cum şi cu ce se hrănea soldatul român _ historia

Ce mânca soldatul român pe Frontul deEst? Hrană caldă, hrană rece? Cum setransportau alimentele pe distanțe mici,dar mai ales pe distanțe mari? Cu ceerau hrănite animalele? Ce alimenteavea în permanență la el un soldat? Cemâncau românii și ce mâncau germanii?Articolul de mai jos își propune sătrateze câteva aspecte ale hrăniriitrupelor române în războiul pentruapărarea ființei neamului (căci asta areprezentat pentru români a doua mareconflagrație a secolului XX).

Serviciul însărcinat cu hrănirea și echiparea trupelorla pace și la război îl formează serviciul intendenței de la comandamentele marilor unități. Scopul acestuiserviciu este de a asigura reaprovizionarea cu hrană, echipament, combustibil și furaje etc., la timpul și loculfixat de comandant,în condițiile cele mai bune, oricare ar fi situația și mijloacele de care dispune.

Principiile care stau la baza funcționării serviciului de hrănire în timp de campanie sunt următoarele: 1) hrănireatrupelor prin resursele rechiziționate din teritoriul unde operează armata (exploatare locală); 2) hrănireatrupelor cu subzistențele trimise din urmă, în cazul când zona în care cantonează sau operează trupele nu oferăresurse suficiente; 3) serviciul subzistențelor să fie organizat astfel ca în imediata apropiere a soldatului să sedispună de: hrană proaspătă pentru ziua curentă; hrană de rezervă care se va consuma când nu se poate asigurahrană caldă; mijloace pentru prepararea hranei (bucătării și brutării); mijloace de transport pentru transportulși recompletarea hranei consumate; 4) transportul subzistențelor să se facă pe calea ferată, iar la convoiul detrăsuri sau convoiul auto să nu se recurgă decât în situația în care nu se dispune de cale ferată. 5) transporturiledin urmă trebuie organizate astfel încât serviciul de reaprovizionare să funcționeze automat.

VIDEO HISTORIA

TE ABONEZI LA HISTORIA ȘI CÂȘTIGI

Login Cont nou Am uitat parola

Cauta in site

HOME ACTUALITATE REVISTA ARHIVĂ TIMP LIBER ABONAMENTE

Cum și cu ce se hrănea soldatul român

Autor: Alexandru Manafu | 11144 vizualizări Like 29

În imediata apropiere a frontului se servește masa în comun (fotografie reali

Historia - Batalia de laStalingrad

Încoronarea de la Alba Iulia

Armata Română spre Stalingrad

Cum şi cu ce se hrănea soldatul român | Historia http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/cum-ce-se-hranea-soldatul-roman

1 din 13 25-Jan-13 7:59 PM

Mareșalul Antonescu gustă din felurile de mâncare pregătite pentru trupă, pe Frontul de Est (fotografierealizată de sergentul Petrescu Mircea)

Extrem de important este faptul că Serviciul Intendenței trebuie să calculeze încă din timp de pace resursele decare au nevoie trupele atât pentru declanșarea războiului, cât și pe timpul derulării campaniei. La acestecalcule se au în vedere atât resursele din depozitele armatei, cât și resursele existente pe teritoriul național pecare se poate conta în mod sigur.

În Regiunea interioară se concentrează subzistențele necesare armatei

La decretarea mobilizării, teritoriul național se împarte în două mari regiuni, și anume: Regiunea Armatelor deoperațiuni și Regiunea interioară. Regiunea Armatelor cuprinde o parte a teritoriului național, precum șiteritoriul ocupat de la inamic. Ea este pusă sub autoritatea Comandamentului de Căpetenie al Armatei, având caorgan de direcție pe intendantul General al Armatei și care face parte din Marele Cartier General. RegiuneaArmatelor de operațiuni este despărțită de Regiunea interioară printr-o linie care trece prin diferite puncte, pecât este posibil, limitele politice-administrative (granița țării, provincii, județe) sau limitele naturale geografice(râuri, creste de munți, dealuri). Această linie ia denumirea de linie de demarcație și se stabilește de MareleStat Major al Armatei împreună cu Guvernul. În timpul campaniei, ea se modifică în raport de operațiunilemilitare. La rândul ei, Regiunea interioară cuprinde teritoriul din spatele liniei de demarcație, se găsește subautoritatea Ministerului Apărării Naționale și aici se concentrează și se adună subzistențele necesare armatelorde operații, fie din țară, fie din import. Toate structurile industriale sunt militarizate, lucrând numai pentruarmată.

Eșalonarea mijloacelor de subzistență la corpurile de trupă de diferite arme

SPUNE-ȚI PĂREREA

Credeți că înfrângerea armatei germane laStalingrad a fost cauzată de Armata Română?

Da

Nu, oricum rușii ar fi dat înapoi frontul

Doar în parte. A fost o greșeală de strategie.

Nu stiu

VOTEAZĂ

Aboneaza-te la NEWSLETTER

Adresa de e-mail


2 din 13 25-Jan-13 7:59 PM

Mijloacele de subzistență de care dispun corpurile de trupă pentru hrănirea efectivelor (oameni și animale) suntcele de mai jos:

Ce purta cu sine soldatul

Sacul de merinde, ranița și împachetajul de la șa (coburi, sacul de grăunțe, plasa de fân) sunt mijloacele puse ladispoziția fiecărui om pentru a putea transporta pâinea proaspătă destinată a fi consumată pe ziua curentă șicele două rații zilnice de hrană de rezervă, alcătuite din:

Rația de hrană de rezervă pentru cai era compusă numai din grăunțe.De menționat că în zona frontului se asigura hrană caldă în general, o mâncare scăzută la prânz și seara, atuncicând operațiunile militare permiteau transportul hranei la luptători. Atunci când nu se putea asigura hranăcaldă, la ordinul comandantului se consuma hrana de rezervă (din cele 2 zile de hrană de rezervă aflatepermanent asupra luptătorului).

Organizarea de principiu a activității de hrănire presupunea organizarea unor subdepozite, depozite, centre deaprovizionare care procedau la aprovizionarea trupelor luptătoare. Având în vedere situațiile des schimbătoare,determinate de acțiunile de luptă, anotimpul și starea vremii, resursele zonei de exploatare, de cele mai multeori sărăcite sau inexistente, este de înțeles că hrănirea trupelor nu s-a desfășurat întotdeauna fără sincope, fărăîntrerupere și fără greutăți.

Bucătăriile de campanieFiecare mică unitate (companie, escadron, baterie), precum și fiecare formațiune similară de la diferite trupe șiformațiuni de servicii, trebuia să fie dotată cu bucătării de campanie necesare pentru prepararea hranei calde.În principiu, trupele de infanterie erau dotate cu bucătării portative transportate pe trăsuri sau samare. Pentrutransportul bucătăriilor portative, fiecare companie avea câte o trăsură numită trăsură de bucătării. Trăsurileerau de tip regulamentar; în lipsa acestora, se procurau trăsuri prin rechiziție, la declararea mobilizării. Larândul lor, trupele călări (cavalerie, artilerie) și formațiunile de servicii erau dotate cu bucătării pe roate.

ACUM LA CHIOȘCURI

HISTORIA PENTRU IPAD

HISTORIA, Nr. 132,Ianuarie 2013 -16 Ianuarie 2013

În avalanșa de informațiicu privire la aviație careapăreau în anii 1920 înpresa vremii, un titlu dinmensualul „Aripa” anunțadiscret o premierănațională: „în ziua de 1octombrie 1928, într-unaccident de avion care

putea să aibă urmări tragice, plutonierul aviatorFlorea Chifulescu a folosit pentru prima oară la noiîn țară parașuta de salvare”. Reținem amănuntul:aviatorul e primul român din istorie care a folositparașuta ca să-și salveze viața. Mai târziu, lafinalul anilor 1940, el va fi încarcerat în urma„afacerii Tămădău”: în calitate de pilot alEscadrilei Consiliului de Miniștri din Flotila 1Bombardament fusese contactat de emisarii luiManiu și Mihalache pentru a le facilita o potențialăfugă din țară.

Vedeți mai multe detalii


3 din 13 25-Jan-13 7:59 PM

În staționare, bucătăriile de campanie se găseau la trupe; în marș, ele mergeau la trenul de luptă (eșalonul II) almicilor unități, iar în timpul luptei rămâneau la locul stabilit de comandant prin ordinul de operații partea a II-a.Linia trenului de luptă a micilor unități era fixată de către comandanții de Regimente, în principiu, la o distanțăde 4-5 km departe de trupe.

Trăsuri de aprovizionare

Fiecare campanie, baterie, escadron, precum și formațiunile similare de la diferite trupe și formațiuni deservicii aveau prevăzute câte o trăsură de aprovizionare, în scopul transportării necesarului de aprovizionatpentru o zi de la sursa de aprovizionare (gară de reaprovizionare, centru de reaprovizionare, coloană desubzistență). De regulă, aprovizionarea cu alimente se făcea numai în cursul nopții, distribuind trăsurilor debucătării jumătate din cantitatea de alimente necesară micilor unități pentru prepararea mâncării calde deprânz. După servirea mesei de prânz, trăsura de aprovizionare distribuia trăsurii de bucătărie cealaltă jumătatedin rația de hrană, pentru a se prepara masa de seară.În anumite situații, întreaga rație zilnică de hrană sedistribuia bucătăriilor de campanie, în afară de pâine, care se distribuia direct soldaților.

Trăsurile de aprovizionare, odată golite, se deplasau la sursa de aprovizionare stabilită prin ordinul de operațiipartea a II-a pentru a se reaproviziona cu alimentele necesare efectivului pentru a doua zi sau contribuiauefectiv la strângerea resurselor obținute prin exploatarea locală din zona repartizată unității respective.Trăsurile de aprovizionare se deplasau cu trenul regimentar și numai în mod excepțional puteau să meargă și latrenul de luptă (în marșurile desfășurate la depărtare de inamic).

Furgoane și trăsuri de furaje

Pentru transportul grăunțelor și al furajelor,corpurile de trupă aveau în dotarea serviciului dehrănire al fiecărei mici unități (batalion, divizion șila comanda regimentului) trăsuri de furaje șifurgoane. Acestea erau destinate strângeriigrăunțelor și a furajelor din zona repartizatăfiecărei unități. Atunci când zona de exploatare erasăracă, trăsurile de furaje se deplasau la sursa deaprovizionare stabilită prin ordinul de operațiuni,de unde primeau, transportau și distribuiau launități furajele necesare animalelor. De regulă,furgoanele se deplasau împreună cu trăsurile deaprovizionare la trenul regimentar, iar în marșul ladistanță de inamic se puteau deplasa și la trenul deluptă al unităților respective. Trupele de infanterieerau dotate cu trăsuri de furaje, iar trupele călări

Historia

Like

27,737 people like Historia.

Facebook social plugin

ABONEAZĂ-TE LA HISTORIA


4 din 13 25-Jan-13 7:59 PM

(cavaleria și artileria) – cu furgoane.

Trăsuri cu hrană de rezervă

În scopul transportului unei zile hrană de rezervăpentru oameni și o rație grăunțe pentru cai, fiecareregiment batalion și divizion corp aparte(independent) dispunea de trăsurile necesare,numite trăsuri hrană de rezervă. Numărul acestorase stabilea în funcție de efectivele în oameni șianimale ale fiecărei unități. Trăsurile cu hrană derezervă se deplasau la trupe atunci când eranecesară recompletarea hranei de rezervăconsumată din sacul de merinde aflat asuprafiecărui luptător. În războiul de poziție sau în oricealtă situație operativă, când exista certitudinea cătrupele nu se vor mișca un anumit timp, hrana derezervă se descărca, depozitându-se în localuriînchise sau în adăposturi improvizate, iar trăsurileerau întrebuințate la colectarea resurselorprocurate prin exploatarea locală, precum și lareaprovizionări și evacuări, dacă situația impuneamajorarea numărului mijloacelor destinate acestuiscop. Trăsurile cu hrană de rezervă se deplasau cutrenul regimentar; în marșul la distanță de inamicele se puteau deplasa însă pe căi de comunicațielaterale sau intercalate între coloane.

Linia pe care urmau să fie instalate trenurileregimentare se stabilea de către Divizie, prinordinul de operație partea a II-a, la o distanțăaproximativă de 7-8 km de linia trupelor. Distanța

era justificată prin aceea că trenul regimentar trebuia instalat în afara razei de acțiune a artileriei inamice.Această distanță se stabilea însă în funcție de situația operativă (ofensivă sau defensivă), teren și stare a vremii,acoperiri naturale sau dispunerea localităților, astfel încât trenul regimentar să se poată distanța chiar mai mult(la 9-10 km), în păduri sau după denivelăride teren, pe contrapante mascate și bine adăpostite de observația aviației inamice. Terenurile în pantă ușoarăerau preferabile, se evita fundul văilor din cauza atacurilor cu gaze. În plus, trenul regimentar urma să fieinstalat cât mai aproape de drumurile și potecile care duceau la unități, pentru a putea interveni la timp sărecompleteze hrana consumată.

Cu ce se hrănea Regimentul 10 Artilerie înainte de război

Prezentăm, spre exemplificare, meniul săptămânal în perioada 22.09-28.09.1939, R. 10 Art., conform Livretuluiordinar (documentul de stabilire săptămânală a modului de hrănire). Amintim că la 4 septembrie 1939 guvernulhotărâse mobilizarea generală.


5 din 13 25-Jan-13 7:59 PM

PE ACEEASI TEMA:

Aveam obligația să-i aprovizionăm pe nemți

În ceea ce privește obligația de a asigura hrana trupelor germane, activitatea se derula prin Direcția Intendențeidin Ministerul Apărării Naționale în relație directă cu Biroul German din cadrul Misiunii militare germane. Înprincipal se solicitau animale vii care se livrau „la export”, la fabricile de conserve de carne, care produceaupentru germani diverse sortimente de preparate din carne (în special cârnați) și conserve din carne (a 300g/buc.). Contingentul de animale vii care se livra se stabilea săptămânal, împreună cu gara de destinație.

De la sosirea Misiunii militare germane s-a stabilit contingentul săptămânal de export în Germania, astfel: 200capete de vite vii și 400 capete de porci vii, în condițiile acordului intervenit la prețurile de export (pentruvitele vii a câte 600 kg – 39 lei/kg în viu și pentru porcii vii a câte 130 kg – 60 lei/kg în viu). Valabilitateaprețurilor era stabilită până la sfârșitul lunii februarie 1941. Dimensiunea contingentului de vite pentru germania cunoscut însă modificări pe parcursul timpului. De exemplu, în ianuarie 1941 se stabilea livrarea a 400 de viteși a 800 de porci, în februarie, contingentul se mărea la 1200 de vite și 3200 de porci.

Pentru luna iunie 1941 (adresa nr. 74275/10 iunie 1941) se stabilea contingentul de export în Germania astfel:

Vite a 400 kg, câte 30 bucăți în garnizoanele: București, Pitești, Craiova, Caracal, Roșiorii deVede, Constanța, iar pentru Sibiu, 20 bucăți;Porci a 150 kg, câte 60 bucăți în aceleași garnizoane, iar în Sibiu, 40 bucăți.

Producția fabricilor de conserve și preparate din carne care prelucrau carnea rezultată în urma sacrificării erapreluată de germani și distribuită trupelor proprii. În ceea ce privește acțiunile comune pe front, în situația încare trupele române erau angajate în acțiuni militare sub comandă germană, alocarea la drepturi de hrană(sarcinile de subzistență adică) revenea armatei germane.

Doar la Rin Grand Residence te bucuri devacanta la tine acasa, incepand de la39.900 € + TVA!


6 din 13 25-Jan-13 7:59 PM

România, de la bătălia pentru Stalingrad la Rusia lui Putin

Proorocul propriei credințe: Ezechil a vrut să se sinucidăla Stalingrad. Dar era a doua zi de Crăciun, nu se cădea.

Eroi români pe Frontul de la Stalingrad

COMENTARII

Postat de: Anonim, 27 Iulie 2012 | răspunde

Tot despre hrană

Pe frontul de răsărit încă mai venea, noaptea, bucătăria cu mâncarea caldă, la câteva zeci de metri de linia I. Numi-a spus tata cât de regulat se întâmpla asta, dar venea.După ce "am întors armele"...nimic. Tata nu-și putea aminti, pur și simplu, cum și ce mâncau. Dar știți care eramotivul ? Mâncarea se dovedea prea puțin importantă în fața confruntării cu moartea, secundă de secundă.

Feldkochunteroffizier

Rația zilnică de hrană pentru infanteria germana consta in :700 grame pâine173 grame carne sau soia , brânză , pește sau ouă650 grame de legume45 grame lapte degresat sau praf19 grame condimente , sare ; 9 grame ceai sau surogat de cafea60 grame marmelada sau margarina , untură , unt40 grame zahărMeniu comun al armatei germane in WW2, gătit în așa numitele Gulaschkanone :Mic dejun : ceai sau cafea calde , brânză topită (Käse), gem sau marmeladă și eventualcârnați uscați (Dauerwurst) . . Se primea și rația de Kriegsbrot “pâine derăzboi” (neagră , multicereale) pentru toată ziua.Prânz : supă de cartofi cu carne de porc , tocană ( Eintopf ), fructe conservate saubomboane , miere artificială, țigăriCina : semăna cu micul dejun dar ca hrană lichidă consta în supă, supă instant sau Wehrmachts-Suppekonserv.Ocazional se primeau ciocolată (ex. Scho-ka-kola ) , fructe proaspete , vin, alcool .Așa numita “rație de fier întreagă” ( eiserne Portion) în armata germană consta in :A. 300 grame pesmeți ( Zwieback, Hartkeks sau Knäckebrot ).B. 200 grame carne conservată de porc , vită , chiar cal (Fleischkonserve ,Schinkenwurs, Labkaus )C. 150 grame legume conservate sau deshidratate, sau Erbsenwurst („pea sausage” )D. 25 grame surogat de cafeaE. 25 grame sare .“Rația de fier jumătate” (halb-eiserne Portion) consta din componentele A și B de mai susSoldatul german purta cu el o halb-eiserne Portion iar o eiserne Portion îi era la ndemână la bucătăria de campanie.Ambele se puteau consuma doar la ordinul expres alcomandantului de companie.„Rația de fier” era similară “rației K” din armata americană , care in plus avea :țigări, gumă de mestecat și cafeainstant.Intendența armatei americane a efectuat după război un studiu exhaustiv asupra dietei soldatului german . Conformacestuia conservele de carne de porc erau “excelente atât în aspect cât și în miros , cu consitență solidă și grăsimeexact cât să umple cutia” . Conservele de vită erau “excelente în aspect și gust.”.Pesmeții obișnuiți Zwieback erau foarte tari, din făină inferioară, sare și apă și nu se stricau.. Pesmeții Knäckebrotaveau un puternic gust de secară și de 3 ori mai puține calorii decât similarii americani. Biscuiții energizanți Hartkeks


7 din 13 25-Jan-13 7:59 PM


produși de XOX Kraft Keks erau fortifiați cu vitamine și nutrienți ( peste 1000 calorii / pachet) , cu gust greu dedescris de americani și textură similară biscuiților dulci pentru câini.

Postat de: Anonim, 29 Iunie 2011 | răspunde

Asa este nemti au dezvoltat

Asa este nemti au dezvoltat înlocuitori pentru alimente de baza precum inlocuitorul de unt , de margarina sau decafea pentru civili , iar mancarea de calitate o trimiteau pe front pentru trupele vermaht.


Ofiterii germani

erau dezgustati de faptul ca in armata romana alimentele erau repartizate dupa grad . Adica militar cu gradmare=mancare buna , grad mic=mancare proasta sau deloc !!!


Raspuns l-a "BAUTURA"

Este vorba de mancarea ostasului roman...Apropo!! daca nu ai observat??!!!! ce legatura are cu armata ungara? Tucrezi ca soldatul roman nu a baut tuica innainte de lupta ( daca a gasit) !!!


Articol incomplet

Ar fi trebuit dezvaluite si date despre hranirea soldatilor dusmani: nemti sau austro-ungari.Precum vedem din articol, Armata Romana asigura hrana soldatilor in principal "prin resursele rechiziționate dinteritoriul unde operează armata (exploatare locală)".Adica altfel spus: furt, jaf.Armata Romana nu a platit ptr. "exploatarea locala" a resurselor in niciuna din tarile unde a ajuns in cele 2 razboaiemondiale.


8 din 13 25-Jan-13 7:59 PM


Si nemtii de unde draq luau

Si nemtii de unde draq luau mancarea. Le-o facea hitler dupa ce sapa vreo 3 randuri de porumb, nu? Aia nu aufurat cu nemiluita. Ma, cum va gasiti voi sa dati in poporul care va da sa mancati. Nu ati invatat ca mana care vahraneste nu e bine sa o muscati. Halal popor. Va uitati la alti care ne fura pe frumos si pe aia in preaslaviti.Nemtii au furat , ne-au furata si fura frumos, dar voi, popor de orbi, nu vedeti lucrurile bune din tara asta sioamenii de isprava de aici.


Skekel

Lasa ca au platit ungurii pentru 1000 de ani de condus lagarul de exterminare "Erdely"...


v

v


papa

din ce spunea bunicu de pe frontu de est (sevastopol) cam mureau de foame. soldatu' de rand radea resturile de peconservele aruncate si bea apa de ploaie din baltile acumulate in urmele copitelor cailor. deci... apropo ce e cucretinitatea asta de actiune de preamarire a armatei si mai ales a bestialului conducator? ma iau greata si fiorii candma gandesc la fascism, antonescu si toata leaota...


Asa este. Si bunicul meu imi

Asa este. Si bunicul meu imi povestea ca mancau radacini de plante, coaja de pe copaci si beau apa de ploaieadunata in urmele lasate de cai sau boi.

ostasi si regele.

nu va faceti probleme ca a avut grija regele mihai ca sef de stat de ostasii romani pe front./echipament bun,mancare buna etc.../nu?nu ma refer la cei peste 100 de mii de ostasi luati prizonieri de rusi in septembrie 1944 deci dupa ce ne-am aliat curusii si din care au scapat cu viata cca 5000. restul au murit in lagarele siberiene pt patrie si rege....care nu a miscatun deget sa ii scape . dar s-a multumit cu o mare decoratie ruseasca pobeda si un mic avion personal primt cadou dela stalin.


9 din 13 25-Jan-13 7:59 PM


asa ca.... romanii au dus-o bine pe front in timpul regelui Mihai! . este? este !


daaaaaa

saracul mihaitza.nu a putut face nimic... in schimb putea sa semneze toate ordinele lui antonescu si A PUTUTsa-l schimbe pe antonescu cand a vrut... saracutzu' de el.... oare ce ar face margareta bucatareasa si dudaactorashul daca ar fi regi azi si maine si-ar baga rusia armata in romania???


alt anonim

Mosule, daca nu lua Regele aceasta decizie, mureau TOTI soldatii romani, nu 5000 - cati spui tu-....comunismulv-a spalat creierele..il urati pe Regele Mihai fara sa stiti macar cum arata....


ostasii si regele

Seful statului era atunci conducatorul (fürerul) Antonescu. Nu ai aflat ÎNCĂ?! Toate prerogativele și le-a acordatel, cum se intampla in orice dictatura! De TOT ce s-a intamplat in Romania este NUMAI el responsabil. Dar sipoporul dobitoc, invatat sa asculte orbeste! Cum este si astazi!

Postat de: bistriz, 29 Iunie 2011 | răspunde

Interesant articol

M-am saturat pana peste cap de generali, presedinti, elene si bisnitari si mi-am spus: Excelenta tema. Dar imiamintesc ce-mi spunea bunicul despre ce mancau in armata si pe front si compar cu ce este pe hartie. Si iar ajung lagenerali, regi, elene si bisnitari.


nu pomeniti nimic de bautura...

inainte de a pleca la lupta, sigur trageau la masea.. sa prinda curaj..de ce nu spuneti nimic si de asta?

bautura


10 din 13 25-Jan-13 7:59 PM


romanii beau apa din balti si de unde mai gaseau... ungurii beau tzuica inainte de bataliile glorioase impotrivabatranilor, femeilor, copiilor, gravidelr si copiilor nenascuti din Transilvania


Asa se se stie.

Daca nu ar fi fost beti iti zic ca ar fi refuzat sa intre in "lupta"...in toate masacrele se pomeneste ca eraucam rupti in gura.........dar las ca nici noi nu am fost mai cuminti dincolo de Nistru.


scuzati intruziunea...............

Va rog aratati unde in articol rezulta ce mancau soldatii germani pe front. Ca doar nu mancau direct vaci si porci.


ratii alimentare!

Cam aceleasi principii a hranirii trupelor sunt valabile si astazi! Se foloseste ca unitate de calcul ratia alimentara peziua de lupta! Ratia de hrana calda (HC), ratia de hrana rece (HR), ratia de hrana de rezerva (HR). Esalonarea se facepe esaloane de lupta. Interesant articol! Publicati si despre unitatile de foc (UF) ale diferitelor genuri de arme. Se vavedea ce eforturi de productie si transport trebuiesc pentru o UF a unei MU de artilerie grea pe ziua de lupta (deex.)! Sute de tone!

Postat de: bistriz, 28 Iunie 2011 | răspunde

Felicitari

M-am saturat pana peste cap de generali, presedinti, elene si bisnitari si mi-am spus: Excelenta tema. Dar imiamintesc ce-mi spunea bunicul despre ce mancau in armata si pe front si compar cu ce este pe hartie. Si iar ajung lagenerali, regi, elene si bisnitari.


Hrana

Din ce povestea bunicul, cat timp s au ocupat de hrana nemtii a fostul totul ok. Conserva de miel, ciocolata etc.Dupa ce s au intors armele deranj maxim.


11 din 13 25-Jan-13 7:59 PM

PUBLICĂ UN COMENTARIU NOU

Subiect:

Comentariu:

By submitting this form, you accept the Mollom privacy policy.Salvare Previzualizare

© Toate drepturile rezervate Adevărul Holding 2013

Ştiri Femei Servicii Ştiinţă şi cultură Aplicaţii mobile

AdevărulOraşul meu

Click! pentru FemeiClick! Sănătate

AdevărulShopAnuntExpres

HistoriaDilema veche

Adevărul mobile

GALERII FOTO

RSS | Politica de confidentialitate Forum | Contact | Termeni si conditii | Redactia | Publicitate


12 din 13 25-Jan-13 7:59 PM

Ştiri Femei Servicii Ştiinţă şi cultură Aplicaţii mobileAdevărul MoldovaClick!Foreign Policy

TangoOK! MagazineClick! Poftă Bună

Ştiinţă şi tehnică

Soluție implementată de Tremend


13 din 13 25-Jan-13 7:59 PM

cum şi cu ce se hrănea soldatul român _ historia

Documents