AMENAJAREA UNEI PENSIUNI AGROTURISTICE ÎN ZONA BRAN

CUPRINS

Introducere

Capitolul 1. Aspecte teoretice privind realizarea studiilor de fezabilitate

in vederea amenajării unor complexe turistice…………..

1.1. Turismul în zonele rurale. Tendinţe ale evoluţiei sale în ţara

noastră.1.2. Turismul Rural Românesc-subiect al managementului de proiect1.3. Metodologia realizării studiilor de fezabilitate in turism

Capitolul 2. Metodologia de obţinere a unui împrumut Phare – FNDR

necesar realizării investiţiei

2.1. Programul PHARE Coeziune Economică şi Socială– Componenta

de Investiţii

2.2. Reguli cu privire la participarea la Licitaţia Deschisă

2.3. Zonele de restructurare industrială cu potenţial de dezvoltare

economică

Capitolul 3. Analiza zonei in care va fi amenajata pensiunea turistica

3.1. Delimitarea zonei Bran. Localizare si cai de acces3.2. Prezentarea potenţialului turistic natural şi antropic3.3. Determinarea gradului de atractivitate a zonei3.4. Metodologia amenajarii turistice a teritoriului in mediul rural

Capitolul 4. Realizarea studiului de fezabilitate necesar amenajării unei

pensiuni turistice în zona Bran

4.1. Amplasarea si baza tehnico-materiala

4.2. Analiza mediului concurenţial

4.3. Estimarea investiţiei si identificarea surselor de finanţare

4.4. Analiza rentabilităţii investiţiei

Concluzii

Bibliografie

INTRODUCERE

Turismul rural a cunoscut în ultimul deceniu o evoluţie spectaculoasă, atât în planul ofertei cât şi al cererii, sub influenţa a numeroşi factori. Considerată pe bună dreptate „piatra de temelie” a turismului rural românesc, Zona Branului prin cadrul natural deosebit este gazda turiştilor veniţi aici să petreacă câteva zile de linişte şi relaxare, departe de agitaţia şi stresul marilor oraşe.

Lucrarea de faţă reprezintă un studiu privind amplasarea şi amenajarea unei pensiuni turistice de cinci margarete (nivel maxim de clasificare ce poate fi obţinut pe pensiunile rurale) în Zona Bran, cu sprijinul unei Finanţări Nerambursabile Phare, a cărei metodologie de obţinere este tratată pe larg în capitolul patru al prezentei lucrări.

Necesitatea acestei amenajări a apărut din cauza cererii tot mai mari, manifestată de către turişti pentru servicii turistice de calitate superioară, în unităţi de cazare situate în mediul rural.

Lucrarea este structurată pe cinci capitole, prin intermediul cărora se va încerca demonstrarea oportunităţii construcţiei unei pensiuni turistice de cinci margarete în această zonă..

Mai întâi sunt prezentate câteva aspecte teoretice privind turismul rural ca subiect al managementului de proiect şi aspectele teoretice necesare întocmirii studiilor de fezabilitate necesare fundamentării investiţiilor. Urmează apoi prezentarea pe larg a zonei ce va găzdui amplasarea proiectului de amenajare, pentru ca apoi să se treacă la evaluarea necesarului pentru investiţie în condiţiile obţinerii unui credit nerambursabil pentru parte din investiţiile ce urmează a fi realizate.

Prezenta investiţie îşi propune umplerea unui gol în oferta turistică, în

scopul satisfacerii cerinţelor şi celor mai pretenţioşi clienţi.

CAPITOLUL 1

Aspecte teoretice privind realizarea studiilor de fezabilitate în vederea

amenajării unor complexe turistice

2

1.1 Turismul in zonele rurale. Tendinţe ale evoluţiei sale în ţara

noastră

La început de neînţeles, apoi greu acceptat datorită lipsei sale de prestigiu, turismul rural s-a impus încet dar consecvent, în special pe pieţele turistice din ţările dezvoltate economic, ţări puternic industrializate si cu grad de urbanizare ridicat. Turismul în spaţiul rural este din ce în ce mai apreciat de oamenii ce trăiesc şi muncesc în condiţii tot mai stresante. Nefiind decretat drept un produs ce eradichează stresul, turismul rural reprezintă totuşi o posibilitate de reîntoarcere la natură, la tot ceea ce este pur, nealterat şi curat.

După anii ’60, omenirea a început sa fie tot mai preocupată de destinaţia vacanţelor sale, turismul devenind una din cele mai importante activităţi economice din lume.Simultan cu manifestarea primelor tendinţe de petrecere a vacantelor in mijlocul naturii, din ce in ce mai multi turisti şi-au manifestat dorinţa de a petrece clipe de relaxare în mediul rural. Prezentarea sintetică a obiectivelor acestor turişti ar arăta astfel:

•Satisfacerea curiozităţii si dorinţa petrecerii vacantelor in cu totul

alte condiţii de viata si civilizaţie decât cele obişnuite;

•Manifestarea interesului pentru noi destinaţii;•Fragmentarea timpului alocat vacantelor in 3-4 minivacanţe;•Turism cultural si de cunoaştere;•Alegerea ţărilor învecinate ca destinaţii de vacantă;

Urmare a acestor tendinţe, s-au conturat o serie de avantaje pentru

zonele rurale:

•Valorificarea bogatului potenţial turistic rural

•Efectuarea de investiţii in capacitaţi noi de cazare, alimentaţie

publica si agrement

•Decongestionarea zonelor turistice supraaglomerate

3

•Îmbunătăţirea nivelului de trai pentru zonele utilizate ca bază

materială a turismului

•Stabilirea populaţiei rurale prin ocuparea în sfera serviciilor turistice

•Înviorarea tradiţiilor populare, dorinţa de perpetuare a unor

meşteşuguri tradiţionale

În Romania, turismul rural se practică din totdeauna, dar spontan, sporadic, întâmplător şi mai ales neorganizat.Primele încercări de turism organizat s-au realizat în anii 1967-1968, pentru grupuri de turişti aflaţi pe litoralul românesc al Mării Negre. Se pare că a fost un început promiţător, deoarece în anul 1972 Ministerul Turismului procedeaza la identificarea şi selectarea unor localităţi rurale reprezentative pentru satele româneşti, ce urmau a fi lansate în turism1.În urma acestor studii s-a stabilit că pot fi introduse în turismul intern şi internaţional circa 118 localităţi rurale. Însa în anul imediat următor, s-a interzis cazarea turiştilor străini în locuinţe particulare, satele turistice devenind nefuncţionale pentru turismul internaţional. Dat fiind faptul că o serie de localităţi au fost incluse în programele cu caracter cultural şi folcloric ale Oficiul Naţional de Turism “Carpaţi “ Bucureşti şi contractate pe pieţele externe, se realizează o derogare pentru un număr de 5 localităţi rurale.

Scurta perioadă de oficializare a turismului rural nu a făcut posibilă organizarea activităţii de turism şi nici amenajarea corespunzătoare a satelor turistice.

Deşi după 1989, interesul pentru acest tip de turism a renăscut, patrimoniul turistic rural este insuficient valorificat, produsul turistic fiind în curs de cristalizare. Marea parte a ofertei turistice rurale este reprezentată de gospodării ce oferă prestaţii turistice primare. Astfel sfera activităţilor turistice prestate în mediul rural românesc trebuie lărgită de la simpla oferire de cazare la:

•Etalarea produselor gastronomice populare

1 Ordinul Ministerului Turismului Nr.297/1972

4

•Agrement şi animaţie specifică zonelor săteşti•Transport cu mijloace tradiţionale•Pelerinaje către locaşuri de cult consacrate•Vizitarea atelierelor meşteşugăreşti

Toate cele prezentate pot şi este necesar să constituie componentele produsului turistic rural românesc, cunoscut fiind faptul că produsul turistic în general reprezintă “un amalgam de elemente tangibile şi intangibile, concentrate într-o activitate specifică şi cu o destinaţie specifică”2.

Pentru turism calitatea produsului este deosebit de importantă, cunoscut fiind faptul că introducerea în circuitul turistic a unor structuri care prestează servicii de proastă calitate poate compromite pe termen lung un produs sau o destinaţie. Practica demonstrează că o dată un produs turistic compromis, refacerea acestuia implică eforturi materiale şi umane mari pentru o perioadă mai lungă de timp. Un turism rural de calitate presupune servicii şi prestaţii de calitate. Se subînţelege că turismul rural trebuie să dispună de căi de acces şi mijloace de comunicaţie moderne, o dotare sanitară modernă, de condiţii de confort atât pentru cazare cât şi pentru alimentaţia publică.

Analiza internă a satului - produs turistic.

Dacă până în momentul de faţă am încercat să creionăm o imagine de ansamblu pentru turismul rural românesc, putem considera începând din momentul de faţă că ne aflăm în faţa unei activităţi tip “management de proiect”, care ne va impune, pentru a ne înşela cât mai puţin, să gândim mai mult sau în termeni economici să lucrăm eficient şi profitabil.

1.2. Turismul rural românesc-subiect al managementului de proiect

Managementul de proiect poate fi calificat ca fiind un proces de planificare şi administrare a sarcinilor şi resurselor, în vederea atingerii unor obiective şi de comunicare a rezultatelor înregistrate.

2 Puiu Nistoreanu-Turismul Rural-O afacere mica cu perspective mari , Bucuresti 1999

5

În această lumină un proiect este neapărat o activitate cu scop şi finalitate. Cu alte cuvinte are un început şi un sfârşit, este planificat şi controlat, iar la sfârşit conduce la concluzii clare. În altă ordine de idei, proiectul fiind supus unui proces de validare şi verificare a fezabilităţii, va crea schimbare în domeniul respectiv.

Particularizând, putem spune că satul românesc, pentru a putea deveni

produs turistic, trebuie să îndeplinească următoarele exigente:

•Să-şi clarifice obiectivele, să-şi pună în valoare atuurile şi să

remedieze deficienţele pentru a deveni o reală atracţie;

•Să-şi dirijeze eforturile pentru atingerea obiectivelor evitând

utilizarea ineficientă a resurselor de orice natură;

•Să comunice intern ( toate persoanele interesate şi implicate în

devenirea satului) şi extern (cu mediul, dar mai ales cu turiştii);

•Să planifice, monitorizeze şi să controleze resursele umane, materiale

şi băneşti necesare pentru ducerea la bun sfârşit al proiectului;

•Să menţină în atenţie permanent o imagine de ansamblu a devenirii

pentru a reduce zonele de risc şi a lucra eficient la detalii;

•Să aprecieze ce trebuie făcut sau nu înainte de execuţie şi să

implementeze un standard de calitate adecvat;

•Să micşoreze costurile prin maximizarea eficienţei lucrului şi a

alocării resurselor;

În construirea practică a proiectului de transformare a satului în produs

turistic, se parcurg următorii paşi:

1.Definirea clienţilor/turiştilor şi stabilirea modului de satisfacere a

solicitărilor acestora (nevoile şi dorinţele lor)

2.Realizarea unei liste de sarcini ce revin fiecărei activităţi (serviciile de bază-cazare şi alimentaţie publică ; serviciile complementare-transport, agrement, comerţ, informaţii, pază, marcaje, etc.)

6

3.Estimarea resurselor necesare şi calculul bugetelor minime necesare

îmbunătăţirii dotărilor, modernizărilor, îmbunătăţirii alimentării cu apă,

energie, combustibil4.Verificarea fezabilităţii5.Luarea în considerare a riscurilor6.Managementul activ al proiectului

Pentru desfăşurarea în bune condiţii a unor astfel de proiecte, sugerăm urmărirea concordanţei dintre sarcini, resurse şi timp prin intermediul unei diagrame GANTT.

Având în vedere că prezentul proiect de amenajare a unei pensiuni turistice rurale, prin intermediul unei finanţări din Fondurile Phare-FNDR3 trebuie dus la sfârşit în termen de 12 luni de la aprobarea Dosarului de Finanţare de către Autoritatea Contractanta ( furnizorul fondurilor), diagrama GANTT poate lua următoarea formă grafică:

Nr.

Crt.

Sarcina

Oct

Nov

Dec

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

1

Cercetarea

pieţei

2

Analiza

Fezabilităţii

3

Proiectarea

Produsului

4

Testarea

Produsului

5

Stagiu preliminar de

lansare

6

Primirea Feed-back-

ului

7

Revizuirea

8

Stagiul Final de

lansare

9

Analizarea

10

Concluzii

Fig. 1.1. Model de implementarea produsului turistic - Diagrama GANTT

Diagrama GANTT prezintă modul de realizare a sarcinilor în funcţie de data de începere şi durata acestora, precum şi imaginea grafică a modului de suprapunere şi corelare a diverselor activităţi

Ceea ce proiectul realizează în cadrul comunităţii rurale este o noua porţiune de piaţă care va permite extinderea procesului vânzării-cumpărării produselor turistice. Produsul turistic pe care ne propunem să-l realizăm şi să-

3 FNDR-Fondul National de Dezvoltare Regionala

7

l comercializăm poate face obiectul unor investigaţii pe trei nivele, prin care vom urmări identificarea unor aspecte esenţiale care au relevanţă în ochii turiştilor şi cărora ofertantul / producătorul trebuie să le acorde mare atenţie.

Specialiştii consideră că analiza pe trei nivele a oricărui produs pune în evidenţă existenţa următoarelor aspecte esenţiale ce caracterizează respectivul produs:

1.Esenţa produsului - reprezintă necesitatea căreia îi corespunde

produsul / serviciul turistic oferit, necesitate care conduce la decizia de cumpărare. Turistul sosit în mediul rural caută satisfacerea unei necesităţi (linişte, culoare locală, odihnă, recreere, etc.) a unei dorinţe (trăirea unei vacanţe liniştite, practicarea de hobby-uri) sau găsirea unei soluţii pentru problemele sale (inspiraţie, relaxare, meditaţie, etc.)

2.Produsul sau serviciul ca atare - înfăţişează caracteristicile proprii

produsului (servicii de bază-cazare şi masă; sejur de scurtă sau lungă durată; odihnă, etc.).Elementul major îl reprezintă imaginea produsului în ochii turistului. Imaginea produsului turistic rural este formată din informaţiile pe care le are turistul despre produs ca şi experienţă interactivă legată de consumarea vacanţelor sale în mediul rural

3.Produsul sau serviciul completat - include tot ceea ce se oferă

turiştilor pe lângă produsul de bază. Surprize, materiale promoţionale (brelocuri, hărţi, pliante, cataloage) muzee, servicii suplimentare (închiriere sănii, căruţe, cai, etc.) cu alte cuvinte tot ceea ce este oferit suplimentar, sporind valoarea produsului turistic.

Prezentarea sub diverse aspecte a produsului turistic rural românesc scoate în evidenţă existenţa atât a unei concurenţe interne (între produsele turistice din diverse zone ale ţării noastre) cât şi a uneia externe (faţă de produsele rurale europene).

Pentru a putea atrage şi mai ales pentru a putea vinde cu succes produsele noastre turistice, acestea trebuie să fie cunoscute de către potenţialii clienţi.

8

Comunicarea calităţilor produsului turistic propriu , implică răspunsuri

la întrebări de genul:-Oferim prestaţii turistice de cea mai bună calitate?-Preţurile noastre reflectă un just raport al calităţii?-Răspundem cu receptivitate necesităţilor turiştilor

-Unitatea/echipamentul nostru este mai bine plasat în raport cu

concurenţa?

Dacă răspunsurile la aceste întrebări satisfac aşteptările noastre (atât prin prisma prestatorului cât şi al utilizatorului) atunci rămâne doar să declanşăm o posibilă întrecere cu cei mai buni în domeniu.

Analiza mediului de marketing al turismului rural românesc

Organizaţiile de orice fel operează într-un climat intern şi în altul

extern, care au influenţe diverse asupra rezultatelor.

Investigarea mediului intern şi extern impune realizarea a două tipuri

de analiză:1.Analiza SWOT2.Analiza factorilor mediului extern

1.Analiza SWOT presupune luarea în calcul a următoarelor

elemente :Puncte tari (Strengths) , Puncte slabe (Weaknesses) , Oportunităţi

(Opportunities) , Ameninţări (Threats).

În cazul studiat de către noi vom prezenta fiecare dintre aspectele enunţate, dorind a pune în evidenţă elementele relevante pentru analiza mediului de marketing.

Punctele tari sunt determinate de către factorii interni. Nu sunt greu de

identificat, deoarece turismul rural românesc poate oferi o mare varietate de produse şi servicii. Situată în centrul continentului European, România include un patrimoniu turistic natural şi antropic deosebit de valoros, în care un rol important îl joacă relieful deosebit de pitoresc şi variat, obiectivele turistice şi activităţile recreatorii (drumeţii, pescuit, vânătoare, peşteri, schi şi multe altele).Alte oportunităţi includ stilul de viaţă tradiţional şi existenţa satelor vechi unde turistul poate experimenta „o călătorie în timp”.

9

Nu lipsite de importanţă sunt următoarele elemente:

•Existenţa unor rute internaţionale-şosele şi cale ferată•Prezenţa a 17 aeroporturi din care 5 internaţionale•Interesul şi preocuparea comunităţilor rurale în domeniul turismului

rural

•Accesul la produse şi influenţe occidentale•Tarife accesibile(cazare, masă, transport)•Fructe şi legume proaspete în sezon•Vinuri foarte bune

Punctele slabe-sunt determinate tot de factorii interni. Ele rezultă din

neajunsurile organizatorice şi se materializează în:

•Informaţii turistice puţine atât în ţară cât şi în străinătate

•Lipsa legăturilor aeriene directe cu ţări interesate de produsul rural

românesc

•Transporturi inconvenabile sau chiar puţin dezvoltate în zonele

montane

•Număr extrem de redus al agenţiilor rent-a-car în teritoriu

•Materiale promoţionale puţine şi de proastă calitate

•Puţine unităţi de alimentaţie publică şi o varietate limitată de

mâncăruri specifice bucătăriei româneşti

•Servicii hoteliere de calitate şi standarde îndoielnice•Greutatea găsirii unor ghizi specializaţi•Lipsa curăţeniei în locurile publice (comparativ cu standardele

occidentale)

•Lipsa înţelegerii nivelului aşteptării clienţilor străini

•Posibilităţi limitate de folosire a cardurilor bancare şi a cecurilor de

călătorie.

10

Oportunităţile-sunt determinate de evoluţia factorilor externi

organizaţiei, însă care influenţează favorabil prin cadrul general pozitiv.Din

rândul acestora putem enumera:

•Imaginea romantică, puritatea şi arhaicul satului românesc

•Creşterea numărului străinilor ce călătoresc în România pentru

afaceri•Creşterea numărului străinilor care muncesc şi trăiesc în România

•Creşterea posibilităţilor de acces la produsele occidentale•Existenţa ambasadelor străine şi a comunităţilor de străini•Intensul schimb cultural ce conduce la o mai bună înţelegere între

culturi şi înlătură dezinformarea

•Apariţia tot mai multor site-uri pe Internet, ce prezintă serviciile

oferite de către prestatorii în domeniu

•Stabilizarea monedei naţionale

Ameninţările-sunt determinate de factorii externi ce se pot constitui

într-o frână într-un cadru general defavorabil:

•Imaginea nu tocmai favorabilă în exterior•Degradarea mediului natural, poluarea•Posibilităţi limitate de cazare•Insuficiente informaţii necesare pentru călătorii•Infrastructură săracă•Instabilitatea monedei naţionale•Servicii medicale de urgenţă•Costuri ridicate sau lipsa posibilităţilor de închiriere a unui mijloc

de transport

•Costul relativ ridicat al vizelor pentru România

Analiza factorilor mediului extern-a fost realizată prin intermediul

noţiunilor de Oportunitati şi Ameninţări a căror examinare ne va permite

depistarea influenţei acestora asupra evoluţiei turismului rural românesc.

11

Oportunităţile şi ameninţările turismului rural românesc, sunt bine a fi studiate prin intermediul factorilor STEP (sociologici, tehnologici, economici şi politici) ca şi prin viziunea factorilor mediului concurenţial (piaţă, putere de negociere, concurentă, costuri).

Aceste studii interdisciplinare pot scoate în evidenţă, pe de o parte noi valenţe ale produsului turistic, iar pe de altă parte aspecte care fac ca produsul turistic rural românesc să nu fie receptat conform aşteptărilor.

Turismul rural românesc-o nişă de piaţă

România este o ţară frumoasă, ce poate oferi vizitatorilor o mare varietate de produse turistice , dar care are de învins în viitorul apropriat o serie de obstacole.

În cadrul analizei SWOT am depistat o serie de puncte unde este necesar a acţiona în vederea îmbunătăţirii cadrului general sau a produselor în sine pentru realizarea dezideratului final, satisfacerea necesităţilor clienţilor.

În prezent, durerosul adevăr este că pentru vizitatorii străini, România nu prezintă prea mult interes . Turistul străin plăteşte pentru majoritatea serviciilor turistice o rată comparabilă cu preţurile vestice, primind în schimb un produs de o calitate mai scazută (comparativ cu standardele europene).În mod logic se naşte următoarea întrebare: De ce ar vizita România în timp ce la aproape aceeaşi bani ar putea vizita Franţa, Germania sau Italia, primind în schimbul banilor săi un produs de calitate superioară? Pentru a putea formula un răspuns, ne propunem o succinta argumentare.

Studiind produsul turistic al mediului rural concertat cu factorii determinanţi ai deciziei de cumpărare în condiţiile pieţei turistice şi coroborând cu punctele tari respectiv slabe constatăm că minimalizând

slăbiciunile şi maximizând punctele forte vom crea o nişă de piaţă profitabilă. Scopul este identificarea caracteristicilor care fac România să fie diferită. Ce are ţara noastră de oferit şi nu intră în competiţie directa cu alte destinaţii turistice?Cât de puternice sunt aceste pieţe potenţiale?

Dacă vom încerca o diagnosticare sumară a motivatiei în alegerea

destinaţiei de vacanţă vom constata că un turist alege:

12

•

Franţa pentru plajă sau pentru a vizita Parisul

•

Austria pentru schi

•

Germania pentru drumeţii

•

Grecia pentru istorie

•

Spania pentru insule

Ţara noastră oferă o mare varietate turistică, dar turistul nu poate să o parcurgă în întregime într-o vacanta, ca în cazul Belgiei, Olandei sau Luxemburgului. În mod logic descoperim că trebuie puse în valoare acele produse turistice care nu pot fi văzute şi obţinute în alte ţări. Nişa de piaţă poate fi realizată din multitudinea de alternative de una din următoarele variante:

•Produsul în sine: satul românesc, festivaluri româneşti, sărbătorile

la români (Paştele, Craciunul), mâncarea românească, mănăstirile pictate,

mitul lui Dracula, cetăţile ţaraneşti, Delta Dunării, etc.

•Preţul: existenţa unui raport calitate preţ corect trebuie înţeles de

către toată lumea

•Accesul convenabil: se ştie că localizarea este un avantaj în orice

afacere, iar în turism este unul major

Odată cu descoperirea nişei munca nu s-a încheiat. Urmează găsirea pieţelor, a segmentelor de piaţă interesate şi motivarea lor. Nu este suficient să oferi un produs turistic, trebuie să oferi motivul cumpărării şi mai ales să faci cunoscută oferta ta pe pieţele potenţiale.

1.3 Metodologia realizării studiilor de fezabilitate in turism

Este in general admis că atunci când abordam fenomenul turistic trebuie să avem în vedere că este vorba despre o “producţie de servicii”.Gama largă şi eterogenă a serviciilor ce dau conţinut activităţilor de turism, trăsăturile comune cu celelalte componente ale terţiarului, modificarea sub

13

impactul aceloraşi grupe de factori confirmă apartenenţa la sfera sectorului

tertiar.Un alt argument în favoarea includerii turismului în categoria

activităţilor prestatoare de servicii rezidă în chiar definirea produsului turistic, a ofertei turistice.Astfel produsul turistic este considerat a fi rezultatul asocierilor, interdependeţelor dintre resurse (patrimoniu) şi servicii. Resursele vor lua forma diferitelor produse turistice numai prin intermediul prestării de servicii specifice.

Conţinutul particular al produsului turistic, modul său de determinare, argumentează nu numai recunoaşterea turismului ca activitate de prestări servicii, ci şi nota sa de specificitate.Nu ne vom referi aici la toate elementele ce particularizează turismul, ci vom insista asupra faptului că realizarea unor investiţii sau executarea unor lucrări în acest domeniu, vizează atât populaţia ţărilor emiţătoare, cât şi pe cea a ţărilor receptoare de turişti. Prima categorie este interesată în special de problema preţurilor şi a calităţii serviciilor ce vor fi prestate, în timp ce a doua categorie urmăreşte efectele ecologice, socio- economice, culturale induse de dezvoltarea turismului.

Pentru a evalua efectele unei dezvoltări a activităţii turistice, producătorii/distribuitorii încearcă să găsească răspunsuri la o serie de întrebări referitoare la modul cum va evolua piaţa turistică, la modul de finanţare a lucrărilor şi la rentabilitatea acestora.

Toate acestea constituie fezabilitatea unei operaţii, şi vizează toate

funcţiile care compun orice actiune în domeniul turistic.

Se poate vorbi astfel despreFezabilit at ea:

•Amenajării turistice a teritoriului•Produsului turistic•Comercializării (valorificării) produsului turistic•Exploatării

Principalele etape şi în acelaşi timp obiective de urmărit în realizarea

unui studiu de fezabilitate în turism sunt:

14

1.Clarificarea diferiţilor participanţi în ceea ce priveşte amenajarea

turistică a teritoriului

2.Ajutarea „actorilor” din domeniul producţiei, distribuţiei şi gestiunii să facă alegerea între diferitele tipuri de operaţiuni: „punctuale”, „complexe” sau de valorificare a patrimoniului.

3.Impactul din punct de vedere social al realizării investiţiei

4.Analizele de piaţă şi testele de pre-comercializare în studiile de

fezabilitate.

Clarificarea diferiţilor participanţi asupra alternativelor în

domeniul amenajării turistice a teritoriului.

Amenajarea unui spaţiu sau a unei zone poate fi considerată preocuparea cea mai importantă în cadrul unui studiu de fezabilitate. Şi aceasta, nu deoarece este faza iniţială ci mai ales datorită mizelor şi efectelor pe care le induce.Repartizarea geografică a activităţilor economice şi sociale va avea o mare influenţă asupra mediului economic şi uman, aceasta având consecinţe financiare importante şi vizează toţi partenerii la actul de dezvoltare turistică (colectivităţi locale, investitori, utilizatori, etc.)

În cadrul acestei etape a studiului de fezabilitate putem distinge 5 faze

distincte, în cazul elaborării unui Program Multianual de Dezvoltare Turistica.

Faza 1: Analiza situaţiei actuale

a.) Datele generale referitoare la zonă din punct de vedere geografic

b.) Inventarierea ofertei/cererii (pe plan local dar şi la nivelul unei

zone mai mari)

c.) Politica, obiectivele dar şi priorităţile colectivităţilor locale.

Conţinutul acestei faze nu necesită o detaliere amănunţită. În ceea ce priveşte inventarierea ofertei şi cererii turistice, vom face referiri detaliate în cadrul celei de-a doua etape a studiului de fezabilitate.

În cadrul acestei faze, ni se pare foarte importantă evaluarea cel puţin a următorilor trei indicatori: capacitatea de primire a zonei, situaţia concurenţială faţă de zonele apropriate şi interesul factorilor de decizie şi influenţă locali.

15

Capacitatea de primire a zonei depinde de rezultatele obţinute in cadrul

studiilor de impact .Create in Statele Unite ale Americii şi preluate apoi de

celelalte ţări dezvoltate, studiile de impact asupra mediului cuprind:

-o analiză a stării iniţiale a zonei şi a mediului ambiant

-studierea modificărilor pe care le va aduce un nou proiect, studiile de impact făcând astfel diferenţa între „viitorul” mediu, modificat odată cu realizarea proiectului şi mediul aşa cum ar fi evaluat el în mod normal în lipsa proiectului.

- măsurile ce pot fi întreprinse pentru a suprima, reduce şi eventual

compensa consecinţele defavorabile pentru mediu.

Situaţia concurenţială faţă de zonele apropriate este consecinţa unei

analize de tip produs-piaţă, efectuată ţinând cont de faptul că zona ce va fi amenajată nu are încă notorietate, dar ca ea va trebui să se afirme cât mai curând posibil.

În fine interesul factorilor de decizie şi influenţă locali, trebuie să evidenţieze voinţa colectivităţilor locale pentru favorizarea amenajării turistice a zonei.

Faza 2: Elaborarea unui program în mai multe scenarii

a.) Principiile urbanistice şi arhitecturaleb.) Stabilirea elementelor de infrastructurăc.) Cumpărările de terenurid.) Identificarea potenţialelor produse turistice, precum şi a celor care le

vor expoata şi promova.

Aceasta este faza pe parcursul căreia se va „pre-negocia” gradul de participare financiară a colectivităţii locale, a investitorilor, eventual a statului la realizarea infrastructurii şi echipamentelor structurale ale zonei. Prin echipamente structurale se înţeleg acele echipamente care vor ajuta la realizarea unei imagini favorabile a zonei şi vor determina investitorii din domeniul imobiliar (în reşedinţe secundare, hoteluri, sate de vacanţă) să vină în zonă. Din categoria acestor echipamente pot face parte : porturi pentru ambarcaţiuni turistice, terenuri de golf, parcuri de distracţii, centre de

16

întreţinere a condiţiei fizice. Trebuie însă ţinut cont de faptul că, dacă în zonele deja afirmate şi în staţiunile turistice renumite, se găsesc de obicei persoane interesate să investească în asemenea echipamente, nu la fel stau lucrurile cu zonele ce urmează a fi amenajate.Chiar dacă într-o zonă care nu are încă notorietate, ne putem aştepta ca terenurile să nu fie asa de scumpe, incertitudinile legate de gradul de frecventare a zonei şi de perioada de funcţionare a acesteia, vor îndepărta investitorii.

Rezultă astfel, necesitatea evaluării în prealabil, prin intermediul unor scenarii a importanţei spaţiilor de cazare şi echipamentelor turistice, în cadrul acestei faze de preprogramare.

Faza 3: Evaluarea programului

În ceea ce priveşte această fază, trebuie menţionat că pentru evaluarea

costurilor, putem sau nu să facem previziuni.

Astfel în cazul unui proiect de investiţii ne putem limita la măsurarea rentabilităţii probabile a acesteia, sau putem verifica dacă această rentabilitate este acceptabilă comparând-o cu cea pe care am fi obţinut-o dacă am fi utilizat altfel resursele disponibile.

Pentru rezolvarea acestor probleme putem utiliza metoda „Cash Flow

Actualizat”. Cash Flow-ul Actualizat poate fi determinat potrivit relatiei :

Cash Flow Actualizat=

unde:

a= factorul de actualizare, care poate fi costul mediu al capitalului sau

rata de profitabilitate cerută de investitori pe piaţă

t= perioada de timp

Pentru o evaluare cât mai corectă este necesar să fie îndeplinite

următoarele condiţii:-estimarea cât mai realistă a veniturilor-determinarea cât mai corectă a costurilor-utilizarea unui cost real al capitalului

17

Cash Flow

(1-a)t

-fixarea unei perioade optime de timp

Pentru aceasta trebuie realizat un prim bilanţ previzional al încasărilor şi cheltuielilor. Într-o operaţiune de amenajare există cel puţin trei tipuri de acţiuni care necesită mai întâi o evaluare a cheltuielilor:

a.) achiziţionarea şi pregătirea solului şi amenajarea şi echiparea

terenurilor destinate vânzării

b.) echipamentul primar şi lucrările de infrastructură

c.) echipamentele de suprastructură (structurale) care însoţesc

amenajarea terenurilor.

De asemenea trebuie să se poată răspunde la întrebarea: Care va fi ritmul comercializării, adică cum vor evolua încasările? În funcţie de ritmul încasării banilor de la viitoarea structură concesionară a

amenajării (este mai rar întâlnit cazul în care colectivitatea locală îndeplineşte funcţia de amenajare), lucrările prevăzute la punctele b.) şi c.), vor fi finanţate mai mult sau mai puţin repede. Practica demonstrează că interesul pentru o zonă a investiţiilor depinde de importanţa participării colectivităţii locale la prefinanţarea amenajării teritoriului.

Rezultă astfel şi interesul pentru analiza fiscalităţii locale şi a evoluţiei resurselor (fiscale) noi pe care autorităţile locale le vor putea obţine (Faza 4), pentru a participa la prefinanţarea lucrărilor de amenajare şi mai ales la cele de realizare a echipamentelor structurale.

Faza 4: Analiza fiscalităţii locale şi a surselor posibile pentru

finanţarea investiţiilor în infrastructură şi echipamente

Faza 5: Schiţarea proiectelor juridice şi financiare privind

amenajarea şi dezvoltarea viitoare a zonei

Această fază cuprinde, pe de o parte, determinarea celor care vor reprezenta structura concesionară a amenajării, şi pe de altă parte, stabilirea strategiei de finanţare a amenajării.

În acest stadiu nu mai este posibilă disocierea funcţiilor de amenajare

de cele de realizare, gestionare şi comercializare. Aceste funcţii sunt

18

interdependente, astfel încât numai asocierea diferiţilor parteneri poate fi

recomandabilă.

Ajutarea „actorilor” din domeniul producţiei, distribuţiei şi gestiunii să facă alegerea între diferitele tipuri de operaţiuni: „punctuale”, „complexe” sau de valorificare a patrimoniului.

Indiferent care este natura participanţilor la funcţia de producţie (întreprinzători de stat sau particulari) pentru ei este indispensabil ca înainte de a lua decizia de a realiza o anumită operaţiune, să realizeze o serie de operaţiuni care se vor integra fie într-un

DIAGNOSTIC DE

FEZABILITATE, fie într-un STUDIU DE FEZABILITATE complet.

În ceea ce priveşte natura operaţiunilor, se pot remarca trei cazuri

posibile care vor conduce la acţiuni al căror conţinut poate fi diferit:

•operaţiunile “punctuale” , de tipul amenajării unui hotel, pensiuni, sat

de vacanţă, camping

•operaţiunile “complexe” care asociază cazarea cu alte echipamente

(fără să aibă importanţa unei staţiuni turistice)- de exemplu un parc de

distracţii.

•Valorificarea patrimoniului (fără sau cu modificarea tipului de produs

turistic).

A. Diagnosticul de Fezabilitate

Este o “intervenţie lejeră” destinată să “evalueze” avantajele şi inconvenientele unei intervenţii. Aceasta necesită un prim inventar al situaţiei economico-sociale existente, a posibilităţilor locale. Lista cu primele idei ale unui program de acţiune permite, în principiu schiţarea costului operaţiunii.

O astfel de intervenţie necesită între 10 şi 15 zile de lucru efectiv. La sfârşitul unei acţiuni de diagnosticare se poate adopta, eventual decizia de a abandona proiectul.

Un astfel de diagnostic poate constitui prima fază a unui studiu de

fezabilitate complex.

19

B. Studiul de Fezabilitate

Are ca scop clarificarea investitorilor asupra alternativelor de amenajare, elaborării programului de acţiune, proiectelor juridice şi financiare, gestionării unei viitoare operaţiuni.

Cu alte cuvinte este vorba de a verifica, în prealabil, obiectivele de

AMENAJARE, REALIZARE, GESTIONARE, etc.

În cazul unei operaţiuni “punctuale”, aferente şi în cazul amenajării

prezentei pensiuni turistice, studiul de fezabilitate poate cuprinde:

►prima fază:

•Analiza situaţiei existente (contextul socio economic local,

cunoaşterea investitorilor locali şi a posibilităţilor acestora, inventarierea

ofertei şi cererii turistice.)

•Elaborarea unui pre-program (stabilit în funcţie de experienţa

anterioară) şi care să cuprindă determinarea capacităţii de cazare şi a tipurilor de unităţi de cazare, a principalelor echipamente colective, stabilirea unei prime imagini spaţiale şi o evaluare sumară a programului

•Cu ajutorul unei broşuri realizate pe baza punctului 2, efectuarea

unor teste de precomercializare în rândul clienţilor potenţiali.

Dacă aceste trei operaţii sunt realizate în formă redusă, este vorba despre un studiu diagnostic de fezabilitate. Însă dacă aceste trei operaţii sunt realizate în forma normală (în detaliu) este vorba despre o primă fază a unui studiu de fezabilitate. În funcţie de amploarea proiectului aceste operaţii pot necesita până la 20 de zile de lucru pentru un şef de proiect împreună cu un asistent.

►a doua fază operaţională

•

Elaborarea programului

•

Simulare de gestiune -gradul de utilizare- planul de finanţare- evaluarea costului operaţiei

20

•

Enunţarea principiului relaţiilor contractuale (stabilirea şefului de

proiect, a adjunctului acestuia, a responsabilului, a gestionarului, etc)

•

Stabilirea planului de comunicare

•

Stabilirea planului de formare

•

Masurarea impactului socio economic şi fizic “a priori”

Urmează o serie de detalieri ale unor operaţiuni componente ale

studiului de fezabilitate.

Observaţii asupra inventarierii ofertei şi cererii turistice

“Inventarul” ofertei şi cererii turistice va fi mai mult sau mai puţin lungă, in funcţie de aria geografică a pieţei ce urmează a fi studiată şi de existentul de produse şi de servicii existente.

De regulă, aria geografică a pieţei ce va fi analizată se stabileşte cu precizie de către cel care a comandat studiul de fezabilitate, înainte de semnarea contractului.Nu există reguli generale pentru a defini această arie, ea diferă în funcţie de situaţia concretă :poate fi vorba despre o zonă turistică de notorietate sau despre o zonă turistică din mediul rural, sau despre amenajarea unei zone periurbane (situată în aproprierea unei mari aglomeraţii urbane).

Oferta turistică este un ansamblu constituit din mai multe componente pe care le putem structura astfel: patrimoniu turistic format din totalitatea valorilor naturale şi antropice ale zonei; echipamentul turistic constituit din reţeaua unităţilor de cazare turistică, alimentaţie, transport, agrement, tratament, unităţi comerciale şi de prestări servicii, etc.; serviciile prestate turiştilor şi bunurile oferite acestora spre consum (bunuri cu destinatie exclusiv turistică); forţa de muncă, ca factor ce transformă din potenţial în efectiv toate elementele sus menţionate.

Cererea turistică este reprezentată de ansamblul clientelei existente sau

potenţiale din aria geografică a pieţei analizate.

În vederea inventarierii ofertei şi cererii turistice, în general este mai

usor să dispui de date cantitative decât de informaţii calitative. Întreprinderile

21

de turism ,furnizează periodic informaţii referitoare la numărul de turişti, numărul de zile turist, gradul de ocupare a spaţiilor de cazare, încasări din prestaţiile turistice, etc.

Din contră, destul de rar se înregistrează informaţii privitoare la solicitările turiştilor, la preferinţele acestora, la motivele care-i determină să cumpere sau nu un produs turistic.

Observaţii asupra pre-programului

Înainte de a cuantifica programul, este necesară crearea şi conturarea IMAGINII dominante pe care ar putea-o avea fie operaţiunea, fie zona geografică în care se integrează acţiunea turistică. Determinarea sa este foarte importantă pentru că ea indică ca o marcă produsul sau produsele ce o vor compune.

Imaginea operaţiunii turistice se va afirma sau nu în funcţie de reacţiile

clienţilor potenţiali ca urmare a efectuării testelor de pre-comercializare.

În practică se pare că dificultatea în ceea ce priveşte definirea unei imagini se datorează zonei în care se va realiza operaţiunea turistică. De cele mai multe ori se confundă dificultatea de a vinde cu dificultatea de a fi inovator într-un domeniu. Astfel în zonele fără prea multă notorietate, unde concurenţa este probabil mai redusă, este mai uşor sa găseşti o imagine originală a operaţiunii turistice.

Modalitatea de prezentare a pre-programului din punctul de vedere al organizării spaţiale, al tipurilor de unităţi şi capacităţi de cazare, al echipamentelor colective de agrement, al activităţilor turistice,

etc. trebuie să se realizeze mai mult ţinând cont de informaţiile calitative decât cantitative referitoare la clientelă. Şi aceasta pentru că suntem în cadrul unei etape în care căutăm să evidenţiem motivele care ar putea determina pe eventualii investitori să se angajeze într-o investiţie în domeniul turistic.

Observaţii asupra testelor de pre-comercializare

Studierea din punct de vedere cantitativ a pieţei se realizează în cadrul

primei faze a studiului de fezabilitate.

22

Pentru analiza calitativă a pieţei se recomandă a se folosi interviurile de profunzime non-directive.Acestea reprezintă o conversaţie, un dialog între cercetător şi subiectul intervievat. Presupune formularea de către cercetător a unui număr mare de întrebari care au rolul de a afla de la subiect, în detaliu, credinţele şi simţămintele sale în legătură cu tot ce ţine de tema avută în vedere.

În vederea realizării acestor interviuri, în practică apar două

handicapuri:

•cunoaşterea insuficientă a reţelei (persoane responsabile, aflate în

contact cu clienţii potenţiali, care vor trebui contactate)

•limitarea numărului de interviuri datorită costului ridicat al acestora

atât din punct de vedere financiar cât şi din punct de vedere al timpului fizic

necesar realizării acestora.

În principiu pe parcursul unui studiu de fezabilitate, se prevede realizarea a 25-30 de interviuri. Trebuie rezervată cam jumătate de zi pentru realizarea fiecăruia dintre ele, deşi interviul propriuzis nu durează mai mult de 45 min –2 ore. În unele cazuri acest număr de interviuri poate fi insuficient pentru a putea trece la faza pre-operaţională. Dialogul purtat se înregistrează pe bandă, urmând apoi a se transcrie şi analiza conţinutul. Pentru a asigura succesul în obţinerea datelor necesare debutul conversaţiei trebuie să pornească de la aspectele generale, nedirecţionate, ale temei abordate. Subiectul intervievat trebuie lăsat să abordeze apoi în profunzime, aşa cum crede el de cuviinţă, diferite aspecte legate de tema de cercetare stabilită. Se lasă subiectului libertatea totală de a aborda şi dezvolta cât mai adânc subiectul.

Impactul din punct de vedere social al realizării investiţiei

(impactul economic apriori şi posteriori)

Este vorba de aportul adus de turism în cadrul economiei locale. Măsurarea impactului socio-economic al unui proiect poate fi obţinută pe baza realizării unei serii de previziuni şi anume:

23

1.O previzionare a ofertei turistice (spaţii de primire a turiştilor,

echipamente colective, activităţi turistice, etc.)

2.O previzionare a cererii (obţinută prin studiile de piaţă) şi a gradului de

frecventare a zonei (coeficientul de utilizare a capacităţii)

3.O previzionare a aportului direct al turismului în domeniul comerţului şi

serviciilor (şi eventual al veniturilor agricultorilor în cadrul turismului rural)

4.O previzionare a aportului indirect (în construcţii, industria alimentară,

etc.)

5.O previzionare a cererii şi ofertei de locuri de muncă

6.O previzionare a încasărilor din domeniul fiscalităţii (taxe financiare, taxe

de sejur, etc.)

Însă pentru a putea realiza unele dintre aceste previziuni (3,4,5) este necesară utilizarea rezultatelor de la studiile a posteriori. Pentru aceasta este necesară evaluarea cu regularitate a cheltuielilor efectuate de clientela care a beneficiat de diferitele tipuri de servicii turistice.

Se pune însă problema, destul de grea, a modului de repartizare a acestor cheltuieli (pentru alimentaţie, pentru distracţie, pentru cumpărături, etc.), în funcţie de natura clienţilor (tineri, familii, populaţia de vârsta a treia, sportivi, etc.) urmărind modul de efectuare a cheltuielilor.

Din păcate aceste studii de impact a posteriori sunt foarte rar efectuate.

Analizele de piaţă şi testele de pre-comercializare în studiile de

fezabilitate

A. Inventarul şi analiza ofertei existente

Oferta existentă în localitate (staţiune):

Inventarierea acestei oferte se va realiza prin evidenţierea următoarelor

aspecte:

a.) Studiilor existente referitoare la ofertă (din punct de vedere al

potenţialului natural, economic, uman);

b.) Ofertei din punct de vedere al mijloacelor de comunicaţie şi de transport

(feroviar, rutier, aerian, maritim);

24

c.) Ofertei de spaţii de cazare pe tipuri: hoteluri, moteluri,camping, sate de vacanţă, case familiale de vacanţă, baze de loisir cu camping sau adăposturi, refugii, reşedinţe secundare, etc.

d.) Ofertei de unităţi de alimentaţie publică

e.) Ofertei de echipamente colective (turistice, sportive, culturale)

f.) Ofertei de produse turistice. Exemplu : produse turistice cu tema: sport, circuite, plimbări, drumeţii cu oferirea de informaţii referitoare la programe (durată, preţul practicat, serviciile incluse/neincluse în pachet)

g.) Oferta în domeniul comerţului şi serviciilor

h.) Oferta în cea ce priveşte divertismentul, animarea, evenimentele şi

manifestările din zona turistică.Oferta în cadrul zonei turistice (regiunii)Grila de analiza este identică cu cea de la punctul precedent.

Oferta în curs de realizare, aflată în studiu sau în pregătire, adică viitorii

exponenţi ai concurentei

Analiza ofertei se realizează în ceea ce priveşte mai ales capacităţile de

primire turistică (număr locuri, număr unităţi, tipuri de unităţi)

B. Analiza cererii

Analiza cantitativă

•

Cunoaşterea datelor statistice (naţionale, regionale, locale) referitoare

la circulaţia turistică)

•

Numărul de turişti si numărul de zile turist în turismul internaţional (date furnizate de Organizaţia Mondială a Turismului precum şi alte instituţii internaţionale cu preocupări în domeniul statisticilor turistice)

•

Circulaţia turistică structurată pe tipuri de unităţi de cazare (hoteluri, campinguri, vile, reşedinţe secundare), pe turism de tranzit respectiv turism de sejur, şi chiar mai în detaliu pe “sejur scurt” (mai puţin de patru nopţi) şi “sejur lung” (mai mult de patru nopţi de şedere). Aceste informaţii se pot obţine de la întreprinderile de turism care urmăresc statistic circulaţia turistică sau de la asociaţiile profesionale din domeniul turismului.

25

•

Rezultatele obţinute în urma anchetelor realizate în vederea cunoaşterii structurii clientelei unităţilor de turism (structura pe zone geografice de provenienţă, pe categorii socio-profesionale, în funcţie de forma de turism practicată-turism pe cont propriu sau turism organizat, etc.). Aceste informaţii se pot obţine de la întreprinderile de turism, de la asociaţiile profesionale, de la Camerele de Comerţ şi Industrie, dar şi din toate studiile de fezabilitate realizate anterior şi care cuprind date referitoare la cererea turistică. Uneori este necesară realizarea unei anchete particulare mai ales în cazul unei clientele specifice pentru o ţară sau o regiune dată sau în raport cu o ofertă particulară

•

Utilizatorii echipamentelor colective

•

Gradul de ocupare al echipamentelor turistice

Analiza calitativă

În analiza cererii turistice trebuie luate în considerare şi aspectele calitative. Acestea se referă mai ales la identificarea prin intermediul unor anchete specifice, a stilurilor de viaţă ale turiştilor, a comportamentului în consum al acestora, etc. Este vorba de altfel de încercarea de segmentare a pieţei turistice aferentă regiunii studiate, în funcţie de o serie de criterii psihologice.

C. Analiza cererii turistice potenţiale

Clienţii potenţiali sau cererea potenţială ar trebui analizate într-o primă etapă, prin intermediul ( cu ajutorul ) documentelor de tipul “Perspectivele turismului pe diferite pieţe”. Aceste documente ar trebui să existe şi să fie disponibile fie la nivelul serviciilor administrative centrale (din cadrul Ministerului Turismului) fie la nivel regional sau chiar la nivelul unor staţiuni turistice care au încercat poziţionarea produselor lor în raport cu pieţele emiţătoare.

Cu toate acestea diversitatea produselor, determinismul “individualist” al populaţiei faţă de modul de petrecere al timpului liber, situaţia din ce în ce mai concurenţială în domeniul ofertei, sunt motive care fac necesară o acţiune particulară pentru identificarea cererii turistice potenţiale.

26

Este vorba despre definirea (sau redefinirea) unei imagini de marcă originale la nivelul unei staţiuni sau al unei zone turistice sau chiar al unui echipament turistic, apoi de testarea acesteia în rândul viitorilor clienţi, precum şi de realizarea unor scenarii de pre-program care să includă descrierea mediului natural, schiţa de amenajare turistică a teritoriului şi a spaţiului construibil, o reflexie asupra modului cum va fi petrecut timpul într-un astfel de cadru, etc.

Aceste elemente trebuie, în principiu, să figureze într-un document care să

servească drept suport pentru realizarea testelor de pre-comercializare.

Folosim acest termen de pre-comercializare pentru ca discuţiile care vor avea loc cu cei care vor trimite viitorii clienţi, pot în acelaşi timp să permită obţinerea de informaţii referitoare la reacţia clienţilor faţă de noul proiect, dar şi încheierea unor contracte şi acorduri pentru trimiterea de clienţi.

ss

27

Bilanţul situaţiei existente

Pregătirea viitoarei

operaţiuni

Reuniunea Comisieide conducere astudiului

Discutarea şi aprobarea

pre-programului

Broşura de prezentare a

preprogramului şi evaluarea acestuia

Consultaţii locale

Consultarea organizaţiilor

regionale şi a administraţiei

Anchete în rândul viitorilor utilizatori şi ai investitorilor potenţiali

Noi ipoteze de program.Propuneri pentru proiectele juridice şi financiare.Condiţiile de punere în aplicare (gestiune,promovare, precomercializare)

Propunerea dosarului pre-

operational comisiei de

c o n d u c e re

Decizia de angajare în faza

pre-operaţională

Fig 1.1. Etapele desfăşurării Studiului de Fezabilitate

CAPITOLUL 2

Metodologia de obţinere a unui împrumut Phare –FNDR

necesar realizării investiţiei

2.1. Programul PHARE Coeziune Economică şi Socială–

Componenta de Investiţii

Programul de finanţare “Coeziune Economică şi Socială” din cadrul Programului National Phare 2001, asigură asistenţa financiară şi de consultanţă pentru susţinerea proiectelor de investiţii ce vor fi implementate de către micro–întreprinderi şi întreprinderile recent înfiinţate pentru a pune bazele şi sau a extinde capacităţile productive şi pentru crearea de noi locuri de munca.

Prezentul program de finanţare nerambursabilă se va implementa în cele 11 “zone prioritare ” , identificate în România4 .Zonele prioritare au două caracteristici importante: au fost afectate în urma impactului negativ al restructurării industriale pe de o parte, iar pe de altă parte,au potenţial de creştere economică. Acesta este motivul pentru care au fost intitulate“zone

de restructurare industrială cu potenţial de creştere economică”.

Această componentă a programului este o continuare a schemelor anterioare implementate în cadrul programelor Phare care s-au dovedit a fi adaptate la necesităţile IMM-urilor şi se adresează dezvoltãrii micro- întreprinderilor, precum şi întaririi unor IMM-uri viabile.

4 zone identificate si aprobate prin HG nr.399/2001

28

Fig 2.1Logo program Phare pentruRomania

-Prin

„Programul pentru Coeziune şi Politici Sociale,

Restructurare Industrială şi Dezvoltarea Resurselor Umane”, derulat în

anul 1999 au fost finanţate 457 proiecte în sumă totală de 19.753.532 EUR, din care 15.801.709 EUR din Fondul Phare şi 3.951.823 EUR cofinanţare de la Bugetul de Stat;

- Prin Programul “Coeziune Economică şi Socială” au fost finanţate 438 proiecte în sumă totală de 17.833.099 Euro din care 9.284.526 EUR din Fondul Phare şi 8.548.573 EUR co-finanţare de la Bugetul de Stat.

Finanţările nerambursabile se adreseaza proiectelor de investiţii din zonele ţintă prin acordarea de sprijin financiar pentru întreprinzătorii care au înfiinţat întreprinderi noi sau pentru întreprinderile recent înfiinţate. Finanţările nerambursabile vor fi de asemenea folosite şi pentru asistarea întreprinderilor recent înfiinţate şi micro-întreprinderilor, care intenţionează să îşi dezvolte afacerea în concordanţă cu standardele de siguranţă şi de protecţie a mediului, precum şi pentru investiţii pentru obţinerea standardelor de calitate relevante, în scopul asigurării menţinerii locurilor de muncă existente.

De asemenea, asistenţa financiară se va acorda pentru investiţiile necesare pentru obţinerea certificatelor de calitate în concordanţă cu standardele internaţionale tehnice şi de calitate sau pentru obţinerea certificatelor de mediu , precum şi pentru promovarea de tehnologii „curate”, în concordanţă cu standardele Uniunii Europene.

Când implementarea standardelor de calitate sau de mediu reprezintă obiectivul proiectului, obţinerea certificatelor eliberate de organizaţiile specializate va constitui un indicator de realizare la finalul implementării proiectului. Certificatul va trebui să fie obţinut înainte de finalizarea proiectului şi va fi anexat la raportul final care va fi înaintat spre aprobare Autorităţii Contractante.

Asistenţa financiară se va acorda de asemenea pentru investiţii,

inovaţii, transfer tehnologic, tehnologie IT.

29

Serviciile de consultanţă vor fi acordate de firme de consultanţă specializate care vor sprijini IMM-urile în vederea îndeplinirii standardelor de calitate internaţionale, asigurării transferului tehnologic, sprijin pentru cercetare-dezvoltare, elaborarea planurilor de marketing şi a studiilor de piaţă necesare şi sprijinirea măsurilor de promovare a exporturilor pentru specificul întreprinderii. Firma de consultanţă va fi identificată după semnarea contractului de finanţare nerambursabilă, prin procedurile de achiziţie de servicii.

Cadrul instituţional:

Reprezintă organismele oficiale prin intermediul cărora se realizează derularea programului de acordare a finanţărilor nerambursabile.Aceste organisme sunt :

• Ministerul Dezvoltării şi Prognozei (MDP) care esteAutoritatea

Contractantă ce încheie contractele cu Beneficiarii finanţărilor;

• Agenţiile de Dezvoltare Regională (ADR) sunt Autorităţile de

Implementare, care vor fi responsabile pentru implementarea şi

monitorizarea proiectelor contractate în regiunile în care prezentul Program

Phare se implementează.

Obiectivul principal al programului este sprijinirea dezvoltării

regionale a zonelor afectate de restructurare industrială.

Un mod concret de atingere a acestui obiectiv este sprijinirea

dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii din sectorul productiv.

Priorităţile programului “Asistenţă pentru întreprinderile mici şi

mijlocii – Schema de finanţare nerambursabilă” sunt următoarele:

-Sprijinirea investiţiilor pentru dezvoltarea întreprinderilor noi, deja existente, microintreprinderilor şi a întreprinderilor recent înfiinţate, pentru creşterea contribuţiei generale a IMM-urilor la crearea de noi locuri de munca şi a unei creşteri economice durabile în zonele tintă.

-Susţinerea investiţiilor în IMM-urile existente în scopul creării de noi locuri de muncă în zonele ţintă, precum şi dezvoltarea, diversificarea şi îmbunătăţirea calităţii şi cantităţii produselor şi a serviciilor oferite.

30

-Sprijinirea IMM-urilor în vederea accesării serviciilor de consultanţă în vederea indeplinirii standardelor internaţionale de calitate, consultanţă în realizarea transferului tehnologic şi cercetare-dezvoltare, elaborarea planurilor de marketing, a studiilor de piaţă şi a măsurilor de promovare a exporturilor pentru specificul întreprinderilor.

Suma disponibilă pentru sprijin financiar acordat de Autoritatea

Contractantă

Suma totală indicativă disponibilă în prezenta Licitaţie Deschisă este de 16.870.000 Euro, din care 12.650.000 din fondurile Phare şi 4.220.000 din co- finanţarea de la Bugetul de Stat. Bugetul este repartizat la nivel regional proporţional cu numărul locuitorilor din zonele ţintă, după cum urmează:

Tabelul 2.1 Repartizarea pe regiuni a bugetului alocat proiectelor de

finanţare

Regiune

Suma indicativa în

EURO

1

Nord Est

3.341.900

2

Sud Est

3.078.800

3

Sud Muntenia

1.466.000

4

Sud Vest Oltenia

2.471.500

5

Vest

1.725.800

6

Nord Vest

1.759.500

7

Centru

3.026.500

Total

16.870.000

Mărimea finanţării nerambursabile:

Sumele minime şi maxime ale finanţării nerambursabile pentru un proiect individual finantat în cadrul programului (alocatia publică totală: Fond Phare + cofinanţare de la Bugetul de Stat) sunt următoarele:

• Suma minimă: 10.000 EURO

• Suma maximă: 250.000 EURO

Mai mult, finanţarea nerambursabilă nu poate depăşi 60% din costurile totale ale proiectului . Diferenţa trebuie finanţată din resursele proprii ale solicitantului, sau din alte surse decât bugetul Comunitatii Europene. Fiecare solicitant de finanţare nerambursabilă trebuie să contribuie cu cel puţin 40% din bugetul proiectului, în numerar, aporturile în natură nefiind luate în considerare.

31

2.2. Reguli cu privire la participarea la Licitatia Deschisă

Criterii de eligibilitate

Există trei categorii de criterii de eligibilitate. Acestea se referă la:

întreprinderile care pot solicita o finanţare nerambursabilă;

proiectele care pot primi o finanţare nerambursabilă;

tipurile de costuri care pot fi luate în considerare în cadrul sumei

reprezentând finantarea nerambursabilă.

Eligibilitatea solicitantilor

Cuprinde totalitatea condiţiilor necesare a fi îndeplinite de către solicitanţi (persoane juridice) pentru a fi eligibili pentru o finanţare nerambursabilă.Înşirate sintetic aceste condiţii sunt următoarele :

a.) Solicitanţii pot acţiona numai individual, parteneriatele sau

consorţiile nefiind eligibile în cadrul prezentului program de finanţare.

b. ) Să fie o întreprindere cu scop profitabil

c.) Să fie o întreprindere nouă, operatională, constituită în perioada 01.01.2001-31.12.2002 cu maxim 50 de angajaţi şi o cifră de afaceri anuală sub 8 mil.Euro;

d.) Să fie micro-întreprindere operaţională înfiinţată până la 31.12.2002

cu maxim 9 angajaţi şi o cifră de afaceri sub 8 milioane Euro;

e.) Să fie întreprindere privată, cu cel puţin 20% din capitalul social

deţinut de acţionari

privati români, şi restul capitalului în proprietatea acţionarilor din

Uniunea Europeană (UE)5 şi/sau din ţările beneficiare Phare6;

5Tarile UE sunt: Italia, Spania, Franta, Austria, Germania, Belgia, Finlanda, Olanda, Luxemburg, Portugalia, Grecia,

Marea Britanie, Irlanda, Suedia, Danemarca

6 Tarile beneficare Phare: Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia,Romania,

Slovacia,Slovenia, Turcia, Malta, Cipru

32

f.) Să aibă sediul legal sau capacităţile de producţie în Romania, într- una din localităţile incluse în cele 11 Zone de Restructurare Industrială . Proiectul trebuie să fie localizat într-una din aceste localitati;

g.) Să demonstreze că nu au înregistrat pierderi operaţionale, în anul fiscal precedent datei la care se solicită finanţarea nerambursabilă conform bilanţului contabil la 31.12.2002, înregistrat la Administraţia Financiară;

h.) Să nu deţină mai mult de 25% din acţiunile sau drepturile de vot

într-o întreprindere cu mai mult de 50 de angajaţi;

i.) Să nu aibă printre acţionari o întreprindere cu mai mult de 50 de angajaţi şi care să deţină mai mult de 25% din acţiunile sau drepturile de vot ale întreprinderii;

j.) Să aibă experienţa şi să poata demonstra capacitatea sa de a conduce activităţi de amploarea proiectului pentru care este cerută finanţarea nerambursabilă.;

k.) Să aibă experienţa şi să poată demonstra capacitatea sa de a conduce acitivităţi de amploarea proiectului pentru care este cerută finanţarea nerambursabilă.

l.) Să fie direct responsabil pentru pregătirea şi managementul

proiectului, să nu acţioneze ca intermediar

Potenţialii solicitanţi nu sunt în drept să participe la licitaţia deschisă

sau să primească finanţare nerambursabilă dacă:

a.) Sunt în stare de faliment sau pe cale de lichidare, au afacerile administrate de către tribunal, au început proceduri de aranjamente cu creditorii sau au activitatea suspendată

b.) Sunt subiectul procedurilor de declarare a falimentului, de lichidare, de litigii, de acorduri cu creditorii sau al altor proceduri similare prevăzute de legislatia şi reglementările în vigoare.Au suferit condamnări definitive datorate unei conduite profesionale împotriva legii printr-o sentinţă împotriva căreia nu se poate face apel

c.) Sunt vinovaţi de grave greşeli profesionale pe care Autoritatea

Contractantă le poate dovedi prin orice mijloace;

33

d.) Nu şi-au îndeplinit obligaţiile de plată a contribuţiilor la asigurări

sociale, conform prevederilor legale ale României;

e.) Nu şi-au îndeplinit obligaţiile de plată a taxelor şi impozitelor

conform prevederilor legale ale României;

f.) Sunt vinovaţi de furnizarea eronată a informaţiilor ce constituie condiţii de participare la o licitaţie sau contract, cerute de către Autoritatea Contractantă ;

g.) Sunt declaraţi a fi într-o situaţie gravă de încălcare contractuală pentru neîndeplinirea obligaţiilor provenind dintr-un alt contract finanţat din fondurile Comisiei Europene sau Bugetului României;

h.) Au încercat să obţină informaţii confidenţiale sau să influenţeze comisia de evaluare în timpul procesului de evaluare a licitaţiilor prezente sau anterioare.

i.) Acţionarii solicitanţilor sunt membri ai Consiliilor de Dezvoltare Regională, angajaţi ai MDP, Ministerului pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii şi Cooperatie, ADR (rudele acestora până la gradul II).

Eligibilitatea proiectelor: proiecte pentru care poate fi depusă o cerere

de finanţare nerambursabilă

Mărimea proiectelor : nu există nici o restricţie referitoare la costul

total al proiectului. Totuşi, solicitarea de finanţare nerambursabilă trebuie să respecte valorile minime şi maxime prevăzute mai sus .Durata unui proiect nu poate să depăşească 12 luni.

Sectoare sau domenii de activitate: proiectele trebuie să urmarească

realizarea de activităţi în următoarele sectoare:

•Industria prelucrătoare – cu excepţia industriei tutunului şi a

producţiei de băuturi alcoolice cu un conţinut de alcool de peste 15%, precum

şi a armelor şi muniţiei;

•Sectorul construcţiilor•Serviciile de turism (hoteluri şi restaurante , operatori de turism );•Producţia de software şi servicii de IT

34

Activitati de investitii:

•Investiţii directe în echipamente şi know-how pentru dezvoltarea

afacerii sau pentru alinierea la standardele de sigurantă şi la reglementările

privind protecţia mediului;

•Investiţii pentru dezvoltarea producţiei şi / sau a serviciilor;

•Investiţii în cercetare-dezvoltare, inovare şi transfer de noi tehnologii,

IT

•Investiţii efectuate în vederea certificării calităţii şi adoptarea de

tehnologii nepoluante;

•Serviciile de turism(cazare, aprovizionare, operatori de turism, etc);

•Reabilitarea clădirilor industriale, direct legate de proiect.

•Consultanţă pentru IMM-uri prin sprijin pentru transfer tehnologic şi

cercetare-dezvoltare

•Elaborarea de planuri de marketing, studii de piată şi măsuri de

promovare a exporturilor specifice întreprinderii ;

•Sprijin pentru obţinerea certificatelor de calitate sau mediu conform

standardelor internaţionale tehnice şi de calitate (ex : certificarea ISO 9001)

Activităţile avute în vedere de proiect trebuie să fie incluse în obiectul de activitate înscris în statutul solicitantului, la data depunerii cererii de finanţare nerambursabilă.

Următoarele tipuri de activităţi sunt ne-eligibile:

•Sponsorizări individuale pentru participarea la workshop-uri,

seminarii, conferinţe, congrese;

•Burse individuale de studii sau cursuri de instruire;

•Activităţi deja finanţate sau în curs de finanţare de la Bugetul de Stat

sau din alte surse. În legatură cu aceasta, solicitanţii de finanţare nerambursabilă trebuie să declare în scris că au luat cunoştinţă de faptul că dubla finanţare a aceluiasi proiect nu este permisă;

•Reamplasarea unei afaceri dintr-o ţară membră UE în România.

Numărul cererilor de finanţare depuse de un solicitant:

35

Un solicitant poate depune mai multe cereri de finanţare pentru proiecte diferite, respectând plafonul Regulii Cumulative. Conform acestei reguli finanţările nerambursabile directe din fonduri publice (Phare plus cofinanţarea natională) date unei anumite întreprinderi mici şi mijlocii sau micro-întreprinderi vor fi alocate până la un plafon de 250.000 EURO. Acest plafon se aplică la suma totală a tuturor măsurilor de sprijin şi activităţilor care sunt finanţate din acest program sau din oricare alt program Phare sau alte fonduri publice, pentru perioada ultimilor 3 ani, anteriori datei de semnare a contractului de finanţare nerambursabilă.

Costuri eligibile: costuri ce pot fi luate în considerare pentru o finanţare

nerambursabilă

Doar “costurile eligibile“ pot fi luate în considerare pentru o finanţare nerambursabilă. Aceste costuri sunt specificate în detaliu, în cele ce urmezã. Prin urmare, bugetul este atât o estimare a costurilor, cât şi un plafon maxim al “costurilor eligibile”. Aceste costuri eligibile trebuie să fie costuri reale .

Proiectele care sunt recomandate spre finanţare vor fi acceptate cu condiţia ca în cadrul procesului de verificare efectuat înaintea semnării „Contractului de Finanţare” să nu apară probleme care necesită schimbarea bugetului propus. Această verificare poate duce la solicitarea de clarificări suplimentare şi, acolo unde este cazul, Autoritatea Contractantă poate impune reduceri. În consecinţă, reducerile vor fi operate asupra costurilor totale eligibile din suma finanţării nerambursabile solicitate.

Orice act adiţional la documentele statutare va fi luat în considerare numai dacă este însoţit de dovada înregistrării la Registrul Comertului la data depunerii cererii de finanţare nerambursabilă.Contribuţia proprie a solicitantului nu poate fi modificată în etapa de selecţie sau

contractare.Este prin urmare în interesul solicitantului să prezinte un buget realist, cu un raport optim cost/beneficiu.

Costuri directe eligibile:

Pentru a fi considerate eligibile în contextul proiectului, costurile

trebuie să îndeplinească următoarele condiţii generale:

36

•Să fie necesare pentru realizarea proiectului, să fie prevăzute în

Contractul de Finanţare şi să fie în conformitate cu principiile unui management financiar solid, respectiv utilizarea eficientă a banilor şi raport optim cost/beneficiu;

•Să fi fost efectuate în perioada de execuţie a proiectului şi după

semnarea contractului

•Să fi fost efectiv realizate, înregistrate în contabilitatea

beneficiarului, să fie identificabile şi verificabile, să fie dovedite prin

documente originale.

Următoarele costuri directe sunt eligibile:

a.) Costurile de achiziţie pentru echipamente (noi sau la mâna a doua), şi costurile aferente livrării (costul tranportului, costurile de asigurare a livrării, costuri de instalare), dacă acestea corespund preţurilor pieţei .

b.) Costurile serviciilor de consultanţă:

-costuri pentru obţinerea certificatelor de calitate sau de mediu,

conform standardelor internaţionale tehnice şi de calitate

-costuri pentru consultanţa oferită beneficiarilor IMM pentru transfer

tehnologic şi cercetare-dezvoltare

-costuri pentru elaborarea planurilor de marketing, a studiilor de piaţăi

de promovare a exporturilor specifice întreprinderii

c.) Costuri de reabilitare şi amenajare a clădirilor, în legatură directă şi strict indispensabile pentru implementarea proiectului, caz în care solicitantul trebuie să facă dovada proprietăţii clădirilor şi a terenurilor aferente

d.) Costuri pentru materii prime

e.) Costuri derivând direct din cerinţele Contractului: evaluarea specifică a proiectului, audit, traducere, copiere, asigurări, costurile serviciilor financiare

f.) Alte costuri legate direct de investiţie, cum ar fi: investiţii

intangibile- software, licenţe, costuri de certificare

Costuri eligibile indirecte (costuri de regie)

37

Un procent fix al cheltuielilor de regie ale beneficiarului, până la maxim 7% din valoarea totală a costurilor eligibile directe, este eligibil ca şi cost indirect. Costurile indirecte sunt eligibile numai dacă nu includ costuri alocate altor capitole din buget prevăzute prin contract. Costurile indirecte nu sunt eligibile în cazul în care Contractul prevede finanţarea unui proiect propus de un beneficiar care primeşte deja de la Autoritatea Contractantă o altă finanţare nerambursabilă (pentru costuri curente).

Costuri ne-eligibile

Următoarele costuri sunt ne-eligibile:

•Provizioane pentru posibile pierderi sau datorii viitoare;

•Dobânzi datorate;

•Costul personalului angajat în proiect;

•Costuri de deplasare;•Birou local/costuri de proiect;•Costuri pentru achiziţionarea de terenuri sau clădiri;•Costuri pentru achiziţionarea de autovehicole pentru transport

persoane;

•Costuri pentru construcţii de clădiri;•Costuri pentru studii şi/sau alte activităţi pregătitoare;•Pierderi de schimb valutar•TVA-ul pe care Beneficiarul îl poate recupera;•Aporturi care reprezintă contribuţie în natură (ex: teren, proprietate

imobiliara fie că este integrală sau parţială, bunuri de folosinţă îndelungată, materii prime, muncă de binefacere neplatită a unor persoane fizice private sau persoane juridice),

38

2.3. Zonele de restructurare industrială cu potenţial de dezvoltare

economică

Activităţile de finanţare trebuie să se desfaşoare într-una din localităţile incluse în cele 11 zone prioritare care au fost identificate în acord cu prevederile Planului National de Dezvoltare . Proiectul trebuie să fie localizat într-una din aceste localităţi.

Zonarea teritoriului are ca scop delimitarea arealelor cu problemeeconomice şi sociale cărora să se adreseze măsurile de politici regionalespecifice, astfel încât să poată fi diminuate discrepanţele inter şiintraregionale.

Necesitatea zonării este determinată de evoluţia diferită a structurilor economice spaţiale. Ea se realizează din raţiuni practice, legate de găsirea celor mai adecvate „cadre spaţiale”, teritoriale care trebuie ajutate prin măsuri de politici regionale pentru a se asigura echilibrul naţional al dezvoltării.

Existenţa unui mare număr de zone cu probleme de restructurare economică face dificilă zonarea tării. Totuşi, ea a trebuit să fie realizată pentru a soluţiona cu prioritate o parte din problemele urgente cu care se confruntă anumite teritorii - somaj ridicat, venituri mici, fluxuri importante de emigrare, depopulare etc. pentru a nu agrava discrepanţele teritoriale.

Rezultatul acestei proceduri de zonare a condus la identificarea a 11

Zone de Restructurare Industrială care au şi potenţial de creştere

economică.

Un alt tip de zonare s-a realizat, în principal, pentru zonele miniere, cele mai multe dintre acestea având situaţii economice şi sociale foarte grele. Acest tip de zone au fost denumite „zone defavorizate” evidenţiindu-se şi prin titlu capacitatea mai mică a acestor zone, comparativ cu zonele de restructurare industrială, de a-şi redresa economia.

În funcţie de specificul celor două tipuri de zone şi tipul de ajutor

financiar este diferenţiat:

39

•Sprijin financiar pentru investiţii acordat zonelor de restructurare

industrială cu potenţial de creştere economică

•Facilităţi fiscale acordate investitorilor în aceste zone care sprijină

revigorarea economică în aceste zone defavorizate.

În zonele de restructurare industrială cu potenţial de creştere urmează, conform şi întelegerii cu comisia UE, să fie concentrate fondurile PHARE începând cu 2001 pe o perioadă de cel puţin trei ani. Guvernul va continua să sprijine „zonele defavorizate”. De asemenea, începând din acest an sunt lansate mai multe programe pilot într-un număr de regiuni şi judeţe care provizoriu (până la consolidarea concepţiei teoretice au fost numite„zone

asistate”.Toate aceste programe pilot au ca scop rezolvarea unor probleme

concrete printr-o mai bună orientare a ajutoarelor regionale, dar în acelaşi timp urmăresc îmbunătăţirea capacităţii administrative şi experienţei în dezvoltarea regională.

Zone de restucturare industrială cu potenţial de creştere

economică

Probleme economice şi sociale complexe, care necesită soluţii urgente, se întâlnesc în toate regiunile. Pentru a concentra resursele financiare din asistenţa acordata de UE, Guvernul

împreuna

cu

Consiliile

de

Dezvoltare

Regională

au

identificat unsprezece zone prioritare, pe teritoriul a şapte din cele opt Regiuni de Dezvoltare, care au fost denumite Zone de Restructurare Industrială.

40

B a ia M a re

B o rş a

B aia Sprie

S e in i

T â rg u L ă p u ş

M a r m a ţie i

V iş e u d e S u s

S â n g e o rz B ă i

N ă s ă u d

B is triţa

G h e rla

D ej

B e c le a n

N egreşti

S ig h e tu

O

a ş

S a tu

M are

O ra d e a

C lu j N a p o c a

Z a lă u

R ă d ă u ţi

D arab ani

S uceava

F ă ltic e n i

H a rla u

S ăven i

D o ro h o i

B o to ş a n i

P a ş c a n i

T â rg u F ru m o s

Târgu N eam ţ

S ire t

Ia ş i

D arm anesti

C om ăn

e ş ti

M o in e ş ti

B uhuşi

O n e ş ti

T â rg u

B acău

S ă v in e ş ti

P ia tra N e a m ţ

R o m an

S lă n ic M o ld o v a

O cna

A b ru d

C am peni

N ucet

B e iu s

S tei

T u r d a

C â m p ia T u r z ii

A lb a Iu lia

B la j

O c n a M u re ş

Z la tn a

T e iu ş

B a ia d e A rie ş

A iu d

S e b e ş

V a ş c ă u

C u g ir

B ra ş o v

S ib iu

D eva

T â rg u M u re ş

R â m n ic u

V â lc e a

S fâ n tu G h e o rg h e

M e d ia ş

D u m b ră v e n i

C ris tu ru S e c u ie s c

S e c u ie s c

O d o r h e iu

S ig h iş o a r a

Ie rn u t

T â rn ă v e n i

L u d u ş

R u p e a

V lă h ita

M ie rc u r e a C iu c

B araolt

R

â ş n o v

C o d le a

V ic t o ria

F ă g ă ra ş

A g n ita

C ovasna

S ă c e le

A v r ig

C o p ş a M ic ă

În to r s u r a B u z a u lu i

B ra d

B ocşa

R e s ita

C aranseb eş

O ţe lu R o ş u

O rav iţa

A n in a

M a r g in a

T o m e ş ti

N ădrag

T im iş o a ra

A ra d

H u n e d o a ra

S im e ria

C ă la n

H a ţe g

O ră ş tie

U ric a n i

L u p e n i

A n in o a s a

V u lc a n

P e tro ş a n i

P e tr ila

C ă rb u n e s ti

T â rg u

M o tru

R o v in a r i

T u rn u S e v e rin

D ro b e ta

T â rg u J iu

Ţ ic le n i

N o vac i

T o p le ţ

A ra m ă

B a ia d e

O rşova

B u m b e ş ti- J iu

F ilia ş i

Iş a ln iţa

C r a io v a

C aracal

S la tin a

P ia tr a O lt

B al

ş

S c o r n ic e ş ti

D ră g ă n e ş ti O lt

D ră g ă ş a n i

Z im n ic e a

G iu r g iu

B u c u re ş ti

B u fte a

P ite ş ti

T â rg o v iş te

M ijaP lo ie ş ti

C u rte a d e A rg e ş

C o s te ş ti

T o p o lo v e n i

F ie n i

M o re n i

P u c io a s a

G a e s ti

T itu

M io v e n i

C â m p u lu n g

C o n s ta n ţa

C ă lă ra ş i

S lo b o z ia

B uzău

T u lc e a

B ră ila

V a s lu i

G a la ţi

F o c ş a n i

R â m n ic u S ă ra

t

B ârla d

T e c u c i

M ă r ă ş e ş ti

A d ju d

O d o b e ş ti

P a n c iu

Is a c c e a

M ă c in

A le x a n d r ia

P ro g ra m

u l P h a re

2 0 0 1

- In

v

e

s

t

i t

i i i

Z o n e

d e

re s tru c tu ra re

in d u s tr ia la

c

u

p

o

t

e

n

t

Fig. 2.2

Identificarea acestor zone a avut la bază două seturi de criterii: primul se refera la problemele grave de restructurare industrială cu care ele se confruntă, iar al doilea set de criterii are în vedere potenţialul acestor zone de creştere economică. Aceste unsprezece zone deţin 25% din populaţia tării.

Criteriile de selecţie a zonelor de restructurare industrială cu

potenţial de creştere economică :

•Fiecare zonă selectată trebuie să cuprindă concentrări urbane bine

delimitate care au probleme grave de restructurare industrială ca o

consecinţă a concentrării masive a activităţilor industriale şi a forţei de muncă

în întreprinderi mari neprofitabile (cele care au peste 1000 de salariaţi)

•Zona să aibă probleme de poluare care afectează calitatea vieţii

locuitorilor acesteia şi totodată imaginea zonei şi chiar a ţării

•Zona să aibă areale cu caracter monoindustrial, lipsite în prezent de

posibilitatea de a-şi diversifica activitatea, astfel încît să facă paşi spre oprirea

declinului economic

•Fiecare zonă selectată să beneficieze de infrastructura de transport

(rutieră şi feroviară) şi să fie traversată de culoare de transport european

sau să se afle în proximitatea acestora

•Localităţile urbane componente ale zonei să fie tradiţional legate prin

relaţii de cooperare, fie ca urmare a aceloraşi tipuri de activităţi pe care le

realizează, fie ca urmare a complementarităţii activitaţii lor

•Zona să aibă condiţii de comunicare la standarde europene, absolut

obligatorii pentru atragerea investitorilor români sau străini; majoritatea

localităţilor componente să dispună de reţele digitale de telefonie

•Zona să aibă resurse care să poată susţine realizarea priorităţilor

naţionale de dezvoltare regională identificate în Planul Naţional de Dezvoltare (cum ar fi dezvoltarea turismului, sprijinirea sectorului IMM, dezvoltarea infrastructurii, susţinerea populaţiei tinere în integrarea acesteia în societatea informatională, etc)

41

•Colectivităţile locale să se fi remarcat prin dinamism şi preocupare

pentru dezvoltarea propriilor localităţi şi îmbunătăţirea calităţii vieţii prin

implementarea cu succes a unor programe sau proiecte de dezvoltare

Zonele prioritare selectate au două importante caracteristici: suportă impactul negativ al restructurării industriale, dar în acelaşi timp au şi potenţial de creştere economică. De aceea ele au fost denumite "zone de restructurare industrială cu potenţial de creştere economică".

În fiecare din aceste zone se are în vedere implementarea unor proiecte

care vizează:

•Diversificarea economică, inclusiv valorificarea potenţialului turistic

prin sprijinirea dezvoltării IMM

•Dezvoltarea resurselor umane: modernizarea şcolilor profesionale şi

furnizarea de servicii sociale

•Imbunătăţirea calităţii reţelei infrastructurale regionale; va continua

dezvoltarea infrastructurii regionale şi locale iniţiată prin programul PHARE

2000 , punându-se accent pe refacerea mediului şi dezvoltarea turismului

•Reabilitarea micii infrastructuri urbane şi turistice

Cele 11 zone de restructurare industrială sunt urmatoarele:

Tabelul 2.2 Zonele de Restructurare Industrială stabilite în cadrul

proiectului

Nr.

Crt

.

Zone de restructurare industrială

Regiunea de dezvoltare

din care fac parte

1

Moldovei de Nord – Est

Nord – Est

2

Moldovei central – vestice

Nord – Est

3

Subcarpaţilor de curbură

Sud -Est

4

Dunării de Jos

Sud - Est.

5

Subcarpaţilor Munteniei

Sud Muntenia

6

Olteniei centrale

Sud –Vest

7

Podişului Mehedinţi

Sud-Vest

8

Banatului de Sud şi a Bazinului Petroşani

Vest

9

Munţilor Apuseni

Centru si Nord-Vest

10

Maramureşului si de industrie predominant

usoară a Transilvaniei de Nord

Nord-Vest

11

Transilvaniei centrale

Centru

Deoarece zona alesă pentru implementarea acestei investiţii (Zona Bran-Tohanu Nou-Zarnesti) şi localităţile limitrofe se situează în Zona de Restructurare Industrială a Transilvaniei Centrale, ne vom îndrepta atenţia

42

numai asupra studiului acestei zone, restul rămânând doar la stadiul de

enumerare precedent.

Zona de industrie complexă a Transilvaniei centrale

Caracteristici generale

Zona se situează în cadrul Regiunii de Dezvoltare Centru. Are o populaţie de 802.244 locuitori şi cuprinde 24 oraşe; principalele centre – Braşov (311.000 loc.), Mediaş (62.000 loc.), Miercurea-Ciuc (46.000 loc.) şi Făgăraş (44.000 loc). Celelalte oraşe au o populaţie între 5.000 şi 40.000 de locuitori .

Reţelele de transport rutier şi feroviar sunt bine dezvoltate , Braşovul fiind punctul de intersecţie a principalelor axe de transport. Zona este deservită de aeroporturile din Sibiu, Tg. Mureş şi Cluj.

Probleme economice şi sociale

Zona se caracterizează printr-o concentrare a activităţilor industriale în peste 25 de întreprinderi mari (situaţie înregistrată în anul 1999), cele mai multe fiind situate în Braşov (6), Mediaş (6), Miercurea Ciuc (4), Odorheiu Secuiesc (3), Târnăveni (3) şi Copşa Mică (2).

Concentrarea forţei de muncă în mari întreprinderi face dificil şi problematic procesul de restructurare, prin fenomenele sociale pe care le antrenează. Restructurarea marilor întreprinderi industriale din domeniul consţructiilor de maşini (în Braşov uzinele Roman, Tractorul, Hidromecanica etc.) şi prelucrarea metalelor va accentua fenomenul şomajului în judeţul Braşov.De asemenea se înregistrează un puternic impact social al şomajului în oraşele monoindustriale axate pe prelucrarea metalelor, chimie, construcţii de maşini.Localitatea minieră Baraolt cu o suprafaţă de 128,48 km2 a fost declarată “zonă defavorizată”

Zona Copşa Mică, unul dintre arealele cu cel mai mare nivel de poluare al aerului şi solului din Europa – este monitorizată prin programe ale Băncii Mondiale.Chiar dacă fenomenul poluării nu are efecte la fel de grave ca la Copşa Mică, şi în alte localităţi cum ar fi Braşov, Făgăraş, Victoria,

43

Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Mediaş, Târnăveni s-au înregistrat

depăşiri ale concentraţiilor maxime admise.

Densitatea ridicată a industriei militare, lipsită de comenzi şi programe

de privatizare (Zărneşti-Tohan, Cugir, Braşov)

Potenţial de dezvoltare

Potenţialul de dezvoltare al regiunii centrale a Transilvaniei este ridicat şi se bazează atât pe elemente naturale (resurse, potenţial turistic) cât şi pe structura şi nivelul de calificare, respectiv mentalitatea atât a forţei de muncă dispnibile cât şi a populaţiei locale în general.

Astfel resursele ce pot fi exploatate sunt compuse din : gaz metan, lemn, ape minerale (Zizin), materiale de construcţii (Vlăhiţa, Racoş, Râsnov, Braşov, Făgăraş) argile refractare, creşterea animalelor, plante industriale, viticultură.

Forţa de muncă este foarte bine calificată în domenii variate, populaţia

fiind educată în spiritul hărniciei şi ordinei.

Gradul de cultură al regiunii este ridicat – şcoli de tradiţie (Braşov, Sighişoara, Miercurea-Ciuc) şi centre universitare în apropiere (Sibiu, Târgu Mures, Cluj Napoca etc.). Se înregsitrează relaţii de secole cu Europa Centrală şi cu populaţia germană emigrată (Sighişoara este centrul de întâlnire anuală a emigranţilor din zonă).

Reţeaua de localităţi este bine structurată, cu căi de comunicaţii inter şi intra-regionale dezvoltate, alimentare extinsă cu gaze naturale, centre de servicii terţiare complexe.

Meşteşuguri tradiţionale dezvoltate (prelucrarea artizanală a sticlei,

metalului, lemnului, ceramicii).

Capacitatea de dezvoltare a turismului este foarte ridicată, valorificând atât aspectul medieval şi originalitatea cultural-arhitectonică a unor localităţi (Braşov, Râşnov, Sighişoara, Făgăraş, Rupea), cât şi a cetăţilor ţărăneşti. Potenţial turistic montan în Carpaţii de Curbură (climat, ape minerale, bogăţii cinegetice, alpinism, sporturi de iarnă drumeţie etc.) mai ales în oraşul Brasov şi zonele turistice din împrejurimi , Poiana Braşov, Bran, Râşnov etc.

44

Fig.4.3. Zona de industrie complexă a Transilvaniei centrale

Localităţi urbane

Populaţie urbană

la 01.06.2001

Judeţe

Braşov

309.671

Braşov

Mediaş

61.786

Sibiu

Miercurea Ciuc

46.021

Harghita

Făgăraş

43.938

Braşov

Odorheiu Secuiesc

38.939

Harghita

Sighişoara

36.112

Mureş

Săcele

30.205

Braşov

Târnăveni

29.624

Mureş

Zărneşti

26.650

Braşov

Codlea

24.918

Braşov

Luduş

18.556

Mureş

Râşnov

16.108

Braşov

Avrig

16.191

Sibiu

Covasna

12.301

Covasna

Agnita

12.215

Sibiu

Cristuru Secuiesc

11.092

Harghita

Victoria

10.745

Braşov

Baraolt

10.502

Covasna

Iernut

9.835

Mureş

Întorsura Buzăului

9.105

Covasna

Dumbrăveni

8.751

Sibiu

Vlăhiţa

7.444

Harghita

Rupea

6.317

Braşov

Copşa Mică

5.189

Sibiu

Total populaţie urbană - număr total de persoane -

802.244

Procent în populaţia totală a României

3,6 %

Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică

45

Analiza SWOT a zonei Transilvaniei Centrale

Puncte tari

Puncte slabe

•Reţele de transport rutiere şi feroviare

bine dezvoltate. Aeroporturi- Sibiu, Tg.

Mureş şi Cluj Napoca;

•Reţea de localităţi bine structurată,

dominată de Braşov cu peste 300.000 loc. Numeroase facilităţi urbane, alimentare cu gaze naturale şi la sate, servicii terţiare, şi bancare complexe

•Activitate turistică foarte complexa,

de-a lungul întregului an – legată de oraşe

(Braşov

-Kronstadt,

Sighişoara- Schassburg) şi monumente (Bran) şi potenţial natural bine cunoscut în Europa

•Influenţa germană puternica în

urbanism, arhitectură, organizarea vieţii,

tradiţia meşteşugurilor de calitate ridicată

•Restructurare dificilă a industriei

constructoare de maşini (Braşov,

Făgăraş,

Rupea,

Râşnov,

Miercurea

Ciuc),

chimice

(Făgăraş) şi militare (Zărneşti)

•Puternic impact social al şomajului

în oraşele mono-industriale (Copşa Mică, Râşnov, Făgăraş, Victoria, Întorsura Buzăului)

•Concentrare mare a activităţilor

industriale în peste 25 de întreprinderi, fiecare cu peste 1.000 de salariaţi

•Emigraţia populaţiei germane

Oportunităţi

Riscuri

•Patrimoniul natural şi urbanistic

(medieval) reprezintă o bază de plecare

pentru

diversificarea

turismului

internaţional

•Potenţial turistic ridicat prin

valorificarea

originalităţii

cultural- arhitectonice a unor localităţi (Braşov, Râşnov, Sighişoara, Făgăraş, Rupea) şi reliefului montan (Braşov, Râsnov, Bran, Întorsura Buzăului)

•Poziţia geografică favorabilă ;

infrastructură diversificată

•Numeroase societăţi în pragul

lichidării

•Eşuarea eforturilor de restructurare

şi privatizare a marilor uzine constructoare de maşini poate conduce la probleme sociale majore

•Sporirea numărului privatizărilor

ineficient efectuate poate afecta

renumele regiunii

•Densitate ridicată a industriei

militare

46

CAPITOLUL 3

Analiza zonei în care va fi amenajată pensiunea turistică

Configuraţia variată a teritoriului şi istoria multimilenară a poporului român conferă ţarii noastre un potenţial turistic de o mare complexitate şi valoare turistică, recunoscute pe plan mondial.

Poziţia geografică îi conferă României trei componente naturale definitorii în structura peisagistică şi a teritoriului, care conturează parţial şi potenţialul turistic al ţării: Munţii Carpaţi, Fluviul Dunărea şi Marea Neagra cu fâşia de litoral.

Funcţia de tranzit turistic este dată de aşezarea sa, România asigurând legătura între ţările Europei Centrale, Nordice şi Estice cu cele din sudul continentului şi din Orientul Apropriat şi Mijlociu.

Cu toată diversitatea reliefului şi a structurii sale geologice, teritoriul României este unitar constituit, printr-o îmbinare armonioasă, proporţională şi simetrică a marilor trepte de relief, care se circumscriu ca un vast amfiteatru în jurul Podişului Transilvaniei. Acestor mari unităţi de relief le corespund diferite tipuri de roci, nuanţe de climă şi specii floristice şi faunistice, râuri şi oglinzi de ape, care dau o mare varietate peisagistică şi reprezintă, totodată, importante resurse care stimulează şi polarizează diferite activităţi turistice.

Cadrul natural al României, ca o combinare a acestor elemente fizico- geografice este o componentă de bază şi relativ constantă a ofertei turistice, care determină sau influenţează direcţiile, mărimea şi structura activităţii de turism pe ansamblul ţării sau la nivel regional şi local.7

3.1 Delimitarea zonei Bran. Localizare şi căi de acces.

Branul este poarta naturală situată la graniţa dintre Transilvania şi

Muntenia, ce se deschide în capătul nordic al culoarului Rucăr - Bran, străjuit

7 Vasile Glăvan - Turismul în România, Ed.Economică- Bucureşti-2000

47

la stânga şi la dreapta de Munţii Bucegi respectiv Munţii Piatra Craiului. Zona Branului se învecinează cu Ţara Bârsei în nord şi nord-est, la sud şi sud- est cu Dâmboviţa şi Valea Prahovei. Din punct de vedere al cadrului natural, zona se prezintă ca o depresiune înaltă între 800 – 1.000 m cu orientare NE- SV ce este delimitată de valea râului Bârsa, Munţii Piatra Craiului (cu vârfuri de peste 2.000 m ).

Localitatea Bran se află în partea de SV a judeţului Braşov, la intrarea în culoarul Rucăr- Bran şi are altitudini cuprinse între 700-900 m. Branul se află la o distanţă de 27 km de Braşov pe DN 73; 109 km de Piteşti; 57 km de Câmpulung; 179 km de Bucureşti pe drumul european E60. Accesul pe cale ferată se face folosind reţeaua Bucureşti- Braşov (166 km) şi Braşov- Zărneşti (cca. 30 km).

Accesul pe calea aerului (îndeosebi pentru turiştii străini) se poate face pe Aeroporturile Internaţionale Bucureşti-Otopeni şi Sibiu (situat la 175 km de Bran), urmând ca de aici să se aleagă între celelalte două modalităţi de transport, rutier şi feroviar, deja amintite.

3.2. Prezentarea potenţialului turistic natural şi antropic

Potenţialul turistic natural şi antropic, este format din ansamblul atracţiilor turistice care pot motiva vizitarea acestora, reprezentând elementul fundamental în crearea produselor turistice, respectiv a ofertei turistice. Practic, oferta turistică a unei ţări (zone, staţiuni) cuprinde totalitatea

48

Fig 3.1 Locatia Branului. Caile de acces rutier

elementelor care pot fi puse în valoare la un moment dat pentru stimularea

cererii turistice.

Prin analogie cu clasificarea resurselor turistice, oferta turistică se

împarte înprimară, care cuprinde totalitatea valorilor (resurselor) naturale şi

secundară , ce include ansamblul resurselor create de mâna omului (valori

istorice, arhitecturale, culturale, folclorice, etc.), în literatura de specialitate

numite şi resurse turistice antropice.

Ansamblul ofertei primare şi secundare constituie oferta turistică potenţială a unui teritoriu, care va deveni oferta reală (efectivă) numai atunci când se vor dezvolta condiţiile necesare de primire a turiştilor şi de petrecere a sejurului lor în ambianţa caracteristică a resurselor naturale şi antropice, ca rezultat al dezvoltării bazei materiale a turismului şi a infrastructurii sale tehnice.

Oferta turistică naturală nu are valoare intrinsecă: ea se distinge de oferta turistică secundară (produsă de mâna omului) prin faptul că resursele naturale nu pot fi reproduse artificial, ele fiind create de natură atât în spaţiu cât şi în timp.

Oferta turistică naturală şi antropică, constituie deci „materia primă”

pentru industria turismului.

Cererea şi oferta turistică se găsesc în relaţii de cauzalitate, atât oferta cât şi cererea putându-se situa una faţă de cealaltă pe poziţie de factor determinant de evoluţie sau pe poziţie de rezultantă a acestei evoluţii.

Oferta turistică se caracterizează printr-un ansamblu de bunuri şi servicii, a căror materializare este o funcţie a capacitaţilor receptoare. Deoarece capacităţile de primire limitează oferta turistică în spaţiu, aceasta se caracterizează printr-o rigiditate relativă în comparaţie cu elasticitatea cererii turistice.

Oferta turistică are şi anumite limite de ordin temporal, putând avea caracter permanent sau sezonier, în funcţie de condiţiile minime pe care le întrunesc resursele naturale pentru a putea fi accepte de turişti într-o anumită perioadă din an.

49

Analiza interdependenţei diferiţilor factori motivaţionali care stimulează sau frânează circulaţia turistică permite adaptarea mai operativă a ofertei turistice la nevoile de consum ale populaţiei pentru serviciile turistice.

A. Potenţialul turistic natural al Zonei Bran

Partea de sud a Depresiunii Braşovului este o platformă cu structuri de conglomerate şi calcar în nord, forme carstice în sud, întinzându-se către bazine la Dragoslavele, despărţite de pasul Giulava (1290 m). În zonă se remarcă un contrast între plaiurile prelungi şi văile puternic adâncite de forme carstice: chei (Valea Rudăriţei, Valea Cheii), sohodoale, lapiezuri (Giuvala, Fundăţica), ponoare, izbucuri (Rudăriţa, Fundăţica), doline (Fundata), polii (Obarsia vaii Izvorului), peşteri (peştera Liliecilor), etc8.

Comuna Bran, atestată pentru prima dată în 1367, este specifică satului montan românesc şi este formată din 5 sate: Poarta, Predeluţ, Sohodol, Şimon, având centrul comunal în satul omonim.

Această regiune are oclimă temperată de depresiune intramontană cu veri răcoroase şi ierni reci. Temperatura medie anuală este de 5°C, iar în zonele ve- cine se înregistrează valori cuprinse între 4°C (Rucăr), 7°C (Braşov), 8°C (Câmpu- lung). În luna iulie, care este cea mai călduroasă din an, temperatura ajunge la 25- 27°C, iar în luna ianuarie temperatura variază între -10 şi -15°C.

Zona Bran este bogată în precipitaţii, numărul mediu al zilelor ploioase fiind de 120 zile/an. În sezonul rece, numărul mediu de zile cu ninsoare este de 60 zile/an, iar grosimea stratului de zăpadă este de 40-50 cm (propice pra- cticării sporturilor de iarnă). Vânturile, predominante în zonă au o viteză de 3- 5 m/s.

8“Munţii Piatra Craiului”- Ionescu Dunăreanu Ion: Ed. Sport Turism, Bucureşti, 1986

50

Fig. 3.2 Pensiune in zona

Din punct de vedere al florei şi faunei perimetrul se află în cadrul pădurilor de fag ce se amestecă la limita inferioară cu gorunul şi la cea superioară cu coniferele. Pădurile compacte de molid sau amestec de fag şi brad apar în Munţii Piatra Craiului, Leaota şi Bucegi, în special la altitudini de 1400 – 1700 m, iar la altitudini înalte există jnepeni, ienuperi, floră subalpină şi alpină. Izolat apar porţiuni de larice, tisa, amestecate cu molid, fag, dar din cauza poluării pajiştile şi fâneţele înlocuiesc acum zona de pădure. Sunt considerate monumente ale naturii: floarea de colţ, garofiţa Pietrei Craiului, bulbucii de pădure, sângele voinicului9.

Fauna este reprezentată în special în Munţii Piatra Craiului şi Bucegi de exemplare ca: lupul, capra neagră, ursul, mistreţul, veveriţa, râsul, vulpea, etc. Avifauna este reprezentată de: cocoşul de munte, ierunca, acvila de munte, ciocănitoarea, cinteza, piţigoiul etc. În apele de munte trăiesc păstrăvi, scobari, clean, boiştean.

Toate aceste elemente pot reprezenta motivaţii pentru practicarea

diferitelor forme de turism: în rezervaţii, speologic, ştiinţific, etc.

B. Potenţialul turistic antropic

Din punct de vedere al cadrului socio-economic, Branul se defineşte ca fiind un sat agrar, cunoscută fiind tradiţia locuitorilor în creşterea animalelor.

Ocupaţiile de bază ale locuitorilor din acest perimetru suntcreşterea

animalelor, lucrul la pădure, atât în munţi cât şi prin pendularea între munte

şi câmpie. Predominantă a fost creşterea vitelor în propria gospodărie cu “văratul” la munte, la stânele aparţinând obştii satului şi iernatul în gospodărie şi la “hodăi”.

Agricultura se practică pe scară mai redusă datorită terenului slab

productiv şi a climei reci, iar lucrul la pădure a fost şi rămâne ocupaţia de bază a celor din zonă. Un loc important în economia acestui sat îl ocupă meşteşugurile şi industriile ţărăneşti legate mai ales de prelucrarea lânii.

9“Munţii noştri”- N. Popescu:, Ed. Sport Turism, Bucureşti, 1986

51

Ţesutul este practicat în fiecare gospodărie, iarna, la război, realizându-se cunoscutele taluri “în vergi” în alternanţă cromatică alb-negru, “săricile” sau straiele din lână ţurcană cu firul lung, etc. În cadrul meşteşugurilor se mai remarcă şi prelucrarea lemnului pentru mobilier.

Alt aspect al vieţii satelor din acest spaţiu îl constituie târgurile de ţară bianuale (la 9 august Târgul Pantelimonului, la 21 noiembrie Târgul Arhanghelului), unde participă alături de brăneni şi locuitorii din zonele Muscel, Sibiu, Ţara Oltului, Ţara Bârsei, etc.

Zona Branului deţine o atracţie turistică antropică extrem de cunoscută atât pe plan naţional cât şi internaţional , şi anumeCastelul Bran, cunoscut şi sub denumirea destul de nefericită şi “improprie” de Castelul lui Dracula. Cetatea sau castelul (ambii termeni sunt corecţi) Bran se remarcă prin anumite particularităţi în istoria ţării:

•Este singura cetate, care de-a lungul a şase secole de existentă, a fost

neîntrerupt locuită;

•Se cunoaşte cu precizie anul şi ziua în care s-a început construcţia,

spre deosebire de majoritatea construcţiilor de acest gen;

•Deşi construită iniţial cu scop exclusiv militar, funcţia predominantă

îndeplinită de-a lungul existenţei a fost comercială (punct de vamă) şi de

protecţie a drumului vital de legătură între Transilvania şi Ţara Românească.

Greu accesibil şi uşor de apărat, Branul aproape că nu a avut parte de

evenimente militare, atacarea lui constituind o operaţiune dificilă şi hazardată.

Construirea cetăţii Bran a fost determinată de situaţia politică din

secolul al XIV - lea:

•Întărirea Ţării Româneşti în timpul domniei lui Vladislav Vlaicu

Vodă (1364-1377), proces care a dus la o serie de lupte cu regele Ungariei, Ludovic I d'Anjou (1342-1382), lupte în urma cărora regele Ungariei pierde Rucărul.

•În iarna anului 1369 are loc prima incursiune a turcilor în Ţara

Românească, marcând astfel începutul unei lupte seculare cu Imperiul

Otoman. Vlaicu Vodă, cu sprijin din Transilvania, reuşeşte să-i alunge pe

52

invadatori, trecând chiar Dunărea şi cucerind Vidinul. Era limpede că asemenea atacuri se vor repeta, dată fiind slaba rezistenţă opusă otomanilor de către ţaratele bulgare şi despotatele sârbeşti. Transilvania şi Ungaria erau direct ameninţate în cazul înfrângerii Ţării Româneşti. Calea pătrunderii în Transilvania, şi de aici spre Ungaria şi centrul Europei trebuia barată.

Despre construirea cetăţii Bran există o ştire precisă, un document ce datează din 19 noiembrie 1377: o scrisoare privilegială a regelui Ungariei - Ludovic I d'Anjou - către oraşul Braşov. Regele confirmă oraşului stăpânirea a 13 sate din Ţara Bârsei, îl scutea de impozitul crăiesc şi îi stabilea taxe vamale reduse, drept recompensă pentru că orăşenii "de bunăvoie şi nesiliţi de nimeni" s-au oferit să ridice "cu propriile lor cheltuieli şi osteneli" noua cetate regală a Branului, dând pentru aceasta meşteşugari, materiale şi bani. În fruntea cetăţii Branului, după cum arăta scrisoarea, urmau a sta castelanii numiţi de rege, garnizoana fiind formată din "briganţi şi balistari englezi". Lucrările au început în vara anului 1378. Pentru întreţinerea cetăţii şi a garnizoanei, regele a înzestrat Branul cu un domeniu feudal ce a variat în timp ca întindere şi importanţă economică.

Un document din 1419 arată că regele Sigismund preia cetatea de la Mihail, fiul şi succesorul lui Mircea cel Bătrân şi o pune sub comanda directă a comitetului secuilor, subordonat voievodului Transilvaniei. Acest comitet era însărcinat cu paza hotarelor de sud-est şi numea pe castelanii cetăţilor de apărare.

Un alt moment deosebit în istoria cetăţii este în timpul când Iancu de Hunedoara devine voievod al Transilvaniei (1441-1456). Înţ0elegând importanţa strategică, Iancu a reparat-o şi întărit-o, supraveghind personal lucrările, şi a sporit efectivul garnizoanei. În 1448 numeşte la comanda cetăţii pe românul Nicolae de Bizere din Banat. De aici a pornit Iancu de Hunedoara, în 1442, în ajutorul Ţării Româneşti, obţinând strălucita victorie de la Ialomiţa.

53

De istoria cetăţii se leagă şi domnia lui Vlad Ţepes (1448, 1456-1462, 1467), ce a trecut de mai multe ori pe aici. Prima sa domnie din 1448 este consemnată într-o scrisoare expediată braşovenilor la 31 octombrie 1448 prin Bran. Pierzând tronul, ajunge în Transilvania şi este însărcinat de Iancu de Hunedoara cu apărarea nordului Transilvaniei şi deci şi a acestei trecători. În a doua domnie a acordat privilegii negustorilor braşoveni (saşi), dar a întreprins expediţii de pedepsire (1459), deoarece aceştia îl sprijineau pe oponentul său Vlad Călugărul.

Între anii 1920-1927 Castelul Bran a fost restaurat sub conducerea arhitectului Curţii Regale, Carol Liman, care îl transformă într-o frumoasă reşedinţă de vară, înconjurată de parc, cu alei de promenadă, lac, fântâni, terase de popas, construind şi Casa de Ceai. În anul 1938 Regina Maria lăsa prin testament Castelul Bran, cu întreg domeniul, fiicei sale Principesa Ileana, care-l stăpâneşte până în 1948.

După expulzarea din ţară a familiei regale, în anul 1948, Castelul Bran a intrat în proprietatea statului român, rămânând o perioadă abandonat şi devastat. Din 1956, parţial amenajat, Castelul a fost deschis ca muzeu de istorie şi artă feudală. Fiind într-o stare avansată de degradare, în anul 1987 Castelul intră în restaurare, lucrare terminată în linii mari în 1993. Definitivarea organizării muzeistice se va face după noi criterii, rezultat al cercetărilor din ultimii ani.

În 1961, s-a amenajat o secţie etnografică în aer liber: case ţărăneşti,

stâne, instalaţii tehnice populare.

Câteva detalii de construcţie: cel mai vechi turn este cel dinspre latura

nordică cu foişorul de observaţie. Pe latura de vest este turnul cilindric,

54

Fig 3.2 Curtea interioara a

Castelului Bran

devenit în secolul XV pulberărie. În mica curte interioară, meşterii medievali au săpat o fântână adâncă de 57 de metri. Un labirint de coridoare şi scări înguste de lemn sau piatră leagă între ele camere spaţioase, chilii, cele cinci nivele, turnurile, coridorul de apărare, subsolurile şi curtea interioară.

Spre sfârşitul Secolului XIX scriitorul irlandez Bram Stoker publică thrilerul „Dracula”, apreciat de Oscar Wilde ca fiind „cea mai frumoasă poveste a tuturor timpurilor”. Asemănările dintre Castelul Bran şi castelul contelui Dracula din roman i-a determinat pe multi să afirme că locul unde se petrec aventurile descrise de Stoker este chiar Castelul din Bran, personajul principal al cărţii fiind nimeni altul decât Domnitorul Ţării Româneşti Vlad Tepes. Într-adevăr, pe timpul existentei sale, evenimentele l-au purtat de câteva ori pe Vlad Ţepeş şi prin împrejurimile localităţii Bran, însă niciodată destul pentru a fi justificată asocierea, dintre personajul lui Stocker –Dracula şi Vlad Ţepeş, chiar având în vedere şi comportamentul crud, de „justiţiar” al domnitorului.

Numeroasele filme realizate la Bran, nenumăratele articole scrise aici, milioanele de turişti dornici să descopere unul dintre cele mai fascinante mituri ale secolului XX , dar mai ales frumuseţea locurilor şi ospitalitatea localnicilor, reprezintă o serie de motive importante care determină mulţi turişti să aleagă Branul ca destinaţie de vacanţă.

Biserica din Bran

A fost construită în 1820 şi pictată în 1836 şi poartă hramul Adormirea Maicii Domnului. Planul său are un naos cu patru travee, flancat în extremitatea estică de două abside semicirculare în interior şi poligonale în exterior. În vest, deasupra unui vestibul, se află turnul clopotniţei. Absida altarului este, de asemenea, semicirculară în interior şi poligonală în exterior. Faţadele sunt tencuite şi văruite, iar ferestrele sunt înalte, fără ancadramente. Cornişa este subliniată de un profil din tencuială. Turnul decorat pe toată înălţimea cu pilaştri neoclasici conferă o notă originală, construcţia păstrând structura originală.

Vama veche din Bran

55

Construcţia datează din secolul al XVIII-lea, aici funcţionând în trecut

vama din trecătoarea Bran – Rucăr. Astăzi este muzeu.

Case memoriale in zona Bran

•Sextil Puşcariu (1877-1948) – lingvist, filolog şi istoric, membru al

Academiei Române

•Dr. Aurel Stoian (1866-1972) – Preşedintele Consiliului Naţional

Românesc din Bran, semnatar al actului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918,

medic, edil şi primar al localităţii Bran.

•Dr. Iosif Puşcariu (1889-1965) – Fondator al Spitalului de Ochi din

Braşov•Profesor Doctor Docent Liviu Popovici (1927-1994) – om de ştiinţă şi

neurolog de renume mondial, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale.

•Profesor Doctor Docent Valeriu Lucian Bologa (1892-1971) - membru

al unui număr de 23 de societăţi şi academii de ştiinţe, legat de Bran prin ori-

gine

•Profesor Universitar Dr. Aron Petric (1915-1981) – decan al Facultăţii

de Istorie din Bucureşti, cercetător şi dascăl de excepţie, fiu al Branului.

Muzeul etnografic în aer liber din Bran

Este amenajat în parcul din vecinătatea Castelului Bran. În acest muzeu au fost aduse şi reconstituite unele din cele mai vechi şi mai tipice construcţii din zonă. Deschis pentru public în 1961, muzeul număra în 1981, 14 gospodării ţărăneşti şi instalaţii tehnice. Monumentele au fost selecţionate şi grupate pe baza cercetărilor din 1958-1960.

Portul popular în zona Bran

Portul popular brănean a evoluat lent, păstrându-şi specificitatea, unitatea stilistică şi armonia, dar fiind în acelaşi timp influenţat de portul din Muscel. Portul popular din zona Branului, relevă unele trăsături specifice, explicabile pe de o parte prin natura ocupaţiilor, iar pe de alta prin asimilarea şi redarea în forme locale a unor elemente de fond transilvănean. Din piesele costumului femeiesc se remarcă iile cusute sau alese cu lână sau bumbac în

56

tonuri de roşu şi negru cu fire aurii şi argintii, fota largă cu pulpane în vărgi, încreţită în spate, ştergarul de cap din bumbac sau borangic, lăibărica de catifea neagră.

Costumul bărbătesc este mai redus ca număr de piese. Cămaşa largă din pânză de in sau bumbac, coarecii şi lăibăricele lucrate din zeghii, pieptare, cojocele, căciulile şi gluga definesc structura portului păstoresc deosebit de bine păstrat în toată zona.

2.3. Determinarea gradului de atractivitate al zonei Bran

Deşi nu are titulatura de staţiune turistică, pentru a ne fi mai uşor în determinarea gradului de atractivitate pentru zona Branului, vom considera aceasta ca fiind o staţiune turistică „cu acte în regulă” (statut de care din punctul multora de vedere nu se află departe, mai ales dacă nivelul investiţiilor în elemente de infrastructură şi echipamente turistice îşi păstrează ritmul actual şi popularitatea zonei nu va scădea).

Astfel, elementele ce determină atractivitatea din punct de vedere turistic al unei zone, în mare sunt reprezentate de : configuraţia geografică, condiţiile meteorologice (climat cald sau rece, umed sau uscat, nivelul şi frecventa ploilor, luminozitatea soarelui, etc.) patrimoniul cultural şi istoric, accesibilitatea, infrastructura generală, precum şi la aspecte sociale sau politice.

Condiţiile naturale au cea mai mare importanţă, asigurând calitatea de integrare a amplasamentului în cadrul reliefului montan, şi oferind condiţiile prielnice pentru relaxare şi odihnă, motivaţiile principale ale clientelei pensiunilor din zonă.

Succesul Zonei Branului este dat de componentele principale ale

produsului turistic, acestea fiind:

•Serviciile de cazare si alimentaţie;

•Serviciile suplimentare;

57

•Protecţia mediului;

Evaluarea atractivităţii unei staţiuni se poate face utilizând diferite modele. Unul dintre acestea este propus de I.Berbecaru şi M. Botez şi constă în următoarele etape.

-Selectarea factorilor de marketing aferenţi staţiunii/zonei (aceştia sunt constituiţi de toate elementele care constituie un motiv pentru venirea turistilor)

-Stabilirea importanţei relative a fiecărui factor, prin acordarea de note

(de la 10 pentru cel mai important factor în jos)

- Determinarea nivelului calitativ al fiecărui factor şi cuantificarea

acestuia, astfel: foarte bine –10, bine -8, acceptabil -5, slab –2

-Stabilirea contribuţiei fiecărui factor, prin multiplicarea importanţei

relative a fiecărui factor cu nivelul său calitativ

-Însumarea contribuţiilor tuturor factorilor, obţinând o valoare sub 500

puncte (maximum)

Cu cât valoarea obţinută se va apropria mai mult de 500, cu atât atractivitatea staţiunii va fi mai mare. Modelul poate fi folosit şi pentru compararea a două sau mai multe staţiuni.

Un alt model care încearcă să surprindă influenţa fiecărui element al

ofertei este determinarea gradului (indicelui) de atractivitate după formula:

I=∑ q*c

unde:i= 1,2,3,....,n reprezintă numărul componentelor resurselor turisticeq= ponderea (la unitate a fiecărui element)

C= nivelul calitativ al fiecărui elementElementele componente ale resurselor turistice, ponderea şi valoarea lor

se stabilesc pentru fiecare zonă în parte, cu ajutorul unor modele şi pe baza

experienţei specialiştilor.

58

ni=1i i

Astfel, pentru identificarea componentelor resurselor turistice se utilizează frecvent metoda „ arborilor de pertinenţă”, ce permite structurarea succesivă a ofertei pe factori care definesc atractivitatea.

Apoi se stabileşte de către o echipă de specialişti, ponderea fiecărui factor, în funcţie de zona de discuţie şi se evaluează fiecare factor pe o scara de la 1 la 3 (1-nivel calitativ scăzut, 3-nivel calitativ înalt), sau de la 1 la 5.

Valoarea astfel obţinută a indicelui de atractivitate se va situa în

aceleaşi intervale şi va fi apreciată conform scalelor amintite.

Alte modele, mai complexe, încearcă să determine atractivitatea unei staţiuni pornind de la cercetările sociologice în rândul turiştilor şi au în vedere atât atractivitatea constatată cât şi pe ceapotenţială..

Atractivitatea unei staţiuni este privită şi sub aspectul relaţiilor dintre acestea şi zonele de origine ale turiştilor, implicând şi legăturile (accesul) dintre acestea.Modelele gravitaţionale pornesc astfel de la ipoteza existenţei unei „atracţii” între perechile de „zone emiţătoare” şi „zone receptoare” de turişti şi a posibilităţii exprimării acestei atracţii printr-o formulă de tip determinist: fluxul de turişti este deci funcţie directă de atracţia menţionată.

Un asemenea model este cel propus de W.J.Reilly (1931) în domeniul comercial şi adoptat ulterior pentru turism astfel: fiind date două destinaţii turistice A şi B şi o localitate emiţătoare X, raportul între cererea pentru destinaţia A şi cererea pentru destinaţia B este direct proporţional cu raportul capacităţilor de cazare din staţiunile A şi B şi invers proporţional cu raportul pătratelor distanţelor între localităţile X şi A respectiv X şi B:

=

*

Dacă raportul este supraunitar rezulta că destinaţia A este mai atractivă

decât destinaţia B şi invers.

Utilizând acest din urmă model ne propunem să comparăm atractivitatea Branului cu cea a zonei Şirnea, folosind ca localitate emiţătoare de turişti oraşul Bucureşti. Deşi în jurul Braşovului sunt multe alte staţiuni

59

CA

CB

NAB

N

DDAB22

turistice cu care puteam să facem comparaţia, aceasta nu ar fi fost elocventă deoarece, după cum am mai precizat Branul nu este o staţiune turistică, recunoscută în acest sens de către organele administrative locale şi naţionale ci doar o zonă deschisă practicării turismului rural, ca şi zona Şirnea de altfel.

Pentru determinarea capacităţii de cazare am folosit Catalogul National al Pensiunilor Turistice şi Agroturistice editat de către ANTREC10 în anul 2002.

Fără a avea pretenţia că numărul pensiunilor prezente în acest catalog corespunde cu numărul total de pensiuni de pe teren (calitatea de membru ANTREC fiind atât la latitudinea proprietarului pensiunii cât şi condiţionată de plata unei cotizaţii anuale) vom lua totuşi în calcul informaţiile furnizate de acesta , deoarece presupunem că procentul pensiunilor prezente în catalog se păstrează aproximativ constant pentru fiecare din localităţi, Bran sau Şirnea .Cu atât mai mult vom calcula un raport, deci o mărime relativa şi nu una absolută.

Astfel:NA= 424 locuri -capacitatea de cazare a Branului ( A-destinaţia Bran)NB= 54 locuri – capacitatea de cazare a Şirnei (B-destinaţia Şirnea)DA=170 km – distanţa de la Bucureşti la BranDB=190 km – distanţa de la Bucureşti la Şirnea

CA=0,84 ; CB=0,14

Raportul fiind supra-unitar, rezultă faptul că pentru turistii din

Bucureşti, Branul este o destinaţie turistica mai atractivă decât Şirnea.

O abordare mai realistă a legăturii dintre atractivitate şi distanţă duce la

următoarea formă de reprezentare11:

10 ANTREC-Asociaţia Natională a Turismului Rural şi Ecologic

11 Turismul Montan –Gabriela Tigu ; Editura Uranus-Bucuresti 2001

60

1

=

+

B

A

C

C

63

.

5

22

=

∗

=

A

B

BA

BA

DD

NN

CC

Astfel în locul unei varietăţi monoton descrescătoare între cele două elemente, apar trei zone de atracţie : una în care atracţia creşte odată cu distanţa, una în care variaţia atractivităţii faţă de distanţă este minimă şi care include „distanţa optimă” pe care turistul este dispus să o parcurgă şi o zonă în care atractivitatea scade,atunci când distanţa devine prea mare.

În mod evident, există şi alţi factori ce influenţează atractivitatea unei

staţiuni şi care

n-au putut fi surprinşi de modelele prezentate (ex:factori culturali, psihologici).Experienţa internaţională în dezvoltarea turismului montan ne oferă numeroase asemenea exemple.

În ultimul timp se înregistrează ca fiind tot mai pregnantă tendinţa de împărţire a timpului alocat pentru vacanţe în sejururi scurte şi relativ dese.Astfel, relaţia atractivitate distanţă poate fi privită şi din prisma duratei sejurului.Cu cât acesta este mai scurt, cu atât creşterea distanţei influenţează mai mult, în sens negativ, atractivitatea unei destinaţii.

3.4. Metodologia amenajării turistice rurale

Implicaţiile dezvoltării unei zone turistice asupra evoluţiei turismului în general şi asupra economiei unui teritoriu considerat, argumentează necesitatea abordării acestui proces într-o concepţie globală, integrată

61

Fig. 2.4 Variatia atractivitatii in functie de distanta

strategiei turistice de ansamblu şi în corelaţie cu dinamica celorlalte ramuri şi sectoare de activitate.Aceasta presupune o atentă evaluare a tururor categoriilor de resurse şi definirea direcţiilor şi priorităţilor în creşterea economică, precum şi a posibilităţilor şi limitelor dezvoltării turistice. În consecinţă, amenajarea turistică a unei zone-prin obiective şi modalităţi de desfăşurare se interferează frecvent cu planificarea turistică (uneori şi cu cea economică), ceea ce a determinat în literatura de specialitate o tratare unitară12.

Amenajarea turistică este, prin conţinutul său un proces complex.Ea acoperă o arie problematică vastă, cuprinzând, pe de o parte, soluţii de stimulare a circulaţiei turistice şi de asigurare a integrării turismului în economia zonei, tehnologii şi etape de elaborare şi de realizare a noilor proiecte.

Particularităţi în amenajarea turistică rurală

Zonele rurale se înscriu tot mai frecvent în preferinţele de vacanţă ale turiştilor. Ele prezintă avantajul că îmbină cerinţele unei odihne active şi condiţiile unui climat favorabil, răspunzând astfel dorinţei de întoarcere la natură, la viaţa şi ocupaţiile tradiţionale.

Motivaţia călătoriilor turistice în zonele rurale este reprezentată, aşadar, de cadrul natural nealterat, de tradiţii şi obiceiuri, de activitatile practicate în aceste areale.Ca atare, procesul de amenajare turistică a spaţiilor rurale vizează crearea condiţiilor pentru prezenţa turiştilor şi satisfacerea nevoilor lor, pe de o parte, şi pentru desfăşurarea nestingherită, chiar pentru stimularea activităţilor economice specifice, pe de altă parte.

În acest context, amenajarea turistică a zonelor rurale se subsumează unui obiectiv de orientare generală al teritoriului şi anume cel al evitării „deşertificării anumitor regiuni”.Se estimează că recepţia turistică poate deveni un instrument de valorificare şi de menţinere a vieţii rurale în zonele mai critice.

12 Amenajarea turistică a teritoriului – Rodica Minciu, Ed.Sylvi-Bucureşti 1995

62

Ca urmare, în definirea şi conturarea trăsăturilor amenajării în spaţiile rurale, marea majoritate a specialistilor se raportează la problemele regiunilor confruntate cu depopularea, consecinţă a procesului de concentrare industrială şi agricolă. Sunt avute aici în vedere, efectele benefice globale ale recepţiei turistice asupra mediului de primire, contribuţia turismului şi loisirului la dezvoltarea rurală.Astfel, potrivit opiniei lor, „spaţiul rural este reprezentat de regiuni în stagnare sau regres pe plan economic sau demografic, care pot fi situate la munte sau câmpie, în mediu natural sau agricol” şi unde turismul figurează printre elementele de relansare a activităţilor agricole sau artizanale.

În această concepţie, amenajarea zonelor rurale înglobează un

ansamblu de acţiuni care se desfăşoară pe trei planuri:

•Rezervarea unor rezervaţii funciare;

•Dezvoltarea de servicii de găzduire a turiştilor şi activităţi de

agrement;

•Crearea unor oglinzi de apă;

Acestea se cer completate de măsuri legislative şi reglementări, de facilităţi care să stimuleze organismele locale, organizaţiile profesionale agricole şi populaţia satelor în implementarea lor.

Amenajarea spaţiilor rurale cunoaşte mai puţine constrângeri faţă de celelalte tipuri, implantările turistice fiind determinate de elementele specifice reliefului fiecărei zone. Între factorii care condiţionează atât selecţia zonelor cât şi tipologia amplasamentelor se numără: liniştea, spaţiul (ca întindere), vegetaţia, poziţionarea în raport cu traficul rutier, prezenţa unei curiozităţi naturale sau a unui monument (vezi cazul Branului), arhitectura locală, tradiţiile, etc.

Un loc aparte în suita acestor factori, revine posibilităţii de a participa la viaţa localităţii. Acest aspect, dublat de dorinţa de întoarcere la locurile de origine, a generat o formă particulară a turismului rural şi anume

agroturismul. Prezent într-o mare măsură în ţări cu tradiţie turistică: Italia,

Franţa, Austria, Finlanda, Canada, agroturismul conţine ideea cointeresării

63

agricultorilor la dezvoltarea turismului prin închirierea de locuinţe şi comercializarea produselor naturale şi a antrenării turiştilor la activităţile agricole.

Analiza evoluţiei localizării echipamentelor turistice în spaţiul rural, în diferite ţări ale lumii, a permis identificarea a două etape în amenajarea turistică rurală:

1.Prima, numită „a implantărilor individuale” se caracterizează printr- o evoluţie oarecum anarhică a echipamentelor, acestea fiind amplasate şi concepute fără a se ţine seama de particularităţile mediului economic şi social.Implantările individuale sunt reprezentate de:

•Reşedinţele secundare. Amplasate iniţial în preajma marilor

aglomerări urbane, pe distanţe variind între 20-80 km, ulterior aceste echipamente s-au distribuit tot mai mult în teritoriu înaintând spre zonele de linişte absolută şi cu vegetaţie bogată, spre cele cu destinaţie turistică în principal. Astăzi, asemenea echipamente au repartizare echilibrată în teritoriu şi un grad de dezvoltare semnificativ: 1 reşedinţă secundară la 32 de locuitori în Franţa, la 40-50 de locuitori în Anglia şi Germania, la 77 de locuitori în SUA, etc.

•Locuinţe rurale şi pensiuni-echipamente turistice realizate prin

adaptarea şi modernizarea unor gospodării ţărăneşti. Acestea răspund mai multor preocupari şi anume: pe de o parte au rolul de a proteja şi chiar de a ameliora patrimoniul imobiliar al localităţilor rurale, de a scoate din izolare unele localităţi şi de a lupta contra exodului de populaţie creând venituri suplimentare. Pe de altă parte, asigură orăşenilor posibilitatea de a petrece vacanţe în familie, într-o ambianţă deconectantă la un cost accesibil.Aceste tipuri de implantări constituie coloana vertebrală a satelor turistice.

•Mica hotelarie rurală-constituită în principal din hanuri, obiective cu

funcţionalitate complexă, ce asigură deservirea călătorilor şi în afara

sezonului turistic, amplasate cu precădere în localităţile izolate.

64

2. A doua, denumită „amenajare concertată”, în care noile implantări se raportează imperativelor dezvoltării complexe a zonelor rurale, şi sunt concepute într-o viziune integrată, produsele turistice astfel create având tendinţa de a se completa reciproc.

Aceasta răspunde necesităţilor unei coordonări a acţiunilor de organizare a teritoriului şi implantare a echipamentelor, în condiţiile multiplicării relaţiilor dintre colectivităţi, determinate de dezvoltarea turismului de masă. Amenajarea concertată, prin formele pe care le îmbracă, şi anume: staţiuni verzi, parcuri naturale regionale, oglinzi de apă şi baze sportive, locuinţe familiale şi sate de locuinţe noi, campinguri rurale, etc., contribuie la atenuarea efectelor grave provocate asupra mediului de recepţia unui număr de turişti în permanentă ascensiune.

Staţiunile verzi reprezintă formula de amenajare a localităţilor cu peste 10.000 de locuitori, situate într-o zonă cu vegetaţie bogată. Ideea de amenajare vizează coordonarea acţiunilor de realizare a unui echipament complex de recepţie şi agrement alcătuit din: atracţii naturale, hotel de clasă, teren

de camping, apartamente mobilate, piscină sau ştrand, teren de jocuri, local pentru tineret, comerţ cu produse de bază.

Parcurile naţionale şi regionale, prin modalităţile de organizare şi gestionare au ca obiective protejarea peisajului, menţinerea vieţii rurale şi satisfacerea nevoii de destindere ale orăşenilor.

Oglinzile de apă şi bazele de agrement nautic - amenajări realizate prin utilizarea unei resurse naturale, izvor, râu, lac ori prin construirea unui baraj sau lac artificial, reprezintă un element ce evită proliferarea anarhică a reşedinţelor secundare prin coordonarea şi dirijarea diverselor iniţiative prin implantarea de noi obiective.Se asigură totodată, protejarea zonei prin controlarea permanentă a raportului cerere-ofertă.

Locuinţele familiale sunt grupuri de unităţi mici, fără servicii colective, create sau amenajate în construcţii existente, acestea constituind o formulă în care sunt mai bine valorificate dotările prezente, indiferent de destinaţia lor iniţială. De regulă astfel de amenajări sunt completate de echipamente

65

colective destinate turiştilor şi populaţiei locale, echipamente ce contribuie la

dezvoltarea şi diversificarea activităţilor de loisir.

Satele de locuinţe noi sunt ansambluri de factură eterogenă, cu

destinaţie de vacanţă, construite cu intenţia de a repopula unele zone.

Identificarea principalelor tipuri de amenajare rurală, indiferent de modul de structurare, în implantări „individuale” sau „concertate”, evidenţiază diversitatea acestora, asociată eforturilor de adaptare la condiţiile specifice fiecărei zone. Totodată se impune sublinierea că, în realizarea concretă a dotărilor, soluţiile adoptate diferă în funcţie de cererea faţă de formele turismului rural şi de problemele particulare ale fiecărei localităţi sau areal. In consecinţă, dimensionarea implantărilor rurale, nu se bazează pe calcule foarte riguroase sau pe normative, ca în cazul altor tipuri de amenajare, ci pe evaluări ale fluxurilor turistice şi pe necesitatea asigurării unui echilibru al zonelor.

CAPITOLUL 4

Realizarea studiului de fezabilitate necesar amenajănarii unei pensiuni

turistice în zona Bran

66

4.1. Amplasarea si baza tehnico-materiala

Alegerea amplasamentului este o decizie de maximă importanţă, care nu poate face abstracţie de potenţialul zonei sau al respectivului amplasament. Pe lângă acestea, în decizia de amplasare a prezentei pensiuni turistice mai suntem condiţionaţi de un criteriu esenţial : având în vedere că pensiunea se va construi în parte cu ajutorul unei finanţări nerambursabile din fondurile Phare-

FNDR13, prin proiectul intitulat „Coeziune Economică şi Sociala” ca acest proiect să fie eligibil, adică să se încadreze în condiţiile impuse, pensiunea va trebui amplasată în conformitate cu arealele geografice şi localităţile pentru care se vor acorda finanţările.

După cum am vazut în capitolul anterior („Metodologia de obţinere a unui împrumut Phare-FNDR, necesar realizării investiţiei”), proiectele cu localizare în oraşul Zărneşti se numără printre cele eligibile spre a obţine finanţarea.

Teoretic, aici apare o problema, deoarece noi doream să facem pensiunea în Zona Branului, nicidecum in Zărneşti. Însă cum localitatea Tohanu Nou, situată pe Drumul Naţional 73, la intrarea în Bran venind dinspre Braşov - Râşnov (practic cele două localităţi Bran şi Tohanu Nou sunt „lipite” una de alta) este atât din punct de vedere administrativ, cât şi juridic cartier al Zărneştiului, proiectul de construcţie al pensiunii turistice în aceasta localitate este eligibil pentru obţinerea finanţării, beneficiind totodată de frumuseţea amplasamentului şi farmecul zonei care au făcut Branul atât de cunoscut.

De fapt, având în vedere considerentele istorice si geografice, satul Tohanu Nou a făcut parte din comuna Bran, însă în anii ’60, pentru a putea face din Zărneşti municipiu conducerea comunistă de atunci a anexat Tohanu Nou Zărneştiului pentru a obţine numărul minim de populaţie necesar acestui demers.

13 FNDR-Fondul Naţional de Dezvolatre Regională

67

Pensiunea turistică ce urmează a fi amenajată va fi amplasată în imediata apropriere a drumul naţional (aproximativ 250 m), pe partea stângă a drumului pe sensul de mers Braşov-Bran , într-un cadru natural deosebit de pitoresc specific zonei. Parcela de teren aleasă pentru efectuarea construcţiei, este situată pe coasta unui deal, deasupra drumului, oferind o privelişte foarte frumoasă atât asupra formelor dominante de relief (Munţii Piatra Craiului în faţă şi Munţii Bucegi în spate) cât mai ales asupra Castelului Bran (situat la aproximativ 1,5 km distanţă ) care în urma lucrărilor de instalare a reţelei de iluminat, pe timpul nopţii arată superb, acest factor fiind considerat unul dintre punctele forte ale viitoarei pensiuni. De altfel proiectul va fi de aşa manieră conceput încât majoritatea camerelor să aibă vedere spre acest obiectiv.

Acest amplasament a fost considerat potrivit şi datorită următoarelor

avantaje :

•Accesul la pensiune se va face uşor, datorită proximităţii de drumul

naţional, principala cale de acces în zonă;

•Vegetaţia existentă în zonă împiedică propagarea zgomotelor

dinspre şosea, amplasamentul fiind liniştit;

•Cei mai apropriaţi vecini sunt situati la aproximativ 100 de metri

distanţă, acest lucru asigurând un cadru intim, fără factori antropici ce pot

deranja şederea clienţilor;

•

Parcela de teren este destul de întinsă (aproximativ 2500 m2 ) pentru a permite construirea facilităţilor necesare clasificării dorite (teren sport, piscină, gradină, etc.);

•Se pot organiza excursii şi plimbări montane pe timp de vară, iar

iarna plimbări cu snow-mobil-ul direct de la pensiune, având în vedere spaţiul

întins (fără drumuri amenajate) din jurul pensiunii;

•Prezenţa tuturor utilitaţilor (curent, apă, gaz) la marginea parcelei,

contribuie atât la scăderea costurilor de construcţie cât şi a viitoarelor costuri

de exploatare;

68

Având în vedere avantajele menţionate mai sus şi faptul că zona nu prezintă nici un inconvenient major care ar putea împiedica realizarea proiectului, se poate spune că este un amplasament ideal amenajării acestei pensiuni turistice.

Pe lângă delimitarea şi prezentarea zonei în care se va amenaja pensiunea turistică urmează prezentarea în detaliu a caracteristicilor şi facilităţilor ce vor fi oferite de această structură de primire turistică.

Baza tehnico-materială a complexului şi serviciile oferite trebuie să se

identifice cu nevoile şi exigenţele turiştilor veniţi aici. Acest lucru trebuie să se reflecte atât în confortul spaţiilor de cazare, în facilităţile şi dotările oferite cât şi în amabilitatea şi profesionalismul personalului, deoarece în perceptia clienţilor,de multe ori, personalul face diferenţa între o şedere banală şi una cu adevarat specială, care sa motiveze reîntoarcerea acestora.

Suprafaţa teritoriului pe care se vor amenaja pensiunea, parcarea şi spaţiile verzi este de aproximativ 2500 m2 .În continuare se vor prezenta pe rând facilităţile şi dotările de care vor beneficia clienţii noii pensiunii turistice.

Pensiunea turistică va fi clasificată la 5 margarete, nivel maxim de clasificare posibil pentru pensiunile turistice rurale.Construcţia propiu-zisă va avea o suprafaţă desfasurată de 1000 m2 (inclusiv sala de mese, sala de conferinţe, sala de fitness, sauna, piscina acoperită).Restul suprafeţei terenului disponibil va fi ocupat de către spaţiile verzi, terenul de sport (baschet, tenis) şi de parcarea cu 25 de locuri.

Fiind o pensiune de 5 margarete vor trebui respectate toate criteriile aferente acestei clasificări, începând cu numarul de zile la care se schimbă aşternuturile si prosoapele, dimensiunile camerelor, dotările din fiecare cameră şi terminând cu numarul minim de servicii ce trebuie oferite contra cost sau gratuite.

Serviciul de bază pe care îl va oferi pensiunea clientilor sai este cazarea

şi micul dejun (inclus în preţul de cazare) , însă la solicitare se pot asigura şi

69

restul meselor (prânzul şi cina).Sala de mese va fi disponibilă doar clienţilor

pensiunii, aceasta fiind cu circuit înschis.

Pensiunea care va fi construită va avea 30 de locuri de cazare

care vor fi repartizate după cum urmează (tabelul 3.1):

Tabelul 4.1 Structura capacităţii de cazare

Tip cameră

Număr de camere

Nr. de paturi în

cameră

Număr locuri

Single

2

1

2

Dublă

12

2

24

Apartament

2

2

4

Total

16

30

Pensiunea va avea parter, două etaje şi mansardă. La etajul unu se vor situa 7 camere duble si o cameră single. Etajul doi va găzdui restul de 5 camere duble , în timp ce la mansardă se vor situa cele două apartamente spaţioase si cealaltă cameră single.

La parter se vor găsi recepţia, sala de mese, centrul de sănătate (piscina acoperită, sauna, sala de fitness şi masaj), sala de conferinte (cu 30 de locuri, retroproiector, flip-chart), oficiul pentru cameriste, o magazie pentru depozitarea lenjeriei şi a materialelor de întreţinere.

Mobilarea camerelor se va face cu bun gust, fiecare cameră având altă paletă cromatică în care se vor încadra mobilierul, parchetul lamelar ce va acoperi pardoseala, draperiile şi coverturile de pat, mocheta, tablourile precum şi gresia şi faianţa din baie. Dotările fiecarei camere vor fi dupa cum urmează :

•Mobilier din lemn: paturi, noptiere, masuţa pentru televizor, masa

de toaletă cu oglindă şi scaun, cuier, dulap de haine

•Baie cu duş, grupuri sanitare cu faianţă şi gresie, instalaţii sanitare

din inox, uscător de păr fixat pe perete

•Balcon.

•TV color cu cablu si telefon cu acces internaţional direct

70

Fig 4.1.

Sala de mese pensiune in Bran

•Fiecare cameră va fi mochetată parţial

Cele două apartamente vor avea în plus faţă de dotările menţionate

anterior următoarele :

•Cameră de zi cu canapea extensibilă şi fotolii cu masută•Bar cu frigider•Instalaţie de aer condiţionat•În baie, cadă cu hidromasaj în loc de cabina de duş

Construcţia pensiunii va fi facută cu materiale moderne, durabile (cadre de beton armat cu închideri din zidărie de cărămidă şi BCA, acoperiş tip şarpantă din lemn cu învelitoare din ţiglă, tâmplărie din lemn cu geam termopan).Mansarda va fi construită în întregime din lemn.De asemenea etajul doi al cladirii va fi placat cu lambriu de lemn pentru a da un aspect cât mai rustic constructiei.

Pentru desfaşurarea în permanenţă în bune condiţii a activităţii în pensiune, se va efectua un foraj de adâncime pentru o sursa proprie de apă şi se va instala un grup electrogen care să preia automat necesarul de energie electrică al pensiunii în caz de avarie la reţeaua locală de curent (în prezent în această regiune penele de curent sunt destul de frecvente datorită suprasolicitării reţelei existente ).

4.2 Analiza mediului concurential

Considerată a fi “leagănul turismului rural românesc”14, zona Branului spre deosebire de alte localităţi a avut un avantaj major în ceea ce priveste dezvoltarea acestei forme de turism.Branul a fost una dintre puţinele localităţi

14 “Turismul Rural-o afacere mica cu perspective mari” –Nistoreanu P, Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti

1999, pag 38

71

rurale din ţara noastră care nu au fost afectate de colectivizarea comunistă, o consecinţă evidentă a acestui fapt fiind puterea economică sporită a locuitorilor, ce coroborată cu facilitaţile fiscale oferite de către statul român pentru noile afaceri în turismul rural din această zonă, s-a concretizat în dezvoltarea rapidă a acestui domeniu de activitate.

Branul şi localităţile învecinate, este una dintre zonele cu cea mai mare concentraţie de pensiuni turistice rurale şi agroturistice din ţară.Pensiunile sunt pentru toate gusturile cât mai ales pentru

toate buzunarele, mergând de la unitaţi clasificate cu doua margarete până la cele de lux, omologate la patru sau cinci margarete.

Având în vedere faptul că prezentul proiect îşi propune construirea unei pensiuni, cunoasterea situaţiei concurenţiale în general şi mai ales inventarierea pensiunilor şi serviciilor cu care pensiunea se va situa în concurenţă directă, este un demers deosebit de util şi necesar.

Astfel, din informaţiile furnizate de către Filiala Asociaţiei Turismului

rural şi Ecologic Bran reiese următoarea situaţie:

Pensiuni de 5 margarete:

În întreaga regiune a culoarului Bran-Rucăr, în prezent se găsesc un

număr de patru pensiuni ce au această clasificare, după cum urmează:

•Pensiunea Bucegi- situată în localitatea Moeciu de Jos.Pensiunea

dispune de zece camere duble şi un apartament cu patru locuri.Fiecare cameră este dotată cu grup sanitar propriu, TV color, telefon.Livingul pensiunii este dotat cu un şemineu.

Facilitaţi: saună, sală de ping-pong, sală de fitness, baie cu hidromasaj,

sală de conferinţe.

•Vila Albă- situată în localitatea Bran-Predeluţ.

Dotări: 5 camere duble cu baie proprie si TV color cu cablu

Curte interioară cu fântână arteziană, masă de ping-pong, grătar

•Pensiunea Casa Maria - situată în localitatea Bran-Predeluţ.

Dotări: 6 camere duble cu baie proprie si TV color cu cablu

Living-room, sală de mese, mansardă, sală de fitness, biliard, bar

72

•Pensiunea Padina Ursului- situată în localitatea Fundata.

Facilitaţi: şase camere duble şi două apartamente fiecare dotate cu baie

proprie, TV color, cramă, salon de biliard, living

Pentru restul categoriilor de clasificare vom face doar recensământul acestora, deoarece nu considerăm că se află în concurenţă cu pensiunea ce urmează să o construim.

Pensiuni de 4 margarete:3 unităţi de cazarePensiuni de 3 margarete:27 unităţi de cazarePensiuni de 2 margarete:91 unităţi de cazare

În tabelul de mai jos se vor prezenta câţiva indicatori ai circulaţiei turistice înregistrată în Zona Bran (localităţile Bran şi Moeciu) în perioada 1999-2007.

Tabelul 4.1 Indicatorii circulaţiei turistice în perioada 1999 -2007 in

zona Bran

Indicatori

200

3

200

4

200

5

200

6

2007

Nr locuri cazare

320 354 373 361 725

Total turisti

102

0

143

6

187

9

209

4

3404

Total zile turist

346

8

459

6

563

7

732

4

9871

Sejur mediu

3.4 3.2 3.0 3.49 2.9

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

Din datele prezentate rezultă că atât numărul de turişti cât şi număr înnoptări se află într-o continuă creştere. Concluzia este că turiştii preferă din ce în ce mai mult să vină în această zonă, să rămână aici cel puţin o noapte (s-a putut constata că durata medie a sejurului este între trei şi patru zile).

4.3.Estimarea investiţiei si identificarea surselor de finantare

73

Fig. 3.2 Pensiune in Zona Bran

Investiţiile trebuie înţelese ca o cerinţă a progresului, a reducerii

costurilor de exploatare a sporirii eficienţei şi a înnoirii ofertei.

Investiţiile în turism sunt intensive în capital din cauza costului ridicat al echipamentelor turistice dar şi al infrastructurii, ele generează capital pe termen lung, amortizarea făcându-se foarte lent mai ales în cazul dotărilor cu funcţionare sezonieră şi se materializează, în principal, în construcţii, fiind supuse într-o mai mică măsură uzurii morale. Aceste caracteristici, alături de altele specifice domeniului (rotaţia lentă a capitalului, rigiditatea în exploatare a mijloacelor fixe, rentabilitatea redusă), trebuie avute în vedere la evaluarea necesarului de capital, a duratei imobilizării acestuia, a randamentului economic.

Principalele probleme care trebuiesc avute în vedere în scopul realizării unui proiect de investiţii, şi care se constituie în criterii de adoptare a deciziei, sunt:

•determinarea valorii investiţiei;•identificarea surselor de capital şi a modalităţilor de finanţare;•evaluarea cheltuielilor de exploatare şi calculul eficienţei.

Amenajarea complexului turistic necesită pe lângă stabilirea amplasamentului şi stabilirea nivelului investiţiei necesare pentru punerea în practică a proiectului.

În ceea ce priveşte valoarea investiţiei, aceasta cuprinde costul propriu- zis al mijlocului fix şi o serie de cheltuieli angajate pe parcurs vizând pregătirea, execuţia şi punerea în practică a proiectului. Pentru stabilirea concretă a nivelului tuturor acestor cheltuieli se va ţine seama de experienţa

anterioară, internă şi internaţională şi de structura costurilor – teren, patrimoniu imobiliar şi mobilier, constituirea societăţii; în toate aceste situaţii se elaborează mai multe variante alegându-se cea mai potrivită.”15

15 Minciu, R. – Economia Turismului, Ed.Uranus, Bucuresti 2001 pag 195

74

Pentru amenajarea pensiunii trebuie stabilit în cele ce urmează nivelul investiţiei necesare realizării construcţiei şi dependinţelor acesteia. În tabelul 3.2 se va prezenta valoarea estimată a investiţiei, exprimată in EUR.

Tabelul 4.2. Estimarea investiţiilor necesare amenajării pensiunii

turistice

Nr

.

Denumirea investitiei

Cost aproximat (EUR)

1. Cladirea pensiunii

300.000

2. Terenul de sport (tenis si baschet-suprafaţă artificială

20.000

3. Foraj apa şi instalaţii aferente

8.000

4.Lucrări de racordare la utilităţi

(apă, electricitate )

2.000

6. Parcarea şi drumul de acces

25.000

7. Spaţii verzi

6.000

8. Echipament sportiv si de recreere

14.000

TOTAL

375.000

Aşadar, din tabelul prezentat mai sus reiese că valoarea totală a investiţiei este de 375.000 EUR. Prezenta investiţie s-a sistematizat pe grupări de funcţiuni: cazare, agrement, parcare si căi de acces, spaţii verzi, foraj apa potabilă şi lucrări de racordare.

În cele ce urmează se va face o descriere a investiţiilor (ca şi valoare)

pe grupările menţionate anterior.

Valoarea investiţiei pentru clădirea pensiunii este de este de 300.000 EUR. Pentru estimarea acestui preţ s-a considerat un cost aproximativ al fiecarui metru patrat de constructie terminată (inclusiv dotari) la 300 EUR, suprafaţa totală fiind de 1000 m2.

Terenul de sport (tenis si baschet ) are o suprafaţă de 160 m2.Costul total estimat pentru realizarea acestui obiectiv reiese din tabelul 3.3 de mai jos :

Tabelul 4.3. Defalcare pe componente de lucrari a terenului de sport

Tip Lucrare

Cost estimat (EUR)

Fundaţii

5,000

Suprafaţă sintetică de joc

10,000

Instalaţie nocturnă şi gard imprejmuire

5,000

TOTAL

20,000

75

Pentru estimarea costurilor forajului de adâncime necesar realizării unei alternative de alimentare cu apă potabilă în cazul întreruperilor furnizării din reţeaua publică, am început procedura de solicitare oferte din partea atreprenorilor de asemenea lucrări (necesară oricum în din cauza proiectului de finanţare nerambursabilă Phare).Astfel în tabelul 3.4 de mai jos avem costurile defalcate pe componente de lucrări :

Tabelul 4.4. Defalcare pe componente de lucrari a forajului de apa

Tip Lucrare

Cost estimat (EUR)

Foraj propriuzis

3,500

Instalaţie pompare si automatizări

4,000

Racordare la imobil

500

TOTAL

8,000

Lucrările de racordare la apă, electricitate şi gaz metan vor costa doar 2,000 EUR deoarece, după cum am mai precizat toate utilităţile mai puţin canalizarea se află la marginea parcelei. Pentru a compensa lipsa canalizării se va amenaja o fosă septică de 56 m3 în gradina pensiunii.Din experienţa altor pensiuni de aceeasi dimensiune din zonă, această fosă septică va trebui golită cam o dată la 3 luni de zile. Acest serviciu este realizat contra cost de către serviciul de salubritate al oraşului Zărneşti.Costul de realizare al fosei septice a fost cuprins în cel de construcţie al pensiunii.

Costul realizării drumului de acces şi al parcării se ridică la 25.000 EUR.Deşi la prima vedere pare cam mult, cu aceşti bani vor trebui amenajate drumul de acces către pensiune din soseaua naţională ( aproximativ 250 m) cât şi parcarea de 25 de locuri. Drumul de acces şi parcarea vor avea ca suprafaţă de contact dale de beton ornamentale în culori diverse.

Costul amenajării spaţiilor verzi ale pensiunii se va ridica la aproximativ 6,000 EUR.Lucrările vor necesita nivelarea şi etajarea terenului (acesta fiind puţin în pantă), plantarea florilor, gazonului, plantelor şi arborilor ornamentali, precum şi realizarea unor zidării din piatră naturală pentru delimitarea teraselor de nivel.

Costul echipamentului sportiv şi de recreere este de aproximativ 14,000

EUR şi se compune în principal din cele două “snow-mobile” (scutere de

76

zăpadă) ce urmează a fi cumpărate pentru distracţia turiştilor pe timpul iernii.Aproximativ 500 EUR vor fi alocaţi cumpărării de mingi de baschet, tenis, rachete de tenis.

Surse de finanţare

În cadrul acestui subcapitol se vor prezenta care sunt posibilele surse de

finanţare pentru amenajarea complexului turistic .

„În privinţa surselor de finanţare a investiţiilor, literatura de specialitate

consemnează câteva soluţii consacrate şi anume:

•

aportul propriu;

•

creditul;

•

leasingul;

•

acţionariatul şi coproprietatea;

•

aportul statului;

•

pentru lucrări de mare amploare, de interes internaţional, aportul

organismelor financiare internaţionale.”1)

Dupa cum vom vedea în capitolul ce urmează, pentru amenajarea acestei pensiuni turistice se propune ca finanţarea să se facă 60% din fonduri Phare şi 40% din surse proprii.

Obţinerea împrumutului nerambursabil din Fondurile Phare-FNDR, se va face prin intermediul programului « Coeziune Economică şi Socială » derulat în prezent în ţara noastră de către Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, ce are rolul de Autoritate Contractantă în cadrul acestui program de finanţare. Aşa cum am mai precizat, finanţarea nerambursabilă din fonduri Phare va acoperi 60% din costurile totale ale proiectului, acest procentaj reprezentând maximum suportat de catre acest program.Ca expresie valorică, în cazul acestei investiţii, procentul de 60% reprezintă 225.000 EUR, cealaltă parte de 40%, adică 150.000, va trebui acoperită din fonduri proprii. Societatea care se va ocupa de amenajarea complexului turistic şi care va deveni totodată şi proprietarul acesteia, va trebui să fie puternică din punct de vedere financiar, să poată acoperi diferenţa de investiţie din fonduri proprii, sau să poată lua

1) Minciu, Rodica.-op.cit, pag 195

77

credite din bancă fiind în acest fel recunoscută ca o firmă credibilă şi

solvabilă.

4.4 Analiza rentabilitatii investitiei

Pentru a decide oportunitatea unei investiţii într-un domeniul turistic, caracterizat prin rotaţie lentă a capitalului, rigiditate în exploatare, rentabilitate relativ redusă, este necesară în prealabil construirea unor conturi previzionale de exploatare şi rentabilitate.

Contul de exploatare previzională este compus din mai mulţi indicatori agregaţi, care exprimă rezultatele ce se pot obţine şi a căror analiză va permite justificarea deciziei de a investi. Aceşti indicatori sunt: marja brută, marja netă, marja de activitate, marja de exploatare şi rezultatul net.

Marja brută este formată din încasările totale obţinute prin exploatarea unui obiectiv turistic. Mărimea încasărilor obţinute prin exploatarea obiectivului (pensiunea turistică în cazul acesta) depinde de tarifele şi preţurile practicate şi de utilizarea previzibilă a obiectivului. Preţurile ce se vor aplica dau posibilitatea aprecierii estimative a încasărilor.

Tarifele şi preţurile pentru cazare, alimentaţie şi agrement se calculează pornind de la baremurile practicate în obiective similare pentru servicii de aceeaşi clasă calitativă.

Marja netă se obţine prin scăderea din marja brută a cheltuielilor cu forţa de muncă. Cheltuielile cu forţa de muncă cuprind: plata salariului, cotizaţii sociale, prime etc.

Marja de activitate se constituie după scăderea din marja netă a cheltuielilor de funcţionare a complexului turistic (cheltuieli curente: întreţinere, reparaţii) şi a cheltuielilor administrative (telefon, corespondenţă, documentare).

Marja de activitate este importantă deoarece reprezintă primul indiciu

cu privire la rentabilitatea potenţială a întreprinderii de turism.

78

Marja de exploatare se constituie prin scăderea din marja de activitate a cheltuielilor cu publicitatea şi a altor cheltuieli de comercializare (ex :comisioane, onorarii).

Rezultatul net se obţine prin scăderea impozitului pe profit din

beneficiul brut.

Pentru construirea scenariilor de evoluţie în următorii patru ani (durata minimă de viaţă a principalelor dotări) s-au avut în vedere următoarele ipoteze generale:

•exprimarea tuturor valorilor previzionate, corespunzătoare preţurilor

şi tarifelor din luna mai 2007 de la unităţile similare , în acest fel evoluţiile

exprimând o tendinţă reală raportată la o monedă constantă.

•s-au estimat date referitoare la structura turiştilor, structura costurilor,

rata de rentabilitate a activităţii pe baza proporţiilor normale realizate şi

realizabile în domeniul turismului.

•veniturile din cazare au fost estimate pe baza analizei previzionale a

principalilor indicatori specifici pentru circulaţia turistică, gradul de ocupare

şi tariful mediu estimat, care vor fi prezentaţi ulterior.

•baza de calcul pentru estimarea costurilor totale a constat în analiza

previzională a fluxurilor realizate într-o exploatare normală şi analiza

consumurilor materiale, ore de muncă, utilităţi pentru principalele servicii.

•realizarea echilibrului financiar prin trezoreria netă pozitivă,

respectiv construirea unui fond de rulment din resurse permanente, fonduri

proprii, la nivelul necesarului mediu estimat

•cota de impozitare a profitului este de 25%.

Pentru a previziona cifra de afaceri totală s-a plecat de la calculul veniturilor ce vor fi obţinute din activitatea de cazare şi la estimarea ponderii veniturilor aferente fiecărei activităţi în veniturile totale.

Cifra de afaceri din cazare pentru fiecare an se va calcula pe baza

formulei:

CAcazare = T x N x Gpx 365unde,

79

T = tariful pe loc cazare, previzionat pentru fiecare an:N = numărul locurilor disponibile;Gp = gradul de ocupare previzionat pentru fiecare an;

Durata de funcţionare a hotelului este permanentă, de aceea în formula

de mai sus s-a înmulţit cu 365 zile.

Pentru a putea calcula cifra de afaceri din cazare trebuie să previzionăm tariful şi gradul de ocupare pentru fiecare an, ceea ce se va realiza în tabelul de mai jos.

În tabelul 4.5 se vor prezenta indicatorii gradului de ocupare, număr

turişti şi număr zile turişti, estimaţi pentru perioada 2005 – 2008.

Tabelul 4.5 Gradul de ocupare, Număr turişti şi Număr zile turişti

estimaţi pentru hotel în perioada 2005 –2008

Ani

Indicatori

2005

2006

2007

2008

Grad de ocupare (Gr) %

58

62

69

74

Număr turişti (NT)

6351

6789

7555

8103

Număr zile-turişti (NTZ)

22228

23761

26442

28360

În estimarea indicatorilor de mai sus s-a ţinut seama şi de faptul că pensiunea are 30 de locuri, că funcţionează permanent şi că durata medie a sejurului va fi în jur de 3,5 zile având în vedere că mulţi turişti vor veni aici mai ales în week-end şi în tranzit, mai puţini fiind aceia care vor sta câte o săptămână sau mai mult.

Se estimează un număr al zilelor-turist în creştere în fiecare an, de la 22.228 în 2005 la 28.360 în 2008, de asemenea o creştere a numărului de turişti de la 6351 în 2005 la 8103 în 2008 şi a gradului de ocupare a locurilor de la 58% in 2005 la 74% în 2008.

În următorul tabel este prezentat tariful la cazare estimat pe o perioadă

de 4 ani, între 2005 şi 2008.

Tabelul 4.6 : Tarifele de cazare în perioada 2005 – 2008

Tarife în EUR/camera/noapte

Ani

Tip cameră

2005

2006

2007

2008

Cameră single

29

29

33

33

80

Cameră double

35

35

39

39

Apartament

55

55

60

60

In primii doi ani se vor păstra tarifele valabile la deschiderea pensiunii, iar începând cu anul al treilea, după formarea unei clientele şi a unui renume tarifele vor creşte cu câte 4 EUR/noapte în cazul camerelor single şi duble şi cu 5 EUR/noapte în cazul celor două apartamente.Tarifele de cazare stabilite vor conţine şi micul-dejun în regim de bufet suedez..

Preţul mediu al unei mese principale (prânz sau cină) este calculat la 8 EUR/persoană.Vor exista mai multe variante de meniu, fiecare dintre ele cuprinzând felurile 1 şi 2, desertul şi o apă minerala sau plată.

Tariful pentru închirierea terenului de tenis va fi de 6 EUR/ora fără antrenor şi 12 EUR/oră cu antrenor.Echipamentul de joc (rachetă + mingi) va fi furnizat contra a 2 EUR/persoană/oră.Tariful de închiriere a unui snow- mobil va fi de 25 EUR/oră.

Sala de conferinte a pensiunii va putea fi închiriată contra a 50 EUR/zi.

Sauna va putea fi folosită pentru 6 EUR/persoană/oră,capacitatea acesteia fiind de 5 persoane, în timp ce o sedinţă de masaj va costa 8 EUR/persoană. Accesul la sala de fitness şi la piscină este gratuit pentru clienţii pensiunii.

Având în vedere faptul că pensiunea are mai multe tipuri de camere (single, duble, apartamente) fiecare dintre acestea având un alt tarif de cazare, pentru calcularea cifrei de afaceri aferente acestei categorii de venituri va trebui să calculăm un preţ mediu al tarifului de cazare, în condiţiile în care gradul de ocupare previzionat se păstrează pentru toate tipurile de camere.Astfel formula de calcul pentru determinarea tarifului mediu de cazare, este media armonică, cu următoarea expresie :

camere

m

Total

Tarif

APT

Nr

Tarif

SGL

Nr

Tarif

DBL

Nr

T

∗

+

∗

+

∗

=

.

.

.

unde: Tm-tarif mediu cazare

81

În urma efectuării calculului a rezultat un tarif mediu de 34,5 EUR/camera/noapte valabil pentru primii doi ani de funcţionare şi un tarif mediu de 38,5 EUR/cameră/noapte valabil pentru anii 2007 şi 2008.

Pentru calcularea cifrei de afaceri aferente serviciilor de alimentaţie (în cazul nostru al veniturilor obţinute din servirea prânului şi al cinei) am considerat că 27 % din clienţii pensiunii vor servi aceste mese în restaurantul pensiunii, din cauza existenţei altor unităţi de alimentaţie publică în zonă (vezi Bran, Moeciu, Poiana Braşov, Braşov), accesul la acestea fiind comod şi rapid, mai ales în condiţiile în care majoritatea clienţilor pensiunii vor călători cu autoturismul personal.

Pentru calcularea nivelului mediu al veniturilor ce pot fi obţinute din valorificarea serviciilor suplimentare oferite de către pensiune, va trebui mai întâi să facem separarea acestora în funcţie de anotimp, deoarece, spre exemplu terenul de tenis nu va putea fi folosit în lunile de iarnă şi toamnă târzie, în timp ce snow-mobilurile vor putea fi folosite cel mult patru luni pe an, cât avem un strat de zăpadă destul de gros.

De asemenea o alta sursă de venituri va fi constituită din organizarea de excursii opţionale cu vizitarea obiectivelor turistice din împrejurimi şi nu numai (ex: Braşovul vechi, Castelele din Sinaia şi Bran, Cetatea Medievala a Sighişoarei, plimbări cu trăsura sau sania trase de cai, excursii cu joc de golf pe terenul „Lac de Verde” din Breaza, transferuri de la / aeroport).

Astfel pentru terenul de tenis, avem un tarif de 4,5 EUR/oră/persoană (media celor două categorii de tarife-cu şi fără antrenor) la un grad de solicitare de 30% din partea clienţilor pensiunii şi o durată de folosinţă de 210 zile/an.

În cazul scuterelor de zăpadă estimăm un grad de solicitare din partea clienţilor de 10%.Acestea vor putea fi utilizate apoximativ 100 zile/an la tariful de 25 EUR/oră/persoană.

Restul facilităţilor (sauna, masajul,sala de conferinţe, excursiile opţionale) vor putea fi folosite pe tot parcursul anului. Considerăm că sauna şi masajul vor fi solicitate de 10% din clienţi la un tarif mediu de 7

82

EUR/persoană, deoarece nu toţi clienţii care vor face masaj vor face şi saună şi invers.Sala de conferinţe va fi solicitată la un procentaj de 15% din zilele unui an, ce se păstrează constant pe parcursul anilor,la tariful menţionat în paragraful anterior.

Nivelul estimat al veniturilor din activităţile de agrement, pentru fiecare

din cei patru ani va fi prezentat în tabelul ce urmează :

Tabelul 4.7 Nivelul veniturilor din agrement pe categorii de activitaţi

(în EURO)

Activitate

2005

2006

2007

2008

Teren sport

4932

5273

5868

6293

Snow-mobil

4536

4650

5174

5550

Sauna+masaj

4445

4752

5288

5672

Sală conferinţe

2737

2737

2737

2737

Excursii

opţionale

2300

2500

2700

2900

Total

18.950

19.912

21.767

23.152

Rezultatele care se estimează că se vor obţine în urma serviciilor de

cazare, alimentaţie şi agrement sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul 4.8 Estimarea veniturilor totale ale complexului turistic în

perioada 2005 – 2008

Ani

Venituri din

2005

2006

2007

2008

VA

VR%

VA

VR%

VA

VR%

VA

VR%

Cazare

109.554

70.2

117.110

70.3

145.433

72.7

155.982

72.8

Alimentaţie

27.436

17.5

29.328

17.6

32.637

16.3

35.004

16.3

Agrement

18.950

12.3

19.912

12.1

21.767

11

23.152

10.9

Venituri totale

155.940

100

166.350

100

199.837

100

214.138

100

Unde: VA-valori absolute

VR-valori relative

Din datele prezentate în tabelul 3.8 reiese că veniturile din activitatea de cazare reprezintă cea mai mare pondere în veniturile totale , ele continuând să crească de la un an la altul în perioada 2005 – 2008.

După ce au fost estimate veniturile în cazul pensiunii turistice, în cele ce urmează se va face o estimare a cheltuielilor aferente activităţii pensiunii în perioada 2005 – 2008.

83

Pentru activitatea de cazare, cheltuielile au fost estimate pe baza practicilor interne, aplicabile în industria hotelieră, în cazul nivelului de clasificare de 5 margarete.

Cheltuielile directe în activitatea de cazare includ:

•salarii şi alte elemente similare (C.A.S., cont pentru constituirea

fondului de şomaj, pregătirea personalului, etc.), estimate pe baza numărului

şi structurii de personal şi a salariilor anuale;

•materiale consumabile, consumuri de utilităţi, uzura obiectelor din

inventar, abonament radio-tv, uniformă personal, comisioane;

Cheltuielile directe în activitatea de alimentaţie includ:

•salarii şi alte elemente similare (C.A.S., pregătirea personalului etc.)

estimate pe baza numărului şi structurii de personal şi salariilor anuale;

•Materiale consumabile, consumuri de utilităţi, uzura obiectelor de

inventar, înlocuirea obiectelor de inventar, uniformă personal;

•Costul mărfurilor;

Cheltuieli directe aferente serviciilor de agrement includ:

•salarii şi alte elemente similare;•echipament pentru desfăşurarea agrementului;•materiale consumabile, obiecte de inventar, etc.;

Cheltuielile indirecte includ:

•administraţia generală•utilităţi, întreţinere şi reparaţii•amortismente•cheltuielile cu impozitele, taxe, asigurări•cheltuieli cu publicitatea.

Toate aceste cheltuieli se vor estima per total, la nivelul pensiunii turistice, pe grupe de cheltuieli care vor fi folosite în contul de exploatare previzională.

Pentru a putea prezenta contul de exploatare previzională, trebuiesc

specificate mai întâi cheltuielile cu forţa de muncă, cheltuielile cu întreţinerea

84

complexului turistic, cheltuieli cu publicitatea şi cheltuieli de amortizare a

investiţiei, în perioada 2005 – 2008.

Pentru a putea determina cheltuielile cu forţa de muncă, vom avea în

vedere următoarele variabile :

-Numărul total de angajaţi : 9. Structura angajaţilor se prezintă in felul următor : 1 administrator pensiune, 1 bucătar, 1 barman-ospătar, 1 ajutor ospătar, 1 cameristă, 1 femeie de servici, 1 antrenor tenis, 1 angajat pentru lucrari de administraţie, 1 agent de turism-rezervări.

-Salariul mediu lunar brut : 85 EUR/persoană.Pe lângă costurile cu salariul brut al fiecărui angajat, firma va mai trebui să suporte aproximativ 40 % cheltuieli asimilate salariilor.

Tabelul 4.9 Estimarea cheltuielilor folosite în contul de exploatare

previzională, în perioada 2005 – 2008.

Ani

Tipuri de cheltuieli

2005

2006

2007

2008

Cheltuieli cu forţa de muncă

12.852

12.852

12.852

12.852

Cheltuieli cu întreţinerea, administrative

şi cheltuieli mărfurile

54.000

56.000

70.000

74.000

Cheltuieli cu publicitatea

1.300

1.500

1.700

2.000

Cheltuieli de amortizare a investiţiei (7%

din CA)

10.915

11.224

13.988

14.989

Având în vedere că s-au stabilit şi aceste cheltuieli se poate contura contul de exploatare previzională în care se vor cuprinde cum s-a mai specificat: marja brută (încasările totale obţinute din exploatarea obiectivului turistic); marja netă (marja brută minus cheltuielile cu forţa de muncă); marja de activitate (marja netă minus cheltuieli de funcţionare şi administrative); marja de exploatare (marja de activitate minus cheltuieli cu publicitatea) şi rezultatul net (profit brut minus impozit pe profit).

85

În tabelul 4.10 se va prezenta contul de exploatare previzională pentru

perioada 2005 – 2008.

Tabelul 4.10. Contul de exploatare previzională a complexului

turistic în perioada 2005 – 2008

NR

INDICATORI (EURO)

2005

2006

2007

2008

1.

Marja brută (CA)

155.940

160.350

199.837

214.138

2.

Cheltuieli cu forţa de muncă (salarii,

asigurări sociale etc.)

12.852

12.852

12.852

12.852

3.

Marja netă (MN)

MN = (1) - (2)

143.088

147.498

186.985

201.286

4.

Cheltuieli administrative, de întreţinere,

cheltuieli cu mărfurile (35% din CA)

54.000

56.000

70.000

74.000

5.

Marja de activitate(MA)

MA = (3) - (4)

89.088

91.498

116.985

127.286

6.

Cheltuieli cu publicitatea

1.300

1.500

1.700

2.000

7.

Marja de exploatare (ME)

ME = (5) – (6)

87.788

90.448

115.285

125.286

8.

Cheltuieli de amortizare a investiţiei

10.915

11.224

13.988

14.989

9.

Profit brut (b)

Pb = (7) – (8)

76.873

79.224

101.297

110.297

10.

Impozit pe profit (25%)

19.218

19.806

25.324

27.574

11.

Profit net (Pn)

Pn = (9) – (10)

57.355

59.418

75.972

82.722

Din datele prezentate în tabelul de mai sus, după ce au fost calculaţi indicatorii agregaţi ai contului de exploatare previzională, se poate observa că în fiecare an din cei previzionaţi (2005, 2006, 2007, 2008), se va obţine un profit net care este în creştere. Aceasta demonstrează faptul că noul complex turistic va fi rentabil şi că investiţia se va putea recupera în timp fără teama că ar putea exista pierderi.

Termenul (durata) de recuperare (Tr) a investiţiei exprimă timpul în

care sunt reconstituite pe seama profitului obţinut din funcţionare, fondurile

avansate şi consumate se determină ca raport între valoarea investiţiei (I) şi

profitul anual (Pa):

a

r

PI

T

=

In cazul de faţă se va lua în calcul profitul anual mediu estimat pentru

primii 4 ani de funcţionare (vezi tabelul 3.10) şi se va obţine:

5

.

5

866

.

68

000

.

375

=

=

=

a

r

PI

T

După cum observăm, banii investiţi în această pensiune vor fi

recuperaţi în 5 ani şi jumătate .

86

Analiza rentabilităţii previzionate

În cadrul acestui subcapitol se va face o analiză a rentabilităţii previzionate având în vedere o serie de indicatori care vor fi prezentaţi pe larg ulterior.

Rentabilitatea previzionată (care este de fapt esenţa unui studiu de fezabilitate) este unul din criteriile importante ce stau la baza fundamentării deciziei privind realizarea investiţiei. Cu ajutorul acesteia se poate indica oportunitatea punerii în practică a proiectului de amenajare.

Aşa cum s-a specificat, se vor calcula o serie de indicatori care se vor estima pe o perioadă de 4 ani (2005 – 2008).În evaluarea eficienţei, mai expresivi decât indicatorii absoluţi sunt cei relativi precum rata profitului şi/sau rata rentabilităţii.

Rata profitului reprezintă mărimea relativă a profitului (calculată procentual) în raport cu un termen de referinţă ce reflectă efortul depus pentru obţinerea acestuia. În funcţie de modul de exprimare a efortului, în practica economică se delimitează mai multe forme şi modalităţi de calcul pentru rata profitului (rata economică a profitului, rata comercială a profitului, rata financiară a profitului).

În ceea ce urmează, pentru situaţia prezentată, se va estima Ra t a

comercială a profitului (Rcp) calculată ca raport procentual între masa

profitului net (P) şi totalul încasărilor (veniturilor), respectiv cifra de afaceri

(CA).

100

∗

=CA

P

Rcp

În tabelul 3.11 sa va face o estimare a acestui indicator pentru perioada 2005 – 2008, pe baza datelor cunoscute referitoare la profitul net şi cifra de afaceri.

Tabelul 4.11 Estimarea ratei comerciale a profitului în perioada 2005

– 2008

Ani

Indicatori

2005

2006

2007

2008

Profitul net (Euro)

57.355

59.418

75.972

82.722

87

Cifra de afaceri (Euro)

155.940

160.350

199.837

214.138

Rata comercială a profitului

(%)

36,7

37

38

38,6

Din aceste date prezentate mai sus se observă o tendinţă de creştere a valorii acestui indicator, de la un an la altul pentru perioada 2005 – 2008. Valorile acestor rate sunt destul de mari, rezultând faptul că eficienţa care se va realiza este bună, complexul putând cu uşurinţă să-şi acopere cheltuielile din surse proprii.

Un alt indicator important care se va previziona este rata de

rentabilitate a investiţiei care se calculează după formula:

100

∗

=I

P

r

r – rata de rentabilitateP – profitul estimatI – volumul investiţiei

Investitorii urmăresc obţinerea unei rate a rentabilităţii cât mai ridicată.

Tabelul 4. 12 Estimarea ratei de rentabilitate a investiţiei în perioada

2005 – 2008

Ani

Indicatori

2005

2006

2007

2008

Volumul investiţiei (Euro)

375.000

Profitul estimat (Euro)

57.355

59.418

75.972

82.722

Rata de rentabilitate a investiţiei

(%)

15,2

15,8

20,2

22

Din estimările de mai sus se poate observa o creştere a indicatorului analizat în perioada 2005 – 2008, ceea ce înseamnă că investiţia este rentabilă, putându-se astfel realiza obiectivul investitorilor de a obţine o rată de rentabilitate cât mai ridicată.

Un alt indicator care se poate estima, având în vedere datele

economico-financiare privitoare la complexul turistic esteproductivitatea

investiţiei (Wi) care se poate calcula după formula:

I

CA

Wi=

88

Estimările privitoare la acest indicator pentru perioada analizată sunt

prezentate în tabelul 4.12

Tabelul 4.12 Estimarea productivităţii investiţiei în perioada 2005 –

2008

Ani

Indicatori

2005

2006

2007

2008

Cifra de afaceri

(Euro)

155.940

160.350

199.837

214.138

Valoarea investiţiei

(Euro)

375.000

Productivitatea

investiţiei

0,41

0,42

0,53

0,57

Pentru perioada 2005 – 2008, valorile estimate ale indicatorului productivitatea investiţiei sunt pozitive şi în creştere, ceea ce demonstrează încă o dată faptul că investiţia este rentabilă.

Estimările tuturor indicatorilor de mai sus conduc la concluzia că realizarea unei investiţii de amenajare a unei pensiuni turistice în zona Branului se dovedeşte a fi o iniţiativă viabilă şi necesară în contextul inexistenţei unei unitaţi care sa asigure servicii de calitate superioară şi a cererii constant ridicate pentru asemenea servicii în acestă zonă, la preţuri ce nu suportă comparaţie cu unităţile de confort similare din Braşov sau Poiana Braşov.

Din analiza indicatorilor prezentaţi anterior se poate observa că

proiectul de investiţie este fezabil întrucât:

•nu există riscul neonorării obligaţiilor contractuale•fluxul financiar se va derula în parametri normali;•rentabilitatea care se va realiza în fiecare din ani previzionaţi este în

creştere (a se vedea ratele de rentabilitate calculate).

Construirea acestei pensiuni s-a dovedit a fi o iniţiativă conformă cu realitatea, având posibilităţi reale de punere în practică, deoarece acest teritoriu reprezintă un mediu favorabil amenajării turistice, luând în

89

considerare cadrul natural – geografic deosebit de prielnic, o climă prielnică

atât pentru practicarea sporturilor de iarnă cât şi a excursiilor.

În urma analizei realizate în cadrul acestui capitol s-a putut constata că investiţia va fi recuperată în 5,5 ani, deoarece veniturile sunt în creştere în fiecare an. Investiţia este deci rentabilă, deoarece veniturile sunt mari, se obţine şi un profit care să justifice realizarea investiţiei.

Din punct de vedere al turistului, construirea pensiunii reprezintă o nouă destinaţie, un nou produs turistic, o nouă alternativă a vacanţelor petrecute într-un cadru liniştit şi pitoresc.

CONCLUZII

Amenajarea turistică reprezintă un set de decizii privind conţinutul viitorului produs turistic al unei zone, în cazul de faţă a noii pensiuni turistice din Zona Bran-Tohanu Nou

Poziţia geografică a zonei Bran, renumele de care se bucură în rândul turiştilor români sau străini , oferă condiţii propice pentru construirea unei pensiuni turistice care să ofere servicii de înaltă clasă pe tot parcursul anului. Acest amplasament a fost considerat potrivit datorită avantajelor care există şi care vor fi prezentate pe larg în capitolul 4.

Turiştii romani care vin în zona Branului se împart în doua mari

categorii:

•Cei care au ca motivaţie principală dorinţa de odihnă si relaxare,

într-un cadru natural deosebit, departe de stresul şi agitaţia marilor oraşe.

•Cei care vin pentru o zi (în special grupurile) să viziteze atracţia

principală a localităţii – Castelul Bran.

O alta categorie de clienţi ai pensiunilor din zonă, sunt amatorii de schi.

Datorita atât proximităţii zonei Bran de staţiunile de schi Poiana Braşov si

90

Predeal cât şi datorită construcţiei recente a unei pârtii de schi în zonă, mulţi turişti aleg pe timpul iernii să se cazeze pe timpul vacanţelor în Bran, datorită costurilor mult mai reduse faţă de cele două staţiuni amintite mai sus.

Majoritatea covârşitoare a turiştilor străini care vizitează zona sunt atraşi de Castelul Bran şi de Legenda Contelui Dracula, asociată acestuia (vezi Cap.3).În luna octombrie a fiecărui an, Branul primeşte cifre însemnate de turişti (in special americani) care vin aici pentru a adăuga o nota specială unei sărbători tradiţionale “Halloween-ul”

Analiza gradului de echipare turistică a zonei Bran a pus în evidenţă faptul că oferta existentă pe segmentul de confort pe care se va situa pensiunea nu este suficient de diversificată ,existând doar 4 pensiuni ce au primit clasificarea de 5 margarete, neoferind nici una dintre acestea toate facilităţile proiectate pentru pensiunea ce urmează a fi construită.

În scopul de a demonstra încă odată ce reprezintă Zona Branului ca destinaţie turistică voi prezenta o serie de puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi riscuri, subliniind faptul că într-o zonă turistică cu potenţial deosebit trebuie să existe şi echipamente turistice de calitate, care să vină în întâmpinarea turiştilor cu pretenţii mai ridicate.

Punctele tari pe care le posedă zona constau în frumuseţea peisajului

atât în perioada de iarnă, cât şi în perioada de vară, posibilitatea practicării drumeţiilor montane şi a cunoaşterii obiceiurilor populare tradiţionale. Un alt punct forte îl constituie accesul facil în zonă, precum şi faptul că Branul se află foarte aproape de cea mai cunoscută salbă de staţiuni montane din România: Sinaia – Predeal - Poiana Braşov ; promovarea puternică a zonei

Dintre punctele slabe putem aminti: în multe pensiuni condiţiile de cazare sunt oarecum modeste ; lipsa unei reţele de canalizare centralizate, aglomeraţia de pe drumul principal din localitate, acesta fiind şoseaua naţionala ce leagă Braşovul de Piteşti.

Oportunităţi: cerere constant ridicată pentru cazare în această zonă.

Creşterea numărului de locuri de cazare;

91

Riscurile ce pot apărea se referă tendinţa de aglomerare a zonei şi

binenţeles ca fenomen asociat apariţia unor semne de poluare şi degradare a

mediului înconjurător. Degradarea stilului arhitectonic al zonei

Aşa cum vom vedea în capitolul 4 amenajarea propusă duce şi la creşterea numărului de locuri de muncă din zonă. În mod direct pensiunea va angaja 9 persoane, iar în mod indirect, prin activitatea sa pensiunea va atrage în circuitul aproximativ 20 gospodării, fie prin implicarea acestora în fenomenul turistic (proprietari de cai, trăsuri şi sănii, dansatori populari, maeştrii de călărie şi vânătoare) fie prin furnizarea de alimente tradiţionale (produse din lapte, fructe de pădure), produse meşteşugăreşti.

După ce în capitolul 3 s-a prezentat zona în care se va amenaja pensiunea (locaţie, istoric) în capitolul 4 s-a trecut la detalierea investiţiei ce urmează a fi realizată precum şi la evaluarea necesarului de investiţii prin estimarea valorii totale a investiţiei, a cifrei de afaceri şi a cheltuielilor pentru perioada 2004 – 2007.

Tot aici au fost specificate şi sursele de finanţare posibile şi a fost

analizată rentabilitatea prin prisma mai multor indicatori.

În urma estimării valorii totale a investiţiei de 375,000 EUR, s-a ajuns la concluzia că aceasta va fi recuperată în 5,5 ani având la bază şi profitul anual mediu estimat pentru primii patru ani de funcţionare.

În ceea ce priveşte finanţarea aceasta se va face 60% din fondul Phare şi 40% din surse proprii (având în vedere că firma care se va ocupa de amenajarea complexului şi care îl va avea în proprietate este puternică din punct de vedere financiar).Metodologia necesară obţinerii acestui împrumut nerambursabil face obiectul capitolului 2 al lucrării de faţă.

Investiţia este rentabilă deoarece veniturile estimate pentru perioada 2004 – 2007 sunt în creştere iar conform contului de exploatare previzională şi profitul net este în continuă creştere.

Analiza rentabilităţii previzionate pentru perioada 2004 – 2007 s-a realizat prin prisma unor indicatori precum: rata comercială a profitului, rata de rentabilitate a investiţiei şi productivitatea investiţiei. Ca o concluzie de

92

ansamblu după calculul acestor indicatori s-ar putea spune că eficienţa care se va realiza este bună, că investiţia este rentabilă şi că o astfel de investiţie de amenajarea unei pensiuni turistice de 5 margarete în Bran se dovedeşte a fi o iniţiativă viabilă şi necesară în contextul actual al pieţei turistice.

Un aspect foarte important este şi modul în care se va face promovarea noii unitaţi de primire turistică. Având in vedere categoria dorita de clasificare (5 margarete) pe care o va obţine, credem, cu uşurinţă datorită atât respectării în tocmai a criteriilor de clasificare impuse de către Ministerul Turismului cât şi a numeroaselor facilităţi suplimentare oferite (saună, piscină, etc) promovarea trebuie făcută cât mai eficient astfel încât sa facă cunoscută pensiunea clienţilor potenţiali: oameni de afaceri,firme/corporaţii care să organizeze întâlniri şi sesiuni de „trening” pentru personalul de conducere, persoane ce doresc să-şi petreacă vacanţa într-un mediu liniştit cu servicii înalt personalizate, de calitate superioara.

Se vor utiliza următoarele mijloacele disponibile pentru promovarea

turistică:

•pliante,reviste, broşuri ,cataloage ale diverselor organizaţii

turistice (vezi ANTREC);

•pagina de internet (atât proprie cât şi prin încheierea de contracte

de parteneriat cu pagini de informaţii şi oferte turistice gen:

www.infoturism.ro; www.eturism.to; www.romaniaturistica.ro;

•CD publicitar cu galerie foto si prezentare in detaliu a tuturor

facilitaţilor;

•Promovarea pensiunii şi ofertei acesteia în rândul corporaţiilor

utilizând e-mail-ul. Baza de date pentru adresele destinatarilor va fi constituită utilizând Catalogul Kompass România-unul dintre cele mai importante surse de date privind societăţile comerciale importante din România.

De asemenea oferta şi caracteristicile pensiunii vor fi făcute cunoscute celor mai importante agenţii de turism din ţara noastră prin ofertare directă. De asemenea se vor organiza sejururi de studiu (study-tour) pentru agenţii de

93

turism, cu scopul ca aceştia să cunoască, nu doar din poze, ci pe viu confortul şi facilităţile pensiunii, fiind astfel mai motivaţi să propună clienţilor petrecerea unui sejur sau organizarea unei întruniri de afaceri în decorul oferit de pensiune .

Ca o concluzie finală, se poate aprecia că în zona Branului este necesară şi oportună amenajarea unei pensiuni turistice rurale de cinci margarete care să ofere o gama completă de servicii de cea mai înaltă calitate atât turiştilor de week-end care doresc să se refugieze de zgomotul şi poluarea marilor

oraşe cât şi celor care doresc să-şi petreacă vacanţa, fie ea de iarnă sau de vară, într-un mod cât mai plăcut cu putinţă.

Bibliografie

1. Berbecaru I., Botez M. „Teoria si practica amenajării turistice a teritoriului”; Ed. Sport Turism, Bucureşti 1977

2. Botez M., Celac M.

„Sistemele spaţiului amenajat”; Ed. Ştiinţifică si Enciclopedica, Bucureşti 1980

3. Dumitrană

M.;

Negruţiu M.

„Contabilitatea in comerţ si turism”; Ed.

Maxim, Bucureşti 1996

4. Drumea C.

„Analiza economico-financiara a firmei”; Ed. Universităţii Transilvania, Braşov 2000

5. Glavan V.

„Turismul in România”; Ed. Economica,

Bucureşti 2000

6. Ispas A., Patriche D.,

7. Bratucu G.

„Marketing turistic”; Ed. Infomarket,

Braşov 1999

8. Ionescu Dunareanu I. „ Munţii Piatra Craiului”; Ed. Sport

Turism, Bucureşti 1986

9. Minciu R.

„Economia turismului”; Ed. Uranus,

Bucuresti 2000

94

10.Minciu R.

„Amenajarea turistica a teritoriului”; Ed.

Sylvi, Bucuresti 1995

11.Nistoreanu P.

„Turismul rural - O afacere mica cu perspectiva mari”; Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1999

12.Popescu N.

„Muntii nostri”; Ed. Sport Turism;

Bucuresti 1986

13.Stanciulescu G.

„Tehnica operatiunilor de turism”; Ed. All

Educational, Bucuresti 1998

14.Tigu G.

„Turismul montan”; Ed. Uranus, Bucuresti

2001

15.*****

http://www.mdp.ro

16.*** „Castelul Bran” – Brosura – Colectia Tezaurul Romaniei, 1997

17.*** „Ghidul solicitantului” – Proiectul de Finantare

Nerambursabila” Coeziunea economica si sociala

95