În perioada 06-09 noiembrie, în cazarma Batalio-nului 811 Infanterie din Garnizoana Dej, a avut loceta pa fi nală a competiţiei „Subofiţerul/ Soldatul Anu-lui” 2018. În fiecare an, activitatea are ca scop identi-ficarea şi pro-movarea celormai bine pregă-tiţi su bo fiţeri,mai ştrii mi litari,sol daţi şi gra -daţi, care să în -tru chipeze pro-fesionistul capa-bil să lupte...

Ziua veteranilor din teatrele de operaţii

În fondul de arhivă creat de Marele Cartier Ge ne ral,am regăsit documentul intitulat „Poporul şi pă mân tulro mânesc, de la Nistru până la Tisa, Dunăre şi Marea

Nea gră”. Din păcate,au torul nu a putut să fieiden tificat. Este o ple - doa rie dedicată pro vin -cii lor ro mâ neşti is to ri -ce, care s-au ex pri matne condiţinoat în fa voa -rea Unirii celei Mari cuRe gatul României.

Curierul

ARMATEI

„Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XX nr . 21 (483) l 15 noiembrie 2018 l 8 pagini l 1 leu

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

REPERE ÎN COTIDIAN

CompetiţiaSubofiţerul/ Soldatul Anului 2018

Cu prilejul Zilei Veteranilor, în Bucu reşti şi în garni-zoanele în care există unităţi mi litare ce au executat mi -si u ni în teatrele de ope raţii au fost organizate duminică,11 no iem brie, ceremonii militare şi religioase. Acti vităţi

si milare au avut loc şila mormintele şi mo -nu mentele închinatesa crificiului şi erois -mu lui militarilor ro -mâni căzuţi în tea trelede operaţii. În Capita -lă, de la ora 11:00, laMo numentul Eroilorcă zuţi în teatrele de...

Slăvită memoria eroilor, care şi-au datSlăvită memoria eroilor, care şi-au datviaţa pentru înfăptuirea acestui vis! viaţa pentru înfăptuirea acestui vis!

KAKI 100%

Anul acesta, Şcoala de Aplicaţie pentru Unităţi deLup tă ,,Mihai Viteazul”, unitate de elită a Ar matei Ro -mâ niei a împli nit 70 de ani de la în fiin ţa re, prilej pentruac tu alii şi foştii mili-tari care au slu jit-ode-a lun gul vremii săse re în tâlnească şi săsăr bătorească împreu -nă acest atât de im por -tant eve ni ment. Aufost invitaţi să parti ci -pe alături de familiilemi litarilor, re pre zen -tan ţi ai Ministerului...

Performanţă la superlativ

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

ACTUALITATE

Noi metode de producerea combustibililor ecologici

C M Y K

Într-un nou studiu publicat în Nature Catalysts decer cetători de la University of Liverpool în colaborarecu Beijing Computational Science Research Center şiSTFC Rutherford Apple ton La boratory s-a de monstratcă o teh nică despec trosco pie la -ser poate fi fo lo si -tă pentru a studiare duc ţia electro -chi mică in-situ adi o xi du lui de car -bon, ofe rind multne cesa re le indiciicu pri vire la aces tere ac ţii chi mice.

Cu prilejul Zilei Veteranilor, înBucu reşti şi în garnizoanele în careexistă unităţi mi litare ce au execu-tat misiuni în teatrele de ope raţii aufost organizate duminică, 11 no - iem brie, ceremonii militare şi reli-gioase. Ac ti vităţi similare au avutloc şi la mormintele şi monumente-le închinate sacrificiului şi eroi-smului militarilor români căzuţi întea trele de operaţii.

În Capitală, de la ora 11:00, laMonumentul Eroilor căzuţi în tea-trele de operaţii şi pe teritoriulRomâniei din Parcul Tineretului aavut loc, în prezenţa ministruluiApă rării Naţionale, Mihai Fifor şi aşefului Sta tului Major al Apărării,generalul Nicolae Ciucă, o ceremo-nie militară şi religioasă în cadrul căreia au fost depusecoroane de flori.

Viitorul Centru de Recuperare şi Refacere pentru vete-ranii din teatrele de opera ţii, aflat în apropiere de Târgo-vişte (comuna Aninoasa), Asociaţia Militarilor Veterani şiVeteranilor cu Dizabilităţi „Sfântul Mare Mu cenic Dim-itrie-Izvorâto rul de Mir” a organizat de la ora 14:00, înprezenţa mi nis tru lui Apărării Naţionale, Mihai Fi for, o cer-emonie dedica tă Zilei Veteranilor şi prezentarea unor pro-totipuri pentru la boratoarele medicale şi camerele de odih-nă ce vor fi puse la dispoziţia veteranilor care vor fi tra taţiîn cadrul noii fa ci lităţi.

Tot duminică, în Bucureşti, de la ora 13:00, în prezenţaşe fului Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă,a avut loc ceremonia militară de dezvelire a bustului ma re -şa lului Alexandru Averescu şi depuneri de coroane de flori.

La bustul sublocotenentului post mortem Ionel Gheor-ghiţă Drăguşanu, căzut la datorie la data de 20 iunie 2006,mi litarii Batalionului 341 Infanterie „Constanţa” au des fă -şu rat o ceremonie religioasă pentru pomenirea şi cinstireame moriei acestuia.

La ceremonie au participat din partea Asociaţiei CultulEroi lor, filiala Constanţa, domnul colonel în rezervă Re -

mus Ma covei şidomnul Dan Nico-lau, iar din parteaA.M.V.V.D, su -cursala Constanţa,preşedintele aso-ciaţiei, do m nulCristian Cră ciun,alături de fos tulsubofiţer de co -man dă al batalio-nului, plutonier-adjutant Ma nuelVlăduţ. Co piii dela grădini ţa dinTopraisar au fostalături de ei, ca defiecare dată.

Cu acest pri-lej, maiorul Iulian Ge mănariu, aflat la co manda Batalionu-lui 341 In fan terie „Con s tan ţa” a prezentat sem nificaţia zi -lei de 11 noiembrie şi a rostit cu vin te emo ţionante: „A fosto onoare pentru mine să cunosc un om precum sublocote-nentul post mortem Ionel Gheorghiţă Dră guşanu; la fel măsimt onorat să vă cunosc pe voi, veteranii din teatrele deoperaţii, camarazii cu care am fost îm pre u nă în misiuni. Unerou este şi militarul care după ce a tre cut printr-un incidentîn teatrul de operaţii, merge iar în mi siune alături de cama-razii lui, deşi îi este greu, pentru că ştie că celor din pluto-nul lui le face bine acest lucru şi le dă cu raj.”

Preotul militar Dragoş Ciobanu a oficiat o slujbă reli-gioasă la bustul sublocotenentului post mortem IonelGheor ghiţă Drăguşanu, iar, la finalul activităţii, au fost de -pu se coroane de flori din partea comenzii Batalionului 341In fanterie „Constanţa”, Asociaţiei Cultul Eroilor,A.M.V.V.D Constanţa şi din partea copiilor de la GrădiniţaTo praisar.

Respect tuturor eroilor Armatei României !Cinste şi onoare memoriei lor!

Locotenent Mirela CĂPÎLNEANFoto: Marian ENE

Cu prilejul sărbă-toririi a 100 de ani dela semnarea armis ti -ţiu lui privind sfârşitulPri mului RăzboiMon dial şi câştigareain dependenţei ţării,sta tul polonez a orga-nizat pe data de 11no iembrie a.c., nu -me roase ceremoniimi litare şi manifes -tări cultural-artistice.Astfel, parte din mili-

tarii Detaşamentului de Apărare Antiae-riană „Li liecii Negri”, aflaţi în cadrul Gru-pului de Lup tă din Polonia, au participatală turi de par tenerii americani, britanici,croaţi şi po lo nezi la expoziţii statice deteh nică şi echipament militar în proximita-tea lo calităţii Be mowo Piskie, dar şi înVar şo via, capitala ţării unde centenarul in -de pendenţei Poloniei a fost sărbătorit şiprintr-un un marş uriaş la care au participatpeste 200.000 de oameni, dar şi preşedin-tele ţării.

Locotenent Irina CIMPOER

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr.21 (483) din 15 noiembrie 2018Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 2 lei, iar baniise vor depune în contul U.M.02490 Bucureºti , cu specifi-caþia „Abonamente la publicaþii militare C.A.” Pentru a filuaþi în evidenþã cu rapiditate (ºi, implicit, pentru expe-dierea ope rativã a pu bli caþiei), dupã depunerea banilor seva trimite o adresã cãtre U.M.02490/redactorul-ºef al„Curierului Armatei”, în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02490 Bucureºti, Fax: 021/318.53.65, telefon: 021/314.45.75; ; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacţie

Plt.adj. Marian Duţă(tehnoredactor)

Plt. Cristian Aldescu (corespondenţă - expediţie)

int. 1002/ 249

Tipografia U.M. 01295

Plt.adj. Paul IoniţăCap; Narcis Chiriţă Cap. Ionuţ Creţu

Redactor-şef

Col. Ion Papaleţ int. 1002/ 249

Secretar de redacţie

int. 1002/ 249

Redactori

Cristina Fratu Daniela Dumitraşcu

Plt.adj. Dragoş Iordana

int. 1002/ 249

ISSN 1582-1269

B 51618C 470 / 2018

lSTRASBOURG - Cancelarul german Angela Merkel a pro-pus crearea la un moment dat a „unei veritabile armate eu -ro pene”, la scurt timp după o controversă puternică pe acest su -biect între preşedintele american Donald Trump şi preşedintelefran cez Emmanuel Macron, şi „constituirea unui consiliu de se -cu ritate european”, relatează AFP, dpa şi Reuters. „Nu este vorbade o armată contra NATO”, a adăugat Merkel pe subiectul ar ma -tei europene. „Ar putea fi o complementare utilă a NATO. Ni -meni nu vrea să pună sub semnul întrebării relaţiile clasice”, aspus ea. La rândul lui şi preşedintele francez a propus creareaunei „veritabile armate europene” pentru protejarea VechiuluiCon tinent şi a evocat necesitatea „de protecţie în faţa Chinei, aRu siei şi chiar a Statelor Unite ale Americii” în domeniul spaţiu-lui cibernetic. Apelul lui Macron, care reflectă o direcţie mai lar -gă de gândire la nivelul UE, dar care nu este universal acceptată,a declanşat furia lui Trump, care a denunţat aceste propuneri pecare le-a catalogat „extrem de insultătoare”, chiar înainte de ve -ni rea sa la Paris pentru a participa în weekend la ceremoniile de -di cate Centenarului Armistiţiului Primului Război Mondial.Trump cere cu regularitate ţărilor europene membre ale NATO săîşi sporească bugetul pentru apărare, considerând că SUA asigurăo parte mult prea mare din cheltuielile Alianţei Nord-Atlan ti ce.lBUDAPESTA - Ungaria este favorabilă sporirii capacităţiide apărare a UE. Şi cere Europei să facă mai mult în această pri -vin ţă, a afirmat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, care are acţionat astfel la un apel recent al cancelarului german AngelaMer kel pentru crearea unei armate comune a UE, informeazăReu ters. Oficialul ungar a spus, de asemenea, că ţara sa a prezen-tat în trecut o propunere similară. Totuşi, ca membră a NATO,Un garia consideră că este important să se evite orice paralelăîntre o potenţială armată a UE şi Alianţa Nord-Atlantică, a accen -tu at Szijjarto. Acesta a adăugat că o armată a UE este necesarăpentru a se apăra de ameninţările externe cu care se confruntăblo cul comunitar, cum este cazul imigraţiei ilegale. Preşedintelefran cez Emmanuel Macron a afirmat recent că Europa nu va pu -tea să se apere fără „o armată europeană adevărată”, iar preşe din -te le Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, fost premier al Lu -xem burgului, este de mult timp un susţinător vocal al ideii căUni unea Europeană trebuie să aibă o capacitate de apărare co mu -nă suplimentară, separată de NATO, alianţă dominată de SUA.Un Fond european pentru apărare urmează să fie înfiinţat în 2019pentru a dezvolta capacităţile militare ale statelor membre şi apro mova independenţa strategică a UE.lBERLIN - Secretarulge neral al NATO critică programul de rachete al Chinei. Se -cre tarul general al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord(NATO) a criticat programul Chinei pentru dezvoltarea de ra che -te cu rază de acţiune intermediară şi i-a cerut să se ralieze cadru-lui internaţional pentru control asupra acestor arme, informeazăAFP. „Constatăm că Beijingul a investit de o manieră extrem deavan sată în arme noi şi moderne, inclusiv în rachete, iar jumătatedintre aceste rachete ar încălca Tratatul INF dacă Beijingul ar fisem natar al acestuia”, a declarat Stoltenberg într-un interviu acor-dat televiziunii publice germane ZDF. „Suntem favorabili extin-derii acestui tratat într-un mod în care China să poată face partedin el”, a declarat secretarul general al NATO. În ceea ce priveşteMos cova, SUA pun sub semnul întrebării noul sistem rus 9M729,ra chetele trase de dispozitive terestre şi a căror rază de acţiune de -pă şeşte, potrivit Washingtonului, cei 500 de kilometri admişi,acu zaţie pe care Moscova o respinge. În interviul pentru ZDF,Stol tenberg recunoaşte realitatea problemei ruse. „NATO nu vreanoi curse ale înarmării, însă noi suntem foarte preocupaţi de noilera chete ruse. Această rachetă este mobilă, poate transporta încăr-cături nucleare şi poate atinge oraşe din Europa Centrală, cumeste Berlinul”, a mai spus el.lTEHERAN - Iranul a începutpro ducţia unui avion de luptă local conceput pentru forţelesale aeriene. Avionul de luptă Kowsar, este un concep intern,pentru a fi folosit de forţele aeriene, a relatat televiziunea de stat,în contextul amplificării tensiunilor cu SUA după ce Washingto -nul a reintrodus sancţiuni asupra Teheranului, relatează Reuters.„În curând, numărul necesar de aceste avioane va fi produs şi pusîn serviciul forţelor aeriene”, a declarat ministrul Apărării, AmirHa tami, la o ceremonie de lansare a producţiei, transmisă la tele-viziune. Iranul spune că avionul Kowsar este „100% producţiein ternă” şi poate transporta diferite arme, urmând a fi folositpentru scurte misiuni aeriene de sprijin. Totuşi, unii experţi mili-tari consideră că acest avion de luptă este o copie la indigo a unuimo del F-5 produs pentru prima dată în SUA în anii '60.lLON-DRA - Cetăţeni străini vor putea intra în rândul forţelor ar -ma te britanice fără să fi trăit în Marea Britanie. Cetăţeni stră -ini vor fi eligibili să se alăture forţelor armate britanice, în contex -tul în care cerinţele privind rezidenţa britanică pentru recrutareur mează a fi eliminate, scrie Sky News, care notează că măsurain tervine în timp ce armata britanică se confruntă cu un deficit deper sonal în rândurile sale. Ministerul Apărării (MoD) va eliminace rinţa ca cetăţenii ţărilor Commonwealth să trăiască în MareaBri tanie timp de cinci ani înainte de a aplica pentru serviciul mi -li tar. Armata speră să recruteze în fiecare an peste 1.350 de oa -meni suplimentar în cadrul forţelor terestre, forţelor aeriene(RAF) şi în marină. Potrivit unui raport publicat în aprilie de Bi -ro ul Naţional de Audit, armata înregistra un deficit de 5,7% demi litari cu normă întreagă. Este nevoie de alţi 8.200 de militari înca drul forţelor armate naţionale, pentru a umple „cel mai maregol creat într-un deceniu”, se notează în raport. n

aCtualitatea

Pe SCuRt

Polonia

Ziua Independenţe i Po lon ie i

Ziua veteranilor din teatrele de operaţii

Aflaţi în plin proces de pregătire pentru aîn deplini o nouă misiune în Afganistan, infan-teriştii gălăţeni îşi cinstesc eroii care au dove-dit sacrificiul suprem !

Cu ocazia Zilei veteranilor din teatrele deope raţii -11 noiembrie, militarii Batalionului300 In fanterie Mecanizată „Sfântul Andrei” aucin stit memoria camarazilor lor căzuţi la dato-rie pe timpul misiunilor din Afganistan.

În semn de respect şi preţuire, camarazii dear me au dat onorul celor trei eroi: sublocote-nent post mortem Ionuţ Cosmin Sandu, căzutla datorie pe data de 20 martie 2008, subloco-tenent post mortem Claudiu Marius Covrig,că zut la datorie pe 13 iunie 2008 şi sublocote-nentul post mortem Narcis Şonei, prin desfăşu-rarea unor ce remonii militare şi religioase la morminteleacestora, din lo calităţile Galaţi şi Tecuci.

Alături de militarii garnizoanei Galaţi, la ceremoniileor ganizate au luat parte familiile eroilor, reprezentanţi aiau torităţilor locale, cadre militare şi elevi, toţi având ace-

laşi gând, să aducăun omagiu aceloracare „au servit ţaracu patriotism, băr -bă ţie şi mult curaj,în teatrele de opera -ţii.”

În cadrul acti-vităţilor a fost pre-zentată semnificaţiazi lei şi au fost rosti-te cuvinte emoţio-nante. După ofi cie -rea slujbei religioa-se, în semn de apre-ciere a sacrificiului

şi eroismului militarilor, au fost depuse buchete de flori,co roane şi candele la mormintele acestora.

Cinste şi onoare memoriei lor!

Locotenent Mirela CĂPÎLNEAN

Pe eroi nu-i vom uita niciodată !

Anul acesta, Şcoala de Aplicaţie pentru Unităţide Luptă ,,Mihai Viteazul”, unitate de elită aAr matei României a împli nit 70 de ani de la

în fiinţare, prilej pentru actualii şi foştii militari care auslu jit-o de-a lungul vremii să se reîntâlnească şi să sărbă-torească împreună acest atât de important eve ni ment. Aufost invitaţi să participe, alături de familiile mi litarilor, re -pre zentanţi ai Ministerului Apărării Na ţio na le, ai au to ri tă -ţi lor publice locale, veterani de război, ca dre militare înre zervă şi în retragere.

Instituţia a fost înfiinţată la data de 1 noiembrie 1948,având denumirea de Şcoala de Ofiţeri de Tancuri. În ce -pând cu data de 1 august 2005, aceasta a primit numele deŞcoa la de Aplicaţii pentru Unităţi de Luptă „Mihai Vi tea -zul”, având în subordine: Centrul de Pregătire pentruBlin date, aflat în aceeaşi locaţie, Centrul de Pregătire a In -fan teriei „Constantin Brânco veanu” Făgăraş şi Centrul dePre gătire Montană „Bucegi”, dislocat în garnizoana Pre -deal. Misiunea şco lii este de a forma şi per fecţiona perso -na lul mi litar profesionalizat din armele infanterie, vâ nă -tori de munte, tancuri şi auto.

La 1 septembrie 2008, a avut loc reorganizarea centre -lor de pre gătire din subordi nea Şcolii de Aplicaţie pentruUni tăţi de Lup tă şi transformarea acestora în centre de in -stru ire: Centrul de In struire pentru Tancuri şi Auto „Co lo -nel Pan dele Predescu”, Centrul de Instruire pentru Infan-terie şi Vâ nători de Munte „Con stantin Brâncoveanu”,con comitent cu luarea în su bor dine a Centrului de Instrui -re pentru Operaţii Speciale „General-maior Grigore Baş-tan” de la Buzău, structuri care func ţionează şi astăzi.

La 1 noiembrie 2008 - la aniversarea a 60 de ani de la

în fiin ţare - Şcoala de Aplicaţie pentru Unităţi de Luptă apri mit noul Drapel de Luptă, ocazie cu care, şeful StatuluiMa jor General a acordat şcolii „Emblema de Onoare a Ar -ma tei României”.

Anul acesta, cu prilejul Zilei Armatei României, Dra -pe lul de Luptă al Şcolii de Aplicaţie pentru Unităţi deLup tă ,,Mihai Viteazul” a fost decorat de către Preşe din -te le României, în semn de apreciere a rezultatelor impor-tante obţinute în procesul de formare, specializare şi a cu -ra jului dovedit de militari în timpul participării la mi si u -ni le încredinţate, cu Ordinul Virtutea Militară în Grad deOfi ţer cu însemn de pace pentru militari.

Cadre militare formate şi pregătite în unitateau fost se lecţionate pentru a participa la diferitemi siuni interna ţi o nale: în teatrele de operaţiidin Bosnia-Herţegovina, Ko sovo, Afganistan şiIrak sau în misiuni de menţinere a pă cii din So -ma lia, Congo sau Sudan.

Trecut şi perspectiveFestivitatea a început cu introducerea Dra -

pe lului de Luptă în formaţie, mai apoi, cu pri -mi rea raportului de către domnul general debri gadă Gheorghiţă Vlad, din partea comandan-tului şcolii, domnul co lo nel Marian Bae şi acon tinuat cu un istoric al unităţii, pre zentat decătre acesta, asistenţei.

După o scurtă ceremonie religioasă, au fostîn mânate diplome de merit unora dintre cadreleuni tăţii şi au luat cuvântul mai multe persoane,atât din partea ofi cia lităţilor locale, cât şi dinpar tea instituţiei mi li ta re.

În cuvântarea sa, domnul general Vlad le-atran s mis celor prezenţi: „Am avut parte aici nude profesori, nu de comandanţi, nu de lectori,nu de instructori. Am avut parte de dascăli, oameni extremde im pli caţi în pre gătirea şi perfecţionarea noastră, la felcum be neficiaţi şi dumneavoastră, as tăzi. Am învăţat înca drul acestei uni tăţi de învăţământ cum să lucrez într-unco lectiv, într-un echi paj. Specialităţile în care vă pregătiţine cesită coeziu ne. Experienţele pe care le acumulaţi acumvă vor de să vârşi. Este nevoie şi de puţin noroc, dar no ro -cul aparţine celor în drăz neţi. Sunteţi absolvenţi ai cur su -

ri lor care ne ce sită în drăz nea lă şi sunt convins că deaici ple caţi cu un bagaj corespunzător de cunoş tin -ţe, cu experienţe acu mulate şi cu îndrăzneala ca -rac teristică vâr stei pe care o aveţi. La mulţi ani!Am onoarea să vă salut.”

La rândul său, domnul co lo nel Marian Baene-a declarat: „Sunt un produs al acestei instituţiide învăţământ. Am început pregătirea în aceastăşco a lă în urmă cu peste 31 de ani, iar astăzi amavut pri vi legiul ca, în calitate de comandant alacestei structuri, să organizez activităţile ocazio na -te de sărbătorirea a 70 de ani de existenţă, cu emo -ţie, dar şi cu mândrie că sunt un produs al acesteişcoli şi, mai ales, cu recunoştinţă pentru cei caremi-au fost profesori şi pedagogi pe parcursul de ve -ni rii mele ca ofiţer.

M-am bucurat, împreună cu colectivul pecare-l co mand, de prezenţa unui număr mare dege ne rali, ofiţeri, ma iştri militari şi subofiţeri, careau ţi nut să fie alături de noi la această importantă

ac tivitate şi regret ab senţa altora care, din mo ti ve obiecti -ve, nu au putut să par ticipe. În ceea ce priveşte pro cesulde instrucţie, anul acesta, în cadrul Centrului de In struirepentru Infanterie şi Vânători de Munte de la Fă gă raş, s-audes făşurat pri me le cursuri de cunoaştere şi ex ploa tare ain stalaţiei de lan sare ,,SPIKE”, pentru perso na lul uni tă ţi -lor din forţele te restre care au în dotare această ca tegoriede tehnică.

De asemenea, SAUL şi centrele subordonate s-au aflatîn vizorul a tot mai multe delegaţii străine care au do rit săcu noască această instituţie de învăţământ.

Pentru anul viitor, în ceea ce priveşte activitatea

SAUL, consider că cea mai importantă va fi pre gă tireacur sului de stat major, care, începând cu acest an de în vă - ţă mânt, se va organiza de aici pentru toate specia li tă ţi le(ar me luptătoare, dar şi sprijin de luptă).

Totodată, va trebui să fim pregătiţi ca, începând cuanul viitor, să executăm şi alte cursuri de cunoaştere şi ex - ploa tare a tehnicii nou-intrate în dotarea forţelor teres tre şimă refer aici la cursurile pentru transportorul Piranha V.

În acelaşi timp, trebuie să avem în vedere că, în anul2019, arma tancuri sărbătoreşte la 1 august 100 de ani dela înfiinţare.

Desigur, sunt şi probleme, iar acestea se manifestă întoate domeniile de activitate ale instituţiei, de la în vă ţă -mânt, infrastructură şi până la cele de asigurare logisticăşi de resurse umane, dar am reuşit cu sprijinul eşalonuluisu perior (SMFT) şi al subordonaţilor, bineînţeles, să lede păşim. Peste unele mai uşor, iar peste altele mai greu,dar important este că efortul fiecăruia nu a fost în zadar,iar, la sfârşit, ne-am bucurat de realizări împreună.

Îmi doresc ca pe viitor să facem tot ceea ce depinde denoi, inclusiv centrele subordonate, pentru creşterea ca li tă -ţii actului pedagogic, dar şi pentru asigurarea celor maibune condiţii de trai, atât pentru personalul SAUL, cât şipentru cei care parcurg programele de învăţământ or ga ni -za te în cadrul instituţiei noastre. Ca obiectiv apro pi at,avem organizarea şi desfăşurarea în cele mai bune con diţiia cursului de stat major pentru ofiţerii din cadrul for ţelorte restre în perioada martie-mai a anului 2019.

Bucuria lucrului bine făcutLa sfârşitul ceremoniei, o mulţime de persoane consti-

tuite în grupuleţe vorbeau, râdeau şi depănau amintiri.Pro fesori, foşti comandanţi erau îmbrăţişaţi de privirilecelor mai tineri, foşti elevi sau subordonaţi. Am plecat cuo stare de împlinire în suflet, bucuros să văd că, tot ceeace au spus cei care au ţinut cuvântările de mai devreme, seade vereşte întru totul. Felicitări şi la cât mai mulţi ani tu -turor!

Plutonier-adjutant Dragoş IORDANA

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 21 (483) din 15 noiembrie 2018

Pagina 3

Performanţă la superlativ

La 1 noiembrie 2018, Brigada 9 Me ca -ni zată „Mărăşeşti”, continuatoarea tradiţii -lor de luptă ale Diviziei Active a împlinit140 de ani de la înfiinţare.

Cu prilejul acestei zile, în perioada 27oc tombrie - 1 noiembrie a.c., militarii do -bro geni au organizat o serie de evenimenteis torico-mi litare şi cul tu rale în garnizoa ne -le Cons tan ţa, Tulcea şi Ba ba dag, pentru amar ca cei 140 de ani de la în fiin ţarea pri - mei struc turi mi litare de for ţe tere s tre înDo brogea.

Evenimentele desfăşurate în CentrulCi vic al oraşului Babadag, în Piaţa Trico -lo rului din municipiul Tulcea, pe platoulCa sei de Cultură a Sindicatelor din Cons -tan ţa, precum şi la sediul marii unităţi, aufost primite cu bucurie de locuitorii comu-nităţii locale.

Manifestările desfăşurate în spaţiul pu -blic au cuprins ceremonii militare şi religi -oa se, expoziţii de tehnică, armament şiechi pamente militare din forţele terestre şina vale, exerciţii cu mânuiri de armamentDrill Team, concerte ale fanfarei militare,re constituiri istorice şi defilarea gărzii deonoa re.

Premergător evenimentului, marea uni-tate şi-a deschis porţile pentru locuitoriimu nicipiului Constanţa, care au putut vi zi -ta o expoziţie de tehnică, armament şi

echi pamente militare utilizate de militariibri găzii în desfăşurarea misiunilor specifi -ce şi au putut afla care sunt secretele aces-tei frumoase meserii.

Punctul culminant al activităţilor l-acon s tituit ceremonia militară desfăşuratăla MonumentulEro i lor din Răz -bo iul de In de pen -den ţă din Con s -tan ţa, în cadrulcăreia au fost de -co ra te Drapelelede Lup tă ale uni -tă ţilor aflate în su -bor dinea mariiuni tăţi, de cătreloc ţii to rul coman-dantului Com po -nen tei Ope ra ţio - na le Terestre, ge -ne ralul de bri gadăDo rin Toma şiloc ţii to rul coman-dantului Diviziei2 Infanterie „Getica”, gene ra lul de brigadăCla udiu Mi ha il Sava.

Au fost acordate următoarele distincţii:Em blema de Onoare a Armatei Ro mâ ni ei,ofe rită Batalionului 345 Ar tilerie „Tomis”,Em blema de Onoare a Statului Major al

Apă rării, oferită Batalioanelor 911 In fan -te rie „Capidava”, 912 Tancuri „ScythiaMi nor”, 348 Apărare Antiaeriană „Dobro-gea” şi 168 Sprijin Logistic „Pontus Euxi-nus”.

De asemenea, în cadrul ce remoniei,

patru militari ai marii unităţi au fost de co -raţi pentru merite deosebite şi pentruprofe sionalismul demonstrat pe tim pul în -de pli nirii misiuni lor, cu Emblema deOnoa re a Forţelor Terestre.

În alo cu ţiunea sa, co man dantul bri -

găzii, co lo ne lul Florin-Marian Barbu amul ţumit întregului personal al marii uni -tăţi: „Dragi camarazi din Brigada 9 Me ca -ni zată „Mărăşeşti”, vă felicit, vă adre sezmul ţumirile mele pentru întreaga ac tivitatedes făşurată de-a lungul timpului şi vă în -

demn să fiţi mândri că duceţi mai de par -te glo rioasele tradiţii de luptă ale Di vi zi -ei Acti ve, care a scris pagini de aur în is - to ria na ţională”.

Evenimentul s-a încheiat cu defilareade taşamentului de onoare, ce a avut încom punere militari ai categoriilor de for -ţe, terestre, navale, aeriene, la care s-auală turat şi partenerii americani şi cana di -eni dislocaţi în Baza militară din MihailKo gălniceanu.

Activităţile au fost organizate cu spri - ji nul autorităţilor publice locale din gar -ni zoanele Constanţa, Tulcea şi Ba ba dag,Re gimentului 307 Infanterie Ma ri nă,Sec ţi ei 2 Vedete Fluviale Tulcea, Mu -zeului Mi litar Naţional „Regele Ferdi-nand I”, fi li ala Constanţa, AsociaţieiCul turale şi de Re constituire Istorică

„To mis”şi fanfarei mi litare a Forţelor Na -va le.

Locotenent Mirela CĂPÎLNEAN Foto: Gheorghe GABĂRĂ

Brigada 9 Mecanizată ,,Mărăşeşti” a sărbătorit 140 de ani de tradiţiiBrigada 9 Mecanizată ,,Mărăşeşti” a sărbătorit 140 de ani de tradiţii

,,Asigurarea sprijinului medical şi logistic, precum şipe linie de comunicaţii şi informatică, atât pentru structu-ra de comandament, cât şi pentru subunităţile aparţinândBa talionului 812 Protecţia Forţei Şoimii Carpaţilor, estemi siunea plutonului sprijin”, ne spune comandantul deplu ton, locotenent Tiberiu Greluş.

Este vorba despre acei puţini oameni din cadrul pluto-nului sprijin, transmisionişti, sanitari şi gestionari de de -po zite, care, de cele mai multe ori, stau „în umbră”, dar acăror muncă este esenţială pentru desfăşurarea tuturor ac -

ti vităţilor la cele mai înalte standarde.Funcţionarea legăturilor radio constituie un factor vital

pentru executarea cu succes a misiunilor în aria de respon-sabilitate a batalionului.

Înante ca fiecare patrulă să iasă din bază, transmisio-

niştii din cadrul plutonului sprijin verifică cu atenţie, pânăla cel mai mic detaliu, toate sistemele şi echipamentele deco municaţii aflate la bordul au to ve hi cu le -lor de luptă, pentru ca, atât legăturile înca drul plutonului, cât şi cele cu baza săfunc ţioneze la pa ra metrii tehnici cores -pun zători. Este o muncă ce ne ce sită multărăb dare şi con centrare, dar care, pentruoa meni experimentaţi şi dedicaţi me se ri -ei, pare un lucru uşor.

Îi recunoşti de departe pe cei dingrupa trans mi siuni. Folosesc limba -jul propriu, tehnic, şi în tot deauna auun cablu, o an tenă sau un echipa-ment specific în mână. Lu crează demulţi ani împreună şi au ajuns să fieca o familie. Numeroasele aplicaţiişi exerciţii la care au participat, i-aude săvârşit ca militari şi ca specialiştiîn domeniu.

Alţi militari din cadrul plutonuluide a căror activitate depinde bunulmers al lucrurilor sunt sanitarii. Eisunt cei pe care dorim să îi ştim aproape, dar de carespe răm să nu avem nevoie niciodată. Crucea ro şie pefun dal alb, semnul distinctiv pe care fiecare din ei îlpoar tă cu mândrie pe umărul drept, îţi dă o senza ţiede siguranţă.

Plutonierul-adjutant Viorica Stoica, comandantulgru pei sanitare, este la prima misiune în teatrul deope raţii din Afganistan şi consideră că „o misiune,într-un teatru de operaţii aşa cum este cel din Afga-

nistan, reprezintă o pro vocare şi oportunitate în desăvârşi-rea mea ca militar”. Sa nitarii pe care îi are în subordinesunt veterani ai teatrelor de operaţii.

Ei sunt cei care se asi gură că fie care mi litar este pre -gă tit şi apt din punct de ve dere me dical să îndeplinească

toate sarcinile şi mi siunile pri mite. Înainte de ple carea înmi siune a fiecărei patrule, se interesează asupra stării de

să nătate a militarilor şi verifică ca sanitarul din cadrul plu-tonului să aibă trusa medicală completă.

Logisticienii plutonului sunt ultimii, dar nu cei din ur -mă membri ai plutonului sprijin. Toate materialele nece-sare comandamentului şi subunităţilor sunt gestionate şidis tribuite de către ei. Responsabilitatea financiară pe careo au nu este una de neglijat. Toate materialele, de la biroti -că la armament şi muniţie, trec prin mâinile lor. Dar „da -to rită experienţei, profesionalismului şi implicării de caredau dovadă, aceştia îndeplinesc toate atribuţiile specificeşi toate sarcinile primite, la cel mai înalt nivel posibil”,măr turiseşte locotenentul Tiberiu Greluş.

Pagină realizată de căpitan Andreea BÎRZU

Curierul ARMATEINr. 21 (483) din 15 noiembrie 2018Pagina 4 REPERE  ÎN   COTIDIAN 

C M Y K

Afganistan

Gardienii Bazei Militare Aeriene Kandahar

Depeste două luni, militarii Batalionului 812Pro tecţia For ţei „Şoimii Carpaţilor” parti-cipă la Misiunea Re solute Support în tea-

trul de operaţii din Afganistan. Acestora le-a fost încre-dinţată una dintre cele mai dificile şi importante sarcini, şianume, gestionarea accesului de persoane şi autovehiculeîn Baza Aeriană Militară Kandahar.

„Misiunea companiei noastre este de a securiza în per-

manenţă punctul de acces în Baza Militară Kandahar, cu -nos cut sub denumirea de ECP 5 (Entry Control Point 5),în scopul prevenirii accesului persoanelor şi autovehicu-lelor neautorizate în bază. Principalele vulnerabilităţi şiame ninţări cu care ne confruntăm sunt maşinile-capcanăşi posibilele atacuri complexe. Prin acest punct, facilitămacce sul pe care militarii care îşi desfăşoară activitatea înbază îl au la di ferite materiale, de la combustibil, hrană, laechi pamente de construcţii”, ne explică locotenentul Flo-rin Rus, comandantul Companiei 4 Protecţia Forţei „Dra -co”.

Barierele de metal, zidurile de beton şi kilometrii în -tregi de sârmă ghimpată sunt elementele principale careal cătuiesc filtrul extrem de complex numit Entry ControlPoint 5. Cu o dimensiune impresionantă, de câteva sute deme tri, poarta de acces în Baza Aeriană Militară Kandahareste formată din mai multe puncte.

Primul şi cel mai important punct este main gate.„Main gate înseamnă poarta principală, iar militarii careîşi desfăşoară activitatea în acest punct au misiunea de aasi gura fluiditatea traficului în şi dinspre Baza KAF şi,tot odată, asigurarea fluxului pentru patrulele militare caredes făşoară misiuni în aria de responsabilitate, în vedereaasi gurării siguranţei apropiate a bazei”, declară plutonie-rul-major Sebastian Mehedin, comandant de grupă şi în

ace laşi timp comandantul main gate-ului.Toate tehnicile şi procedurile sunt respectate

cu stricteţe. Totul se desfăşoară după un algoritmclar determinat, iar cuvintele sunt uneori de pri-sos. Fiecare militar are lo cul şi rolul bine stabili-te, iar după numeroasele luni de pregătire parcur-se în ţară şi cele două luni petrecute în teatrul deope raţii, echipa este una foarte bine în che gată, iarmembrii ei se înţeleg din pri viri. Folosirea expre-

siilor în dialectul pas htu şi înlimba engleză reprezintă o nor -malitate pentru militarii careintră primii în contact cu ceicare pătrund în ba ză.

Este nevoie de foarte multăatenţie, con centrare şi vigilen ţăpentru îndeplinirea sar cinilorspecifice în acest punct ECP 5,în care pericolul pândeşte lafiecare pas, iar ves ta antiglonţ,casca şi arma din dotare sunt înpermanenţă asupra mi litarilor.„Expunerea spre exterior estecea mai mare amenin ţa re pentrunoi. Suntem primii care luămcon tact cu persoanele afgane”, ne spuneplu tonierul-major Mehedin.

Un alt punct important în cadrulEntry Control Point 5 îl reprezintă punc-tul de verificare şi acces în bază al per-sonalului, locul unde fiecare persoanăeste scanată şi controlată pentru a nu in -

tro duce în bază mate-riale interzise. Oriceobiect care ar putea fifolosit îm po triva milita-rilor din bază este reţi-nut de către militariiromâni.

În îndeplinirea înda-toririlor la cel mai înaltni vel, militarii din ca -drul Companiei 4 Pro-tecţia Forţei „Draco”sunt aju taţi şi de scane-re performante pentruauto vehicule şi per soa -ne, precum şi de câinian trenaţi în depistareasub stan ţelor interzise şia explozibililor.

Militarii românisunt la datorie 24 de oredin 24, şapte zi le pesăp tămână, pentru a asigura securitatea punctului de accesîn Baza Aeriană Militară Kandahar, lu cru pe care îl fac lacele mai înalte standarde.

„Pentru mine este prima misiune în Afganistan, dar ampar te de o subunitate foarte bine închegată, acest lucru da -to rându-se pregătirii pe care am efectuat-o în ţară. Ceimai mulţi militari din cadrul plu tonului mai au misiuni laac tiv, unii chiar două sau trei. Sunt foarte bine pregătiţi,chiar dacă aceas tă misiune este puţin di ferită faţă de celela care au mai participat ei. În ur ma pregătirii executate,

în special în ca -drul Cen trului Na -ţio nal de InstruireÎn trunită Ge ticadin Cincu, aceştias-au adap tat foartebine specificuluide aici şi, drept ur -ma re, îşi des fă şoa -ră mi siunea la ma -xi mum de po ten -ţial”, măr turiseştelo cotenentul SorinAron, co man dan -tul Plutonului 1.

Cu o mareares ponsabilitatecare le apa să peumeri, aceea că si -gu ranţa celor dinba ză de pinde deei, militarii Com-

paniei 4 Pro tec ţia Forţei „Draco” îşi continuă mi si u nea înAf ganistan.

Mult succes în continuare!

Sprijinul „Şoimilor Carpaţilor”

În perioada 06-09 noiembrie, în cazarma Batalionu-lui 811 Infanterie din Garnizoana Dej, a avut loc etapafi nală a competiţiei „Subofiţerul/ Soldatul Anului”2018. În fiecare an, activitatea are ca scop identificareaşi promovarea celor mai bine pregătiţi subofiţeri, mai -ştrii militari, soldaţi şi gradaţi, care să întruchipeze pro-fesionistul capabil să lupte, să conducă, să instruiascăşi să motiveze personalul din subordine pentru îndepli-nirea misiunilor ce le revin. Pe parcursul celor trei zilede competiţie, concurenţii au avut de susţinut probeteo retice şi practice constând în cunoaşterea noţiunilorde pregătire militară generală, evaluarea competenţelorla limba engleză, trageri cu armamentul de infanterie,de monstrarea abilităţilor şi deprinderilor în disciplinelege niu, apărare C.B.R.N., comunicaţii şi informatică, to -po grafie militară, instrucţie sanitară, instrucţie de frontşi, nu în ultimul rând, pregătire fizică.

Competiţia a debutat, cum era şi firesc, cu ceremo-nia de deschidere din dimineaţa zilei de 06 noiembrie,în prezenţa locţiitorului comandantului Diviziei 4 in -fan terie, general de brigadă dr. Nicolae Tonu. Acesta afe licitat fiecare participant pentru că a reuşit să ajungăpână în finală şi le-a urat succes în zilele ce vor urma.De asemenea, a mulţumit subofiţerilor de comandă

care au planificat, organizat şi condus fiecare etapă înpar te, menţionând importanţa acestui concurs în imagi-nea de ansamblu a forţelor terestre.

Prima zi de întreceri a continuat cu evaluarea la edu-caţie fizică militară. Echipaţi în ţinută sportivă, milita-rii au încercat, din nou, să îşi depăşească limitele fizi-ce, fără să conteze neapărat ce face con-curentul din apropiere. Timpii înregis -traţi pe cronometru contau doar la final,la calcularea punctajelor. Acum, pe pis -ta de alergare, nu conta decât să stoarcăşi ultima picătură de energie, pentru apu tea spune la sfârşitul probei că au fă -cut tot ce le-a stat în puteri. Este probade de debut, dar se vede clar că anulacesta, toţi concurenţii au şanse egalede a câştiga, diferenţele fiind foartemici. După finalizarea etapei de pregă-tire fizică, militarii au fost testaţi la lim -ba engleză, urmată de proba teoretică depre gătire militară generală. Prima zi s-aîn cheiat cu admiterea la tragerea cu ar -ma mentul de infanterie.

A doua zi dimineaţă, după servireaca felei aducătoare de energie, am purces împreună cucei 17 competitori către salina Dej. După un tur în carene-a fost prezentată istoria salinei, ne-am îndreptatcătre poligonul de tragere de lângă localitate. Militariiau fost încolonaţi pe două direcţii de tragere, fiecare

dintre ei având la dispoziţie14 cartuşe, împărţite pe douăobiec tive. La primul obiec-tiv, un număr de patru cartu -şe în ţina de reglaj, iar la aldoi lea obiectiv, de altfel celce puncta în tabela de scor,10 cartuşe în ţinta piept cucer curi. Cred că a fost unadintre probele hotărâtoare, încon diţiile în care tragereaasu pra ţintei cu cercuri s-aexe cutat cu masca contra ga -ze lor pe figură, iar punctajulîn tipărit pe ţintă a fost du -blat. După ce şi ultimul car-tuş s-a aşezat cuminte pe bu -c ata de hârtie lipită pe ţintăşi militarii au adunat tuburiletra se, ne-am întors în cazarmă, pentru pauza de masă.Ziua a doua s-a încheiat cu mult aşteptata probă surpri -ză, o probă nouă în această competiţie şi mai alesîntr-ade văr una la care militarii concurenţi nu se aştep-tau. În scenariul acesteia, militarii au fost luaţi prizo-

nieri, dar au reuşit să evadeze. Cu puţi-nele lucruri pe care le aveau la dispozi -ţie, respectiv o busolă, o lanternă şi unfrag ment dintr-o hartă a zonei, competi -to rii trebuiau să parcurgă un traseu pu -ter nic frământat, pe timp de noapte,fără să cunoască împrejurimile. Totoda -tă, pe parcursul acestui traseu, au avutde îndeplinit câteva sarcini, ce le-aufost împărţite în anumite puncte, strate-gic alese de către militarii cercetaşi aiBa talionului 811 Infanterie. Proba s-aîn cheiat destul de târziu în noapte, şi cutoate că ne-am fi aşteptat ca militarii săfie extenuaţi, în mijlocul acestora dom-nea o voioşie determinată de noutateaacestei probe. Toţi discutau aprinsdepre obstacolele din teren şi modul încare au reuşit să rezolve situaţiile neaş-teptate apărute pe parcurs. Am stat devor bă cu unii dintre cei ce erau proaspăt

ie şiţi din „focul luptei”. Caporal Bogdan Gabor din Ba -ta lionul 206 Artilerie Ghimbav: „Este o competiţiegrea, dar corectă. Ne sunt testate nu numai cunoştinţe-le teoretice, cât, mai ales, deprinderile practice atât dene cesare finalizării cu succes a oricărei misiuni încre-dinţate. La început, am fost puţin reticent. Pot spune că

nu aveam încredere maximă în forţele proprii. Ştiam căe o concurenţă acerbă şi sunt convins că finaliştii suntîntr-adevăr cei mai buni. Sunt foarte mulţumit că mănu măr şi eu printre aceştia. Această probă surpriză credcă a fost cea mai complicată. Întunericul a adăugat un

grad de dificultate mult mai mare. Sper căm-am descurcat cel puţin la nivelul celor-lalţi concurenţi.” Şi plutonierul-adjutantDîrjan Florin consideră că această probă afost cea mai dificilă: „Nu este prima oarăcând particip la această competiţie. Bachiar am avut onoarea să concurez în ca -drul primului concurs „Subofiţerul anu-lui” în anul 2008. De la an la an, datoritălec ţiilor învăţate de care s-a ţinut cont,pro bele au evoluat, cerinţele s-au adaptat,astfel, valoare competiţiei s-a îmbunătăţit.Strict din punctul meu de vedere, am par-ticipat şi anul acesta, pentru a demonstrasu bordonaţilor mei şi, mai ales, corpuluisu bofiţerilor că poţi să ţii ştacheta ridicatăin diferent de vârstă, atâta timp cât te pre -gă teşti necontenit. Proba surpriză, pentrumine, a fost cea mai plăcută. Este pri mada tă când se ţine pe timp de noapte şi amfost bucuros că pot să îmi verific capacita-

tea mea de orientare pe întuneric, într-un teren necuno-scut. Sper să mă fi descurcat bine.”

A treia zi de concurs a fost rezervată pentru probelede demonstrare a abilităţilor şi deprinderilor în discipli -ne le geniu, apărare C.B.R.N., comunicaţii şi informati -că, topografie militară, instrucţie sanitară şi instrucţiede front. Pe terenul de instrucţie din apropierea unităţii,con curenţii au arătat că posedă cunoştinţele necesarede păşirii oricărui obstacol, indiferent de specialitatea în

care erau testaţi. Rând pe rând, militarii s-au prezentatîn faţa specialiştilor din fiecare domeniu enumerat an -te rior şi au rezolvat cerinţele acestora. Clasamentul fi -nal a fost stabilit după ultima probă, cea de prezentareîn faţa comisiei, unde competitorii au fost evaluaţi înfunc ţie de modul de purtare a ţinutei militare, dar şi înur ma unui scurt interviu.

Vineri, 09 noiembrie, cu începere de la ora 09:30,după intonarea Imnului Naţional al României, a avutloc festivitatea de premiere a câştigătorilor, prezidatăde locţiitorul comandantului Diviziei 4 Infanterie, ge -ne ral de brigadă dr. Nicolae Tonu. În urma calculăriipunc tajelor de la probele desfăşurate pe parcursul celortrei zile de întreceri, clasamentul a arătat în felul urmă-tor:

La secţiunea soldaţi-gradaţi profesionişti, locul altrei lea a revenit caporalului Florin Bostan de la Briga-da 15 Mecanizată din Iaşi, locul al doilea a fost ocupatde caporalul Bogdan Gabor din Batalionul 206 Artile-rie al Brigăzii 2 Vânători de Munte din Braşov, în timpce titlul de „Soldatul Anului 2018” i-a revenit capora-lului Daniel Mudure din Regimentul 317 ISR al Divi-ziei 4 Infanterie.

La categoria „Subofiţerul Anului”, pe locul trei s-acla sat sergentul Valentin Mihăilescu din Batalionul 313Cer cetare al Brigăzii 18 Cercetare şi Supraveghere, po -ziţia a doua a clasamentului a fost adjudecată de ser-gentul Nicu Flaviu din acelaşi Regiment 317 ISR al Di -vi ziei 4 Infanterie, iar titlul de „Subofiţerul Anului2018 a fost câştigat de plutonier-adjutant Florin Dîrjandin Regimentul 69 Artilerie Mixtă al Diviziei 4 Infante -rie, demonstrând astfel că nu doar vigoarea fizică, darşi cunoştinţele dobândite în atâtea ore de instruire, suntho tărâtoare într-o astfel de competiţie.

La finalul fetivităţii de premiere, au luat cuvântulsu bo fiţerul de comandă al Forţelor Terestre, plutonier-adj u tant principal Dan Oancea, subofiţerul de comandăal Statului Major al Apărării, plutonier-adjutant princi-pal Florea Sass, dar şi colonel în retragere Iulian Boeru,vice preşedintele Fundaţiei Sfântul Mare MucenicGheorghe, fundaţie care a contribuit la fondul de pre-miere al competiţiei. Toţi cei enumeraţi s-au declaratim presionaţi de nivelul atins de această competiţie şi auurat succes celor ce vor încerca şi anul următor să de -mon streze că sunt „cei mai buni dintre cei buni din For -ţe le Terestre”.

Plutonier Cristian ALDESCU

C M Y K

REPERE  ÎN   COTIDIANCurierul ARMATEINr.21 (483) din 15 noiembrie 2018 Pagina 5

Dej

Compet i ţ ia „Subof i ţeru l/ So ldatu l Anulu i 201 8”

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 21 (483) din 15 noiembrie 2018Pagina 6

În fondul de arhivă creat de Marele Cartier Ge ne -ral, am regăsit documentul intitulat „Poporul şi pă -mân tul românesc, de la Nistru până la Tisa, Dunăreşi Marea Neagră”. Din păcate, autorul nu a putut săfie iden tificat. Este o pledoarie dedicată provinciilorro mâ neşti istorice, care s-au exprimat necondiţionatîn fa voarea Unirii celei Mari cu Regatul României.„Ar dealul, Maramureşul, Crişana şi Banatul”, „Bu -co vina”, Basarabia” şi „Dobrogea sau RomâniaTrans dunăreană” sunt prezentate cu structura lorgeo grafică, economică, etnografică şi culturală, re ie -şind cu putere preponderenţa populaţiei româneşti înaceste spaţii. Argumentele care vin în sprijinul afir-maţiilor sunt susţinute cu date statistice şi par a secon stitui în elemente ale negocierilor privind noilegra niţe ale României Mari.

„Suntem în pragul Unirii celei Mari. De peste omie de ani, generaţii de-a rândul s-au strâns cu gân-dul la aceste zile. Nenumăratele jertfe ale mucenici -lor din trecutul neamului nostru, ca şi marea jertfădin acest război, n-au fost aduse degeaba. Dumnezeulpă rinţilor noştri ne-a ajutat, slăvit să fie numele Lui şislă vită memoria eroilor, care şi-au dat viaţa pentru în -făp tuirea acestui vis.

Cade-se în aceste vremuri să aruncăm câte o ochi -re asupra pământului şi poporului românesc. PatriaRo mână nu se isprăveşte la hotarele de până acum.Aceste hotare, tăişuri adânci în trupul pământului şinea mului românesc au dispărut. Patria noastră îşi iade acum hotarele fireşti, până departe spre miază-noap te, răsărit şi apus, până unde răsună din bătrâni„lim ba dulce şi străbună”.

Din vârful Ceahlăului, aruncând privirea roată,îm brăţişăm, în zare, spre miază-noapte Ineul şi Pie -tro sul-Mare, Ţibleşul şi Gutinul, de care se leagă, îndreap ta, plaiurile Bucovinei, în faţă, ţara lui Dragoş,Ma ramureşul, iar, în stânga, Ardealul se lasă domolspre gura Someşului şi spre câmpia Crişanei. Spre ră -să rit şi miază-zi Ceahlăul păzeşte întreagă Moldovalui Ştefan până la Dunăre şi Mare şi până în malurileNis trului. Spre apus ne aşteaptă, în vale, pământulfră mântat al Ardealului, iar mai departe, în faţă, nechea mă munţii de aur şi de sărăcie ai lui Horia şi Ian -cu, de care se reazemă câmpia Crişurilor până la Tisa.De pe Omul, de pe Negoiul, de pe Păpuşa, îm bră ţi -şăm de o parte Ardealul, iar de alta toată câmpia dela nuri şi de spice din Muntenia şi Oltenia până la Du -nă re. De pe vârful Retezatului îmbrăţişăm ţara Bana -tu lui, până la Tisa, unde fratele ne strigă cu orice pri -lej „eu mi’s român”. Dunărea „furată” odinioară - şidin nou pândită acum în urmă de duşmani - va fi deacum a noastră, arteră preţioasă a vieţii noastre eco-nomice. Dincolo, peste fluviu, pământul lui Mirceacel Bătrân, cu Marea ce ne deschide lumea, cu Mareapu să în slujba neamului nostru, se leagă şi mai solidcu trunchiul ţării.

România îşi ia hotarele fireşti, ocupând moş te ni -rea străbunilor, a dacilor şi a romanilor. Câteva cu -vin te despre provinciile din care se compune pămân-tul românesc şi, mai cu seamă, despre fiicele Ro mâ -ni ei, care, scuturându-şi lanţurile robiei, se reîntorc laPa tria Mamă.

Teritoriul dintre Tisa şi Carpaţi ocupă o întinderede 137.427 km pătraţi. Din această întindere, terito -

riul etnic românesc cuprinde aproximativ 118.000km pătraţi, şi anume în Maramureş şi Crişana apro xi -ma tiv 32.000 km pătraţi; în Ardeal aproximativ57.804 km pătraţi; în Banat aproximativ 28.000 kmpă traţi.

Acest teritoriu avea în 1910, aproximativ6.300.000 locuitori, între care majoritatea absolutăro mâni. De altă parte, izvoarele străine şi mai vechi(statistica făcută de austrieci până la 1867, înainte dedua lismul austro-ungar, precum şi alţi autori străini)ara tă proporţia românilor, element băştinaş, ca fiindco vârşitoare faţă de neamurile străine infiltrate. Laîm părţirea administrativă - cum era şi firesc după in -ten ţiile lor - ungurii au evitat tot ce ar putea aduceamin te de vechile provincii româneşti.

Totuşi, Dumnezeu ne-a ajutat. Poporul român are zistat, păstrând caracterul românesc al provinciilormoş tenite din străbuni.

Bucovina are o suprafaţă de 10.441 km pătraţi, cuo populaţie de 800.000 de locuitori, dând o densitatede 65 locuitori pe km pătrat. Românii locuiesc, înmase compacte, în partea de sud şi mijloc, în parteade nord şi est mai rari, iar la nord de Prut se găsescnumai în ţinuturile: Mabala, Ruda, Katul, Ostritza,Ba jan şi Nova-Suliţa. Cele trei districte de la sud:Câmpulung, Suceava şi Rădăuţi sunt curat româneşti,iar în districtele: Siret, Storojineţ, Gura Humorului şiCer năuţi sunt români amestecaţi cu ruteni. Celelaltena ţionalităţi în minoritate sunt răspândite, mai ales,prin partea centrală şi de est a provinciei. După datelepu blicate de Academia Română, în anul 1910, ro mâ -nii din întreaga Bucovină au atins cifra de 273.254.

Basarabia are o suprafaţă de 41.000 km pătraţi, cuo populaţie de circa 3.000.000 locuitori, dând o den-sitate de 68 locuitori pe km pătrat. Deci, populaţia ro -mâ nească formează majoritatea absolută şi ea se gă -seş te în masă compactă, mai ales în centrul şi nordulBa sarabiei, şi anume, în judeţele Chişinău, Orhei,Bălţi şi Soroca. Marea majoritate a populaţiei ruraleeste cea românească şi Nistrul nu a putut constitui unob stacol absolut pentru elementul românesc, care segăs eşte astfel şi pe malul răsăritean al Nistrului, alcă-tuind colonii pur româneşti ce nu cunosc şi nu voiescsă glăsuiască altă limbă decât cea strămoşească.

România Transdunăreană cuprinde două teritoriia căror istorie politică şi etnografică s-a diferenţiat dela 1877 încoace: Dobrogea românească, formată dinju deţele Tulcea şi Constanţa şi Cadrilaterul, anexat în1913, cuprinzând judeţele Caliacra şi Durostor. În ac -cep ţiunea sa populară şi geografică Dobrogea estenumai stepa, adică districtul Constanţa, plus câmpiilefără păduri ale judeţului Caliacra. Graniţa de sud-vesta acestei regiuni este desemnată de o linie ce ar în ce -pe la Silistra, pe Dunăre şi s-ar termina la apus deBal cic, pe Mare. Trecutul politic diferit al celor douăte ritorii mai sus amintite a avut o repercusiune şiasupra aspectului etnografic, românii având majorita -te absolută.

Adăugând aceste provincii - de acum, cu ajutorullui Dumnezeu, pe veci nedespărţite - la sâmbureleRe gatului, la Muntenia (cu Oltenia) şi Moldova, careau înfăptuit cea dintâi Unire, avem în total o su pra fa -ţă de 300.000 km pătraţi.

Preluare din Revista „Document”nr.3/2018

Slăvită memoria eroilor, care şi-au dat viaţa pentruSlăvită memoria eroilor, care şi-au dat viaţa pentruînfăptuirea acestui vis!înfăptuirea acestui vis!

Lec þ ia de i s to r i e

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

CarteCarteAlegeri dificile, Ioana CreţoiuPoveşti ale unor oameni obişnuiţi

care înfruntă greutăţile de zi cu zi, po -veşti ale unor oameni de succes, va can -ţe fericite ale unei familii în care tatălmun ceşte în altă localitate, viaţa într-unsa lon de spital... Savuroasa îmbinare deauto biografie şi ficţiune, proza IoaneiCre ţoiu oferă imaginea caleidoscopică aunei lumi româneşti familiare multoradintre cititorii de astăzi. Oscilând întretan dreţe, ironie şi tristeţe, rememorărileani lor copilăriei, plasate în perioada de început a regimului po pu -lar, stau alături de povestiri despre adaptarea ingenioasă la pe nu -ria de alimente şi absurdul vieţii din ceauşism, dar şi despre de -po pularea satelor, plecarea tinerilor la studii în străinătate şi pier -de rea reperelor valorice.

www.nemira.ro

ConcertHoria Brenciu, 20 noiembrie, ora 19:30, Sibiu Artistul lucrează încă de anul trecut la spectacolele care vor

săr bători anul acesta cei 25 de ani de carieră, din dorinţa de a leoferi fanilor săi momente de neuitat.„Fa milia mea sunt cei de acasă, or -ches tra mea şi voi, cei care mă ur -mă riţi”, mărturiseşte Horia Brenciuemo ţionat. Artistul nu ştie încă ceme lodii vor rămâne pentru spectaco -lul final, dar ştie sigur că va face totpo sibilul pentru a transforma serilede concert în ceva memorabil.„Când mă gândesc la viaţa mea şi latot ce mi s-a întâmplat în 25 de ani,ştiu că sunt cel mai norocos om dinlu me. Şi totuşi sunt doar primii

25...”, spune Horia Brenciu, referindu-se la tot ceea ce au însem-nat pentru el cei 25 de ani de carieră: 7 ani la TVR, 6 ani la Ante-na 1, 5 ani la ProTV şi 2 ani la Naţional TV, dar şi multe turneeşi concerte în Bucureşti şi în ţară. Printre proiectele sale de suc-ces se numără: Robingo, Neatza, Om sărac, om bogat, Vocea Ro -mâ niei, X Factor, albumele: „35”, „37”, „40+”, dar şi numeroasespec tacole pe scenele din ţară şi străinătate.

www. infomusic.ro

FilmHaunted HalloweenHalloween-ul revine la viaţă într-o nouă aventură bazată pe

se ria de cărţi pentru copii cu acelaşi nume a scriitorului R.L. Sti -ne. Continuarea se învârte în jurul a trei prieteni care trebuie să-lopreas că pe Slappy The Dummy de la începerea apocalipsei deHa lloween. În micul oraş Wardenclyffe, în noaptea de Hallo -ween, doi băieţi pe nume Sonny şi Sam găsesc un manuscris nu -mit „Haunted Halloween” într-o casăaban donată, care anterior fusese deţin-ută de R.L. Stine. Când l-au deschis, eil-au eli berat fără să ştie pe Slappy, carein ten ţionează să declanşeze o apocalip-să de Halloween cu ajutorul aliaţilor săimon ştrii. Acum, Sonny, sora lui, soralui, Sarah, şi Sam trebuie să lucreze îm -pre ună pentru a contracara complotullui Sla ppy înainte ca totul să fie pierdut

www.cinemagia.ro

R EPER E CULTURALE

Pentru noi, românii, anul 1918 a fost un an providen -ţi al. La 27 martie 1918, Basarabia - „lacrima neamuluiro mânesc”- revenea la patria-mamă; la 28 noiembrie erarân dul Bucovinei, pentru ca la 1 Decembrie 1918, la AlbaIu lia, prin unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Ma -ra mureşului cu România să se împlinească unul dintre de -zi deratele naţiunii române: desăvârşirea statului naţionaluni tar român.

„Marea unire din 1918 a fost şi rămâne pagina cea maisu blimă a istoriei româneşti, arăta istoricul Florin Con -stan tiniu. Măreţia ei stă în faptul că desăvârşirea unităţiina ţionale nu este opera nici unui om politic, a nici unuigu vern, a nici unui partid; este fapta istorică a întregii na -ţi uni române, realizată într-un ţâşnit cu putere din străfun-durile conştiinţei unităţii neamului un elan controlat defrun taşi politici, pentru a-l călăuzi cu inteligenţă politicăre marcabilă spre ţelul dorit”.

În acest context istoric, întreaga Biserică românească -cler şi popor - şi-a adus contribuţia la lupta de emanciparea naţiunii române şi la îndeplinirea unui ideal vechi devea curi - unirea tuturor românilor într-un singur stat. Oa -me nii Bisericii au acţionat prin cuvânt şi faptă, prin pre di -că şi pastorală, prin îndemn şi acţiune directă, prin luptăşi implicare la realizarea Unirii din 1918.

La Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 de -cem brie 1918, Biserica românească a avut ca delegaţi dedrept: 5 episcopi, 4 vicari, 10 delegaţi ai consistoriilor or -to doxe şi ai capitolurilor unite, 129 protopopi, câte un re -pre zentant al Institutelor pedagogice, câte doi reprezen-

tanţi ai studenţilor de la fiecare institut teologic, preoţi şiîn văţători.

Atunci când poporul şi ţara au cerut-o, Bisericanoas tră străbună şi-a adus contribuţia, depunând toatăstră dania, clericii, monahii, înalta ierarhie în frunte cu mi -tro politul Pimen - devenit atunci şi preşedinte al SfântuluiSi nod -, Miron Cristea, pe atunci Episcop al Caransebe şu -lui, Nicolae Bălan, profesor de teologie la Sibiu în aceavre me, şi alţii.

În ziua de duminică, 1 decembrie 1918, clopotele bi -se ricilor româneşti din Alba Iulia chemau la slujba „în vie -rii” şi „unirii” neamului nostru; aici s-au săvârşit SfântaLi turghie şi Te Deumuri. În această memorabilă zi de 1de cembrie 1918 în toate localităţile din Transilvania, cle -rul Bisericii româneşti a săvârşit slujbe, arătând credin-cioşilor lor importanţa marelui act înfăptuit în cetatea luiMi hai Viteazul, Alba Iulia.

Între vorbitorii de la tribunele rânduite pe câmpul luiHo rea se numără şi slujitori ai Bisericii româneşti. De pil -dă, Miron Cristea, episcopul Caransebeşului amintea desu ferinţele românilor transilvăneni şi de lupta lor pentrudre p tate, libertate şi unitate: „Simţesc că astăzi prin glasulnostru unanim vom deschide pentru totdeauna porţileCar paţilor, ca să poată pulsa prin arterele lor cea mai caldăvia ţă românească...”.

Biserica românească a fost întotdeauna legată de soar-ta poporului român. Astfel, întemeierea statelor feudalero mâneşti a fost urmată în plan bisericesc de întemeieream i tropoliilor româneşti. Unirea Moldovei şi Ţării Ro mâ -

neşti din 1959 a fost urmată de unirea celor două Bi se riciOr todoxe sub un mitropolit primat.

Cucerirea independenţei naţionale în 1877-1878 şi re -cu noaşterea ei internaţională a fost urmată în 1855 de re -cu noaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române.După Marea Unire din 1918, care a fost urmată de unifi-carea Bisericilor Ortodoxe surori, în 1925, Biserica Orto-doxă Română a fost ridicată la statutul de Patriarhie.

Anul 1918 a reprezentat în istoria poporului nostruanul marilor sale realizări pe tărâm naţional. ÎnfăptuitorulMarii Uniri din 1918 a fost poporul român, iar BisericaOr todoxă Română a contribuit la înfăptuirea acestui idealna ţional.

Colonel (rtr.) Ştefan MITINCU

Biser ica la Marea Uni reBiser ica la Marea Uni re

MOZAICCurierul ARMATEINr. 21 (483) din 15 noiembrie 2018 Pagina 7

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

DULCIURI

DESTIN

LUCIOS

DESPOTIC

GINERI

PÃRULOILORI

BÃTEALÃ

PÃRINTE

CONTINUU

VENERAT DEPRIMITIVI

DECISIV

ROMANITATE

LEZIUNE

FIERE

INDIVIZIPOSTUM!

ARMATESIGUR

LECTOR

FETUS A ªEDEA

NETE!

AVÂNTAT

DOVADÃ

DUPÃ CINCI

AFRICA DENORD!

FÃRÃDUMNEZEU

TEªITE!

CUTERE!

Material revoluţionarcare se poate răci automat

Materialul, inspirat din natură, care îşi poate auto -re gla temperatura şi poate fi folosit pentru a trata ar -suri, precum şi pentru întârzierea rezistenţei capsulelorla forţe at mosferice puternice se află în dezvoltare laUni versitatea din Nottingham. Studiul a fost publicatpe 26 oc tom brie în jurnalul Scientific Reports. „O pro -vo care majoră în ştiinţa materialelor este de a găsi oca le prin care temperatura să poată fi reglată, aşa cumşi corpul uman îşi reglează temperatura în funcţie deme diu”, a explicat autorul principal Mark Alston.

Cercetătorii de la Universitatea din Nottingham aufo losit o reţea cu mai multe microcanale care conţinflui de active pentru a demonstra metoda şi conceptulpentru dezvoltarea unui material termic realizat dinpo limer sintetic. Materialul a fost apoi îmbunătăţit cumă suri precise de control care pot alterna stări conduc -ti ve cu scopul de a-şi controla temperatura în raport cume diul, scrie Phys. „Abordarea inspirată din natură

duce la con-s t r u i r e astruc turilorde polimeripentru utili -za rea lor înma teriale denouă gene -ra ţie. Naturaf o l o s e ş t eflui de activepentru a re -gla tempera -

tu ra la mamifere, iar, la plante, pentru a absorbi radia -ţie solară prin fotosinteză. Acest studiu a folosit unmo del similar unei frunze pentru a imita fotosinteza înpo limer”, a adăugat Alston. „Proiectul va crea un ma -te rial care poate absorbi radiaţia solară, aşa cum opoate face şi corpul uman, pentru a se răci automat in -di ferent de mediul în care eşti plasat.”, a precizat cer -ce tătorul.

De asemenea, acest sistem se poate dovedi extremde important în zborul spaţial unde radiaţiile solarecau zează stres termic asupra integrităţii capsulelorspa ţiale. Mai mult decât atât, căldura absorbită poate fitrans formată în energie.

Noi metode de producerea combustibililor ecologici

Într-un nou studiu publicat în Nature Catalysts decer cetători de la University of Liverpool în colaborarecu Beijing Computational Science Research Center şiSTFC Rutherford Appleton Laboratory s-a demonstratcă o tehnică de spectroscopie laser poate fi folosităpentru a studia reducţia electrochimică in-situ a dio xi -du lui de car-bon, oferindmult necesa -rele indiciicu privire laaceste reacţiic h i m i c e .Cercetătoriiau folositspectrosco -pia VSFG(Vi brationalSum-Frequency Generation) alături de experimenteelec trochimice pentru a explora chimia unui anumitca talizator, Mn (bpy) (CO) 3Br, care este unul dintrecei mai promiţători şi studiaţi electrocatalizatori fo lo -siţi pentru reducţia dioxidului de carbon, scrie Phys.Dio xidul de carbon (CO2) este un produs secundar ex -trem de abundent al numeroaselor industrii (şi nu nu -mai). Acesta poate fi converit în produse care pot fi fo -lo site drept combustibil, precum monoxidul de carbon(CO). Totuşi, procesul trebuie făcut mai eficient pentrua funcţiona la scară globală. În acest sens, electroca ta -li zatorii au arătat promisiuni pentru utilizarea dioxidu-lui de carbon ca materie primă pentru combustibiliieco logici, dar mecanismele acestora nu sunt pe deplincu noscute.Ce au reuşit savanţii în această cercetare afost să observe intermediari cheie care sunt prezenţidoar la suprafaţa electrodului pentru un timp foartescurt. „O provocare imensă în studierea electrocata li -za torilor în situ este realizarea distincţiei dintre un sin-gur strat al moleculelor intermediare cu viaţă scurtă depe suprafaţa electrodului şi zgomotul de fond de lamo leculele inactive din soluíe”, a precizat Gaia Neri,care face parte din echipa de la Liverpool. „Am arătatcă VSFG face posibilă monitorizarea comportamentu-lui moleculelor cu viaţă scurtă din ciclul catalictic. De -mon strarea oferă savanţilor noi oportunităţi de a în ţe -le ge mai bine modul de operare al electrocatalizatori -lor, ceea ce reprezintă un pas important înainte spre co -mer cializarea procesului de conversie electrochimică aCO2 în combustibili ecologici” a adăugat cercetătoa -rea.

www.descopera.ro

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

Un ţăran, într-o că -ru ţă, striga la calul lui,care mergea încet:

- Dii Murgule! DiiFlorică! Dii Surule!

Un trecător se uită cu mirare la elşi zice:

- Bade, dar dumneata n-ai decâtun cal. De ce-l strigi în mai multefeluri?

- Vreau să creadă că lucrează înechi pă.

J

- Aseară un hoţ a intrat în casă!- Şi ? A furat ceva?- Ei, pe naiba... e la spital, soţia a

cre zut că am venit eu beat!J

Soţia îi zice soţului:- Dacă mă mai superi în conti nua -

re, o să mă duc la cursuri de „Cum săfii o scorpie”!

- Ca profesoară? J

E adevărat, tăticule, că în unelepărţi ale Africii, bărbatul nu îşi cu -noaş te soţia decât după căsătorie?

- La fel se întâmplă în toate ţările!J

Domnule doctor, soţul meu vor-beşte în somn.

- Îmi pare rău, dar nu există nici unme dicament să-l facă să tacă..

- Dar, nu vreau să tacă, vreau săvor bească mai clar!

J

- Dragule, ai fi dorit să mă mărit cual tul?

- Nu, scumpo, eu nu doresc răul ni -mă nui...

J

Două blonde în avion. La un mo -ment dat, se sting luminile. Una dintreele spune:

- Oh, am intrat într-un tunel ! J

Două fete discută:- E tandru, e drăguţ, dar nu ştiu de

ce nu mă cere în căsătorie!- O fi şi inteligent, dragă....

J

La psiholog:- Ce te împiedică să fii tu însuţi?- Codul Penal.

- Soţul către soţie: „Sunt uimit căai vorbit la telefon cu prietena ta doar20 de minute”.

Soţia: „Ah...formasem numărulgre şit”.

J

Două blonde se întâlnesc pe holulfa cultăţii:

- Fată tu în ce an eşti ?- 2018! Tu?

J

Un cetăţean s-a dus la primărie, să-şi declare veniturile.

- N-am venit că am venit, am venitcă n-am venit!

J

Un tip intră într-un magazin cuobiecte pentru vânătoare.

- Bună ziua, aveţi pantaloni de ca -mu flaj?

- Avem, dar nu-i găsim!J

Vreau să mă mărit!E atât de plăcut gândul de a avea

pe cineva pe care să-l chinui toată via -ţa.

www. bancuri.ro

Primul MacBook Aircu ecran Retina

Apple a lansat astăzi o nouă gene -ra ţie de MacBook Air, un upgrademult aşteptat de către utilizatori.Acesta este primul model din gama

Air care beneficiază de un display re -ti na, un design actualizat şi perfor-manţă mai bună decât până acum. Dease menea, acesta este primul Mac-Book Air care este livrat în multe cu -lori: auriu, argintiu şi gri spaţial. Dis-play-ul este cel mai important upgradeal acestui computer, Apple adoptândun nou design cu ramă subţire în jurulsău. Acesta beneficiază de o rezoluţiede patru ori mai mare, cu o diagonalăde 13,3” şi cu un panou cu 48% maimul te culori. Deasupra display-ului afost amplasată o cameră Face TimeHD, o premieră pentru gama Air. No -ua tastatură „Butterfly” beneficiază debu toane din a treia generaţie cu ilumi -na re LED sub fiecare tastă. Aceastain te grează şi un senzor de amprentăTouchID şi este echipată cu un cip T2de securitate, care poate cripta, atâtpa rolele şi amprentele utilizatorului,cât şi datele de pe SSD. Tot în T2 sere găseşte un procesor de imaginepentru camera web şi asigură func ţio -

na litate. „Hey Siri”. Trackpad-ul estemai mare şi beneficiază de ForceTouch, asemeni modelelor MacBookşi MacBook Pro. La capitolul sunet,Mac Book Air beneficiază de difuzoa -re cu 25% mai puternice, care pot redaşi frecvenţe joase foarte puternic şitrei microfoane pentru comenzi vo ca -le. Conectivitatea este asigurată prinin termediul a două port-uri USBType-C compatibile cu standardulThun der bolt 3, amplasate pe lateraladin stânga şi un jack audio pe parteadreap tă. Din punct de vedere al de -sign-ului, noul MacBook Air nu este osim plă actualizare. Este mai mic cu17% decât predecesorul său, cu o gro -si me de 15,3 mm şi greutate de puţinpeste un 1 kg. Acesta promite 12 orede autonomie pentru browsing şi 13ore de redare video. Hardware-ul in -tern constă într-un procesor Intel Corei5 din generaţia a 8-a (1,6 GHz-3,6GHz), şi opţiuni de configurare depână la 16GB RAM şi 1,5 TB stocarepe SSD. Apple se laudă întotdeauna căfo loseşte materiale „eco”, iar Mac-Book Air este primul computer rea li -zat 100% din aluminiu reciclat, cevace reduce impactul construcţiei aces-tui computer asupra mediului cu 50%.Noul MacBook Air porneşte de la1,199 dolari şi a fost lansat pe 7noiembrie.

Miniîncărcătorul ChargeritoAvând în vedere că majoritatea

smart phone-urilor abia reuşesc să ofe -re o zi de utilizare la o singură încărca -re, căratul de accesorii precum acumu-latori externi, cabluri de încărcare şiadap toare de prize a devenit ceva nor-mal. Chargerito încearcă însă să dis-trugă acest obicei, oferind un încărcă-

tor de priză mic şi compact, pe care săîl poţi purta inclusiv la chei, pe post debre loc. Chargerito este un încărcătordes tul de simplu, cu componente plia-bile, care include, atât conectorii depri ză, cât şi mufa necesară pentruconec tarea la telefon. Atunci când esteco nectat la priză, Chargerito poate în -căr ca telefonul direct, ţinându-l într-opo ziţie verticală. Există trei versiunide încărcătoare Chargerito: una cumu fă micro-USB, una cu USB Type-Cşi, în cele din urmă, una cu mufă Ligh -ting pentru iPhone-uri. Desigur acestîn cărcător nu este unul foarte greu şinici foarte puternic, deci, în cazul mo -de lelor de telefoane cu încărcare ra pi -dă nu utilizatorii vor trebui să se mul -ţu mească cu încărcarea standard „len -

tă”. Acest accesoriu a fost finanţat prinin termediul IndieGoGo şi este mo -men tan disponibil doar în SUA, însăîn viitor există şansa ca un asemeneaac cesoriu să ajungă şi în Europa. Mo -de lele cu USB costă 25 de dolari ame -ri cani, în timp ce varianta pentruiPhone costă 30 de dolari, probabil dincau za faptului că este un accesoriu li -cen ţiat oficial în cadrul programuluiMade for iPhone, caz în care Appleopreş te o parte din bani.

www.go4it

Mereu e mai bine să stai cu nasul într-o cartedecât în viaţa altora.

Cel mai important lucru într-o comunicareeste să auzi ceea ce nu se spune.

Zâmbetul este fericirea care se află chiar subna sul tău (Tom Wilson).

Rareori ne gândim la ce avem, dar deseori lace nu avem (Schopenhauer).

Nimic nu doare mai tare decât lucrul pe carel-ai înţeles prea târziu.

Frica nu este niciodată un motiv pentru a re -nun ţa, ea este doar o scuză (Norman Vincent-peale).

Cea mai mare plăcere în viaţă este să faciceea ce oamenii îţi spun că nu poţi face (WalterBaghe hot).

Dacă mă cauţi doar când vrei tu, o să mă gă -seşti doar când vreau eu.

Col. (rtr.) Ştefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

Cu prilejul aniversării a 102 ani de laîn fiinţarea spe cialităţii militare a vânăto-rilor de munte, la Târgu Jiu, au avut locam ple manifestări culturale şi evocări is - to rice dedicate acestui eveniment. Inte-grate în cadrul ac ţiunilor premergătoaresăr bătoririi Centenarului Marii Uniri,ma nifestările evocatoare au avut loc laCer cul Militar din municipiu şi la sediulfi lialei Asocia ţi ei Cadrelor Militare înRe zervă şi în Retragere, „Ge ne ral IoanCul cer”.

Pentru a reliefa contribuţia vânători-lor de munte la rea lizarea Marii Uniri şipentru a aduce un pios omagiu militari-lor căzuţi pe câmpurile de luptă, vineri, 2no iembrie a.c., în scuarul din incintaClu bului pensionarilor, a avut loc cere-monia de dezvelire şi de sfinţire a plăciişi stâncii pe care se va ridica Monumen-tul Vâ nă torilor de Munte.

La ceremonialul militar şi religios, auluat parte re pre zentanţi ai autorităţilorlo cale judeţene şi cei ai pri mă riei mu ni -ci piului, conducerea garnizoanei, de le -ga ţii le veteranilor de război, ofiţerii şisu bofiţerii vână tori de munte în rezervădin filiala judeţeană ANCMRR „Ge ne -ral Ioan Culcer”, membri ai Ligii Cultul

Eroi lor „Re gina Maria”, un numeros pu -blic interesat de eveniment.

Despre importanţa şi istoricul acesteispe cia lităţi mili ta re - vânători de mun te -

au vorbit: dom nul colonel (rz.) Ma rianAvra mescu, co man dant al Bata lio nului 39Vâ nători de Munte „Jiu”, în perioada1987-1997, domnul profesor GheorgheNi chifor, vice preşedinte al Con siliului Ju -de ţean Gorj, precum şi domnul Adrian Tu -dor, viceprimar al municipiului Târ gu Jiu.

Ceremonialul a beneficiat de acor dulso nor al fan farei „Ar mo nia” şi de su por tulope ra ţio nal al unei Gărzi de Onoa re con -sti tuită din mi litari ai garni zoa nei. În me -

mo ria eroilor vânători de munte, a fost de -pu să o co roa nă de flori, de că tre de legaţiafi li alei judeţene Li ga Cultul E roi lor „Regi-na Ma ria”.

Un alt eveniment, de această da tă edi-torial, l-a constituit lansarea a două publi-caţii, în for mat documentar, despre istoria

vâ nătorilor de munte. Re dactate succint,acestea cuprind date şi fotografii ine ditedespre curajoşii „cavaleri ai florilor decolţ”, fap te de arme ale eroilor gorjeni.

Se remarcă din su ma rul celor două do -cu mentare, aspectele cu privire la pre zen -ta rea personalităţii generalului gorjeanGhe or ghe Rasoviceanu, organizarea defront a unităţilor par ticipante la lupte, cu -prin sul mesajelor cu prilejul săr bă to ri rii zi -lei vânătorilor de munte transmi se de cătrege neralul-maior (rtr.) Con stan tin Ispas,pre şe din te al Asociaţiei Na ţio na le a Ve te -ra ni lor de Război, fi li a la Gorj, şi de co -man dantul garnizoa nei, co lonel Gheor gheAn dronescu. Tot din pa ginile redactate,aflăm despre or di ne le militare naţionale cucare au fost de co raţi ofiţeri gorjeni vână-tori de munte.

Consemnăm cu satisfacţie par ti ci pa reala eveniment a unui grup de ca ma razi dol-jeni, în rezervă şi în re tra ge re, aflaţi cu fa -mi liile în vizită în localitatea Târ gu Jiu.Me sajul acestora a fost ros tit de către ge -ne ralul-maior (rz.) Ion Pâl şo iu, fost co -man dant al marii unităţi din Bă nie.

Locotenent-colonel (rz.) Gheorghe BUŞE

C M Y K

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 21 (483) din 15 noiembrie 2018Pagina 8

Ziua vânătorilor de munteZiua vânătorilor de munte

În cadrul unei ceremonii desfăşurate în prezenţa şefu-lui Statului Major al Apărării, general Nicolae Ciucă, joi,15 noiembrie, la Centrul Naţional de Instruire Întrunită„Ge tica” din localitatea Cincu a fost declarată capacita -tea finală a Comandamentului Brigăzii MultinaţionaleSud-Est (HQ MN BDE-SE).

Începând cu 15 noiembrie, Comandamentul BrigăziiMulti naţionale Sud-Est este în măsură să asigure cadrulde instruire a structurilor subordonate şi afiliate, precumşi comanda şi controlul unei operaţii NATO de tip Arti-col 5 - Apărare colectivă, pentru a contribui la securitateate ritorială şi a populaţiei pe Flancul de Sud-Est al Alian -ţei.

Exerciţiul Scorpions Fury a fost organizat în scopuleva luării capacităţii Comandamentului Bri găzii Multina -ţio nale Sud-Est de a-şi îndeplini misiu nea încredinţatăprin exerciţii de comandament asistat de calculator, exer-ciţii de antrenament în teren şi exerci ţii tactice cu trageride luptă.

La Scorpions Fury au participat aproximativ 1.800 demi litari din Comandamentul Forţelor Terestre Aliate (Iz -mir, Tur cia), Statul Major al Forţelor Terestre, Divizia

Multi naţională Sud-Est, Centrul Naţional de Instruire În -tru ni tă, unităţile subordonate Brigăzii MultinaţionaleSud-Est (Ba talionul 20 Infanterie, Batalionul 22 Infante -rie, Ba ta li onul 26 Infanterie, Batalionul 325 Artilerie,Ba talionul 205 Apărare Antiaeriană, Batalionul 116 Spri-jin Logistic, Contingentul Militar Polonez), precum şidin structu ri le afiliate pe timpul exerciţiului (Batalionul38 Meca ni zat din Bulgaria, Regimentul 6 Cavalerie dinIta lia şi Ba ta lionul 2 Pandur din Portugalia), cu 250 demij loace teh nice.

Acţiunea a fost realizată de specialişti din cadrul Sta -tu lui Major al Forţelor Terestre şi al ComandamentuluiDi viziei Multinaţionale Sud-Est şi monitorizată de Co -man damentul Suprem al Forţelor Aliate din Europa.

La fi nalul exerciţiului, Brigada a fost declarată com-patibilă, a declarat generalul Nicolae Ciucă, şeful Statu-lui Major al Apărării.

Atingerea capacităţii finale de către HQ MN BDE-SEface parte din obiectivele asumate de Guvernul Ro mâ ni -

ei în Programul de Guvernare 2018-2020, în capitolul Politica de apă ra -re şi securitate naţională, ca măsurăde asigurare a continuităţii strategi -ce în cadrul NATO şi UE.

Despre această activitate, mi nis -trul Apă rării Naţionale, Mi hai Fi -for, spu nea: ,,Atingerea capacităţiifi na le a Comandamentului BrigăziiMulti naţionale reprezintă încunu na -rea unor eforturi de aproape doi ani,pentru care militarii craioveni, darşi cei din ţările aliate care în ca drea -ză comandamentul brigăzii meritătoate felicitările noastre.

Guvernul României îşi respectăan gajamentele asumate prin Progra-mul de Guvernare, acordând o ma -xi mă importanţă consolidării capa -ci tăţii de apărare a ţării. România de monstrează şi prinîn deplinirea obiectivului de astăzi că rămâne un pilon desta bilitate pe flancul estic şi în re gi u nea Mării Negre.

De monstrăm că în ţe legem, astfel, atâtavan tajele strategice care derivă dinapar tenenţa la NATO, cea mai puternicăali an ţă politico-militară a lu mii, cât şiobli gaţiile care ne revin din această cali-tate”, a declarat ministrul Apă rării Na ţio -na le.

Capacitatea finală a HQ MN BDE-SE a fost declarată de locţiitorul coman-dantului Comandamentului Forţelor Te -res tre Aliate de la Izmir, Turcia, gene ra -lul-locotenent PaoloRu ggiero, după deru-larea exerciţiului deeva luare ScorpionsFu ry), în ca drul căruiaCen trul Naţional deIn struire Întrunită,,Ge tica” a găz duit,joi, 15 noiembrie ZiuaDis tinşilor Vizitatori.

,,Este pentru mine o oportunitatefan tastică să descopăr operaţionalita -tea totală a Brigăzii, ceea ce este un lu -cru foarte important pentru Alianţă.Este un pas înainte pentru a întări ca -pa bilitatea Alianţei şi prezenţa defen-sivă în această zonă sensibilă, careeste flancul de Sud-Est şi zona MăriiNe gre. A fost un drum lung de la trans -for marea Brigăzii 2 Craiova în Co -man damentul Brigăzii MultinaţionaleSud-Est. (...) Sunteţi prima BrigadăMul ti naţională certificată de NATO pe flancul de Sud-Est şi sunt bucuros să declar capabilităţile totale de lup -tă”, a spus generalul-locotenent Paolo Ruggiero, locţiitoral Comandamentului Forţelor Terestre Aliate.

Şi şeful de Stat Major al Apărării din Polonia a trans-mis un mesaj reprezentanţilor Brigăzii.

,,Şi în Polonia avem o divizie multinaţională ce ur -

mea ză să fie certificată, ceea ce înseamnă un mesaj stra -te gic foarte important, faptul că de la Marea Baltică laMa rea Neagră vor exista unităţi foarte eficiente. Este celmai bun mesaj prin care spunem că suntem uniţi şi esteun exerciţiu de colaborare foarte bună între statele Alian -ţei”, a spus generalul-locotenent Rajmund Andrzejczak.

La rândul său, generalul Nicolae Ciucă, şeful StatulMa jor al Apărării a afirmat faptul că evenimentul esteunul extrem de important şi este mândru de evoluţia Bri -găzii.

,,Este o zi foarte important şi sunt foarte fericit că măaflu aici, la un eveniment de o însemnătate deosebită.Am spus-o şi comandantului de Brigadă cât sunt de mân-dru şi de Forţele Armate Române, datorită realizărilor la

care s-a ajuns. Cu adevărat, meritaţi tot respectul şi con-sideraţia noastră pentru dedicare şi profesionalism. Aşa -dar, de la declaraţia de iniţiere a capabilităţii, din 2017,această unitate a progresat rapid pentru a ajunge la stan-dardele NATO, iar aici şi acum pot spune: „Misiune în -de plinită!”, a spus generalul Nicolae Ciucă.

Daniela DUMITRAŞCU

Scorpions Fury 18Scorpions Fury 18