cuprins 1 .informatii generale privind proiectul supus ... 05 15_studiu ea(1).pdf · studiu de...

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente

1

Cuprins

1 .Informatii generale privind proiectul supus aprobarii ............................................................... 7

1.1 Informatii privind proiectul ................................................................................ 7

1.1.1. Denumire proiect ..................................................................................... 7

1.1.2. Descrierea planului................................................................................... 7

1.1.2.1. Obiectivul PUZ ...................................................................................... 7

1.1.2.2. Surse documentare ................................................................................. 7

1.1.2.3. Studiul actual al dezvolarii ........................................................................ 8

1.1.3. Informatii privind productia care se va realiza .................................................. 9

1.1.4. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice utilizate ....... 12

1.2 Localizarea geografica şi administrativa, cu precizarea coordonatelor STEREO 70 ........... 12

1.2.1. Zona şi amplasamentul ............................................................................ 12

1.2.2. Coordonate Stereo 70 .............................................................................. 14

1.3 Modificarile fizice ce decurg din proiect şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a proiectului ....................................................................................... 14

1.4 Resursele naturale necesare implementarii planului: .............................................. 15

1.5 Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului: ................................................ 16

1.6 Emisii şi deşeuri generate de proiect si modalitatea de eliminare a acestora .................. 16

1.7 Cerinte legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia proiectului ................. 24

1.8 Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului respectiv modalitatea in care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar ............................................................................................................ 24

1.9 Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si eşalonarea perioadei de implementare a proiectului ....................................................................................... 25

1.10 Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii proiectului ......................... 25

1.11 Descrierea proceselor tehnologice ale planului ...................................................... 25

1.12 Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP care este in procedura de evaluare şi care pot afecta aria naturala protejata de interes comunitar 25

1.13 Alte informatii solicitate de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului ...... 25

2. Informatii privind aria naturala protejata de interes comunitar afectata de implementarea proiectului ......................................................................................................................... 26

2.1. Date privind aria naturala protejata la nivel comunitar ............................................ 26

2.2. Date despre prezenta, localizarea, populatia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata sau in imediata vecinatate a PP, din formularul standard al Sitului ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe – .......... 75

2.2.1. Habitate de interes comunitar ................................................................... 75

2.2.2 Specii de fauna intalnite in cadrul amplasamentului ................................................. 80

2.2.3 Date privind avifauna ..................................................................................... 90

2.2.4. Concluzii privind speciile şi/sau habitatele din zona de amplasament a proiectului „Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente” .......... 108


2

2.3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate (suprafata, locatia, speciile caracteristice) şi a relatiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate şi distributia acestora ....................................................... 109

2.4. Statutul de conservare al speciilor şi habitatelor de interes comunitar ......................... 112

2.5. Date privind structura şi dinamica populatiilor de specii afectate (evolutia numerică a populatiei in cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populatiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafata habitatului este suficient de mare pentru a asigura mentinerea speciei pe termen lung) ................................................................ 117

2.6. Relatiile structurale şi functionale care creează şi mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar ............................................................................................. 118

2.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management ........................................................................ 120

2.8. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evolutii/schimbări care se pot produce in viitor ................................................ 121

2.9.Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbări in evolutia naturală a ariei naturale protejate de interes comunitar; 123

2.10. Alte aspecte relevante pentru aria naturală protejată de interes comunitar ................. 123

3. Identificarea şi evaluarea impactului ............................................................................... 124

3.2. Identificarea si evaluarea impactului direct şi indirect ............................................. 127

3.3. Identificarea şi evaluarea impactului pe termen scurt sau lung ................................... 128

3.4. Identificarea si evaluarea impactului din faza de constructie, de operare şi de dezafectare 129

3.4.1. Impactul rezidual ........................................................................................ 130

3.4.2. Impactul cumulativ ...................................................................................... 131

3.4.3. Analiza si evaluarea diverselor tipuri de impact in raport cu integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar pe baza indicatorilor cheie cuantificabili .............................. 132

4. Masurile de reducere a impactului .................................................................................. 134

4.1. Masuri de reducere a impactului in perioada de executie .......................................... 134

4.2. Masuri de prevenire si reducere a impactului in perioada de operare ........................... 136

4.3. Alte aspecte relevante pentru conservarea speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar. 137

5. Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate ............................................................................................................ 142

Concluzii ......................................................................................................................... 145

BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................... 147

Lista tabele şi figuri

Tabel 1 Informatii despre materiile prime şi despre substantele sau preparatele chimice ................... 12

Tabel 2 Resursele naturale necesare realizarii proiectului ........................................................ 15

Tabel 3 Habitate prezente in aria protejata de interes comunitar ............................................... 28

Tabel 4 Mamifere prezente in aria protejata de interes comunitar .............................................. 43

Tabel 5 Amfibieni si reptile prezente in aria protejata de interes comunitar .................................. 43

Tabel 6 Specii de pesti prezente in aria protejata de interes comunitar ........................................ 43

Tabel 7 Specii de nevertebrate prezente in aria protejata de interes comunitar .............................. 44

Tabel 8 Specii de plante prezente in aria protejata de interes comunitar ...................................... 44


3

Tabel 9 Habitate care caracterizează situl ROSCI0065 ............................................................. 45

Tabel 10 Speciile de păsări a enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC .................... 48

Tabel 11 Speciile de păsări cu migratie regulată nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC .............................................................................................................. 54

Tabel 12 Zone strict protejate Rezervatiei Biosferei Delta Dunării ............................................... 69

Tabel 13 Specii de fauna declarate MONUMENTE ALE NATURII existente in RBDD .............................. 74

Tabel 14 Populatii de păsări de importantă internatională pe teritoriul RBDD ................................. 75

Tabel 15 Specii de mamifere identificate pe amplasament si in imediata vecinatate a acestuia: ........... 81

Tabel 16 Specii de amfibieni/reptile identificate pe amplasament si in imediata vecinatate a acestuia: . 83

Tabel 17 Specii de nevertebrate identificate pe amplasament si in imediata vecinatate a acestuia........ 89

Tabel 18 Lista speciilor de pasari observate in zona studiata .................................................... 104

Tabel 19 Starea de conservare pentru speciile de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE................................................................................................................ 113

Tabel 20 Starea de conservare pentru speciile de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE .................................................................................................. 113

Tabel 21 Starea de conservare pentru speciile de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE................................................................................................................ 113

Tabel 22 Starea de conservare pentru Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE................................................................................................................ 114

Tabel 23 Starea de conservare pentru speciile de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE................................................................................................................ 114

Tabel 23 Calendarul implementarii monitorizarii .................................................................. 138

Tabel 24 Plan de monitorizare pentru biodiversitate .............................................................. 140

Figura 1 ROSCI0065 Delta Dunării ...................................................................................... 27

Figura 2 ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim ............................................................. 47

Figura 3 Habitate cu vegetatie halofila: Suaeda maritima, Artemisia santonica, Plantago coronopus, Spegularia sp. ............................................................................................................ 76

Figura 4 Habitate cu Juncus maritimus si J. littoralis in zona propusa pentru implementarea planului ... 76

Figura 5 Specii vegetale halofile: Limonium gmelinii, Artemisia santonica si Plantago coronopus .......... 77

Figura 6 Aspect al habitatului 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie de tip Magnopotamion sau Hydrocharition in zona de studiu ...................................................................................... 77

Figura 7 Ape eutrofice degradate prin poluarea cu deseuri menajere, depozitate necorespunzator ....... 78

Figura 8 Aspect general din amplasament – habitate cu pipirig (Juncus spp.) .................................. 78

Figura 9 Vegetatie mezofila cu Poa pratensis, Agropyron repens, Erodium cicutarium, Veronica sp. ...... 79

Figura 10 Fenologia speciilor de pasari identificate ............................................................... 103

Figura 11 Schema generala a unei piramide trofice................................................................ 111

Figura 12 Depozitare necontrolata a deseurilor si constructii in zona amplasamentului ..................... 115

Figura 13 Urme de păşunat in zona amplasamentului ............................................................. 116

Figura 14 Suprafata cosita in cadrul amplasamentului ............................................................ 116


4

Anexe:

- Certificat de Urbanism nr. 9/8/29.04.2013 si C.U nr. 10/9 /29.04.2013

- Coordonatele Stereo 70 ale proiectului


5

Introducere

Prezentul Studiu de Evaluare adecvata a fost elaborat pentru proiectul:

PUZ - « CONSTRUIRE PENSIUNI TURISTICE P+1+M, IMPREJMUIRI PROPRIETATI, ORGANIZARE DE SANTIER, BRANSAMENTE ”.

Studiul de evaluare adecvata a fost elaborat in conformitate cu urmatoarele prevederi legislative:

� Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 - privind protectia mediului, aprobata cu modificari prin Legea nr. 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare (M.Of. nr. 1196 din 30 decembrie 2005);

� Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 - privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice; (M.Of. nr. 442 din 29 iunie 2007); cu modificarile si completarile ulterioare;

� Ordinul 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private;

� Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 154/2008 - pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si a Legii vanatorii si a protectiei fondului cinegetic nr. 407/2006,

� Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor nr. 19 din 13.01.2010 - pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar (M. Of., Partea I, Nr. 82/8.II.2010);

� Hotararea de Guvern nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania (M. Of. nr. 739 din 31 octombrie 2007);

� Ordinul Ministrului Mediului şi Padurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltarii durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in România

� H.G. nr. 971 din 2011 pentru modificarea şi completarea H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in România

� Directiva Consiliului 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale si a speciilor de fauna si flora salbatica – Directiva Habitate;

� Directiva Consiliului 79/409/EEC privind conservarea pasarilor salbatice – Directiva Pasari;

� Legislatia specifica de instituire a regimului de arie protejata la nivel national;

� HG nr. 1.143/2007 (MO nr. 691/11.10.2007) privind instituirea de noi arii naturale protejate

� HG nr. 1.284/2007 (MO nr. 739/31.10.2007) privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in România


6

Titularul proiectul este:

S.C PARADISE DELTA INVESTMENT S.R.L. reprezentata prin PRECUP PETRE – ROBERT si PRECUP VIRGINIA

Proiectantul lucrarii este:

SC ARTEC SRL – PROIECTARE ARHITECTURA SI URBANISM

Tulcea , str.BABADAG, nr 5,bl.1, sc B , ap 2, TEL/FAX 0240 -519410 0340105728

Prezentul studiu de evaluare adecvata a fost elaborat de persoanele inscrise in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului implementat şi gestionat de Ministerul Mediului si Padurilor:

− Florina Mot, inregistrata la pozitia nr. 335, pentru elaborarea Raportului privind impactul asupra mediului şi Studiului de Evaluare Adecvata;

− Geamana Iuliana, inregistrata la pozitia nr. 259, pentru elaborarea Raportului de Mediu si a Raportului privind impactul asupra mediului;

− Ioana Sarbu - biolog .

Surse de informare:

- Memoriul Tehnic elaborat de proiectantul de specialitate SC ARTEC SRL

- Formularul Standard al Sitului Natura 2000 ROSCI0065 delta Dunării;

- Formularul Standard al Sitului Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe;

- Studii de specialitate furnizate de Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii;

- Site-ul Ministerului Mediului (www.mmediu.ro);

- Informatii de la institutii si organizatii relevante pentru conservarea naturii;

- Rapoarte privind starea mediului;

- Planuri privind utilizarea terenurilor si alte planuri relevante existente;


7

1 .Informatii generale privind proiectul supus aprobarii

1.1 Informatii privind proiectul

1.1.1. Denumire proiect

CONSTRUIRE PENSIUNI TURISTICE P+1+M, IMPREJMUIRI PROPRIETATI, ORGANIZARE DE SANTIER, BRANSAMENTE

1.1.2. Descrierea planului

1.1.2.1. Obiectivul PUZ

Obiectul prezentului PUZ il constituie stabilirea conditiilor de amplasare a doua pensiuni, a organizarii de santier, a bransamentelor si a imprejmuirii parcelelor. Pensiunile sunt alcatuite din spatii de cazare si cazare personal, spatii pentru alimentatie publica de deservire a acestor spatii de cazare, alcatuite din sala de mese si bucatarie. In spatiul ramas liber, se voramenaja: spatii plantate, loc dejoaca pentru copii , piscina, spatiu depozitare barci.

Se mai propun urmatoarele instalatii edilitare necesare functionarii acestei pensiuni : racord la reteaua de apa potabila, racord la statia de epurare, racord electric.

Solicitari ale temei – program

Cei 2 beneficiari doresc sa realizeze cate o pensiune in intravilanul localitatii SF. GHEORGHE. Amplasamentul pentru care se realizeaza acest PUZ este format din 2 parcele situate pe partea estica a localitatii de-a lungul canalului , in T24.nr.cad.(370vechi)30101, T24 nr.cad.(371 vechi)30098.

Imobilele ce se propun sunt compuse fiecare dintr-un corp de cladire, denumite, conform plansei de reglementari urbanistice, astfel:C1 si respectiv C2, cu functiunea de Pensiune, cu regimul de inaltime P+1E+M.

La parter se propune cate un mic restaurant, cu dotarile necesare acestuia, zona de bucatarie, preparari, aprovizionari, receptie. Totodata capacitatatea restaurantului se poate marii cu o terasa exterioara propusa in fata restaurantului spre zona de locuit. La etaj se vor amenaja 2 apartamente. Invelitoarea restaurantului se va realiza din stuf.

Structura de rezisten+a a cladirilor este din lemn, camere de cazare cu bai fiecare si doua apartamente, iar la mansarda se propun 3 camere cu baie fiecare, funda+ii din pilo+i batu+i, purtatori pe perimetru, din lemn. Materialele de constructie propuse sunt :

Pereti /Închideri perimetrale: din lemn, de tip panouri cu schelet de 20cm grosime si OSB, umplute cu vata minerala iar pe exterior se va aplica un termosistem din polistiren de 5cm.

Finisaj/ Exterior: scândura batuta în sistem tradiŃional – caplama, protejata cu substan+e de impregnare, incolore – se va pastra aspectul natural al lemnului.

Tâmplaria exterioara: din lemn cu geam termopan, vopsit în culori tradiŃionale (albastru, verde, gri)

Acoperisul: acoperisul va fi de tip sarpanta cu învelitoare din stuf – pentru a pastra caraterul traditional al zonei. Mentionam ca SC PARADISE DELTA INVESTMENT SRL are concesionat lotul 3 din T24,nr.cad.(371vechi)30098, cu o suprafata de 1000mp, iar d-na PRECUP VIRGINIA are concesionat lotul 2 din T 24,nr.cad.(370 vechi)30101, cu o suprafata de 1000mp.

Ambele parcele vor fi plantate cu gazon, copaci si plante agatatoare.

1.1.2.2. Surse documentare

• Lista studiilor si proiectelor elaborate anterior PUZ

Zona studiata a mai fost analizata si in cadrul Planului Urbanistic General Localitatea SFANTU GHEORGHE.

• Prevederi ale programului de dezvoltare a localitatii pentru zona studiata

Prin PUG, Localitatea Sf.Gheorghe are ca obiectiv economic principal, dezvoltarea turismului prin valorificarea potentialului pe care il ofera Delta Dunarii. In ultimii ani a crescut interesul turistic pentru aceasta zona a Deltei, astfel au fost finalizate si sunt in curs de executie multe unitati turistice.

In programul de dezvoltare a localitatii SF.GHEORGHE mai sunt de realizat dotarile edilitare necesare : alimentare cu apa, reteaua de canalizare, retelele de strazi propuse prin PUG.


8

• Proiecte de investitii elaborate pentru domenii ce privesc dezvoltarea urbanistica a zonei

Dupa elaborarea Planului Urbanistic General, investitiile guvernamentale sau locale vor avea ca baza lista de obiective de utilitate publica si lista obiectivelor propuse pentru inlaturarea disfunctiunilor locale si teritoriale.

Pentru localitatea SF.GHEORGHE, obiectivele care sunt importante si pentru functiunea studiata prin prezentul PUZ, sunt : realizarea retelelor edilitare ecesare, lucrari de desecari ale canalelor, asigurarea impotriva inundatiilor, realizarea retelelor de strazi propuse in planul urbanistic general al localitatii.

1.1.2.3. Studiul actual al dezvolarii

Evolutia zonei

In prezent economia comunei are caracter preponderent piscicol si turistic.In ultimul timp s-au realizat un numar important de cladiri pentru agroturism in comuna SF.GHEORGHE.

Din cele trei brate ale Dunarii - Chilia, Sulina si Sfântul Gheorghe - bratul Sfântul Gheorghe (lungime: 64 km; latime maxima: 550 m; adâncime maxima: 26 m), cel mai meridional brat al

Dunarii si cel mai vechi, orientat spre sud-est, transporta 22% din debitul fluviului; coeficient de

sinuozitate: 1,60. Navigatia pe acest brat al Dunarii este de interes local. De-a lungul sau se insira asezarile: Nufaru, Mahmudia, Uzlina, ultima dintre ele fiind localitatea Sfântu Gheorghe.

Sfântu Gheorghe este singura localitate din Delta Dunarii unde se pot vedea cu ochiul liber atât Dunarea, cât si Marea Neagra laolalta. Varsarea Dunarii în Mare este absolut fascinanta, plaja fiind alcatuita din cel mai fin nisip pe o întindere impresionanta. La varsare formeaza insulele

Sacalin considerate un început de delta secundara. Rezervatia naturala Sacalin - Zatoane se întinde în sudul comunei Sfântu Gheorghe pe circa 21.000 de hectare limitrofe litoralului. Este o succesiune de grinduri cu lacuri izolate, zone mlastinoase, ape fluviale si salmastre, balti nisipoase, traversate de dune paralele, stuf. Lacurile Zatoane, în special, sunt locuri de pasaj, de popas si de clocit pentru lebede, stârcii albi, rosii si galbeni, tiganusi, lopatari.

Numeroase programe turistice, de agrement, piscicole si-au gasit finalizarea in aceasta zona. Din anul 1990 pana in prezent, in localitatea SF.GHEORGHE s-au facut investitii pentru cladiri, servicii publice, echipare edilitara si alte amenajari.

Potentialul de dezvoltare al localitatii este real daca vor fi valorificate valentele naturale: sol, cadrul natural al Deltei. Totodata potentialul de dezvoltare a amplasamentului este strict legat si conditionat de cel al zonei in ansamblu al comunei Sf.Gheorghe si al Deltei Dunarii.

Circulatia

Accesul pe amplasament se poate face pe apa, dinspre bratul SF.Gheorghe. Accesul pe apa se face cu ambarcatiuni de dimensiuni mici , de tipul barcilor cu motor. Accesul pe amplasament in intravilan se poate face pe drumul existent De 540 si continuarea acestuia prin drumul propus in planul de reglementari.

Echiparea edilitara

• Exista alimentarea cu energie electrica a localitatii, iar in vecinatatea amplasamentului exista retea electrica aeriana.

• Exista retea de alimentare cu apa potabila, care in zona studiata ajunge pe De 540.

• Incalzirea pensiunilor se va face cu convectoare electrice de perete montate in fiecare incapere ce necesita incalzire.

Probleme de mediu, zone protejate

Functionarea obiectivului studiat prin prezentul PUZ va fi strict conditionata de : aviz SGA( cota de neinundabilitate de min.+1.00m r MN SULINA)

Relatia cadru natural – cadru construit

Cadrul natural al Deltei Dunarii, recunoscut ca valoare peisagistica si biotop al faunei si florei, este protejat prin cadrul legal, care conditioneaza exploatarea, coexistenta cu aceasta de stricte modalitati de protejare.


9

Autorizarea construirii si functionarii se face numai in conditiile stricte ale protejarii solului, subsolului, aerului, flori si faunei Deltei Dunarii.

Cadrul construit poate fi conditionat de:

• functiuni nepoluante pentru mediu dar si improprii unei zone cu valoare naturala si peisagera , improprii functiunii dominante ale Deltei Dunarii care este agrementul si turismul;

• protejarea solului si subsolului prin evacuarea controlata a apelor uzate menajere si a deseurilor uscate;

• prin existenta si functionarea constructiilor este interzisa exploatarea necontrolata a bogatiilor din apele si padurile Deltei Dunarii;

• construirea se autorizeaza in conditiile specifice arhitecturale care vor pastra si valorifica

arhitectura traditionala, personalizata a Deltei Dunarii; • cadrul construit va trebui sa fie neaparat, protejat la inundatii, conditie naturala in prezent;

Constructiile ce se vor realiza, vor valorifica cadrul natural existent, deoarece prin natura lor au functiuni de odihna, cadrul nou construit va trebui sa armonizeze cu peisajul existent.

Se subliniaza ca atat in perioada de construire cat si ulterior, in exploatarea bazei turistice, se vor lua masuri stricte de protejare si conservare a cadrului natural.

Evidenta potentialului balnear si turistic

Din punct de vedere turistic, zona are un potential turistic si mai ales de agrement deosebit de frumos. Locul este ideal pentru practicanti ai sporturilor nautice si ai pescuitului.

Izolat, avand totusi posibilitatea de acces naval apropiat de localitatea Sf Gheorghe, unde gasesc servicii publice de stricta utilitate: magazine, alte servicii Amplasamentul este in apropierea directa a unei zone de mare valoare naturala (piscicola si peisagera), bratul Sf.Gheorghe .

Optiuni ale populatiei

Lipsa locurilor de munca, prin inchiderea unor obiective economice, a creat un numar important de someri.

Orice investitii care creaza locuri de munca si care corespund prevederilor urbanistice aprobate conform legii, sunt bine primite de localnici.

1.1.3. Informatii privind productia care se va realiza

Productia care se va realiza ca urmare a implementării planului, are drept efecte imbunătătirea activitătii de turism din zonă si punerea in valoare a cadrului natural, respectiv:

Propunerile de urbanism ale prezentului PUZ se inscriu in prevederile PUG.

Principalele categorii de interventie vor fi :

- realizarea cladirilor pentru cazare turistica, restaurant,

- realizarea retelelor de apa si canal

- realizarea amenajarilor exterioare , in parcele,

- spatii verzi in concordanta cu specificul bitopului de apartenenta.

Prioritati de interventie

• finalizarea construirii retelei de alimentare cu apa pana la obiectiv, rezolvarea canalizari, printr-o statie de epurare.

� Respectarea prevederilor PUG

Planul Urbanistic General al comunei Sf.Gheorghe prevede si sustine cu precadere dezvoltarea turismului. Autorizarea constructiilor (pensiunilor)se va face conditionat de :

- Obtinerea avizelor precizate in Certificatul de Urbanism.

- Respectarea zonelor de protectie in jurul cursurilor de apa, prevazute in Legea apelor nr. 107 / 1996 si 310/2004, care precizeaza zona de protectie a canalului de15m .


10

- Respectarea distantelor minime obligatorii fata de retelele electrice existente in zona.

- Este interzisa autorizarea executarii lucrarilor de constructii si amenajarilor care prin amplasament, functiune, volumetrie si aspect arhitectural depreciaza valoarea peisajului natural.

� Valorificarea cadrului natural

Valorificarea cadrului natural constituie argumentul pentru alegerea amplasmentului in scopul de turism si recreere.

In acest scop se propune ca fiecare spatiu de cazare sa aibe vedere catre apa (canal). Se propune amenajarea parcelelor cu mult spatiu verde (copaci ,plante agatatoare), cu un fundal verde, placut pentru frontul construit. Aportul bioclimatic al bratului Sf.Gheorghe si a canalelor din apropiere, are efect de odihna si agrement.

Pescuitul, plimbarile pe apa, flora si fauna specifice Deltei, alimentatia traditionala si o baza construita cu specific local si personalitate, pot constitui factori atragatori pentru turistii dornici de varietatea locuirii.

Diverse programe de agrement care cuprind si alte zone interesante din nordul Dobrogei: manastirile, zone impadurite, monumentele istorice, natura, pot spori atractivitatea unui sejur in zona.

� Modernizarea circulatiei

In apropierea amplasamentului ,exista un drum de exploatare De 540 care se va intersecta cu drumul propus in acest PUZ.

Pe latura cu constructii , drumul este prevazut cu un trotuar pentru a realiza o circulatie pietonala adecvata.

� Reglementari, bilant teritorial, indici urbanistici. Zonificarea functionala

Amplasamentul face parte din UTR1, zona extindere locuinte L, utilizari permise (case de vacanta), functiuni compatibile si functiuni complementare.

Deasemenea , din planul general al localitatii, reiese faptul ca amplasamentul este in vecinatatea de sud-vest a localitatii.

Functiunile propuse sunt : cazare turistica, alimentatie publica .

Se propun doua zone edificabile, dispuse pe ambele parcele. Retragerea de la aliniament la nord va fi de minim 4m , retragerea fata de limita spre sud va fi de 5m, fata de limita laterala spre est de 4,0m .

Gruparea functiunilor in zonele edificabile propuse se va face astfel incat cazarea sa pastreze caracterul de spatiu de locuire, de odihna si sa confere intimitate si confort spatiului .

In general se propune ordonarea si gruparea constructiilor , pentru o exploatare eficienta a terenului si pentru a grupa functiunile propuse.

Ordonarea si gruparea constructiilor se va face conform plansei de reglementari urbanistice astfel:

• C1,C2 – cu functiunea de Pensiune, cu regimul de inaltime P+1E+M. La parter se propune restaurantul si dotarile necesare, zona de bucatarie, reparari, receptie, aprovizionari. La etaj se vor amenaja 2 camere de cazare cu bai fiecare si doua apartamente,iar la mansarda se propun 3 camere de cazare cu bai fiecare.

Camerele de cazare se vor realiza confort Ordinului nr. 61/1999, privind Normele metodologice si criteriile privind clasificarea structurilor de primire turistice. Asezarea acestora se va face astfel incat unitatile de cazare sa aibe cel putin doua fatade cu vedere la apa (canal) si o fatada spre parcela cu functiune complementara, de restaurant.

Se propune ca zonele edificabile de pe amplasament sa aibe doua fronturi vazute , avind in vedere caracterul ambiental al zonei .Practic, constructiile trebuie sa aibe toate fatadele vazute, deoarece perceptia zonei este aproape totala .

Parcelele vor fi tratate unitar , cu toate functiunile legate prin alei pietonale, dalate, prin mobilier decorativ (pergole, umbrare), prin alei carosabile.

Se cere realizarea unui front construit legat, pentru ambele parcele. Pentru imprejmuirea proprietatii se vor folosi garduri cat mai transparente, cu soclu de piatra, de maxim 60 cm inaltime.


11

Se propune ca toate cele doua corpuri de cladire sa fie legate la sol printr-o alee la cota ±0,00 a cladirilor. Din punct de vedere al plasticii arhitecturale, ansamblul propus , chiar daca dispune de un spatiu restrins, s-a incercat sa se respecte atit conditiile de ocupare impuse de HG 1516/2008 , dar sa se si creeze un volum cu un aspect specific, deltaic, cu o componenta pronuntata orizontala, realizata prin acoperirea prelungita, cu invelitoarea din stuf.

Procentul de ocupare, Coeficientul de utilizare al terenului si Regimul maxim de inaltime sunt:

Figură 1 BilanŃ teritorial

Plastica arhitecturala

Conformarea volumetrica a corpurilor care sunt propuse a fi realizate, va fi adecvata aspectului traditional deltaic.Prin GH 1516/2008, conformarea la acest deziderat este obligatorie. Sunt impuse citeava elemente urbanistice concrete: Hmax la coama =10,0m, panta

acoperisului va fi de min. 40 º( acoperis din stuf), culoarea finisajului exterior va fi alb, sau crem foarte deschis.Sunt interzise culorile stridente, placajele cu piatra, invelitorile cu tabla.

Imprejmurea nu poate fi din piatra, opaca si foarte inalta.

� Dezvoltarea echiparii edilitare.

• Alimentarea cu apa se va realiza din reteaua de alimentare cu apa existenta pe strada;

• Evacuarea apelor uzate se va face printr-o statie de epurare in canalul din zona;

• Alimentarea cu energie electrica se va face din reteaua localitatii Sf Gheorghe cu unracord special de la sursa precizata prin avizul ENEL. Tulcea;

• Incalzirea pensiunilor se va face cu convectoare electrice de perete montate in fiecare incapere ce necesita incalzire;

• Gospodaria deseurilor solide

Se prevad platforme de colectare a gunoiului in pubele acoperite, in interiorul curtii, langa fiecare constructie. De aici, deseurile solide vor fi preluate de un operator autorizat.

� Protectia mediului

• Diminuarea, pana la eliminare, a surselor de poluare

Sursele de poluare posibile in timpul functionarii pensiunii: apele uzate si gunoiul menajer.

Prevenirea producerii riscurilor naturale


12

Evacuarea apelor pluviale se va face natural, spre canal, deoarece cota platformei loturilor va fi peste cota existenta a canalului.

Spatiile verzi ce se vor amenaja vor fi: peluze verzi, aranjamente florale, gard viu, plante cataratoare, copaci ornamentali.

Refacerea peisagistica si reabilitarea urbana

Nu se prevad lucrari care sa distruga cadrul natural, din contra, constructiile care se preconizeaza vor pune in valoare cadrul natural.

1.1.4. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice utilizate

In perioda de executie, materiile prime vor fi doar cele specifice executiei lucarilor de constructie iar in perioada de operare se vor utiliza materii prime necesare functionării obiectivului de investitii ( asigurarea utilitătiilor pentru clădirile propuse etc.).

Principalele materii prime utilizate sunt:

- pentru lucrarile de constructii: balast, agregate, piatră brută, lemn armaturi (otel, sârma trasa neteda pentru beton armat, plase sudate pentru beton armat, produse din otel), nisip, mixtura asfaltica, metal, materiale plastice, anrocamente, pamânt pentru umplutura- se vor aproviziona de la depozitele de materiale de constructie din zona şi vor fi aduse la obiectiv de catre furnizor. In faza de licitatie pentru executia lucrarilor se va cunoaşte furnizorul desemnat pentru asigurarea materialelor de constructie.

- materii auxiliare utilizate: combustibil pentru transport.

- Nu se utilizeaza materiale pe baza de azbest la realizarea constructiilor.

Tabel 1 Informatii despre materiile prime şi despre substantele sau preparatele chimice Denumirea materiei prime, a substantei sau preparatului chimic

Clasificarea şi etichetarea substantelor sau a preparatelor chimice

Categorie Fraze de risc*

I. MATERIALE DE CONSTRUCTII Materiale de constructie : beton, ciment, mortar, agregate, nisip, balast

Nepericulos -

Materiale din PVC, PE Nepericulos - II. MATERIALE AUXILIARE Vopsea de ulei Periculos R 10; R 36/38; R 43; R 51/53

Motorina Periculos, Toxic R10 ;R 11; R45 * Cf. HG nr. 1.408 din 4 noiembrie 2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substantelor periculoase Fraze de risc: • R10- inflamabil: • R11-foarte inflamabil; • R 36/37/38 : Iritant pentru ochi, sistemul respirator şi pentru piele. • R 43 – Poate cauza o iritare prin contact cu pielea; • R 45 – Poate cauza cancer; • R 51/53: Toxic pentru organismele acvatice, poate cauza efecte nefavorabile pe termen lung asupra mediului acvatic.

Caietele de sarcini elaborate pentru constructor, in faza de proiectare Proiect tehnic, vor cuprinde masuri pentru controlul calitatii materialelor folosite, in vederea respectarii standardelor in vigoare.

Diluantii, vopselele şi lubrefiantii pot fi adusi din import sau fabricati intr-o unitate existenta.

1.2 Localizarea geografica şi administrativa, cu precizarea coordonatelor STEREO 70

1.2.1. Zona şi amplasamentul

Incadrarea in localitate


13

Conform certificatului de Urbanism nr. 9/8/29.04.2013 si Certificatului de Urbanism nr. 10/9/29.04.2013 terenul este situat in intravilanul localitatii SF. GHEORGHE, T24, P1 cuantumul suprafatei totale fiind de 2000mp.

Amplasamentul studiat este se afla pe partea de est a satului, in zona canalului. Accesul pe amplasament se poate face direct din drumul existent DE 540 si continuarea acestuia prin drumul propus in planul de reglementari.

Folosinta actuala :teren liber de constructii, destinatia conform PUG –„zona extindere locuinte”: utilizari permise: locuinte (inclusiv case de vacanta), functiuni compatibile si functiuni complementare.

Figură 2 Amplasament proiect

Elemente ale cadrului natural

Accesul in localitate se face pe Bratul SF. GHEORGHE, satul SF.GHEORGHE fiind situat pe partea nordica a bratului ,la varsarea Dunarii in Marea Neagra, localitatea, fiind ultima asezare din zona.

Cadrul natural este variat. Teritoriul comunei Sf.Gheorghe este o regiune plana, situata pe partea de nord al bratului SF.Gheorghe . Clima este temperat - continentala, cu nebulozitate redusa, cantitati reduse de precipitatii, dar cu evaporare mare de apa si cu vanturi puternice si frecvente.

Delta este un loc favorabil pentru dezvoltarea unei faune si flore unice in Europa, cu numeroase specii. Peisajul oferit de amplasament este frumos atat catre bratul SF.Gheorghe, cat si catre localitate.

Regimul pluviometric al zonei este cel care caracterizeaza toata zona deltei: veri secetoase, ierni geroase, cu rivat, toamna si primavara cu ploi reduse.

Conditii geotehnice

Din studiile geotehnice de arhiva, privind zona, terenul de fundare are urmatoarele caracteristici: teren deltaic, reprezentat de teren loessoid. Acest teren necesita un studio geotehnic care va stabili conditiile realizarii infrastructurii cladirilor.

Riscuri naturale

Terenul de amplasament este plan, stabil, lot nemobilat la data efectuarii forajelor si se impune ridicarea terenului cu un strat de umplutura compactat.

Localitatea Sf.Gheorghe este indiguita.Zona propusa pentru investitie este o zona depresionara de joasa altitudine unde din cauza interperiilor se pot acumula volume de apa ce duc la fenomenul de baltire.

Cota platformei amenajate se va conforma prin punctul de vedere al SGA Tulcea, privind cota de asigurare la neinundare,aceasta fiind de min. +1,00m r MN SULINA.


14

1.2.2. Coordonate Stereo 70

Atasam prezentei documentatii coordonate STEREO 70.

1.3 Modificarile fizice ce decurg din proiect şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a proiectului

Modificările fizice ce decurg din implementarea planului sunt reprezentate de organizarea de santier precum şi de lucrarile de constructive pe uscat şi pe apă propuse ce constau in:

- Ocuparea permanentă şi temporară a suprafetelor de teren;

Ocuparea terenurilor

• Functiunea ce ocupa zona: teren agricol din categoria pasune, conform Extrasului de carte funciara T24 ,nr.cad(.370vechi)30101 si T24 nr.cad (371vechi) 30098.

Prin construirea pensiunilor, terenul va fi transformat in categoria curti-constructii. In vecinatate se afla alte terenuri agricole din categoria arabil, la vest de lot si care prin PUG aprobat se preconizeaza o extindere a zonei de locuinte.

• Amplasamentul nu are asigurate servicii edilitare. Se vor folosi serviciile publice din localitate: apa , curent electric.Canalizarea va fi rezolvata printr-o statie de epurare.

• Relationari intre functiuni : Zona studiata se afla in Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii, pe canalul Sf.Gheorghe.Orice constructie care se va realiza in zona Deltei Dunarii , va fi corelata cu functiunile previzionate in PUG , cu cerintele HG 1516/2008.

• Gradul de ocupare al zonei cu fond construit : In zona, nu exista nici o constructie terenul, este liber pentru construire. In partea de vest a amplasamentului la o distanta de aproximativ 70-80m incepe vatra satului, formata din cladiri mici, vechi.

• Nu sunt spatii verzi amenajate in zona.

• Amplasamentul este liber de constructii.

Principalele disfunctiuni :

- lipsa acces rutier;

- lipsa canalizare

Dupa finalizarea proiectului, in perioada de exploatare, activitatea specifica va fi de turism controlat ceea ce nu va produce modificari fizice pe amplasament, singurele lucrari vor fi cele de intretinere a imobilelor.

Starea terenului este prezentată in imaginile de mai jos:


15

Figură 3 Starea terenului din zona proiectului si imprejurimi

1.4 Resursele naturale necesare implementarii planului:

In tabelul de mai jos sunt prezentate resursele ce vor fi folosite pentru proiect, in perioada de executie şi in perioada de operare.

Tabel 2 Resursele naturale necesare realizarii proiectului

Denumire Perioada de folosire

Perioada de executie Perioada de operare

Pamânt X

Balast X

Nisip X

Apa X X

Energie electrica X X

Gaze naturale X

Combustibil lichid X X

Pentru alegerea locatiilor de procurare a agregatelor şi materialelor de umplutura (nisip şi pietriş), acestea vor fi cat mai aproape de amplasamentul proiectului. In acest mod se vor folosi carierele si balastierele existente in zona. In cazul deschiderii de noi cariere si gropi de imprumut de nisip si pietris, va fi necesara obtinerea unor autorizatii vizând protectia mediului.


16

O parte din cantitatea de pamânt necesara realizarii proiectului va putea fi preluata din saparea zonelor prevazute in acest proiect, functie de rezultatul testelor de laborator. Restul cantitatii necesare va fi extras din carierele existente şi/sau din gropi de imprumut identificate de constructor, in colaborare cu primariile localitatilor din zonele adiacente.

Apa necesara pentru realizarea proiectului in organizarea de santier, va fi preluata din surse de suprafata sau racord la reteaua de alimentare existenta in zona, functie de amplasamentul organizarii de santier. Aceeasi sursa de preluare va fi si in cazul apei menajere.

Energia electrica necesara desfasurarii activitatilor de constructie, functionarii organizarii de santier, va fi furnizata din sistemul energetic national, prin bransarea la reteaua locala de energie electrica. Similar se va proceda si pentru asigurarea alimentarii cu gaze naturale.

Alimentarea cu carburanti a utilajelor si mijloacelor de transport in perioada de constructie va fi efectuata cu cisterne auto, ori de cate ori va fi necesar (exclusiv pentru utilaje de dimensiune redusa de la fronturile de lucru). Utilajele cu care se va lucra vor fi aduse in santier in perfecta stare de functionare, având facute reviziile tehnice si schimburile de lubrifianti. Schimbarea lubrifiantilor se va executa dupa fiecare sezon de lucru in ateliere specializate, unde se vor efectua si schimburile de uleiuri hidraulice si de transmisie. In cazul in care vor fi necesare operatii de intretinere sau schimbare a acumulatorilor auto, acestea nu se vor executa in santier, ci in atelierele specializate din cadrul organizarilor de santer, unde se vor efectua si schimburile de anvelope.

1.5 Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului:

Pentru executia lucrarilor de realizare a pensiunilor, din punct de vedere al utilizarii resurselor naturale, este interzisa exploatarea resurselor naturale din cadrul ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe.

1.6 Emisii şi deşeuri generate de proiect si modalitatea de eliminare a acestora

Impactul potential asupra factorilor de mediu se manifesta diferit in diferitele etape de implementare a proiectului. Astfel, se disting: perioada de organizare de santier, perioada de realizare şi cea de exploatare a obiectivului.

Activitatile de constructie, derulate in perioada de constructie a proiectului pot afecta in mod specific calitatea aerului, apei, solului, respectiv a starii de conservare a biodiversitatii - in mod direct sau indirect prin afectarea calitatii factorilor abiotici de mediu.

In perioda de operare, nu se va inregistra un impact semnificativ asupra mediului. Principalul factor de poluare specific perioadei de operare este reprezentat de emisiile de noxe generate ca urmare a desfaşurarii traficului auto.

Avand in vedere, starea actuala a terenului, degradarea zonei, se apreciaza ca prin realizarea acestui proiect, respectiv prin practicarea turismului si amenajarea zonei se va imbunati aspectul zonei din punct de vedere turistic.

Se estimeaza ca impactul major al proiectului este local, cu durata limitata, numai in zona fronturilor de lucru şi doar pe perioada de executie. Lucrarile propuse prin prezentul proiect nu produc efecte transfrontaliere.

Din punct de vedere al marimii şi complexitatii proiectului se estimeaza ca impactul va fi redus, temporar şi local, variabil şi reversibil.

Emisii de poluanti in apele de suprafata şi subterane si modalitati de eliminare a acestora

Un pericol important pentru apa este legat de modificarile calitative ale apei produse prin poluarea cu impuritati care ii altereaza proprietatile fizice, chimice şi biologice.

Emisii in apa:

- In perioada de constructie a pensiunilor surse de impurificare a apei pot fi materialele de constructie depozitate necorespunzator, pierderi de produse petroliere de la utilajele si mijloacele de transport (rutiere). Pentru a se evita aparitia unor poluari accidentale depozitarea materialelor de constructie se va face in zona neinundabila ( pe cota dominanta a terenului) , iar utilajele si mijloacele de transport folosite vor fi cu inspectia tehnica la zi.


17

Debitele de ape uzate menajere, din perioada de constructie, vor fi calculate in functie de numarul de puncte cu organizare de şantier. Astfel, se estimeaza urmatoarele:

Q zi max = 3 mc/zi pentru 1 punct de organizare de şantier.

Aceste debite vor fi evacuate prin racorduri la canalizarea din vecinatate.

Se estimeaza ca valorile indicatorilor de calitate al apelor uzate menajere evacuate pe perioada de constructie se vor incadra in limitele normativului NTPA-002/2005 privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor şi direct in statiile de epurare.

Se vor respecta prevederile H.G. 352/2005 privind modificarea şi completarea HG188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate.

In cazul in care aceste ape uzate epurate se evacueaza pe terenurile inconjuratoare se vor incadra in limitele stabilite de STAS 9450/1988 “Conditii tehnice de calitate a apelor pentru irigarea culturilor agricole”.

Tinând cont ca volumul de apa necesar proceselor tehnologice desfasurate şi punctelor de lucru, va fi asigurat prin cisterne, iar punctele de lucru vor fi dotate cu grupuri sanitare de tip ecologic, care vor fi vidanjate periodic, impactul asupra factorului de mediu apa, va fi unul redus.

Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului asupra apelor de suprafata si subterane

Pentru organizarile de şantier se vor proiecta şi realiza sisteme de canalizare, epurare şi evacuare a apelor uzate menajere, provenite de la cantine, spatii igienico-sanitare cat şi pentru apele meteorice care spala platforma organizarii.

In timpul lucrarilor de executie, conform legislatiei nationale privind protectia mediului nu vor fi deversate ape uzate, reziduuri sau deşeuri de orice fel in apele de suprafata sau subterane, pe sol sau in subsol.

Pentru diminuarea impactului asupra apelor subterane şi de suprafata vor fi respectate urmatoarele masuri:

• In perioada de executie, se va delimita foarte bine zona de lucru şi va fi imprejmuita, astfel incât sa se elimine orice risc de poluare al apelor de suprafata şi subterane.

• Se va proceda la acoperirea spatiilor de depozitare şi a materialelor de unde pot sa rezulte particule care pot fi antrenate de catre apele de suprafata şi subterane;

• Etanşarea rezervoarelor de stocare a combustibililor şi carburantilor;

• Se va interveni operativ in caz de poluare accidentala cauzata de scurgeri semnificative a unor substante chimice lichide şi usor antrenabile in apele de suprafata şi subterane ;

• Evacuarea deseurilor lichide şi solide se va face conform indicatorilor de calitate a acestora la gropile ecologice amenajate pentru depozitarea gunoaielor sau dupa caz la instalatiile de preepurare sau epurare;

• De asemenea, se recomanda ca lucrarile de amenajare a pensiunilor sa se execute pe portiuni mici, in retragere, pentru a se evita aparitia fenomenelor de scurgere şi spalare a materialului dislocat in cazul unor precipitatii abundente şi pentru a se reduce timpii de depozitare a solului şi materialului vegetal decapate.

• Dupa realizarea lucrarilor, constructorul va degaja zona de materialele folosite sau rezultate şi de lucrarile provizorii astfel incât sa se asigure scurgerea normala a apelor.

Se apreciaza ca emisiile de substante poluante (provenite de la traficul specific şantierului, de la manipularea şi punerea in opera a materialelor) care ar putea ajunge direct sau indirect in apele de suprafata sau subterane nu sunt in cantitati importante si nu modifica incadrarea in categorii de calitate a apei.

In ceea ce priveste posibilitatea de poluare a apelor subterane, se apreciaza ca şi aceasta va fi relativ redusa. Se va impune depozitarea carburantilor in rezervoare etanşe, intretinerea utilajelor (spalarea lor, efectuarea de reparatii, schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanti etc.) numai in locurile special amenajate.


18

- In perioada de operare a pensiunilor, canalizarea şi epurarea apelor menajere va fi prevăzută pentru colectarea şi epurarea apelor uzate rezultate de la utilizatorii din zona amenajărilor cu respectarea limitelor caracteristicilor fizico-chimice şi biologice impuse de normativul NTPA-001/2002.

Colectarea apelor uzate şi menajare in perioada de operare se va realiza astfelcu ajutorul unei statii de epurare.

Emisii de poluanti in atmosfera si modalitati de eliminare a acestora

Atmosfera poate fi afectata de o multitudine de substante solide, lichide sau gazoase. Indicatorii legati de mediul atmosferic sunt organizati pe trei nivele: indicatori de presiune (emisii de poluanti), indicatori de stare (calitatea aerului) şi indicatori de raspuns (masurile luate şi eficacitatea lor).

Printre sursele principale emitente de poluanti sunt: circulatia auto, şantierele de constructie şi implicit betonierele.

In cele ce urmeaza vor fi prezentate sursele şi poluantii caracteristici etapei de realizare a lucrarilor propuse prin prezentul plan.

Emisiile din timpul desfaşurarii perioadei executiei proiectului sunt asociate in principal cu mişcarea pamântului, cu manevrarea materialelor şi construirea in sine a unor facilitati specifice.

Activitatile care se constituie in surse de poluanti atmosferici in etapa de constructie a proiectului sunt urmatoarele:

- indepartarea vegetatiei pe anumite tronsoane;

- sapaturi, ce constau in:

o decaparea stratului de sol vegetal;

o excavarea solului, inclusiv modelarea suprafetei;

- strapungerea in gramezi a pamantului;

- depozitarea pamantului in depozit temporar (inclusiv incarcare/descarcare);

- depozitarea materialelor;

- umpluturi:

- descarcare şi imprastiere pamant;

- compactarea;

- aşternere straturi balast şi asfalt.

Poluantul specific operatiilor de constructii prezentate anterior este constituit de particule in suspensie cu un spectru dimensional larg, incluzand şi particule cu dimensiuni aerodimamice echivalente mai mari de 10 µm (pulberi inhalabile, acestea putand afecta sanatatea umana).

Emisiile de praf variaza adesea in mod substantial de la o zi la alta, in functie de nivelul activitatilor, de operatiile specifice şi de conditiile meteorologice dominante.

Natura temporara a lucrarilor de constructie le diferentiaza de alte surse nedirijate de praf, atât in ceea ce priveşte estimarea, cât şi controlul emisiilor. Realizarea lucrarilor de constructie consta intr-o serie de operatii diferite, fiecare cu durata şi potentialul propriu de generare a prafului. Emisiile de pe amplasamentul unei constructii au un inceput şi un sfârşit care pot fi bine definite, dar variaza apreciabil de la o faza la alta a procesului de constructie. Aceste particularitati le diferentiaza de marea majoritate a altor surse nedirijate de praf, ale caror emisii au fie un ciclu relativ stationar, fie un ciclu anual usor de evidentiat.

Alaturi de emisiile de particule vor aparea emisii de poluanti specifici gazelor de esapament rezultate de la utilajele cu care se vor executa operatiile şi de la vehiculele pentru transportul materialelor. Poluantii caracteristici motoarelor cu ardere interna de tip DIESEL, cu care sunt echipate utilajele şi autovehiculele pentru transport sunt: oxizi de azot (NOx), compusi organici nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi policiclice (HAP), bixoid de sulf (SO2).


19

Regimul emisiilor acestor poluanti este, ca şi in cazul emisiilor de praf, dependent de nivelul activitatii şi de operatiile specifice, prezentand o variabilitate substantiala de la o zi la alta, de la o faza la alta a procesului.

Sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice obiectivului studiat sunt surse la sol sau in apropierea solului (inaltimi efective de emisie de pâna la 4 m fata de nivelul solului), deschise (cele care implica manevrarea pamantului) şi mobile.

Utilajele care vor fi utilizate sunt: buldozere, incarcatoare, excavatoare, iar pentru transportul materialelor se vor utiliza autocamioane.

Se mentioneaza ca emisiile de poluanti atmosferici corespunzatoare activitatilor aferente lucrarii sunt intermitente.

Surse emisii şi poluanti de interes

Arderea carburantilor se va realiza in motoarele urmatoarelor tipuri de vehicule: utilaje folosite in procesul de realizare al proiectului: Autobasculante transport moloz.

Concentratiile emisiilor de poluanti variaza in functie de:

- tipul de motor - aprindere prin comprimare;

- regimul de functionare: mers incet, in ralanti, accelerare, decelerare.

Emisiile de poluanti rezultate din traficul autovehiculelor sunt greu de controlat deoarece, in afara de factorii mentionati, mai intervin şi alti factori, ca:

- distanta parcursa pe amplasament;

- timpii de deplasare şi manevre;

- frecventa pe parcursul unei zile.

Poluanti de interes: oxizi de azot, oxizi de sulf, pulberi in suspensie, monoxid de carbon.

Sursele de emisie: tevile de esapament sunt amplasate in spatele cabinei, la inaltimea de aproximativ 2,5 m.

Se mentioneaza ca surselor caracteristice activitatilor din amplasamentul obiectivului nu li se pot asocia concentratii in emisie, fiind surse libere, deschise, nedirijate. Din acelasi motiv, acestea nu pot fi evaluate in raport cu prevederile Ordinul MAPPM 462/93 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare şi nici cu alte normative referitoare la emisii.

In perioada de functionare a pensiuniilor turistice, activitatile care se vor constitui in surse de poluanti atmosferici vor fi: emisii reduse de particule şi emisii de poluanti specifici gazelor de esapament de la autovechiculele ce vor accesa zona, ce se constituie intr-o sursa liniara nedirijata. Aceste gaze nu constituie un pericol major de impurificare a atmosferei din zona, pentru ca acestea nu functioneaza continuu si sunt limitate.

Prin realizarea constructiei, impactul asupra factorului aer va fi semnificativ local in perioda de executie, iar in perioada de operare se estimeaza un impact minim.

Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului asupra atmosferei

Prin masurile propuse a se lua se apreciaza ca impactul in perioada şantierului va fi diminuat considerabil.

In vederea reducerii volumului de particule in suspenise, in principal, pentru materialele (partial in stare prafoasa) aprovizionate, se vor uda periodic depozitele de agregate utilizate pentru prepararea betoanelor şi a balastului stabilizat, pentru reducerea emisiilor.

De asemenea se vor ingradi sau acoperi padocurile inactive şi padocurile pentru stocare agregate fine pentru a reduce antrenarea acestora de catre vânt.

Pentru vehiculele care transporta materiale de constructie ce pot elibera in atmosfera particule fine se vor alege traseele optime din punct de vedere al protectiei mediului. Transportul acestor materiale se va face pe cat posibil cu vehicule cu prelate.


20

Pe tot intervalul de timp de executie drumurile vor fi udate periodic. De asemenea, trebuie mentionat ca, prin natura lor, sursele asociate lucrarilor de constructie nu pot fi prevazute cu sisteme de captare şi evacuare dirijata a poluantilor.

Masurile pentru controlul emisiilor de particule sunt masuri de tip operational specifice acestui tip de surse. In ceea ce priveste emisiile generate de sursele mobile acestea trebuie sa respecte prevederile legale in vigoare.

Alte masuri care se pot propune pentru diminuarea impactului asupra calitatii aerului in perioada executarii lucrarilor de constructie sunt:

- folosirea utilajelor dotate cu motoare performante cu emisii reduse de noxe;

- reducerea timpului de mers in gol a motoarelor utiliajelor şi mijloacelor de transport auto.

Principala sursa de impurificare a atmosferei caracteristica obiectivului studiat in perioada de operare este traficul datorat ambarcatiunilor. Pentru diminuarea emisiilor nu se pune problema unor instalatii pentru colectarea - epurarea - dispersia in atmosfera a gazelor reziduale, ci doar utilizarea unor ambarcatiuni

Dupa incheierea lucrarilor de constructii se recomanda:

− Reamenajarea tuturor terenurilor;

− Constituirea (unde este posibil şi unde este necesar) de perdele verzi, pentru separarea zonelor intens frecventate ; acordarea de facilitati agentilor economici care işi constituie asemenea perdele de protectie şi care planteaza spatiile libere din incintele proprii.

Emisii de zgomot şi vibratii si modalitati de eliminare a acestora

Clasificarea efectelor produse de zgomot pe baza nocivitatii lor:

− efecte nocive asupra organelor auditive (efecte specifice);

− efecte nocive asupra altor organe şi sisteme sau asupra psihicului (efecte nespecifice) – asupra sistemului nervos, sistemului circulator, functiei vizuale;

− perturbarea somnului sau repausului;

− interferarea cu vorbirea sau cu alte semnale acustice utile;

− efecte asupra randamentului muncii, eficientei, atentiei etc.;

− aparitia timpurie a starii generale de oboseala.

Insotind uneori zgomotul, vibratiile reprezinta un alt factor cu efecte nocive atat asupra sanatatii, cat şi asupra randamentului in munca.

Zgomotul şi vibratiile se constituie in seria de “amenintari” la sanatatea populatiei, cunoasterea nivelurilor lor fiind importanta in evaluarea impactului asupra mediului şi in alegerea cailor de eliminare a acestui impact.

Receptorii pentru zgomotul şi vibratiile asociate executarii acestui proiect sunt:

• personalul care executa lucrarile;

• locuitorii zonei in care se executa lucrarile;

• cladirile sau structurile care pot fi sensibile la efectele vibratiilor şi sunt situate lânga limitele amplasamentului proiectului.

Limite admisibile

Conform NGPM/2002 – la locurile de munca ce nu necesita solicitari mari sau o deosebita atentie se prevede o limita maxima admisa a zgomotului (LMA) de:

- 85 dB(A);

- curba Cz 80 dB;

STAS 10009/88 - prevede, pentru limita functionala:


21

- 65 dB(A);

- curba Cz 60 dB;

Ordin nr. 536/97 al OMS - prevede, pentru zona protejata cu functiune de locuire:

- ziua: - 50 dB (A);

- curba Cz 45 dB.

Din punct de vedere al amplasarii lor, sursele de zgomot pot fi clasificate in:

• surse de zgomot din fixe;

• surse de zgomot mobile.

a. Sursele de zgomot şi vibratii fixe

Sunt reprezentate de activitatile curente desfasurate pe amplasamentul analizat: zgomotele datorate activitatii utilajelor de excavare/decapare, manevra şi transport; Se estimeaza ca sursele de zgomot fixe vor crea un disconfort moderat avand in vedere faptul ca lucrarile se vor desfasura pe o perioada scurta de timp.

b. Sursele de zgomot şi vibratii mobile

Nivelul zgomotului produs de sursele mobile, reprezentate de autovehiculele care vor transporta materialele necesare realizarii obiectivului, materialele excavate se va inscrie in nivelul de zgomot datorat traficului rutier, crescand insa frecventa de aparitie a acestuia, datorita cresterii intensitatii traficului.

Principala dificultate in realizarea unei estimari concrete a zgomotului produs de organizarea de şantier o constituie lipsa unui inventar precis al utilajelor mobilizate, orele de functionare estimate şi perioadele de lucru.

In timpul organizarii de şantier, nivelul de zgomot variaza in functie de:

- perioadele de functionare a utilajelor;

- caracteristicile tehnice ale utilajelor;

- numarul şi tipul utilajelor antrenate in activitate.

Utilajele de constructie şi autovehiculele sunt principalele surse de zgomot şi vibratii in timpul perioadei de constructie a proiectului.

Nivelul zgomotului variaza puternic, depinzând mult de mediul de propragare (conditii locale, obstacole). Cu cât receptorul este mai indepartat de sursa de zgomot, cu atât intervin mai multi factor care schimba modul de propagare al acestuia (caracteristicile vântului, gradul de absorbtie al aerului depinzând de presiune, temperatura, tipul de vegetatie etc.).

Activitatile specifice organizarii de şantier se incadreaza in locuri de munca in spatiu deschis, şi se raporteaza la limitele admise conform Normelor de Securitate şi Sanatatea in Munca, care prevad ca limita maxima admisa la locurile de munca cu solicitare neuropsihica şi psihosenzoriala normala a atentiei – 90 dB (A) – nivel acustic echivalent continuu pe saptamâna de lucru. La aceasta valoare se poate adauga corectia de 10 dB(A) – in cazul zgomotelor impulsive (impulsuri de amplitudini sensibil egale).

HG 493/2006 privind cerintele minime de securitate şi sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot, cu modificarile şi completarile ulterioare, stipuleaza valoarea limita de 87 dB(A), pentru expunerea la zgomot de la care se declanşeaza actiunea angajatorului privind securitatea şi protectia lucratorilor.

In perioada de operare, sursa principala de zgomot şi vibratii va fi traficul desfasurat de autovehiculele care vor tranzita zona. Zgomotul datorat traficului afecteaza sanatatea umana, limita superioara acceptata de tarile Uniunii Europene fiind de 65 dB(A).

Se estimeaza un impact negativ temporar pe perioada de constructie şi negativ neglijabil pe termen lung (pentru perioada de operare).

Posibilitati de diminuare sau eliminare a zgmotului şi vibratiilor

In faza de constructie se recomanda urmatoarele:


22

− reducerea vitezei autovehiculelor grele in zona organizarii de şantier (conform literaturii de specialitate, viteza scazuta poate reduce nivelul de zgomot cu pâna la 5 db);

− se vor utiliza utilaje şi autovehicule silentioase;

− in cazul unor reclamatii din partea populatiei se vor modifica traseele de circulatie pentru transportarea materialelor şi a materiilor prime.

In organizarile de şantier se vor lua toate masurile de protectie antifonica pentru personal.

In perioada de exploatare a constructiei, nivelul echivalent de zgomot este determinat de volumul traficului, structura fluxului, de vehicule participante la trafic, conditiile meteorologice etc.

Se vor lua toate masurile de protectie a vecinatatilor impotriva transmiterii de vibratii şi zgomote, a şocurilor puternice.

Nivelul de zgomot se va incadra in limitele admise conform: STAS 10009/88 - Acustica urbana şi STAS 6156/86 - Protectia impotriva zgomotului in constructii civile şi socio – culturale precum şi Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536/97 - Norme de igiena privind mediul de viata al populatiei.

Totuşi pentru diminuarea la minim a nivelului de zgomot se recomanda utilizarea de echipamente/utilaje moderne de lucru care genereaza un nivel de zgomot cât mai mic.

Managementul deşeurilor

Generarea deşeurilor in cantitati şi volume remarcabile, in special pentru perioada de şantier - executia lucrarilor, reprezinta o sursa cu impact semnificativ asupra mediului din zona de amplasament şi zonele vecine.

Deseurile ce vor aparea cu ocazia desfaşurarii lucrarilor de constructie, se clasifica in urmatoarele tipuri – functie de etapele de implementare a proiectului:

� In faza de constructie

o Deşeuri menajere

� Provenite de la personalul care lucreaza;

o Deşeuri tehnologice

� Provenite de la lucrarile de constructie;

� In faza de operare

o In aceasta faza vor fi deseuri generate de turisti.

A. Deşeuri menajere rezultate din activitatea de organizare de şantier

Aceste deşeuri sunt generate de personalul care va efectua lucrarile de constructie efective prevazute prin proiect. Deşeurile menajere generate sunt clasificate, conform HG. nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv cele nepericuloase, cu modificarile şi completarile ulterioare, in:

- Grupa 20- deşeuri municipale şi asimilabile din comert, industrie, institutii, inclusiv fractiuni colectate separat:

o 20 01 01 hârtie şi carton;

o 20 01 02 sticla;

o 20 01 08 deşeuri biodegradabile;

o 20 01 11 textile (lavete, carpe etc.)

o 20 01 39 materiale plastice.

In ceea ce priveşte o estimare a cantitatilor acestor deşeuri, relatia prin care se determina cantitatea produsa este:

Vd = N x Ip / 1000 = … kg/zi, conform SR 13400/1998, in care:

- Vd = volumul / masa deseurilor produse, (t/zi)


23

- N = numarul de persoane producatoare de deseuri

- Ip = indicele de producere a deseurilor (0,6Kg/pers/zi)

In prezent, nu se cunosc date referitoare la estimarea numarului total de personal care va efectua lucrarile de constructie-montaj. Astfel, necunscând acest numar de angajati, nu este posibila o estimare a cantitatilor de deşeuri menajere produse.

Totuşi, luându-se in calcul varianta cea mai nefavorabila, in care se va lucra intens, va exista un numar mediu de lucratori de 20, rezultând un volum de deşeuri zilnice de 12 kg.

Colectarea deseurilor menajere se va face selectiv (cel putin in 3 categorii), depozitarea temporara fiind realizata doar in cadrul suprafetei special amenajate in organizarea de santier. In acest scop va fi prevazuta o platforma de colectare, care se va dota cu europubele sau eurocontainere care sa asigure o capacitate de stocare conform solicitatilor societatii autorizate sa preia aceste deseuri in vederea eliminarii.

Se va prevedea incheierea unui contract cu o societate autorizata, fiind stabilit astfel ritmul de eliminare dar şi alte obligatii specifice perioadei de executie. Acest lucru va cadea in seama antreprenorului, fiind direct responsabil de gestionarea corespunzatoare a deseurilor.

Se va mentine evidenta acestor deseuri in baza H.G. nr. 856/2002 şi respectiv a H.G. nr. 621/2005 pentru gestionarea ambalajelor şi a deseurilor de ambalaje cu modificarile si completarile ulterioare.

B. Deşeuri tehnologice rezultate din organizarea de şantier

Deşeurile rezultate in urma realizarii proiectului se incadreaza conform HG 856/2002 in urmatoarele categorii:

• deşeuri din demolari - sub forma de moloz, materiale de constructie: cod deseu- 17 01 07;

• deseuri vegetale- 02 01 03;

• deseuri cu tesut vegetal-02 01 03;

• deşeuri din pamant excavat - cod deseu 17 05 04.

• Deseuri metalice- 17 04 05, 17 04 07

Trebuie de precizat ca o parte a acestor deseuri vor fi reciclate in umpluturi cât şi pentru lucrari provizorii de drumuri, platforme, nivelari şi ca material inert etc.

Managementul substantelor chimice şi a preparatelor chimice periculoase

Executia lucrarilor de constructie va necesita utilizarea unor materiale care prin compozitie sau prin efectele potentiale asupra sanatatii angajatiilor sunt incadrate in categoria substantelor toxice şi periculoase. Aceste substante şi materiale sunt:

- Carburanti (motorina, benzina) folositi pentru functionarea echipamentelor şi mijloacelor de transport;

- Lubrifianti (uleiuri, vaselina);

- Vopseluri, adezivi, rasini, solventi, tuburi fluorescente, etc.

Managementul acestor substante se va face cu respectarea legislatiei in vigoare şi a indicatiilor de pe ambalajele acestor produse.

Masuri pentru gestionarea acestor substante:

− Substantele vor fi depozitate in spatii special amenajate care sa prezinte siguranta, vor fi inchise, iar pe usa depozitului va inscrie insemnul caracteristic categoriei din care face parte produsul.

− Lucratori care manipuleaza şi lucreaza cu aceste produse vor fi instruiti privind pericolul pe care il reprezinta aceste substante pentru sanatatea umana şi factorii de mediu;

− Manipularea acestor substante se va face cu mare atentie pentru a preveni poluarea prin impraştierea acestora pe sol sau in ape şi pentru a preveni riscul de imbolnavire al lucratorilor;

− Pentru substantele inflamabile vor fi respectate toate conditiile de manipulare şi depozitare pentru a preveni producerea unor incendii şi explozii;


24

− Ambalajele substantelor periculoase vor fi gestionate conform deseurilor periculoase (evidenta, colectare şi depozitare in spatii special amenajate pentru a preveni poluarea şi riscul pe care il au asupra sanatatii angajatiilor). Aceste ambalaje vor fi prelucrate de producator şi unitati specializate. In perioada de operare, substantele toxice şi periculoase pot sa apara in situatia unui accident de circulatie in care sunt implicate autovehicule care transporta astfel de substante. Se vor respecta prevederile HG nr. 1408/04.11.2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substantelor periculoase. In contextul in care constructorul işi va desfaşura activitatea conform reglementarilor in vigoare, efectele şi riscurile utilizarii combustibililor şi lubrifiantilor nu vor avea un impact semnificativ negativ asupra factorilor de mediu.

In perioada de operare deseurile generate vor fi menajere, se va prevedea incheierea unui contract cu o societate autorizata, pentru ridicarea si valorificarea deseurilor, acest lucru va cadea in seama administratorului pensiuniilor, fiind direct responsabil de gestionarea corespunzatoare a acestora, respectiv, vor fi prevazute platforme betonate imprejmuite pentru depozitarea deseurilor, cu pubele in care deseurile vor fi colectate diferentiat, pe tipuri de deseuri (menajere, ambalaje din plastic, deseuri metalice, etc.);

1.7 Cerinte legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia proiectului

Amplasamentul amenajarilor studiate este situat in intravilanul localitatii Sfantu Gheorghe si ca tip de proprietate apartine domeniului privat al com. Sfantu Gheorghe, concesionat SC PARADISE DELTA INVESTMENT reprezentata prin Precup Virginia si Precup Petre George in baza contractului de concesiune nr. 1819/17.07.2007 si contarctul nr. 1820/17.07.2007

Procentul de ocupare, Coeficientul de utilizare al terenului si Regimul maxim de inaltime sunt:

Figură 4 BilanŃ teritorial

Suprafata ocupata temporar de lucrari nu poate fi cuantificata la acest stadiu de proiectare.

In confirmitate cu legislatia in vigoare, organizarea de şantier, respectiv amplasarea acesteia, eventualele puncte de lucru si suprafata lor este stabilita de câştigatorul licitatiei pentru executarea lucrarilor. Pentru aceste suprafete, exista obligatia contractuala, asumata de constructor in fata proprietarului terenului, de a reduce aceste suprafete la folosinta initiala.

1.8 Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului respectiv modalitatea in care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar

Retele de utilităti identificate in zonă sunt:


25

- Alimentare cu apă;

- Alimentare cu energie electrică;

Pentru lucrarile de mutarea si relocare retelelor electrice, de telecomunicatii etc., se va lua legatura cu proprietarii utilitatilor si se vor obtine toate aprobarile necesare mutarii acestora.

Acestea se vor face in baza unor studii de specialitate intocmite de institutiile abilitate in domeniu si cu asistenta tehnica din partea acestora.

Ca masura de protectie a speciilor protejate incluse in situl Natura 2000, se va restrictiona amplasarea de retele aeriene, cu exceptia celor care deservesc efectiv santierul. Lucrarile pentru asigurarea utilitatilor se vor realiza ingrijit, cu mijloace tehnice adecvate, fara a afecta integritatea ariei naturale protejate.

1.9 Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si eşalonarea perioadei de implementare a proiectului

Durata perioadei de constructie este de 12 de luni.

1.10 Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii proiectului

Implementarea proiectului va conduce la desfășurarea activitășiilor specifice de turism, contribuind la dezvoltarea accesibilitășii in zona, prin imbunatatirea infrastructurii turistice din zona.

1.11 Descrierea proceselor tehnologice ale planului

Activitatea desfasurata pe amplasament nu este de tip industrial, motiv pentru care nu exista un proces tehnologic.

1.12 Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP care este in procedura de evaluare şi care pot afecta aria naturala protejata de interes comunitar

Amplasamentul se afla in intravilanul localitatii Sfantu Gheorghe 2 parcele situate pe partea estica a localitatii de-a lungul canalului, in T24.nr.cad.(370vechi)30101, T24 nr.cad.(371 vechi) 30098.

Turismul nu s-a dezvoltat in zona datorita infrastructuri deficitare si a retelelor de utilitati inexistente.

In Planul de amenajare a teritoriului zonal „Delta Dunarii” intocmit de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii , in anul 2008 se mentioneaza ca: „Turismul este resursa viitorului in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii”.

Ecoturismul, care este nemijlocit legat si dependent de existenta naturii cat mai putin modificata de om este considerat un instrument important pentru conservarea ei.

Vizitarea RBDD va contribui si la constientizarea faptului ca resursele naturale nu sunt nelimitate si ca urmare ele trebuie folosite rational, asigurand astfel o dezvoltare durabila. Relatia dintre turism si mediu trebuie dirijata astfel incat sa rsamana stabila pe termen indelungat.

Potentialul de dezvoltare al localitatii este real daca vor fi valorificate valentele naturale: sol, cadrul natural al Deltei. Totodata potentialul de dezvoltare a amplasamentului este strict legat si conditionat de cel al zonei in ansamblu al comunei Sf.Gheorghe si al Deltei Dunarii.

1.13 Alte informatii solicitate de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului

Nu este cazul.


26

2. Informatii privind aria naturala protejata de interes comunitar afectata de implementarea proiectului

2.1. Date privind aria naturala protejata la nivel comunitar

Proiectul ”PUZ Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente” este amplasat in interiorul siturilor Natura 2000:

− ROSCI0065 Delta Dunării şi

− ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim

− Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.

Un prim act a fost Hotărârea Guvernului României nr. 983 din august 1990 care, odată cu organizarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protectiei Mediului, la articolul 5 prevedea constituirea Rezervatiei Biosferei Delta Dunării cu o administratie şi un consiliu ştiintific propriu.

Această hotărâre a fost urmată de elaborarea şi aprobarea de către Parlamentul României a Legii nr. 82/1993 privind Rezervatia Biosferei Delta Dunării prin care s-a stabilit structura şi modul de administrare, protejare şi reconstructie ecologică a unor areale deteriorate. Deşi Delta Dunării, prin rezervatiile Roşca – Buhaiova şi Letea, fusese inclusă in reteaua internatională a rezervatiilor biosferei in cadrul programului „Omul şi Biosfera” (MAB) din 1980, pe plan intern nu s-au intreprins măsurile corespunzătoare cerute prin statutul acestor tipuri de arii protejate.

De abia in septembrie 1990 Parlamentul României a ratificat şi transmis la UNESCO – Conventia Internatională a Patrimoniului Natural şi Cultural Universal care conferea acordul tării noastre la respectarea statutului acestor arii protejate şi solicita includerea Deltei Dunării ca Rezervatie a Biosferei.

Au urmat alte afilieri internationale cum a fost semnarea in septembrie 1991 a Conventiei privind zonele umede de importantă internatională – indeosebi ca habitat pentru păsările de apă, cunoscută sub denumirea de Conventia RAMSAR, iar ceva mai târziu, in decembrie 1991, Delta DunĂrii, ca Rezervatie a Biosferei, a fost inclusă pe Lista Patrimoniului Natural Mondial – UNESCO

Descrierea ariei naturala protejata de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunării

Suprafata ariei naturale protejate de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunării este de 454.037 ha.

Situl conserva 29 tipuri de habitate, dintre care 7 prioritare, unde traiesc urmatoarele specii de interes comunitar: mamifere - Spermophilus citellus, Lutra lutra, Mustela lutreola, Vormela peregusna, Mustela eversmannii, amfibieni si reptile - Vipera ursinii, Testudo graeca, Triturus dobrogicus, Emys orbicularis, Bombina bombina, pesti –Alosa tanaica, Aspius aspiu, Cobitis taenia, Gobio albipinnatus, Gymnocephalus schraetze, Misgurnus fossilis, Pelecus cultratus, Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata, Zingel streber, Gobio kessleri, Zingel zingel, Umbra krameri, Gymnocephalus baloni, Alosa immaculate, nevertebrate -Ophiogomphus cecilia, Lycaena dispar, Catopta thrips, Coenagrion ornatum, Colias myrmidone, Morimus funereus, Arytrura musculus, Theodoxus transversalis, Anisus vorticulus, Graphoderus bilineatus, Leptidea morsei, plante - Centaurea jankae, Echium russicum, Aldrovanda vesiculosa, Marsilea quadrifolia, Marsilea quadrifolia.


27

Figura 1 ROSCI0065 Delta Dunării

Tipurile de habitate care se regasesc in interiorul ariei naturale protejata de interes comunitar sunt:


28

Tabel 3 Habitate prezente in aria protejata de interes comunitar

Nr.crt. Cod Denumire habitat % Reprez. Supraf. Rel.

Conserv. Global

1. 1110 Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare

1 B C B B

2. 1210 Vegetatie anuală de-a lungul liniei tărmului

1 A A B B

3. 1310 Comunităti cu salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase

1 B A B B

4. 2160 Dune cu Hippophae rhamnoides 1 A A A A

5. 2190 Depresiuni umede intradunale 1 A A A A

6. 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)

1 B C B B

7. 6420 Pajişti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-Holoschoenion

0,001 A A B B

8. 6430 Comunităti de lizieră cu ierburi inalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin

30 A A A A

9. 6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 1 B C B B

10.6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)

1 B B B B

11.3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea

1 A A A A

12.3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegeta_ie tip Magnopotamion sau Hydrocharition

10 A B A A

13.3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion

2 A A A A

14.3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri şi Bidention

1 A A A A

15.92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 3 A A A A

16.62C0* Stepe ponto-sarmatice 1 A C A A

17.2110 Dune mobile embrionare (in formare) 1 B A B B

18.2130* Dune fixate cu vegetatie herbacee perenă (dune gri)

5 A A A A

19.1150* Lagune costiere 2 B A B B

20.3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonică de specii de Chara

1 B A B B

21.1410 Pajişti sărăturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)

1 A A A A


29

22.92D0 Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae)

0,2 B A B B

23.3160 Lacuri distrofice şi iazuri 1 B B B B

24.7210* Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus

0,001 B A B B

25.40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice 0,001 C C B C

26.91AA Vegetatie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos

0,002 C C B C

27.91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

0,8 A B A A

28.1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice

1 B C B B

29.6120* Pajişti xerice pe substrat calcaros 1 A C A A

Cele 7 habitate prioritare de interes comunitar sunt:

- 62C0* Stepe ponto-sarmatice

- 2130* Dune fixate cu vegetatie herbacee perenă (dune gri)

- 1150* Lagune costiere

- 7210* Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus

- 40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice

- 1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice

- 6120* Pajişti xerice pe substrat calcaros

Descrierea Habitatelor Natura 2000 prezente in cadrul ariei de interés comunitar

1110 Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare [Sandbanks which are slightly covered by seawater at all times] CLAS. PAL.: 11.125, 11.22, 11.31, 11.333

1) Bancurile de nisip sunt forme topografice inăltate, alungite, rotunjite sau neregulate, permanent submerse şi predominant inconjurate de ape mai adânci. Acestea constau in principal din sedimente nisipoase, insă depozite cu granulometrie mai mare, incluzând prundiş şi galeti, sau cu granulometrie mai mică, incluzând mâl, pot fi de asemenea prezente pe un banc de nisip. Bancurile, pe care sedimentele nisipoase sunt dispuse intr-un strat deasupra substratului dur, sunt clasificate drept bancuri de nisip, dacă bioturile asociate depind mai curând de nisip decât de substratul dur de dedesubt. “Permanent submerse la mică adâncime” inseamnă că deasupra unui banc de nisip adâncimea apei depăşeşte rareori 20 m sub nivelul hidrografic zero. Bancurile de nisip se pot insă extinde mai jos de 20 m sub nivelul hidrografic zero. De aceea, poate fi adecvată includerea unor astfel de zone mai adânci, care fac parte din formatiunea caracteristică a bancului şi care găzduiesc biocenozele sale specifice.

2) Plante: Zostera sp., Potamogeton spp., Ruppia spp., Zannichellia spp., carofite. Pe multe bancuri de nisip nu cresc macrofite.

3) Bancurile de nisip pot fi intâlnite in asociere cu “suprafete de mâl şi nisip neacoperite de apa mării la maree joasă” (habitatul 1140) şi “recife” (habitatul 1170). De asemenea, bancurile de nisip pot constitui o componentă a habitatului 1130 (estuare) şi a habitatului 1160 (brate de mare şi golfuri mari putin adânci).

HdR R1101

Veg Zosteretum marinae Borgesen ex van Goor 1921; Zosteretum noltii Harmsen 1936.

NrSCI 6

NB In sectorul românesc al Mării Negre, acest habitat se intâlneşte sub următoarele forme:


30

Nisipuri fine, curate sau uşor mâloase, cu pajişti de Zostera, ce constituie prelungirea submarină a plajei de nisip fin, fiind in contact direct cu zona mediolitorală de spargere a valurilor. Zostera marina, Z. noltii şi Zannichellia pedicellata formează pajişti submarine monospecifice sau mixte in golfuri adăpostite, acolo unde stabilitatea sedimentară duce la o depunere slabă de mâl.

Nisipuri medii sub formă de dune submarine, cu granulatie medie, care, sub actiunea curentilor puternici şi a valurilor, formează bancuri submerse (dune hidraulice) paralele cu tărmul. Prin acumularea in timp a nisipului, aceste bancuri pot devein emerse, constituind insule mişcătoare sau bare de nisip permanente (de exemplu, insula Sacalin din fata gurii Sf. Gheorghe).

Nisipuri fine de mică adâncime, amestecate cu resturi de cochilii şi pietricele, dispuse de la tărm până la izobata de 3-4 m. Acest facies este prezent de la gurile Dunării şi până la Constanta, adăpostind biocenoze de nisipuri fine cu Lentidium mediterraneum.

Nisipuri bine calibrate, dispuse de la 3-4 m până la 20 m adâncime. Acestea sunt mai slab reprezentate sau chiar lipsesc la nord de Capul Midia, deoarece aici fundurile mâloase se instalează de la adâncimi foarte mici (5-6 m). Speciile caracteristice sunt bivalvele Chamelea gallina, Donax trunculus, Cerastoderma glaucum, Tellina tenuis, Anadara inaequivalvis, Lentidium mediterraneum şi Mya arenaria, crustaceii Crangon crangon, Polybius vernalis, Diogenes pugilator, Upogebia pusilla şi peştii Gymnammodytes cicerelus, Trachinus draco, Uranoscopus scaber, Callionymus sp., Pomatoschistus sp., Pegusa lascaris.

Nisipuri grosiere şi pietrişuri mărunte bătute de valuri se intâlnesc in micile golfuri ale coastelor stâncoase naturale expuse şi nu depăşesc câteva zeci de centimetri adâncime. Se prezintă sub forma unor plaje submerse foarte inguste, formate din nisip grosier şi pietriş provenit din degradarea rocii, remaniate in continuu de valuri.

Galeti infralitorali se intâlnesc pe alocuri, de-a lungul coastelor stâncoase natural expuse, intre adâncimile de 0,5 şi 2,5 m. Astfel de plaje submerse sunt partial acoperite cu pietre rotunde şi aplatizate (galeti), de obicei calcaroase, albe, modelate de valuri. Apar numai in zonele cu un hidrodinamism puternic şi sunt populati de crustacee izopode, amfipode şi de crabul Xantho poressa.

„Camca” de la gurile Dunării se intâlneşte in zonele adăpostite, de mică adâncime, pe tărmul Deltei Dunării. Camcaua este o suspensie densă de detritus vegetal de origine continentală, formată mai ales din resturi de stuf (Phragmites) măruntite. Datorită stagnării şi descompunerii, conditiile hipoxice sau anoxice determină instalarea unei faune de crustacee amfipode, viermi policheti şi nematode.

1210 Vegetatie anuală de-a lungul liniei tărmului [Annual vegetation of drift-lines]

CLAS. PAL.: 17.2

1) Formatiuni de plante anuale sau anuale şi perene, ocupând depozite de material grosier adus de curentii marini şi pietrişuri bogate in materie organică azotată (Cakiletea maritimae p.p.).

2) Plante: Cakile maritima, Salsola kali, Atriplex spp., Polygonum spp., Euphorbia peplis, Elymus repens, Potentilla anserina şi, in special in formatiunile mediteraneene, Glaucium flavum, Euphorbia paralias, Eryngium maritimum. La Marea Neagră acest habitat include comunităti cu Cakile maritima şi Argusia (Tournefortia) sibirica.

3) Siturile propuse pentru acest habitat pot include comunităti de Cakiletea maritimae dezvoltate pe pietriş sau pe substrate mixte de pietriş şi nisip (aceste amestecuri fiind adesea foarte dinamice şi variabile), insă astfel de tipuri de vegetatie, dezvoltate pe plaje pur nisipoase, ar trebui considerate, după caz, ca parte a habitatului 2110 (dune mobile embrionare).

HdR R1601

Veg Atripliceto hastatae-Cakiletum euxinae Sanda et Popescu 1999; Argusietum (Tournefortietum) sibiricae Popescu et Sanda 1975; Salsolo-Euphorbietum paralias Pignatti 1952 salsoletosum ruthenicae Pop 1985; Lactuco tataricae-Glaucietum flavae Dihoru et Negrean 1976.

1310 Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase [Salicornia and other annuals colonising mud and sand] CLAS. PAL.: 15.1

1) Formatiuni compuse mai ales sau predominant din specii anuale, in special Chenopodiaceae, din genul Salicornia sau graminee, care colonizează portiunile mâloase sau nisipoase, periodic inundate, ale mlaştinilor sărăturate marine sau interioare. Thero-Salicornietea, Frankenietea pulverulentae, Saginetea maritimae.


31

Subtipuri:

15.11 – Pajişti de brâncă (Thero-Salicornietalia): specii anuale (Salicornia spp.), ghirin (Suaeda maritima), sau uneori săricică (Salsola spp.). Formatiuni ce colonizează zonele mâloase, periodic inundate, ale mlaştinilor sărăturate costiere şi bazinele sărăturate continentale.

15.14 – Comunităti central eurasiatice de Crypsis: formatiuni deschise de graminee anuale din genul Crypsis (Heleochloa), pe soluri de tip solonchak, ce colonizează zonele mâloase in curs de uscare ale depresiunilor umede ale stepelor şi mlaştinilor sărăturate (15.A) din Eurasia, din regiunea Panonică până in Extremul Orient.

2) Plante: 15.11 - Salicornia spp., Suaeda maritima; 15.14 - Crypsis spp., Cyperus pannonicus, Spergularia media, S. marina, Salicornia spp., Lepidium latifolium, Chenopodium spp., Atriplex spp., Dianthus guttatus, Artemisia santonicum.

HdR R1511, R1515, R1518, R1527, R1528

Veg Crypsidetum aculeatae (Bojko 1932) Topa 1939; Heleochloëtum schoenoidis (Soó 1933) Topa 1939; Salicornietum prostratae Soó (1947) 1964; Suaedo- Salicornietum patulae (Brullo et Furnari 1976) Géhu 1984; Acorelletum pannonici Soó 1939; Hordeetum maritimi Şerbănescu 1965; Suaedetum maritimae Soó 1927; Suaedo-Kochietum hirsutae (Br.-Bl. 1928) Topa 1939;

Puccinellio-Spergularietum salinae (Feekes 1936) Tüxen et Volk 1937 atriplicetosum littoralis Sanda et al. 1977; Salsoletum sodae Slavnič (1939) 1948.

2160 Dune cu Hippophae rhamnoides [Dunes with Hippophaë rhamnoides] CLAS. PAL.: 16.251

1) Formatiuni de cătină albă ce constituie un stadiu premergător colonizării forestiere in depresiuni interdunale, atât uscate cât şi umede.

2) Plante: Hippophaë rhamnoides.

HdR -

Veg Calamagrostio epigeji-Hippophaëtum rhamnoidis Popescu et al. 1986.

NrSCI 2

2190 Depresiuni umede intradunale [Humid dune slacks]

CLAS. PAL.: 16.3 = 16.31 până la 16.35

1) Depresiuni umede ale sistemelor dunale. Depresiunile umede interdunale sunt habitate specializate şi bogate in specii, fiind amenintate de scăderea nivelului pânzei freatice.

Subtipuri:

16.31 – Bălti interdunale (Charetum tomentosae, Elodeetum canadensis, Hippuridetum vulgaris, Hottonietum palustris, Potametum pectinati): comunităti acvatice (cf. 22.4) ale ochiurilor de apă dulce interdunale permanente.

16.32 – Pajişti pioniere interdunale (Juncenion bufonii p.p.: Gentiano-Erythraeetum littoralis, Hydrocotylo- Baldellion): formatiuni pioniere de nisipuri umede şi margini de bălti interdunale, pe soluri cu salinitate scăzută.

16.33 – Mlaştini interdunale: formatiuni mlăştinoase calcifile şi, ocazional, acidofile (cf. 54.2, 54.4, mai ales 54.21, 54.2H, 54.49), adesea invadate de salcia târâtoare, ocupând părtile cele mai umede ale depresiunilor interdunale.

16.34 – Pajişti interdunale: pajişti umede şi desişuri de pipirig (vezi 37.31, 37.4) ale depresiunilor interdunale, adesea cu sălcii târâtoare (Salix rosmarinifolia).

16.35 – Stufărişuri şi rogozişuri de depresiuni interdunale: stufărişuri şi comunităti de

rogozuri inalte (cf. 53.1, 53.2, 53.3) ale depresiunilor interdunale.

HdR R1606

Veg Salici rosmarinifoliae-Holoschoenetum vulgaris Mitetelu et al. 1973; Orchio- Schoenetum nigricantis Oberd. 1957 subas. plantaginetosum cornuti Ştefan et al. 2001.

NrSCI 3


32

NB Cu exceptia subasociatiei plantaginetosum cornuti, cenotaxonul Orchio- Schoenetum nigricantis corespunde tipului de habitat 7230.

6410 Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) [Molinia meadows on calcareous, peaty or clayey-silt-laden soils (Molinion caeruleae)] CLAS. PAL.: 37.31

1) Pajişti cu Molinia din zona de câmpie până in etajul montan, pe soluri mai mult sau mai putin umede şi sărace in nutrienti (azot, fosfor). Acestea s-au format in urma unei exploatări extensive, ce implică uneori un cosit intârziat spre sfârşitul anului, sau corespund unui stadiu de deteriorare a mlaştinilor de turbă drenate.

Subtipuri:

37.311: pe soluri neutro-alcaline până la carbonatice, cu o pânză freatică fluctuantă, relativ bogate in specii (Eu-molinion). Solul este uneori turbos şi devine uscat, vara.

37.312: pe solurile mai acide cu Junco-Molinion (Juncion acutiflori), cu exceptia

pajiştilor sărace in specii sau de pe soluri turboase degradate.

2) Plante:

37.311 - Molinia coerulea, Dianthus superbus, Selinum carvifolia, Cirsium tuberosum, Colchicum autumnale, Inula salicina, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria, Tetragonolobus maritimus;

37.312 - Viola persicifolia, V. palustris, Galium uliginosum, Crepis paludosa, Luzula

multiflora, Juncus conglomeratus, Ophioglossum vulgatum, Inula britannica, Lotus uliginosus, Dianthus deltoides, Potentilla erecta, P. anglica, Carex pallescens.

3) In unele regiuni, aceste pajişti sunt in contact direct cu comunităti de Nardetalia.

In pajiştile cu Molinia de pe văile râurilor se observă o tranzitie către alianta Cnidion

dubii.

HdR R3710, R3711

Veg Junco-Molinietum Preising 1951 ex Klapp 1954; Peucedano rocheliani-Molinietum caeruleae Boşcaiu 1965; Molinio-Salicetum rosmarinifoliae Magyar ex Soó 1933; Nardo-Molinietum Gergely 1958.

NrSCI 20

6420 Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-Holoschoenion [Mediterranean tall humid herb grasslands of the Molinio-Holoschoenion] CLAS. PAL.: 37.4

1) Pajişti mediteraneene umede cu graminee inalte şi tipirig, larg răspândite in intregul bazin mediteranean, extinzându-se de-a lungul coastelor Mării Negre, in special in sistemele dunale.

2) Plante: Scirpus holoschoenus (Holoschoenus vulgaris), Agrostis stolonifera, Galium debile, Molinia caerulea, Cyperus longus, Trifolium resupinatum, Schoenus nigricans, Juncus maritimus, J. acutus, Hypericum tetrapterum, Eupatorium cannabinum, Prunella vulgaris, Pulicaria dysenterica, Tetragonolobus maritimus, Orchis laxiflora, Dactylorhiza elata, Succisa pratensis, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria, Genista tinctoria, Senecio doria, Dorycnium rectum.

HdR R1607

Veg Schoenetum nigricantis (All. 1922) Koch 1926.

NrSCI 1

6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul câmpiilor, pâna la cel montan si alpin [Hydrophilous tall-herb fringe communities of plains and of the montane to alpine levels] CLAS. PAL.: 37.7 şi 37.8

1) Subtipuri:

37.7 – Comunităti higrofile şi nitrofile de ierburi inalte, de-a lungul cursurilor de apă şi lizierelor forestiere, apartinând ordinelor Glechometalia hederaceae şi Convolvuletalia sepium (Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion sepium, Filipendulion).


33

37.8 – Comunităti de ierburi perene inalte higrofile din etajul montan până in cel alpin, apartinând clasei Betulo-Adenostyletea.

2) Plante:

37.7 - Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum, Senecio fluviatilis, Filipendula ulmaria, Angelica archangelica, Petasites hybridus, Cirsium oleraceum, Chaerophyllum hirsutum, Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata, Geranium robertianum, Silene dioica, Lamium album, Lysimachia punctata, Lythrum salicaria, Crepis paludosa.

37.8 - Aconitum lycoctonum (A. vulparia), A. napellus, Geranium sylvaticum, Trollius europaeus, Adenostyles alliariae, Cicerbita alpina, Digitalis grandiflora, Calamagrostis arundinacea, Cirsium helenioides.

3) Comunităti similare cu 37.8, dar cu o dezvoltare redusă, apar la altitudini mai joase de-a lungul râurilor şi lizierei pădurilor (in Valonia – Belgia, de exemplu).

Comunitătile nitrofile de lizieră, cuprinzând numai specii de talie mică, comune in regiune, nu constituie o prioritate pentru conservare. Aceste comunităti de ierburi inalte s-ar putea dezvolta şi in pajişti umede abandonate, care nu mai sunt cosite.

Zonele intinse de pajişti umede abandonate şi comunitătile de neofite cu Helianthus tuberosus, Impatiens glandulifera, etc. nu ar trebui luate in considerare.

HdR R3701, 3702, 3703, 3706, 3707, 3708, R3714

Veg Aconitetum taurici Borza 1934 ex Coldea 1990, Adenostylo-Doronicetum austriaci Horvat 1956 (syn.: Adenostyletum alliariae banaticum Borza 1946); Cirsio waldsteinii-Heracleetum transsilvanici Pawł. ex Walas 1949 (syn.: Cardueto-Heracleetum palmati Beldie 1967, Heracleetum palmati auct. rom.); Petasitetum kablikiani Szafer et al. 1926 (syn.: Petasitetum glabrati Morariu 1943); Telekio-Petasitetum hybridi (Morariu 1967) Resmerită et Ratiu 1974

(syn.: Petasitetum hybridi auct. rom., Aegopodio-Petasitetum hybridi auct. rom., Telekio-Petasitetum albae Beldie 1967, Petasitetum albae Dihoru 1975, Petasiteto-Telekietum speciosae Morariu 1967); Telekio-Filipenduletum Coldea 1996; Telekio speciosae-Aruncetum dioici Oroian 1998; Angelico- Cirsietum oleracei Tüxen 1937; Scirpetum sylvatici Ralski 1931 em. Schwich

1944; Filipendulo-Geranietum palustris Koch 1926; Chaerophyllo hirsuti-Filipenduletum Niemann et al. 1973; Lysimachio vulgaris-Filipenduletum Bal.-Tul. 1978; Chaerophylletum aromatici Neuhäuslova-Novotna et al. 1969; Arunco-Petasitetum albi Br.-Bl. et Sutter 1977; Convolvulo-Eupatorietum cannabini Görs 1974; Convolvulo-Epilobietum hirsuti Hilbig et al. 1972; Aegopodio-Anthriscetum nitidae Kopecký 1974; Angelico sylvetris-Cirsietum

cani Burescu 1998; Cicerbitetum alpinae Bolleter 1921 (syn. Adenostylo-Cicerbitetum Braun-Blanquet 1959).

NrSCI 65

NB Traducerea din engleză, a denumirii acestui habitat, a tinut cont de sensurile diferite pe care le au termenii ‘hidrofil’ şi ‘higrofil’ in limba română. Astfel, s-a optat pentru cel din urmă, care exprimă corect exigentele comunitătilor vegetale enumerate mai sus in raport cu umiditatea edafică.

6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii [Alluvial meadows of river valleys of the Cnidion dubii] CLAS. PAL.: 37.23

1) Pajişti aluviale cu regim natural de inundare apartinând aliantei Cnidion dubii, in conditii climatice continentale până la subcontinentale.

2) Plante: Cnidium dubium (C. venosum), Viola persicifolia, Scutellaria hastifolia, Allium angulosum, Gratifolia officinalis, Carex praecox, Juncus atratus, Lythrum virgatum.

3) Acesta este un habitat de tranzitie intre pajiştile higrofile şi cele xerofile, ce acoperă arii restrânse. Acest aspect trebuie luat in considerare in procesul de selectare a siturilor.

HdR R3712, R3715, R3716

Veg Poëtum pratensis Răvărut et al. 1956; Ranunculo repentis-Alopecuretum pratensis Ellmauer 1933; Agrostio-Festucetum pratensis Soó 1949; Agrostietum stoloniferae (Ujvárosi 1941) Burduja et al. 1956;


34

Poëtum silvicolae Buia et al. 1959; Alopecuretum ventricosi Turenschi 1966; Agrostio-Deschampsietum caespitosae Ujvárosi 1947; Cirsio cani-Festucetum pratensis

Májovsky ex Ruzicková 1975.

NrSCI 14

NB Literatura de specialitate din tara noastră nu consemnează nici o asociatie din al. Cnidion dubii (in sens strict) şi nici una dintre asociatiile descrise in Europa centrală nu se regăsesc in România (şi de altfel, nici in Ungaria). Totuşi, este posibil ca pajiştile umede cu Cnidium să fi dispărut ca urmare a indiguirilor, regularizărilor cursurilor de apă, eutrofizării, etc. Pe de altă parte, o serie de autori consideră – din ratiuni nomenclaturale - pe Agrostion stoloniferae ca sinonim cu Cnidion dubii sau Deschampsion caespitosae. De fapt, acelaşi habitat, in sens strict ecologic, este prezent şi la noi, şi in Europa centrală, existenta habitatelor de pajişti aluviale in

România şi importanta conservării lor fiind de necontestat. De aceea, habitatul 6440 a fost luat in considerare, ca tip de statiune, dar cu asociatiile prezente la noi, incadrate in Agrostion stoloniferae.

6510 Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) [Lowland hay meadows (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)] CLAS. PAL.: 38.2

1) Fânete bogate in specii, pe soluri slab până la moderat fertilizate, din zona de câmpie până in etajul submontan, apartinând aliantelor Arrhenatherion şi Brachypodio-Centaureion nemoralis. Aceste pajişti exploatate extensiv sunt bogate in plante cu flori şi nu sunt cosite inainte ca gramineele să inflorească şi după aceea, numai o dată sau de două ori pe an.

2) Plante: Arrhenatherum elatius, Trisetum flavescens subsp. flavescens, Pimpinella major, Centaurea jacea, Crepis biennis, Knautia arvensis, Tragopogon pratensis, Daucus carota, Leucanthemum vulgare, Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis, Campanula patula, Leontodon hispidus, L. nudicaulis, Linum bienne, Malva moschata.

3) Există subtipuri umede până la uscate. Dacă practicile de exploatare devin intensive, cu utilizarea abundentă a ingrăşămintelor, diversitatea speciilor scade

rapid.

HdR R3802

Veg Arrhenatheretum elatioris Br.-Bl. ex Scherrer 1925.

3130 Ape statatoare oligotrofe pâna la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea [Oligotrophic to mesotrophic standing waters with vegetation of the Littorelletea uniflorae and/or Isoëto-Nanojuncetea] CLAS. PAL.: 22.12 x (22.31 şi 22.32)

1) 22.12 x 22.31 - vegetatie scundă perenă, acvatică până la amfibie, oligotrofă până la mezotrofă, a malurilor lacurilor, iazurilor şi băltilor, şi a zonei ecotonale apă – uscat apartinând ordinului Littorelletalia uniflorae.

22.12 x 22.32 - vegetatie scundă anuală, amfibie, pionieră, a zonei ecotonale cu uscatul de la marginea lacurilor, băltilor şi iazurilor, cu soluri sărace in nutrienti, sau care creşte in timpul uscării periodice a acestor ape stătătoare: clasa Isoëto-Nanojuncetea.

Aceste două unităti pot creşte impreună in strânsă asociere sau separat. Speciile caracteristice de plante sunt in general efemerofite pitice.

2) Plante:

22.12 x 22.31: Littorella uniflora, Luronium natans, Juncus bulbosus subsp. bulbosus, Eleocharis acicularis, Sparganium minimum.

22.12 x 22.32: Lindernia procumbens, Elatine spp., Eleocharis ovata, Cyperus fuscus, C. flavescens, C. michelianus, Limosella aquatica, Schoenoplectus supinus, Scirpus setaceus, Juncus bufonius, Centaurium pulchellum, Centunculus minimus.

3) Acest tip de habitat s-ar putea dezvolta, de asemenea, in depresiuni umede interdunale (vezi 16.32 in 2190, inclus in Anexa I). Zonele cu un regim hidrologic variabil, lipsite periodic de vegetatie din cauza distrugerii acesteia prin călcare, nu ar trebui incluse.

HdR R2211, R2212, R2213


35

Veg Cyperetum flavescentis Koch ex Aichinger 1933; Juncetum bufonii Felföldy 1942; Cypero-Limoselletum Kornek 1960; Limosello-Ranunculetum lateriflori Pop (1962) 1968; leocharidetum acicularis Koch 1926 em. Oberd. 1957; Dichostylido michelianae-Gnaphalietum uliginosi Horvatič 1931.

NrSCI 16

3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition [Natural eutrophic lakes with Magnopotamion or Hydrocharition-type vegetation] CLAS. PAL.: 22.13 x (22.41 sau 22.421)

1) Lacuri şi iazuri cu ape de culoare gri inchis către albastru-verzui, mai mult sau mai putin tulburi, in mod special bogate in baze dizolvate (pH de obicei > 7), cu comunităti din Hydrocharition ce plutesc liber la suprafată sau, in ape adânci, deschise, cu asociatii de broscarită (Magnopotamion).

2) Plante: Hydrocharition - Lemna spp., Spirodela spp., Wolffia spp., Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes aloides, Utricularia australis, U. vulgaris, Aldrovanda vesiculosa, ferigi (Azolla), Hepaticae (Riccia spp., Ricciocarpus spp.); Magnopotamion - Potamogeton lucens, P. perfoliatus.

HdR R2202, R2203, R2204, R2205, R2206

Veg Lemnetum minoris Soó 1927; Lemnetum gibbae Miyawaki et Tüxen 1960; Lemnetum trisulcae Knapp et Stoffers 1962; Lemno-Spirodeletum Koch 1954; Wolffietum arrhizae Miyawaki et Tüxen 1960; Spirodelo-Aldrovandetum Borhidi et Komlódi 1959; Spirodelo-Salvinietum natantis Slavnič 1965; Lemno-Azolletum carolinianae Nedelcu 1967; Riccietum fluitantis Slavnič

1956 em. Tüxen 1974; Stratiotetum aloidis Nowinski 1930 (syn.: Hydrocharitetum morsus-ranae van Langendonck 1935); Lemno-Utricularietum vulgaris Soó (1928) 1947; Potamogetonetum lucentis Hueck 1931; Potamogetonetum perfoliati Koch 1926; Potamogetonetum graminei

(Koch 1926) Passarge 1964 em. Gırs 1977; Potamo-Ceratophylletum submerse Pop 1962; Potamogetonetum pectinati Carstensen 1955; Potamo perfoliati-Ranunculetum circinati Sauer 1937; Spirodeletum polyrhizae Koch 1941; Lemno-Salvinietum natantis Miyawaki et Tüxen 1960; Ricciocarpetum natantis (Segal 1963) Tüxen 1974; Lemno-Hydrocharitetum morsus-ranae

(Oberd.) Passarge 1978; Potamogetonetum nodosi (Soó 1960) Segal 1964; Najadetum minoris Ubrizsy 1941; Zannichellietum pedicellatae Nordh. 1954 em. Pott 1992; Marsilleaetum quadrifoliae (natantis) Burescu 2003; Polygonetum amphibii (natantis) Soó 1927; Potamogetonetum crispi Soó

1927; Ceratodemersii Hild 1956.

NrSCI 24

3260 Cursuri de apa din zonele de câmpie, pâna la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion 2 fluitantis si Callitricho-Batrachion [Watercourses of plain to montane levels with the Ranunculion fluitantis and Callitricho-Batrachion vegetation] CLAS. PAL.: 24.4

1) Cursuri de apă din zona de câmpie până in etajul montan, cu vegetatie submersă sau natantă din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion (nivel scăzut al apei in timpul verii) sau muşchi acvatici.

2) Plante: Ranunculus trichophyllus, R. fluitans, R. peltatus, R. penicillatus subsp. penicillatus, R. aquatilis, Myriophyllum spp., Callitriche spp., Sium erectum, Zannichellia palustris, Potamogeton spp., Fontinalis antipyretica.

3) Acest habitat este uneori asociat cu comunitătile de Butomus umbellatus de pe maluri. Este important să se tină cont de acest aspect in procesul de selectie a siturilor de importantă comunitară.

HdR R2208

Veg Ranunculetum aquatilis (Sauer 1947) Géhu 1961; Hottonietum palustris Tüxen 1937; Callitrichetum palustris (Dihoru 1975) Burescu 1999.

NrSCI 16

3270 Râuri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention [Rivers with muddy banks with Chenopodion rubri p.p. and Bidention p.p. vegetation] CLAS. PAL.: 24.52

1) Maluri nămoloase ale râurilor din zona de câmpie până in etajul submontan, cu

vegetatie pionieră anuală, nitrofilă, din aliantele Chenopodion rubri p.p. şi Bidention


36

p.p. Primăvara şi la inceputul verii, acest habitat de maluri nămoloase se prezintă fără nici un fel de vegetatie (ea dezvoltându-se mai târziu in timpul anului). Dacă conditiile nu sunt favorabile, această vegetatie se dezvoltă putin sau poate fi total absentă.

2) Plante: Chenopodium rubrum, Bidens tripartita, Xanthium sp., Polygonum

lapathifolium.

3) Acest habitat se intâlneşte in strânsă asociere cu populatii dense ale genului Bidens sau ale unor specii de neofite. Pentru a inlesni conservarea acestor comunităti, cu o dezvoltare anuală târzie sau neregulată, este important să se ia in considerare maluri cu lătimi intre 50 şi 100 m şi chiar portiuni fără vegetatie (24.51).

HdR R5312

Veg Bidenti-Polygonetum hydropiperis Lohm. in Tüxen 1950; Polygono lapathifolii-Bidentetum Klika 1935; Echinochloo-Polygonetum lapathifolii Soó et Csőrös 1974 (inclusiv subas. chlorocyperetosum glomerati Burescu 1999); Xanthio strumarii-Bidentetum tripartitae Timár 1947; Bidentetum cernui (Kobenza 1948) Slavnič 1951

92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba [Salix alba and Populus

alba galleries] CLAS. PAL.: 44.141, 44.162 şi 44.6

1) Păduri de luncă (zăvoaie) din bazinul mediteranean şi cel al Mării Negre dominate de Salix alba, S. fragilis sau alte specii de salcie inrudite cu acestea (44.141). Păduri de luncă multistratificate mediteraneene şi central-eurasiene cu Populus spp., Ulmus spp., Salix spp., Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp., Quercus robur, Q.pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, F. pallisiae, liane. Speciile de plop de talie mare domină de obicei coronamentul prin inăltimea lor; aceştia pot fi absenti sau rari in anumite grupări vegetale, care sunt atunci dominate de specii din genurile enumerate mai sus (44.6).

2) Plante: Salix alba, Populus alba.

HdR R4406

Veg Salici-Populetum Meijer-Drees 1936.

NrSCI 31

NB Indubitabil, tipurile 91E0 şi 92A0 se suprapun partial, datorită mentionării comunitătilor de salcie albă in definitia ambelor habitate. Pentru a inlătura orice confuzie, s-au inclus in acest habitat numai pădurile de plop alb, pure sau amestecate cu salcie albă, care se dezvoltă pe soluri aluviale mai evoluate şi prezintă un cortegiu mai numeros de specii. Dintre acestea se remarcă ca diferentiale Fraxinus angustifolia, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Galium rubioides şi unele transgresive din clasele Querco-Fagetea şi Quercetea pubescentis, precum Ulmus laevis, U.minor, Acer campestre, Brachypodium sylvaticum, Asparagus verticillatus, A.tenuifolius, A. officinalis.

62C0 * Stepe ponto-sarmatice [Ponto-Sarmatic steppes] CLAS. PAL.: 34.92

1) Stepe ale câmpiilor, platourilor şi dealurilor situate la vest de Marea Neagră, de Nistru şi bazinele Transilvaniei şi Traciei de nord, inclusiv al cursului inferior al Dunării, limitei sudice şi văilor platoului podolic, platoului Rus Central, platoului Volgăi, Orenburg şi Bachkiria, cu graminee precum Stipa capillata, S. lessingiana, Kochia prostrata, Koeleria lobata (K. degeni), Festuca valesiaca, Dichanthium ischaemum (syn. Bothriochloa ischaemum). Acest habitat include tipuri de vegetatie din aliantele Festucion valesiacae, Stipion lessingianae, Agropyro-Kochion şi Pimpinello-Thymion zygioidi.

2) Plante:

Festucion valesiacae - Poa angustifolia, Festuca valesiaca, Chrysopogon gryllus, Alyssum saxatile, Agropyron pectiniforme, Koeleria macrantha, Dichanthium ischaemum, Stipa capillata, S. ucrainica, Elymus hispidus; Stipion lessingianae - Stipa lessingiana, S. pulcherrima, S. joannis, Vinca herbacea, Salvia nutans, Cephalaria uralensis, Teucrium polium, Iris pumila, Bromus barcensis, Euphorbia dobrogensis, Crambe tatarica; Artemisio-Kochion - Kochia prostrata; Pimpinello-Thymion zygioidi - Agropyron brandzae, Thymus zygioides, Artemisia

caucasica, A. pedemontana, A. lerchiana, Koeleria lobata, Festuca callieri, Sedum hillebrandtii, Polythricum piliferum, Melica ciliata, Dianthus nardiformis, D. pseudarmeria, Satureja coerulea, Pimpinella tragium subsp. lithophila.


37

3) Uneori in asociere cu habitatele 40C0 - tufărişuri caducifoliate ponto-sarmatice

(31.8B7) şi 91AA - păduri est-europene de stejar pufos (41.73).

HdR R3406, R3407, R3409, R3418-3421

Veg Carici humilis-Stipetum joannis Pop et Hodişan 1985; Chrysopogono-Caricetum humilis Zólyomi (1950) 1958; Danthonio-Stipetum stenophyllae Ghişa 1941; Stipetum stenophyllae Soó 1944; Stipetum lessingianae Soó (1927 n.n.) 1947; Stipetum pulcherrimae Soó 1942; Astragalo ponticae-Stipetum ucrainicae (Dihoru 1969, 1970) Sanda et Popescu 1999; Stipo ucrainicae-

Festucetum valesiacae Dihoru 1970; Artemisio austriacae-Poëtum bulbosae Pop 1970; Cynodonto-Poëtum angustifoliae (Rapaics 1926) Soó 1957; Koelerio-Artemisietum lerchianae Dihoru 1970; Agropyro-Kochietum prostratae Zólyomi (1957) 1958; Agropyretum pectiniformis (Prodan 1939) Dihoru 1970; Taraxaco serotini-Bothriochloëtum ischaemi (Burduja et al. 1956) Sârbu et al. 1999; Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae (Burduja et al. 1956, Răvărut et al. 1956) Sârbu et al. 1999; Elytrigietum hispidi (Dihoru 1970) Popescu et Sanda 1988.

NrSCI 26

NB As. Elytrigietum hispidi apare extrazonal, pe suprafete mici, şi in Podişul Târnavelor (S. Oroian, inedit).

2110 Dune mobile embrionare (in formare) [Embryonic shifting dunes] CLAS. PAL.: 16.211

1) Formatiuni costiere reprezentând primele stadii ale formării dunelor, constituite de ondulatii sau suprafete de nisip inăltate ale plajei superioare, sau de o bordură situată inspre mare la baza dunelor inalte.

2) Plante:

16.2111 - Elymus farctus (Agropyron junceum), Leymus sabulosus;

16.2112 - Sporobolus pungens, Euphorbia peplis, Medicago marina, Eryngium maritimum.

HdR R1602, R1605

Veg Elymetum gigantei Morariu 1957; Artemisietum tschernievianae (arenariae) Popescu et Sanda 1977; Secali sylvestris-Alyssetum borzeani (Borza 1931) Morariu 1959; Aperetum maritimae Popescu et al. 1980; Brometum tectorum Bojko 1934; Crambetum maritimae (Şerbănescu 1965) Popescu et al. 1980; Secali sylvestris-Brometum tectorum Hargitai 1940.

2130 * Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri) [Fixed coastal dunes with herbaceous vegetation (grey dunes)] CLAS. PAL.: 16.221 până la 16.227, 16.22B

1) Dune fixate, stabilizate şi colonizate de pajişti mai mult sau mai putin inchise, formate din specii perene, şi de tapete de licheni şi muşchi, de pe coastele Atlanticului (şi Canalul Mânecii) intre Strâmtoarea Gibraltar şi Capul Blanc Nez, şi tărmul Mării Nordului şi al Mării Baltice. Dune similare apar şi de-a lungul coastelor Mării Negre.

Subtipuri:

16.22B – Dune fixate pontice – dune fixate de pe coastele Mării Negre.

Vegetatia poate fi reprezentată de pajişti inchise, de pajişti deschise formate din specii anuale, sau poate fi dominată de muşchi şi licheni; continutul de calcar (Ca2+) poate varia foarte mult şi in general se reduce odată cu vârsta şi desfăşurarea succesiunii spre sistemele de dune brune (dune cu lande).

2) Plante: Bromus hordeaceus, Carex colchica, Cerastium spp., Galium verum, Gentiana cruciata, Koeleria spp., Myosotis ramosissima, Ononis repens, Silene conica, S. otites, Trifolium scabrum; Muşchi - Tortula ruraliformis; Licheni - Cladonia spp.

3) Tufărişurile de dune (16.25) şi depresiunile umede interdunale (16.3) cu vegetatie distinctă formează complexe strâns legate cu dunele gri lipsite de vegetatie lemnoasă.

HdR R1603, R1604, R1609, R1610, R1611, R6404

Veg Koelerio glaucae-Stipetum borysthenicae Popescu et Sanda 1987; Scabioso argenteae-Caricetum colchicae (Simon 1960) Krausch 1965 (inclusiv subas.


38

ephedretosum Sanda et al. 1999); Scabioso argenteae-Artemisietum campestris Popescu et Sanda 1987; Holoschoeno-Calamagrostietum epigeji Popescu et Sanda 1978; Plantaginetum arenariae (Buia et al. 1960) Popescu et Sanda 1987; Argusio-Petasitetum spuriae (Borza 1931 n.n.) Dihoru et Negrean 1976.

NrSCI 2

1150 * Lagune costiere [Coastal lagoons] CLAS. PAL.: 21

1) Lagunele sunt intinderi de apă sărată costiere, de mică adâncime, cu salinitate şi volum de apă variabil, total sau partial separate de mare prin bancuri de nisip sau prundiş ori, mai rar, de roci. Salinitatea poate varia, de la salmastru până la hiperhalin, in functie de cantitatea de precipitatii, intensitatea evaporării, aportul de apă de mare proaspătă in timpul furtunilor şi de inundarea temporară cu apă de mare in timpul iernii sau la flux. Cu sau fără vegetatie din Ruppietea maritimae, Potametea, Zosteretea sau Charetea (CORINE 91: 23.21 sau 23.22).

- Flads şi gloes, considerate o varietate baltică a lagunelor, reprezintă mici ochiuri de apă, de obicei de mică adâncime, mai mult sau mai putin delimitate, incă legate de mare sau izolate foarte recent de mare prin ridicarea pământului. Caracterizate prin stufărişuri bine dezvoltate şi vegetatie submersă luxuriantă, şi având mai multe stadii de transformare morfologică şi floristică in procesul prin care portiuni de mare devin uscat.

- Iazurile şi bazinele sărate pot fi, de asemenea, considerate lagune, cu conditia să-şi aibă originea intr-o veche lagună naturală transformată sau o mlaştină sărată, şi să fi suportat un impact minor in urma exploatării.

2) Plante: Callitriche spp., Chara canescens, C. baltica, C. connivens, Eleocharis parvula, Potamogeton pectinatus, Ranunculus baudotii, Ruppia maritima. In flads şi gloes, şi Chara spp. (Chara tomentosa), Lemna trisulca, Najas marina, Phragmites australis, Potamogeton spp., Stratiotes aloides, Typha spp.

Animale: Celenterate - Edwardsia ivelli; Polichete - Armandia cirrhosa; Briozoare - Victorella pavida; Rotifere - Brachionus sp.; Moluşte - Abra sp., Murex sp.; Crustacee - Artemia sp.; Peşti - Cyprinus carpio, Mullus barbatus; Reptile – Testudo graeca; Amfibieni - Hyla arborea.

3) Mlaştinile sărăturate constituie o parte a acestui complex.

HdR R2301

Veg Ruppietum maritimae (Hacquette 1927) Iversen 1934.

NrSCI 1

NB Pe tărmul românesc al Mării Negre, acest habitat este reprezentat de complexul lagunar Razelm – Sinoe şi Lacul Zăton. Datorită impactului produs de lucrările hidrotehnice, conditiile tipice lagunare se intâlnesc azi mai ales in Laguna Sinoe. Aici salinitatea este foarte variabilă, linia de demarcatie dintre apele dulci şi sărate putându-se deplasa cu sute de metri de mai multe ori pe zi sub influenta vântului, simulând astfel conditiile unei lagune cu maree. Fauna cuprinde specii caracteristice de peşti (Percarina demidoffi, Pelecus cultratus, Mugil sp., Liza sp., Alosa sp.) şi reptile (Emys orbicularis, Natrix tesselata).

3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara spp. [Hard oligomesotrophic waters with benthic vegetation of Chara spp.] CLAS. PAL.: (22.12 sau 22.15) x 22.44

1) Lacuri şi bălti destul de bogate in baze dizolvate (pH adesea 6-7) (21.12) sau cu ape majoritar albastre-verzui, foarte limpezi, cu continut sărac (către moderat) de nutrienti, bogate in baze (pH adesea >7.5) (21.15). Fundul acestor ape nepoluate este acoperit cu carofite, Chara şi Nitella, covoare de alge. In regiunea boreală acest tip de habitat include mici bălti turboase (‘gyttja’) oligo-mezotrofe bogate in calciu, cu un covor dens de Chara, adesea inconjurate de diverse mlaştini eutrofe şi turbării cu pin silvestru.

2) Plante: Chara spp., Nitella spp.

HdR R2201

Veg Nitelletum gracilis Coriolan 1957; Charetum braunii Coriolan 1957; Tolypelletum proliferae Krause 1969; Lychnothamnetum barbati IonescuTeculescu 1967.

NrSCI 7

1410 Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi) [Mediterranean salt


39

meadows (Juncetalia maritimi)] CLAS. PAL.: 15.5

1) Diverse comunităti mediteraneene şi vest-pontice (Marea Neagră) de Juncetalia maritimi. Diverse asociatii sunt descrise la punctul 2) cu speciile lor de plante caracteristice.

Subtipuri:

15.51 – mlaştini sărăturate de pipirig inalt, dominate de Juncus maritimus şi/sau J.acutus;

15.52 – mlaştini sărăturate de pipirig scund, rogoz şi trifoi (Juncion maritimi) şi pajişti umede din spatele litoralului, bogate in specii de plante anuale şi in leguminoase (Trifolion squamosi);

15.53 – pajişti mediteraneene halo-psamofile (Plantaginion crassifoliae).

2) Plante: Juncus maritimus, J. acutus, Carex extensa, Aster tripolium, Plantago cornuti, Scorzonera parviflora, Merendera sobolifera, Taraxacum bessarabicum, Samolus valerandi (15.51); Hordeum nodosum, H. maritimum, Trifolium squamosum, T. michelianum, Carex divisa, Ranunculus ophioglossifolius (15.52); Plantago crassifolia, Blackstonia imperfoliata, Orchis coriophora subsp. fragrans (15.53).

HdR R1501

Veg Juncetum littoralis-maritimi Sanda et al. 1998; Juncetum littoralis Popescu et al. 1992 (syn.: Artemisio santonici-Juncetum littoralis (Popescu et Sanda 1992) Géhu et al. 1994); Juncetum maritimi (Rübel 1930) Pignatti 1953; Teucrio-Schoenetum nigricantis Sanda et Popescu 2002.

NrSCI 1

92D0 Galerii ripariene si tufirisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae) [Southern riparian galleries and thickets (Nerio-Tamaricetea and Securinegion tinctoriae)] CLAS. PAL.: 44.81 până la 44.84

1) Galerii arborescente şi tufărişuri de cătină roşie, oleandru şi mielărea, precum şi formatiuni lemnoase mai scunde, situate de-a lungul apelor curgătoare permanente sau temporare şi din zonele umede ale etajului termo-mediteranean şi din sud-vestul Peninsulei Iberice, precum şi din statiunile cele mai higromorfe ale zonelor saharomediteraneană şi saharo-sindiană. Includ formatiuni de Tamarix smyrnensis (syn. T.ramossissima) de pe malurile apelor curgătoare şi din statiunile de coastă ale regiunilor pontice şi stepice din vestul Eurasiei.

Formatiunile cu Tamarix africana nu vor fi luate in considerare.

2) Plante: Tamarix spp.

HdR R4422

Veg Calamagrostio-Tamaricetum ramosissimae Simon et Dihoru (1962) 1963.

NrSCI 4

3160 Lacuri distrofice si iazuri [Natural dystrophic lakes and ponds] CLAS. PAL.: 22.14

1) Lacuri şi iazuri naturale cu apă brună datorită turbei şi acizilor humici, in general pe soluri turboase in mlaştini sau pe lande cu evolutie naturală spre turbării. pH-ul este adesea scăzut, de la 3 până la 6. Comunitătile de plante apartin ordinului Utricularietalia.

2) Plante: Utricularia spp, Rhynchospora alba, Sparganium minimum, Nuphar lutea, Carex lasiocarpa, C. rostrata, Nymphaea candida, Drepanocladus spp., specii de Sphagnum.

Animale: Odonate (libelule zigoptere şi anizoptere).

HdR R2207

Veg Myriophyllo verticillati-Nupharetum luteae Koch 1926; Nymphaeetum albae Vollmar 1947; Nymphoidetum peltatae (Allorge 1922) Bellot 1951; Trapetum natantis Kárpati 1963; Potametum natantis Soó 1927; Nymphaeetum albocandidae(Hejny 1950) Passarge 1957 subas. nymphaeetosum candidae Ştefan et al. 1997; Sparganietum minimi Schaaf 1925; Trapo-Nymphoidetum Oberd. 1957.

NrSCI 10

7210 * Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus şi specii de Caricion davallianae [Calcareous fens with Cladium mariscus and species of the Caricion davallianae] CLAS. PAL.: 53.3


40

1) Comunităti dense de Cladium mariscus din zone lacustre colonizate de plante, din terenuri abandonate (necultivate) sau pajişti umede aflate in stadii succesionale ulterioare exploatării lor extensive, aflate in contact cu tipuri de vegetatie din Caricion davallianae sau cu alte specii de Phragmition [Cladietum marisci (Allorge 1922) Zobrist 1935].

2) Plante: Cladium mariscus.

3) In contact cu mlaştini alcaline (7230), dar şi cu mlaştini acide, pajişti umede exploatate extensiv şi alte stufărişuri şi rogozişuri inalte.

HdR - Veg Cladietum marisci Allorge 1922 ex Zobrist 1935.

NrSCI 4

40C0 * Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice [Ponto-Sarmatic deciduous thickets] CLAS. PAL.: 31.8B7

1) Tufărişuri caducifoliate ale zonei de stepă cu arbuşti din regiunile pontică şi sarmatică şi ale teritoriilor adiacente din interiorul sau din afara zonei de limita estică a pădurilor de stejari cu Potentilla alba (41.7A14), din zona pădurilor stepice de stejari şi artar tătăresc (41.7A22) şi pădurilor stepice subeuxinice (41.7A3), care fac parte din habitatul 91I0 - păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp. Habitatul include mai multe comunităti vegetale cu specii endemice pentru Dobrogea, cum sunt asociatiile Asphodelino luteae-Paliuretum şi Rhamno catharticae-Jasminietum fruticantis.

2) Plante: Prunus spinosa, Crataegus monogyna, Caragana frutex, Spiraea crenifolia (S. crenata), Prunus tenella (Amygdalus nana), Jasminum fruticans, Paliurus spinachristi,

Rhamnus catharticus, Asparagus verticillatus, Asphodeline lutea, Bromus inermis, Dianthus nardiformis, Kochia prostrata, Medicago minima, Genista sessilifolia, Moehringia grisebachii, M. jankae, Orlaya grandiflora, Ornithogalum amphibolum, Paeonia tenuifolia, Salvia ringens, Thymus zygioides, Veronica austriaca.

HdR R3128, R3129, R3131 p.p., R3132

Veg Asphodelino luteae-Paliuretum Sanda et Popescu 1999; Rhamno catharticae-Jasminetum fruticantis (Mihai et al. 1964) Mititelu et al. 1993; as. cu Caragana frutex Dihoru et al. 1970; Gymnospermio altaicae-Celtetum glabratae Petrescu 2000-2001; Prunetum tenellae s.l.

NrSCI 28

NB Există o suprapunere partială, de ordin fitogeografic, intre habitatele 40A0 şi 40C0, datorită interferentelor şi adiacentei dintre regiunea Panonică şi cea Pontică.

Astfel, tufărişurile de Prunus tenella au un areal intins, din Europa estică (poate chiar Asia centrală) până in Europa centrală. Cele din Dobrogea apartin probabil unei asociatii nedescrise incă sau, cel putin unei variante pontice a asociatiei panonice Prunetum tenellae Soó 1947, prima distingându-se prin unele diferentiale precum Astragalus spruneri, Chamaecytisus jankae, Crepis sancta şi Paeonia tenuifolia.

Chiar şi in absenta unor referinte fitosociologice clare, tufărişurile din Dobrogea edificate de migdalul pitic trebuie incadrate la habitatul 40C0.

91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos [Eastern white oak woods] CLAS. PAL.: 41.7371, 41.7372

1) Păduri extrazonale dominate de stejar pufos, cu floră submediteraneană, ocupând enclave mai calde in cadrul arealelor subcontinentale ale lui Quercion frainetto şi Carpinion illyricum.

Include subtipurile:

41.7371 Păduri tracice de stejar pufos şi cărpinită

Păduri de Quercus pubescens şi Q. virgiliana din câmpiile bazinului Mării Negre şi dealurile Turciei europeane, din nordul câmpiei tracice in sudul şi sud-estul Bulgariei, unde sunt reprezentate in principal prin masive forestiere insulare, mai ales in partea centrală a dealurilor Maritsa şi Tundja, şi de pe colinele de la poalele estice şi nordice ale muntilor Rodopi. Stejarii sunt insotiti de Carpinus orientalis, Fraxinus ornus, Acer campestre sau Tilia tomentosa şi de elemente floristice submediteraneene.

41.7372 Păduri moesiace de stejar pufos

Păduri submediteraneene termofile de Quercus pubescens şi Q. virgiliana din sudul muntilor Dinarici, lantul muntos balcanic şi din regiunile invecinate, incluzând sudestul şi sudul României.


41

2) Plante: Quercus pubescens, Q. virgiliana, Carpinus orientalis, C. betulus, Fraxinus ornus, Galium dasypodum, Paeonia peregrina.

HdR R4158, R4161, R4162, R4163

Veg Galio dasypodi-Quercetum pubescentis Donită 1970; Paeonio peregrinae-Carpinetum orientalis Donită 1970; Echinopo banatici-Quercetum pubescentis Boşcaiu et al. 1971; Paeonio peregrinae-Quercetum pubescentis (Sârbu 1978) Sanda et Popescu 1999; Ceraso mahaleb-Quercetum pubescentis Jakucs et Fekete 1957; Tilio tomentosae-Quercetum pedunculiflorae Donită 1968; Lathyro collini-Quercetum pubescentis Klika 1932.

NrSCI 24

91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) [Riparian mixed forests of Quercus robur, Ulmus laevis and Ulmus minor, Fraxinus excelsior or Fraxinus angustifolia along the great rivers (Ulmenion minoris)] CLAS. PAL.: 44.4

1) Păduri din specii cu lemn de esentă tare situate in albia majoră a râurilor, expuse

regulat inundatiilor in perioda creşterii nivelului apei, sau in zone joase, expuse inundatiilor provocate de inăltarea apei freatice. Aceste păduri se dezvoltă pe depozite aluviale recente. Solul poate fi bine drenat intre inundatii sau poate rămâne ud. Ca urmare a regimului hidric specific, speciile lemnoase dominante apartin genurilor Fraxinus, Ulmus sau Quercus. Subarboretul este bine dezvoltat.

2) Plante: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U. glabra, Fraxinus excelsior, F. angustifolia, Populus nigra, P. canescens, P. tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus, Humulus lupulus, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Tamus communis, Hedera helix, Phalaris arundinacea, Corydalis solida, Gagea lutea, Ribes rubrum.

3) Aceste păduri formează mozaicuri cu păduri pioniere sau climax din specii cu lemn de esentă moale, in zonele joase ale luncilor râurilor; ele se pot dezvolta şi din păduri aluviale de specii cu lemn de esentă tare. Acest tip de habitat apare adesea in conjunctie cu păduri de anin şi frasin (44.3).

HdR R4404, R4409, R4410, R4411

Veg Fraxino danubialis-Ulmetum Soó 1936 corr. 1963; Quercetum roborispedunculiflorae

Simon 1960 (syn.: Fraxino angustifoliae-Quercetum pedunculiflorae Chifu et al. (1998) 2004); Fraxino pallisae-Quercetum pedunculiflorae (Popescu et al. 1979) Oprea 1997; Fraxinetum pallisae (Simon 1960) Krausch 1965 (syn. Ulmeto minoris-Fraxinetum pallisae Borza ex Sanda 1970).

NrSCI 26

NB In denumirea primei asociatii s-a corectat numele subspeciei Fraxinus angustifolia, din pannonica in danubialis.

1530 * Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice [Pannonic salt-steppes and salt-marshes] CLAS. PAL.: 15.A1, 15.A2

1) Stepe, depresiuni, lacuri superficiale şi mlaştini sărăturate panonice şi pontosarmatice,

care sunt influentate in mare măsură de un climat panonic cu temperature extreme şi ariditate estivală. Imbogătirea in săruri a solului se datorează evaporării intense a apei freatice in timpul verii. Aceste tipuri de habitate au origine partial naturală şi partial determinată de influenta distinctă a păşunatului bovinelor.

Vegetatia halofitică constă in comunităti de plante din depresiuni şi stepe sărăturate uscate, pajişti sărăturate umede, şi comunităti de plante anuale din lacurile sărate, periodic inundate, cu zonare tipică.

2) Plante: Artemisia santonicum, Lepidium crassifolium, Puccinellia peisonis, Aster tripolium, Salicornia prostrata, Camphorosma annua, Plantago tenuiflora, Juncus gerardii, Plantago maritima, Cyperus pannonicus, Pholiurus pannonicus, Festuca pseudovina, Achillea collina, Artemisia pontica, Puccinellia limosa, Scorzonera cana, Petrosimonia triandra, Peucedanum officinale, Halocnemum strobilaceum, Frankenia hirsuta, Aeluropus littoralis, Limonium meyeri, L. gmelini, Nitraria schoberi, Carex distans, C. divisa, Taraxacum bessarabicum, Beckmannia eruciformis, Zingeria pisidica, Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon, Ranunculus


42

sardous, Agropyron elongatum, Halimione verrucifera (syn. Obione verrucifera), Lepidium latifolium, Leuzea altaica (syn. L. salina), Iris halophila, Triglochin maritima, Hordeum hystrix, Aster sedifolius, Scorzonera austriaca var. mucronata, Festuca arundinacea subsp. orientalis.

Animale: Moluşte - Helicopsis striata austriaca; Insecte – Callimorpha quadripunctaria, Lycaena dispar; Mamifere - Spermophilus citellus; Păsări - Botaurus stellaris, Platalea leucorodia, Porzana parva, Ixobrychus minutus, Acrocephalus melanopogon, Aythya nyroca, Ardea purpurea, Panurus biarmicus.

HdR R1502-R1510, R1512-R1514, R1516, R1517, R1519-R1526, R1529-R1533

Veg Halocnemetum strobilacei (Keller 1925) Topa 1939; Aeluropo-Puccinellietum limosae Popescu et Sanda 1975; Limonio-Aeluropetum littoralis Sanda et Popescu 1992; Caricetum divisae Slavnič 1948; Carici distantis-Festucetum orientalis Sanda et Popescu 1999; Taraxaco bessarabici-Caricetum distantis Sanda et Popescu 1978; Caricetum distantis Rapaics 1927; Camphorosmetum annuae (Rapaics 1916) Soó 1933; Artemisio-Petrosimonietum triandrae Soó

1927; Limonio gmelini-Artemisietum monogynae Topa 1939 (syn.: Staticeto-Artemisietum monogynae (santonicum) Topa 1939 inclusiv subas. Asteretosum oleifolii Ştefan et al. 2007); Nitrario-Artemisietum maritimae Mititelu et al. (1979) 1980; Beckmannietum eruciformis Rapaics ex Soó 1930 (syn.: Agrostio-Beckmannietum (Rapaics 1916) Soó 1933); Zingerietum

(Agrostietum) pisidicae Buia et al. 1959; Trifolio fragiferi-Cynodontetum Br.- Bl. et Balas 1958; Ranunculetum sardoi (Oberd. 1957) Pass. 1964; Pholiuro-Plantaginetum tenuiflorae (Rapaics 1927) Wendelberger 1943; Agropyretum elongati Şerbănescu (1959) 1965; Halimionetum (Obionetum) verruciferae (Keller 1923) Topa 1939; Lepidio crassifolii-Puccinellietum limosae (Rapaics 1927) Soó 1957; Puccinellietum limosae Rapaics ex Soó 1933; Plantaginetum maritimae Rapaics 1927; Scorzonero mucronatae-Leuzeetum salinae Sanda et al. 1998; Iridetum halofilae (Prodan 1939 n.n.) Şerbănescu 1965; Scorzonero parviflorae-Juncetum gerardii (Wenzl 1934) Wendelberger 1943; Triglochini maritimae-Asteretum pannonici (Soó 1927) Topa 1939; Triglochini palustris-Asteretum pannonici Sanda et Popescu 1979; Hordeetum hystricis (Soó 1933) Wendelberger 1943; Peucedano officinalis-Festucetum pseudovinae (Rapaics 1927) Pop 1968 (syn.: Peucedano officinalis-Asteretum sedifolii Soó 1947 corr. Borhidi 1996); Artemisio santonici-Festucetum pseudovinae (Magyar 1920) Soó (1933) 1945; Achilleo-Festucetum pseudovinae Soó (1933) corr. Borhidi 1996; Puccinellio-Salicornietum Popescu et al. 1987; Aeluropo-Salicornietum Krausch 1965; Aeluropo-Puccinellietum gigantei Ştefan et al. 2000; Limonio bellidifolii-Puccinellietum convolutae Ştefan et al. 2001 (inclusiv subas. parapholietosum incurvae Ştefan et al. 2001); Puccinellietum distantis Soó 1937; Bassietum sedoidis (Ubrizsy 1948) Soó 1964; Camphorosmetum monspeliacae (Topa 1939) Şerbănescu 1965; Plantaginetum schwarzenbergianae-cornuti Borza et Boşcaiu 1965; Polypogonetum

monspeliensis Morariu 1957; Heleochloëtum alopecuroidis Rapaics ex Ubrizsy 1948.

NrSCI 21

6120 * Pajisti xerice pe substrat calcaros [Xeric sand calcareous grasslands] CLAS. PAL.: 34.12

1) Pajişti uscate, adesea deschise, pe nisipuri mai mult sau mai putin calcifere, cu un centru de distributie subcontinental (Koelerion glaucae, Sileno conicae-Cerastion semidecandri, Sedo-Cerastion p.p.).

2) Plante: Allium schoenoprasum, Alyssum montanum subsp. gmelinii, Cardaminopsis arenosa, Carex ligerica, C. praecox, Dianthus deltoides, Euphorbia seguieriana, Festuca beckeri subsp. polesica, F. beckeri subsp. arenicola, Gypsophila fastigiata, Helichrysum arenarium, Herniaria glabra, Koeleria glauca, Petrorhagia prolifera, Sedum rupestre, Silene chlorantha.

3) Acest tip de habitat apare in asociere cu complexe de dune necostiere.

HdR R3502, R6402, R6403

Veg Ventenato dubiae-Xeranthemetum cylindracei (Borza 1950) Sanda et al. 1988; Festucetum polesicae Oprea 1998; Festucetum arenicolae Ştefan et al. 2001 (syn.: Festucetum vaginatae subas. arenicolum Popescu et Sanda (1976) 1979); Molluginetum cervianae Borza 1963; Potentillo-Festucetum dalmaticae (Domin 1933) Májovský 1954.

NrSCI Cel putin 4.

NB Acest habitat se intâlneşte doar in regiunea continentală (pe nisipurile sau solurile nisipoase din Oltenia şi sudul Moldovei), deosebindu-se floristic de celelalte habitate psamofile din România, fie panonice (2340, 6260) sau costiere (2110, 2130).


43

Deoarece subspecia F. beckeri subsp. beckeri nu este prezentă in România şi intrucât au fost deja descrise două asociatii pe baza subspeciilor polesica şi arenicola, cenotaxonul Festucetum beckeri Popescu et Sanda (1976) 1997 a devenit un nomen ambiguum şi nu a fost folosit ca referintă cenotaxonomică.

Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE prezente aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI0065 sunt:

Tabel 4 Mamifere prezente in aria protejata de interes comunitar

Nr.

crt.

Cod Specie Rezidenta Sit pop. Conserv. Izolare Global

1. 1355 Spermophilus citellus P C B C B

2. 1355 Lutra lutra R A B C B

3. 1356 Mustela lutreola R A B B B

4. 2635 Vormela peregusna V C B B B

5. 2633 Mustela eversmannii V B B B B

Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE prezente aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI0065:

Tabel 5 Amfibieni si reptile prezente in aria protejata de interes comunitar

Nr.

crt.

Cod Specie Populatie: Rezidentă Sit pop. Conserv. Izolare Global

1. 1298 Vipera ursinii R A A A A

2. 1219 Testudo graeca R C B B B

3. 1993 Triturus dobrogicus RC A B B A

4. 1220 Emys orbicularis RC A B C A

5. 1188 Bombina bombina C A A C A

Specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE prezente aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI0065:

Tabel 6 Specii de pesti prezente in aria protejata de interes comunitar

Nr.

crt.

Cod Specie Rezidenta Reproducere Sit pop.

Conserv. Izolare Global

1. 4127 Alosa tanaica P RC A B C B

2. 1130 Aspius aspiu C A A C A

3. 1149 Cobitis taenia RC A B C B

4. 1124 Gobio albipinnatus

C B A C A

5. 1157 Gymnocephalus schraetze

C A B B B

6. 1145 Misgurnus fossilis

C A A C A

7. 2522 Pelecus cultratus RC A B C B

8. 1134 Rhodeus sericeus amarus

P B A C A

9. 1146 Sabanejewia aurata

RC A B C B


44

10. 1160 Zingel streber P B B C B

11. 2511 Gobio kessleri V D

12. 1159 Zingel zingel P B B C B

13. 2011 Umbra krameri R A B B B

14. 2555 Gymnocephalus baloni

RC A A B A

15. 4125 Alosa immaculate

P A B C B

Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE prezente aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI0065:

Tabel 7 Specii de nevertebrate prezente in aria protejata de interes comunitar

Nr.

crt.


1. 1037 Ophiogomphus cecilia P A B C B

2. 1060 Lycaena dispar RC B B C B

3. 4028 Catopta thrips R B B C B

4. 4045 Coenagrion ornatum P?

5. 4030 Colias myrmidone P B B C

6. 1089 Morimus funereus R D

7. 4027 Arytrura musculus R A B C B

8. 4064 Theodoxus transversalis R B B B B

9. 4056 Anisus vorticulus R B B C B

10. 1082 Graphoderus bilineatus P B B C B

11. 4036 Leptidea morsei P A B C B

Specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE prezente aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI0065:

Tabel 8 Specii de plante prezente in aria protejata de interes comunitar

Nr.

crt.


1. 2253 Centaurea jankae R A B A B

2. 4067 Echium russicum R C A C A

3. 1516 Aldrovanda vesiculosa R A B C B

4. 1428 Marsilea quadrifolia R A B C B

5. 2255 Centaurea pontica V A B A B

Habitatele care caracterizeată acest sit sunt prezentate, conform FORMULAR STANDARD NATURA 2000, in tabelul de mai jos.


45

Tabel 9 Habitate care caracterizează situl ROSCI0065

Cod % CLC Clase de habitate

N02 15 522,521 Estuare, lagune

N06 13 511, 512 Rauri, lacuri

N07 51 411, 412 Mlastini, turbarii

N09 4 321 Pajişti naturale, stepe

N12 10 211 – 213 Culturi (teren arabil)

N16 5 311 Paduri de foioase

N22 2 332, 333 Stâncării, zone sărace in vegetatie

Alte caracteristici ale sitului:

Prima coordonată geografică a Deltei Dunării este situarea in emisfera nordică, la intersectia paralelei de 450 N (deci la jumătatea distantei dintre Ecuator şi Polul Nord) cu meridianul de 290 E, aproximativ intre delta propriu-zisă şi Complexul lacustru Razim – Sinoie, pe Dealurile Tulcei.

O caracteristică importantă este şi aceea că Dunărea, pe cei 2 860 km lungime şi 817 000 km2 bazin hidrografic, are o desfăşurare latitudinală, de la influente uşor oceanice, in vest, la cele continentale, ambele făcând parte din climatul temperat.

Această pozitie a Dunării, cu drenarea prin afluentii săi, a două formatiuni muntoase – cele mai importante in Europa – Alpii şi Carpatii, are influente uneori până la determinare, a regimului hidrologic in zona de vărsare, adică asupra deltei.

Dacă la această caracteristică a bazinului Dunării luăm in considerare Marea Neagri in care se varsă, cu trăsăturile specifice – morfobatimetrice (platformă continentală extinsă) şi dinamica apei (maree, seişe, curenti, valuri), vom descifra mai uşor procesele de consolidare şi evolutie, in timp, a teritoriului deltaic.

Fată de conditiile care favorizează formarea deltelor, la vărsarea Dunării in Marea Neagră s-au intrunit cel putin patru conditii şi anume: existenta golfului limanic de formă aproximativ triunghiulară platforma continentală (şelful) care are adâncimi de câtiva metri la tărm şi se adânceşte treptat spre povârnişul continental până la 180 – 200 m pe o distată de 180 km; amplitudinea mică a mareelor, intre 9 – 11 cm; curenti litorali care aduc material aluvionar din tărmul nord-vestic şi il blochează pe cel dunărean; cantitatea apreciabiă de aluviuni transporate de Dunăre.

Aceste conditii au constituit mediul de formare a Deltei Dunării care poate fi incadrată atât la forma triunghiulară cât şi la cea barată (prin cordonul initial Jibrieni-Letea-Caraorman).

Teritoriul Deltei Dunării se caracterizează printr-o diversitate deosebit de mare de elemente areologice, atât din punctul de vedere al refugiilor postglaciale cât şi al repartitiei geografice actuale a speciilor.

Se poate aprecia că, la originea diversitătii ridicate a florei şi faunei teritoriului RBDD, un rol important l-a avut pozitia geografică sud-est-europeană, apropiată de refugiile postglaciare mediteraneene, precum şi influentele refugiilor estice, mai pronuntate decât in teritoriile central-europene.

De asemenea, o importantă influentă a avut şi specificul genezei Deltei Dunării. Se ştie că aceasta şi-a definitivat relieful cu o mare diversitate de tipuri de habitate acvatice, palustre şi terestre relativ recent (sub 10 000 de ani).

Această mare diversitate de habitate a primit o diversitate ridicată de tipuri ecologice de specii.

Sub aspect biogeografic, teritoriul Deltei Dunării se află situat in marea regiune palearctică (ce cuprinde intreaga Europă, partea de nord a Africii şi Asia fără India şi Indochina), subregiunea euromediteraneană.

Sub aspect fitogeografic se incadrează in provincia danubiano-pontică, formând o unitate proprie, şi anume districtul Delta Dunării (V. Ciocârlan, 1994). Sub aspectul zoogeografic al faunei de apă dulce, subregiunea euromediteraneană este divizată in provincia ponto-caspică, districtul nord-ponto-caspic, iar in ceea ce priveşte Marea Neagră, aici se intâlnesc specii apartinând atât regiunilor marine litorale cât şi celor pelagice (P. Bănărescu, N. Boşcaiu, 1973). Diversitatea mare de ecosisteme acvatice, palustre,


46

terestre, fluviale, fluvio-marine şi costiere a creat posibilitatea populării regiunii cu o diversitate ridicată de ecotipuri ale speciilor migrate din refugiile postglaciare cuaternare, cu preponderentă din cele mediteraneene şi estice.

Vulnerabilitate

Conform formularului standard Natura 2000, datorită creşterii, in ultimele decenii, a gradului de poluare a bazinului dunărean şi, in special, aportul crescut de nutrienti (azot şi fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor (albastre), care in sezonul cald acoperă majoritatea suprafetelor lacustre din intreg teritoriul RBDD, imprimând circuitului materiei vii şi moarte un sens nedorit şi anume, diminuarea până la disparitie a numeroaselor specii de alge din alte grupe sistematice preferate de către consumatorii acvatici şi a unor specii şi asociatii de plante acvatice superioare.

In consecintă, reducerea speciilor din verigile consumatorilor precum şi deplasarea acestora in sensul populării bazinelor eutrofe cu specii care au un spectru mai larg de adaptabilitate (euritope), ca de exemplu peşti de talie mică şi cu valoare economică mai redusă (babuşcă, biban, caras, oblet), iar ceilalti cu un grad mai mult sau mai putin pronuntat de stenotopie au părăsit in cea mai mare parte aceste zone (ştiucă, somn, crap etc.), unele specii fiind, in prezent, periclitate pe intreaga suprafata a RBDD (caracuda, linul, văduvita).

In ecosistemele terestre rămase in regim natural, mult mai reduse in suprafata decât in trecut, lanturile trofice au avut mai putin de suferit decât in cele acvatice. Din analiza efectelor poluante produse de navele in marş sau in stationare, pe bratele Dunării (Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe), cât şi pe canalele interioare deltei a rezultat că principalul produs poluant este combustibilul utilizat la bordul navelor (motorina, combustibilii lichizi uşori şi grei, păcura şi uleiurile), atât ca urmare a procesului de ardere, cât şi prin prelingerea lor din tancuri, rezervoare, instalatii.

O sursă de poluare o prezintă şi parcurile reci (cimitire de nave) de pe teritoriul Deltei Dunării, in care sunt cca.120 nave, aflate in punctele: Km 107 de pe bratul Sfântu Gheorghe şi de pe Dunăre la mile 45.

Circulatia navelor provoacă modificări semnificative asupra malurilor canalelor prin fenomenele de suctiune şi de val, precum şi producerea de zgomote şi vibratii care afectează fauna, in special, in perioada de cuibărire şi hrănire.

Descrierea ariei naturala protejata de interes comunitar ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim.

Suprafata ariei naturale protejate de interes comunitar ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim este de 512.820 ha.

Situl adăposteşte 89 de specii de păsări enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC, precum şi 131 de specii de păsări cu migratie regulată nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC.


47

Figura 2 ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim

Speciile de păsări enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC care se regăsesc in interiorul ariei naturale de interes comunitar sunt:

Studiu

de e

valu

are

adecv

ată

- Const

ruir

e P

ensi

uni tu

rist

ice P

+1+M

Im

pre

jmuir

e p

ropri

eta

ti,

org

aniz

are

de s

anti

er

si b

ransa

mente

48

Tab

el 1

0 S

peci

ile d

e p

ăsăr

i a e

num

erat

e in

ane

xa I

a D

irec

tive

i Con

siliu

lui 2

009/

147/

EC

Nr.

crt.

Cod

Sp

ecie

Po

pula

tie:

R

ezid

enta

C

uibă

rit

Iern

at

Pasa

j Si

t.

Pop.

C

onse

rvar

e Iz

olar

e G

loba

l

1.

A229

A

lcedo a

tthis

1500

-170

0 p

A B

C

B

2.

A042

A

nse

r ery

thro

pus

10-3

0 i

A

B C

A

3.

A255

A

nth

us

cam

pest

ris

RC

C

B C

C

4.

A090

A

quil

a c

langa

8-

14 i

A

B A

B

5.

A404

A

quil

a h

eli

aca

1-3

i B

B C

C

6.

A089

A

quil

a p

om

ari

na

20

0-30

0 i

C

B C

C

7.

A029

A

rdea p

urp

ure

a

23

0-45

0 p

A B

C

A

8.

A060

A

ythya

nyr

oca

3800

-420

0 p

A B

C

A

9.

A189

G

elo

cheli

don

nil

oti

ca

8-

12 p

320-

350

i A

B C

B

10.

A135

G

lare

ola

pra

tinco

la

42

0-54

0 p

A B

C

B

11.

A127

G

rus

gru

s

R C

B C

C

12.

A075

H

ali

aeetu

s alb

icil

la

26

-28

p

A

B C

A

13.

A131

H

imanto

pus

him

anto

pus

22

0-37

0 p

14

00-2

200

i A

A C

B

14.

A022

Ix

obry

chus

min

utu

s

3000

-350

0 p

A B

C

A

15.

A338

La

niu

s co

lluri

o

RC

C

D

16.

A339

La

niu

s m

inor

R

C

D

17.

A180

La

rus

genei

20

-70

i C

B C

B

Studiu

de e

valu

are

adecv

ată

- Const

ruir

e P

ensi

uni tu

rist

ice P

+1+M

Im

pre

jmuir

e p

ropri

eta

ti,

org

aniz

are

de s

anti

er

si b

ransa

mente

49

18.

A177

La

rus

min

utu

s

1000

0-12

000

i A

B C

B

19.

A157

Li

mosa

lapponic

a

1-

5 i

D

20.

A242

M

ela

noco

rypha

cala

ndra

RC

21.

A159

N

um

eniu

s te

nuir

ost

ris

1-

3 i

A B

C

B

22.

A533

O

enanth

e

ple

schanka

12-2

4 p

B B

B B

23.

A193

St

ern

a h

irundo

18

00-2

300

p

A

B C

B

24.

A307

Sy

lvia

nis

ori

a

R

RC

C

B C

C

25.

A167

Xenus

cinere

us

1-

3 i

A B

C

C

26.

A133

Burh

inus

oedic

nem

us

44

-60

p

B

B C

C

27.

A403

Bute

o r

ufi

nus

4-

5 p

C

B C

C

28.

A138

Chara

dri

us

ale

xandri

nus

90

-120

p

90

-120

p

A B

C

B

29.

A139

Chara

dri

us

mori

nell

us

R

C

B C

C

30.

A080

Cir

caetu

s ga

llic

us

R

D

31.

A081

Cir

cus

aeru

ginosu

s

300-

400

p

A

B C

B

32.

A038

Cyg

nus

Cyg

nus

340-

1270

i

B B

C

A

33.

A238

D

endro

copos

mediu

s R

D

34.

A429

D

endro

copos

syri

acu

s RC

D

35.

A236

D

ryoco

pus

mart

ius

RC

D

Studiu

de e

valu

are

adecv

ată

- Const

ruir

e P

ensi

uni tu

rist

ice P

+1+M

Im

pre

jmuir

e p

ropri

eta

ti,

org

aniz

are

de s

anti

er

si b

ransa

mente

50

36.

A026

Egr

ett

a g

arz

ett

a

17

00-2

500

p

A

B C

A

37.

A379

Em

beri

za h

ort

ula

na

R

D

38.

A098

Falc

o c

olu

mbari

us

20-6

0 i

B

B C

B

39.

A095

Falc

o n

aum

anni

1-

3 p

A B

A C

40.

A321

Fic

edula

alb

icoll

is

C

D

41.

A320

Fic

edula

parv

a

C

D

42.

A154

G

all

inago

media

20-8

0 i

A B

B A

43.

A071

O

xyu

ra

leuco

cephala

1-

4 i

C

B C

C

44.

A094

Pandio

n h

ali

aetu

s

RC

C

B C

C

45.

A020

Pele

canus

cris

pus

32

0-41

0 p

A B

B A

46.

A019

Pele

canus

onocr

ota

lus

35

60-4

160

p

A

A A

A

47.

A393

Phala

croco

rax

pyg

meus

87

00-9

500

p 40

00-6

500

i 40

00-6

500

i A

B C

A

48.

A170

Phala

ropus

lobatu

s

700-

1200

i C

B C

C

49.

A151

Phil

om

ach

us

pugn

ax

13

000-

1800

0 i

B B

C

B

50.

A034

Pla

tale

a l

euco

rodia

360-

440

p

A

B C

A

51.

A032

Ple

gadis

falc

inell

us

20

00-3

200

p

A

B C

A

52.

A120

Porz

ana p

arv

a

20

00-3

000

A B

C

A

Studiu

de e

valu

are

adecv

ată

- Const

ruir

e P

ensi

uni tu

rist

ice P

+1+M

Im

pre

jmuir

e p

ropri

eta

ti,

org

aniz

are

de s

anti

er

si b

ransa

mente

51

p

53.

A119

Porz

ana p

orz

ana

30

0-40

0 p

B C

B B

54.

A121

Porz

ana p

usi

lla

V

C

B C

C

55.

A132

Recu

rvir

ost

ra

avo

sett

a

22

0-28

0 p

80

0-12

00 i

A A

C

B

56.

A293

A

croce

phalu

s m

ela

nopogo

n

80

0-12

00 i

A A

C

B

57.

A197

Chli

donia

s nig

er

20

0-30

0 p

B B

C

C

58.

A402

A

ccip

iter

bre

vipes

3-

5p

40

-80i

C

B C

B

59.

A024

A

rdeola

rall

oid

es

30

00-4

000p

A

B C

A

60.

A021

Bota

uru

s st

ell

ari

s

800-

1000

p

A

B C

A

61.

A196

Chli

donia

s hyb

ridus

50

00-6

000p

3000

0-50

000i

A

B C

B

62.

A031

Cic

onia

cic

onia

100-

120p

4500

0-60

000i

B

B C

C

63.

A030

Cic

onia

nig

ra

2-

5i

50

0-10

00i

C

B C

B

64.

A082

Cir

cus

cyaneus

150-

200

i

B B

C

B

65.

A083

Cir

cus

macr

ouru

s

50-6

0i

B B

C

C

66.

A231

Cora

cias

garr

ulu

s

500-

600p

B

B C

B

67.

A037

Cyg

nus

colu

mbia

nus

bew

icki

i

10

-40i

A B

C

B

Studiu

de e

valu

are

adecv

ată

- Const

ruir

e P

ensi

uni tu

rist

ice P

+1+M

Im

pre

jmuir

e p

ropri

eta

ti,

org

aniz

are

de s

anti

er

si b

ransa

mente

52

68.

A027

Egr

ett

a a

lba

32

0-36

0p

1000

-120

0i

A

B C

A

69.

A511

Falc

o c

herr

ug

2-

4i

5-10

i

B B

C

B

70.

A103

Falc

o p

ere

gri

nus

2-

4i

10-2

0i

B

B C

C

71.

A097

Falc

o v

esp

ert

inus

30

0-35

0p

20

00-3

000i

A

B C

A

72.

A002

G

avi

a a

rcti

ca

50-8

0i

A

B C

C

73.

A001

G

avi

a s

tell

ata

40

-50i

A B

C

C

74.

A092

H

iera

aetu

s pennatu

s

50-8

0i

D

75.

A176

La

rus

mela

noce

phalu

s

160-

200p

A

B B

A

76.

A246

Lu

llula

arb

ore

a

R

R

D

77.

A068

M

erg

us

alb

ell

us

R

4000

-500

0i

A

B C

A

78.

A073

M

ilvu

s m

igra

ns

6-

7i

20

-30i

C

B C

C

79.

A023

N

ycti

cora

x nyc

tico

rax

35

00-4

000p

A

B C

A

80.

A234

Pic

us

canus

RC

D

81.

A140

Plu

viali

s apri

cari

a

30

0-50

0i

B B

C

C

82.

A464

Puff

inus

yelk

ouan

20

-100

i B

B B

B

Studiu

de e

valu

are

adecv

ată

- Const

ruir

e P

ensi

uni tu

rist

ice P

+1+M

Im

pre

jmuir

e p

ropri

eta

ti,

org

aniz

are

de s

anti

er

si b

ransa

mente

53

83.

A195

St

ern

a a

lbif

rons

40

-100

p

A

B C

B

84.

A190

St

ern

a c

asp

ia

50

0-10

00i

A B

C

B

85.

A191

St

ern

a s

andvi

censi

s

250-

300p

3000

-500

0i

A B

C

B

86.

A396

Bra

nta

rufi

coll

is

1000

-300

0i

7000

-240

00i

A B

C

A

87.

A084

Cir

cus

pyg

arg

us

3-

6i

50

0-80

0i

B B

C

C

88.

A222

A

sio f

lam

meus

8-12

i

C

B C

B

89.

A272

Lu

scin

ia s

veci

ca

30

0-70

0 p

A B

C

B

Studiu

de e

valu

are

adecv

ată

- Const

ruir

e P

ensi

uni tu

rist

ice P

+1+M

Im

pre

jmuir

e p

ropri

eta

ti,

org

aniz

are

de s

anti

er

si b

ransa

mente

54

Spec

iile

de p

ăsăr

i cu

mig

rati

e re

gula

tă n

emen

tion

ate

in a

nexa

I a

Dir

ecti

vei Con

siliu

lui 20

09/1

47/E

C pr

ezen

te a

ria

natu

rala

pro

teja

ta d

e in

tere

s co

mun

itar

RO

SPA 0

031

sunt

:

Tab

el 1

1 S

peci

ile d

e pă

sări

cu m

igra

tie

regu

lată

nem

enti

onat

e in

ane

xa I

a D

irec

tive

i Con

siliul

ui 2

009/

147/

EC

Nr.

crt.

Cod

Sp

ecie

Po

pula

tie:

Rez

iden

ta

Cui

bări

t Ie

rnat

Pa

saj

Sit.

Pop

. C

onse

rvar

e Iz

olar

e G

loba

l

1.

A1

73

Sterc

ora

rius

para

siti

cus

R

B A

C

B

2.

A1

68

Act

itis

hyp

ole

uco

s

400-

700

i C

B C

C

3.

A2

47

Ala

uda a

rvensi

s

RC

D

4.

A0

54

Anas

acu

ta

12

00-

7000

i B

B C

C

5.

A0

52

Anas

crecc

a

90

00-

2000

0 i

B B

C

C

6.

A0

55

Anas

querq

uedula

4500

-80

00 i

B B

C

C

7.

A0

43

Anse

r anse

r

65

00-

1500

0 i

A

B C

A

8.

A0

39

Anse

r fa

bali

s

20-1

20 i

C

B C

C

9.

A2

58

Anth

us

cerv

inus

R

B B

C

C

10.

A2

59

Anth

us

spin

ole

tta

P

D

11.

A2

56

Anth

us

triv

iali

s

P D

12.

A2

56

Anth

us

triv

iali

s

R D

13.

A2

28

Apus

melb

a

V

D

14.

A0

28

Ard

ea c

inere

a

600-

800

p

C

B C

C

Studiu

de e

valu

are

adecv

ată

- Const

ruir

e P

ensi

uni tu

rist

ice P

+1+M

Im

pre

jmuir

e p

ropri

eta

ti,

org

aniz

are

de s

anti

er

si b

ransa

mente

55

15.

A2

21

Asi

o o

tus

RC

D

16.

A0

59

Ayt

hya

feri

na

2400

0-38

000

i

B B

C

B

17.

A2

63

Bom

byc

illa

ga

rrulu

s

R

D

18.

A0

87

Bute

o b

ute

o

R

P

D

19.

A0

88

Bute

o l

ago

pus

R

D

20.

A1

44

Cali

dri

s alb

a

30

0-80

0 i

B B

C

C

21.

A1

49

Cali

dri

s alp

ina

10

000-

1700

0 i

B B

C

B

22.

A1

43

Cali

dri

s ca

nutu

s

1-5

i A

B A

A

23.

A1

47

Cali

dri

s fe

rrugi

nea

80

00-

9000

i B

B C

B

24.

A1

45

Cali

dri

s m

inuta

2800

-32

00 i

B B

C

B

25.

A1

46

Cali

dri

s te

mm

inck

ii

12

0-40

0 i

B B

C

C

26.

A3

66

Card

ueli

s ca

nnabin

a

R

RC

D

27.

A3

64

Card

ueli

s ca

rdueli

s

P

RC

D

28.

A3

63

Card

ueli

s ch

lori

s

P

RC

D

29.

A3

68

Card

ueli

s fl

am

mea

R

D

30.

A3

65

Card

ueli

s sp

inus

RC

D

31.

A3

71

Carp

odacu

s ery

thri

nus

V

D

32.

A2

07

Colu

mba o

enas

R

R

D

Studiu

de e

valu

are

adecv

ată

- Const

ruir

e P

ensi

uni tu

rist

ice P

+1+M

Im

pre

jmuir

e p

ropri

eta

ti,

org

aniz

are

de s

anti

er

si b

ransa

mente

56

33.

A0

36

Cyg

nus

olo

r

36

00-

5300

i

A B

C

A

34.

A2

53

Deli

chon u

rbic

a

RC

D

35.

A0

99

Falc

o s

ubbute

o

RC

C

B C

B

36.

A3

22

Fic

edula

hyp

ole

uca

RC

D

37.

A3

59

Fri

ngi

lla c

oele

bs

C

P

D

38.

A1

23

Gall

inula

ch

loro

pus

C

C

B C

C

39.

A2

99

Hip

pola

is ict

eri

na

RC

RC

C

B C

C

40.

A4

38

Hip

pola

is p

all

ida

R

A B

A

C

41.

A2

52

Hir

undo d

auri

ca

R

D

42.

A2

51

Hir

undo r

ust

ica

P

P

D

43.

A3

40

Laniu

s exc

ubit

or

R

D

44.

A3

41

Laniu

s se

nato

r

R D

45.

A2

90

Locu

stell

a n

aevi

a

R

D

46.

A2

90

Locu

stell

a n

aevi

a

120-

180

i

B B

C

B

47.

A0

58

Nett

a r

ufi

na

540-

2470

i P

A B

C

A

48.

A2

78

Oenanth

e

his

panic

a

R

C

B C

C

49.

A4

35

Oenanth

e

isabell

ina

R

D

50.

A2

77

Oenanth

e

oenanth

e

P

C

D

Studiu

de e

valu

are

adecv

ată

- Const

ruir

e P

ensi

uni tu

rist

ice P

+1+M

Im

pre

jmuir

e p

ropri

eta

ti,

org

aniz

are

de s

anti

er

si b

ransa

mente

57

51.

A3

37

Ori

olu

s ori

olu

s

RC

D

52.

A2

14

Otu

s sc

ops

R

D

53.

A2

73

Phoenic

uru

s och

ruro

s

P D

54.

A3

15

Phyl

losc

opus

coll

ybit

a

R

P

D

55.

A3

14

Phyl

losc

opus

sibil

atr

ix

P

D

56.

A3

16

Phyl

losc

opus

troch

ilus

P

D

57.

A0

05

Podic

eps

cris

tatu

s RC

C

B C

C

58.

A1

82

Laru

s ca

nus

40

00-

1000

0 i

C

B C

C

59.

A1

83

Laru

s fu

scus

20

0-40

0 i

C

B C

C

60.

A1

79

Laru

s ri

dib

undus

20

00-3

000

p

2000

0-50

000

i B

B C

C

61.

A1

50

Lim

icola

fa

lcin

ell

us

70

0-95

0 i

B B

C

C

62.

A1

56

Lim

osa

lim

osa

1000

0-15

000

i B

B C

B

63.

A2

92

Locu

stell

a

lusc

inio

ides

P

A B

C

C

64.

A0

69

Merg

us

serr

ato

r

230-

340

i C

B C

C

65.

A3

83

Mil

iari

a c

ala

ndra

RC

P D

Studiu

de e

valu

are

adecv

ată

- Const

ruir

e P

ensi

uni tu

rist

ice P

+1+M

Im

pre

jmuir

e p

ropri

eta

ti,

org

aniz

are

de s

anti

er

si b

ransa

mente

58

66.

A2

66

Pru

nell

a

modula

ris

P

D

67.

A1

18

Rall

us

aquati

cus

RC

A

B C

C

68.

A3

17

Regu

lus

regu

lus

P

D

69.

A3

36

Rem

iz p

enduli

nus

C

D

70.

A2

76

Saxi

cola

torq

uata

RC

D

71.

A2

75

Saxi

cola

rubetr

a

RC

D

72.

A1

55

Scolo

pax

rust

icola

RC

R

B B

C

C

73.

A3

61

Seri

nus

seri

nus

RC

D

74.

A2

10

Stre

pto

peli

a

turt

ur

RC

D

75.

A3

53

Sturn

us

rose

us

p

RC

B

B C

C

76.

A3

51

Sturn

us

vulg

ari

s

P D

77.

A3

11

Sylv

ia a

tric

apil

la

P

D

78.

A3

10

Sylv

ia b

ori

n

P

D

79.

A3

09

Sylv

ia c

om

munis

P D

80.

A3

08

Sylv

ia c

urr

uca

P D

Studiu

de e

valu

are

adecv

ată

- Const

ruir

e P

ensi

uni tu

rist

ice P

+1+M

Im

pre

jmuir

e p

ropri

eta

ti,

org

aniz

are

de s

anti

er

si b

ransa

mente

59

81.

A0

04

Tach

ybaptu

s ru

fico

llis

RC

B B

C

C

82.

A0

48

Tadorn

a t

adorn

a

800-

1200

i

B B

C

A

83.

A1

64

Tri

nga

nebula

ria

13

00-

2600

i B

B C

C

84.

A1

65

Tri

nga

och

ropus

40

00-

5000

i B

B C

C

85.

A1

63

Tri

nga

sta

gnati

lis

60

0-70

0 i

B B

C

B

86.

A1

62

Tri

nga

tota

nus

35

00-

1200

0 i

D

87.

A2

86

Turd

us

ilia

cus

R

D

88.

A2

85

Turd

us

phil

om

elo

s

P D

89.

A2

84

Turd

us

pil

ari

s

RC

D

90.

A2

87

Turd

us

visc

ivoru

s

R D

91.

A2

32

Upupa e

pops

C

D

92.

A0

56

Anas

clyp

eata

9000

-10

000

i A

B C

B

93.

A0

50

Anas

Penelo

pe

80

00-

1000

0 i

A B

C

C

94.

A0

61

Ayt

hya

fuli

gula

18

000-

2000

0 i

A

B C

B

95.

A0

67

Buce

phala

cl

angu

la

30

-50

p 10

00-

1200

i

A B

C

B

Studiu

de e

valu

are

adecv

ată

- Const

ruir

e P

ensi

uni tu

rist

ice P

+1+M

Im

pre

jmuir

e p

ropri

eta

ti,

org

aniz

are

de s

anti

er

si b

ransa

mente

60

96.

A1

60

Num

eniu

s arq

uata

4500

-60

00 i

A B

C

B

97.

A1

61

Tri

nga

ery

thro

pus

30

00-

4000

i A

B C

B

98.

A0

53

Anas

pla

tyrh

ynch

os

2000

0-40

000

i

A B

C

B

99.

A0

51

Anas

stre

pera

13

00-

3000

i

A B

C

A

100.

A1

69

Are

nari

a

inte

rpre

s

80-1

20 i

A B

C

C

101.

A3

60

frin

gill

a

monti

frin

gill

a

RC

D

102.

A5

15

Gla

reola

nord

manni

1-

5 i

A B

A

C

103.

A1

30

Haem

ato

pus

ost

rale

gus

15

-20

p

A

B C

C

104.

A4

59

Laru

s ca

chin

nans

15

00-2

000

p

1500

0-20

000

i A

B C

C

105.

A1

42

Vanell

us

vanell

us

15

00-2

000

p

1000

0-12

000

i A

B C

C

106.

A0

17

Phala

croco

rax

carb

o

80

00-1

2000

p

3000

-70

00 i

4000

0-50

000

i A

B C

B

107.

A2

74

Phoenic

uru

s phoenic

uru

s

C

C

C

B C

B

108.

A1

41

Plu

viali

s sq

uata

rola

2500

-30

00 i

B B

C

B

109.

A0

06

Podic

eps

gri

sege

na

40

0-80

0 p

50

00-

1000

0 i

A B

C

B

Studiu

de e

valu

are

adecv

ată

- Const

ruir

e P

ensi

uni tu

rist

ice P

+1+M

Im

pre

jmuir

e p

ropri

eta

ti,

org

aniz

are

de s

anti

er

si b

ransa

mente

61

110.

A0

08

Podic

eps

nig

rico

llis

RC

C

C

B B

C

B

111.

A2

49

Rip

ari

a r

ipari

a

50

00-7

000

p

C

B B

C

B

112.

A0

86

Acc

ipit

er

nis

us

RC

RC

D

113.

A2

98

Acr

oce

phalu

s aru

ndin

ace

us

C

C

B B

C

B

114.

A2

96

Acr

oce

phalu

s palu

stri

s

P

RC

C

B C

C

115.

A2

95

Acr

oce

phalu

s sc

hoenobaenus

C

C

B B

C

B

116.

A2

97

Acr

oce

phalu

s sc

irpace

us

C

C

B B

C

B

117.

A1

25

Fuli

ca a

tra

C

4000

0-50

000

i

8000

0-10

0000

i B

C

C

B

118.

A1

53

Gall

inago

ga

llin

ago

5000

-10

000

i B

B C

B

119.

A2

70

Lusc

inia

lusc

inia

P

RC

D

120.

A2

71

Lusc

inia

m

ega

rhyn

chos

P

RC

D

121.

A1

52

Lym

nocr

ypte

s m

inim

us

50

0-10

00

i B

B C

B

122.

A2

30

Mero

ps

apia

ster

P

RC

D

123.

A2

62

Mota

cill

a a

lba

C

C

C

B C

B

124.

A2

61

Mota

cill

a c

inere

a

P P

D

Studiu

de e

valu

are

adecv

ată

- Const

ruir

e P

ensi

uni tu

rist

ice P

+1+M

Im

pre

jmuir

e p

ropri

eta

ti,

org

aniz

are

de s

anti

er

si b

ransa

mente

62

125.

A2

60

Mota

cill

a f

lava

RC

C

C

B C

B

126.

A3

19

Musc

icapa s

tria

ta

P

RC

D

127.

A1

58

Num

eniu

s phaeopus

20

0-50

0 i

C

B C

B

128.

A1

74

Sterc

ora

rius

longi

caudus

V

D

129.

A0

25

Bubulc

us

ibis

2-8

p

A

B B

130.

A3

35

Cert

hia

bra

chyd

act

yla

R

D

131.

A3

75

Ple

ctro

phenax

niv

ali

s

V

D


63

Conform Formularului standard „Natura 2000”, situl de protectie avifaunistică mentionate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC este important pentru numeroase specii de pasari, dupa cum urmeaza:

1. Specii care folosesc situl numai pentru cuibarit:

− Alcedo atthis (Pescarusul albastru); Cod A229; situl este folosit de un numar 1500-1700 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna);

− Anthus campestris (Fâsă de camp); Cod A255, folosirea sitului-specie relativ comună; situatia populatiei – C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila);

− Ardea purpurea (Stârcul rosu); Cod A029; situl este folosit de un numar 230-450 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelenta);

− Aythya nyroca (Rata roşie); Cod A060; situl este folosit de un numar 3800-4200 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelentă);

− Glareola pratincola (Ciovlinica); Cod A135; situl este folosit de un numar 420-540 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare bună);

− Haliaeetus albicilla (Codalbul); Cod A075; situl este folosit de un numar 26-28 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelentă);

− Ixobrychus minutus (Stârcul pitic); Cod A022; situl este folosit de un numar 3000-3500 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelentă);

− Melanocorypha calandra (Ciocârlie de bărăgan); cod A242; folosirea sitului-specie relativ comună; situatia populatiei – D (reprezentativitate nesemnificativa);

− Oenanthe pleschanka (Pietrar negru); cod A533; situl este folosit de un numar de 12-24 p (perechi); situatia populatiei – B (prezenta buna); conservare buna – (B); izolare – B (populatie neizolata, dar la limita ariei de distributie); global – B (valoare buna);

− Sterna hirundo (Chira); cod A193; situl este folosit de un numar de 1800-2300 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelentă); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna);

− Burhinus oedicnemus (Pasărea ogorului); cod A133; situl este folosit de un numar de 44-60 p (perechi); situatia populatiei – B (prezenta buna); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabilă);

− Buteo rufinus (Şorecar mare) cod A403; situl este folosit de un numar de 4-5 p (perechi); situatia populatiei – C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabilă);

− Circus aeruginosus (Eretele de stuf), cod A081; situl este folosit de un numar de 300-400 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare bună);

− Egretta garzetta (Egreta mica), cod A026; situl este folosit de un numar de 1700-2500 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelentă);

− Emberiza hortulana (ortolan), cod A379; folosirea sitului-specie rară; situatia populatiei – D (prezentă nesemnificativa);

− Falco naumanni (Vânturelul mic), cod A095; situl este folosit de un numar de 1-3 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – A (populatie aproape izolată); global – C (valoare considerabilă);


64

− Pelecanus crispus (Pelicanul cret), cod A20; situl este folosit de un numar de 320-410 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – B (populatie neizolata, dar la limita ariei de distributie); global – A (valoare excelentă);

− Pelecanus onocrotalus (Pelicanul comun), cod A019; situl este folosit de un numar de 3560-4160 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare excelentă – (A); izolare – A (populatie aproape izolată); global – A (valoare excelentă);

− Platalea leucorodia (Lopătar), cod A334; situl este folosit de un numar de 360-440 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa) global – A (valoare excelentă);

− Plegadis falcinellus (Tigănuşul), cod A032; situl este folosit de un numar de 2000-3200 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelentă);

− Porzana parva (Crestet cenuşiu), cod A120, situl este folosit de un numar de 2000-3000 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelentă);

− Porzana porzana (Crestet pestrit), cod A119; situl este folosit de un numar de 300-400 p (perechi); situatia populatiei – B (prezenta bună) conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare bună);

− Acrocephalus melanopogon (Privighetoarea de baltă)),, cod A293; situl este folosit de un numar de 400-1000 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelentă) conservare excelentă – (A); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare bună);

− Chlidonias niger (Chirighită neagră), cod A197; situl este folosit de un numar de 200-300 p (perechi); situatia populatiei – B (prezenta bună) conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabilă);

− Ardeola ralloides (Stârc galben), cod A024; situl este folosit de un numar de 3000-4000 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelentă) conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelentă);

− Botaurus stellaris (Buhai de baltă), cod A021; situl este folosit de un numar de 800-1000 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelentă) conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelentă);

− Coracias garrulous (Dumbraveanca) cod A231; situl este folosit de un numar de 500-600 p (perechi); situatia populatiei – B (prezenta bună conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare bună);

− Larus melanocephalus (Pescăruşul cu cap negru), cod A176; situl este folosit de un numar de 160-200 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelentă) conservare buna – (B); izolare – B (populatie neizolata, dar la limita ariei de distributie); global – A (valoare excelentă);

− Nycticorax nycticorax (Stârcul de noapte), cod A023; situl este folosit de un numar de 3500-4000 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelentă) conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelentă);

− Sterna albifrons (Chira), cod A195; situl este folosit de un numar de 40-100 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelentă) conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare bună);

− Luscinia svecica (Guşă albastră), cod A272; situl este folosit de un numar de 300-700 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelentă) conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare bună);

2. Specii care folosesc situl pentru cuibarit si pasaj

− Gelochelidon nilotica (Pagaza piconeagra); Cod A189; specia foloseşte situl pentru cuibărire şi creşterea puilor in numar de 8-12 p (perechi); in pasaj 320 – 350 i (indivizi); situatia populatiei – A (reprezentativitate excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna);


65

− Himantopus himantopus nilotica (Picorongul); Cod A131; specia foloseşte situl pentru cuibărire şi creşterea puilor in numar de 220-370 p (perechi); in pasaj 1400-220 i (indivizi); situatia populatiei – A (reprezentativitate excelenta); conservare excelenta– (A); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna);

− Charadrius alexandrines (Prundarasul de saratura); Cod A138; specia foloseşte situl pentru cuibărire şi creşterea puilor in numar de 90-120 p (perechi); in pasaj 450-520 i (indivizi); situatia populatiei – A (reprezentativitate excelenta); conservare buna– (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna);

− Recurvirostra avosetta (Ciocintors); Cod A132; specia foloseşte situl pentru cuibărire şi creşterea puilor in numar de 220-280 p (perechi); in pasaj 800-1200 i (indivizi); situatia populatiei – A (reprezentativitate excelenta); conservare excelenta– (A); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna);

− Accipiter brevipes (Uliu cu picioare scurte); Cod A402; specia foloseşte situl pentru cuibărire şi creşterea puilor in numar de 3-5 p (perechi); in pasaj 40-80 i (indivizi); situatia populatiei – C (reprezentativitate semnificativa); conservare buna– (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna);

− Chlidonias hybridus (Chirichita cu obraz alb); Cod A196; specia foloseşte situl pentru cuibărire şi creşterea puilor in numar de 5000-6000 p (perechi); in pasaj 30000-50000 i (indivizi); situatia populatiei – A (reprezentativitate excelenta); conservare buna– (b); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna);

− Ciconia ciconia (Barza alba); Cod A031; cuibaresc in numar de 100-120 p (perechi); in pasaj 45000-60000 i (indivizi); situatia populatiei – B (prezenta buna); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa; global – C (valoare considerabila);

− Ciconia nigra (Barza neagra, cosostarcul negru – specie rara in Romania si ameninta pe scara globala); Cod A030; in numar de 2-5 i (perechi); in pasaj 500-1000 i (indivizi); situatia populatiei – C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna);

− Falco vespertinus (Vânturelul de seară) Cod A097; cuibaresc in numar de 300-350 p (perechi); in pasaj 2000-3000 i (indivizi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa; global – A (valoare excelenta);

− Sterna sandvicensis (Chira) Cod A191; cuibaresc in numar de 250-300 p (perechi); in pasaj 3000-5000 i (indivizi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa; global – B (valoare buna);

3. Specii care folosesc situl pentru cuibarit, iernat si pasaj

− Phalacrocorax pygmeus (Cormoran mic); Cod A393; specia foloseşte situl pentru cuibărire şi creşterea puilor in numar de 8700-9500 i (indivizi); specia foloseste situl in timpul iernii - in numar de 4000-6500 i (indivizi); in pasaj - in numar de 4000-6500 i (indivizi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelenta).

4. Specii care folosesc situl pentru iernat si pasaj

− Branta ruficollis (gasca cu gatul rosu); Cod A396; specia foloseste situl in timpul iernii intr-un numar 1000-3000 i (indivizi); in pasaj un numar 7000-24000 i (indivizi); situatia populatiei – A (reprezentativitate excelenta); conservare buna– B; izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelenta);

5. Specii care folosesc situl numai pentru iernat

− Anser erythropus (Gârlita mică); Cod A042; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar 10-30 I (indivizi) ; situatia populatiei – A (prezenta excelentă); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelentă).

− Aquila clanga (Acvila tipătoare mare); Cod A255; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar 8-14 I (indivizi); situatia populatiei – A (prezenta excelentă); conservare buna – (B); izolare – A (populatie aproape izolată); global – A (valoare excelentă).


66

− Cygnus cygnus (Lebăda de iarnă); Cod A082; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar >1; situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna).

− Falco columbarius (Eretele vanat); Cod A082; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar >1; situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna).

− Oxyura leucocephala (Eretele vanat); Cod A082; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar >1; situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna).

− Circus cyaneus (Eretele vanat); Cod A082; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar >1; situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna).

− Cygnus columbianus bewickii (Eretele vanat); Cod A082; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar >1; situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna).

− Gavia arctica (Eretele vanat); Cod A082; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar >1; situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna).

− Gavia stellata (Eretele vanat); Cod A082; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar >1; situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna).

− Asio flammeus (Ciuful de camp); Cod A272; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar de 8-12 I (indivizi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna).

6. Specii care folosesc situl doar pentru pasaj

− Aquila heliaca (Acvila de camp); Cod A404; specia foloseste situl numai pentru pasaj in numar de 1-3 I (indivizi); situatia populatiei – B (prezenta buna); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila).

− Aquila pomarina (Acvila tipatoare mica); Cod A089; specia foloseste situl numai pentru pasaj in numar de 200-300 I (indivizi); situatia populatiei – C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila).

− Grus grus (Cocorul) Cod A127; specia foloseşte situl in pasaj - R (specie rara); situatia populatiei – C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila).

− Limosa lapponica (Sitar de mal Nordic); Cod A157; specia foloseste situl numai pentru pasaj in numar de 1-5 I (indivizi); situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa);

− Numenius tenuirostris (Ploier mic) cod A139; specia foloseşte situl in pasaj - R (specie rara); situatia populatiei – C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila).

− Xenus cinereus (Fluierar sur); cod A167; specia foloseşte situl in pasaj - in numar de 1-3 I situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila).

− Charadrius morinellus (Ploier de munte) cod A138; specia foloseşte situl in pasaj - R (specie rara); situatia populatiei – C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila).

− Circaetus gallicus (Ciuf de padure) cod A139; specia foloseşte situl in pasaj - R (specie rara); situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa);

− Ficedula albicollis (Muscarul gulerat) cod A321; specia foloseşte situl in pasaj - C (specie comuna); situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa);


67

− Ficedula parva (Muscarul mic) cod A320; specia foloseşte situl in pasaj - R (specie rara); situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa);

− Gallinago media (Becatina mare) cod A154; specia foloseşte situl in pasaj – in numar de 20-80 I (indivizi) situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – B (populatie neizolata, la limita ariei de distributie); global – B (valoare buna).

− Pandion haliaetus (Uliganul pescar), cod A094; specia foloseşte situl in pasaj - RC (specie rara, specie comuna); situatia populatiei – C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila).

− Phalaropus lobatus (Notarita cu cioc subtire) cod A170; specia foloseşte situl in pasaj – in numar de 700-1200 I (indivizi) situatia populatiei – C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspindire extinsa); global – C (valoare considerabila).

− Philomachus pugnax (Batausul) cod A151; specia foloseşte situl in pasaj – in numar de 13000-18000 I (indivizi) situatia populatiei – B (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspindire extinsa); global – B (valoare buna).

− Circus macrourus (Erete alb), cod A083; specia foloseşte situl in pasaj - in numar de 50-60 I (indivizi); situatia populatiei – B (prezenta buna); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila).

− Hieraaetus pennatus (Acvila porumbaca) cod A092; specia foloseşte situl in pasaj –in numar de 50-80 I (indivizi); situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa);

− Pluvialis apricaria (Ploier auriu), cod A140; specia foloseşte situl in pasaj - in numar de 300-500 I (indivizi); situatia populatiei – B (prezenta buna); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila).

− Puffinus yelkouan, cod A464; specia foloseşte situl in pasaj - in numar de 20-100 I (indivizi); situatia populatiei – B (prezenta buna); conservare buna – (B); izolare – B (populatie neizolata, la limita ariei de distributie); global – B (valoare buna).

− Sterna caspia (Pescarita mare), cod A190; specia foloseşte situl in pasaj - in numar de 500-1000 I (indivizi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna).

Activitătiile ce pot avea efect in sit sunt:

− Pescuit profesionist(industrial)

− Activitati sportive si recreative in aer liber

− Incendiere

− Inundarea

− Depozitarea deşeurilor menajere

− Braconaj, otrăvire, capcane;

− Vânătoare

Activitătiile ce pot avea efect in jurul sitului sunt:

− Modificarea practicilor de cultivare

− Fertilizarea


− Zone industriale sau comerciale


− Utilizarea pesticidelor

− Pasunatul


68

− Mine;

− Alte zone industrial/comerciale;

Alte caracteristici ale sitului:

Delta Dunării reprezintă teritoriul cuprins intre prima bifurcatie a Dunării (Ceatalul Chiliei), mărginit la est de litoralul Mării Negre, la nord de bratul Chilia şi la sud de complexul lacustru Razim Sinoie.

Delta Dunării propriu-zisă este cea mai mare componentă a sitului şi are o suprafată totală de circa 4.178 kmp, din care cea mai mare parte se găseşte pe teritoriul României, adică 3.510 kmp, reprezentând circa 82%, restul fiind situată pe partea stângă a bratului Chilia, inclusiv delta secundară a acestuia, in Ucraina.

Tinând cont de geneză, hipsometrie, relatiile hidrice dintre bratele Dunării şi zonele interioare, diferentierile climatice şi variatia peisagistică, in Delta Dunării se pot distinge două mari sectoare - delta fluviatilă şi delta fluvio-maritimă.

Delta fluvială reprezintă partea cea mai veche din spatiul deltaic, ce s-a format intr-un fost golf al Dunării. Principala sa caracteristică e suprafata relativ mare a grindurilor fluviale, in timp ce ariile depresionare sunt mai mici şi cu multe lacuri (deasemenea de mici dimensiuni), aflate intr-un grad inaintat de colmatare.

Delta fluvio-maritimă se desfăşoară intre aliniamentul grindurilor maritime Letea - Caraorman - Crasnicol in vest şi tărmul mării in est. Ea cuprinde, pe lângă grindurile maritime Letea, Caraorman şi Sărăturile unui important complex lacustru (Roşu - Puiu) şi suferă modificări importante la contactul cu Marea Neagră.

La sud de Delta propriu-zisă se desfăşoară până la capul Midia, Complexul Lagunar Razim-Sinoie. Cea mai mare parte a complexului o constituie zona depresionară (vechiul golf Halmyris) ocupată initial de apele mării şi care a fost compartimentată ulterior, prin formare de cordoane şi grinduri.

In ultimile decenii complexul a suferit foarte mari modificări datorită actiunii umane, fiind transformat in rezervor de apă dulce pentru alimentarea sistemelor de iriga_ii amenajate in jurul complexului.

La vest de Tulcea, intre cursul Dunării şi limita platoului continental până la Cotul Pisicii se desfăşoară zona predeltaică ce cuprinde zonele umede naturale şi seminaturale şi zonele agricole. Clima Deltei Dunării se incadrează in climatul temperat-continental cu influente pontice. Regimul termic (temperatura aerului) are valori moderate cu o uşoară creştere de la vest spre est. Cantitatea mare de căldură este dată de durata medie anuală de strălucire a soarelui care este de cca. 2.300-2.500 ore, iar radiatia solară globală insumează anual 125- 135 kcal/cm2, fiind printre cele mai mari din tară.

Vulnerabilitate

− braconajul - turismul in masa - industrializarea şi extinderea zonelor urbane - distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor – deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii), a perioadelor de migratie şi iarnă (aglomerări ale speciilor de păsări acvatice) - intensificarea agriculturii, schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele traditionale in agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini - schimbarea habitatului semi-natural (fânete, păşuni) datorită incetării activitătilor agricole precum cositul sau păşunatul - arderea vegetatiei in timpul cuibaritului si al migratiei - inmultirea necontrolată a speciilor invazive - electrocutare si coliziune cu liniile electrice - amplasare de generatoare eoliene - inmultirea necontrolată a speciilor invazive - defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafete mari - tăierile selective a arborilor in vârsta sau a unor specii - impăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânete etc.)

De asemenea, proiectul se află amplasat in cadrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunării.

Descrierea Rezervatiei Biosferei Delta Dunării

Valoarea universală a Rezervatiei Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută prin includerea acesteia in reteaua internatională a rezervatiilor biosferei (1990), in cadrul Programului “OMUL ŞI BIOSFERA”( MAB) lansat de UNESCO.

Rezervatia Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută in septembrie 1991, ca Zonă umedă de importantă internatională, mai ales ca habitat al păsărilor de apă- Conventia RAMSAR


69

Valoarea de patrimoniu natural universal a Rezervatiei Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută prin includerea acesteia in Lista Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural, in decembrie 1990.

Valoarea patrimoniului natural şi eficienta planului de management ecologic aplicat in teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunării au fost recunoscute prin acordarea in anul 2000 a Diplomei Europene pentru arii protejate (reinnoită in 2005 şi 2010).

Includerea Rezervatiei Biosferei Delta Dunării impreună cu Rezervatia Biosferei Dunărea din Ucraina in reteaua internatională a rezervatiilor biosferei transfrontieră România – Ucraina s-a realizat in anul 1999.

Suprafata Deltei Dunării este de 580.000 ha - 2,5 % din suprafata României (Locul 22 intre deltele lumii şi locul 3 in Europa, după Volga şi Kuban)

Zonarea Rezervatiei Delta Dunării

• Zonele strict protejate - 20 zone - ocupă o suprafată totală de 50 904 ha (8,7% din suprafata rezervatiei). Acestea sunt protejate in mod obligatoriu şi reprezintă eşantioane foarte putin deranjate, reprezentative pentru ecosistemele naturale, terestre şi acvatice din rezervatie;

• Zonele tampon au fost stabilite in jurul zonelor cu regim de protectie integrală. Ele ocupă o suprafată totală de 222 996 ha (38,5% din suprafata rezervatiei) şi au fost desemnate pentru atenuarea impactului antropic asupra zonelor protejate.

• Zonele de dezvoltare durabilă acoperă o suprafată totală de 306 100 ha (52,8% din suprafata rezervatiei). Ele cuprind terenuri aflate in regim liber de inundatie, terenuri indiguite pentru folosintă agricolă, piscicolă şi silvică şi terenuri pe care sunt amplasate aşezări umane.

• Zonele de reconstructie ecologică sunt suprafete de teren in cadrul cărora Administratia Rezervatiei desfăşoară activităti de refacere a echilibrului ecologic şi de renaturare a zonei afectate, folosind mijloace tehnice şi tehnologii adecvate.

Descriere Zone strict protejate:

Tabel 12 Zone strict protejate Rezervatiei Biosferei Delta Dunării

ROŞCA- BUHAIOVA (9625 ha)

Zona include o mare diversitate de biotopi reprezentativi pentru delta fluvială (plauri plutitori şi fixati, mlaştini stuficole, lacuri, grinduri fluviale, gârle naturale, terenuri inundabile, zăvoaie de sălcii, etc.). Fauna prezintă o remacabilă diversitate, fiind reprezentată de mamifere: vidra (Lutra lutra), nurca (Mustela lutreola), hermelina (Mustela erminea), bizamul (Ondathra zibethica), câinele enot, vulpea, mistretul, şi păsări: prezenta celei mai mari colonii de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) din Europa, a coloniilor mixte de ardeidae, majoritatea speciilor de anatidae şi paseriforme caracteristice deltei precum şi de nevertebrate.

Aceeaşi bogată diversitate este prezentă şi sub aspectul lumii vegetale. Bazinele acvatice stagnante sunt invadate de specii de nufăr (alb şi galben), piciorul cocoşului, Hydrocharis morsus ranae, Limnanthemum, Trapa natans, Stratiotes aloides. In apele sărace in nitrati din unele japşe sau ochiuri de apă dintre plauri apar plantele carnivore Utricularia vulgaris şi Aldrovanda vesiculosa. In stufărişurile compacte se intâlnesc

1. ROŞCA - BUHAIOVA (9 625 ha) 2. PĂDUREA LETEA (2 825 ha)

3. RĂDUCU (2 500 ha) 4. NEBUNU (115 ha)

5. VĂTAFU - LUNGULET (1 625 ha) 6. PĂDUREA CARAORMAN (2250ha)

7. SĂRĂTURI MURIGHIOL (87 ha) 8. ARINIŞUL ERENCIUC (50 ha)

9. INSULA POPINA (98 ha) 10. SACALIN ZĂTOANE (21 410 ha)

11. PERITEAŞCA- LEAHOVA (4125ha) 12. CAPUL DOLOŞMAN (125 ha)

13. GRINDUL LUPILOR (2 075 ha) 14. ISTRIA - SINOIE (400 ha)

15. GRINDUL CHITUC (2 300 ha) 16. ROTUNDU (228 ha)

17. POTCOAVA (625 ha) 18. BELCIUG (110 ha)

19. INSULA CEAPLACE (117 ha) 20. PRUNDU CU PĂSĂRI (187 ha)


70

specii ca: Dryopteris thelipteris, Solanum dulcamara, Euphorbia palustris, specii de Carex, dar şi specii rare cum ar fi Acorus calamus sau Calla palustris.

PĂDUREA LETEA (2 825 ha)

Pădurea, care se dezvoltă in spatiul interdunelor sub forma unor fâşii late de 10-250 m (haşmacuri) despărtite de spinările dunelor, este alcătuită, in principal, din: stejarul de luncă (Quercus robur), stejarul brumăriu (Q. pedunculiflora), plopul alb (Populus alba), plopul negru (P. nigra), frasinul de luncă (Fraxinus angustifolia), frasinul de baltă (F. pallisiae), părul (Pyrus pyraster), teiul alb (Tilia tomentosa), ulmul (Ulmus foliacea) şi foarte rar arinul negru (Alnus glutinosa), completată de un subarboret bogat (Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Evonymus europaeus, Cornus mas, C. sanguinea, Rhamnus frangula, R. cathartica, Viburnum opulus, Berberis vulgaris, s.a.).

O caracteristică a zonei o constituie abundenta plantelor cătărătoare (Periploca graeca, Hedera helix, Vitis silvestris, Humulus lupulus, Clematis vitalba) care conferă pădurii un aspect subtropical. In covorul vegetal se intâlnesc şi alte specii rare: volbura de nisip (Convolvulus persicus), brânduşa de nisip (Merendera sobolifera) şi cârcel (Ephedra dystachia).

Fauna este reprezentată de codalb (Haliaeetus albicilla), şoimulet de seară (Falco vespertinus), pupăza (Upupa epops), dumbrăveanca (Coracias garrulus), câteva rarităti herpetologice (Eremias arguta, Vipera ursinii renardi) şi cca. 1600 specii de entomofaună identificate până in prezent.

LACUL RĂDUCU (2 500 ha)

Zona cuprinde lacuri cu apă dulce alimentate din ultimul brat al marelui "M", situate intr-o zonă tipică de dezvoltare a grindurilor fluvio-marine dintre Chilia şi Sulina. Bazinele acvatice sunt inconjurate de grinduri marine cu soluri sărace, mobile sau slab fixate cu Elymus sabulosus, Carex ligerica şi Agropyrum elongatum; pajişti stepizate cu Salix rosmarinifolia şi Euphorbia palustris sau arii depresionare cu apă temporară caracterizate de tufe cu Juncus gerardii.

Ghiolurile Răducu şi Răduculet găzduiesc o ihtiofaună specifică zonei, bine reprezentată şi protejată prin izolarea bazinelor respective.

LACUL NEBUNU (115 ha)

Lacul Nebunu şi imprejurimile sale reprezintă o zonă lacustră de mică intindere, caracteristică deltei fluviale ce găzduieşte biocenoze specifice, adaptate la amplitudini mari ale undei de viitură. Sunt asigurate in această zonă conditii bune de cuibărit pentru anatidae şi pentru hrana limicolelor in lunile de vară.

Datorită izolării sale, lacul asigură conditii optime de reproducere şi creştere pentru ihtiofauna specifică lacurilor de intindere redusă şi adâncime mică.

VĂTAFU -LUNGULET (1 625 ha)

Cuprinde forme diverse de relief: grinduri, japşe, depresiuni, formatiuni de plauri plutitori şi fixati, pajişti halofile şi este caracterizată, in principal, prin existenta biocenozelor adaptate la conditiile de viată eurihaline.

Complexul de lacuri şi grinduri fluvio-marine reprezintă un important loc de cuibărit pentru stârcul pitic şi cormoranul mic, in colonii mixte de ardeidae.

PĂDUREA CARAORMAN (2250ha)

Zona cuprinde cele mai dezvoltate şi reprezentative dune denudate din deltă şi pădurea Caraorman, dezvoltată indeosebi in partea sudică a grindului.

Alături de un variat arboret de luncă format din plop, frasin şi stejar se poate intâlni subarboret de zălog, Salix, Tamarix, etc. Extremitatea sudică a pădurii păstrează exemplare monumentale de stejari cu circumferinta intre 4,20 -4,70 m.

Asociatiile vegetale găzduiesc animale nevertebrate (indeosebi insecte) şi vertebrate (mamifere). Ca avifaună, in pădure se intâlneşte vulturul codalb (Haliaeetus albicilla) şi corbul (Corvus corax).

SĂRĂTURI MURIGHIOL (87 ha)

Apele lacului Sărături Murighiol sunt puternic salinizate de tip cloruro- sulfatic, fiind caracterizate prin marea diversitate a zoo- şi fitoplanctonului.


71

Complexul salmastru găzduieşte colonii de sternidae, aici cuibărind şi piciorongul (Himantopus himantopus), impreună cu cioc–intors (Recurvirostra avosetta), rata cu ciuf (Netta rufina) şi prundăraşul de sărătură (Charadrius alexandrinus). In timpul iernii, inghetul tardiv al luciului de apă determină o mare concentrare a limicolelor care găsesc aici adăpost şi hrană abundentă.

ARINIŞUL ERENCIUC (50 ha)

Această zonă este singura zonă forestieră din deltă in care arinul negru (Alnus glutinosa) se dezvoltă compact.

In ariniş uneori cuibăreşte vulturul codalb (Haliaeetus albicilla).

INSULA POPINA (98 ha)

Insula Popina reprezintă un loc de popas important pentru păsările migratoare şi de cuibărit pentru călifarul alb (Tadorna tadorna). Primăvara, in această zonă se pot intâlni păsări de mlaştină, păsări de pădure: privighetoarea roşcată (Luscinia megarhynchos), ciocârlia de Bărăgan (Melanocorypha calandra) etc.

Fauna de nevertebrate cuprinde rarităti ca păianjenul veninos "văduva neagră" (Lactrodectus tredecimguttatus) şi miriapodul gigant (Scolopendra cingulata).

SACALIN ZĂTOANE (21 410 ha)

Lacurile oferă conditii ideale pentru cuibăritul lebedei mute şi pentru hrana speciilor limicole, abundente şi pe insula Sacalin unde se află şi cea mai mare colonie de chire de mare (Sterna sandvicensis). Atât luciile de apă cât şi grindurile şi plaja litorală sunt locuri de maximă concentratie a ornitofaunei in timpul migratiei de primăvară-toamnă. Insula Sacalin reprezintă zona cea mai importantă de cuibărit, premigratie şi migratie, un cartier de iernare important, iar o serie de circa 30 de specii cuibăresc aici

PERITEAŞCA- LEAHOVA (4125 ha)

Caracteristice sunt biocenozele dezvoltate pe nisipurile uscate ale grindurilor, pe nisipurile scăldate de apele mării sau ale lacului Razim precum şi biocenozele adaptate la variatii mari ale salinitătii.

Este o zonă predilectă pentru cuibăritul speciilor limicole, a călifarilor (Insula Bisericuta) ca şi a laridaelor şi sternidaelor (grinduri halofile) constituind un important refugiu de popas şi hrănire pentru oaspetii de iarnă. De asemenea, este refugiul preferat in timpul migratiei diurne pentru populatia de gâscă cu gât roşu (Branta ruficollis).

CAPUL DOLOŞMAN (125 ha)

Zona este importantă pentru conservarea vegetatiei xerofite, pentru cuibăritul drepnelei negre (Apus apus), pietrarul negru (Oenanthe pleschanka) precum şi pentru protectia dihorului pătat (Vormela peregusna), a şarpelui rău (Coluber jugularis) şi a şarpelui de apă (Natrix tesselata). Zona are şi o importantă arheologică, existând aici vestigii ale vechilor civilizatii.

GRINDUL LUPILOR (2075 ha)

Zona reprezintă un important refugiu de cuibărit şi hrană pentru păsări. Indeosebi in perioada migratiei de toamnă, zona devine o impresionantă concentrare a ornitofaunei şi, in special, a oaspetilor de iarnă (gâşte, rate).

Datorită cotelor reduse şi a conditiilor favorabile, zona are o mare importantă pentru reproducerea naturală a peştilor din speciile: crap (Ciprinus carpio), şalău (Stizostedion lucioperca), plătică (Abramis brama).

ISTRIA - SINOIE (400 ha)

In zonă există o mare varietate de specii de păsări: călifarul alb (Tadorna tadorna), diferite rate, gâşte şi foarte multe limicole.

Din herpetofaună regăsim aici testoasa de uscat (Testudo graeca), şarpele rău (Coluber jugularis) şi foarte numeros şarpele de apă (Natrix tesselata).

Zona prezintă şi o valoare arheologică deosebită.

GRINDUL CHITUC (2300 ha)


72

Zona este valoroasă pentru configuratia morfologică caracterizată de succesiunea de cordoane, dune, lacuri, cu predominarea acestora din urmă, orientate pe o directie piezişă pe linia actuală a tărmului şi având o dispozitie in evantai

Vegetatia este caracteristică zonelor litorale cu sol nisipos sărăturat şi are importantă pentru migratia păsărilor şi pentru iernatul acestora

LACUL ROTUNDU (228 ha)

Lacul Rotundu este un lac tipic din lunca inundabilă a Dunării, complexul lacustru Somova- Parcheş fiind ultima zonă de acest fel neafectată de indiguiri.

Zona lacului Rotundu prezintă interes deosebit, fiind reprezentativă pentru studiul şi conservarea biocenozelor adaptate la amplitudini mari ale undei de viitură, precum şi pentru producerea ciprinidelor.

LACUL POTCOAVA (625 ha)

Zona se caracterizează prin existenta unei colonii mixte de stârci, tigănuşi, egrete, cormorani mici. Constituie un loc de cuibărit pentru stârcul pitic (Ixobrychus minutus), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), rata pestrită (Anas strepera), rata cu ciuf (Netta rufina), corcodelul cu gât roşu (Podiceps griseigena), vulturul codalb (Haliaeetus albicilla) precum şi loc de hrănire pentru cufundaci, corcodei, cormorani mici, stârci, egrete, rate lingurar, şoim dunărean, etc.

Zona constituie loc de refugiu pentru vidre, nurci, hermeline, mistreti.

Fauna piscicolă este reprezentată de o serie de specii periclitate: caracuda (Carassius carassius carassius), linul (Tinca tinca).

LACUL BELCIUG (110 ha)

Datorită izolării şi adâncimii mari (circa 7 m) lacul constituie un loc deosebit de favorabil conservării unor specii ale faunei piscicole in pericol de disparitie (caracuda, linul, văduvita).

Zona este şi un important loc de hrănire pentru numeroase specii din fauna ornitologică reprezentate de stârci, egrete, rate, etc. In stufăriile inconjurătoare s-a semnalat cuibărind cocorul (Grus grus), specie amenintată cu disparitia.

INSULA CEAPLACE (117 ha)

Rezervatia ştiintifică Insula Ceaplace este situată in partea de nord a lacului Sinoe şi este una din cele 3 locatii din România care găzduiesc colonii de pelicani creti. Are o suprafată totală, incluzând luciu de apă, de 117 ha, iar suprafata aproximativă a insulei este de 0,6 ha. Aria include Insula Ceaplace, respectiv o suprafată inconjurătoare a acesteia constând din luciul de apă a lacului Sinoe, până la o distantă de aproximativ 1 km de centrul ariei.

INSULELE PRUNDU CU PĂSĂRI (187 ha)

Rezervatia ştiintifică Insulele Prundu cu Păsări este situată in partea de sud-vest a Lacului Sinoe, aproape de mal. Are o suprafată totală, incluzând luciu de apă, de 187 ha, iar suprafata aproximativă a insulelor este de 1,4 ha. Aria include cele 2 insule, respectiv o suprafată inconjurătoare a acesteia constând din luciul de apă a lacului Sinoe, până la o distantă de aproximativ 1 km de centrul ariei. Insulele Prundu cu Păsări găzduiesc o colonie mixtă de păsări dintre care de importantă majoră mentionăm lopătarul (Platalea leucorodia) şi pelicanul cret (Pelecanus crispus), până in prezent fiind inregistrate mai multe tentative de cuibărit ale acestei specii. Insulele sunt un important loc de popas pentru pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus) şi pentru alte specii (in special păsări acvatice) cu statut de conservare nefavorabil. Zone tampon:

• Matita-Merhei-Letea (22.560 ha),

• Şontea (12.500 ha),

• Caraorman (13.830 ha),

• Lumina - Vătafu (13.460 ha),

• Dranov (21.760 ha),

• Sărături-Murighiol (5 ha),


73

• Lacul Rotundu (1.240 ha),

• Insula Popina (260 ha),

• Capul Doloşman (28 ha),

• Zmeica-Sinoie (31.510 ha),

• Lacul Potcoava (2.937 ha),

• Periteaşca-Leahova (210 ha),

• Zona tampon marină (103.000 ha).

FLORA - 2 383 specii flora

Flora din RBDD este reprezentată de 2 383 de taxoni, iar circa 70% din vegetatia deltei este dominată de stuf (Phragmites australis), papura (Typha angustifolia), asociatiile de Scirpetum şi de vegetatia de stuf de pe plauri.

In lacuri, canale, se intâlnesc plante acvatice reprezentate de specii submerse: nufăr (Nymphea sp., Nuphar), ciulinul de baltă (Trapa natans), Potamogeton sp., Myriophyllum sp., Utricularia sp. Pădurile de salcie se intâlnesc pe malurile mai inalte (Salix trianda, Salix fragilis si Salix alba) in timp ce salcia cenuşie de talie mică (Salix cinerea) se intâlneşte pe malurile mai joase. In pădurile Letea şi Caraorman, dezvoltate in zonele joase şi mai umede dintre grindurile de nisip numite “hasmace” se intilnesc specii de stejar (Quercus robur, Quercus pedunculiflora) impreună cu specii de frasin (Fraxinus angustifolia, Fraxinus pallisiae), cu specii variate de arbuşti sau de plante cătăratoare cum sunt: vita salbatică (Vitis silvestris) sau liana (Periploca graeca).

Dunele se caracterizează prin prezenta asociatiilor de arenacee (cu Koeleria pyramidata, Koeleria glauca, Festuca pallens, etc.).

In zonele cu soluri sărate sunt frecvente asociatiile de plante halofile cu Salicornia herbacea, Suaeda maritima, Puccicinelia distans, Aeluropus littoralis, şi Limonium gmelini. O categorie distinctă o formează plantele fără rădăcini, plantele plutitoare cum sunt: Salvinia natans, trei specii de Lemna, Wolffia arrhiza, Utricularia vulgaris, şi Spirodela polyrrhiza.

In perioada inventarierii speciilor din RBDD au fost descoperite şi specii noi pentru ştiintă: Centaurea pontica, şi Elymus pycnattum deltaicus.

FAUNA - 4.029 specii faună

Datorită conditiilor prielnice create de varietatea mare de habitate terestre şi acvatice, precum şi proximitatea câtorva subzone ale regiunii faunistice palearctice (ex. mediteraneană, pontica, eur-asiatică), fauna RBDD este reprezentată de 4.029 de specii (3.477 nevertebrate şi 552 vertebrate).

Nevertebratele formează, de departe cea mai mare parte din fauna RBDD cu 3.477 de specii. Din acestea sunt 73 de specii de viermi şi rotifere, 91 de specii de moluşte, 115 specii de crustacee, 168 de specii de arahnide şi 2.244 de specii de insecte. Pină in prezent au fost descrise 37 de specii noi pentru ştiintă, incluzând un vierme Proleptobchus deltaicus, 5 specii de arahnide 1 specie de peşte Knipowitschia cameliae şi 30 de specii de insecte, printre care Isophya dobrogensis, Diaulinopsis deltaicus şi Homoporus deltaicus.

Fauna piscicolă din RBDD are o varietate remarcabilă, cuprinzând 135 de specii. Majoritatea acestora sunt specii de apă dulce, dar sunt reprezentate şi specii marine precum şi specii eurihaline care trăiesc in Marea Neagră şi pătrund in Deltă şi in Dunăre in timpul sezonului de reproducere. Aproximativ o treime dintre specii au fost şi sunt valorificate economic prin pescuitul comercial intensiv, inclusiv grupul de sturioni (specie prohibita pentru o perioada de 10 ani, incepând cu 2006) şi scrumbia de Dunăre (Alosa pontica).

Mamiferele sunt reprezentate de 54 de specii incluzând specii de importanta conservativă europeană cum sunt vidra (Lutra lutra) şi nurca europeană (Lutreola lutreola). Bizamul (Ondatra zibethicus) şi mistretul (Sus scrofa) ce au importantă economică pentru blana şi respectiv, pentru vânatoare. Alti prădători sunt reprezentati de hermină (Mustela erminea), câinele enot (Nyctereutes procyonoides), vulpea (Vulpes vulpes) şi pisica sălbatică (Felis silvestris).


74

Prin Conventia de la Berna sunt protejate un mare număr de păsări (313 din totalul de 331 specii), urmând apoi un numar de 22 de specii de mamifere dintre care 7 specii sunt strict protejate, şi de asemenea un număr de 24 de specii de peşti din care 22 specii sunt protejate.

Fauna amfibienilor şi a reptilelor este bine reprezentată in RBDD, cele mai multe din specii fiind protejate prin lege. Amfibienii sunt reprezentati de 10 specii de broaşte: broasca de lac mare (Rana ridibunda), buhaiul de baltă (Bombina bombina), brotăcelul (Hyla arborea), broasca de pământ brună (Pelobates fuscus), broasca râioasă brună (Bufo bufo), broasca râioasă verde (Bufo viridis), Broasca de pământ siriaca (Pelobates syriacus balcanicus), Rana lessone şi 2 specii de sopârle de apă, triton (Triturus dobrogicus, T.vulgaris). Reptilele sunt reprezentate de 12 specii incluzând testudine, şopârle (Sauria) şi şerpi (Serpentes). RBDD ramâne, insa cea mai renumită pentru fauna ornitologică, fiind inregistrate in total 331 specii (in afara celor 520 de specii inventariate in toata Europa de Vest). Zona are o importantă universală pentru cuibăritul multor populatii de păsări cum sunt pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), pelicanul cret (Pelecanus crispus) şi cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus). Se mai intâlnesc aici colonii importante de stârc lopătar (Platalea leucorodia) şi câteva specii cuibăritoare de vultur codalb (Haliaeetus albicilla). Zona Deltei Dunării este un loc de popas major, atât de primavară cât şi de toamnă, pentru câteva milioane de păsări, in special rate, barza albă (Ciconia ciconia) şi numeroase specii de păsări de pradă. In sezonul de iarnă, RBDD găzduieşte grupuri mari de lebede si gâşte, incluzând aproape intreaga populatie de gâscă cu gât roşu (Branta ruficollis).

Cele 331 specii de păsări includ:

• cea mai mare parte a populatiei Europene de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) şi pelican cret (Pelecanus crispus);

• 60 % din populatia mondială de cormoran mic (Phalacrocorax pygmaeus)

• 50 %din populatia mondială de gâscă cu gât roşu ( Branta ruficollis) (pe perioada iernii).

Tabel 13 Specii de fauna declarate MONUMENTE ALE NATURII existente in RBDD

Nr.crt Specie-denumire ştiintifică/denumire populară Act normativ de bază

1. Tadorna tadorna / călifarul alb

HCM 1625/1955

2. T. ferruginea / călifarul roşu

Ibidem

3. Corvus corax / corbul

JCM 734/1933

4. Otis tarda / dropia

JCM 600/1933

5. O. tetrax / spurcaciul

Ibidem

6. Pelecanus onocrotalus / pelicanul comun Ibidem

7. Pelecanus crispus/ pelicanul cret Ibidem

8. Himantopus himantopus / piciorongul Hcm 1625/1955

9. Platalea leucorodia / stârcul lopătar

Ibidem

10. Egretta albă / egreta mare

JCM 600/1933

11. Egretta garzetta / egreta mică

Ibidem

12. Neophron percnopterus / vulturul hoitar

Ibidem

13. Testudo graeca ibera / broasca testoasă de uscat

JCM 142/1938


75

Tabel 14 Populatii de păsări de importantă internatională pe teritoriul RBDD

Denumirea ştiintifică Denumire populară

Procente din populatia europeană(E), palearctica (P), mondială (W)

Phalacocrorax pygmeus

Cormoran mic 61 W

Pelecanus onocrotalus Pelican comun 52 P

Pelecanus crispus Pelican cret 5 W

Nycticorax nycticorax Stârc de noapte 17 E

Ardeola ralloides Stârc galben 26 P

Egretta garzetta Egreta mică 11 E

Egretta alba Egreta mare 71 E

Ardea purpurea Stârc purpuriu 11 E

Branta ruficollis Gâsca cu gât roşu 90 W

Plegadis falcinellus Tigănuş 30 E

Platalea leucorodia Lopătar 1 E

Haliaeetus albicilla Codalb 1 W

Circus aeruginosus Herete de stuf 4 E

2.2. Date despre prezenta, localizarea, populatia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata sau in imediata vecinatate a PP, din formularul standard al Sitului ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe –

2.2.1. Habitate de interes comunitar

Zona vizata de plan acopera o suprafata de 2000 m2 fiind localizata in partea estica a localitatii Sf. Gheorghe. Terenul este inclus in situl de importanta comunitara ROSCI0065 Delta Dunarii, in aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii-Complexul Razim-Sinoie si in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.

Suprafata pe care este propusa construirea edificiilor rezidentiale este acoperita cu habitate naturale – se evidentiaza prezenta a doua tipuri de habitate naturale:

• 1310 Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza regiunile mlastinoase si nisipoase

Descriere: comunitatile vegetale care edifica acest habitat sunt alcatuite din specii halofile (de saratura) anuale, in special Chenopodiaceae din genurile Salicornia, Suaeda, Salsola si Bassia. Acestea colonizeaza terenurile nisipoase, puternic pana la mediu salinizate, maritime sau continentale, cu umiditate ridicata, inmlastinite in perioadele cu precipitatii abundente.

Specii caracteristice si diferentiale: Salicornia spp., Suaeda maritima, Salsola soda, Spergularia maritima, Bassia hirsuta, Acorellus pannoicus, Puccinelia distans subsp. limosa, Artemisia santonica, Hordeum marinum, Crypsis spp.


76

Figura 3 Habitate cu vegetatie halofila: Suaeda maritima, Artemisia santonica, Plantago coronopus, Spegularia sp.

In zona de interes acest habitat ocupa suprafete reduse, fiind intercalat printre comunitatile de pipirig (Juncus spp.).

• 1410 Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)

Descriere: aceste pajisti cuprind comunitatile cu pipirig de mare (Juncus maritimus si Juncus littoralis) cu aspect tufos, instalate in mocrodepresiuni cu acumulari de apa si materie organica, al caror continut de saruri solubile este mediu-redus. In compozitia floristica se regasesc foarte multe specii halofile (ex.: Limonium gmelinii).

Specii caracteristice si diferentiale: Juncus littoralis, J. maritimus, J. gerardii, Schoenus nigricans, Artemisia santonica, Carex extensa, Aster tripolium subsp. pannonicus, Teucrium scordium.

Figura 4 Habitate cu Juncus maritimus si J. littoralis in zona propusa pentru implementarea planului


77

Figura 5 Specii vegetale halofile: Limonium gmelinii, Artemisia santonica si Plantago coronopus

• 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie de tip Magnopotamion sau Hydrocharition

Descriere: acest habitat caracterizeaza bazinele cu apa eutrofice, lacurile, baltile, crovurile, bratele moarte, canalele de irigatie etc. situate pe cursurile inferioare ale raurilor din tara, precum si in Delta Dunarii. Fitocenozele sale vegeteaza in apele eutrofice statatoare, in care apa provenita din precipitatii stagneaza, sau in ape lin curgatoare din luncile inundabile ale raurilor.

Specii caracteristice si diferentiale: vegetatia este dispusa tristratificat, in sinuzia submersa se intalnesc Utricularia spp., Ceratophyllum spp., Potamogeton spp., Najas minor etc.; stratul natant este format din specii de Lemna, Marsilea polycarpa, Spirodela polyrhiza, Trapa natans, Potamogeton lucens, Persicaria amphibia; stratul plantelor emerse cuprinde specii precum Alisma plantago-aquatica, Butomus umbellatus, Oenanthe aquatica, Berula erecta, Veronica anagalis-aquatica.

Figura 6 Aspect al habitatului 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie de tip Magnopotamion sau

Hydrocharition in zona de studiu


78

Figura 7 Ape eutrofice degradate prin poluarea cu deseuri menajere, depozitate necorespunzator

Terenurile sunt, pe alocuri, degradate de prezenta deseurilor de natura menajera care genereaza disconfort vizual, dar contribuie si la degradarea fizica a habitatelor naturale. Apreciem ca prin implementarea prevederilor prezentului plan, desi vor fi reduse suprafete acoperite cu vegetatia naturala, vor fi create premizele ecologizarii zonei si mentinerii ulterioare intr-o buna stare de conservare prin stoparea depozitarii necorespunzatoare a deseurilor.

Figura 8 Aspect general din amplasament – habitate cu pipirig (Juncus spp.)


79

Fig. 6

Pajistile cu vegetatie mezofila (de zone umede) sunt dispuse la marginea habitatelor halofile, fiind edificate de asociatia vegetala Poetum pratensis Ravarut et al. 1956. Structura floristica este bogata in specii (constituie suprafete pasunabile) dintre care cele mai frecvente sunt Agrostis stolonifera, alopecurus pratensis, Trifolium repens, T. pratense, Ranunculus repens, Daucus carota, Lolium perenne, Taraxacum officinale, Agropyron repens, Medicago lupulina.

Aceste pajisti nu edifica habitate naturale incluse in reteaua Natura 2000 si nu prezinta valoare din punct de vedere al speciilor de interes conservativ.

Figura 9 Vegetatie mezofila cu Poa pratensis, Agropyron repens, Erodium cicutarium, Veronica sp.

In ceea ce priveste speciile de flora, la nivelul zonei investigate nu s-a constatat prezenta unor specii de interes comunitar (mentionate in anexele OUG nr. 57/ 2007, cu modificarile si completarile ulterioare) si nici specii rare mentionate in Listele Rosii nationale (Oltean et al. 1994) sau in Cartea rosie a plantelor vasculare (Dihoru et Negrean 2009).

Pentru implementarea planului analizat trebuie avut in vedere prezenta habitatelor Natura 2000. Chiar daca starea de conservare a acestora este pe alocuri alterata prin antropizarea terenurilor (distrugerea vegetatiei spontane, pasunat, depozitarea necorespunzatoare a deseurilor menajere sau din constructii), existenta habitatelor impune adoptarea masurilor de reducere/ eliminare pe cat posibil a impactului potential, care, considerand pierderea definitiva a suprafetelor afectate, poate fi de importanta crescuta.

Concluzie:

Daca se vor aplica masuri concrete de reducere a impactului potential negativ, generat prin realizarea lucrarilor de constructie (evitarea generarii de praf si substante poluante, evitarea realizarii de drumuri de acces noi, evitarea degradarii solului decopertat, evitarea tasarii solului, evitarea poluarii solului cu deseuri de orice natura, evitarea afectarii altor zone decat cele strict avizate pentru realizarea lucrarii, evitarea degradarii/ distrugerii speciilor de flora si fauna, aducerea zonelor afectate la starea initiala sau la o stare cat mai apropiata de aceasta) efectul asupra habitatelor naturale va fi mediu spre minim considerand ocuparea definitiva a suprafetei de teren pe care vor fi amplasate constructiile.

Habitatele de interes comunitar pentru a caror conservare a fost necesara desemnarea sitului de importanta comunitara - ROSCI0065 Delta Dunarii, conform Formularului standard NATURA 2000


80

sunt urmatoarele: habitatul 1310 Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza regiunile mlastinoase si nisipoase, 1410 Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi) 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition. Suprafetele pe care proiectul se suprapune cu habitatele de interes comunitar sunt reduse, punctuale si limitate.

Importanta mare constituie si starea de conservare a habitatelor din zona amplasamentul, precum şi lipsa habitatelor prioritare sau a speciilor de flora de interes comunitar in zona prevazuta pentru constructie, ceea ce reduce potentialul impact negativ generat.

2.2.2 Specii de fauna intalnite in cadrul amplasamentului

Specii de mamifere desemnate pentru situl ROSCI0065 Delta Dunarii şi impactul proiectului asupra acestora:

− Dihorul de stepã (Mustela eversmannii)

Habitat. Asemãnãtor celorlalte mustelide, insã este o specie care trãieste in zone de stepã.

Distributie. In Romania este semnalat doar rar in Dobrogea.

Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 2% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. In timpul observatiilor relizate in zona de amplasament a proiectului specia nu a fost identificata. Habitatul preferat de aceasta specie in zona este cel terestru, stepic, si nu acvatic.

Impactul estimat: Nu estimam un impact negativ semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizartii obiectivului de investitii cu amplasamentul propus in intravilanul localitatii Sfantu Gheorghe, judetul Tulcea.

− Dihorul patat (Vormela peregusna)

Habitat. Este un animal de stepã, ocolind terenurile arate. Se hrãneste cu rozãtoare, pãsãri si sopârle.

Distributie. In Romania a fost semnalat in Dobrogea, fiind rar intâlnit pe vãile râurilor, pe lângã asezãri omenesti, grãdini sau hambare.

Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populatie cu densitate redusă fată de media la nivel national (nesemnificativă la nivel national) aflată intr-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Populeaza terenurile cu vegetatie stepica. Habitatul acavtic nu este propice acestuia.

Impactul estimat: Realizarea proiectului nu va afecta semnificativ populatia speciei.

− Popandău comun (Spermophilus citellus)

Habitat. Specie tipica zonei de stepa si silvostepa. Intalnita pe ogoare, izlazuri, santuri, diguri, marginea drumurilor, nedepasind altitudinea de 300 m.

Distributie. Deosebit de numeros in Dobrogea, sudul Olteniei, Muntenia si Moldova. Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populatie cu densitate redusă fată de media la nivel national (nesemnificativă la nivel national) aflată intr-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in zona studiata.

Impactul estimat: Nu estimam un impact negativ semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizartii obiectivului de investitii cu amplasamentul propus in intravilanul localitatii Sfantu Gheorghe, judetul Tulcea.

− Vidra (Lutra lutra)

Habitat. Nu are preferinte pentru anumite tipuri de habitat, traind pe malurile apelor putin poluate, in imediata vecinatate a luciului de apa.

Distributie. Vidra traieste pe malurile apelor curgatoare si statatoare, prezenta ei fiind un indicator al apelor curate, specia fiind sensibila la poluare.

Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „A” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 15% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare excelenta. Specia nu a fost identificata in zona studiata.


81

Impactul estimat: Realizarea proiectului nu va afecta semnificativ poplatia speciei.

− Nurca (Mustela lutreola)

Habitat. Habitatele caracteristice sunt reprezentate de malurile apelor statatoare sau curgatoare,cu vegetatie preponderent arbustiva si arborescenta. Prezenta hranei (peste, broaste,rozatoare, etc.) este foarte importanta pentru specie, ca de altfel, si pastrarea linistii inacele zone.

Distributie. zona Deltei Dunarii dar si de-a lungul Dunarii si Oltului, Ialomitei, Siretului, Muresului, mai ales in treimea inferioara a acestora. Populatia din Romania este estimata la peste 1200 de exemplare (Cotta, V., Bodea M.si Micu I. 2003). Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „A” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 15% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare excelenta. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul proiectului.

Impactul estimat: Nu anticipăm nici un declin in populatia speciei cauzat de dezvoltarea proiectului.

Tabel 15 Specii de mamifere identificate pe amplasament si in imediata vecinatate a acestuia:

Nr. Crt.

Specie - Denumire stiintifica

Denumire populara

Observatii Ordin Statutul de conservare conform Legii 49/2011

1. Talpa europaea Cartita Obs. directa Insectivora -

2. Microtus arvalis Soarecele de camp

Obs.

directa Rodentia -

3. Arvicola terrestris Sobolan de apa Obs.

directa Rodentia -

Talpa europea – se gaseste in arii largi de ses si munte. Traieste numai in subteran, in galerii care sunt recunoscute in afara prin musuroaiele de pamant. RelevanŃa sitului pentru specie: exemplare izolate ale speciei s-au identificat in vecinatatea perimetrul studiat. Specia prefera, in special, terenurile agricole. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populaŃiei speciei cauzat de realizarea obiectivului de investitie .

Microtus arvalis- Microtus arvalis (şoarece de câmp). RelevanŃa sitului pentru specie: exemplare izolate ale speciei s-au identificat in vecinatatea perimetrul studiat. Specia prefera, in special, terenurile agricole.

Impactul estimat: Nu se anticipeaza un impact semnificativ asupra populaŃiei speciei cauzat de realizarea obiectivului de investitie.

Arvicola terrestris- specia este intalnita in toata Romania, pana in zonele montane. Sapa galerii in solul afanat si umed la marginea lacurilor si a raurilor cu multa vegetatie, ori in lunci, fanete, pasuni. Specia a fost identificata in tranzit prin exemplare izolate la limita amplasamentului pensiunilor. Nu este inclusa in anexa Directivei Habitate si nu necesita masuri special de conservare.

Impactul estimat: Nu se anticipeaza un impact semnificativ asupra populaŃiei speciei cauzat de realizarea obiectivului de investitie.

Referitor la speciile de mamifere pentru care a fost desemnat ROSCI006 Delta Dunarii, nu au fost intalnite in timpul deplasarilor pe teren specii de interes comunitar. Speciile de mamifere mai sus mentionate au o larga raspandire pe intreg teritoriul Deltei, astfel incat nu vor fi afectate din punct de vedere al numarului de indivizi.

Speciile observate sunt comune pentru intreg teritoriul deltei . Acestea sunt rezistente la impactul antropic,

avand in vedere prezenta lor in apropierea localitatii.

Specii de amfibieni/reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

− Buhai de baltă cu burta roşie (Bombina bombina)


82

Habitat. Specie nepretentioasă, populează ochiurile de apă permanente sau temporare, ajungând in regiunea deluroasă până la altitudini de 400 m. Preferă băltile temporare.

Distributie. In România este răspândită in Câmpia Română, Dobrogea, Delta Dunării, Podişul Transilvaniei, Crişana şi Podişul Moldovei.

Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „A” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 15% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare excelenta. Specia nu a fost identificata in zona de amplasament a proiectului prin, populand baltile, lacurile etc. Habitatul acvatic si amfibiu prezent in zona, pe suprafete considerabile, poate fi propice speciei, ce isi gaseste conditii favorabile de hranire, adaposturi si reproducere.

Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii proiectului.

− Testoasa dobrogeanã (Testudo graeca)

Habitat. Reptilã aproape exclusiv erbivorã (consumã uneori râme, melci sau bucãti de calcar) care preferã zonele stepice sau impãdurite.

Distributie. Rãspânditã numai in zonele continentale ale Dobrogei, fiind relativ comunã numai in anumite arii restrânse ale acestei regiuni.

Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populatie cu densitate redusă fată de media la nivel national (nesemnificativă la nivel national) aflată intr-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul proiectului. Nu excludem prezenta acesteia pe suprafetele invecinate amplasamentului proiectului.

Impactul estimat: Se estimeaza un impact negativ nesemnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii obiectivului de investitii “Construire pensiuni turistice p+1+m, imprejmuiri proprietati, organizare de santier, bransamente” cu amplasamentul propus in intravilanul loc. Sfantu Gheorghe, judetul Tulcea.

− Broasca testoasa de apa (Emys orbicularis )

Habitat. Traieste in ape dulci, lin curgatoare si statatoare, mai ales iazuri, lacuri, cu malurile acoperite de vegetatie; selecteaza habitatele insorite, cu sol nisipos necesar depunerii pontei. Altitudinal ajunge pana la aproximativ 700 m.

Distributie. Este comuna in aproape toata Europa, cu exceptia Scandinaviei si Arhipelagului Britanic; de asemenea, traieste in vestul Asiei si nord-vestul Africii. In unele parti ale Europei populatiile initiale au disparut, insa specia a fost reintrodusa. Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „A” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 15% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in zona de amplasament.


− Vipera de stepa (Vipera ursinii)

Habitat. Vipera de stepa prefera habitate deschise, cu o structura diversa a vegetatiei, caracterizata in special prin prezenta tufelor de iarba; suprafete uscate mai inalte, nisipoase, sau cu soluri usoare, necesare hibernarii.

Distributie. Specia este extrem de rara, fiind de fapt una dintre cele mai amenintate specii de serpi din intreaga Europa. Este raspandita in cateva populatii mici, izolate, in Moldova, Dobrogea si Transilvania. In afara de Romania, specia mai apare si in Franta, Italia, Ungaria, unele tari din peninsula balcanica si probabil Republica Moldova. Este disparuta din Austria, Bulgaria.

Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „A” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 15% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in zona de studiu. Populeaza suprafete de uscat, deschise, cu vegetatie scunda etc., nu si habitate acvatice, prezente in majoritatea sa in zona de studiu.


83


− Triton dobrogean (Triturus dobrogicus)

Habitat. Este o specie predominat acvatică, preferând ape stagnante mari, cu vegetatie palustră. Deseori poate fi intâlnită in bazine artificiale (locuri de adăpat, iazuri, piscine).

Distributie. Este intâlnit la altitudini cuprinse intre 100-1000 m. Este răspândit in mare parte din Europa, din nordul Frantei şi Marea Britanie până in muntii Urali. In nord, in Scandinavia, ajunge până la paralela 65. Lipseşte din peninsula Iberică, Italia şi, incepând cu Austria la sud de Dunăre. In România este răspândit aproape pretutindeni. Lipseşte din Dobrogea şi lunca Dunării unde este intalnita subspecia Triturus cristatus dobrogicus.

Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „A” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 15% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia a fost identificata in zona de amplasament a proiectului (habitate acvatice – lacuri, balti). Desi in aria proiectului sunt prezente si habitate acvatice, totusi, specia nu s-a identificat.

Impactul estimat: Se estimeaza un impact nesemnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii obiectivului de investitii.

Comparand datele preluate din teren, dar si a datelor din literatura de specialitate cu cele din formularul standard Natura 2000- ROSCI 0065 Delta Dunarii, mai jos sunt relevate, prezenta speciilor de fauna intalnite pe amplasament si in apropierea aacestuia:

Tabel 16 Specii de amfibieni/reptile identificate pe amplasament si in imediata vecinatate a acestuia:

Nr. Crt.


Denumire populara


1. Bombina bombina

Izvoras cu burta rosie

Observatie

directa Anura Anexa 3¹, Anexa 4a

2. Bufo viridis Broasca raioasa verde

Observatie

directa Anura Anexa 4a

3. Hyla arborea Brotacel Observatie

directa Anura Anexa 4a

4. Podarcis Taurica Soparla de iarba

Observatie

directa Sauria Anexa 4a

5. Natrix natrix Sarpele de casa

Observatie

directa Squamata -

Bombina bombina- este o specie care se gaseste pe langa bazine cu ape statatoare mari sau mici, permanente sau temporare(lacuri, balti, cursuri line de apa, baltoace, iazuri) in care se reproduce. Reproducerea are loc in luna martie-aprilie si pana in luna august. Specia a fost identificata in zona proiectului.

Bufo viridis- specie care traieste in regiunile stepice inierbate, pietroase dar si in malstini, paduri, zavoaie, lunci. Se reproduce in balti, baltoace, lacuri sau cursuri line de apa si chiar salmastre.Se adapteaza impactului antropic, uneori fiind intalnita in zona asezarilor umane. Se reproduce in luna aprilie-mai-iunie. Specia a fost identificata atat in zona amplasamentului, dar si in zona stufului. Putem spune ca este o specie destul de raspandita in vecinatatea amplasamentului proiectului.

Hyla arborea- este raspandita in majoritatea zonelor din Romania mai putin in zona montana. Este o specie cu densitate mare in Delta Dunarii. Este singura specie de broasca arboricola din Romania. In zona studiata a fost intanita in apropierea canalului.


84

Podarcis Taurica- se intalneste pe terenuri inierbate, stepe, regiuni nisipoase chiar si in biotopi modificati de om (taluzuri artificiale, terasamente). Reproducerea are loc in lunile aprilie-mai. Specia a fost identificata in zona din imediata vecinatate a amplasamnetul proiectului, respectiv in partea de sud est a proiectului in apropierea canalului.

Natrix natrix – specie comuna, in general se gaseste in apropiera baltilor, lacurilor, ape curgatoare, sau chiar in zonele lipsite de vegetatie, au o viata atat acvatica cat si terestra.

Conform deplasarilor pe teren, din speciile de reptile si amfibieni mentionate in Formularul standard Natura 2000 pentru care a fost declarat ROSCI 0065 Delta Dunarii singura specie intalnita in zona amplasamentului a fost Bombina bombina.

Speciile mentionate mai sus sunt frecvent observate in zona Deltei, fiind rezistente la impactul antropic. Avand in vedere aceste aspecte, in contextul in care se vor avea in vedere masurile de reducere a impactului consideram ca ca nu vor fi afectate semnificativ populatiile acestor specii, in cazul aprobarii acestui Plan Urbanistic Zonal.

Posibila disturbare a habitatului va fi produsa temporar, doar pe timpul lucrarilor de constructie a pensiuniilor pe o perioada de 12 luni (durata de realizare a proiectului).

Specii de peşti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

− Porcusorul de ses (Gobio albipinnatus)

Habitat. Traieste in Dunare si in cursul inferior al raurilor de ses cu substrat de nisip fin sau argila. Prefera locuri cu apa ceva mai adanca si curent slab. Evita sectoarele cu apa mai rapida sau statatoare si fund malos.

Distributie. Porcusorul de ses are o raspandire sub media speciilor de pe teritoriul Romaniei.

Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 2% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in zona de amplasament a proiectului.


− Avatul (Aspius aspius)

Habitat. Traieste in Dunare si raurile de ses pana in zona colinara, cat si in balti mari si lacuri dulci sau salmastre, mai rar in partile indulcite ale marii.

Distributie. Avatul este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei. Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „A” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 15% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul studiat.

Impactul estimat: Se estimeaza un impact nesemnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii obiectivului de investitii “CONSTRUIRE PENSIUNI TURISTICE P+1+M, IMPREJMUIRI PROPRIETATI, ORGANIZARE DE SANTIER, BRANSAMENTE” cu amplasamentul propus in intravilanul loc. Sf. Gheorghe, judetul Tulcea.

− Boarta (Rhodeus sericeus amarus)

Habitat. Traieste exclusiv in ape dulci. Prefera apele statatoare sau incete, de aceea in rauri se intalneste mai ales in bratele laterale, dar este destul de frecvent si in plin curent, pana aproape de zona montana a raurilor.

Distributie. Boarta are o raspandire relativ mare pe teritoriul Romaniei.

Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 2% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata iin zona de studiu.



85

− Tiparul (Misgurnus fossilis)

Habitat. Specia este dulcicola de apa statatoare sau lent curgatoare, raspandita in balti pana in zona de coline mai rara in raurile de ses. In rauri se localizeaza in portiunile maloase si in bratele laterale. Prefera substratul malos si cu vegetatie. Distributie. Tiparul are o raspandire relativ intinsa pe teritoriul Romaniei.

Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „A” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 15% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in zona de studiu.

Impactul estimat: Nu se estimeaza impact negativ asupra acestei specii.

− Boarta (Sabanejewia aurata)

Habitat. Traieste in ape dulci curgatoare din zona montana pana la ses. Prefera substratul de pietris cu nisip dar se intalneste si in portiunile exclusiv nisipoase. Distributie. Boarta are o raspandire foarte mare pe teritoriul Romaniei.

Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „A” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 15% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in zona de amplasament a proiectului.

Impactul estimat: Specia nu va fi afectata ca urmare a realizarii proiectului.

− Zvarluga (Cobitis taenia)

Habitat. Traieste in ape lent curgatoare, cu fund nisipos, argilos, malos, mai rar pietros, cat si in ape statatoare, evitand insa in general pe cele cu mult mal; in balti se intalneste mai ales pe fund tare, nisipos sau argilos.

Distributie. Zvarluga are o raspandire larga pe teritoriul Romaniei.

Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „A” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 15% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu va fi afectata avand in vedere amplasamentul proiectului.


− Raspar (Gymnocephalus schraetser)

Habitat. Traieste excusiv in ape curgatoare cu o viteza moderata a apei, in zone cu substrat de nisip, ocazional de pietris.

Distributie. Rasparul este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei.



− Fusar (Zingel streber)

Habitat. Traieste in Dunare si raurile de deal si ses, exclusiv in locurile cu curent, pe fund de pietris, nisip sau argila.

Distributie. Fusarul este o specie cu o raspandire medie pe teritoriul Romaniei. Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 2% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in perimetrul analizat.

Impactul estimat: Se estimeaza un impact nesemnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizartii obiectivului de investitii “CONSTRUIRE PENSIUNI TURISTICE P+1+M, IMPREJMUIRI PROPRIETATI, ORGANIZARE DE SANTIER, BRANSAMENTE” cu amplasamentul propus in intravilanul loc. Sf. Gheorghe, judetul Tulcea.


86

− Sabita (Pelecus cultratus)

Habitat. Traieste in fluvii si rauri de ses, precum si in multe lacuri mari interioare; frecvent si in limanurile si lacurile litorale, precum si in partile indulcite ale marilor. Distributie. Sabita are o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei, in comparatie cu alte specii de pesti.

Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „A” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 15% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in zona studiata.


− Fusar mare (Zingel zingel)

Habitat. Traieste in Dunare si in raurile mari si relativ adanci, pe fund de nisip, pietris sau argila. In baltile Dunarii ajunge rar.

Distributie. Fusarul mare este o specie cu o raspandire medie redusa pe teritoriul Romaniei.

Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 2% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in perimetrul analizat.

Impactul estimat: Se estimeaza un impact nesemnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii obiectivului de investitii cu amplasamentul propus in intravilanul loc. Sfantu Gheorghe, judetul Tulcea.

− Scrumbia de Dunare (Alosa pontica)

Habitat. Scrumbia de Dunare este o specie marina migratoare, care ierneaza in mare si se reproduce in fluvii.

Distributie. Scrumbia de Dunare este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei.


Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra speciei ca urmare a realizarii proiectului.

− Porcusorul de nisip (Gobio kessleri)

Habitat. Traieste in cursul mijlociu al raurilor mari din partea inferioara a zonei scobarului pana in zona crapului; in unele rauri mici de ses traieste in zona cleanului.

Distributie. Porcusorul de nisip este o specie relativ raspandita pe teritoriul Romaniei.

Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu “D” – la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate redusa fata de media la nivel national nesemnificativa la nivel national. Specia nu a fost identificata in zona studiata.

Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra speciei urmare a realizarii proiectului.

− Ghibort de Dunare (Gymnocephalus baloni)

Habitat. Traieste in fluvii si rauri de ses.

Distributie. Ghibortul de Dunare este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei.


Impactul estimat: Se estimeaza un impact nesemnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizartii obiectivului de investitii “CONSTRUIRE PENSIUNI TURISTICE P+1+M, IMPREJMUIRI PROPRIETATI, ORGANIZARE DE SANTIER, BRANSAMENTE” cu amplasamentul propus in intravilanul loc. Sf. Gheorghe, judetul Tulcea.

− Rizeafca (Alosa tanaica)

Habitat. Rizeafca ierneaza in mare, apare primavara pe litoral, cand apa are o temperatura de 6°C. Reproducerea are loc in Dunare, respectiv unele zone umede existente datorita acesteia.


87

Distributie. Alosa tanaica este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei, in comparatie cu alte specii de pesti.

Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „A” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 15% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna.

Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra speciei urmare a realizarii proiectului.

− Tiganusul (Umbra krameri)

Habitat. Traieste in balti si in special in mocirle printre plante, la apa mica. De multe ori, traieste alaturi de zvarluga si guvizi mici.

Distributie. Este raspandit in Prut pana la Iasi, in Dambovita, Neajlov, Arges si Cris pana la Bihor, in baltile Dunarii pana in delta.

Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „A” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 15% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna.

Impactul estimat: Se estimeaza un impact negativ nesemnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizartii obiectivului de investitii “Construire pensiuni turistice P+1+M, imprejmuiri proprietati, organizare de santier, bransamente” cu amplasamentul propus in intravilanul loc. Sf. Gheorghe, judetul Tulcea.

Avand in vedere amplasamentul pensiunilor si habitatul propice speciilor de pesti pentru care a fost desemnat situl Natura 2000 Delta Dunarii, consideram ca acestia nu vor fi afectati de implementarea proiectului.

Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

− Lycaena dispar (Fam. Lycaenidae)

Habitat. Se intâlneste in turbãrii, pajisti umede, omida consumând specii de plante din genul Rumex.

Distributie. Specia a fost frecvent localizatã intre 500-700 m altitudine in zona Brasov-Racos-Râsnov.

Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 2% din media la nivel national. Specia nu a fost identificata in zona de amplasament a proiectului.


− Melcul acvatic dungat (Theodoxus transversalis)

Habitat. Traieste in ape curgatoare, curate si, mai rar, in lacuri, balti sau fluvii, pe substrat pietros, nisipos sau malos (frecvent sub pietrele din albie, dupa Gloer, 2002), in zone cu viteza de curgere mai redusa, dar in toate cazurile in ape bine oxigenate.

Distributie. Element ponto-danubian sau danubian; multa vreme considerat comun in bazinul Dunarii, din Germania si pana in Delta Dunarii, in unii afluenti din Moldova si Ucraina (bazinul Nistrului). Actual disparut pe scara larga din intregul areal (nu mai traieste in Austria; este extrem de rar in Germania). In Germania ajungea odinioara pana la Donauworth, astazi mai poate fi gasit numai la barajul Kachlet in Alzul superior. A mai fost semnalat in trecut in Dunarea din Slovacia si unii afluenti, precum si din sectorul Dunarii din Ungaria, dar nu se cunoaste statutul actual al acesteia. In Romania este probabil disparut.

Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 2% din media la nivel national. Specia nu a fost identificata in zona de amplasament.


− Ophiogomphus cecilia (Fourcroy, 1785)


88

Habitat. Larvele traiesc in ape curgatoare curate, cu maluri acoperite cu vegetatie abundenta, in zonele cu substrat nisipos, prefera nisipul grosier si apele cu adancime mica.

Distributie. Delta Dunarii; Muresul Inferior; Cris; Muntii Sebesului. Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „A” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 15% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in zona studiata.

Impactul estimat: Se estimeaza un impact negativ nesemnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii obiectivului de investitii cu amplasamentul propus in intravilanul Comunei Sf. Gheorghe.

− Croitorul de piatra (Morimus funereus)

Habitat. Padurile de foioase din etajele inferioare.

Distributie. Italia, Austria, Polonia, R. Ceha, Slovacia, Ungaria, Albania, Croatia, Slovenia, Serbia, Bulgaria, Grecia, Romania, R. Moldova. In Romania: Orsoava, Drobeta Turnu-Severin, Val. Oglanicului, B. Herculane, Cheile Corcoaieie, Babadag, Pad Babadag, Mtii. Fagaras, Sinca Veche, Mtii Macin, Valea Fagilor s.a.

Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu “D” – la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate redusa fata de media la nivel national nesemnificativa la nivel national. Specia nu a fost identificata in zona de studiu.


− Arytrura musculus (Menetries, 1859)

Habitat. Se intalneste in habitate umede mlastinoase, cursuri de rauri, bogate in Salix sp. Habitatul necestita si o microclima specifica, calda si umeda vara, rece iarna.

Distributie. Specie est-asiatica intalnita in Japonia, Coreea, regiunea Amur – Usurii, Ucraina pana in Ural, Ungaria si Romania. Recent a fost semnalata din N-E Italiei. In Romania a fost semnalata din Banat, Moldova, Dobrogea. In Crisana a fost semnalata doar inainte de anul 1980.


Impactul estimat: Se estimeaza un impact negativ nesemnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizartii obiectivului de investitii “Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente” cu amplasamentul propus in localitatea Sf. Gheorghe, judetul Tulcea.

− Catopa thrips (Hubner, 1818)

Habitat. Specia a fost gasita atat in habitate naturale cat si in habitate seminaturale sau partial antropizate, bogate in Artemisia.

Distributie. Europa peste Mtii Ural, S-Rusiei, Armenia estul Turciei pana in Kurdistan. In Romania se cunoaste din Transilvania cu mai multe semnalari din Campia Transilvaniei, S-Dobrogei, Moldova (reg. Iasi).

Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 2% din media la nivel national. Specia nu a fost identificata in zona studiata.


− Albilita portocalie (Colias myrmidone)

Habitat. Specie stepica intalnita in zone deschise dominate de Cytisus ratisbonensis si C. capitatus. Adesea zonele deschise alterneaza cu fasii de padure.

Distributie. Specia a fost semnalata in Germania, Republica Ceha, Polonia, Lituania, Ungaria, Romania fiind adesea asociata cu bazinul Dunarii. Foarte locala si sporadica.


89

Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 2% din media la nivel national. Specia nu a fost identificata in zona de amplasament a proiectului.

Impactul estimat: Se estimeaza un impact nesemnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizartii obiectivului de investitii “Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente” cu amplasamentul propus in localitatea Sf. Gheorghe, judetul Tulcea.

− Coenagrion ornatum (Selys, 1850)

Habitat. Larvele traiesc in ape curgatoare, in zonele lenitice cu fund malos. Distributie. Delta Dunarii, Jiu - cursul inferior, Crisul Repede - cursul inferior, Mures - cursul inferior, Padure Verde – Timisoara. Specia nu a fost identificata in perimetrul analizat.

Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 nu exista calificativ in ceea ce priveste populatia speciei la nivel local si national. Specia nu a fost identificata in zona studiata.

Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii proiectului. Tabel 17 Specii de nevertebrate identificate pe amplasament si in imediata vecinatate a acestuia

Nr. Crt.


Denumire populara


Labidura riparia urechelnita Observatie directa Odonata -

Lapidura riparia- specie care se hraneste cu larve, insecte, etc., Se intalneste indeosebi pe nisipuri, soluri nisipoase si sarate, sub pietre si lemne putrede. Specia nu va fi afectata semnificativ de lucrarile de executie a pensiunilor.

Specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

− Trifoias de balta, Trifoi cu patru foi (Marsilea quadrifolia)

Habitat. Apare in statiuni joase in lacuri, ape stagnante si mlastini de la ses. Distributie. Arad (Ineu), Giurgiu (Comana, Ghimpati), Bihor (Salonta, Radovan), Constanta, Dambovita, Dolj (Craiova, Malu Mare), Timis; lacurile din jurul Bucurestiului, Delta Dunarii (Sulina, Sfintu-Gheorghe) etc.

Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „A” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 15% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata inzona de amplasament a proiectului.

Impactul estimat: Se estimeaza un impact negativ nesemnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii obiectivului de investitii cu amplasamentul propus in intravilanul comunei Sf. Gheorghe.

− Otratel (Aldrovanda vesiculosa)

Habitat. Ape stagnante, putin adanci, cu fund malos, la marginea lacurilor, printre stuf, papura, pipirig, rosatea, iarba neagra, cu un substrat de turba in care hibernaculele se pot pastra mai bine peste iarna decat in nisip.

Distributie. Romania: frecventa in Delta Dunarii, dar sporadica in restul tarii. Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „A” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 15% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in zona studiata.


− Vinetele, Zglavoc (Centaurea jankae)

Habitat. Stepe ponto-sarmatice. La Capul Dolosman intra in asociatia Koelerio-Artemisietum lerchianae. La Cotul Vaii si Palazul Mic a fost identificata in al. Pimpinello-Thymion zygoidi.


90

Distributie. Romania – Dobrogea CT: Padurea Dumbraveni, Cotul Vaii, Palazul Mic TL: Capul Dolosman – Jurilovca.



− Vinetele, Zglavoc (Centaurea pontica)

Habitat. Dune maritime fixate cu vegetatie erbacee (dune gri).

Distributie. Pe nisipuri litorale; locuri ruderalizate din zona litorala.

Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „A” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 15% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in zona studiata.


− Capul sarpelui (Echium russicum)

Habitat. Stepe ponto-sarmatice – frecvent in fitocenoze cu Stipa lessingiana. Distributie. Romania: sporadica in Transilvania, Banat, Muntenia, Moldova si Dobrogea.

Relevanta sitului pentru specie: In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populatie cu densitate redusă fată de media la nivel national (nesemnificativă la nivel national) aflată intr-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in zona de amplasament a proiectului.


Zona in care se va realiza proiectul este o zona antropizata, prezenta umana prin resturile de deseuri menajere, extragerile de loess contribuie negativ la peisajul actual.

Astfel, in timp, astfel de actiuni, au avut drept rezultat retragerea treptata din zona a faunei, in special a mamiferelor. Astfel prezente obisnuite in trecut, au devenit din ce in ce mai rare, ajungând sa fie doar accidentale.

2.2.3 Date privind avifauna

Cu referire la speciile in baza carora a fost desemnata aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe s-au evidentiat urmatoarele caracteristici intre - speciile de pasari identificate si relatia acestora cu obiectivul de investitie “Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente” cu amplasamentul propus in localitatea Sfantu Gheorghe, judetul Tulcea.

Specii de păsări enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE:

• Uliu cu picioare scurte – Accipiter brevipes

Relevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera padurile mici si rare din regiunile aride.


• Pescaras albastru - Alcedo atthis


91

Relevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata - “Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati,” cu amplasamentul propus in in localitatea Sfantu Gheorghe, judetul Tulcea.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie este caracteristic ecosistemelor acvatice prezente in aria proiectului. Nu s-au identicficat exemplare in zona de amplasament a proiectului.


• Garlita mica - Anser erythropus

Relevanta sitului pentru specie: Este o specie foarte rara pentru zona studiata. Indivizi ai speciei nu s-au identificat pe amplasament.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona de amplasament. Iarna se hraneste pe pajistile si terenurile agricole.


• Acvila tipatoare mare - Aquila clanga

Relevanta sitului pentru specie: Specia nu s-a semnalat in zona studiata in timpul migratiei.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera padurile intinse, cu vegetatie densa.


• Acvila de camp - Aquila heliaca

Relevanta sitului pentru specie: Acvila de camp nu a fost identificata in zona studiata. Prefera dealuri si campii cu paduri.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului.


• Acvila tipatoare mica - Aquila pomarina

Relevanta sitului pentru specie: Indivizi a acestei specii nu au fost identificati in zona de amplasament.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera paduri de diferite tipuri, deseori in tinuturi mlastinoase.


• Starc purpuriu – Ardea purpurea

Relevanta sitului pentru specie: Indivizi ai speciei nu s-au identificat in zona de amplasament.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona de amplasament.


• Starc galben – Ardeola ralloides

Relevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona de studiu.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie este prezent in zona. Prefera regiunile mlastinoase, delte, lagune si balti.



92

• Rata rosie - Aythya nyroca

Relevanta sitului pentru specie: Rata rosie nu a fost identificata in zona analizata .

Habitatul preferat in zona de studiu: Prefera spatii intinse de ape cu vegetatie bogata. Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului.


• Buhai de balta – Botaurus stellaris


Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera stufarisurile intinse.


• Gasca cu gat rosu – Branta ruficollis

Relevanta sitului pentru specie: Este o specie rara pentru zona studiata. Indivizi ai speciei nu s-au identificat pe amplasament.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie este prezent in zona de amplasament. Iarna se hraneste pe pajistile si terenurile agricole.


• Pasarea ogorului – Burhinus oedicnemus

Relevanta sitului pentru specie: Nu s-au observat indivizi ai acestei specii in zona invecinata amplasamentului.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera campii aride cu portiuni nisipoase sau pietroase.


• Sorecar mare - Buteo rufinus

Relevanta sitului pentru specie: Sorecarul mare nu a fost observat in zona de amplasament.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera zone aride si munti stancosi.


• Prundaras de saratura - Charadrius alexandrinus

Relevanta sitului pentru specie: Nu au fost observate indivizi singulari sau grupuri de pasari in zona de amplasament.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera tarmuri nisipoase, adesea lacuri sarate de stepa.


• Chirighita cu obraz alb - Chlidonias hybridus

Relevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata. Desi habitatul este propice, nu au fost identificate exemplare in zona amplasamentului.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul acvatic este propice speciei, ea preferand lacuri, balti intinse.


93


• Barza alba - Ciconia ciconia

Relevanta sitului pentru specie: Nu s-au semnalat exemplare ale acestei specii in zona de studiu.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie este prezent in zona de amplasament. Este o specie cuibaritoare.


• Barza neagra – Ciconia nigra

Relevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona de amplasament a proiectului.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera regiunile impadurite, in apropierea unor lacuri, terenuri mlastinoase.


• Serpar - Circaetus gallicus

Relevanta sitului pentru specie: Serparul nu a fost observat in zona de amplasament a proiectului.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera regiunile montane si depresionare, cu spatii deschise.


• Erete de stuf - Circus aeruginosus

Relevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona de studiu. Nu s-au observat exemplare ale acestei specii in zona de amplasament a proiectului.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera balti si lacuri cu stufarisuri intinse.


• Erete alb - Circus macrourus


Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera campiile aride.


• Dumbraveanca - Coracias garrulus

Relevanta sitului pentru specie: Specia a fost identificata in zona de studiu. Indivizi singulari a acestei specii s-au observat in zbor si in afara zonei de amplasament a proiectului.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie este prezent in zona amplasamentului. Prefera regiuni deschise cu copaci mari, scorburosi.


• Lebada mica - Cygnus columbianus bewickii

Relevanta sitului pentru specie: Lebada mica nu s-a semnalat in zona de studiu.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Iarna prefera lacuri, pajisti inundate.


94


• Lebada de iarna - Cygnus cygnus

Relevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost semnalata in zona de studiu.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera lacurile si cursurile de apa mai mari.


• Ciocanitoare de stejar - Dendrocopos medius

Relevanta sitului pentru specie: Ciocanitoarea de stejar nu a fost identificata in zona de amplasament.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera padurile intinse de stejar, cu arbori batrani.


• Ciocanitoare de gradini - Dendrocopos syriacus


Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Se intalneste si cuibareste in localitati.


• Ciocanitoare neagra - Dryocopus martius

Relevanta sitului pentru specie: Ciocanitoare neagra nu a fost intalnita in zona de amplasament.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Se intalneste in paduri batrane de foiase si conifere.


• Egreta mare - Egretta alba


Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie este prezent in zona amplasamentului. Regiuni cu ape putin adanci cu stufarisuri, mlastini.


• Egreta mica - Egretta garzetta

Relevanta sitului pentru specie: Egreta mica a fost observata in zona de amplasament a proiectului.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie este prezent in zona amplasamentului. Intalnita in locuri mlastinoase, lacuri, balti.


• Presura de gradina - Emberiza hortulana

Relevanta sitului pentru specie: Presura de gradina nu a fost identificata in zona studiata.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera regiunile deschise, cultivate



95

• Soim dunarean - Falco cherrug

Relevanta sitului pentru specie: Soimul dunarean nu s-a intalnit in zona de amplasament a proiectului.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Intalnit in tinuturi stepice.


• Soim de iarna - Falco columbarius

Relevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost observata in zona studiata.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera regiunile deluroase, montane sau mlastinoase.


• Vanturel mic - Falco naumanni

Relevanta sitului pentru specie: Vanturelul mic nu a fost identificat in zona de amplasament a proiectului.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Intalnit in regiuni de campie.


• Soim calator - Falco peregrinus

Relevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost semnalata in zona studiata.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Intalnit in zone stancoase, mlastinoase.


• Soim de seara - Falco vespertinus

Relevanta sitului pentru specie: Soimul de seara nu a fost identificat in zona de amplasament a proiectului.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera zonele stepice, terenurile deschise, cultivate, cu palcuri de copaci.


• Becatina mare - Gallinago media


Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera terenuri umede, mlastinoase.


• Cufundar polar - Gavia arctica

Relevanta sitului pentru specie: Cufundarul polar nu s-a observat in zona de studiu.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Lacuri dulci bogate in peste, coasta marii.



96

• Cufundar mic - Gavia stellata


Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera lacuri intinse, zone marine.


• Pescarita razatoare - Gelochelidon nilotica

Relevanta sitului pentru specie: Specie rara intalnita, nu a fost identificata pe amplasamentul studiat.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera baltile din regiunile de coasta si tarmuri nisipoase.


• Ciovlica ruginie –Glareola pratincola

Relevanta sitului pentru specie: Specia nu s-a inregistrat in zona de amplasament.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul acvatic preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera tinuturi intinse, mlastinoase.


• Codalb - Haliaeetus albicilla

Relevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona de amplasament al proiectului.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera regiunile de coasta, lacustre si riverane.


• Acvila mica - Hieraaetus pennatus


Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera padurile de foioase, luminisuri si poieni.


• Piciorong – Himantopus himantopus

Relevanta sitului pentru specie: Ciocintorsul nu s-a intalnit in zona studiata.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera golfurile marine putin adanci, lagunele, lacurile din stepa.


• Starc pitic - Ixobrychus minutus


Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie este prezent in zona amplasamentului. Prefera locuri cu vegetatie densa in regiuni mlastinoase, cu stufarisuri.


• Sfrancioc rosiatic - Lanius collurio



97

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera regiuni deschise, cu tufarisuri si in luminisuri.


• Sfrancioc cu fruntea neagra - Lanius minor

Relevanta sitului pentru specie: Sfranciocul cu fruntea neagra nu a fost observat in zona de amplasament a proiectului.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie este prezent in zona amplasamentului. Regiuni deschise cu copaci izolati si tufisuri.


• Pescarus rozalb - Larus genei

Relevanta sitului pentru specie: Pescarusul rozalb nu a fost identificat zona studiata.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera lacuri si lagune de coasta.


• Pescarus cu cap negru - Larus melanocephalus


Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera lacurile de stepa, mlastinile de coasta.


• Pescarus mic - Larus minutus

Relevanta sitului pentru specie: Pescarusul mic nu s-a intalnit in zona studiata.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera mlastinile si lacurile cu stufaris.


• Sitar de mal nordic - Limosa lapponica

Relevanta sitului pentru specie: Sitarul de mal nordic nu a fost identificat in zona studiata.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera zonele umede, mlastinile.


• Ciocarlie de padure - Lullula arborea

Relevanta sitului pentru specie: Specia nu s-a intalnit in zona studiata.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera lizierele si arborii.


• Ciocarlie de baragan - Melanocorypha calandra

Relevanta sitului pentru specie: Ciocarlia de baragan nu s-a intalnit in zona studiata.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Intalnita in regiuni aride si deschise.


98


• Ferestras mic - Mergus albellus


Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Paduri intinse pe langa ape.


• Gaie neagra - Milvus migrans

Relevanta sitului pentru specie: Gaia neagra nu s-a intalnit in zona studiata.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Intalnit in zone umede si regiuni urbane.


• Culic cu cioc subtire – Numenius tenuirostris

Relevanta sitului pentru specie: Specie extrem de rara. Nu a fost identificata in zona studiata.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera campiile mlastinoase din vestul Siberiei. Oaspete foarte rar in Europa.


• Starc de noapte - Nycticorax nycticorax


Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera regiunile cu mlastini si balti intinse.


• Pietrar negru – Oenanthe pleschanka


Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Intalnita in regiuni pietroase si aride.


• Rata cu cap alb - Oxyura leucocephala


Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera baltile cu apa dulce si lagunele cu apa salmastra.


• Uligan pescar - Pandion haliaetus

Relevanta sitului pentru specie: Uliganul pescar nu s-a intalnit in zona studiata.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera lacurile cu apa dulce, caostele marine.



99

• Pelican cret - Pelecanus crispus


Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Intalnit in regiuni mlastinoase si lacustre.


• Pelican comun - Pelecanus onocrotalus

Relevanta sitului pentru specie: Pelicanul comun nu a fost semnalat in zona de studiu.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie este nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera regiunile lacustre, zonele de coasta.


• Cormoran mic - Phalacrocorax pygmeus

Relevanta sitului pentru specie: Cormoranul mic nu a fost semnalat in zona studiata.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie este prezent in zona amplasamentului. Prefera lacurile si raurile cu stufarisuri intinse.


• Notatita - Phalaropus lobatus


Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera regiunile mlastinoase.


• Bataus - Philomachus pugnax

Relevanta sitului pentru specie: Batausul nu s-a intalnit in perimetrul zonei studiate.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera tarmurile, pajistile mlastinoase, regiunile deschise.


• Ghionoaie sura - Picus canus


Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera padurile de foioase, regiunile deschise.


• Lopatar - Platalea leucorodia

Relevanta sitului pentru specie: Lopatarul nu a fost identificat in zona studiata.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefara apele putin adanci, balti intinse si lacuri cu stufaris.


• Tiganus - Plegadis falcinellus



100

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Intalnit in regiuni mlastinoase, lacuri, balti.


• Ploier auriu - Pluvialis apricaria

Relevanta sitului pentru specie: Ploierul auriu nu a fost semnalat in zona studiata.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera terenurile mlastinoase, mocirloase, turbarii.


• Crestet cenusiu - Porzana parva


Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera baltile cu stufaris si iazuri.


• Crestet pestrit - Porzana porzana

Relevanta sitului pentru specie: Crestetul pestrit nu a fost observat in zona de studiata.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Intalniti pe mlastini intinse.


• Crestet mic - Porzana pusilla

Relevanta sitului pentru specie: Crestetul mic nu a fost semnalat in zona studiata.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera pajistile mlastinoase, balti si lacuri bogate in rogoz.


• Ielcovan - Puffinus yelkouan


Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera coastele continentale.


• Ciocintors – Recurvirostra avosetta


Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera golfurile marine putin adanci, lagune si lacuri din stepe.


• Chira mica - Sterna albifrons


Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera tarmurile marine, lacurile continentale.


101


• Pescarita mare - Sterna caspia

Relevanta sitului pentru specie: Pescarita mare nu s-a observat in zona studiata.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera zonele litorale, lacuri continentale.


• Chira de balta - Sterna hirundo


Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera regiunile de coasta si tarmurile lacurilor continentale.


• Chira de mare –Sterna sandvicensis

Relevanta sitului pentru specie: Chira de mare nu s-a observat in zona de studiu.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera insulele de coasta, bancurile de nisip.


• Silvie porumbaca - Sylvia nisoria


Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera regiuni deschise cu tufarisuri, cu copaci izolati sau luminisuri cu tufisuri.


• Fluierar sur - Xenus cinereus

Relevanta sitului pentru specie: Fluierarul sur nu s-a intalnit in zona studiata.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera lacurile si raurile de ses, tarmuri noroioase, putin adanci.


• Muscar gulerat – Ficedula albicollis


Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul acvatic nu este propice speciei, ea preferand paduri cu frunza cazatoare, gradini si parcuri.


• Priveghetoare de balta – Agrocephalus melanopogon


Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul acvatic este propice speciei, ea preferand stufarisuri si mlastini cu vegetatie deasa.



102

• Chirighita neagra - Chlidonias niger

Relevanta sitului pentru specie: Nu s-au observat in zbor in zona de amplasament a proiectului.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul acvatic este favorabil speciei, ea preferand mlastini si lacuri.


• Erete vanat - Circus cyaneus

Relevanta sitului pentru specie: Eretele vanat nu s-a inregistrat in zona de studiu.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera regiuni deschise, pajisti, terenuri arabile.


• Ciuf de camp – Asio flammeus

Relevanta sitului pentru specie: Specia nu s-a semnalat in zona studiata.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera terenuri cu vegetatie ierboasa, smarcuri, mlastini.


• Gusa vanata – Luscinia svecica

Relevanta sitului pentru specie: Specia nu s-a intalnit in zona studiata.

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera desisurile umede de salcii, paduri cu vegetatie abundenta.


Referitor la speciile de păsări enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC, cat si a speciilor de păsări cu migratie regulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC, incluse in ROSPA0065 Delta Dunarii şi eventualul impact asupra lor, cauzate de realizarea proiectului ” Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente, in localitatea Sfantu Gheorghe, jud. Tulcea , mentionăm următoarele:

• din speciile de păsări enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC, in majoritate păsări acvatice, in zona de amplasament a proiectului si vecinatati, au fost identificate 3 specii;

• habitatele tipice pentru aceste grupe de păsări sunt cele acvatice si stepice, prezente pe perimetrul obiectivului de investitie;

• speciile de păsări enumerate vor fi afectate nesemnificativ de realizarea activitatilor din proiect, deaorece acestea, nu cuibaresc in zona studiata, indivizi sau grupuri de păsări fiind observati, in principal, in migratie.

In aria amplasamentului proiectului si vecinatati s-au identificat 22 specii de păsări, dintre acestea 3 specii sunt incluse in Anexa 1 a Directivei Consiliului 2009/147/EC.

In aspect fenologic s-au observat: 8 specii – oaspeti de vara; 5 specii – migratori partiali; specii sedentare – 9; specii de pasaj – 0.

In cele ce urmează prezentăm o caracterizare succintă a unor specii de păsări observate in zona de amplasament a proiectului şi relatia acestora cu obiectivul de investitie ” ” Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente, in localitatea Sfantu Gheorghe, jud. Tulcea ”.


103

41%

23%

36%

Sedentare

ParŃial migratoare

OaspeŃi de vară

Figura 10 Fenologia speciilor de pasari identificate

Studiu

de e

valu

are

adecv

ată

- Const

ruir

e P

ensi

uni tu

rist

ice P

+1+M

Im

pre

jmuir

e p

ropri

eta

ti,

org

aniz

are

de s

anti

er

si b

ransa

mente

104

Tab

el 1

8 L

ista

spe

ciilo

r de

pas

ari o

bser

vate

in z

ona

stud

iata

Nr.

crt

D

enum

ire

ştiin

tifi

că

Den

umir

e po

pula

ră

Fam

ilia

Ord

inul

Ti

p

feno

logi

c

Nr.

ex.

obse

rvat

e O

bser

vati

i

1.

Egr

etta

garz

etta

eg

reta

mic

ă A

rdeid

ae

Cic

onii

form

es

OV

5 x.

in

zbo

r

2.

A

rdea

cin

erea

st

ârc

cenu

şiu

Ard

eid

ae

Cic

onii

form

es

OV

2ex.

in

zbo

r

3.

A

nas

pla

tyrh

ynch

os

rata

mar

e A

nati

dae

Anse

rifo

rmes

MP

15 e

x.

in z

bor

4.

Falc

o t

innuncu

lus

vânt

urel

roş

u Falc

onid

ae

Falc

onif

orm

es

MP

2 ex

. in

zbo

r

5.

La

rus

ridib

undus

pesc

ăruş

râz

ător

La

ridae

Chara

dri

iform

es

MP

8 ex

. in

zbo

r

6.

La

rus

cach

innans

pesc

ăruş

arg

inti

u La

ridae

Chara

dri

iform

es

S 10

ex.

in

zbo

r

7.

Colu

mba l

ivia

dom

est

cia

poru

mbe

l dom

esti

c Colu

mbid

ae

Colu

mbid

ae

S 10

ex.

in

zbo

r

8.

Cucu

lus

canoru

s

cuc

Cucu

lidae

Cucu

lifo

rmes

OV

2 ex

. in

zbo

r

9.

M

ero

ps

apia

ster

prig

orie

M

ero

pid

ae

Cora

ciif

orm

es

OV

2 ex

. in

zbo

r

10.

Cora

cias

garr

ulu

s du

mbr

avea

nca

Cora

ciid

ae

Cora

ciif

orm

es

OV

3 ex

. in

zbo

r

11.

H

irundo r

ust

ica

rând

unic

ă H

irundin

idae

Pass

eri

form

es

OV

15ex

. in

zbo

r

12.

Rip

ari

a r

ipari

a

last

un d

e m

al

Hir

undin

idae

Pass

eri

form

es

OV

12ex

. in

zbo

r

13.

M

ota

cill

a a

lba

codo

batu

ră a

lbă

Mota

cill

idae

Pass

eri

form

es

OV

4 ex

. in

zbo

r/pe

sol

14.

Paru

s co

eru

leus

piti

goi a

lbas

tru

Pari

dae

Pass

eri

form

es

S 3e

x.

in z

bor/

pe

Studiu

de e

valu

are

adecv

ată

- Const

ruir

e P

ensi

uni tu

rist

ice P

+1+M

Im

pre

jmuir

e p

ropri

eta

ti,

org

aniz

are

de s

anti

er

si b

ransa

mente

10

5

vege

tati

e

15.

Paru

s m

ajo

r pi

tigo

i mar

e Pari

dae

Pass

eri

form

es

S 6e

x.

in z

bor/

pe

vege

tati

e

16.

Pic

a p

ica

coto

fană

Corv

idae

Pass

eri

form

es

S 8

ex.

in z

bor/

pe s

ol/p

e

vege

tati

e

17.

Corv

us

frugi

legu

s ci

oara

de

sem

ănăt

ură

Corv

idae

Pass

eri

form

es

S 20

ex.

in z

bor/

pe s

ol

18.

Corv

us

coro

ne c

orn

ix

cioa

ra g

rivă

Corv

idae

Pass

eri

form

es

S 12

ex.

in z

bor/

pe s

ol

19.

St

urn

us

vulg

ari

s gr

aur

Sturn

idae

Pass

eri

form

es

MP

20 e

x.

in z

bor/

pe s

ol

20.

Pass

er

monta

nus

vrab

ia d

e câ

mp

Pass

eri

dae

Pass

eri

form

es

S 8

ex.

in z

bor/

vege

tati

e

21.

Fri

ngi

lla c

oele

bs

cint

eză

Fri

ngi

llid

ae

Pass

eri

form

es

MP

15 e

x.

in z

bor

22.

Card

ueli

s ca

rdueli

s st

icle

te

Fri

ngi

llid

ae

Pass

eri

form

es

S 4

ex.

in z

bor


106

Prezentăm in continuare caracteristicile speciilor de păsări observate in zona de amplasament a proiectului: ” Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente”:

� Egretta garzetta (egreta mică). Relevanta sitului pentru specie: Egreta mică a fost identificată in zbor in afara perimetrului proiectului proiectului. prin exemplare singulare. Specie inclusă in Directiva Păsări, Anexa I. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Intâlnită in locuri mlăştinoase, lacuri, bălti. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ in populatia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

� Ardea cinerea (stârc cenuşiu). Relevanta sitului pentru specie: Specia a fost observată in zbor in zona perimetrului studiat. Habitatul preferat in perimetrul studiat: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in perimetrul studiat. Preferă regiunile cu mlaştini şi bălti intinse.

Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ in populatia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

� Anas platyrhynchos (rata mare). Specie migrator partial, oaspete de iarna. Intalnita pe rauri, iazuri, lacuri de campie etc. Cuibareste in vegetatie deasa. Larg raspandita in Romania, rara in Carpati. Este inclusa in Directiva Pasari, Anexa II/1, Legea 462/2001, Anexa 4, OUG 57/2007, Anexa 5c. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă in categoria NonSPEC. Specia s-a identificat in zbor in zonele limitrofe obiectivului de investitie. Impactul estimat: Se estimeaza un impact nesemnificativ in populatia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

� Falco tinnunculus (vânturel roşu). Specie partial migratoare, prezentă pe tot cuprinsul tării. Preferă zonele impădurite, parcurile sau arbori solitari pentru construirea cuibului. Nu este inclusă in Directiva Păsări, dar este prezentă in Anexa II din Conventia de la Bonn şi Anexa II Conventia de la Berna. Pe plan european este o specie in declin numeric fiind inclusă in categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate in Europa şi care au un statut nefavorabil). Pe amplasament observată doar in tranzit/zbor. Pentru cuibărit preferă vegetatia arboricolă din zonă. Nu necesită măsuri speciale de conservare.


� Larus ridibundus (pescăruş râzător). Specie partial migratoare, comună zonelor umede. Toamna şi primăvara se adună in stoluri mari şi pe terenurile agricole, colindând arăturile. Este inclusă in Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III din Conventia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă, fiind inclusă in categoria NonSPEC-E (specii concentrate in Europa şi care au un statut favorabil). Observată in zbor peste perimetrul proiectului prin exemplare izolate.


� Larus cachinnans (pescăruş argintiu). Specie identificata in zbor in afara perimetrului studiat. Habitatul preferat in perimetrul studiat: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Intâlnit de-a lungul coastelor mârii, pe lacuri continentale, in oraşe.


� Columba livia domestica (porumbel domestic). Specie sedentara. Obsefrvata in zbor deasupra perimetrului studiat. Habitatul preferat in perimetrul studiat: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Intalnit in localitati (orase, sate), unde si cuibareste.


� Cuculus canorus (cuc). Specie oaspete de vara. Habitatul preferat in perimetrul studiat: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Intalnit in localitati (orase, sate), unde si cuibareste.



107

� Merops apiaster (prigorie). Specie oaspete de vară. Cuibăreşte in arealul studiat. A fost observată in perioada reproductivă (migratia de toamnă), in zbor. Statut european: specie in declin. Categoria SPEC: 3. Inclusă in Conventia de la Berna, Anexa II; Conventia de la Bonn, Anexa II.

Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ in populatia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei, cu conditia respectarii masurilor de reducere si pastarea malului de la “La lutarie”

� Riparia riparia (lastun de mal). Relevanta sitului pentru specie: Specia a fost observată in zbor in perimetrul studiat. Habitatul preferat in perimetrul studiat: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Cuibăreşte in maluri abrupte şi in surpături de teren.


� Hirundo rustica (rândunică). Specie oaspete de vară, comună in intreaga tară, cu precădere in zonele rurale. Este inclusă doar in Anexa II Conventia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie a căror efective sunt constant reduse, fiind inclusă in categoria SPEC 3. Exemplarele observate in perimetrul studiat au fost in căutare de hrană, efectuând zboruri la joasă inăltime. Cuibăreşte in localităti. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protectie şi conservare.


� Motacilla alba (codobatură albă). Specie oaspete de vară, comună in zonele cu câmp deschis, adesea lângă lacuri, râuri, aşezări umane. Este inclusă in Anexa II Conventia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă in categoria Non SPEC. Nu cuibăreşte pe amplasamentul proiectului. Observată in număr mai mare in timpul migratiilor.


� Parus coeruleus (pitigoi albastru). Specie sedentară, comună in toate regiunile tării. Preferă locurile cu vegetatie inaltă, tufişurile, pădurile, parcurile şi grădinile. Este inclusă in Anexa II Conventia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă in categoria NonSPEC-E (specii concentrate in Europa şi care au un statut favorabil). Cuibăreşte in vegetatia arboricolă din afara amplasamentului proiectului. Nu se impun măsuri speciale de protectie şi conservare.


� Parus major (pitigoi mare). Specie sedentară, comună in toate regiunile tării. Preferă locurile cu vegetatie inaltă, tufişurile, pădurile, parcurile şi grădinile. Este inclusă in Anexa II Conventia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă in categoria NonSPEC. Cuibăreşte in vegetatia arboricolă din afara amplasamentului. Nu se impun măsuri speciale de protectie şi conservare.


� Pica pica (cotofană). Specie sedentară, comună in intreaga tară. Pentru cuibărit preferă locurile impădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă in Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Conventia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă in categoria NonSPEC. Nu cuibăreşte pe amplasament. Preferă vegetatia arboricolă din zonă. Specie activă, mobilă, nu se impun măsuri speciale de protectie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ in populatia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

� Corvus frugilegus (cioară de semănătură). Specie sedentară, comună in intreaga tară, in toate zonele de câmpie şi colinare. Pentru cuibărit preferă locurile impădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă in Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Conventia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă in categoria NonSPEC. Nu cuibăreşte pe amplasament. Intâlnită in stoluri mai mari in perioada rece a anului. Nu se impun măsuri speciale de protectie şi conservare.



108

� Corvus corone cornix (cioară grivă). Specie sedentară, comună in intreaga tară, de la malul mării până in zonele montane. Pentru cuibărit preferă locurile impădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă in Anexa III Conventia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă in categoria NonSPEC. Nu cuibăreşte pe amplasament. Preferă vegetatia arboricolă din zonă. Nu se impun măsuri speciale de protectie şi conservare.


� Sturnus vulgaris (graur). Specie partial migratoare, comună in toate regiunile tării. Este inclusă in Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Conventia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie in declin fiind inclusă in categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate in Europa şi care au un statut nefavorabil). Nu cuibăreşte in perimetrul planului. Stoluri ale speciei observate spre sfârşitul verii-toamna. Specie cu mobilitate sporită, nu se impun măsuri speciale de protectie şi conservare.


� Passer montanus (vrabie de câmp). Specie sedentară, comună in toate regiunile tării. Nu este pretentioasă la conditiile de mediu, adaptându-se la cele mai felurite habitate. Este inclusă in Anexa III Conventia dela Berna. Pe plan european se consideră a fi o specie in declin numeric, fiind inclusă in categoria SPEC 3. Nu cuibăreşte pe amplasament. Preferă vegetatia arboricolă din zonă. Nu se impun măsuri speciale de protectie şi conservare.


� Fringilla coelebs (cinteză). Specie partial migratoare, comună in toate regiunile tării. Preferă zonele impădurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adună in stoluri mai mari şi colindă in căutarea hranei. Este inclusă in Anexa III Conventia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă in categoria NonSPEC-E (specii concentrate in Europa şi care au un statut favorabil). Nu cuibareste pe amplasament. Preferă vegetatia arboricolă din zonă. Observată indeosebi in timpul migratiei. Specie cu mobilitate sporită, nu se impun măsuri speciale de protectie şi conservare.


� Carduelis carduelis (sticlete). Specie sedentară, comună in toate regiunile tării. Preferă zonele impădurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adună in stoluri mai mari şi colindă in căutarea hranei. Este inclusă in Anexa II Conventia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă in categoria NonSPEC. Nu cuibăreşte pe amplasament. Preferă vegetatia arboricolă din zonă. Nu se impun măsuri speciale de protectie şi conservare.


2.2.4. Concluzii privind speciile şi/sau habitatele din zona de amplasament a proiectului „Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente”

In ceea ce priveşte biodiversitatea amplasamentului studiat mentionam următoarele:

− biodiversitatea din amplasamentul studiat este formata, in majoritate, din specii in principal comune şi pentru care nu se impun măsuri speciale de protectie;

− din tipurile de habitate desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0065 Delta Dunarii, pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia s-au identificat 3 tipuri de habitate comunitare

− din speciile de reptile si amfibieni mentionate in Formularul standard Natura 2000 pentru care a fost declarat ROSCI 0065 Delta Dunarii singura specie intalnita in zona amplasamentului este Bombina bombina.


109

− Referitor la speciile de mamifere pentru care a fost desemnat ROSCI006 Delta Dunarii, nu au fost intalnite in timpul deplasarilor pe teren specii de interes comunitar. Speciile de mamifere identificate in teren au o larga raspandire pe intreg teritoriul Deltei, astfel incat nu vor fi afectate din punct de vedere al numarului de indivizi;

− speciile de flora si vegetatie de pe amplasamentul proiectului nu prezinta valoare conservativa, nici una dintre ele nefiind incluse in listele de protectie la nivel european şi national;

− din numarul de 22 specii de pasari identificate, 3 specii sunt incluse in Anexa 1 a Directivei Consiliului 2009/147/EC;

− din speciile de păsări enumerate in Anexa I a Directivei Pasari CE 79/409, speciile de păsări cu migratie regulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC s-au identificat 9 specii, enumerate pentru situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie;

− Perimetrul de amplasare al investitiilor este alcatuit din habitate slab reprezentate atât din punct de vedere floristic cât şi faunistic. Amplasamentul este situat în vecinătatea bratului Sfantu Gheorghe, pe terenuri care nu prezintă o mare importanŃă din punct de vedere avifaunistic, zona fiind una inundabila, mlastinoasa.

− urmare a realizarii activitatilor specifice obiectivului de investitie ” Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente”, avand in vedere suprafata redusa ocupata de implementarea proiectului, nu se va inregistra un impact negativ semnnificativ asupra biodiversitatii zonei studiate;

− se impune monitorizarea biodiversitatii in perioada de executie a lucrarilor;

2.3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate (suprafata, locatia, speciile caracteristice) şi a relatiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate şi distributia acestora

Teritoriul destinat realizarii PUZ pentru pensiuni nu este ocupat integral de un habitat cu regim protejat, repartizarea suprafetelor fiind:

- Teritoriu Sit de Protectie Avifaunistica- 0,2 ha;

- Teritoriu Sit de Importantă Comunitară- 0,2 ha;

- Teritoriu Rezervatie Delta Dunării- 0,2 ha;

Functiile ecologice ale speciilor şi ale principalelor tipuri de habitate intâlnite in perimetrul ariei protejate contribuie, individual si impreuna, la realizarea functiilor generale ale ecosistemelor, si anume:

- Functia energetica prin care se fixeaza energia solara de catre organismele autotrofe (in principal plantele) şi apoi acesta energie se transmite de-a lungul verigilor lanturilor trofice la celelelte grupe de organisme

- Functia de circulatie a materiei vii in ecosistem, legata indisolubil de prima, prin care se asigura circulatia sunstantelor nutritive anorganice şi organice intre speciile componente ale ecositemului şi intre acestea şi biotop;

- Functia de autoreglare, deteminata de structura speciilor, care se afla intr-un permanent echilibru dinamic- dat de proportiile dintre speciile componente care ofera o anumita stablitate functionala in timp (echilibru dinamic).

Toate aceste functii principale depind de relatiile dintre populatii, determinate de necesitatile trofice, sau de relatiile trofice, care deternima o anumita structura a ecosistemului.

Dupa rolul pe care il au in realizarea acestor trei functii ale ecosistemului, organismele se impart in trei categorii:

- Producatorii primari de substanta organica – plantele inferioare şi superioare;

- Consumatorii de substante organice –fitofagi, zoofagi, omnivori, paraziti;

- Descompunatorii de substante organice – bacterii, ciuperci, viermi;


110

Baza relatiilor trofice o constituie producerea de biomasa prin procesul de fotosinteza, realizat in principal de catre aparatul foliar si de partile verzi la plantele vasculare sau de numai de partile verzi la talofite.

In afara de acestea unele indeplinesc si alte functii, cum ar fi: de ecoton intre ecosisteme diferite, habitat de hranire şi reproducere pentru speciile de animale şi nu numai.

Functiile ecologice au ca obiect de studiu relatiile dintre organisme şi mediul lor de viată, alcătuit din ansamblul factorilor de mediu (abiotici şi biotici), precum şi structura, functia şi productivitatea sistemelor biologice supraindividuale (populatii, biocenoze) şi a sistemelor mixte (ecosisteme).

Se studiază in principal:

• Relatiile dintre vietuitoare (plante si animale);

• Raporturile dintre organisme şi mediul inconjurător

•Relatiile ce se stabilesc intre organisme şi diverse comunităti

Factorii biotici şi abiotici cu rol in mentinerea pe termen lung a speciilor şi habitatelor de importantă comunitară.

Prin notiunea de factori ecologici se intelege totalitatea factorilor abiotici (temperatura, lumina, precipitatiile, presiunea etc.) si biotici (parazitii, dăunătorii, competitia intraspecifică si interspecifică) cu care un organism vine in contact si cu care se interconditionează reciproc. Factorii de mediu sunt foarte variati, ei pot fi necesari sau din contra daunatori pentru fiintele vii si favorizează sau impiedică supravietuirea şi reproducerea organismelor.

Factorii ecologici abiotici prezintă un ansamblu de elemente fizice care influentează asupra organismelor vii. Primul factor abiotic se considera clima, care influientează prin temperatură, umeditate, presiune, prezenta luminii. Acest factor depinde de latitudinea geografică, relief, de zonele climaterice unde se dezvolta organismele. Conditiile de viată se diferentiază in conditii de macroclimat, mezoclimat şi microclimat.

Dintre factorii biotici cel mai frecvent intâlnit este relatia de nutritie dintre speciile prezente in acelaşi habitat. Piramida trofică in cazul nostru se prezintă astfel: la baza acesteia se află producătorii (nivelul producătorilor primari) reprezentati de toate plantele descrise anterior, urmat de consumatorii primari reprezentati de erbivore, consumatorii secundari care consumă organismele fitofage şi nu in cele din urmă sunt consumatorii tertiari (aici intră toate răpitoarele). In cadrul unui lant trofic mai amintim şi grupul descompunătorilor reprezentati de către bacterii şi ciuperci.

Intre populatiile ce coexistă intr-o microbicenoză se stabilesc conexiuni (relatii interspecifice) ce determină atât structura, cât şi functiile biocenozei ca suprasistem integrator. Cu cât conexiunile sunt mai diverse şi variate, cu atât va fi şi biocenoza mai complexă şi mai stabilă. Relatiile intraspecifice sunt relatiile intrapopulationale, dintre indivizii aceleiasi populatii. Raportându-ne la intreg habitatul aceste relatii reglează cantitativ speciile care fac parte din el.

Referitor la implementarea proiectului, dacă ne raportăm strict la amplasament aceste relatii sunt reduse intrucât şi numărul speciilor existente sau a indivizilor dintr-o populatie este mic şi nu intră in competitie.

Conform fisei standard a sitului ROSPA0031 si ROSCI 0065, speciile prezente au stare de consevare medie spre buna, inclusiv in zona de implementare a proiectului.

Bineinteles ca statutul de conservare favorabila a unei populatii se apreciaza dupa un sir de studii si observatii efectuate intr-o perioada de mai multi ani, metoda care nu a putut fi aplicata in cazul realizarii prezentului studiu.

Nu exista studii mai recente in zona de implementare a proiectului care sa reevalueze starea actuala de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar.

Pe viitor, in procesul de dezvoltare a planurilor de management a siturilor, se vor efectua cercetari complexe care vor evidentia starea de conservare a speciilor si habitatelor comunitare, si managamentul necesar pentru pastrarea sau imbunatatirea gradului de conservare.


111

Figura 11 Schema generala a unei piramide trofice

Structura biocenozei in zona unde va fi implementat proiectul:

Producatorii: Vegetatia dominanta este reprezentata din specii halofile (de saratura) anuale, in special Chenopodiaceae din genurile Salicornia, Suaeda, Salsola si Bassia; Desemenea se intalnesc comunitatile cu pipirig de mare (Juncus maritimus si Juncus littoralis) cu aspect tufos, instalate in mocrodepresiuni cu acumulari de apa si materie organica.

Speciile de plante existente in sit, cu sau fara valoare conservativa, constituenti ai asociatiilor vegetale descrise mai sus, indeplinesc functia de de producatorii de substanta organica şi de biomasa necesara pentru toate categoriile trofice de organisme din sit. Ca urmare aparatul foliar detine rolul cel mai important in realizarea acestei functii. In ceea ce priveste producerea de substante organice prin fotosinteza, frunzele au nevoie de: apa, saruri minerale, lumina, temperatura, CO2 – in concentratie optima, si de tesutul asimilator intact.

Referitor la speciile de pasari, o specie poate avea mai multe statute fenologice. Aceasta se datorează faptului că, deşi este observată tot timpul anului, nu avem de a face cu aceeaşi populatie stabilă şi locală.

Peste acelaşi teritoriu se pot suprapune populatii diferite ale aceleiaşi specii. Unele dintre acestea sunt constituite din păsări aflate in migratie din nordul Europei către locurile de iernat situate mai in sud, iar altele se pot opri in zonă şi işi petrec iarna aici, dacă şi sursele de hrănire rămân accesibile. Adesea, atunci când solul este acoperit cu un strat gros de zăpadă un timp mai indelungat, multe păsări vor părăsi zona către locuri mai sudice cu hrană.

In perioada de executie si de operare influenta indirecta pe care o poate avea realizarea proiectului, se manifesta prin emisiile de poluanti care pot conduce la modificari asupra aparatului foliar al vegetatiei specifice.

Habitatele de importanță comunitară din ROSCI0065 Delta Dunarii posibil a fi afectate de implementarea proiectului:

• Suprafata amplasamentului ”PUZ Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati,

organizare de santier si bransamente”, prevazut realizarii obiectivelor specifice proiectului, este ocupata de habitate naturale. Dupa cum s-a specificat anterior in studiul de fata, din tipurile de habitate, desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0065 Delta Dunarii, pe amplasamentul studiat si in vecinatate s-au identificat 3 habitate de importanta comunitara: 1310 Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza regiunile mlastinoase si


112

nisipoase; 1410 Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi); 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie de tip Magnopotamion sau Hydrocharition

Planul Urbanistic Zonal propus nu va afecta semnificativ habitatele de interes comunitar din ROSCI 0065 Delta Dunarii, avand in vedere suprafata foarte redusa pe care o va ocupa, respectiv 0,2ha.

ActivităŃile din cadrul proiectului – lucrari de executie, organizare de santier, lucrari de excavatie, activitati de transport materiale, echipamente etc., nu va afecta semnificativ habitatele de interes comunitar prioritar desemnate pentru acest sit. Investitia se va realiza intr-o zona cu vegetatie erbacee si arbustiva redusa, cu importanta conservativa redusa. In zona investigata nu s-a constatat afectarea unor specii rare de plante vasculare.

In ceea ce priveste habitatele prezente în vecinatatea teritoriului vizat de proiect, acestea nu sunt de interes comunitar prioritar, nu constituie elemente rare cu areale restrânse. De asemenea, prin dezvoltarea investitiei nu se va fragmenta arealul nici unei specii identificate in zona de amplasament a proiectului.

Speciile de importanță comunitară din ROSCI 0065 posibil a fi afectate de implementarea proiectului

Referitor la speciile de flora, la nivelul zonei studiate nu s-au identificat specii de importanta comunitara (mentionate in anexele OUG nr. 57/ 2007, cu modificarile si completarile ulterioare) si nici specii rare mentionate in Listele Rosii nationale (Oltean et al. 1994) sau in Cartea rosie a plantelor vasculare (Dihoru et Negrean 2009).

Urmare a realizarii proiectului, se va inregistra un impact negativ nesemnificativ asupra speciilor de mamifere menționate în formularul standard natura 2000 pentru ROSCI 0065 Delta Dunarii. Astfel, speciile mentionate Lutra lutra, Mustela lutreola, Mustela eversmannii si Vormela peregusna nu s-au identificat in timpul observatiilor in teren pe amplasamentul proiectului.

Referitor la speciile de herpetofauna în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE – Directiva Habitate (Emys orbicularis, Triturus dobrogicus, Bombina bombina), desemnate pentru ROSCI 0065 Delta Dunarii, lucrările propuse prin proiect nu vor influenŃa negativ distribuŃia şi abundenŃa acestor specii la nivelul sitului, deoarece nu afectează direct habitatele populate de acestea.

Speciile respective au o distributie larga in Delat Dunarii, astfel incat, urmare a implementarii proiectului, apreciem ca populatiile acestor specii nu vor fi afectate semnificativ, prin aplicarea riguroasa a masurilor de reducere a impactului.

Speciile de ihtiofauna caracteristice Deltei Dunarii, si in special speciile protejate de pesti desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI065 Delta Dunarii: Alosa tanaica, Aspius aspius, Cobitis taenia, Gobio albipinnatus, Gymnocephalus schraetze, Misgurnus fossilis, Pelecus cultratus, Alosa immaculate, Sabanejewia aurata, Zingel streber, Gobio kessleri, Zingel zingel, Umbra krameri, Gymnocephalus baloni, Rhodeus sericeus amarus – menŃionate în formularul standard Natura 2000 ca specii de importanŃă comunitară, acestea vor fi afectate nesemnificativ de implementarea proiectului deoarece suprafata pe care se intervine este redusa, iar amplasamentul planului nu este un habitat specific acestora.

Speciile de nevertebrate de importanță comunitară menționate pentru acest sit: Ophiogomphus cecilia, Lycaena dispar, Catopta thrips, Coenagrion ornatum, Morimus funereus, Leptidea morsei, Arytrura musculus, Theodoxus transversalis, Anisus vorticulus, Graphoderus bilineatus, Colias myrmidone, acestea nu vor fi afectate semnificativ de implementarea proiectului, nefiind identificate in zona amplasamentului.

2.4. Statutul de conservare al speciilor şi habitatelor de interes comunitar

Suprafata pentru realizarea Planului Urbanistic Zonal “ Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente” necesara este de 2000 mp, şi se suprapune cu suprafata ROSCI0065 Delta Dunarii in proportie de 0,000044% cu suprafata ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe - 0.000039% si cu Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii - 0.000034%.=

Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar pentru care a fost desemnat ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA Delta Dunarii si Complexul Razim- Sinoe a fost estimat initial in faza de propunere a acestui sit, in baza surselor de informatii, adesea minime, existente la acel moment. Statutul


113

de conservare estimat al acestor entitati de interes conservativ la nivel comunitar este prezentat in Tabelele nr. 8,9, 10,11,12 şi 13 pe coloana „Conservare‛.

Prezentam in continuare statutul de conservare a speciilor de fauna incluse aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunarii (in confromitate cu Formularul standarad al sitului):

Tabel 19 Starea de conservare pentru speciile de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Conserv.

1355 Spermophilus citellus B

1355 Lutra lutra B

1356 Mustela lutreola B

2635 Vormela peregusna B

2633 Mustela eversmannii B

Tabel 20 Starea de conservare pentru speciile de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Conserv.

1298 Vipera ursinii A

1219 Testudo graeca B

1993 Triturus dobrogicus B

1220 Emys orbicularis B

1188 Bombina bombina A

Tabel 21 Starea de conservare pentru speciile de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Conserv.

4127 Alosa tanaica B

1130 Aspius aspiu A

1149 Cobitis taenia B

1124 Gobio albipinnatus A

1157 Gymnocephalus schraetze B

1145 Misgurnus fossilis A

2522 Pelecus cultratus B

1134 Rhodeus sericeus amarus A

1146 Sabanejewia aurata B

1160 Zingel streber B

2511 Gobio kessleri B

1159 Zingel zingel B

2011 Umbra krameri B

2555 Gymnocephalus baloni A

4125 Alosa immaculate B


114

Tabel 22 Starea de conservare pentru Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Conserv.

1037 Ophiogomphus cecilia B

1060 Lycaena dispar B

4028 Catopta thrips B

4045 Coenagrion ornatum

4030 Colias myrmidone B

1089 Morimus funereus

4027 Arytrura musculus B

4064 Theodoxus transversalis B

4056 Anisus vorticulus B

1082 Graphoderus bilineatus B

4036 Leptidea morsei B

Tabel 23 Starea de conservare pentru speciile de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Conserv.

2253 Centaurea jankae B

4067 Echium russicum A

1516 Aldrovanda vesiculosa B

1428 Marsilea quadrifolia B

2255 Centaurea pontica B Nota: conform Manualului de Interpretare a Habitatelor Natura 2000 in Romania, semnificatiile simbolurilor din tabelul de mai sus sunt urmatoarele:

pentru coloana STAREA DE CONSERVARE (Conserv.)

A. parametrii habitatelor cu valori optime, care ar trebui să denote o dimensiune mare a populaŃiei sau o densitate mare de specii. Ar trebui folosit doar în mod limitat în situri remarcabile pentru anumite specii;

B. parametrii habitatelor cu valori „normale“, unde populaŃia se menŃine stabilă pe termen lung (datorită managementului, sau chiar şi fără acesta); sau o degradare uşoară a habitatelor, dar unde regenerarea este uşor de obŃinut (ex. Habitate de pajişti);

C. degradare medie sau severă a unui habitat la care regenerarea este dificilă. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor identificate este foarte greu de apreciat fie in perimetrul propus dezvoltarii fie in zonele adiacente. Indicatori obiectivi şi cantitativi cu privire la statutul unei specii sau al unui habitat intr-o anumita zona este marimea populatiei, schimbarile populationale (dinamica), respectiv suprafata fizica acoperita de habitat şi schimbarile de suprafata survenite in acest perimetru. De aceea, pentru a aprecia efectele unei investitii, trebuiesc monitorizate aceste schimbari şi pentru a reduce efectele negative trebuie contracarate posibilele efecte ale investitiei care pot cauza schimbari negative la nivelul indicatorilor mentionati. Pentru a putea face estimari despre statutul de conservare, sunt necesare date privind distributia, dinamica şi marimea populatiilor şi habitatelor de pe intreg teritoriul sitului, date care se obtin doar dupa efectuarea unor observatii indelungate, a caror rezultate sunt apoi evaluate statistic şi cu ajutorul aplicatiilor GIS. Scopul acestui studiu nu a fost o evaluare generala a ariei protejate la nivel comunitar, ci mai degraba, o analiza detaliata in zonele direct afectate de investitie. In zona propusa pentru construirea pensiunilor se intalnesc comunitatile vegetale


115

care edifica aceste habitate alcatuite din specii halofile Se vor lua masuri administrative in perioada de constructie pentru a limita impactul asupra starii de conservare a biodiversitatii. In zona amplasamentului proiectului si in imediata vecinatate au fost identificate urmatoarele tipuri de habitate: Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza regiunile mlastinoase si nisipoase, Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi), Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie de tip Magnopotamion sau Hydrocharition

Starea habitatelor in zona amplasamentului este neadecvata datorita impactului antropic prezent in zona, respectiv depozitarea necontrolata a deseurilor fie de tip menajer sau din constructii, distrugerea vegetatiei spontane, pasunat, prezenta constructiilor din imediata vecinatate, invazia unor specii alohtone, conform pozelor de mai jos.

Figura 12 Depozitare necontrolata a deseurilor si constructii in zona amplasamentului

Impactul depozitării necontrolate a deşeurilor asupra habitelor prezente, este evident, influentând in mod semnificativ negativ conservarea speciilor din zonă.

Starea de degradare a amplasamentului este datorată in special depozitării necontrolate a deşeurilor şi activitătii de pasunat, prezenta imobilelor in imediata vecinatate, care influentează negativ starea de conservare a speciilor existente in zonă.

Efectele activitătilor antropice, asupra habitatelor din zona amplasamentului se pot observa in imaginea de mai jos, starea de conservare a habitatelor fiind nefavorabila:


116

Figura 13 Urme de păşunat in zona amplasamentului

Figura 14 Suprafata cosita in cadrul amplasamentului

In ceea ce privesc habitatele comunitare prioritare acestea nu vor fi afectate, deoarece nu sunt prezente, motiv pentru care nu exista nici un risc asupra integritatatii sitului in ceea ce priveşte acest tip de habitat. Regenerarea naturala poate fi intârziata de aparitia speciilor alohtone, care trebuiesc monitorizate şi eliminate. Impactul asupra speciilor şi habitatelor, precum şi masurile de reducere a impacturilor sunt prezentate la capitolul 3 şi 4 si deasemenea in Planul de monitorizare al biodiversitatii.

Apreciem ca procentul suprafetei ce va fi afectata prin realizarea proiectului este destul de redus comparativ cu suprafata totala a sitului. De asemenea, din totalul suprafetei de 2000mp, suprafata pe care se va construi este de cca 500mp.

Structura si functionalitatea acestora nu este amenintata si nu va fi modificata, mai cu seama datorita faptului ca sunt prevazute masuri de refacere a zonelor afectate temporar, prin imbunatatirea cantitativa si calitativa a vegetatiei terestre datorita plantatiilor de copaci si spatii verzi.

Asa cum arata informatiile culese de pe teren, in zona amplasamentului nu au fost identificate specii de flora protejate (specii de interes conservativ sau specii rare). Cu toate acestea, dupa cum s-a mentionat in studiul de fata, se vor lua masuri de protectie a florei si vegetatiei existente. In ambele variante vor fi


117

utilizate cele mai bune tehnici disponibile, astfel incat impactul potential asupra vegetatiei sa fie cat mai redus posibil.

In ceea ce priveste celelalte elemente faunistice, reprezentate de speciile de mamifere si amfibieni identificate, aceste specii au o distribuitie relativ uniformă, usor diminuată in zonele antropizate, dar cu populatii stabile, neizolate, dovedind astfel larga răspândire pe intreg teritoriul ariei protejate.

2.5. Date privind structura şi dinamica populatiilor de specii afectate (evolutia numerică a populatiei in cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populatiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafata habitatului este suficient de mare pentru a asigura mentinerea speciei pe termen lung)

Avand in vedere prevederile formularului standard Natura 2000, situl ROSCI0065 Delta Dunarii adaposteste 29 tipuri de habitate comunitare din care 7 prioritare.

Pentru realizarea proiectului de construire a pensiunilor turistice, prin respectarea masurilor de reducere a impactului, acesta va fi minim si temporar si se va reduce mai ales dupa finalizarea lucrarilor si aducerea zonelor afectate la starea initiala sau la o stare cat mai apropiata de aceasta.

Impactul asupra faunei si florei va fi minim si temporar si se va reduce mai ales dupa finalizarea lucrarilor datorita faptului ca emisiile atmosferice ce pot ajunge in apa nu vor depasi limitele maxim admisibile, iar concentratiile de poluanti in apa pluviala estimate nu vor depasi pe cele maxim admisibile.

Realizarea lucrarilor de constructie nu va afecta numeric si structural speciile de interes comunitar prezente in aria protejata. In acest context, consideram ca habitatul este suficient de stabil pentru a asigura mentinerea tuturor speciilor prezente pe termen lung, proiectul nepericlitând in vreun fel existenta acestora.

Evolutia numerica a speciilor de la an la an este variabila si tine de cantitatea de hrana existenta, activitatile antropice din zona, conditii meteorologice s.a.m.d.

Cantitativ, se poate aprecia ca prin realizarea proiectului si defrisarea anumitor zone, nu vor fi influentate negativ efectivele populationale si capacitatile de regenerare pe cale naturala ale speciilor de flora si fauna.

Evolutia numerica a herpetofaunei (amfibieni si reptile) nu are de suferit datorita proiectului in conditiile respectarii masurilor impuse prin prezentul studiu.

Dintre speciile de vertebrate de interes comunitar identificate in zona :

� Bombina Bombina, Bufo viridis sunt specii de interes comunitar care poate aparea in zona lucrarilor. Deoarece aceastea sunt specii des intalnite in aria protejata, populatia acesteia va fi afectata in mod nesemnificativ, cu conditia respectarii masurilor de reducere a impactului.

In ROSCI 0065 Delta Dunarii: in fisa standard Natura 2000 a acestui sit speciile sunt nominalizate ca fiind comune, fara furnizarea unor date exacte, cantitative. In Delta populatia este distribuita pe o arie de raspandire care cuprinde grindurile complexului lagunar, delta. Zona limita dintre platoul continental dobrogean si complexul lagunar.

Suprafata habitatului speciilor de Bombina bombina si Bufo viridis este suficient de mare pentru a asigura mentinerea speciei pe termen lung.

� Podarcis taurica- efectivul acestor specii este estimat la cateva sute de mii de exemplare. Suprafata habitatului speciilor de Podarcis taurica este suficient de mare pentru a asigura mentinerea speciei pe termen lung.

In ROSCI 0065 Delta Dunarii: in fisa standard Natura 2000 a acestui sit speciile sunt nominalizate ca fiind prezente, fara furnizarea unor date exacte, cantitative. In Delta populatia acestor specii este distribuita pe o arie de raspandire care cuprinde grindurile complexului lagunar, patrunde in delta propriu-zisa, zona limita dintre platoul continental dobrogean si complexul lagunar. Popularia acestor specii este distribuita predominant in zonele cu vegetatie mai rara de talie mica, insa sunt prezente inclusiv in habitate forestiere.

Evolutia numerica a mamiferelor de interes comunitar in cadrul ROSCI 0065 Delta Dunarii nu va fi afectata semnificativ de lucrările de construire a pensiunilor turistice.

Nu au fost identificate specii de mamifere de interes comunitar.


118

In perioada de executie, putem spune ca va exista un deranj temporar pentru speciile de mamifere posibil prezente pe/in apropierea amplasamentului in perioada de efectuare a lucrarilor; aceste activităti se desfăşoară pe o perioadă limitată de timp fiind nepermanente.

2.6. Relatiile structurale şi functionale care creează şi mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar

Relatiile structurale şi functionale care creeaza şi mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar sunt multiple si deosebit de complexe.

Pentru a le identifica si a discuta despre aceste relatii este necesara clarificarea unor notiuni şi termeni ce vor fi folositi in cele ce urmeaza.

Ecologia are ca obiect de studiu relatiile dintre organisme şi mediul lor de viata, alcatuit din ansamblul factorilor de mediu (abiotici şi biotici), precum şi structura, functia şi productivitatea sistemelor biologice supraindividuale (populatii, biocenoze) şi a sistemelor mixte (ecosisteme).

Prin ecosistem intelegem unitatea elementara a biosferei formata dintr-un biotop, ocupat de o biocenoza. Un ecosistem cuprinde intreaga materie vie dintr-un spatiu finit, deci toate animalele, plantele, microorganisme (ciuperci, bacterii şi virusuri), impreuna cu toata substanta organica moarta existenta in acel teritoriu.

Ecosistemul se caracterizeaza printr-o organizare specifica, fiind alcatuit din doua structuri functionale: structura de biotop (mediul neviu sau componenta abiotica) şi structura de biocenoza (mediul viu sau componenta biotica).

Tinând cont de complexitatea unui ecosistem si de tipurile de ecosisteme incluse in ROSCI 0065 Delta Dunarii (estuare, lagune, rauri, lacuri, pajistinaturale,stepe, culture(teren arabil), paduri de foiase, stancarii,etc), tipurile de interactiuni functionale sunt extrem de diverse, ele reprezentând practic multitudinea combinatiilor posibile intre elementele sale structurale. Dintre toate acestea, cele mai importante grupe de interactiuni sunt cele din lumea vegetala, cele din regnul animal, cele dintre plante şi animale, iar pentru ecosistemele amenajate, interactiunile in care este implicat şi omul.

In ecosistemele acvatice din ariile naturale protejate din Delta Dunarii flora microalgală şi macrofitică ce constituie producătorii primari, precum şi multe specii de protozoare asigură continuitatea consumatorilor animali pentru speciile din verigile inferioare ale lanŃului trofic: viermi rotiferi, unele specii de moluşte, hidracarieni, insecte şi peşti fitofagi, amfibieni în stadiile larvare (mormoloci), păsări acvatice (raŃe).

In grupul consumatorilor intră unele specii de copepode, insecte acvatice carnivore (larvele şi adulŃii unor coleoptere ditiscide, larvele libelulelor, ploşniŃele de apă), peştii zoofagi, amfibienii, şerpi, păsările acvatice zoofage etc. De menŃionat este şi nivelul consumatorilor detritivori, printre care amintim viermii nematozi şi oligocheŃi, moluşte mai ales bivalve, unele insecte în stadiul larvar (chironomidele) s.a. Datorită creşterii, în ultimele decenii, a gradului de poluare a apelor de suprafata şi, în special, a aportului ridicat de nutrienŃi (azot şi fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor (albastre), acoperă în sezonul cald majoritatea suprafeŃelor lacustre diminuand efectivele speciile de alge din alte grupe sistematice preferate de către consumatorii acvatici şi a unor specii şi asociaŃii de plante acvatice superioare.

In ecosistemele terestre nivelul consumatorilor cuprinde diverse specii detritofage din grupul viermilor edafici nematozi şi oligocheŃi, acarieni, insecte colembole etc, ce repun în circuit, alături de bacterii, numeroase substanŃe minerale necesare dezvoltării vegetaŃiei. In etajul superior găsim speciile fitofage, printre care cele mai numeroase sunt insectele ca: ortoptere (cosaşi şi lăcuste), stadiile larvare (omizi) ale tuturor lepidopterelor (fluturi). Dintre coleoptere mai numeroase sunt curculionidele (gărgăriŃele),

ECOSISTEM

BIOCENOZA

Plante Animale Microorganisme

BIOTOP

Apă Temperatură Lumină Minerale,

Aer


119

apoi croitorii (cerambicide) etc. Efective insemnate inregistreaza si categoria zoofagilor, atât ca număr de specii, cât şi ca abundenŃă. Numeroase insecte consumă nevertebrate fitofage sau detritofage (carabide, buburuze, libelule, viespi s.a.). Speciile de broaşte şi şopârle se hrănesc cu viermi şi insecte. Majoritatea păsărilor cântătoare sunt consumatoare de insecte, iar dintre mamifere menŃionăm pe cele de talie mică din ordinul insectivorelor (chiŃcani). Pe treapta superioară sunt carnivorele (consumatoare de vertebrate şi uneori nevertebrate): mamiferele carnivore (vulpe, nevăstuică), şerpii (şarpele de casă), păsările rapitoare (vânturelul rosu).

In cazul proiectului analizat, activitatile care se vor desfaşura, nu vor afecta semnificativ habitatele si speciile incluse in formularul standard al sitului. De asemenea habitatele de adapost şi reproducere a speciilor descrise in Formularul Standard Natura 2000 al ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe nu vor fi afectate semnificativ de construirea pensiunilor turistice.

Din punct de vedere al categoriilor utilizate la stabilirea tipului de utilizare a terenurilor situl ROSCI0065 Delta Dunarii este dominat de mlastini si turbarii (51% din suprafata sitului), pondere importanta avand si alte tipuri de zone umede, cum sunt cele din categoria estuarelor si lagunelor(15%), rauri si lacuri(13%),in zonele terestre tipice sunt incadrate in categoria terenurilor arabile(105), paduri de foioase- 5%, pajisti naturale si stepe -4%, si stancarii, zone sarace in vegetatie-2%. Avand in vedere ca siturile Natura 2000 : ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe se suprapun in mare parte cu Rezervatia Biosferei Delta Dunarii relatiile structurale si functionale existente in interiorul Rezervatiei ar putea fi extinse la cele doua arii naturale protejate de interes comunitar , chiar daca pana in prezent nu au fost intocmite si aprobate planuri de management pentru acestea ( pentru ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe ) .

Suprafata pentru realizarea proiectului, se suprapune cu suprafata ROSCI0065 Delta Dunarii in proportie de 0,000044% cu suprafata ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe - 0.000039% si cu Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii - 0.000034%.

Relatiile intre plante şi animale sunt extrem de variate. Cel mai frecvent plantele servesc drept hrana animalelor. In unele situatii indivizii regnului animal pot raspândi semintele plantelor sau asigura polenizarea. Aceste interactiuni nu sunt statice, lucru care mareşte dificultatea studierii lor, ele putându-se schimba, de exemplu, şi numai in functie de sezon. In fine, animalele pot utiliza plantele şi pentru a-şi face cuib, sau intr-o alta interactiune ele pot fi intr-o relatie de aparare mutuala (ca de exemplu unele furnici care se hranesc cu secretia unor plante şi care, simultan, alunga animalele care sunt tentate sa se hraneasca cu plantele respective).

Orice modificare survenita la nivelul acestui habitat poate afecta mai mult sau mai puțin integritatea ariei.

In cazul prezentului proiect toate activitațile care se vor desfașura pentru construcŃia pensiunilor, nu vor afecta habitatele si speciile incluse in formularul standard.

Având in vedere cele mai sus mentionate, relatiile structurale şi functionale care creaza şi mentin integritatea arilor ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe si a populatiilor speciilor pentru care aceastea a fost desemnate sunt legate de conditiile de hranire, adapost şi reproducere pe de-o parte, iar pe de alta parte de presiunea antropica şi a tuturor factorilor externi care pot afecta biodiversitatea zonei analizate. Cu alte cuvinte vorbim de habitat asa cum este acesta definit in Directiva Habitate.

In sistemele europene de clasificare ale habitatelor, prin habitat se intelege un ecosistem, adica un habitat stricto senso (loc de viata, adica mediul abiotic in care traieşte un organism sau o biocenoza - un geotop caruia ii corespunde un ecotop) şi biocenoza corespunzatoare care il ocupa.

Orice modificare survenita la nivelul acestui habitat poate afecta mai mult sau mai putin integritatea ariei.

Plantele produc prin fotosinteza hrana care constituie sursa de materie şi energie pentru celelalte specii. La rândul lor, plantele depind de conditiile de mediu: umiditate, temperatura, lumina, fertilitatea solului etc. Aspectul exterior al unui ecosistem este puternic influentat de speciile de plante care il populeaza.

Integritatea unei ariei naturale protejate de interes comunitar poate fi afectata daca un plan sau un proiect poate, independent sau cumulat cu alte planuri/proiecte, sa conduca la:


120

− reducerea semnificativa a suprafetei unuia sau mai multor tipuri de habitate de interes comunitar din perimetrul sitului Natura 2000;

− reducerea semnificativa a suprafetei habitatelor şi/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar;

− fragmentarea semnificativa a habitatelor de interes comunitar;

− fragmentarea semnificativa a habitatelor corespuzatoare din punct de vedere ecologic speciilor de interes comunitar;

− aparitia unui impact negativ semnificativ asupra factorilor care determina mentinerea starii favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;

− producerea de modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura şi/sau functia ariei naturale protejate de interes comunitar.

Functionarea ecosistemului depinde de relatiile dintre speciile biocenozei, cât şi de interactiunea dintre acestea şi factorii de biotop. Pe baza acestor relatii, ecosistemul poate asigura desfaşurarea a trei functii esentiale: functia energetica, functia de circulatie a materiei şi functia de autoreglare.

Aceste relatii sunt caracterizate de echilibrul ecosistemului de mlastini care este predominant in arie. Relatiile dintre ecosisitem si speciile de fauna care necesita protectie sunt de interdependenta, fiind creat un sistem functional, unitar.

Aceste specii vaneaza si se hranesc la adapostul ecosistemelor. Si celelalte specii de vertebrate si nevertebrate sunt legate de existenta ecosistemului.

Tot o relatie de interdependenta este si cea dintre amfibieni si mediile umede. Existenta acestora este determinata de prezenta mlastinilor, baltilor, ochiurilor de apa.

In zona implementarii proiectului integritatea sitului nu este afectata de lucrari sau planuri curente.

Un pericol asupra integritatii ariei il reprezinta pasunatul excesiv (fara insa nici o legatura cu proiectul in discutie), prezenta depozitelor de deseuri, pasunat).

2.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management

Obiectivele incluse in Planul de Management se axează in primul rind pe organizare, control, norme de practicarea turismului pe teritoriul Rezervatiei ca activitate economică ce ar putea veni in conflict cu politica de conservare şi protectie a naturii Deltei Dunării.

Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar vizeaza:

- managementul protectiei speciilor şi habitatelor;

- monitoring integrat, GIS;

- resurse naturale, utilizare durabila;

- turismul şi recreerea;

- patrimoniul cultural;

- dezvoltare comunitara, implicarea populatiei locale;

- constientizare, informare, educare;

- cooperare transfrontaliera, internationala;

- management eficient

Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunării sunt:

− conservarea 29 tipuri de habitate, dintre care 7 prioritare;

− mamifere - Spermophilus citellus, Lutra lutra, Mustela lutreola, Vormela peregusna, Mustela eversmannii;


121

− amfibieni si reptile - Vipera ursinii, Testudo graeca, Triturus dobrogicus, Emys orbicularis, Bombina bombina;

− pesti –Alosa tanaica, Aspius aspiu, Cobitis taenia, Gobio albipinnatus, Gymnocephalus schraetze, Misgurnus fossilis, Pelecus cultratus, Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata, Zingel streber, Gobio kessleri, Zingel zingel, Umbra krameri, Gymnocephalus baloni, Alosa immaculate;

− nevertebrate -Ophiogomphus cecilia, Lycaena dispar, Catopta thrips, Coenagrion ornatum, Colias myrmidone, Morimus funereus, Arytrura musculus, Theodoxus transversalis, Anisus vorticulus, Graphoderus bilineatus, Leptidea morsei;

− plante - Centaurea jankae, Echium russicum, Aldrovanda vesiculosa, Marsilea quadrifolia, Marsilea quadrifolia.

Aria naturala protejata de interes comunitar ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim adăposteşte 89 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC, precum şi 131 de specii de păsări cu migraŃie regulată nemenŃionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC.

Avand in vedere functia ariilor de a proteja elemente de interes comunitar, se impun cateva obiective de ordin general care trebuie urmarite mai ales atunci cand se doreste realizarea unei investitii, dintre care enumeram:

• constientizarea populatiei asupra proiectului realizat, a efectelor generate si a importantei conservarii speciilor protejate;

• evitarea perturbarii/ degradarii/ distugerii habitatelor naturale;

• evitarea poluarii cu deseuri de orice fel – inlaturarea celor generate in procesul de amenajare/ constructie;

• evitarea distrugerii speciilor cu importanta conservativa;

• evitarea capturarii/ omorarii speciilor de fauna si a distrugerii cuiburilor si pontelor;

• evitarea degradarii/ distrugerii biotopilor specifici speciilor de fauna – vegetatia acvatica si palustra, vegetatia de lunca, vegetatia lemnoasa (padurile), pasunile stepice, vegetatia spontana;

• refacerea zonelor afectate, la finalizarea lucrarilor, prin aducerea la starea initiala pentru a permite reinstalrea vegetatiei si reintegrarea in circuitul natural/ agricol a suprafetelor respective;

• controlul speciilor alohtone invazive;

• reconstructia ecosistemelor deteriorate (in cazul de fata a zonelor de margine de padure – eliminarea speciilor invazive si refacerea vegetatiei specifica de cereto-garnitete);

• evaluarea si limitarea fenomenelor de poluare si a hazardelor naturale si antropice etc.

2.8. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evolutii/schimbări care se pot produce in viitor

Ariile protejate din zona de amplasament a obiectivul de investitie ”PUZ Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente” inregistreza suprafete considerabile, de aceea si aprecierea starii de conservare este dificila.

Suprafata ariei naturale protejate de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunării este de 454.037 ha.

In ceea ce priveste conservarea habitatelor si a speciilor de fauna pentru situl de importanta comunitara ROSCI0065 Delta Dunării s-au semnalat urmatoarele efecte negative:

• aportul crescut de nutrienŃi (azot şi fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor (albastre), care în sezonul cald acoperă majoritatea suprafeŃelor lacustre din întreg teritoriul RBDD;

• diminuarea până la dispariŃie a numeroaselor specii de alge din alte grupe sistematice preferate de către consumatorii acvatici şi a unor specii şi asociaŃii de plante acvatice superioare.


122

• populrea bazinelor eutrofe cu specii care au un spectru mai larg de adaptabilitate (euritope), ca de exemplu peşti de talie mică şi cu valoare economică mai redusă (babuşcă, biban, caras, obleŃ);

• reducerea populatiilor din speciile cu un grad mai mult sau mai puŃin pronunŃat de stenotopie (ştiucă, somn, crap etc.), unele specii fiind, în prezent, periclitate pe întreaga suprafaŃa a RBDD (caracuda, linul, văduviŃa);

• poluarea cu combustibilul utilizat la bordul navelor (motorina, combustibilii lichizi uşori şi grei, păcura şi uleiurile), atât ca urmare a procesului de ardere, cât şi prin prelingerea lor din tancuri, rezervoare, instalaŃii;

• o sursă de poluare o prezintă şi parcurile reci (cimitire de nave) de pe teritoriul Deltei Dunării, în care sunt cca.120 nave, aflate în punctele: Km 107 de pe braŃul Sfântu Gheorghe şi de pe Dunăre la mile 45.

• circulaŃia navelor provoacă modificări semnificative asupra malurilor canalelor prin fenomenele de sucŃiune şi de val, precum şi producerea de zgomote şi vibraŃii care afectează fauna, în special, în perioada de cuibărire şi hrănire.

Suprafata ariei naturale protejate de interes comunitar ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim este de 512.820 ha.

Dintre activităŃile antropice cu impact negativ asupra habitatelor si a speciilor de avifauna identificate pentru ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim amintim de urmatoarele:

− braconajul - turismul in masa - industrializarea şi extinderea zonelor urbane - distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor – deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii), a perioadelor de migraŃie şi iarnă (aglomerări ale speciilor de păsări acvatice) - intensificarea agriculturii, schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiŃionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini - schimbarea habitatului semi-natural (fâneŃe, păşuni) datorită încetării activităŃilor agricole precum cositul sau păşunatul - arderea vegetaŃiei in timpul cuibaritului si al migratiei - înmulŃirea necontrolată a speciilor invazive - electrocutare si coliziune cu liniile electrice - amplasare de generatoare eoliene - înmulŃirea necontrolată a speciilor invazive - defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeŃe mari - tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii - împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fâneŃe etc.)

ActivităŃiile ce pot avea efect in sit sunt:



− Incendiere

− Inundarea

− Depozitarea deşeurilor menajere

− Braconaj, otrăvire, capcane;

− Vânătoare

ActivităŃiile ce pot avea efect in jurul sitului sunt:

− Modificarea practicilor de cultivare

− Fertilizarea


− Zone industriale sau comerciale


− Utilizarea pesticidelor


123

− Pasunatul

− Mine;

− Alte zone industrial/comerciale;

Asadar, in ceea ce priveste starea de conservare a habitatelor si a speciilor din ariile protejate, sunt zone în care conservarea acestora este favorabilă şi zone în care ecosistemele naturale sunt puternic afectate, astfel că, deteriorarea habitatelor de interes pentru speciile de fauna are consecinŃe şi asupra stării de conservare a acestora.

Constructia pensiuniilor turistice va contribui, la dezvoltarea turismului controlat, prin ecologizarea zonei si favorizarea accesului turistilor in zona contribuind astfel la atingerea obiectivelor din domeniul dezvoltării durabile.

2.9.Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbări in evolutia naturală a ariei naturale protejate de interes comunitar;

Pentru estimarea evolutiei starii viitoare a ariei naturale protejate sunt necesare studii complexe privind evolutia si starea habitatelor si speciilor protejate care nu pot fi realizate in prezent, avand in vedere contextul actual.

Data fiind in unele cazuri starea precara a habitatelor si vegetatiei afectate de prezenta speciilor alohtone si ruderale, precum si de depozitarea deseurilor menajere si din constructii, se impune realizarea Planurilor de management prin care sa fie reglementate masuri clare de protejare si conservare a habitatelor si speciilor protejate, proprii siturilor Natura 2000, prin care un rol predominant ar trebui sa il detina stoparea activitatilor degradative ale factorului uman si instituirea unor actiuni de refacere a zonelor degradate, crearea unor habitate optime pentru speciile de fauna, instituirea unor programe de monitorizare si conservare a unor specii vulnerabile sau periclitate. De asemenea, se impune delimitarea zonelor de conservare in cadrul siturilor, in care sa fie limitate/ interzise activitatile cu impact (negativ), care pot conduce la scaderea abundentei speciilor, in baza celor mai bune masuri de management priivind protectia si conservarea.

Pentru mai multe informaŃii relevante privind ariile naturale protejate de interes comunitar intersectate de proiect, se va consulta documentatia intocmita pentru obiectivul de investitie ”PUZ Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente”.

2.10. Alte aspecte relevante pentru aria naturală protejată de interes comunitar

Prezinta o atractivitate din ce in ce mai mare datorita diversitatii resurselor naturale valoroase existente in zona, oferind turistilor conditii de relaxare, odihna si recreere, cu practicarea pescuitului sportiv, plimbari de agrement nautic in alte zone ale complexului lacustru si in Delta Dunarii, excursii cu vizitarea de monumente istorice si religioase din regiune.

Avand in vedere cresterea atractivitatii turistice din zona, rezulta necesitatea dezvoltari controlate a acestuia, diversificarii si modernizarii structurilor si serviciilor turistice specifice amplasamentului

Constructia pensiunilor turistice, nu modifica statutul favorabil de conservare al speciilor si habitatelor de interes comunitar din aria protejata, nu modifica principalele caracteristici ale ariei si nici structura biodiversitatii.

Integritatea ariei protejate nu este afectata pentru ca:

� Suprafata habitatelor nu este modificata decat punctiform si temporar, prin afectarea vegetatiei;

� Nu se produce fragmentarea habitatelor;

� Nu se produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si functiile ariei protejate;

� Se va imbunatati starea peisajului şi punerea in valoare a turismului;

� Se vor dezvolta activitătilor eco-turistice şi traditionale ale zonei;

� Vor fi prevazute amenajari care sa compenseze pe termen scurt anumite dezechilibre de scurta durata a ecosistemelor (amenajarea de spatii verzi).


124

3. Identificarea şi evaluarea impactului

Este esential ca impactul unor investitii asupra acelor specii pentru care zona a fost desemnata ca sit Natura 2000, sa fie evaluat complet prin metode stiintifice. In majoritatea cazurilor impactul poate fi minimalizat sau sensibil micsorat prin selectarea atenta si implementarea corecta a metodelor de diminuare a impactului Conform indrumarului „Managing Natura 2000 sites: The provisions of Article 6 of the ‘Habitats’ Directive 92/43/EEC”.

Pentru identificarea si evaluarea impactului, trebuie sa tinem cont de intensitatea si extinderea activitatii generatoare de impact, cat si de tipul de impact ce are loc in habitatul respectiv .

Impactul asupra habitatelor, in speta asupra valorilor si functiilor acestora se pot incadra in patru categorii

• distrugerea habitatului;

• fragmentarea habitatului;

• simplificarea habitatului;

• degradarea habitatului.

Distrugerea este ultima faza a degradarii unui habitat, prin schimbarea categoriei de folosinta a acestuia. In cadrul fiecarei astfel de schimbari, caracteristicile naturale originale ale terenului sunt eliminate, astfel si valorile habitatului sunt modificate. Ocazional, terenuri a caror categorie de folosinta a fost schimbata catre terenuri cu activitati agricole sau silvice , pot fi reabilitate pana intr-un stadiu similar, totusi nu identic cu cel natural.

Integritatea ariei naturale protejate este legata atat in mod specific de obiectivele de conservare ale ariei cat si in general de totalitatea aspectelor ariei naturale protejate.

In cazul siturilor Natura 2000 obiectivele de conservare fac trimitere directa la speciile si/sau habitatele pentru care respectivul sit a fost declarat.

Posibilele impacturi pe care proiectul le are asupra integritatii sitului sunt urmatoarele:

o Disturbarea speciilor de interes conservativ prin simplificarea habitatelor;

Având in vedere ca prin realizarea proiectului se vor ocupa suprafete de teren relativ reduse se considera ca nu vor avea loc fragmentari sau distrugeri de habitatele de interes comunitar.

Fragmentarea poate avea ca rezultat distrugerea unei parti a habitatului, lasand alte portiuni intacte.

Consecintele fragmentarii habitatelor includ urmatoarele aspecte :

- amplificarea izolarii si mortalitatii speciilor ;

- extinctia speciilor ce au nevoie de areal mare pentru hranire si supravietuire ;

- disparitia speciilor de interior si a speciilor stenobionte ;

- diminuarea diversitatii genetice in randul speciilor rare ;

- cresterea abundentei speciilor ruderale , euribionte.

Proiectul „Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente”, nu va conduce la fragmentarea habitatelor speciilor comunitare/prioritare, daca se vor lua masurile de renaturare propuse a se realiza pe cele 0,2 ha teren destinat amenajarii planului.

Simplificarea habitatelor include disparitia din acestea a componentelor ecosistemului cum ar fi arborii cazuti sau a bustenilor (lemnul mort), disparitia microhabitatelor (cuiburile sau vizuinele) sau care au fost facute de neutilizat prin actiune antropica. In mod normal, alterarea structurii verticale a habitatului duce la reducerea diversitatii speciilor. Diversitatea structurala a habitatului ofera mai multe microhabitate si permite interactiuni mult mai complexe intre specii.

a. Degradarea habitatelor: este o degradare fizica ce afecteaza un habitat. Conform art. 1 pct.e). al Directivei 92/43/CEE - Directiva Habitate, statele membre trebuie sa ia in considerare impactul proiectelor asupra factorilor de mediu mediului (apa, aer sol) si implicit asupra habitatelor. Daca aceste impacturi au ca rezultat modificarea statutului de conservare al speciilor/habitatelor intr-


125

unul mai putin favorabil fata de situatia anterioara impactului, atunci se poate considera ca a avut loc o deteriorare a habitatului.

Indicatori obiectivi si cantitativi cu privire la statutul unei specii/habitat intr-o anumita zona este marimea populatiei, schimbarile populationale (dinamica), respectiv suprafata fizica acoperita de habitat si schimbarile de suprafata survenite in acest perimetru. De aceea, pentru a aprecia efectele unei investitii, trebuiesc monitorizate aceste schimbari si pentru a reduce efectele negative trebuie contracarate posibilele efecte a investitiei care pot cauza schimbari negative la nivelul indicatorilor mentionati.

3.1 Evaluarea impactului

Impactul asupra biodiversitatii generat de realizarea obiectivelor specificate din proiectul ”PUZ Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente” este nesemnificativ, în general tranzitoriu, fiind generat în special de lucrările de executie si operare (ocuparea anumitor suprafeŃe, zgomot etc.).

Cu toate acestea avand in vedere ca situl ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim a fost desemnat pentru protejarea si conservarea speciilor de avifauna, s-a considerat ca o atentie deosebita trebuie acordata speciilor de pasari protejate, identificate in zona de amplasament si vecinatati a investitiei ”PUZ Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente”.

Dintre speciile de avifauna identificate sunt cele incluse în listele europene de protecŃie şi conservare (Directiva Păsări, Anexa I; OUG 57/2007; Legea 49/2011):

- Egretta garzetta (egreta mica);

- Coracias garrulus (dumbraveanca);

- Fringilla coelebs(cinteza).

Impactul asupra avifaunei.

MenŃionăm ca pentru speciile de pasari din Anexa I a Directivei Pasari, s-au inregistrat în zbor, fara a cuibari in zona de studiu a proiectului. Pentru aceste specii de avifauna nu se impun măsuri speciale de reducere a impactului.

In aspect general, speciile de avifauna din zona de amplasament si vecinatati s-au observat, in cadrul studiilor realizate, in toate aspectele fenologice (hiemal, prevernal, vernal si autumnal), acestea inregistrand un anumit statut fenologic: specii sedentate, oaspeti de iarna, oaspeci de vara, specii de pasaj.

In majoritate pasarile s-au identificat in zbor deasupra amplasamentului obiectivului de investitie”PUZ Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente, judetul Tulcea” si vecinatati, tranzitand zona in cautarea locurilor pentru hranire, cuibarit etc.

Speciile Hirundo rustica, Merops apiaster, s-au inregistrat in zbor, aflandu-se în căutare de hrană (aspectele prevernal, vernal), inregistrand efective importante in perioada de toamna (aspectul autumnal), pregatindu-se pentru migratie.

Alte specii, precum sunt speciile de paseriforme: Motacilla alba, Corvus corone cornix, Passer montanus, s.a., intalnite pe sol sau vegetatia s-au observat in majoritatea aspectelor fenologice (hiemal, prevernal, vernal si autumnal).

Păsările răpitoare de zi (Falco tinnunculus), cat si cele acvatice (Egretta garzetta, Larus ridibundus, Larus cachinnans etc. s-au identificat in majoritatea aspectelor fenologice (hiemal, prevernal, vernal si autumnal), cu precadere in timpul migratiei de primavara (aspect prevernal) si toamna (aspect autumnal).

De regula pasarile rapitoare s-au inregistrat solitar in zbor deasupra zonei de amplasament si vecinatati, celelalte specii s-au identificat atat solitar, cat si in stoluri.

Monitorizarea realizata a relevat faptul ca speciile Falco tinnunculus, au tranzitat amplasamentul studiat si implicit terenurile invecinate, fara a stationa sau a se hrani in zona studiata o perioada indelungata de timp.

Impactul realizarii obiectivului de investitie ”Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente, localitatea Sfantu Gheorghe, judetul Tulcea” asupra


126

grupurilor de pasari mentionate (specii acvatice, paseriforme etc.), este redus, deoarece acestea, in majoritate, tranziteaza zona de studiu in cautare de hrana, fara a stationa pe amplasamant pentru hranire, odihna sau reproducere.

Având în vedere cele mentionate specificam că speciile de păsări protejate (ex. specii de pasari incluse în Anexa I a Directivei Păsări, semnalate în zona de studiu, vor fi afectate nesemnificativ, cu atât mai mult cu cât prezenŃa lor în zonă este una de trecere prin zona respectiva, nici una dintre ele nefiind cuibăritoare pe amplasamentul studiat.

Prin realizarea obiectivului de investitie ”PUZ Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente, localitatea Sfantu Gheorghe, judetul Tulcea” nu se vor modifica habitatele favorabile de hrănire, odihna sau cuibărit a speciilor de avifauna din zona, a rutelor de migraŃie a păsărilor.

În urma analizei datelor privind perioada de observaŃie şi localizarea ca punct de observaŃie a speciilor semnalate, putem trage următoarele concluzii:

• din numarul total de 22 specii de pasari observate in zona de studiu, 3 specii sunt incluse in Anexa 1 a Directivei Consiliului 2009/147/EC;

• din speciile de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Pasari CE 79/409, speciile de păsări cu migratie regulata nementionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC s-au identificat 9 specii, enumerate pentru situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie;

• majoritatea speciilor au fost observate doar în zbor, ca urmare a necesităŃilor ecologice care nu sunt compatibile cu suprafaŃa amplasamentului.

Recomandari pentru reducerea impactului asupra speciilor de avifauna:

� realizarea lucrărilor de constructie doar pe amplasamentul stabilit prin proiectul tehnic, fără a afecta habitatele si speciile de fauna (pasari);

� respectarea graficului de lucrări în sensul respectarii traseelor si programului de lucru pentru a limita impactul asupra avifaunei specifice zonei;

� respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiŃie;

� a se desfăşura activităŃile din cadrul perimetrului pe suprafeŃele strict necesare pentru a nu perturba speciile de păsări;

� reducerea emisiilor de zgomot şi vibraŃii (zgomotul provenit de la utilaje), emisii ce ar putea perturba speciile de avifauna, reducere prin utilizarea echipamentelor de lucru conforme CE, ce au efectuat la termen reviziile tehnice;

� inspectarea periodică a amplasamentului in eventualitatea depistarii exemplarelor speciilor de păsări identificate în zona;

� inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea prezentei eventualelor cuiburi de pasari;

� interzicerea capturarii, izgonirii si distrugerii speciilor de pasari, in cazul depistarii acestora, de catre personalul aferent santierului;

� folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate;

� circulatia pe drumuri se va face cu viteza redusa in vederea limitarii emisiilor de praf;

� colectarea deseurilor menajere prin inlaturarea acestora de pe amplasament pentru a nu atrage speciile de fauna, inclusiv efectivele de păsări aflate în zonă (ex. pescarusi, ciori etc.);

� se vor folosi utilaje si mijloace de transport silentioase, pentru a diminua zgomotul datorat lucrarilor planificate, care poate deranja speciile de animale si păsări, precum si echiparea cu sisteme performante de minimizare si retinere a poluantilor în atmosferă.

Recomandam ca toata perioada de implementare a proiectului ” Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente, localitatea Sfantu Gheorghe, judetul Tulcea” sa fie asistata de o persoana/firma/institutie specializata in domeniul biodiversitate, acreditata


127

de Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice, contractata de catre beneficiar, care sa se implice activ in implementarea durabila a obiectivelor propuse prin PP (plan/proiect).

3.2. Identificarea si evaluarea impactului direct şi indirect

Obiectivul principal al retelei ecologice europene Natura 2000 consta in asigurarea pe termen lung a „statutului de conservare favorabila‛ pentru speciile şi/sau habitatele de interes comunitar la nivelul fiecarui sit desemnat in parte.

Deşi legislatia specifica nu defineşte in mod clar termenul de „statut de conservare favorabila”, României ii va reveni obligatia de a raporta periodic catre Comunitatea Europeana, cu privire la indeplinirea acestui obiectiv. Indicatorii obiectivi şi cantitativi cu privire la statutul unei specii intr-o anumita zona sunt marimea şi distributia populatiei din cadrul sitului. Este, deci, esential ca impactul unor investitii asupra acelor specii pentru care zona a fost desemnata ca sit Natura 2000, sa fie evaluat complet prin metode ştiintifice. In majoritatea cazurilor impactul poate fi minimalizat sau sensibil micşorat prin selectarea atenta şi implementarea corecta a metodelor de diminuare a impactului.

Impactul direct este aferent fazei de executie si consta in modificari fizice ale cadrului natural actual inerente implementarii oricarui proiect din domeniul constructiilor.

Zonele asupra carora se resimte impactul sunt restranse, punctuale, limitate si nu va exista un impact care sa se manifeste pe intreaga zona analizata pentru investitie.

Impactul direct consta in afectarea definitiva sau temporara a unor suprafete de teren prin efectuarea lucrarilor de decopertare, recopertare.

Realizarea lucarilor de constructie nu influenteaza negativ decât intr-o mica masura stabilitatea populatiilor de amfibieni, pasari sau mamifere din habitatele invecinate, având in vedere impactul antropizat existent deja in zona, suprafata redusa a proiectului.

Este de asteptat ca in aceasta perioada de timp fauna de interes comunitar sa se retraga mai mult sau mai putin, functie de caracteristicile etologice ale fiecarei specii in parte. Aceasta retragere temporara nu va conduce la reducere de efective populationale si nici la modificarea statututului de conservare al acestora la nivelul sitului ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe.

In schimb, habitatele din zona de studiu, reprezentate de vegetatie halofila, vor fi afectate ca urmare a construirii pensiunilor intr-o mica masura avand in vedere suprafata totala a planului (2000mp ha), ceea ce se suprapune cu suprafata ROSCI0065 Delta Dunarii in proportie de 0,000044% cu suprafata ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe - 0.000039% si cu Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii - 0.000034%.

Un impact negativ in zona studiata este reprezentat de depozitare necontrolata a deseurilor fie menajere, provenite de la turisti cat si a deseurilor rezultate de la constructiile din apropiere.

Suprafata de teren ocupata temporar in perioada de constructii, va fi renaturata dupa finalizarea investitiei.

Impactul indirect este rezultatul activitatilor de transport al materialelor de constructii, a utilajelor, deseurilor si a personalului in vederea sustinerii etapelor de amenajare si constructie.

Nivelul rezultat este moderat deoarece aceste activitati presupun un deranj nesemnificativ pentru arealul tranzitat. Se considera ca zgomotul produs de activitatea utilajelor de constructii nu va deranja speciile prezente, decât intr-o mica masura. Impactul indirect se poate manifesta asupra speciilor de pasari rapitoare, care isi stabilesc arealul de vanatoare pe terenul pe care se suprapune planuil si care nu vor mai avea la dispozitie resursa trofica la dispozitie si vor fi nevoite sa se indrepte spre zonele invecinate care sa le satisfaca necesarul de hrana.

Concluzie: Impactul direct si indirect al implementarii planului „PUZ Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente” se considera a fi redus, atat pentru habitatele cat si pentru speciile pentru care a fost instituita aria protejata pe care se suprapune planul.


128

3.3. Identificarea şi evaluarea impactului pe termen scurt sau lung

Impactul pe termen scurt se manifesta in timpul lucrarilor de constructie, prin organizarea de santier ce implica decopertari si recopertari, depuneri de praf pe aparatul foliar al plantelor. Acest impact va inceta odata cu terminarea constructiilor. Impactul pe termen scurt, aferent fazei de executie, este estimat la 12 de luni.

Analizând situatia prezentata anterior, se constata ca tipurile de habitate identificate in zona au o valoare conservativa redusa in zona de implementare a proiectului, zona este antropizata, datorita constructiilor prezente la o distanta foarte mica de zona propusa pentru realizarea pensiunilor, respectiv la o distanta de cca 50-80m, pasunatul excesiv, depozitarea necontrolata a deseurilor, prezenta drumului de acces in zona.

In timpul executiei lucrarilor efectul zgomotului asupra biodiversitatii se rezuma la efectul asupra faunei. Astfel, zgomotul se manifesta in principal datorita functionarii utilajelor necesare realizarii lucrarilor de constructie. Se considera ca zgomotul produs de activitatea utilajelor de constructii nu va deranja speciile prezente, decât intr-o mica masura. Este de asteptat ca in aceasta perioada de timp fauna de interes comunitar sa se retraga mai mult sau mai putin, functie de caracteristicile etologice ale fiecarei specii in parte. Aceasta retragere temporara nu va conduce la reducere de efective populationale si nici la modificarea statututului de conservare al acestora la nivelul sitului Natura 2000.

Asa cum s-a mentionat si anterior, impactul aferent fazei de constructie este echivalent in aceasta situatie cu impactul pe termen scurt, datorita depunerilor de praf si generarii zgomotului, acesta incheindu-se odata cu terminarea lucrarilor.

Transportul materialelor de constructii ca si lucrarile de constructie reprezinta surse de zgomot si praf cu efecte asupra speciilor de flora si fauna. Avand in vedere conditiile din zona amplasamentului: zona cu vanturi ce asigura totodata o buna dispersie pentru orice tip de poluare atmosferica, se considera ca praful degajat nu va conduce la perturbari ale proceselor fiziologice si biochimice ale vegetatiei din zonele limitrofe, iar speciile posibil prezente in zona proiectului se vor deplasa in zonele invecinate.

Zgomotul produs si prezenta elementelor noi in zona de implementare a proiectului vor determina indepartarea temporara a exemplarelor de fauna ce utilizeaza zona analizata pentru hranire, catre zonele invecinate atat din interiorul cat si din afara amplasamentului. Datorita esalonarii lucrarilor se apreciaza ca zgomotul si deranjul temporar al speciilor se va efectua punctual si limitat.

Implementarea planului pe termen lung nu va afecta semnificativ habitatele si populatiile speciilor de interes comunitar, singurul impact fiind cel de ocuparea terenurilor si schimbarea folosintei actuale pe suprafetele ocupate definitiv.

Se consideră că impactul pe termen scurt va apărea în fazele de realizare a proiectului ” „PUZ Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente” prin lucrari de executie (lucrari de construcŃii, organizare de santier, lucrari de decopertare, etc.), activitati specificate in obiectivele investiei.

Astfel, un exemplu de impact pe termen scurt il poate servi deranjul, in general, al speciilor de avifauna, cauzat de executia lucrarilor de executie (ex. zgomotul provenit de la instalatiile si utilajele folosite etc.).

Din speciile de avifauna identificate in zona de studiu, intalnite pe sol sau pe vegetatie ce pot fi afectate de un astfel tip de impact, amintim de passeriforme, cum sunt:, Motacilla alba, Corvus corone cornix, Passer montanus, la fel si pe o suprafata mai redusa – speciile de pasari acvatice: Larus ridibundus, Egretta garzetta,etc.

Astfel, zgomotul si deranjul provocat de activitatile de executie a proiectului, nu vor afecta semnificativ habitatele specifice acestora, la fel nu vor deteriora baza trofica, nu vor schimba modul de viata, cat si comportamentul lor, deoarece speciile respective se caracterizeaza printr-o mobilitate sporita, deplasandu-se cu usurinta in diverse biotopuri din zona pentru procurarea hranii, odihna si reproducere.

Impactul asupra altor specii de pasari, cum sunt cele acvatice (Egretta garzetta, Ardea cinerea, Larus cachinnans, Larus ridibundus s.a.) este redus, deoarece acestea doar tranziteaza zona de studiu in cautare de hrana, fara a stationa pe amplasament pentru hranire, odihna sau reproducere.

Impactul pe termen scurt in faza de constructie, cat si de exploatare a obiectivului de investitie va influenta nesemnificativ speciile flora si fauna din zona de amplasament deoarece, dupa cum s-a


129

mentionat anterior, pe suprafata studiata nu au fost semnalate specii de flora si vegetatie de importanta conservativa, cat si specii rare, iar speciile de fauna identificate, datorita mobilitatii si gradului inalt de adaptabilitate la noile conditii de mediu, se vor deplasa pe suprafetele invecinate cu conditii de mediu similare.

Impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat în perioada de operare

In perioada de operare, activitatea de turism cat si traficul aferent acestuia vor fi principalele surse de poluare. Si in prezent in zona se desfasoara traficul auto, avand in vedere apropierea de drumul de exploatare, cat si accesul la imobilele din zona. Traficul rutier este practicat de catre localnici. Astfel, estimam ca, planul pentru amenajarea pensiunilor va avea un impact redus asupra faunei din zona avand in vedere cele prezentate mai sus.

In acest sens, avantajul realizarii proiectului consta in realizarea unui turism controlat.

• dezvoltarea turismului controlat in zona;

• promovarea utilizării durabile a resurselor generate de ecosistemele naturale;

• reconstructia ecologică a zonelor degradate de impactul activitătilor umane;

• aprecierea de catre vizitatori a a valorilor naturale, motivarea conservarii lor;

• constientizarea localnicilor referitor la conservarea si valorificarea patrimoniului natural si cultural;

• crearea de noi locuri de munca in cadrul pensiunilor.

Impactul aferent in faza de operare, asa cum s-a precizat mai sus, consta in disturbarea fonica generata de traficul rutier, trafic care exista si in prezent. Spre deosebire de traficul rutier existent, acesta dupa implementarea planului se poate amplifica, dar avand in vedere avantajele implementarii proiectului prezentate mai sus, consideram ca acest tip de impact nu va afecta statutul de conservare a niciuneia dintre speciile de interes comunitar pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000.

3.4. Identificarea si evaluarea impactului din faza de constructie, de operare şi de dezafectare

Transportul materialelor de constructii ca si lucrarile de constructie reprezinta surse de zgomot si praf cu efecte asupra speciilor de flora si fauna.

Avand in vedere conditiile din zona amplasamentului: zona cu vant cu o larga deschidere si totodata cu o buna dispersie a poluantilor atmosferici, consideram ca praful nu va conduce la o perturbare a proceselor fiziologice ale plantelor, iar speciile posibil prezente in zona proiectului se vor deplasa in zonele invecinate.

In perioada de constructie, se vor lua masuri organizatorice, in ceea ce privesc emisiile de praf, prin stropierea permanenta in zona fronturilor de lucru, utilizarea unor echipamente antifonice etc.

In ceea ce priveste transportul de pe drumul existent, in perioada de operare, acesta nu va produce o schimbare a activitatilor desfasurate in prezent, dimpotriva imbunatatirea caiilor de acces, ecologizarea zonei si punerea in valoare a acesteia din punct de vedere natural va duce la valorificarea potentialului turistic al zonei.

Cu privire la perioada de dezafectare a proiectului facem cunoscut faptul ca, acesta va fi reabilitat la anumite perioade de timp, practic existenta unui astfel de proiect este nelimitata. Impactul in faza de constructie.

Impactul direct. Acest impact se va regăsi in realizarea lucrari de executie (lucrari de construcŃii, organizare de santier, executie de drumuri, lucrari de decopertare, etc.), activitati specificate in obiectivele investitiei.

Constructia obiectivului implica un impact direct si asupra speciilor situate pe locul si in imediata vecinatate a executiei lucrarilor de decopertare.

In faza de executie unele specii de fauna (pasari, mamifere etc.), ce nu reprezinta specii prioritare si nu necesita masuri speciale de conservare, vor fi afectate direct de activitatile realizate prin proiect. Amintim aici de, Motacilla alba, Corvus corone cornix etc. intalnite pe sol sau vegetatia arbustiva.


130

Acestea se vor deplasa în zonele învecinate obiectivului de investie, unde vor gasi conditii similare de mediu cu cele din perimetrul studiat.

In ceea ce privesc alte specii de pasari care s-au identificat, doar, in zbor, fara a se opri pentru hranire, odihna sau reproducere pe Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente.

În funcŃie de obiectivele si parametrii tehnici ai proiectului suprafeŃele de teren vor fi supuse unui impact permanent, pe toata durata existentei investitiei. Considerăm, totusi, că pierderea de habitate naturale va fi minima şi nu va influenŃa semnificativ biodiversitatea perimetrului proiectului ”Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente, judetul Tulcea”.

Impactul indirect. Acest impact se referă la modul cum biodiversitatea din zonele învecinate va fi influenŃată pe întreaga perioadă de construcŃie a obiectivului de investitie.

Astfel, un factor de stres asupra speciilor de fauna, în timpul lucrarilor de executie il poate avea zgomotul provenit de la instalatiile si utilajele folosite (ex: buldozer, excavator, autobasculante). Astfel, speciile de fauna (nevertebrate, vertebrate) se vor deplasa în zonele învecinate obiectivului. Acest impact este tranzitoriu (temporar) deoarece o dată cu încetarea activităŃilor de şantier biodiversitatea din zonele imediat învecinate va reintra în parametrii normali de existenŃă.

In ceea ce priveste fauna, nu vor fi afectate populatiile de nevertebrate (insecte) si vertebrate (pesti, amfibieni, reptile, pasari, mamifere).

Având în vedere structura vegetaŃiei, precum şi componenŃa faunistică de pe amplasamentul proiectului analizat, consideram că impactul asupra biodiversităŃii va fi nesemnificativ si se exercita doar la nivel local, iar pentru diminuarea impactului se vor aplica masuri de reducere a acestuia.

Impactul in faza de operare. Nu se preconizeaza un impact semnificativ asupra biodiversitatii deoarece speciile de fauna se vor retrage în zonele învecinate obiectivului, iar vegetaŃia nu prezintă valoare conservativă. După încheierea fazei de execuŃie fauna locală din zonele învecinate va reintra în ritmul normal de vieŃuire.

Totuşi atragem atenŃia asupra unor factori precum sunt: zgomotul si vibratiile, respectiv emisiile în aer şi apă, care în anumite situaŃii pot avea un impact negativ asupra condiŃiilor de mediu şi implicit asupra biodiversitatii din zona.

Zgomotul şi vibraŃiile. Sursele principale de zgomot sunt reprezentate de lucrarile de executie, organizare de santier, lucrari de executie cale acces, lucrari de excavatie, circulatie mijloace de transport etc.).

Pentru a se aprecia impactul zgomotului produs în afara amplasamentului, s-au luat în considerare: nivelul de zgomot la sursă: cca. 75 dB(A) si nivelul de zgomot la limita incintei: cca. 45 dB(A). Conform STAS 10009/86, valorile maxim admise ale nivelul de zgomot sunt: 65 dB(A) la limita incintei si 50 dB(A) la limita receptorilor protejaŃi.

In concluzie, nu se produc vibraŃii care să afecteze negativ factorii de mediu, în timpul procesului de producŃie. Astfel, activitatile planificate a fi realizate nu vor influenŃa negativ factorii de mediu, implicit biodiversitatea privind nivelul de zgomot şi vibraŃii.

Emisiile în aer şi în apă. Sursele de poluare a atmosferei, caracteristice activitatatii de executie vor fi reprezentate de funcŃionarea utilajelor de decopertare a solului, de excavare, circulatia transportului auto etc. (gaze de eşapament de la motoarele utilajelor).

Mijloacele de transport vor fi încărcate fără a se depăşi valoarea maximă admisă. Pe drumul de acces viteza de circulaŃie va fi redusă pentru a se evita antrenarea prafului existent şi formarea norilor de praf. În zonă nu există surse care să producă poluări semnificative ale aerului atmosferic şi datorită condiŃiilor de relief de largă deschidere cu o rapidă disipare a eventualelor noxe provenite din lucrarile de executie sau de la mijloacele de transport.

Impactul in faza de inchidere. În faza de incheiere a realizarii obiectivelor proiectului, nu se va semnala impact negativ, intru-cat nu vor fi necesare lucrari de dezafectare.

3.4.1. Impactul rezidual

Urmare a implementarii unor masuri specifice de reducere a impactului proiectului asupra habitatelor si speciilor de interes comunitar, pentru care a fost desemnat situl Natura 2000 ROSCI0065 si ROSPA 0031,


131

masurile recomandate in cadrul sectiunii Identificarea şi descrierea masurilor de reducere a impactului, consideram ca nivelul impactului rezidual va corespunde impactului minim pe care un astfel de proiect il poate genera.

Se apreciază ca nu se va inregistra un impact permanent, care să influenteze speciile din zonă.

Pentru speciile de pasari prezente in zona precum si pentru amfibieni si reptile, impactul va fi redus, deoarece acestea vor evita zona in timpul constructiilor.

In acest sens, prin delimitarea zonei de lucru, prin restrângerea la minim a suprafetei ocupate de organizarea de şantier, prin interzicerea sub orice forma a depozitarii pe amplasament a oricaror substante care au potential de a polua solul sau apa, precum si ca urmare a folosirii de utilaje cât mai silentioase in vederea diminuarii disturbarii fonice a faunei de interes comunitar din zona, se va asigura minimizarea degradarii temporare a suprafetelor de habitate din vecinatatea amplasamentului pensiunilor.

3.4.2. Impactul cumulativ

Impactul cumulativ este definit ca reprezentand efectul unui grup de activitati/ actiuni cu incidenta asupra unei suprafete sau a unei regiuni, a caror relevanta asupra mediului in semnificatie singulara este lipsita de semnificatie, insa in asociere cu alte activitati, inclusiv cele previzionate a se realiza in viitor, poate conduce la aparitia unui impact.

Pentru aprecierea impactului investitiei asupra biodiversitatii a fost luat in calcul efectul cumulat al acesteia cu alte proiecte aprobate sau in curs de aprobare ce sunt sau vor fi aprobate in zona amplasamentului studiat. Intrucat situl se intinde pe o suprafata mare, stabilirea activitatilor este foarte dificila, de acea ne-am limitat doar la suprafata pe care se realizeaza proiectul si vecinatati.

Activitatile existente inainte de proiect, strict in perimetrul afectat de implementare, cu efecte negative asupra mediului din zonă, sunt:

− Desfasurarea traficul auto;

− Activităti antropice: depozitarea necontrolată a deşeurilor, suprapăşunatul.

− Turismul necontrolat din zonă.

De asemeni se poate vorbi despre impactul cumulativ negativ generat pe perioada desfăşurării activitătii constructie sunt activitătile de pasunat desfăşurate in vecinătatea amplasamentului ce duce la migrarea faunei locale.

In perioada de constructie, se estimează o creştere a emisiilor de poluanti, datorati traficului din zonă, precum şi a zgomotului.

Sursele de poluare provenite din reabilitarea drumului sunt temporare fiind mai accentuate pe perioada de constructie (utilaje si camioane). Perioada de timp pentru care emisiile de noxe vor fi crescute este de circa 12 de luni durata estimata pentru realizarea investitiei, dupa care nivelul gazelor atmosferice va reveni la un nivelul din prezent.

Prin utilizarea utilajelor si camioanelor cu emisii de noxe conforme cu normele europene, impactul acestora va fi redus.

Avand in vedere suprafata redusa a zonei de implementare a proiectului raportata la suprafata totala a ariei protejate ramâne un argument luat in considerare pentru afirmarea unui impact redus in raport cu integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar si avifaunistic tinând cont aici de structura si de obiectivele de conservare ale acesteia, cat si de masurile propuse pentru reducerea impactului.

Impact generat in perioada de exploatare este minimizat prin măsurile luate in faza de refacere a amplasamentului după constructie: prin renaturarea arealelor afectate şi crearea unor zone care oferă oportunitatea dezvoltării florei şi faunei locale.

După realizarea proiectului, multe dintre aspectele identificate mai sus, cu efect negativ asupra mediului (depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere si a celor provenite din constructii, suprapăşunatul, turismul necontrolat din zonă) nu vor mai exista.

Chiar si fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului pentru obiectivul analizat, mentionam ca in actele de reglementare sunt impuse masuri care vor trebui respectate in functie de faza de


132

constructie. Respectarea masurilor pentru fiecare obiectiv in parte va contribui la diminuarea considerabila atat a impactului local, pentru fiecare proiect in parte, dar si a posibilului impact provocat de intreg ansamblul de proiecte.

In concluzie, impactul cumulativ asupra biodiversitătii locale este semnificativ si limitat pe termen scurt, insa va avea un impact pozitiv pe termen mediu şi indelungat, odată cu incetarea lucrarilor de constructie si refacerea zonei afectate, refacerea habitatelor specifice arealului studiat oferind oportunităti noi pentru refacerea efectivelor speciilor de faună din arealul analizat.

3.4.3. Analiza si evaluarea diverselor tipuri de impact in raport cu integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar pe baza indicatorilor cheie cuantificabili

Indicator cheie nr. 1 (procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut):

Ca urmare a implementarii proiectului estimam ca nu se vor pierde habitate de interes prioritar. Planul „Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente” se suprapune cu situl de importanta comunitara Delta Dunarii pe o suprafata de cca. 0,2ha ha din, se suprapune cu situl de importanta avifaunistica Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe 0,2 ha si cu Rezervatia Biosferei Delta Dunarii pe o suprafata de 0.2 ha.

Habitatul 1310 Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza regiunile mlastinoase si nisipoase- este reprezentat specii halofile (de saratura) anuale, in special Chenopodiaceae din genurile Salicornia, Suaeda, Salsola si Bassia. Acest tip de habitat reprezinta 1% din suprafata ROSCI 0065 Delta Dunarii, respectiv 4.540 ha. Proiectul va afecta acest tip de habitat pe cca 0,1 ha respectiv 0,00002% din suprafata sitului.

Habitatul 1410 Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi) aceste pajisti cuprind comunitatile cu pipirig de mare (Juncus maritimus si Juncus littoralis) cu aspect tufos, instalate in mocrodepresiuni cu acumulari de apa si materie organica, al caror continut de saruri solubile este mediu-redus. In compozitia floristica se regasesc foarte multe specii halofile (ex.: Limonium gmelinii). Acest tip de habitat reprezinta 1% din suprafata ROSCI 0065 Delta Dunarii, respectiv 4.540 ha. Proiectul va afecta acest tip de habitat pe cca 0,1 ha respectiv 0,00002% din suprafata sitului.

Habitatul 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition- ocupa 10% din suprafata sitului, respectiv 45.400 ha. Acest habitat include iazuri cu ape curgatoare de culoare gri inchis-albastru-verzui, asociatiile prezente fiind cele de Hydrocharition si Magnopotamion, pe cca 4.540 ha. Proiectul „Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente” se va suprapune cu acest tip de habitat pe o suprafata de cca 0,01 ha, respectiv 0.000002 % din suprafata sitului.

Indicator cheie nr. 2 (Procentul ce va fi pierdut din suprafata habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor)

Conform literaturii de specialitate principalele efecte pe care le poate avea o constructie asupra pasarilor si de care trebuie tinut cont sunt:

-perturbarea;

-pierderea de habitat;

-efectul de bariera.

Perturbarile in acest caz vor avea caracter redus, fiind determinate de prezenta utilajelor in cadrul santierului, prezenta activitatii umane, atat in perioada de constructie, cat si ulterior. In generala perturbarea se produce in zonele lipsite de activiatate umana inainte de implementare proiectului, ceea ce la prezentul plan nu este cazul.

Perturbarea posibila a speciilor de pasari si pierderea habitatelor a fost analizata luand in considerare locurile de cuibarit, hranire si odihna in functie de specie si sezonul in care aceasta este prezenta.

Amplasamentul strict pe care se va realiza implementarea proiectului „Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente’” nu este perceput ca fiind o preocuparea majora pentru pasarile de interes comunitar. Infrastructura nou creata implica pierderi reduse de habitat, care pot reveni ulterior la starea initiala, avand in vedere dotarile propuse prin proiect.


133

In aspect fenologic s-au observat: 8 specii – oaspeti de vara; 5 specii – migratori partiali; specii sedentare – 9; specii de pasaj – 0.

Habitatele de cuibarit ale speciilor de pasari rapitoare sunt reprezentate de obicei de paduri, iar in zona amplasamentului studiat nu exista astfel de habitate decat la o distanta destul de mare de zona de studiu Avand in vedere cele de mai sus consideram ca impactul este redus asupra speciilor de pasari rapitoare cuibaritoare din cadrul retelei Natura 2000.

Trebuie avut in vedere ca pasarile rapitoare folosesc ca teritorii de hranire terenurile agricole (acestea nu se regasesc strict in amplasamentul proiectului.

Indicator cheie nr. 3 (fragmentarea habitatelor de interes comunitar exprimata in procente)

Proiectul propus, nu fragmenteaza habitatele terestre de interes comunitar prezente in zona PP conform Listei habitatelor si speciilor pentru care a fost declarat situl ROSCI 0065 si ROSPA 0031. Desfasurarea limitata a amprentei, lipsa unei suprapuneri cu habitate de interes prioritar tinând cont de capacitatea locomotorie inalta a speciilor ce fac obiectul protectiei, reprezinta argumente ce exclud posibilitatea inducerii unei fragmentari semnificative la nivel de peisaj, sau a unei fragmentari locale in masura de a periclita speciile protejate.

Pe timpul realizarii pensiunilor se va deranja covorul vegetal datorita deplasarii utilajelor si prin depozitarea temporara a pamantului excavat. Exista posibilitatea formarii de depozite de pamant excavate cat si aparitia unor scurgeri de hidrocarburi de la utilajele de excavare. Acesta din urma vor fi preluate de catre executant si transportate pentru decontaminare la un operator specializat.

Dupa terminarea lucrarilor, lucrarea in sine nu va afecta mai mult decat in prezent divesitatea biologica specifica si calitatea mediului natural. Concluzie: Amplasamentul proiectului nu creaza zone de influenta inchise care sa reprezinte bariere continue in masura de a crea o bariera de fragmentare. De asemenea, nu sunt afectate nici un fel de habitate prioritare, ca urmare a cercetarii in teren a habitatelor, acestea nu au fost identificate.

Indicator cheie nr. 4 Durata sau persistenta fragmentarii: Corelat cu aspectele tratate la indicatorul cheie nr. 3, consideram acest indicator ca fiind nerelevant din punct de vedere al evaluarii impactului planului asupra faunei de interes conservativ din perimetrul sitului Natura 2000.

Indicator cheie nr. 5 Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar.

Perturbarea faunei de interes comunitar trebuie inteleasa ca fiind o disturbare/ tulburare ca urmare a producerii de zgomote, vibratii, a deplasari ale utilajelor si oamenilor. Disturbarea nu afecteaza parametrii fizici ai unui sit, aceasta afecteaza in mod direct speciile şi de cele mai multe ori este limitata in timp (zgomot, surse de lumina etc.). Intensitatea, durata şi frecventa elementului disturbator sunt parametrii ce trebuie luati in calcul.

Zgomotul in timpul perioadei de constructie difera de alte surse din urmatoarele motive:

− Este cauzat de multe tipuri de echipamente;

− Efectele adverse vor fi temporare, deoarece operatiile dureaza un timp scurt si se desfasoara de regula, in perioada zilei.

− Se recomanda utilizarea unor utilaje de constructie silentioase.

Durata perturbarii speciilor de interes comunitar la faza de constructie a proiecctului estre estimata la 12 de luni.

Durata perturbarii speciilor de interes comunitar la faza de operare este nelimitata, insa având in vedere prezenta cailor de acces in zona, consideram ca acest tip de impact nu va afecta statutul de conservare a niciuneia dintre speciile de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl Natura 2000.

Indicator cheie nr. 6 -Schimbari in densitatea populatiilor (nr. indivizi/ suprafata).

Prin implementarea obiectivelor proiectului densitatea populatiilor de fauna nu va fi influentata, speciile identificate nu vor fi reduse numeric; in ceea ce priveste suprafata de vegetatie ce va fi decopertata(pajiste) si vegetatia specifica terenurilor umede si nisipoase, aceasta va fi afectata punctiform prin indepartarea unei suprafete reduse, insa structura si functionalitatea populatiilor acestora


134

nu vor fi afectate, avand in vedere suprafata totala a acestora la nivelul sitului si suprafata cu care se suprapune planul, in densitatea populatiilor speciilor de interes comunitar identificate ca prezente sau potential prezente in zona amplasamentului proiectului.

Indicator cheie nr. 7 Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectului.

Acest indicator nu este relevant pentru evaluarea impactului proiectului asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl Natura 2000 ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe. Pentru imbunatatirea aspectului peisagistic se vor amenaja spatii verzi, cu specii adaptate la conditiile pedologice ale zonei. Indicator cheie nr. 8 Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar: In perioada de functionare a pensiunilor, indicatorii chimici cheie care pot reflecta calitatea apelor uzate de tip fecaloid-menajer sunt cei prevazuti de NTPA 002( HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic al apelor uzate, modificat si completat prin HG nr. 352/2005 ). Masurile de reducere / eliminare a impactului sunt individualizate pentru fiecare categorie de impact identificat asfel încât sa asigure o reducere la minim pâna la eliminarea impactului vizat. Titularii planului sunt responsabili de monitorizarea implementarii masurilor de reducere si vor face alocatiile bugetare necesare

4. Masurile de reducere a impactului

4.1. Masuri de reducere a impactului in perioada de executie

Impactul infrastructurilor de turism este bifazat, diferentiindu-se tipurile de impact pe termen scurt, asociate cu faza de executie şi cele pe termen lung din faza de operare.

Pentru protectia ecosistemelor terestre şi acvatice se vor amplasa bariere fizice imprejurul organizarilor de şantier, santierelor pentru a nu afecta şi alte suprafete decât cele necesare constructiei şi de asemenea pentru a proteja vegetatia din zona.

Pentru a reduce /elimina pe cat posibil impactul direct, din perioada de executie, generat asupra vegetatiei, se recomanda urmatoarele masuri:

− Se va avea grija ca prin activitatile specifice de santier sa nu se raspandeasca speciile alohtone invazive, iar cele identificate pot fi chiar eliminate, fiind considerate factori negativi care afecteaza structura habitatelor naturale;

− Asa cum arata rezultatele datelor din teren, in zona amplasarii pensiuniilor turistice nu au fost identificate specii de flora protejate (specii de interes conservativ sau specii rare). Terenurile sunt, pe alocuri, degradate de prezenta deseurilor de natura menajera si din constrcutii, pasunat excesiv, care genereaza disconfort vizual, dar contribuie si la degradarea fizica a habitatelor naturale.

Apreciem ca impactul potential asupra zonelor analizate se va limita la faza de executie si va avea grad de manifestare direct, insa vor fi prevazute si aplicate toate masurile necesare reducerii impactului, pentru a elimina pe cat posibil efectele generate:

o Se va interzice degradarea habitatelor, ruperea plantelor, capturarea speciilor de fauna etc. de catre personalul de lucru;

o Utilizarea utilajelor si tehnicilor performante, mai silentioase si cat mai nepoluante posibil;

o Protectia vegetatiei in frontul de lucru impotriva dispersiei si depunerii pe suprafata invelisului foliar a particulelor in suspensie;


135

o Evitarea generarii deseurilor toxice (carburanti lichizi, uleiuri, vopseluri etc.). In cazul in care exista scurgeri accidentale, acestea vor fi eliminate prin aplicarea materialelor absorbante, ulterior inlaturate din amplasament prin societati abilitate;

o Colectarea selectiva a deseurilor si eliminarea din amplasament prin societati specializate;

o La finalizarea etapei de executie suprafetele afectate vor fi aduse la starea initiala sau la o stare cat mai apropiata fata de aceasta, utilizand metode de refacere neinvazive asupra habitatelor si speciilor vegetale;

In perioada de executie, se recomanda urmatoarele:

� Nu se vor amenaja depozite de materiale, materii prime, deseuri in apropierea cursurilor de apa;

� Nu se va permite deversarea de materii prime, materiale, deseuri in paraurile, canalele, din zona amplasamentului;

� Depozitele nu se vor amenaja direct pe sol, ci pe platforme betonate/balastata, in vederea evitarii poluarii solului si a apei freatice;

� Se va asigura semnalizarea santierului cu panouri de avertizare pentru a obliga conducatorii auto sa reduca viteza, in zona lucrarilor, si sa acorde atentie sporita circulatiei pentru a se evita accidentare riveranilor care se deplaseaza pe drumurile de legatura;

� Antreprenorul are obligatia sa asigure mentinerea curata a drumurilor utilizate pe perioada executiei;

� Se vor amenaja puncte de curatare a pneurilor utilajelor si vehiculelor;

� Utilajele vor fi periodic verificate din punct de vedere tehnic in vederea cresterii performantelor;

� O alta posibilitate de limitare a emisiilor de substante poluante provenite de la utilaje consta in folosirea de utilaje si camioane de generatie recenta, prevazute cu sisteme performante de minimizare si retinere a poluantilor in atmosfera;

� Pentru limitarea disconfortului iminent ce apare in perioada de constructie a pensiunilor turistice(mai ales pe timpul verii) se vor alege trasee optime pentru vehiculele ce deserversc santierul, mai ales pentru cele care transporta materiale de constructie ce pot elibera in atmosfera particule fine. De asemenea, transportul acestor materiale se va face pe cat posibil acoperit. Drumurile pot fi udate periodic.

� Elaborarea de planuri si grafice de lucru care sa tina seama de timpii de rulare si punere in opera a materialelor de acoperire, corelandu-se programele de lucru ale bazelor de productie, cu cele ale utilajelor din amplasamentul lucrarilor. De asemenea se va tine seama de prognoza meteo pentru zona respectiva, eliminandu-se astfel posibilitatea rebutarii sarjelor de material deja preparat ca urmare a descarcarii acestuia si nepunerii in opera in timp util;

� Procesele tehnologice care produc mult praf, cum este cazul umpluturilor de pamant, vor fi reduse in perioadele cu vant puternic sau se va realiza o umectare mai intensa a suprafetelor;

� Drumurile de santier vor fi permanent intretinute prin nivelare si stropire cu apa pentru a se reduce praful;

� La sfarsitul unei saptamani de lucru, se va efectua curatenia fronturilor de lucru, cu care ocazie se vor evacua deseurile, se vor stivui materialele, se vor alinia utilajele etc;

� Reconstructia ecologica a zonelor afectate de lucrari cu respectarea tuturor normelor legale (replantarea in alte locatii, refacerea portiunilor afectate cu nucleul de specii original;


136

� Deseurile rezultate din activitatea zilnica desfasurata in cadrul Organizarilor de santier si a punctelor de lucru sunt colectate in pubele tipizate amplasate in locuri special destinate acestui scop.

Masuri de reducere a impactului pentru amfibieni si reptile

� Respectarea perioadelor de reproducere pentru speciile de amfibieni si reptile;

� Reducerea suprafetelor de sol perturbate sau ocupate definitiv;

� Reducerea perturbării mediului prin emisii de praf, poluanti atmosferici, ape uzate, deşeuri;

� Reducerea perturbării speciilor protejate de reptile prin emisii de zgomot şi vibratii (lucrari de constructii-montaj, zgomotul provenit de la utilajele de constructie (ex: autobasculante, betoniere, excavatoare);

� Interzicerea capturarii, izgonirii şi distrugerii speciilor de reptile de catre personalul de exploatare;

� Inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de reptile identificate in zona;

� Desfasurarea activitătilor din cadrul perimetrului pe suprafetele strict necesare;

� Respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create);

� Reparatia utilajelor in service-uri specializate etc.

Masuri de reducere a impactului asupra speciilor de pasari

� Evitarea executarii de lucrari in perioada de reproducere si de cuibarit a speciilor; lucrarile se vor executa intr-un ritm cat mai rapid pentru a reduce durata in care sunt supuse la stres componentele biotice. Daca in zonele adiacente implementarii proiectului, vor fi identificate cuiburi active de pasari, acestea vor fi mutate la indicatiile specialistilor;

� inspectarea periodică a amplasamentului in eventualitatea depistarii exemplarelor speciilor de păsări identificate în zona;

� inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea prezentei eventualelor cuiburi de pasari;

� interzicerea capturarii, izgonirii si distrugerii speciilor de pasari, in cazul depistarii acestora, de catre personalul aferent santierului;

� folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate;

� circulatia pe drumuri se va face cu viteza redusa in vederea limitarii emisiilor de praf;

� colectarea deseurilor menajere prin inlaturarea acestora de pe amplasament pentru a nu atrage speciile de fauna, inclusiv efectivele de păsări aflate în zonă (ex. pescarusi, ciori etc.);

� Legislatia de mediu prevede necesitatea furnizarii unui plan de monitorizare a mediului cu indicarea componentelor de mediu ce urmeaza a fi monitorizate si indicatorilor monitorizati, organizatiilor responsabile si a periodicitatii, din timpul fazelor de executie, in scopul identificarii, intr-o etapa cat mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate de implementarea proiectului si luarii masurilor de remediere necesare. Se va pune accent pe monitorizarea factorului biodiversitate, in special pe mentinerea statutului favorabil de conservare pentru toate speciile rezultatele acestei monitorizari ale factorului biodiversitate vor fi sintetizate in rapoarte semestriale care vor fi inaintate Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii pe toata durata de executie. Planul de monitorizare este prezentatin tabelul 15.

4.2. Masuri de prevenire si reducere a impactului in perioada de operare

Daca analizam avantajele obtinute in urma realizarii acestui proiect, raportat la situatia actuala, se constata beneficii nete atat in ceea ce priveste imbunatatirea conditiilor de mediu datorita faptului ca vor fi create premizele ecologizarii zonei si mentinerii ulterioare intr-o buna stare de conservare prin stoparea depozitarii necorespunzatoare a deseurilor.


137

Problemele cu care se confruntă mediul rural in domeniul gestionării deseurilor menajere au un impact major asupra societătii, reprezintă o amenintare directă la adresa sănătătii şi au un efect advers asupra protectiei mediului inconjurator. Cel mai adesea, in localitătile rurale, deseurile menajere sunt depozitate in conditii improprii atât la nivelul gospodăriilor cât şi la nivelul localitătilor. Acest lucru determina afectarea mediul inconjurător, in special solul, vegetatia, apele de suprafată din imediata vecinatate. O parte din aceste deseuri sunt resturi menajere nedegradabile ceea ce face improprie utilizarea terenurilor pe care sunt depozitate.

Datorita faptului ca emisiile rezultate din activitatile legate de realizarea proiectului nu vor avea valori superioare valorii limita de protectie a ecosistemelor, conform Ordinului 592/2002 nu sunt necesare masuri speciale de protejare a ecosistemelor din punct de vedere al emisiilor de poluanti.

Se interzice:

- orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate in mediul lor natural, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

- perturbarea intentionată in cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migratie;

- deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intentionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;

- deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;

- detinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi/sau capturarea acestora.

4.3. Alte aspecte relevante pentru conservarea speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar.

1. Se interzice afectarea de catre infrastructura temporara, creata in perioada de desfasurare a proiectului, a altor suprafete decat cele pentru care a fost intocmit prezentul studiu;

2. Santierul, pasajele de acces provizoriu si toate suprafetele a caror invelis vegetal a fost afectat, vor fi renaturate adecvat si redate folosintei lor initiale, sub atenta indrumare a unui specialist in domeniu, pentru a se evita posibilitatea introducerii de specii noi in aria vizata de proiect;

3. Se interzice depozitarea de materialelor de constructie si a deseurilor in afara perimetrului de lucru alocat pensiuniilor;

4. Se va evita amplasarea directa pe sol a materialelor de constructie si a deseurilor, depozitarea temporara a acestora se va face doar dupa ce suprafetele destinate au fost impermeabilizate cu folie de polietilena;

5. Se interzice circulatia autovehiculelor in afara drumurilor trasate pentru functionarea santierului (drumuri de acces, drumuri tehnologice), in scopul minimizarii impactului de orice natura, asupra habitatelor/speciilor pentru care a fost declarat SCI si SPA;

6. Constructorul se va obliga sa foloseasca numai utilaje silentioase pentru a evita disturbarea speciilor de pasari si mamifere prezente in zona;

7. Pentru a evita disturbarea pasarilor din zona lucrarile se vor efectua pe esalonat;

8. Indiferent de modificarile de proiect ce pot sa apara in timpul lucrarilor constructive , se vor respecta masurile din prezentul studiu;

9. Reconstructia ecologică cât mai grabnică a spatiilor afectate prin acoperire (copertare) cu covor vegetal, ierbos in toate suprafetele libere;

Calenadarul implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactului

Recomandăm monitorizarea implementării măsurilor de reducere a impactului proiectului asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar identificate ca fiind prezente sau potential prezente in zona amplasamentului proiectului, de către o persoana specializata.

Acestuia ii va reveni obligatia de a monitoriza implementarea proiectului in toate fazele de executie stipulate in studiul de fundamentare si de a evalua modul in care vor fi respectate/implementate măsurile de reducere a impactului stabilite prin actele de reglementare si prin avizul structurii de administrare a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Rezultatele monitorizării implementării proiectului la faza de


138

constructie si respectării implementării măsurilor de reducere a impactului vor face obiectul unui raport pe care beneficiarul il va preda autoritătii de mediu competente, precum si administratorului Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

Desi nu se poate stabili un calendar al implementării proiectului, consideram că in perioada de executie in teren a pensiuniilor este necesară evaluarea implementării proiectului si monitorizarea aplicării măsurilor de reducere a impactului cu o frecventă in general lunară, dar care să asigure surprinderea tuturor etapelor de executie.

Tabel 24 Calendarul implementarii monitorizarii

Masura de reducere Momentul aplicarii Monitorizarea masurii

Nr. masura In perioada de constructie

In perioada de operare

In perioada de constructie

In perioada de operare

1.

Se interzice afectarea de catre infrastructura temporara, creata in perioada de desfasurare a proiectului, a altor suprafete decat cele pentru care a fost intocmit prezentul studiu;

x x x x

2. Santierul, caile de acces provizorii si toate suprafetele a caror invelis vegetal a fost afectat, vor fi renaturate adecvat si redate folosintei lor initiale, sub atenta indrumare a unui specialist in domeniu, pentru a se evita posibilitatea introducerii de specii noi in aria vizata de proiect;

x x x x

3. Se interzice depozitarea de materialelor de constructie si a deseurilor in afara perimetrului de lucru alocat pensiuniilor

x x

4. Se va evita amplasarea directa pe sol a materialelor de constructie si a deseurilor, depozitarea temporara a acestora se va face doar dupa ce suprafetele destinate au fost impermeabilizate cu folie de polietilena

x x

5. Se interzice circulatia autovehiculelor in afara drumurilor trasate pentru functionarea santierului (drumuri de acces, drumuri tehnologice), in scopul minimizarii impactului de orice natura, asupra habitatelor/speciilor pentru care a fost declarat SCI si SPA;

x x

6. Constructorul se va obliga sa foloseasca numai utilaje silentioase pentru a evita disturbarea speciilor de pasari si mamifere prezente in zona;

x x

7. Pentru a evita disturbarea pasarilor din zona lucrarile se vor efectua pe esalonat;

x x

8. Indiferent de modificarile de proiect x x x


139

ce pot sa apara in timpul lucrarilor constructive, se vor respecta masurile din prezentul studiu;

9. Reconstructia ecologică cât mai grabnică a spatiilor afectate prin acoperire (copertare) cu covor vegetal, ierbos in toate suprafetele libere;

x x

Pentru reducerea impactului asupra biodiversitatii a fost intocmit un Plan de Monitorizare.

Monitorizarea este implementata cu respectarea unui set de norme legislative: planificarea folosirii terenului, proceduri de control a poluarii etc. Rolul monitorizarii consta in a evidentia daca functionarea unui obiectiv respecta conditiile impuse la momentul aprobarii sale. Programul de monitorizare va trebui sa fie coordonat cu măsurile de minimizare aplicate in timpul implementarii proiectului si anume:

� sa furnizeze feedback pentru autoritatile de mediu si pentru autoritatile de decizie despre eficienta măsurilor impuse;

� sa identifice necesitatea initierii si aplicarii unor actiuni inainte sa se produca daune de mediu ireversibile;

Se recomanda urmatorul plan de monitorizare de monitorizare a biodiversitatii:

Studiu

de e

valu

are

adecv

ată

- Const

ruir

e P

ensi

uni tu

rist

ice P

+1+M

Im

pre

jmuir

e p

ropri

eta

ti,

org

aniz

are

de s

anti

er

si b

ransa

mente

140

Tabe

l 25

Plan

de

mon

itor

izar

e pe

ntru

bio

dive

rsit

ate

Nr

crt

Faza

Fact

or

de

med

iu

Und

e es

te m

onit

oriz

at p

aram

etru

l Pa

ram

etri

i C

ând

este

m

onit

oriz

at

Res

pons

abil d

e m

ăsur

are

1.

Exec

utie

Bi

odiv

ersi

tate

In

zon

ele

sens

ibile

pen

tru

spec

ii de

flo

ra

(und

e vo

r av

ea

loc

deco

pert

ari,

re

cope

rtar

i)

Star

ea

cons

erva

tiva

a

habi

tate

lor

de

inte

res

com

unit

ar

Gra

dul

de

prez

enta

al

sp

eciil

or

de

inte

res

com

unit

ar

Luna

r Re

spon

sabi

l m

ediu

di

n pa

rtea

con

stru

ctor

ului

Echi

pa

de

expe

rti

dese

mna

ti s

au b

iolo

g

2.

Exec

utie

Bi

odiv

ersi

tate

In

zon

a am

plas

amen

tulu

i pen

siun

iilor

Fr

ecve

nta

spec

iilor

de

pa

sari

de

inte

res

com

unit

ar

Star

e de

co

nser

vare

sp

ecii

de p

asar

i

Luna

r Re

spon

sabi

l m

ediu

di

n pa

rtea

con

stru

ctor

ului

Echi

pa

de

expe

rti

dese

mna

ti s

au b

iolo

g


141

Planul de monitorizare al biodiversitătii are scopul de a furniza o bază pentru evaluarea pe timp indelungat a statutului biodiversitătii in zonă şi eficacitatea implementării măsurilor de protectie.

Perioada de timp pentru monitorizare:

− ianuarie–decembrie pentru habitatele din zona proiectului, specii de flora salbatica, speciile sedentare de specii salbatice, inclusiv cele protejate;

− aprilie-sptembrie pentru nevertebrate terestre, reptile, amfibieni si lilieci;

Monitorizarea florei si vegetatiei

Metodele utilizate vor avea un caracter de recunoaştere, de inventariere a tipurilor de vegetatie, a speciilor din zona de interes si vor consta in:

− inventarierea florei din zona vizată şi imprejurimi;

− colectarea de material vegetal in cazul speciilor dificil de identificat direct pe teren;

− realizarea de imagini foto pentru stabilirea identitatii taxonomice sau, după caz, in vederea identificării in laborator, fecu ajutorul determinatoarelor de specialitate;

− identificarea habitatelor/asociatiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice;

− determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate in teren, realizarea listei de plante.

Se vor colecta date despre structura biocenozei (date despre structura biocenozei: tip de vegetatie, specii rare, plante vasculare), date despre funcŃiile biocenozei (dinamica populaŃiilor, relaŃie ierbivore/ plante, fenologie, expansiune / regresie). Impactul asupra biocenozei: activităŃi antropice, factori climatici, măsuri de conservare.

Inventarierea speciilor de plante din zonele vizate se vor realiza pe transecte itinerante astfel incât să fie acoperită o suprafată cât mai mare. Urmare a vizitelor in teren se va realiza inventarul complet al florei si se vor efectua periodic (circa 2-3 zile / lună in perioada de vegetatie) astfel incât să fie surprinse toate stadiile de vegetatie şi cât mai multe specii posibile. De asemenea se vor inregistra date privind fenologia plantelor.

Fişele de observatii in teren vor contine: date de sistematica a speciilor, abundenta, dominanta, fenologie etc.

Specia

Taxon

Abundenta

Dominanta

Fenologie

Observatii

Monitorizarea faunei

In ceea ce priveşte fauna, se va intocmi un plan de monitorizare, acesta va cuprinde metodele de lucru de monitorizare a perimetrului exploatarii, astfel incat să se poată asigura o continuitate a colectării datelor precum şi corelarea acestora cu cele deja existente.

Se vor colecta date despre structura biocenozei (comunităŃi de animale, specii rare, endemic, mod de distribuire, morfologie), date despre funcŃiile biocenozei(migraŃiune, expansiune/ regresie, relaŃie ierbivore/ plante, hibidrizare), impactul asupra biocenozei: factori climatici, poluare, resurse de hrană.

Astfel se vor putea evidentia toate particularitătile zonei precum şi detaliile referitoare la populatiile de animale prezente in cadrul amplasamentului, functie de grupul taxonomic de care apartin precum şi de perioada in care acestea sunt prezente.

Monitorizarea avifaunei

Pentru pasari este recomandabil ca in cadrul fiecarui stagiu de monitorizare sa fie alocat un numar suficient de zile de colectare a datelor care sa cuprinda toate etapele unui stagiu.


142

Perioadele de realizare a monitorizarii biodiversitatii

Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.

Amfibieni

Pasari

Reptile

Mamifere

Nevertebrate terestre

Legendă:

Echipa de monitoring va fi compusă din specialist/specialisti care vor pune la punct tehnica adecvată de cercetare şi modalitatea de prelucrare a datelor pentru cuantificarea impactului produs de investitia realizata asupa pasarilor.

Beneficiarul este direct responabil de dezvoltarea, coordonarea si implementarea planului de monitoring, care are obligatia de a contracta serviciile de specialitate personalului calificat pentru evaluarea calitatii elementelor de biodiversitate, ce se impun a fi monitorizate.

Rapoartele de monitorizare se vor prezenta in termenele stabilite de autoritatea competenta din domeniul protectiei mediului, respectiv Agentia pentru Protectia MediuluiTulcea.

5. Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate

Realizarea evaluării adecvate a fost solicitată in cadrul procedurii de emitere a Avizului de mediu derulată de către autoritatiile competente, in conformitate cu prevederile ordinului MMP nr. 135/2010. Studiul de evaluare adecvată a fost realizat conform metodologiei indicată in Ordinul MMP nr.19/2010 pentru aprobarea ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.

1. Etapa de documentare: a fost realizată consultarea bibliografiei de specialitate cu privire la informatii relevante legate de distributia habitatelor si speciilor de interes comunitar la nivelul SCI Delta Dunarii si SPA Delta Dunarii Complexul Razim Sinoe precum şi la preferintele de habitat ale speciilor, aspecte de ecologie, etologie, vulnerabilităti etc. Au fost compilate toate informatiile existente despre zona studiată;

2. Etapa de planificare şi pregătire: a fost realizată o planificare a actiunilor desfăşurate, atât in teren (faza de colectare a datelor), cât şi la birou (faza de prelucrare, analiză şi faza finală decizională);

3. Etapa de colectarea a datelor din teren: a fost una dintre cele mai importante etape deoarece de natura şi corectitudinea datelor colectate pe teren depind rezultatele studiilor şi implicit şi atingerea obiectivelor propuse. In vederea acumulării de date din teren a fost străbătut amplasamentul vizat de proiect pe toată lungimea, avându-se in vedere identificarea de specii de interes comunitar pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000.

4. Etapa de pelucrare şi analiză a datelor. Ulterior desfăşurării etapei de colectare a informatiilor din teren acestea au fost centralizate, analizate şi corelate cu informatiile legate de natura proiectului, in scopul evaluării potentialului impact asupra habitatelor si speciilor de interes comunitar şi in vederea stabilirii eventualelor măsuri necesare pentru evitarea sau diminuarea acestui impact.

Metodele de studiu a florei si vegetatiei

Metodele utilizate au avut un caracter de recunoaştere, de inventariere a tipurilor de vegetatie, a speciilor din zona de interes si au constat in:

Perioada favorabilă

Perioada optimă


143

- inventarierea florei din zona vizată şi împrejurimi;

- colectarea de material vegetal în cazul speciilor dificil de identificat direct pe teren;

- realizarea de imagini foto pentru stabilirea identitatii taxonomice sau, după caz, în vederea identificării în laborator, cu ajutorul determinatoarelor de specialitate;

- identificarea habitatelor/asociaŃiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice;

- determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate în teren, realizarea listei de plante.

Inventarierea speciilor de plante din zonele vizate s-au realizat pe transecte itinerante astfel încât să fie acoperită o suprafaŃă cât mai mare si s-au efectuat periodic, astfel încât să fie surprinse toate stadiile de vegetaŃie şi cât mai multe specii posibile. Urmare a vizitelor in teren s-a intocmit inventarul florei, de asemenea s-au inregistrat date privind fenologia plantelor.

Metodele si perioadele in care s-au realizat studiile asupra speciilor de flora si fauna observate pe perimetrul studait si vecinatati

In ceea ce priveşte studiul faunei acesta s-a realizat in perioada anului 2012-2013 S-a intocmit un plan de monitorizare, astfel incat să se poată asigura o continuitate a colectării datelor precum şi corelarea acestora cu cele deja existente. Astfel s-au evidenŃiat toate particularităŃile zonei, precum şi detaliile referitoare la populaŃiile de animale prezente in cadrul amplasamentului, funcŃie de grupul taxonomic de care aparŃin precum şi de perioada in care acestea sunt prezente.

Observatii vizuale directe si colectari de probe. S-au realizat observatii directe asupra florei si faunei din zona de amplasament a proiectului ”PUZ Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente”, inregistrandu-se aspectele fenologice a speciilor de plante si asociatii vegetale, a speciilor de fauna (nevertebrate si vertebrate). Identificarea speciilor s-a realizat stabilindu-se anumite puncte/suprafete de observatii, pe perioada de vegetatie a speciilor de flora, in perioadele de cuibarit si migratie de primavara a avifaunei, notandu-se locatia si efectul inregistrat.

S-au efectuat prelevari de probe (exemplare de plante), realizarea de fotografii, cu scopul de a le determina ulterior incadrarea taxonomica.

Metode de studiu a faunei. In ceea ce priveşte fauna, s-a intocmit un plan de monitorizare, astfel incat să se poată asigura o continuitate a colectării datelor precum şi corelarea acestora cu cele deja existente. Astfel s-au evidenŃiat toate particularităŃile zonei precum şi detaliile referitoare la populaŃiile de animale prezente in cadrul amplasamentului, funcŃie de grupul taxonomic de care aparŃin precum şi de perioada in care acestea sunt prezente.

Aprecierea componentei specifice a ihtiofaunei din sursele biografice existente din zona studiata.

Studiul de teren a herpetofaunei a cuprins perioada de primavara-vara 2013, lunile martie-iunie. S-au efectuat cate 2-3 vizite in zona perimetrului studiat si imediata vecinatate a amplasamentului. Studiul s-a efectuat folosind metoda transectelor. Animalele au fost identificate in mare majoritate prin observatii directe. In baza observatiilor realizate s-a facut descrierea speciilor de herpetofauna intalnite in zona studita.

Observarea speciilor de mamifere in perioada de vara (iunie-august) în staŃii din zona de interes, dar şi în zonele invecinate. Metodele utilizate în studiul mamiferelor: puncte fixe, transecte.

Inregistrarea avifaunei in diferite aspecte sezoniere - perioada de cuibarit (mai-iunie). Identificarea speciilor, aprecierea efectivelor, a distributiei lor etc.; observarea speciilor de pasari in perioada migratiei de primavara (martie-aprilie) si toamna (septembrie-noiembrie).

Metode de studiu a avifaunei. Metoda punctelor fixe şi a transectelor. Această metodă implică deplasarea într-un anumit loc (punct) şi înregistrarea păsărilor observate din acel loc pe o anumită perioadă de timp. DistanŃa dintre punctele fixe diferă în funcŃie de speciile de păsări. Astfel, pentru păsările mici distanŃa poate fi până în 150 m, iar pentru speciile mai mari, mai mobile şi în special pentru studiul în ecosisteme deschise, distanŃele variază între 350-400 m.

Utilizarea transectelor presupune deplasarea observatorului de-a lungul lor şi înregistrarea păsărilor pe ambele laturi ale transectului. PoziŃionarea transectelor nu se face în funcŃie de anumite repere sau după preferinŃa observatorului (ex. de-a lungul potecilor, a unui mal de râu etc., care se pare că ar avea multe


144

păsări), acestea fiind poziŃionate fără legătură cu distribuŃia păsărilor. Astfel, datele observaŃiilor pot fi extrapolate şi pentru alte sectoare ale aceluiaşi ecosistem. Lungimea transectelor depinde în mare măsură de timpul necesar de estimare a unui eşantion, cât şi de numărul ecosistemelor cercetate. Cel mai lung traseu parcurs de observator într-o zi nu trebuie să depăşească 10 km. Pentru evaluări mai precise sunt recomandate transecte de cca 4 km.

Numărarea în cadrul sau lângă aglomerări de păsări. Numărarea păsărilor în locurile de odihnă sau colonii implică de obicei numărarea tututror păsărilor prezente, a celor care vin şi pleacă din adăpost. DistanŃa de la observator la adăpost va varia de asemenea: în general cu cât e mai mare adăpostul, cu atât trebuie să stea observatorii mai departe pentru a nu fi copleşiŃi de păsările pe care le vor număra. Se poate acoperi întrega circumferinŃă a cercului sau doar o porŃiune din ea. Trebuie cunoscută proporŃia din întreaga circumferinŃă care e acoperită.

Numărarea/căutarea cuiburilor. Un studiu ornitologic se poate concentra şi asupra cuiburilor, deoarece disponibilitatea acestora poate limita mărimea populaŃiei şi apoi cuiburile sunt caracteristice speciei şi relativ uşor de găsit. Comportamentul tipic al păsărilor (întoarcerea la cuib, jocurile nupŃiale şi cântecul) poate fi folosit pentru a calcula numarul de perechi din zonă.


145

Concluzii

− Realizarea obiectivului de investitii vizeaza construirea a două pensiuni turistice a căror suprafaŃă totală ocupată este 2000 mp.

− Suprafata pentru realizarea proiectului, se suprapune cu suprafata ROSCI0065 Delta Dunarii in proportie de 0,000044% cu suprafata ROSPA 0031Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe - 0.000039% si cu Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii - 0.000034%.

− Perimetrul de amplasare al investitiilor este alcatuit din habitate slab reprezentate atât din punct de vedere floristic cât şi faunistic. Amplasamentul este situat în vecinătatea bratului Sfantu Gheorghe, pe terenuri care nu prezintă o mare importanŃă din punct de vedere avifaunistic, zona fiind una inundabila, mlastinoasa.

− Din tipurile de habitate desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0065 Delta Dunarii, pe amplasamentul studiat si in vecinatate s-au identificat 3 tipuri de habitate comunitare: 1310 Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza regiunile mlastinoase si nisipoase, 1410 Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi), 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie de tip Magnopotamion sau Hydrocharition.

− Din speciile de reptile si amfibieni mentionate in Formularul standard Natura 2000 pentru care a fost declarat ROSCI 0065 Delta Dunarii singura specie intalnita in zona amplasamentului este Bombina bombina.

− Referitor la speciile de mamifere pentru care a fost desemnat ROSCI006 Delta Dunarii, nu au fost intalnite in timpul deplasarilor pe teren specii de interes comunitar. Speciile de mamifere identificate in teren au o larga raspandire pe intreg teritoriul Deltei, astfel incat nu vor fi afectate din punct de vedere al numarului de indivizi;

− Speciile de flora si vegetatie de pe amplasamentul proiectului nu prezinta valoare conservativa, nici una dintre ele nefiind incluse in listele de protectie la nivel european şi national;

− Din numarul de 22 specii de pasari identificate, 3 specii sunt incluse in Anexa 1 a Directivei Consiliului 2009/147/EC;

− Din speciile de păsări enumerate in Anexa I a Directivei Pasari CE 79/409, speciile de păsări cu migratie regulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC s-au identificat 9 specii, enumerate pentru situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie;

− Se impune monitorizarea biodiversitatii in perioada de executie a lucrarilor;

− Urmare a realizarii activitatii desfasurate in teren, corelat cu datele din literatura de specialitate, se constata ca implementarea proiectului va conduce la pierderi restrânse de suprafete din cadrul ariei protejate. Ponderile acestor pierderi in raport cu suprafata totala a tipurilor de habitate la nivelul sitului de importanta comunitara ROSCI0065 Delta Dunarii este foarte redusa.

− Speciile de plante identificate nu sunt de cuprinse in anexele Directivei habitate, ale Legii 49/2011 in Listele Rosii nationale si internationale sau in Cartea Rosie;

− Speciile de amfibieni si reptile identificate nu vor fi afectate semnificativ, avand in vedere posibilitatea de migrare catre zonele invecinate similare in care sa pastreaza habitatul lor natural;

− Mamiferele din zona nu vor fi afectate decat in perioada de realizare a proiectului, acestea nu vor fi afectate decat daca se modifica radical habitatul preferat, ceea ce nu este cazul in cadrul acestui plan;

− Entomofauna –privita in ansamblu nu va fi influentata de constructia pensiuniilor neavand conditii prielnice in aceasta zona;


146

− Toate aceste specii sunt rezistente la impactul antropic ceea ce face ca amplasarea viitoarului Plan Urbanistic Zonal sa nu aiba impact asupra populatiilor;

− Luand in considerare impactul perioadei de constructie si posibilele modificari in structura populatiilor de reptile si amfibieni din zona, dupa incheierea lucrarilor, situatia va reveni la normal, fapt demonstrat si sustinut de prezenta unor astfel de specii in zonele umane;

− Deşi caracterul modificarilor datorate lucrarilor de constructie este ireversibil, integritatea zonelor protejate este asigurata prin respectarea obiectivelor de conservare şi prin mentinerea coerentei structurii ecologice şi a functiilor acesteia;

− Ca urmare a evaluarii impactului proiectului in faza de constructie si de operare asupra habitatelor si speciilor de interes comunitar din perimetrul ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA Delta Dunarii si Complexul Razim- Sinoe, corelat cu masurile de reducere a impactului recomandate, consideram ca implementarea proiectului nu va conduce la afectarea starii de conservare tipurilor de habitat de interes comunitar si nici a siturilor de importanta avifaunistica prezente in zona sau in imediatat vecinatate a amplasamentului;

− Urmare a realizarii activitatilor specifice obiectivului de investitie ” Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente”, nu se va inregistra un impact negativ semnnificativ asupra biodiversitatii zonei studiate;

− In baza celor mentionate anterior, in conditiile aplicarii masurilor de reducere a impactului identificate in prezentul studiu de evaluare adecvata, precum si a altor masuri impuse de autoritatile abilitate prin actele de reglementare, propunem aprobarea implementarii acestui obiectiv de investitii.

In concluzie, se poate afirma ca realizarea proiectului nu va influenta negativ functiile ecosistemelor prezente la nivelul sitului de importanta comunitara si nici a sitului de importanta avifaunistica.


147

BIBLIOGRAFIE

Barnea M., Papadopol C. 1975. Poluarea si Protectia mediului, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti;

Berca M. , 2000. Ecologie Generala si Protectia Mediului, Ed. Ceres, Bucuresti;

Bleahu M. 1998. Ecologie-natura-om, Editura Metropol, Bucuresti;

Botnariuc N., Tatole V. 2005. Cartea rosie a vertebratelor din Romania, Academia Romana, Muzeul National de Istorie Naturala”Grigore Antipa”, Bucuresti;

Managing Natura 2000 sites: The provisions of Article 6 of the ‘Habitats’ Directive 92/43/EEC

Combroux, I, Thiry E., Toia T., 2007, Caiet de habitate si specii – fise pilot, Editura Balcanic, Timisoara;

Donita N., Popescu A., Pauca Comanescu M., Mihailescu S., Biris I. A. 2005. Habitatele din Romania, vol. I si II, Editura Tehnica Silvica, Bucuresti;

GAFTA D, MOUNTFORD O. 2000. Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din Romania, Ed. RISOPRINT, Cluj Napoca;

Stugren B. 1982. Bazele ecologiei generale, Editura Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti;

Planul de Management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunării;

Strategia Deltei Dunării pentru perioada 2011-2015, Guvernul României.

UNEP-WCMC Species Database, proiect on- line http://quin.unep-wcmc.org

http://maps.biodiversity.ro

http://www.ddbra.ro/ Botnariuc N., A.Vădineanu (1982) - Ecologie, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti;

Cogălniceanu D., Aioanei F., Bogdan M. (2000): Amphibians from Romania. Determination keys. Ed. Ars Docendi, Bucureşti, 1–99 (in Romanian).

Covaciu-Marcov, S.D., Ghira, I., Cicort-Lucaciu, A. St., Sas, I., Strugariu, Al., Bogdan, H. (2006c): Contributions to knowledge regarding the geographical distribution of the herpetofauna of Dobrudja, Romania. North-Western Journal of Zoology 2 (2): 88-125.

DoniŃă N. şi colab. (2005) - Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti;

DoniŃă N. şi colab. (2006) - Habitatele din România. Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti.

Hamlyn Guide (1999) – Păsările din România şi Europa, Determinator ilustrat, Societatea Ornitologică Română, ISBN 0600599647.

Murariu, D., 1996 - Mammals of the Danube Delta (Romania). Travaux du Museum National d’Histoire Naturelle "Grigore Antipa", 36: 361 - 371.

Murariu, D., 1995 - Mammals species from Romania. Categories of conservation. Travaux du Museum d’Histoire Naturelle "Grigore Antipa", 35: 549-566.

Firă V., Năstăsescu M. (1977) - Zoologia nevertebratelor, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti;

Gomoiu, M., T., Skolka, M. (2001) - Ecologie şi metodologii pentru studii ecologice, Ovidius University Press, Constanta;

Heath F.M., Evans M.I. (2000) - Important Bird Areas in Europe. Priority sites for conservation, vol. 2, Bird Life International, London;

Ionescu V. (1968) – Vertebratele din România, Ed. Acad. RSR, Bucureşti;

Munteanu, D. (2000) - Metode de evaluare a abundenŃei păsărilor, PublicaŃiile SocietăŃii Ornitologice Române nr. 10, Cluj;

Munteanu, D. (2002) - Atlasul păsărilor clocitoare din România, Ed. SocietăŃii Ornitologice Române, Cluj;


148

Nãstase Rãdulet, 2005 - Contributions to the Knowledge of the Mammal Fauna from Dobrogea (Romania). Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle «Grigore Antipa». Vol. XLVIII, pp. 417–425.

Oltean, M.; Negrean, G.; Popescu, A.; Roman, N.; Dihoru, Gh.; Sanda, V.; Mihăilescu, S. - Lista roşie a plantelor superioare din România, în Studii, sinteze, documentaŃii de ecologie, PI, 1994. Petrescu, M., 2007 – Dobrogea si Delta Dunarii. Conservarea florei si habitatelor. Tulcea. Prodan I., Buia Al. (1966) - Flora mică ilustrată a României, Ed. Agro-Silvică, Bucureşti;

RăduleŃ N. & Stănescu M. (1996) - Contributions à la connaissance des mammifères du sud de la Dobrogea (Roumanie). Trav. Mus. Natl. Hist. Nat. “Gr. Antipa” , Bucureşti, 36: 373-384;

Rudescu L. (1958) - MigraŃia păsărilor, Ed. ŞtiinŃifică, Bucureşti;

Rugină, R., Mititiuc, M. - Plante ocrotite din România, Ed. UniversităŃii ” Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, 2003. Sanda, V.; Popescu, A.; Stanciu, D.A. - Structura cenotică şi caracterizarea ecologică a fitocenozelor din România, Ed. CONPHIS, 2001. Sutherland, W., J., Newton, I., Green, E., E. 2005. Bird Ecology and Conservation – A Handbook of Techniques. Oxford University Press.

RIZA H.J. Drost ,A&W D. Bos, DDNI M.Tudor, 2002, Research for ecological restoration in theDunavat-Dranov region, Danube Delta;

Petre Gastescu, Mircea OlteanEcosystems of the Romanian Danube Delta Biosphere Reserve;

Ministry of Transport, Public Works and Water Management , 2002, Institute for Inland Water Management and Waste Water Treatment -Vegetation of the Biosphere Reserve “Danube Delta” with Transboundary Vegetation Map;

Ministry of Transport, Public Works and Water Management , 2002, Institute for Inland Water Management and Waste Water Treatment- I. Munteanu- Soils of the Danube Delta Biosphere Reserve

cuprins 1 .informatii generale privind proiectul supus ... 05 15_studiu ea(1).pdf · studiu de...

Documents