone de lt sa c ra sa se propuna noi zone care ompleteze trama deja existenta fa

facerea infrastructurii tetrebuiauCa fu

zonelor interd

detaliat pentru satis hnice. tiuni puse

şi comtru rester conom nec ra a loc tii s- opus exti rea

i e construa co

re pana la elaborare PUZ. inPen

limple frast ctura a propu ai mu rupur xtravila sare entru

a finastatii de epu

proiectulra

e racor are la i ararea re prin nere unei re.

Rea une utiliza i


respectarea Ordinului 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea mediului care precizează folosintele se

ria zonelor sensibile, tecţie pe suprafata ce cons tui tul PUG s-aule nţ ista e în pl tele ei te tu l PUG

entate de Ordinul MSP nr. 1 028/2004 (vezi Anexa 4), care ileş ţe im protec e sa . In zona ce a generat PUG zonele d otru obie aflate in vecinatatea zonelor l e, sta de l tia in

nele e p ţia hab tatu u s or un pa es actor i rsituri ura le pro jate - i dmediu. Pe teritoriul istrativ Viişoara ţeauecologică NATURA 2000 – arii de importanţă comunitară sau arii de protecţie specială

cţie specială avifaunistică ROSPA0102 Balta Suhaia ocupă o suprafaţa de 1 250 ha din următoarele unităţi

ROSPA0102 Balt se suprapune par naturală p l Balta Suh 25 3 a 84/2

Pe suprafaţa ariilor naturale protejate s pompare a ANIF din cadrul amenajării “V ,

ează ariile. ntarea PUG propus nu vor ap lte construcţii.

jate, PUG propun

ei de deşeuri menajere şi pla ea de arbo buşti; , de la nord la s

mă agricolă/zootehnică, ţii verzi şi de agrement,

- dren de captare a izvorului de coastă aducţiune, gospodărie de a ă, rezervor de înmagazinare şi reţele de distribuţie a apei potabile, eţele de colectare ape uzate, staţie de epurare, conducta de evacuare şi gura de

i staţiei,

lucrări de extindere, întreţinere şi modernizare

derilor legislative. Administratia locala va trebui sa realizeze evaluarea de mediu pen

nsibile. - Din catego

obiec- zone

şi sursele de disconfort sunt reglem

zonelor protejate şi zonelor de pro ti e identificat:

rezide iale. D nţel tre am asamen zon de locuin ce consti ie obiectu

stab te distan le min e de ţi nitară e pr tectie pen ctive ocuit bilite egisla

- zo destinat pentru rotec i lui sa peciil de a te un f mpo tant: - le Nat 2000 si

admin arii te prezentate pe larg al Raportulu

nu se află arii naturale protejate prin Rein capitolul 2.5. e

a

avifaunistică. Cea mai apropiată unitate teritorial – administrativă unde se află un sit NATURA 2000 este

Suhaia. Aria de prote teritorial-administrative: Lisa (< 1 %) şi Suhaia (11 %).

Peste suprafaţa sitului rotejată de interes naţiona

a Suhaia ţial aria aia, poziţia din Anexa HG nr. 1 2 007. e află:

- priza de apă şi staţia de iişoara”- DC 9, care limitPrin impleme ărea aÎn vecinătatea ariilor prote e: - pe terasa bălţii Suhaia:

- ecologizarea platform- pe valea râului Călmăţui

ntar ri şi arud:

- fer- spa

, p

- rvărsare a efluentulu

- extinderea zonei de locuinţe, - modernizarea DC 9. - instalaţiile de alimentare cu apă pentru cele două sate: puţuri, aducţiuni, gospodării de

apă, reţele de distribuţie, - constructiile existente pentru care se propun lucrările de întreţinere, consolidare şi

modernizare, - drumuri pentru care se propun- spatiile in care se desfasoara activităţi sportive, culturale şi educative.

Avand in vedere ca aceste obiective vor fi in vecinatatea sit-ului este obligatorie respectarea urmatoarei preve

tru proiectele obiectivelor din vecinatatea ariei si sa obtina ulterior, la momentul implementarii proiectelor prevazute in PUG, avizul custodelui, Primaria com. Suhaia, aviz prin care se vor impune


ţii produse de revărsarea râului Călmăţui - sunt situate în extravilan:

te se află balta Suhaia şi posibil candidat ca sit Ramsar, arie de protecţie specială avif

- zonloca tei localităproterenu

Lun tegoria slab vulnerabilă

In zona ză o fermă de creştere a animalelor. Me ilor zootehnice care provin

din gos nitraţi, de aceea Raportul de mediu propune fie solu eseurilor in curtea proprie a fiecarei gospodarii, cât mai departe de zona lo ib erzi de gradina iv ale cu pos i ) de la acestea, fie reţinerea fracţiei lichide (purinului) formele autorizate ale fermelor agricole, prin contra c

- zonele de a psă fie protejate . Pe suprafa e

- dren d astă “Fântâna Mare”, aducţiune, gospodărie de apă, rez o e distribuţie a apei potabile care vor urmări trama stradal te cu cişmele stradale şi hidranţi de incendiu

- utilizarmodern tinderea gospodăriei de apă, rezervor de înmagazinare şi reţe dcişm le

HG 93 tecţie sanitară şi r otecţie sanitară – eologică - se

obligatiile de protejare precum, masurile compensatorii si masurile de monitorizare impuse prin planul de management al ariei.

- zonele umede. Pe teritoriul administrativ se află: - terenuricu risc la inunda


- terenuri mocirloase de la baza terasei care mărgineşte luncile râului Călmăţui şi pârâului Găuriciu, din imediata vecinătate a bălţii Suhaia, fiind alimentate de izvoarele de coastă, parte din acestea fiind nepermanente, se alimentează din precipitatii şi din freaticul de mică adâncime,

- canale de irigaţii. În vecinătaaunistică ROSPA0102 Balta Suhaia.

ele vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati. Comuna se afla printre litatile din judetul Teleorman mentionate de Ordinul 1552/2008 pentru aprobarea lis

ţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole pentru care se stabilesc grame de actiune care contin masuri obligatorii privind controlul aplicării ingrasamintelor pe

rile agricole. leci Dunării şi Călmăţuiului constituie zone expuse poluării cu nitraţi, din ca

prin percolare pentru acvifere libere. ce a generat PUG funcţionea

moriul General nu prevede măsuri pentru gestionarea reziduurpodăriile sătenilor care sunt importante surse detia de compostare locala a d

cu ila (asa numitul back-yard composting) unde se vor composta deseurile vimpreuna cu dejectiile solide de la anim, l ada si deseuri biodegradabile din bucatarie

ibil tatea de reţinere a fracţiei lichide (purinuluişi depozitarea reziduurilor zootehnice pe plat

ct u acestea. m lasare a surselor de apă. Conform Ordinului MSP nr. 1 028/2004 fântânile trebuie

de orice sursă de poluare şi să asigure accesibilitateata c constituie obiectul PUG Memoriul General propune două soluţii:

e captare a izvorului de coerv r de înmagazinare şi reţele d

ă şi care vor fi prevăzuea forajelor hidrogeologice existente pe amplasamentul SA SAVIROM şi izarea/retehnologizarea/ex

le e distribuţie a apei potabile care vor urmări trama stradală şi care vor fi prevăzute cu e stradale şi hidranţi de incendiu.

0/2005 aprobă Normele speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de proe de prhid ogeologică pentru eliminarea factorilor de risc la poluare a apei. Zonel

cu regim sever, cu regim de restricţie şi perimetrul de protecţie hidroginstituie şi se marchează în teren cel mai târziu cu punerea în funcţiune a captărilor, construcţiilor şi instalaţiilor respective. HG 930/2005 reglementează dimensiunile acestor zone şi măsurile referitoare la utilizarea şi amenajarea terenurilor pe care acestea şi instalaţiile şi lucrările de construcţii – montaj aferente sunt amplasate.


arte şi de alta a prizei. Sursele de apă de profunzime (izvoare captate sau foraje) trebuie să fie amplasate şi construite

astf în

Norpotabil

ă de protecţie cu regim de restricţie se determină pentru un timp de tranzit în sub a ile de la punctul de infiltrare până la locul captării.

Dimpen ând în vedere aria de regenerare a resurselor de apă

fi circulară, cu centrul pe poziţia forajului şi raza de 10 m. Pentru mai multe fora

pompare, instalaţii de îmb

- ate şi apelor meteorice impurificate care determină încadrarea apelor de

a stabilirii stării ecologice a

în urmă

Pe -

Dimensiunile minime ale zonei de protecţie sanitară cu regim sever pentru captările din surse de suprafaţă sunt de:

- 100 m, pe direcţia amonte de priză, - 25 m pe direcţia aval de ultimile lucrări componente ale prizei, - 25 m lateral de o p

el cât să fie protejate contra şiroirilor de ape, băltirilor şi împotriva inundaţiilor.

mele de calitatea pe care trebuie să le îndeplinească apa de suprafaţă utilizată pentru izare sunt stabilite de HG 100/2002 modificată de HG 567/2006 (vezi Anexa 6). rimea zoneiM

ter n de minim 50 de zensionarea perimetrului de protecţie hidrogeologică se face pentru captările de izvoare,

tru drenuri şi pentru forajele la freatic avexploatate si conform Studiul hidrologic privind dimensionarea zonelor de protecţie al INMGA .

În cazul forajelor care exploatează acvifere de adâncime sub presiune şi care sunt executate astfel încât să realizeze condiţiile de izolare a stratului captat faţă de suprafaţa ternului şi faţă de stratele acvifere superioare vulnerabile la poluare, se instituie numai zona de protecţie sanitară cu regim sever care va

je care exploatează într-o zonă acelaşi acvifer se instituie simultan perimetrul de protecţie hidrogeologică.

Dimensionarea zonei de protecţie sanitară cu regim sever pentru staţii deunătăţire a calităţii apei, rezervoare subterane de înmagazinare şi reţele de distribuţie se va face

cu respectarea limitelelor stabilite de HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică a fost prezentată în Tabelul 3.5.

Legea nr. 311/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile are ca obiectiv protecţia sănătăţii oamenilor împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea calităţii ei de apă curată şi sanogenă (vezi Anexa 7). zonele critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă se datorează evacuărilor de ape neepurate/insuficient epursuprafaţă în clase de calitate III, IV şi V, conform Ordinului MMGA nr. 161/2006 care cuprinde Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederecorpurilor de apă. Este cazul întregului curs de apă Călmăţui şi lacului Suhaia.

În anul 2008 apa râului Călmăţui, emisarul viitoarelor staţii de epurare, s-a încadrat la p.h. Lisa, toarele clase de calitate: - clasa IV de calitate la indicatorii fizico-chimici, - clasa III de calitate la indicatorii biologici. suprafata ce constituie obiectul PUG se propune a fi amplasate: reţele de colectare ape uzate,

- staţie de epurare, - conducta de evacuare şi gura de vărsare a efluentului staţiei - santuri pereiate/dalate/înierbate pe ambele părţi ale drumurilor si podete la intersectiile de

drumuri pentru scurgerea si evacuarea apelor meteorice cu evacuare în lunca râului Călmăţui,

Pentru apele uzate care sunt evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor indicatorii de calitate fac obiectul Anexei 8.


colectare de ape menajere şi staţie de epurare trebuie să aibe ca obiectiv o gospod zând conservarea, ameliorarea şi utilizarea raţională a apeloValoril im ate industriale şi urbane care sunt evacuate în

receptori nConform Legii Apelor izvoarele cu curgere semipermanentă ale căror lungime de albie sunt mai

mici de 5 km şi cu bazine hidrografice ce nu depăşesc suprafaţa de 10 km2 aparţin deţinătorilor tere

Dezvoltarea infrastructurii comunei prin înfiinţarea unui sistem centralizat de alimentare cu apă şi unei instalaţiii de

ărire durabilă şi echitabilă a apelor inclur de suprafaţă şi a apelor subterane din bazinul hidrografic. e-l ită de încărcare cu poluanţi a apelor uzaturali fac obiectul Anexei 8 ;

nurilor pe care se formează sau curg. Proprietarii acestor albii trebuie să folosească aceste ape în corcondanţă cu condiţiile generale de folosire a apei din bazin.

- zonele de amplasare a lucrărilor hidrotehnice. Legea Apelor instituie ca zonă de protecţie zona adiacentă cursului de apă, inclusiv izvoarelor, lucrărilor de gospodărire a apelor, construcţiilor şi instalaţiilor aferente în care se introduc interdicţii sau restricţii privind regimul construcţiilor sau exploatarea fondului funciar, pentru a asigura stabilitatea malurilor sau a construcţiilor, respectiv pentru prevenirea poluării resurselor de apă.

În cadrul comunei se află cursuri de apă şi lucrări de apărare la inundaţii care au fost descrise la paragraful 2.1. Acestea nu se află în cadrul suprafeţei ce a generat PUG.

Pe suprafata ce constituie obiectul PUG se propune amplasarea: - unui dren de captare izvor de coastă, - conductei de evacuare şi gura de vărsare a efluentului staţiei de epurare. - devierea circulaţiei rutiere existente în intravilan şi supratraversarea în extravilan a râului

Călmăţui de DC 9. În Anexa 8 sunt prezentate dimensiunile zonelor de protecţie a albiilor minore, a acumulărilor

şi a lucrărilor de gospodărire a apelor aşa cum sunt reglementate de Legea Apelor. - zonele de amplasare a lucrărilor de imbunatatiri funciare existente, în funcţiune sau în

conservare. Este cazul sistemului de irigaţii compus din priză de mal, staţie de pompare, conducte de refulare şi canale din lunca râului Călmăţui şi câmpia Boianu de la amenajarea “Viişoara”. Ordinul MAPDR nr. 277/2006 privind amplasarea si dimensiunile zonelor de protectie adiacente infrastructurii de imbunatatiri funciare instituie zone de protectie pentru infrastructura de imbunatatiri funciare care se regasesc in Anexa 11.

- zonele afectate de procese de eroziune, de aluvionare si de colmatare. Apar pe valea râului Călmăţui şi în lunca acestuia şi sunt legate de materialele aluvionare transportate de apele de şiroire de p

UG recomanda: - met e mpăduriri - care vor diminua procesele

de o Viisoara este parte din proiectul CJ ţul Teleorman cod proiect rtului de mediu.

- - alizarea de drenuri entru captarea izvoarelor de coastă.

- zon a iva inundaţiilor, fenomenelor per lTeleormpasune e teren agricol prezentate anterior la „zone umede”) nu sunt parte din PUG, nef

e versantii care nu sunt acoperiţi de vegetaţie. Pentru combaterea eroziunii P

od agrotehnice - însamantari, plantari, inierbari şi îna er ziune şi de transport de material; comu

pă urirea malurilor degradate a cursurilor d„Îm d e apă din judeG4P03P035” prezentat in tabelul 1.7 in cadrul capitolului 1 al Rapomodernizarea drumurilor, re pe fectate de inundatii. Conform Planului de apărare împotricu oase, accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi poluărilor accidentale al judeţului

an, ediţia 2006 – 2009, obiectivele care sunt expuse riscului la inundaţii (cele 20 ha de si 10 ha d

iind amplasate in intravilanul localitatii. - astructura rutieră. Pentru siguranţa circulaţiei generale Ordonanţa zone de protecţie pentru infr


Guvernului României nr. 43/1997 privind regimul drumurilor şi Ordinul MT nr. 49/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor in localitatile urbane prevăd: - echiparea pentru orientarea şi dirijarea circulaţiei după caz prin marcaje, indicatoare şi

semafoare; - întreţinerea operativă a calităţii îmbrăcămintelor rutiere; - asigurarea unei iluminări satisfăcătoare pe arterele de circulaţie.

Zonele de siguranţă şi de protecţie din intravilan se stabilesc pe baza studiilor de circulaţie şi prin documentaţii de urbanism şi amenajare a teritoriului.

Zonele de siguranţă sunt situate pe părţile laterale ale străzii şi au următoarele dimensiuni:

ului, pentru drumurile în debleu cu înălţimea mai mare

de siguranţă şi marginile dru

- 22 m pentru drumurile naţionale,

- 1,5 m de la marginea exterioară a şanţurilor, pentru drumurile situate la nivelul terenului, - 2,0 m de la piciorul taluzului, pentru drumurile în rambleu, - 3,0 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înălţime de până la

5,00 m inclusiv, - 5,0 m de la marginea de sus a taluz

de 5,00 m. Zonele de protecţie sunt cuprinse între marginile exterioare ale zonei mului şi au următoarele dimensiuni:

- 20 m pentru drumurile judeţene, - 18 m pentru drumurile comunale.

- zon tru infrastructura feroviara - nu este cazul. ele de protecţie pen- zone de amplasare a lucrărilor de artă pe arterele rutiere. Memoriul General nu prevede noi

amenajări sau reamenajarea lucrărilor de artă de pe arterele rutiere. Pentru lucrările existente zonele de siguranţă şi de protecţie sunt stabilite de Ordonanţa Guvernului României nr. 43/1997 privind regimul drumurilor şi Ordinul MT nr. 49/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor in localitatile urbane.

Regimul lucrărilor care au legătură cu apele şi lucrările de îmbunătăţiri funciare este reglementat de Legea Apelor (vezi Anexa 10), respectiv Ordinul MAPDR nr. 277/2006 (vezi Anexa 11).

- siturile arheologice si monumentele istorice inscrise in LMI 2004 - prezentate anterior in Tabelul 2.4. pentru care se instituie zonele de protectie în funcţie de gradul de conservare : devierea sau regularizarea traficului, accesul limitat al mijloacelor de transport.

măsurate de la limita exterioară a terenurilor pe

- şi siguranţă 12. PUG nu propune alte instalaţii

-

Zonele de protecţie au următoarele dimensiunicare se află monumente istorice:

- 100 de metri în localităţile urbane, - 200 de metri în localităţile rurale, - 500 de metri în exteriorul localităţilor.

zonele cu lucrări electrice – LEA. Ordinul 49/2007 instituie zonele de protectie pentru instalatiile electrice care sunt prezentate în Anexa electrice sau posturi de transformare. PUG propune extinderea instalaţiilor electrice pentru alimentarea noilor obiective: staţii de pompare apă potabilă, staţie de epurare zonele infrastructura gaze naturale - pentru care se instituie zonele de protectie prezentate in Anexa 13 la Raportul de mediu.

Teritoriul administrativ nu este strabătut de retele de gaze naturale.


29,8 km, şi înfiinţarea unei reţele de distribuţie gaze naturale în comuna Viişoara.

- zonele cu infrastructura transport produse petroliere – nu este cazul comunei.

upra zonelor vulnerabile din vec t .

tificate in cadrul sedintelor grupului de lucru a l de mediu, in c

In urm implementarea PUG se poate concluz n

Comun zona cu risc de poluare atmosferica, neînregistrându-se ca zona critică sau zona fierbincali dizate, producându-se deteriorări grave ale stării mediului cu o nilor).

Un tem afirma ca este produs de depozitele de deseuri de tip menaje e sconfortul creat prin mirosurile dezagreabile rezultate ca urmare fe unt depozitate necontrolat.

Daprdeg- or fitosanitare-prin utilizarea excesiva a

îngr

muna se afla printre localitatile din judetul Teleorman mentionate in Ordinului

- exis

- inex te ace posibila infiltrarea apelor uzate in sol, fenomen ce con c

- fenome a comunei, care conduc la existenta unor zone cu

a particulelor de praf şi nisip, -

PUG propune staţie de medie şi mică presiune cu alimentare din magistrala de gaze naturale Corbu - Turnu Magurele, prin tronson III Dn 400 care va alimenta orasul Zimnicea, in lungime de

Efectele implementarii PUG asupra zonei de studiu, inclusiv asina ate vor fi prezentate ulterior, la capitolul 6 al Raportului de mediu

Problemele de mediu pentru zona ce a generat PUG, idenu fost cele retinute in Procesul Verbal intocmit (vezi Anexa 1), au fost retinute in Raportu

apitolul 4.

a analizei situatiei create de problemele evidentiate de io a:

Factorul de mediu AER: a nu este o

te (definita ca zona pe teritoriul căreia se înregistrează depăşiri sistematice ale indicatorilor de tate a mediului, faţă de normele standar se drie e consecinţe asupra sănătăţii oame

impact negativ asupra atmosferei pur n conforme existente şi consta in di a rmentarii acestora, in mod special a acelora care s

Factorul de mediu Sol / Subsol esi terenul ce face e obiectul PUG nu a fost monitorizat de APM Teleorman, neregasindu-se

ecieri in documentatiile studiate care au stat la baza elaborării prezentei lucrări, putem presupune ca radarea solului in comună este produsă de: folosirea iraţională a fertilizatorilor şi a substanţel

ăşămintelor chimice prin care se produce, din cauza fenomenului de spălare a componentelor nutritive din şi de pe sol de către apele de irigaţie sau ploi, infiltrarea acestora în sol si in apele freatice; Co1552/2008 pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole pentru care se stabilesc programe de actiune care contin masuri obligatorii privind controlul aplicarii ingrasamintelor pe terenurile agricole.

tenta unor depozite neconforme si depozitarea necontrolată a deşeurilor, inclusiv celor zootehnice; spatiile (platformele) neconforme trebuia sa fie inchise pana la 16.07.2009;

is nta unor retele de canalizare care fdu e la degradarea solului/subsolului;

nele naturale datorate asezarii geograficeural: risc nat

- seceta - excesul de umiditate; - tasarea terenului favorizata de prezenta depozitelor loessoide, - curentii eolieni care produc eroziunea de suprafata a terenurilor nude, lipsite de vegetaţie şi

favorizeaza depunerea eolianăinundaţiile, in cadrul unei zone dinafara intravilanului ;


-

Zone critice sub aspectul degradării solurilor: -

există surse de nitraţi din

unzător legislaţiei în vigoare. Conform HG nr. 349/2005 spaţiile de depozitare

nor zone cu risc la inundatii, terenuri cu risc la inundaţii produse de revărsarea râului Călmăţui:

Sur rcarea apelor de suprafaţă cu diferiţi poluanţi pot fi: -

nistrării de fertilizatori, depunerile solide şi/sau lichide

polpes

con

p substanţe

ctivelor din zonele functionale prin înfiinţarea sistemului

al Pa tip menajer se va realiza intr-un sistem de retele de canalizare urmata de

epu e epurare si/sau in bazine betonate etanse, vidanjabile pentru obiectivele care nu se vor racorda la sistemul de canalizare. Aceasta solutie exclude ca sursele punctiforme apa nsemnifi

variaţia nivelului freatic de mică adâncime care determină degradarea terenului prin baltiri ceea ce produce modificări în calitatea solului in anumite zone;

- procese aluvionare, innisipari colmatari.

depozitele neconforme de reziduuri zootehnice. Comuna se afla printre localitatile mentionate in Ordinului nr. 1552/2008 pentru aprobarea listei localităţilor unde activităţi agricole pentru care se stabilesc programe de actiune care contin masuri obligatorii privind controlul aplicarii ingrasamintelor pe terenurile agricole.

- depozitele neconforme de deşeuri menajere. Depozitarea deşeurilor s-a realizat pe platforme neamenajate corespdin zona rurală se închid şi se reabilitează, până la data de 16 iulie 2009.

- existenţa u


- terenuri mocirloasede la baza terasei care mărgineşte luncile râului Călmăţui şi pârâului Găuriciu, din imediata vecinătate a bălţii Suhaia, fiind alimentate de izvoarele de coastă, parte din acestea fiind nepermanente, se alimentează din precipitatii şi din freaticul de mică adâncime,

- existenta unor zone supuse riscului la erodare: malurile râului Calmatui, terasele.

Factorul de mediu APA: sele potenţiale care conduc la încă

surse punctiforme - cota cea mai mare din potenţialul de poluare în cazul acestora aparţinand unităţilor din domeniile gospodăriei comunale şi zootehniei, urmata apoi de agenţii economici;

- surse difuze - din agricultură, datorită admidin atmosferă; Agricultura, una din activităţile economice importante ale comunei, reprezintă o sursă potanţială de uare a apelor de suprafaţă şi subterane în situaţia utilizării excesive de îngrăşăminte chimice şi ticide pe terenurile agricole.

Deversările de ape uzate, neepurate reprezintă o sursă potenţială de poluare a apelor de suprafaţă tribuind la perturbarea echilibrului biologic al ecosistemelor acvatice.

Platformele de deşeuri menajere din comuna (neconforme), precum şi activitatile zootehnice re rezintă importante surse potenţiale de poluare a apelor subterane şi de suprafaţă cuorganice, compuşi ai azotului, precum şi încărcare biologică.

Planul prevede racordarea locuintelor/obiede alimentare cu apa a comunei inclusiv in zonele functionale noi introduse in intravilanul comunei. Forajele, drenurile si gospodaria comunala se vor afla chiar pe terenul ce constituie obiectul de analiza

UG. Ev cuarea apelor uzate derar a acestora in statie de

rti and locuintelor si unitatilor de gospodarie comunala sa reprezinte un potential de poluare cativ al raului Calmatui sau a apelor freatice.


Rea rea deseurilor menajere in sistem ind d arcelei, in saci din polietilena, fiind ridicati ritmic de catre serviciul de salubritate si gestionarea ulterioara a deseurilor conform „Sistem integrat de manage ct la care comuna este parte va conduce la

gen

min unt reglementate de Legea Apelor.

penpro tecţie hidrogeologică - se

instalaţiilor . În cazu o atează acvifere de adâncime sub presiune şi care sunt executate astfel

încât să re z lare a stratului captat faţă de suprafaţa ternului şi faţă de stratele

expţii de

b uţie se va face cu respect HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi m al Rap


subL

ere, precum şi fermele zootehnice din amonte reprezintă importante surs

e protectie a obiectivelor noi economice sau

- nu s-au realizat anticipat lucrări necesare şi măsuri pentru evitarea pericolului de inundare şi asigurarea curgerii apelor, în zona de luncă fiind mai multe izvoare. Pentru comuna nu au fost identificate probleme de mediu de catre APM Teleorman in Raportul

privind starea factorilor de mediu în anul 2008. Se poate concluziona insa ca deversarea de ape uzate neepurate sau slab epurate în apele de

suprafaţă are consecinte grave asupra fenomenului natural de autoepurare.

lizarea de locuinte pe amplasamentul PUG cu colecta

ivi ual, pentru fiecare locuinta in interiorul p

ment al deşeurilor în judeţul Teleorman” - proieeliminarea surselor difuze de poluare a apelor de suprafata si subterane identificate in memoriul

eral al PUG ( prezenta depozitelor neconforme de deseuri pe terenul PUG); În Anexa 10 la raportul de mediu sunt prezentate dimensiunile zonelor de protecţie a albiilor ore, a acumulărilor şi a lucrărilor de gospodărire a apelor aşa cum sNormele speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică tru eliminarea factorilor de risc la poluare a apei sunt precizate in HG 930/2005. Zonele de tecţie sanitară – cu regim sever, cu regim de restricţie şi perimetrul de pro

instituie şi se marchează în teren cel mai târziu cu punerea în funcţiune a captărilor, construcţiilor şi respectivel f rajelor care exploali eze condiţiile de izo

acvifere superioare vulnerabile la poluare, se instituie numai zona de protecţie sanitară cu regim sever care va fi circulară, cu centrul pe poziţia forajului şi raza de 10 m. Pentru mai multe foraje care

loatează într-o zonă acelaşi acvifer se instituie simultan perimetrul de protecţie hidrogeologică. Dimensionarea zonei de protecţie sanitară cu regim sever pentru staţii de pompare, instala

îm unătăţire a calităţii apei, rezervoare subterane de înmagazinare şi reţele de distribarea limitelelor stabilite de mea zonelor de protecţie ări sanitară şi hidrogeologică au fost prezentate în Tabelul 3.5.

ortului de mediu.

Comuna nu este inregistrata ca Zona critica sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor terane. unca Calmatuilui constituie o zonă expusă poluării cu nitraţi, din categoria slab vulnerabilă prin

percolare pentru acvifere libere. Platformele de deşeuri menaj

e potenţiale de poluare a apelor subterane şi de suprafaţă cu substanţe organice, compuşi ai azotului, precum şi încărcare biologică.

Se poate preciza ca zonele care prezinta riscuri la inundaţii, aşa cum au fost prezentate in capitolul 2 al Raportului de mediu, precum si zonele protejate, si zonele de protecţie care au fost enumerate mai anterior, constitue zone interzise construirii de locuinte sau alte obiective. Legea Apelor interzice amplasarea in zona inundabila a albiei majore si in zonele d

sociale, inclusiv noi locuinte sau anexe ale acestora dacă: - nu s-a obţinut acordul AN „Apele Române”, - nu s-a obţinut acordul riveranilor,


Biodiversitate Presiunile antropice ce se exercita asupra biodiversitatii, pe langa fenomenele naturale (tornade,

inundatii, seceta, trăsnete, cutremure, e.t.c.), se datoreaza : - activitatilor umane ce duc la distrugerea habitatelor populatiilor de flora si fauna salbatica, - administrarea de ierbicide in vederea distrugerii vegetatiei, eliminand in felul acesta multe din

speciile de flora salbatica (sunatoarea, musetelul, etc), -

-

Poluarea atmosferei produce în primul rand afectiuni la nivelul aparatului respirator. Nu au fost înregistrate cazuri de mortalitate prin boli respiratorii, morbiditate specifica prin boli ale aparatului respirator în anul 2007 datorate poluarii aerului.

Efectelele slabei gestionări a deşeurilor asupra stării de sănătate este indirect prin cei trei factori de mediu apa, aer si sol asupra carora impactul depozitarii neconforme cu legislatia in vigoare este sem

local. Zon Balta Suhaia

(vezi

naturală protejată de interes naţional « Balta Suhaia », poziţia 25 di

evante pentru PUG, derivate din obiectivele strategice sunt:

s

arderea stufului din locurile cu exces de umiditate, duce la distrugerea habitatului la numeroase specii de animale, braconajul – se vaneaza noaptea, se aplica diverse metode interzise (capcane cu insecticide, electrice, explozibil, etc.);. Depozitarea necontrolata a deşeurilor industriale şi menajere în interiorul sau la periferia

localităţilor constituie zone insalubre, afectând estetica urbană şi sănătatea, fiind adevărate focare generatoare de boli.

nificativ. Impactul activitatilor antropice asupra biodiversitatii este determinat de depozitarea necontrolata a

deşeurilor în interiorul sau la periferia localităţilor, perimetre care constituie zone insalubre şi adevărate focare generatoare de boli, dar afectând şi estetica rurală/urbană cu implicaţii asupra dezvoltării turismului

a PUG se invecineaza cu ariile de protecţie specială avifaunistică ROSPA0102igura 2.5.1.). F

La momentul actual, cand nu exista implementate obiectivele PUG apele uzate deversate direct pe sol, neepurate, precum si apele meteorice care spala depozitele neconforme de deşeuri menajere ajung in apele freatice prin infiltrare si/sau in raul Calmatui, care deverseaza in lacul Suhaia declarat arie de protectie avifaunistica dar si arie

n Anexa 3 a HG nr. 1 284/2007.

Zgomotul Nu au fost înregistrate reclamaţii pentru depăşirea nivelului de zgomot. Ponderea cea mai mare în

zgomot o deţine transportul rutier. Actiunea de monitorizare a poluării sonore, desfăşurata de către Agenţia de Protecţie a Mediului in principalele puncte de trafic din zonele similare zonei de amplasament a comunei a evidenţiat incadrari ale nivelului de zgomot in limitele prevazute de STAS 10009-1981.

Obiectivele specifice de mediu, relA. Imbunatatirea calitatii factorului de mediu sol: Obiectivele prevazute de PUG au in vedere ge tionarea deseurilor (colectare, transport) in conformitate cu reglementarile in vigoare prin:

- includerea într-o reţea de colectare şi depozitare a deşeurilor prin preluarea deseurilor de catre Serviciul de salubritate ce se va infiinta; gospodariile vor fi dotate cu pubele PVC sau saci menajeri ;

- realizarea a 6 platforme de colectare deseuri menajere, fiecare in suprafata de 20 mp dotată cu platformă betonată unde se vor depozita temporar si deşeurile reciclabile in containere cu


ate;

uzate)

Derulare de proiecte de reconstructie ecologica si minimizare a efectelor de degradare a solului: - repunerea in functiune, intretinerea si extinderea sistemului de irigatii; - recuperarea terenurilor degradate, consolidari de maluri si taluzuri, plantatii de zone verzi si

lui prin metode agrotehnice, insamantari, plantari,

stalaţii de colectare şi tratare a apelor uzate;

ri structurale ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor şi excavatiilor prevăzute a

e, - ăţii apei potabile din surse subterane – prin realizarea de lucrări de forare;

ea calităţii şi cantităţii apei potabile prin realizarea de alimentari cu apa, instituirea

ătăţirea calităţii şi a cantităţii apelor uzate menajere prin colectarea apelor uzate prin a la

- urare va fi realizata conform proiectului de executie. Conform PUG aceasta se va

capac, incription- creşterea nivelului de recuperare şi valorificare a deşeurilor menajere refolosibile, prin

asigurarea colectarii selective; - creşterea gradului de colectare selectivă a deşeurilor recuperabile (PET, anvelope, uleiuri

mai puţin solicitate, - deseurile menajere vor fi transferate si depozitate la depozitul ecologic de la Mavrodin; - pentru cadavrele de animale, în incinta statiei de epurare propunem realizarea un centru pentru

colectare si depozitare temporara care va fi dotat cu camere frigorifice ; - gestionarea corespunzatoare a namolul deshidratat rezultat de la statia de epurare se va folosi ca

ingrasamant natural pe baza unui studiu pedologic, cu avizul APM ;

impadurirea zonelor de coasta supuse eroziunii; - lucrari de stabilizare a terenurilor prin terasari, consolidarea pantelor si impaduriri ; - masuri de combaterea eroziunii solu

înierbari; - amenajări silvice noi; - amenajarea de zone de agrement pe terenuri neproductive; - închiderea platformelor de deşeuri menajere existente şi ecologizarea zonelor; - educatia ecologica a populatiei in spiritul protectiei mediului inconjurator; - infiinţarea unei inPe perioada efectuării lucrărilor de investiţie pentru realizarea obiectivelor PUG se vor

produce modificase executa, dar proiectele ulterioare care vor fi supuse obtinerii acordurilor de mediu, vor avea prevazute o serie de masuri compensatorii pentru protecţia solului şi subsolului.

B. Imbunatatirea calitatii factorului de mediu apa subterana: - Îmbunătăţirea calităţii apei prin realizarea unor retele de canalizare care vor prelua apele uzate

in vederea epurarii ulterioarÎmbunătăţirea calitimbunătăţirzonelor de protectie si eliminarea surselor de poluare,

- Reducerea poluării cu nutrienţi proveniţi din activităţile agricole - dezvoltarea activitatilor agricole cu asociatii si societati agricole care realizeaza fertilizarea controlat,

C. Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata: - Îmbun

sistemul de canalizare şi tratarea in statia de epurare ce se vor realiza in comună; panrealizarea acestuia si ulterior, acolo unde nu se se pot extinde retelele de canalizare se vor capta apele uzate in bazine betonate, etanse si vidanjabile. Distanta maxima intre fosele septice si zona construita trebuie sa fie in concordanta cu HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică (50 m fata de foraje si 20 m fata de zidurile cladirilor). Statia de epamplasa la o distanta de cca 150 m de ultima locuinta, pe teren neinundabil, insa sub 300 m cat prevede leislatia in vigoare, lucru ce se poate realize in conditiile in care , prin proiectul de


in vedere o statie de epurare de tipul celei specificate in adresa

a post trafo propriu. Pentru functionare in caz de avarie se va monta o sursa alternativa de alimentare grup electrogen.

executie se va avea1824/23.03.2009 – Anexa 5.1 la Raportul de mediu. Statia se va alimenta cu energie electrica din reteaua existenta si va ave

- Pentru apele meteorice se propune realizarea de santuri si rigole pe toata trama stradala astfel ca aceste ape vor fi deversate direct in emisar.

- Închiderea platformelor de deşeuri existente şi ecologizarea zonelor; D. Imbunatatirea calitatii factorului de mediu aer:

- Reducerea emisiilor de pulberi datorate traficului rutier prin lucrari la infrastructura rutiera - pietruirea drumurilor comunale (cca 30 km),

- - fixa solul eliminand

- s

uare a

- Extinderea suprafeţelor ocupate de spaţiile verzi- inclusiv a terenului ocupat de de platformele

E. Biod e- Imbunatatirea calitatii apei potabile prin realizarea de surse de apa de adancime si sistem de

alimentare cu apa, ceea ce va asigura o apa ce se va incadra in indicatorii de potabilitate, - i la infrastructura rutiera, -

ate; transfer, statia de epurare, zona de

Locstab tural sau uman, prin emisii atmosferice,

inprin producerea de zgomot sensibile - cum ar fi lângă lângă captările de apă subterană – trebuie asigurată respectarea condiţiilor de protecţie a acestora. De asemenea, se recomandă ca ele să ocupe suprafeţe cât mai reduse, pentru a nu scoate din circuitul actual suprafeţe prea mari de teren.

Platformele organizărilor de şantier trebuie proiectate astfel încât apa meteorică să fie şi ea colectată printr-un sistem de şanţuri sau rigole pereate, unde să se poată produce o sedimentare înainte de descărcare.

Zona PUG se afla in vecinatatea imediata cu situl Natura 2000 - ROSPA0102 Balta Suhaia.

sauune

Închiderea platformelor de deşeuri existente şi ecologizarea zonelor, Plantări, înierbări şi împăduriri ale suprafeţelor nude de teren care vor erodarea si antrenarea pulberilor in aer. Perdele de protectie cu rol de retinere a poluantilor in zonele de gospodarie comunala, ocupate

tatia de epurare, de platformele de transfer pentrde u retinerea poluantilor ajunsi prin dispersia in atmosfera si a mirosurilor dezagrabile. Aceastea au si rol de ecranare si diminzgomotului.

neconforme inchise. iv rsitate:

Reducerea emisiilor de pulberi datorate traficului rutier prin lucrarÎmpadurirea terenurilor din lunca râului Calmatui;

- Amenajarea versanţilor şi plantări pentru stabilizarea terenurilor afectate de eroziunea de suprafata;

- Plantatii de aliniament in lungul drumurilor pentru retinerea pulberilor dispers- Plantarea perdelelor de protectie pentru platformele de

captare si inmagazinare a apei potabile si pentru toate terenurile erodate si foarte slab productive. Amplasamentul PUG se afla si în imediata apropiere a apei de suprafaţă –raul Calmatui. urile unde vor fi construite organizarile de santier pentru obiectivele PUG trebuie să fie astfel ilite încât să nu aducă prejudicii asupra mediului na

prin producerea unor accidente cauzate de traficul rutier din şantier, de manevrarea materialelor, pr descărcarea accidentală a maşinilor care transportă materiale în cursurile de apă de suprafaţă,

şi vibraţii. Trebuie evitată amplasarea lor în apropierea unor zone

Efecte potenţiale asupra biodiverstatii pe perioada de construcţie a obiectivelor din vecinatate suprapuse peste situri ar putea fi reprezentate de fragmentarea habitatelor naturale prin apariţia i bariere fizice constituite din lucrările proiectate (drumuri, realizarea traseelor de cabluri). Nu


este

connum şi populaţiilor de păsări, mamifere, ş

cap e populaţii nesemnificative de indivizi din biotopul ce alterarea speciilor. Se

ili către zonele învecinate, situate în imediata

e a agregatelor constituie un avertisment sonor m faună sălbatică (inclusiv

n

imp- în afara perioadei de cuibărit,

gementului defectuos al resurselor şi deşeurilor , - nu se vor incendia vegetaţiile palustre (stufăriş, păpuriş) şi uscate,

G. o si la si servicii ce se vor edifica pe terenul

tr

rdele de

G. Fau prafata ce face obiectul PUG nu este o zona protejata sub aspect al faunei si florei. Fau

H.

avemas r elibera n ultimulpol

cazul pUG Viisoara, amplasamentele obiectivelor nefiind pe terenul ce apartine sit-ului Fauna, în special avifauna din perimetru în perioada de execuţie, datorită activităţii utilajelor de strucţii şi a zgomotului, se va îndepărta la câteva sute de metri fără a se produce pierderi în ărul de indivizi. PUG nu conduce la alterarea speciilor

pe ti, amfibii, reptile, nevertebrate daca se vor lua masurile compensatorii ce se vor regasi in itolul 8 al raportului de mediu. Vor fi afectat

local în suprafeţele reduse în care se efectuează lucrările, fără a produproduce o redistribuire locală a indivizilor sensibapropiere, fara a se produce o fragmentare.

Zgomotul produs în perioada de funcţionarse nificativ care va avea ca efect retragerea speciilor sensibile de avifauna) în zone la care poluarea sonoră nu are efect.

Pentru arealul situului ROSPA0102 Balta Suhaia singurul aspect de luat in considerare este că a PUG este pe ruta de migrare a păsărilozo r sau acestea au tendinta de a se deplasa inafara sit-ului. Chiar si in cazul in care pasajul pasarilor migratoare trece peste zona studiata lucrarile pentru lementarea PUG nu vor constitui un important factor perturbator dacă: se vor realiza

- se vor respecta reglementările de mediu în ceea ce priveşte impurificarea apei, solului si pânzei freatice datorită mena

- nu se vor executa defrişările necontrolate sau tăieri ilegale de arbori, inclusiv de trunchiuri uscate din cadrul ariilor de protecţie avifaunistică.

Zg mot. Principala sursa de zgomot este traficul si activitatea ulterioara a locuintelorinstalatiilor apartinand zonei de gospodarie comunain avilan, in zonele functionale ale PUG.

Prin obiectivele PUG de modernizare a drumurilor se va realiza diminuarea zgomotului produs de mijloacele de transport iar amplasarea obiectivelor de investitii si realizarea unei peprotectie cu rol de ecranare vor asigura incadrarea in valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor functionale ale PUG.

na, flora. Suna existenta in zona se va retrage din zona ce se va construi spre zonele invecinate, prin urmare

efectul nu va fi semnificativ. Populatie; sanatate umana. Realizarea de locuinte noi pentru populatie, regenerarea urbana a locuintelor individuale si colective existente si asigurarea unor servicii de furnizare a apei de calitate, din punct de vedere al potabilitatii, de preluare a apelor uzate menajere si epurare a lor, de colectare si depozitare deseurilor si recuperarea celor selectate prin sistemul de management al deseurilor si de asigurare a calitatii aerului prin masuri de diminuare a efectelor potentialelor surse de poluare reprezinta efecte pozitive asupra sanatatii umane ale implementarii PUG.

Potentialele efecte semnificative asupra mediului Promovarea PUG presupune zonificarea pe functiuni in care se vor dezvolta activitati care nu vor a un impact semnificativ asupra mediului avand in vedere masurile compensatorii, restrictiile si urile ce se vor impune ulterior prin certificatele de urbanism, prin acordurile de mediu care se vo

de catre autoritatile abilitate pentru implementarea obiectivelor cuprinse in PUG, si nu i rand avand in vedere dotarile utilitare ce au un rol de protectie si diminuare a emisiilor de

uanti in mediu.


ferinta „alterna3.1.

in vse pdinavizfaza a doua, avizarea sau aprobarea scoaterii definitive ori temporare a terenurilor din producţia agricol

unePen

impNiv

Imp ucrarilor de construcţie pen a de exploatare efectele reduse şi pozitive ale pro tproteja

, reduce şi compensa orice efect asupra mediului al

obiexe estitorului/constructorului întocmirea unui plan de minimizare

mediului si pentru care se propun măsuri de atenuare in perioada de execuţiei a lucrărilor pentru

medreal

conIn al mediului pentru faza de exploatare a

obi

entarea PUG, inclusiv a aspectelor pozitive.

Pentru a estima efectele semnificative ale PUG asupra mediului consideram ca retiva zero” reprezinta starea actuala a mediului, prezentata la capitolul 2 si sintetic in Tabelul

din Raportul de mediu.

La faza de PUG nu sunt identificate cu precizie terenurile destinate amplasarii propunerilor avute edere si de aceea, la fazele de Planuri urbanistice zonale sau Planuri urbanistice de detaliu, pentru a reîntâmpina unele aspecte negative privitoare la amplasarea construcţiilor şi la scoaterea terenurilor

producţia agricolă pentru obiective de investiţii mari se va solicita în prima fază organelor de are, de către titularii de investiţii, obţinerea unui acord de principiu referitor la amplasament, iar în

ă. Scoaterea terenurilor din producţia agricolă se va face la solicitarea titularilor de investiţii, pe baza i documentaţii.

tru evaluarea impactului asupra mediului (potentiale efecte semnificative) ca urmare a lementarii PUG, au fost incluse toate aspectele semnificative mentionate de HG 1 076/2004.

elul de impact asupra mediului este evaluat prin abrevieri in tabelul nr.6. actul asupra mediului se va manifesta “moderat” în faza de execuţie a ltru realizarea propunerilor PUG. Pentru faziec ului sunt predominante, avand in vedere luarea de măsuri compensatorii pentru pentru

rea factorilor de mediu. Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context transfrontalier

Nu este cazul.

Măsurile propuse pentru a preveniimplementării PUG

Pentru reducerea la minim a riscurilor este necesară respectarea perioadei de execuţie a ectivelor care au generat PUG şi respectarea cu acurateţe a proiectelor ulterioare care vor sta la baza cuţiei. Este necesar să se impună inv

a posibilelor riscuri cu care, potenţial, se poate confrunta în perioada de execuţie. In Tabelul 8.1. au fost prezentate problemele de mediu ce pot constitui riscuri pentru calitatea

implementarea propunerilor PUG. In Tabelul 8.2. au fost descrise problemele de mediu ce pot constitui riscuri pentru calitatea iului si pentru care se propun măsuri de atenuare in perioada de exploatare a obiectivelor ce se vor iza pe zonele functionale ale PUG. În Tabelul 8.3. se regăseşte Planul de management al mediului pentru lucrările proiectate, faza de strucţie.

Tabelul 8.4. se recomandă Planul de management ectivelor de investii ce se vor implementa in zonele functionale aprobate prin PUG.

Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese

“Alternativa zero”, care a fost prezentata pe larg in capitolul 2 si sintetizat in capitolul 3 si reprezinta punctul de plecare pentru evaluarea potentialelor efecte semnificative asupra mediului produse prin implem


ui.

nţele în potenţialele impacturi asupra mediului asociate cu diferite opţiuni de proiectare, afe

rărilor. Preferinţa pentru rezistenţe la solicitări, erori sau întreţinere

crărilor ărui tip de lucrare în

parte, - complexitatea lucrărilor.

ăsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării

Coindicat , pe de o parte, monitorizarea măsurilor de prevenire/diminuare a efectelor asu r pe de altă parte, monitorizarea stării, calităţii şi evoluţiei factorilor/aspectelor de me

ProTabelu port de mediu.

enţionaţi pot acţiona sine

mediului pentru obiective poluatoare sau potenţial poluatoare, cum ar fi b

ările şi completările ulterioare, care introduce următoarelor prin

l integrării politicii de mediu în celelalte politici sectoriale; b)

d) principiul reţinerii poluanţilor la sursă; e) prinf)

um şi accesul la justiţie în probleme

In ceea ce priveste locatiile alese pentru obiectivele ce se vor realiza in zonele functionale din propunerile PUG, la aceasta faza a planului, nu se poate spune decât ca ele vor fi situate pe suprafete de teren aferente intravilanul

In fazele ulterioare de planuri - PUZ si PUD - se vor stabili cu exactitate suprafetele de teren alocate amplasamentelor in urma unor analize a tuturor variantelor de realizare, concluzia finala fiind luata avand la baza criteriile economice, sociale si in special cele de mediu.

In cazul PUG s-au avut in vedere criterii economice, sociale si de mediu. Alternativele de proiectare care pot fi evaluate sunt limitate de normativele tehnice care

reglementează activitatea de proiectare în domeniul. Difere

rente propunerilor PUG ar putea fi legate de: - fiabilitatea luc

necorespunzătoare, - calitatea lucrărilor. Capacitatea de a realiza o calitate stabilă pe termen lung a tuturor lu

care să respecte cerinţele impuse prin normativele de calitate specifice fiec

MPUG

mplexitatea activităţilor din cadrul propunerilor PUG analizat a condus la stabilirea unor ori care să permită

pra mediului, iadiu.

punerea de Program de monitorizare a efectelor asupra mediului relevant a fost prezentat in l 10.1. la prezentul Ra

Influenţele negative ale propunerilor cuprinse in PUG se vor manifesta cu precadere asupra solurilor si se reflectă în deteriorarea caracteristicilor şi funcţiilor acestora prin ocuparea cu constructii. Aceasta influenta actioneaza sinergic cu factorii naturali (climă, forme de relief, caracteristici edafice, etc) si cu alte actiuni antropice agricole şi industriale. În multe cazuri factorii m

rgic în sens negativ, având ca efect scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora. Pentru perioada de execuţie a propunerilor PUG constructorul are obligaţia să prevadă fonduri ca să

realizeze toate măsurile de protecţie aaza de producţie, depozitele de materiale, organizările de şantier. Constructorul are obligaţia

reconstrucţiei ecologice a terenurilor ocupate sau afectate ca urmare a respectării Legii Protecţiei Mediului reglementată de OUG 195/2005, cu modific

cipii şi elementele strategice:a) principiu

principiul precauţiei în luarea deciziei; c) principiul acţiunii preventive;

cipiul "poluatorul plăteşte"; principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural;

g) utilizarea durabilă a resurselor naturale; h) informarea şi participarea publicului la luarea deciziilor, prec


execuţie va asigura adoptarea măsurilor necesare de protecţie a med

- ediului;

- ţei combustibililor în transportul public şi privat;

şanorg de şantier să nu se afle în apropierea cursurilui de apă şi să fie în afara localităţii.

amenajarile PUG ce se propun au ca destinatie obiective care au ca scop protectia factorilor de mediu (extinderea reţelelor de apa, infiintarea de retele de gaze, canalizare, extindetransfernegativ solului prin ocuparea cu constructii.

BIBLIOGRAFIE

de mediu; i) dezvoltarea colaborării internaţionale pentru protecţia mediului.

Monitorizarea lucrărilor de iului. Unele influente negative ale activităţilor care se vor desfăşura sunt compensate de efectele

propunerilor PUG care constau in: Reducerea deşeurilor, poluării şi a impactului negativ al acestora asupra m

- Protejarea şi îmbunătăţirea mediului natural şi a moştenirii culturale; - Limitarea consumului de energie şi utilizarea surselor noi de energie; - Promovarea investiţiilor, inovării, cercetării şi dezvoltării în tehnologii noi şi curate; - Promovarea de noi afaceri care urmaresc dezvoltarea de servicii şi tehnologii de mediu durabile;

Îmbunătăţirea eficienLa această fază a proiectului nu se poate spune cu exactitate unde vor fi amplasata organizarea de tier urmând a fi stabilit acest lucru ulterior, de catre constructor. Se recomandă ca amplasamentul anizăriiAvand in vedere faptul ca

rea spaţiilor verzi, epurarea apelor uzate, realizarea platformelor de colectare, selectare şi de deşeuri, reabilitare drumuri,) eficienta implementarii acestora este superioara efectului asupra

Dupa implementarea PUG va exista o presiune antropică redusă asupra factorilor de mediu aer, apă şi sol/subsol care se va datora obiectivelor prevazute ca propuneri de dezvoltare urbanistica, in general obiective cu menirea pentru protectia mediului (alimentari cu apa, retele de canalizare si statie de epurare, perdele de protectie, spatii verzi). Impactul se va datora traficului rutier, sistemelor de încălzire adoptate, a evacuărilor de ape menajere/de tip menajer şi platformelor de deşeuri care se vor amenaja.

1 Memoriu General PUG 2009 Birou individual de arhitectură “Daniel Constantin Foarţă”

2 Enciclopedia geografică a României ESE, 1982 Grigore Posea 3 Raportul despre starea mediului din anul 2008 TR www.apmtr.ro 4 Plan Local de Acţiune pentru Mediu judeţul Teleorman www.apmtr.ro 5 Plan de Management Bazinal Direcţia Apelor Argeş - Vedea 2007 www.rowater.ro.ro 6 Studiul hidrologic preliminar penru alimentarea cu apă

potabilă a comunei Viişoara, judeţul Teleorman SC HIDROMAR SRL

7 Limitele admisibile ale nivelului de zgomot STAS 10009-1988 *** 8 Aer din zonele protejate – condiţii de calitate STAS 12574-1987 ***

cuprins - anpmarpmag.anpm.ro/upload/50601_raport de mediu viisoara.pdf · anexa 3 copie după...

Documents