PSEUDOMONOZE

Antraxul

Este o infecie crbunoasa , comuna dif specii de anim domestice si salbatice.

Etiologie

germen strict aerob;

imobil, bacilar;

Gram pozitiv;

ajuns n organism elaboreaz agresine;

forma de rezistenspor,

forma multiplicativ vegetativ

Patogeneza

Sporii ptruni n organism germineaz la poarta de intrarebacili necapsulai spaii limfatice :

nr. redus de bacilifagocitare total;

nr. crescut de bacili bacili nefagocitai capsularea elaborare de agresine (mpiedic fagocitoza) i multiplicare limfonoduri reacie inflamatorie (carbuncul primar) snge (bacteriemie) splin, mduv osoas, rinichileziuni inflamatorii de tip seros sau hemoragic.

Caractere epidemiologice

Receptivitate:

toate animalele cu snge cald, ovinele i caprinele fiind cele mai sensibile.

Surse de infecie:

animalele bolnave cu forme septicemice;

cadavrele animalelor bolnave;

toate produsele provenite de la animalele bolnave i moarte de antrax;

solul i apa contaminat;

insecte hematofage

Transmitere

pe cale digestiva, prin consumul de alimente de la anim infectate, secretii si excretii

insectele hematofage pe cale transcutanata

prin manipularea, jupuirea cadavrelor, a produselor provenite de la animalele bolnave

prin fol obiectelor provenite din piei, lana, coarne, oase

Cile de infecie:

digestiv

respiratorie

transcutanat

Dinamic:

-evolueaz sporadic sau enzootic, cu caracter staionar, fr tendin de extindere.

Tablou clinic

Antraxul intern

Forma septicemic supraacut

Forma septicemic acut

Forma septicemic subacut

Antraxul extern (cu tumori)

Localizarea glosofaringian a edemului glosantrax

Antraxul localizat

Localizarea cutanat pustula malign

Localizarea intestinal

Localizarea pulmonar

Antraxul atipic

Forma apiretic

Forma avortat

La bovine

- perioada de icubatie 1-3 zile

Forma acut:

septicemic: hipertermie(40-41 grade), puls accelerat, cord pocnitor cu sunet metalic, somnolenta,inapetenta, hematurie, animalele transpira, decubit meteorism, cianoza mucoaselor, diaree sangvinolent, si dupa accese de asfixie moarte n 10-24 ore.

localizat (antrax cu tumori) tumefacii subcutanate calde, dureroase i cu tendin de extindere; edeme in zone subcutanate asociate cu tulb generale( la nivelul spetei, subabdominal),

moarte n decurs de 2-4 zile.prin septicemie

Forma subacut

abatere, colici, chiopturi, diaree;temperatura crescuta, lipsa rumegarii, colici surde

dup 1-2 zile starea se agraveaz i animalul moare dup 2-5 zile de la debutul bolii.

Forma cronic:

localizarea la nivelul amigdalelor i limfonodurilor regionale; dificultate in deglutitie si febra

localizarea intestinal; evolueaza asimptomatic

localizarea cutanat: apare dupa infectiiile transcutanate dat insectelor hematofage, tumefactii bine delimitate, nedureroase

Forma atipica

subfebrilitate, apetit capricios, mamite carbunoase, nefrita purulenta, animalele se vindeca

Tabloul anatomo-patologic

in cazul cadavrelor nedeschise:

forma acuta septicemica-rigiditate cadaverica slaba, balonarea abdomenului, mucoase cionotice, rect prolabat, scurgeri sangvinolente din orif naturale, sangele necoagulata

in cazul cadavrelor deschise:

forma acuta septicemica: tes conj sc edematiat, gelatinos, rosiatic, sange de cul inchisa, este greu coagulabil, infiltrati gelatinoase, hemoragice , in peste 70% din cazuri: splenomegalie, tumefiata, turgestenta cu marg rotunjite, ramolismentul pulpei splenice

forma acuta localizata: lez de septicemie, infiltratie sc cu aspect gelatinos hemoragic, musc hiperemiata, rosie- bruna, limfonodurile reg edematiate, gelatinoase

forma cronica si subcutanata: lez hemoragico-necrotice( enterita, dermatita)

Tabloul clinic la ovine si caprine

boala in cond experimentale este sensibila, iar cond naturale face rar infectia

perioada de incubatie pana la 24 ore

forma supraacuta:

cea ma frecventa: neliniste, febra, dispnee, hem nazale si anale, moarte in 1-2 ore de la debutul semnelor clinice

forma acuta

este rara

evol de la cateva ore la 1 zi: inapetenta, lipsa rumegarii, hipertermie, dispnee, oaia ramane izolata de turma, conjunctivita este injectata, tremuraturi musc , colici, fecale moi uneori sangvinolente, abd dureros la palpare, moarte in cateva ore

forma atipica: coliici scurte ca o coma prelungita, moarte

Tablou anatomo-patologic

spumozitati in jurul narilor

sange negru necoagulabil

la deschiderea cadavrelor:

-lez hem la niv seroaselor si in org , splenomegalie, aspect noroios al pulpei splence

Tablou clinic la ecvine

forma acuta :

- hipertermie, puls accelerat, mucoase congestionate, tremuraturi musc, resp accelerata, semne de colici, diaree sangvinolenta, mers vaccilant , moarte la 12-36 ore de la debut

forma subacuta:

-tremuraturi musc, diaree, urina colorata, schiopaturi , moarte dupa 4-6 zile

forma atipica:

- colici, evolueaza si fara febra= apiretic, fara afi diag clinic, c cu ex de laborator

la cal se poate produce edeme ale spetei si gatului care sunt sensibile, calde, edematoase si de dimensiuni mari .

Tabloul clinic la porc:

forma acuta

-febra 42, inapetenta, cianoza pielii, moarte 80% , evol rar

forma subacuta- cronica:

-loc faringiana: ( glosantrax, angia carbunoasa), tumefactii difuze, calde, sensibile , cu pielea rosie albastruie moartea prin asfixei

-loc intestianala: inapetenta, diaree sangvinolenta sau constipatie ,mucoase de cul icterica

-loc pulmonara : frecv la tineret, simp de pneumonie

-loc cutanata: carbunculi de cul rosie violacee de marimea unei nuci ,

-loc meningeala: ( meningoencefalita) trismus, spasme, si crize epileptiforme

Tabloul clinic la carnasiere

loc laringofaringiana(glosantrax)

-edeme la niv zonei laringofaringiene cu simpt de asfixie, febra, inapetenta, depresie

-la pisica: disfagie, dispnee resp dat edemului

Sensibile sunt si animalele de blana cu f acute si cronice, pasarile( palmipedele), iar la gaini sensib mare o au embrionii si puii de 1 zi .

Diagnostic

Probele ce se recolteaz:

de la animalele bolnave snge sau lichide de edem;

de la cadavrele nedeschise snge, lichide de edem, os lung nedeschis;

de la cadavrele deschise accidental - snge, lichide de edem, os lung nedeschis, organe cu leziuni;

de la cadavre vechi organe, poriuni de piele

Examenul bacterioscopic

- se efectueaz frotiuri din materialul patologic recoltat;

- se coloreaz Gram, Giemsa sau cu albastru de metilen; Rezultat:

- n frotiuri efectuate din cadavre proaspete nedeschise germeni capsulai;

- n frotiuri efectuate din cadavre vechi nedeschise germeni fragmentai, lizai, capsule goale;

- n frotiuri efectuate din cadavre proaspete deschise puini germeni

capsulai i predominana sporilor.

Examen bacteriologic

se utilizeaz medii obinuite sau mbogite cu ser sangvin;

Aspecte culturale:

n bulion depozit floconos, greu omogenizabil;

pe agar colonii mari, rugoase

Examenul serologic Reacia Ascoli- Valenti

Principiu:

punerea n contact a serului imun anticrbunos cu un extract antigenic de B. anthracis preparat din probele suspecte.

Evidenierea complexelor antigen-anticorp se face prin formarea de precipitate. 0,5 ml-1 ml ser precipitant+ 0,5 ml-1 ml extract de organe R+ La nivelul de separare ntre cele 2 lichide se formeaz un inel alb-cenuiu

Proba biologic

- se efectueaz pe oareci sau pe cobai;

- se inoculeaz material patologic s.c. sau prin scarificare animalele mor n 24-48 h, prezena germenilor se evideniaz prin examene de laborator

Profilaxia

Msuri nespecifice: Asanarea terenurilor contaminate;

Interzicerea punatului pe terenuri unde au fost cimitire de

animale;

Controlul sanitar veterinar al ntreprinderilor care colecteaz,

transport i prelucreaz produse i subproduse de origine

animal;

Distrugerea cadavrelor.

Msuri specifice:

Vaccinarea cu vaccin anticrbunos, strict s.c.;

Vrsta de vaccinare: Caprele de la 1 lun;

Caii de la 6 luni;

Oile i vacile, porci de la 2 luni;

Doza vaccinal:

La capre 0,1 ml

La bovine 0,5 ml

La cai, oi i porci 0,2 ml.

Oile i caprele se revaccineaz la 6 luni, celelalte specii dup un an

Contraindicatii:

- nu se vaccineaza naim febrile si slabe, gestante in ultma luna si in prima luna de lactatie , oile si caprele imedat dupa tundere.Combaterea

Se declar oficial boala i se instituie carantina;

Se examineaz clinic i se termometriaz animalele din focar; Animalele cu semne clinice i cele febrile se izoleaz i se trateaz: T. specific ser anticrbunos (20-25 ml a.m., 100-500 ml A.M.) + antibiotice (penicilin, teramicin, cloramfenicol);

T. simptomatic comprese reci, tonice cardiace( vit c , cafeina, sol ringer, glucoz);

Msurile de carantin se ridic la 14 zile de la ultimul caz de moarte, de la vaccinare de necesitate i dup ce s-a efectuat dezinfecia final riguroas.

la penicila la vaca 5000 U.I pe kg

ovine: 10 000- 15 000

caine: 20 000- 25 000

anim sanatoase din focar se vaccineaza de necesitate , se efectueaza dezinfectie .

PSEUDOMONOZE

MORVA(cartita sau rapciuga)

Este o boala infectioasa a solipedelor, caracterizata clinic prin aparitia nodulilor si a ulcerelor necrotice pe mucoasa nazala si pe piele, iar anatomopatologic prin prezenta granuloamelor specifice in diferite tesuturi si organe interne.Etiologie

-Burkholderia mallei:- germen aeorb, imobil, necapsulat, cu aspect de bastonas subtire, drepr sau usor curbat, se coloreaza bine prin metode obisnuite, fiind Gram-negativ

-se cultiva pe medii glycerinate 1-5% si ser coagulat de cal

- culturile formeaza un pigment brun- cafeniu

-d.p.d.v antigenic: 2 tipuri serologice prin reactia de aglutinare

-rezistenta medie la factorii externi

- in exsudatul nasal rezista pana la 15 zile

-streptomicina siaureomicina actioneaza asupra germenului in vitro

Caractere epizootologice

Receptivitate:

-solipede:- magar- evolutie acuta

-catar- evolutie acuta cu 70-80% din cazuti

- cal- evolutie cronica

-camila

-carnivore: putin receptive

- felinele din gradinile zoologice se imbolnavesc prin consumul de carne de la caii morvosi

-omul: f sensibil

-rumegatoare, pasari: refractare

Surse de infectie

-animalele cu forme clinice si infectie inaparenta

-jetaj, secretii purulente din leziuni

Cai de contaminare

-pe cale directa , prin coabitare, cand animalele bolnave vin in contact direct cu cele sanatoase

- indirecta , prin intermediul apei, furajelor, adaposturilor, harnasamentelor, obiectelor de pansaj contaminate cu germeni.( cel mai frecvent)

Dinamica

-enzootii cu difuzibilitate moderata in focar

Patogeneza

Indifferent de locul de patrundere in organism leziunile de la poarta de intrare in organism, in 10-30 de zile germenii ajung la pulmon si limfonodurile traheobronsice determinand procese exaudative , apoi nodulare( complex primar) , insotite de alergizarea organisului si elaborarea de atc.

Procesul infectios poate ramane localizat, nodulii se fibrozeaza si se calcifica. Bacilii persistand in stare de latenta. Uneori el se extinda, prin contiguitate sau pe cale canalicuara, sau se poate produce o diseminare limfo-hematogena, cu metastazari nazale si cutanate. Diseminarea poate fi precoce sau tardiva. In diseminarile massive predomina procesele exsudative, iar in cele discrete leziunile proliferative. Endotoxina bacililor exercita o actiune necrozanta, care duce la deschiderea prin ulcere a nodulilor.

Nodulii morvosi pulmonary, eci leziunile primare pot evolua uneori spre vindecare. Morva clinica insa adica morva metastatica, de obicei nu se vindeca.

Tablou clinic-perioada e incubatie este 8-14 zile

Forma acuta: magar, catar: febra, tulburarle generale grave, nodule , ulcere cu evolutie scurta

Forma cronica: frecventa la cal ( mai mult de 90% ) cu 3 localizari importante:

pulmonara: ( morva interna) sau oculta, evolueaza asymptomatic, sau cu tulb generale si organice exprimate prin febra trecatoare, de intensitate variabila, ce corespund formarii de noi focare in pulmon. Anim prezinta tuse, dispnee, jetaj si slabire progresiva

nazala: cu 3 semne: sancrul (ulcerul), jetajul si limforeticulita maxilara, uni- sau bilaterala

curanata( farcin, cartita): prezenta de nodule morvosi de marimi variabile pe pielea fina ( member, coapse, gat, flancuri) cu tendinta de extindere la niv muc laringo-traheale acoperita cu ulei de farcin. Se mai observa si localizarille articulare si genitale, manifestate prin arterite si orhite

Tablou anatomo-patologic

Este interzisa deschiderea cadavrelor.

Totusi la deschiderea accidentala a cadavrelor, leziunile se gasesc in pulmon, limfonoduli submandibulari si bronsici, si in splina. Pulmonary, leziunile morvoase sunt situate in treimea sup si mediana a lobilor diafragmatici. Ei se exteriorizeaza fie printr-o forma nodulara fie prin focare lobulare de bronhopneumonie exsudativa. In forma nodulara focarele sunt de marine diferita, compacte, de cul rosie sau cenusie cu aspect granular sau dimpotriva netede sau umede pe suprafata de sectiune. Nodulul poate suferi fen de topire purulenta si prin eliminarea continutului in lumenul bronhiilor, dau nastere cavernelor. Bronchopneumonia morvoasa se caracterizeaza prin focare de aspect gelatinos, cu puncte galbui, inconjurate de edem pulmonary. Splenita morvoasa evolueaza cu nodule si ulcere ce se deschid in cavitatea abdominala, determinand peritonita purulenta.

Diagnostic

-prin ex clinic atent coroborat cu ex anatomo-patologic si confirmarea prin ex de laborator

Ex serologic presupune evidenierea anticorpilor specifici din serul sangvin;

se efectueaz pentru supravegherea sau atestarea indemnitii efectivelor;

se realizeaz la cabalinele n vrst de peste 12 luni;

se utilizeaz reacia de fixare a complementului (RFC);ex alergic ( MALEINAREA)

se bazeaz pe evidenierea strii de sensibilitate specific ce se instaleaz dup 15-20 de zile de la infecie;

se utilizeaz maleina = extract glicerinat din bacili morvoi inactivai prin autoclavare.

maleinare

intradermopalpebral (IDP)

subcutanat (s.c.)MALEINAREA INTRADERMOPALPEBRALA

inocularea intradermopalpebral a 0,1 ml malein la cabalinele n vrst de peste 12 luni;

citirea reaciei se face dup 24 h de la maleinare.

R+ : edem difuz al pleoapei inferioare i ades ale pleoapei superioare, fotofobie, conjunctivit accentuat cu o secreie mucopurulent la unghiul intern al ochiului, inflamaia vaselor limfatice cu afectarea limfonodurilor regionale.

R : edem delimitat al pleoapei inferioare, conjunctivit moderat i o secreie sero-mucoas la unghiul intern al ochiului.

R- : lipsesc modificrile la locul de inoculare. de la animalele reacionate pozitiv i dubios, n momentul citirii reaciei se recolteaz snge pentru RFC, dup care se supun maleinrii IDP la ochiul opus.

cnd i la aceast maleinare reacia este pozitiv sau dubioas se va practica maleinarea subcutanat.MALEINAREA SUBCUTANATA

reacia se poate aplica la 3-5 zile de la maleinarea IDP;

animalele se in n repaus 24-48h i se supun termometrierii la orele 6,12,18 i 22.

dup ultima termometriere dac animalele nu depesc 38,5C, se inoculeaz maleina s.c. n treimea mijlocie a gtului, n doz de 1 ml.

ncepnd de a doua zi dup maleinare de la orele 6 se termometriaz animalul din 2 n 2 ore, pn la orele 22.

a treia zi se va lua temperatura la orele 6, 12 i 18. R+ : dup 6-8 ore de la maleinare are loc o ascensiune termic care atinge dup 12-16 ore cel puin 40C, se menine n platou 4-6 ore i apoi scade treptat. A doua zi apare acelai puseu de temperatur, iar la locul de inoculare apare edem inflamator difuz, dureros, cu prezena coardei limfatice. Animalul poate prezenta frisoane, puls i respiraie acelerat precum i reacutizarea proceselor vechi.

R: temperatura se menine sub 39,6C i se menine n platou, nsoit sau nu de modificri locale sau generale.

R- : temperatura nu atinge 39C, iar local modificrile sunt reduse. Probele biologice care se recolteaza in vederea realizarii diag. de laborator:

poriuni de organe: pulmon, ficat, splin, limfonoduri;

noduli nedeschii;

snge;

secreii nazale.

Ex bacterioscopic

este orientativ (organe paucibacilare);

bacili G-, cu aspect granular, izolai sau n grmezi de 2-4 bacili.Ex bacteriologic

nsmnri pe medii glicerinate;

izolarea agentului etiologic confirm diagnosticulex histopatologic

evidentierea granulomului morvosproba biologica

inocularea materialului patologic la cobai pe cale i.m. sau i.p.

proba +: orhitaprofilaxia

supravegherea importului, exportului i tranzitului de animale;

supraveghere serologic prin RFC a5 % din ecvideele n vrst de peste 12 luni, o dat pe an;

supravegherea prin testul alergic (maleinare IDP) la ecvideele:a) folosite n scop de diagnostic didactic sau experimental;b) cu reactii pozitive sau dubioase la RFC.

supraveghere bacteriologic i histolopatologic la animalele moarte i suspecte clinic n perioada de carantin profilactic. Combaterea

se declar oficial boala i se instituie msurile de carantin;

animalele bolnave se ucid i cadavrele se distrug;

mnjii sugari provenii de la mame bolnave se ucid odat cu mamele lor;

animalele sntoase clinic, dar suspecte de contaminare se in sub observaie i se supun controalelor serologice i alergice repetate la 30 zile;

boala se consider stins dup 60 de zile de la ultimul caz.

Pseudomonoza aviara

Este o boala infectioasa cu evolutie acuta a pasarilor, caracterizata prin localizari gastrointestinale si encefalice.Etiologie

Pseudomonas aeruginosa : bacterie gram negativa, polimorfa, nesporulata, mobila ( bacilul piocianic) sau bacilul puroiului albastru.

-se cultiva pe medii obisnuite si produce pigmenti de culoare albastra ( piocianina)

- pe agar formeaza colonii mucoide care difera prin marime

-culturile emana un miros placut, ca teiul

-pe agar cu sange, sunt hemolitice si coloreaza mediul in brun

-pe mediu MacConkey formeaza colonii mici, aderente

-d.p.d.v antigenic sau descris 17 grupe serologice

-pseudomonas aeruginosa elaboreaza multe toxine printre care si o enterotoxina, o endotoxina, proteaze, hemolizina care poseda flageli cu rol in virulenta

-germenul are rezistenta fata de actiunea ag fizici si chimici

-rezista cateva sapt in material patologic

Din embrionii morti sau izolta si :

-P. Fluorescens

-p. Stutzeri

Caractere epizootologice

Receptivitate: -la embrioni si puii de gaina de 1-2 luni (ras ede carne)

rar la curca, boboci de rata, gasca, gaini de adulte

surse de infectie:

pasarile bolnave sau purtatoare apa, solul, aer si peretii adapostului

uoale provenite de la acestea prin continutul, odata cu forma lor ( transmitere verticala) si prin infectarea cojii( orizontal)

cai de transmitere

-transovarian, digestiv si respirator

Dinamica

-evol anzootic, stationar, fiind influentat de varsta si factori favorizanti

Tabloul clinic

-evolutie acuta la embrioni, pui si boboci si cronic la pasarile adulte.

Embrionii morti: au culoare verzuie, la fel si lichidele embrionare si vitelusul, puii au vitelusul neresorbit, au diaree, jetaj, torticolis si nu supravietuiesc (25%).

Puii dupa ecloziune: hipertermia, anorexia, catar nazal si conjunctivita, diaree, deshidratare, tulburari nervoase (torticolis, convulsii, paralizii) moarte dupa 3-4 zile, edem al capului

Gainile adulte: f . inaparente : simptome strese

F . clince: anorexie, slabire, anemie, diaree( fecale de culoare albastra) si tulb nervoase. Fecalele sunt de cul albastra sau galbena iar in contact cu aerul isi modifica culoarea in verde albastrui. Pasarile devin cahectice si mor dupa1-2 saptamani.

Tablou anatomo-patologic

-specific: cul albastruie-verde a organului afectat

-la puii proveniti din oua contaminate se intalneste hiperemia org interne, enterita catarala, hiperplazia splenica si neresorbtia sacului vitelin- la embrionii morti: cul verde a lichidelor embrionare si avitelusului

- la tineret si la pasarile adulte: proventriculita cu ingrosarea mucoasei. Foliculii proemina deasupra mucoasei si la presiune elimina o subst mucopurulenta. Muc are unele eroziuni. Muc intestinala este infiltrata si cu prezenta de hemoragii fine

Diagnostic pe baza datelor epizootologice si anatomoclinice

ex histopatologic:

-depozite ale pigmentilor biliari si hemosiderina in hepatocite avand organul aspect verzui

Ex bacteriologic

-izolarea din triturat de ficat sau proventricul si inocularea pe embrionii de gaina

Profilaxia

Generala:- conditii optime de adapostire

-alimentatia rationala cantitativa si calitativa

- evitarea factorilor de stres

Imunoprofilaxia: - de necesitate la pasarile clinic sanatoase

-adm de autovaccinuri cu anaculturi de la gaini si porumbei au dat rezultate bune

Combaterea

Izolarea si tratarea sau sacrificarea parilor bolnave

Tratament

antibiotice cu spectru larg, chimioterapie dupa antibioterapie:

streptomicina- per os sol 1% 2-3 zile

streptomicina- i.m. 0, 258 g/kg 2-3 zile

cloramfenicol- per os 0.05 g /kg 2-3 zile

sulfametazina- per os 0,2 g/kg de 3 ori la 72 ore

ftalilsulfatiazol- per os 0, 25g/kg 3-4 zile

izolarea puilor eclozionati din incubatoare cu mortalitate embrionara sunt examinati clinic 4 sapt. Incubatoarele vor fi dezinfectate cu apori de formol.Salmonelozele (Paratifoze)

Boli infectioase, cu raspandire universala, ce afecteaza toate speciile de animale domestice si salbatice

Etiopatogenie: -agent etiologic: genul SALMONELLA, fam. ENTEROBACTERIACEAE -structur antigenic: antigene somatice O (1-67, de grup), antigene flagelare H(H1 i H2, de tip), antigene de nveli

K(Vi, M i 5);La taurine

speciile din grupa D: -enteritidis Grtner,

-rostok, -dublinspeciile din grupa B (mai rar):

-typhimuriumAcioneaz prin:

-virulen- capacitatea de a se ataa, multiplica i invada peretele intestinal;

-ataarea la enterocit prin fimbrii sau prin adezine i hemaglutinine pe receptorii glicoproteici ai celulei intestinale;

-multiplicarea i invadarea n enterocit det. inflamaia, cu eliberare de mediatori celulari (prostaglandine) cu aciune vasodilatatoare;

-toxicitate prin: - endotoxinele exotoxinele

Bacterie nesporulata, necapsulata, aeroba, mobila si Gram-

Rezistenta salmonelelor in mediul exterior este mare:

-in lapte la temperatura camerei rezista cel putin 2 luni

-in sol si fecale uscate 6-12 luni

-4 ani in pulberea de ou

Salmonelele sunt sensibile la antiseptice, la unele chimioterapice ( mai ales nitrofuran), dar si la unele antibiotice ( tetraciclina, streptomicina, ampicilina)

Patogenez:

-ptrund n organism per os, invadeaz i colonizeaz enterocitele;

-cnd organismul este rezistent infecie localizat;

-cnd organismul este slbit, iar tulpina virulent infecie septicemic; - se multiplic n enterocite i apoi n limfonodurile mezenterice sngesepticemie localizare n esuturi i organe (intestin, noduri limfatice, splina, pulmon, ficat, vezica biliar, uter gestant, SNC, sistem osteo-articular).

-toxina salmonelic tulburri circulatorii i nervoase, leziuni de tip necrotic.

-la femelele gestante sau n infeciile pe cale genital avort.

SALMONELOZA TAURINELOR(Paratifoza taurinelor)

Definiie: -boal infecioas, mai grava la tineret;

-evoluie septicemic;

-tulburri gastrointestinale;

-inflamaii n diferite esuturi i organe

Caractere epizootologice:

Receptivitate: vieii de 3-4 spt. i mai rar adultele.Surse de infecie:-animalele bolnave, cele sntoase,

- purttoare, ce elimin salmonele prin fecale;

-roztoarele (oareci, obolani).

-boal condiionat patogen (salmonelele sunt

epifite ale tubului digestiv), favorizat de

factorii externi i interni.

-sursele secundare sunt importante apele

reziduale,laptele vacilor purttoare.

Ci de infecie:- autoinfecie;

- digestiv;

- genital prin mont;

- calea ombilical la nou-nscui.

Tabloul clinic:

-perioad de incubaie scurt 2-8 zile.

La viei de 3-4 spt. 6 luni: evoluie: supraacut, acut, cronic, avortat;

-forma supraacut: septicemic, febr, evol. rapid, moarte in 1-2 zile.

-forma acut (intestinal):

-febr 40-41C; dup 2-3 zile tulburari gastrointestinale; diaree fetid cu mucus i strii de snge, deshidratare, jetaj sero-mucos, tuse;

-tumefacii articulare la genunchi apar dup 6-7 zile de

evoluie.

-evoluie de 3-10 zile,cu mortalitate de 60-70%.

-forma cronic (pulmonar):

-diaree i tulburri respiratorii: tuse la deschiderea uilor (aer mai rece), raluri umede, matitate pulmonar;

-artrite, anchiloze;

-evoluie de 3-4 spt.2-3 luni;

-cele care supravieuiesc rmn purttoare i eliminatoare;

-forma avortat:

-apare la vieii mai rezisteni de peste o luna

-uoare tulb. digestive i respiratorii -animalele vindecate rmn purttoare si eliminatoare.

La taurinele adulte: supraacut, acut i cronic;

-forma supraacut: rar, fenom. toxice grave - febr,

tulburri generale grave, moarte n

cteva ore.

-forma acut: -frecvent; tulburri digestive grave,

diaree profuz, sangvinolent i fetid,

deshidratare,avort;

-moarte dup 5-7 zile de evoluie; -forma cronic: -rar, tulburri digestive uoare,

slbire artrite, tenosinovite, pneumonii,

avort, constipaie ce alterneaz cu diareea; -evoluie de 3-4 spt.moarte sau

vindecare.

Tabloul anatomopatologic:-n forma acut: -diateza hemoragic, exsudate n caviti, -splenomegalie (5-6 ori), focare necrotice; -limfonodurile mrite i hiperemiate; -hepatomegalie i focare necrotice miliare; -vezica biliar destins i cu mucoasa ngroat;

-gastroenterit cataral-hemoragic,

pseudomembranoas(n cheag i intestinul subire);

in forma cronica: -leziuni intestinale si pulmonare

-in pulmon : leziuni de bronhopneumonie fibrino-necrotica

-in articulatiile lezate un exsudat sero-fibrinos si infiltratii periarticulare

-histologic, leziuni intestinale fibrino-necrotice difteroide

SALMONELOZA PORCULUI

Salmonella cholerae suis varietatea Kunzendorf

Boala infectioasa contagioasa, cu evol. sporadico-enzootica, caracteriz. prin febra, stare tifica si tulb. digestive.

Caractere epizootologice: -Receptivitate: porcii, mai sensibili sunt purceii de 2-3 spt.2-4 luni (dup nrcarea brusc); -Surse de infecie:- animalele bolnave i cele

purttoare, care elimin germenii prin fecale; -finurile animale, obolanii, apele reziduale; -Dinamica:- sporadico-enzootic, influenat de factorii favorizaniTabloul clinic:

- perioada de incubaie 12h2-3 zile. - Evol. acut, subacut ,cronic i atipic; -Forma acut (septicemic): mai ales la purcei; -febr 41,50-420C, tulburri generale grave; -tulburri digestive: vom, diaree alternnd cu constipatia

fecale lichide galbui, spumoase,urat mirositoare, sangvinolente

- tulburari circulatorii, la inceput hiperemie, apoi cianoza pielii din regiunea capului ( urechi, gat),cianoza extremitilor (membre si coada)

-spre sfarsitul bolii, cianoza pielii din partea inferioara a abdomenului si partea interna a coapselor.

-evoluie de 2-4 zilemoarte 90-95%. -Forma subacut:

simptome asemntoare cu cele din forma acut.

-hipertermie41-42 0C, cu oscilatii care dureaza 10-12 zile.

-abatere, apetit redus, vomitari, polidipsie, conjunctivita

-dupa 2-3 zile de la debutul febrei, mers vaccilant, apare diaree

-cianoza pielii la urechi, rt si abdomen, scrotum, partea interna a coapselor si a ongloanelor

-tulburri respiratorii ( tuse, dispnee, respiraie accelerata)

-uneori apare o stare subicterica

-animalul slbete progresiv, extremitile urechilor pot cdea datorita necrozelor

Evoluie mai lung cu slbire, cifoz. Dup 2-3 spt trece n forma cronic sau moarte n 25-50% din cazuri.

-Forma cronic:

mai frecvent, fr semne caracteristice:

-mai ales la porcii de peste 4-5 luni

-poate fi si terminarea evol. subacute

Subfebrilitate pasagera

-diaree intermitenta, cu fecale glbui-cenuii, urat mirositoare, amestecate cu fibrina, uneori cu snge

-pielea este palida, murdara, cu exantem crustos, sau dermatita varioloida, parul zbrlit si fara luciu

-aparita brusca a semnelor bronhopneumoniei (tuse, dispnee) si localizri articulare

- slbire progresiv;

- jegul purceilor; - tulburri digestive i bronhopneumonie cronic;

- evolueaz 3-6 spt.moarte 50-70%.

-Forma atipic:

rar, slbire progresiv, fr diaree, simptome nervoase ca n boala lui Aujeszky.

Tabloul anatomopatologic -n forma acut:

-eritem generalizat, cianoza extremitilor, exudat seros n caviti; -gastroenterit hemoragic

-limforeticulit hemoragic;

-ficat mrit, degenerat, cu focare necrotice;

-splin mrit, elastic, roie purpurie.

-n forma subacut i cronic:

-dermatit crustoas generalizat, jeg; -gastrit hemoragico-necrotic;

-ansele intestinale au aspect cauciucat;

-mucoasa intestinal acoperit cu false

membrane (aspect taros);

-pneumonie crupal, pleurit i pericardit.

SALMONELOZA OVIN AVORTUL SALMONELIC AL OILOR

DIZENTERIA SALMONELIC A MIEILOR

Definiie:-boal infecioas; -avort; -tulburri digestive la miei.

Etiologie:

-SALMONELLA ABORTUS OVIS (Gr. B) produce avort; - SALMONELLA TYPHIMURIUM produce dizenterie la miei.

Caractere epizootologice:

-Receptivitate:- oile n a 2-a parte a gestaiei; - mieii n primele zile de via.

-Surse de infecie:- oile bolnave i cele purttoare.

-Dinamica:- evoluie enzootic, fr difuzare inafara focarului; - boal endogenautoinfecie, condiionat patogen favorizat de transporturi obositoare, carene alimentare; - morbiditate la miei25%; - avorturi10-30% pn la 50%.

Tabloul clinic:

-avort n a 2-a perioad de gestaie (luna a IV a) cu manifestri prodromale i urmat de retenii placentare i metrite;

-ftri de produi neviabili;

-miei de 5-15 zilefebr, diaree sangvinolent i moarte n cteva zile;

Tabloul anatomopatologic:

-la avortoni: edeme s.c., exudate n caviti, hiperemie i hemoragii n organele interne, hepatit i splenit necrotic; -la oi: endo i parametrite metrit purulent; -la miei: gastroenterite hemoragice i leziuni septicemice (hemoragii pe seroase).

SALMONELOZA CABALINELOR -Salmoneloza franc tipul septicemic sau enteric Avortul salmonelic

SALMONELOZA FRANC Definiie: -salmoneloza primar, rar intlnit, exprimat clinic i lezional sub forma unei boli generalizate de tip septicemic sau enteric.

Etiologie: - s-au izolat numeroase serotipuri:

-tipul B: Salmonella typhimurium, Salmonella derby

-tipul C: Salmonella muenchen, Salmonella new-port

-tipul D: Salmonella dublin, Salmonella enteritidis

-tipul E: Salmonella anatum, etc.

La noi, mai frecvent au fost izolate speciile:

- Salmonella typhimurium

- Salmonella enteritidis Caractere epizootologice:

- afecteaz tineretul de 6 18 luni i adultele speciei ecvine;

- favorizat de: transporturi obositoare, leziuni ale mucoasei intestinale;

- dinamica: sporadic sau enzootic

Tabloul clinic:

- forme de evoluie:-supraacut, acut (septicemic), subacut, i cronicinflamaii necrotico-purulente localizate (artrite, tenosinovite,, abcese);

- animalele bolnave prezint urmtoarele semnele clinice: abatere, hipertermie, diaree apoas, verzuie, uneori hemoragic, tahicardie, moarte n 2-3 zile;

- la mnji uneori: bronhopneumonie, pielonefrite, poliartrite;

- evoluia subacut sau cronic apare la caii mai n vrst fecale moi, scderea apetitului, deshidratare treptat (dureaz 1-3 spt.).

Tabloul anatomopatologic: - forma enteric enterit cataral-hemoragic sau hemoragico- necrotic, pseudomembranoas a cecumului i colonului;

-forma septicemic splenomegalie, bronhopneumonie, distrofie hepatic, hemoragii renale, ale seroaselor;

-forma cronic ulcere cu pseudomembrane sau cu pereii edemaiai n intestinul gros;

Examenul histopatologic:

- enterit pseudomembranoas cu aflux macrofagic i tromboze capilare n lamina propria;

- necroza fibrinoid a vaselor mici;

- noduli paratifici n ficat, splin, noduri limfatice.

Diagnosticul de laborator

Probele care se recolteaz in vederea realizrii examenului de laborator:

La animalele in viata:

-materii fecale

-sange

La animalele moarte:

cadavre proaspete;

probe de snge;

organe cu leziuni: ficat, splin, avortoni, nvelitori fetale, fecale.

Examenul bacterioscopic

efectuarea de frotiuri din organele cu leziuni, materii fecale i coninut gastric de la avortoni;

cocobacili gram negativi, aerobi, nesporulai, necapsulai

organele sunt paucibacilare examen orientativ.

Examen bacteriologic

Deoarece materialele patologice sunt srace n salmonele se utilizeaz mai multe tipuri de medii de cultur:

medii de prembogire lichide i neselective (revitalizarea bacteriilor)

medii de mbogire lichide (favorizeaz creterea selectiv a salmonelelor)

Ex.-mediul cu verde brillant inhib dezvoltarea S. dublin i S. abortus ovis.

medii selective n plci (Drigalski, Wilson-Blair) inhib creterea altor bacterii.

mediu neselectiv (agar simplu) se utilizeaz pentru obinerea de colonii pure.

Examenul serologic

1.Reacia de seroaglutinare rapid pe lam pt tipizarea tulpinilor izolate.

sunt necesare seruri aglutinanteO antisalmonelice de grup i culturi de 24 de ore pe medii solide.

2.Reacia de seroaglutinare lent n tuburi pt depistarea purttorilor asimptomatici de salmonele.

se poate realiza la 7 zile de la debutul bolii, titrul maxim aglutinantfiind atins dup 15-20 zile.

Proba biologic

pentru evidenierea patogenitii tulpinilor izolate;

cultura de 24 de ore se inoculeaz la oareci, i.m. sau i.p.

dac tulpina este patogen oarecii mor n 24-48 ore de la inoculare

Profilaxia

Msuri generale

adpostirea i hrnirea raional a tineretului;

asigurarea colostrului de bun calitate la timp i n caliti satisfctoare;

asigurarea de adposturi igienice;

asigurarea igienei ftrilor;

evitarea stresului pentru oile gestante;

efectuarea dezinfeciilor profilactice.

Msuri specifice

La bovine:

vaccinul mixt acetonat antisalmonelic i anticolibacilar constituit din culturi de Salmonella species si E.coli

se adm. la vaci in perioada 6-8 luni de gestaie, doza de 5 ml cu rapel dup 20-30 de zile

se pot vaccina si vieii dup a-3-a zi de viata, doza 3 ml, rapel dup 20-30 de zile

imunitatea se instaleaz dup 10-14 zile de la a 2-a inoculare si dureaza pana la 6 luni

vieii care au supt colastru de la mame imunizate sunt protejai 20-30 de zile

La suine:

vaccin inactivat mixt acetonat porcin antisalmonelic si anticolibacilar, se aplica la purcei de la 15 zile, 3 ml si la scroafe in cea de a 2-a perioada de gestaie 5ml cu rapel la 15 zile Salmosuivac-CT

vaccin inactivat monovalent cu tulpina Salmonella cholerae suis se inoculeaz la scroafe in perioada 80-90 zile de gestaie iar la tineret dup intarcare cu repetare la 2-4 spt.

Vaccinuri vii: Suisal, vaccin viu liofilizat ( Salmonella cholerae suis Ro -94), se aplica de la vrsta de 3 spt in doza de 2 ml,sc., cu rapel la 2 spt.

- Salmovac, vaccin viu inactivat preparat din tulpina Salmonella cholerae suis Sm-237- se adm. ncepnd cu vrsta de 20 de zile in doza de 2 ml si rapel dup 20 de zile

La ovine:,

vaccin inactivat Salmovin, vaccin inactivat contra avortului preparat din tulpina Abortus ovis, se adm. la oile gestante cu 1-2 luni nainte de ftare, 2,5 ml s.c. Doza se repeta dup 7-10 zile.

vaccin contra dizenteriei Salmonelice inactivat, preparat din tulpina de Salmonella typhimurium si se adm. la oi in a doua perioada de gestaie pt. protejarea mieilor

La ecvine:

- vaccin inactivat pt. Salmonela equina, preparat din tulpina Abortus equi, se aplica la iepe in primele luni de gestaie sau nainte de monta

Combaterea

se izoleaz animalele bolnave i se trateaz:

combatrea deshidratrii;

administrarea de antibiotice i chimioterapice (nitrofuran, cloramfenicol, tetraciclin)

mbuntirea condiiilor de zooigien.

femelelor care au avortat li se aplic i un tratament local pentru evitarea metritelor i reteniilor placentare.

Tratament

Antiinfecios specific

cu folosirea antibioticelor si chimioterapicelor p.o. si pe cale generala ( ampicilina, tetraciclina, colimicina, enrofloxacin, furazolidon, nitrofuran)Tratament simptomatic

-urmareste combaterea dezhidratarii prin adm. i.v. sau s.c. de ser fiziologic , glucoza, sol Ringer

Tratament dietetic -imbunatatirea conditilor de igiena si alimentatie la vitei si miei, adm. la fiecare tain a unei cantitati de lapte acidulat, ceai de menta, infuzie de fan ( floare de lucerna)

Tratament de susinere

-vit. C, complex B, vit. A,

Oile si iepele care au avortat se izoleaz pt. ca elimina germeni prin secretile vaginale

Se adm. tratament general cu antibiotice, splaturi vaginale cu antibiotic, avortonii si materile fetale se distrug

Se introduc animalele la reproducie doar dup sterilizarea secreilor vaginale.

Carnea si produsele provenite de la animalele sacrificate se dau in consum dup tratamentul termic sau sunt prelucrate in finuri furajere.TIFOPULOROZADefiniie

boal infecioas i contagioas a psrilor;

tulburri digestive i mortalitate ridicat la embrioni i pui; prin anemie i tulburri ale ouatului la ginile adulte.

Etiologie

SALMONELLA ENTERICA serovarietatea GALLINARUM biovarietile GALLINARUM i PULORUM specii imobile;

- biovarietile sunt asemntoare antigenic, ambele avnd antigenele O1,O9,O12;

- diferene biov. pulorum produce decarboxilarea ornitinei i elaboreaz o toxin termolabil ce afecteaz roztoarele, iar biov. gallinarum o toxin letal ptr. iepuri i o endotoxin care, inoculat i.v. la psri produce manifestri clinice.

Patogeneza

Ptrunde n organism (pe cale digestiv, endogen sau vertical) localizare n mucoasa intestinal inflamaie local tulburri digestive traverseaz peretele intestinal snge bacteriemie localizare n organe (ficat, splin, cord, intestine, ovare).

-Infecia prin ou (coaj, sau transovarian) infectarea embrionului i moarte n diferite faze ale dezvoltrii i la ecloziune.

-Dac se produce ecloziunea - puii mor n primele 10 zile de via cu forme acute;

- se infecteaz n puiernie fac forme subacute;

- puicuele la primul ouat i ginile adulte fac forme acute i cronice i sunt purttoare, iar oule sunt infectate n procent de 80-85% i circuitul se nchide.

Caractere epizootologice

Receptivitate:- galinaceele gina, mai rar curca, bibilica, punul;

- sensibilitate maxim la vrsta de 5-7 zile;

- rasele pentru ou sunt mai receptive (Leghorn, etc.)

- excepional infecie la ra, vrabie, canar, prepelie.

Surse de infecie:

-psrile bolnave, oule provenite de la gini purttoare;

- lichide embrionare, embrionii i coaja oulor;

- fecalele puilor cu diaree alb i a ginilor bolnave;

- boal de purttor, cu origine endogen, avand rezervoare tubul digestiv, vezicula biliar, ovarul

Ci de contaminare:

- vertical - prin ovar i pe coaja oului;

- orizontal - pe cale respiratorie, conjunctival i mai ales digestiv.

Dinamica:

- evoluie enzootic la pui (b. contagioas) i sporadic la adulte;

- agravarea bolii de factori favorizani carene alimentare, condiii de ntreinere

Tabloul clinic

La puii infectai prin ou evol. acut abatere anorexie, imobilitate, anemie, diaree alb cretacee, dopuri obstruante ale orif. cloacal, dureri abdominale, iuit permanent, moarte dup 1-3 zile n 90-100% din cazuri.

La puii de peste 10 zile, infectai n puiernie evol. subacut cu semne clinice asem., dar mai atenuate. Mortalitate pn la 90%.

La ginile adulte evol. acut i cronic.

-Forma acut abatere, anorexie, horiplumaie, diaree galben, portocalie, febr, paliditatea crestei i brbielor. Moarte dup 3-5 zile.

-Forma cronic mai frecv., tulb. ale ouatului: ou moi, aspect al cojii neuniform, cu strii de snge, coaja subire sau moale, sau nceteaz ouatul. Peritonite viteline prin ouat intraabdominal i poziie de pinguin.

Tabloul anatomopatologic

La embrioni i la puii mori n primele zile:

-focare miliare pe faa superioar a pulmonului;

-focare nodulare n miocard;

-enterita cataral

-hepatomegalie,friabilitate

-vezicula biliar dilatat-rezorbia incomplet a vitelusului

La puii infectai n puiernie:

-focare necrotice n ficat,

-pneumonie i miocardit nodular,

-noduli n musculatura pipotei i n mucoasa intestinal.

La ginile adulte:

n forma acut anemia crestei i brbielor, penele din jurul cloacei aglutinate de fecale diareice; -enterit cataral, ficat bronzat, friabil, splenomegalie cu pulpa moale, roie nchis.

La curci: leziuni mai grave, focare necrotice n miocard.

In forma cronic ovarita atrofic (modificri ale foliculilor), salpingit, peritonit fibrinoas, pseudoconcremente;

- noduli salmonelici n miocard, pulmon, stomac musculos, ficat degenerat

La cocoi: - orhite necrotice

Diagnosticul Probele care se recolteaz:

cadavre de pui;

cadavre de psri adulte;

psri bolnave suspecte;

ou embrionate cu embrioni mori;

probe de snge.

Organe cu leziuni ( cord, ficat cu vezica biliara, splina, portiuni de intestin,os nedeschis)

Examenul bacterioscopic

frotiurile se coloreaz prin metoda Gram-;

organe paucibacilare examenul are valoare orientativ.

Examen bacteriologic

se fac nsmnri pe:

Medii obinuite

Medii de mbogire

Medii selective

de la embrioni nsmnri se fac din: cord, ficat, sac vitelin, mduv osoas;

de la adulte nsmnrile se fac din: foliculi ovarieni, ficat, vezicula biliar, mduv osoas;

n frotiurile din culturi, colorate Gram, germenul apare :

form cocobacilar;

G-;

nesporulat;

necapsulat;

imobil.

Examen serologic

Reacia de seroaglutinare rapid pe lam:

pt. identificarea serotipului izolat;

se folosete cultura de 24 de ore i seruri specifice de grup cunoscute.

Reacia de hemoaglutinare rapid pe lam:

pentru verificarea indemnitii efectivelor de reproducie;

evideniaz aglutininele din snge;

se folosete antigen pulorum;

Reacia de seroaglutinare lent:

pt. depistarea psrilor infectate

Profilaxia

Masurile generale: -supravegherea efectivului de pasari prin reactii serologice

-utilizarea pt. incubator doar a oualor provenite din ferme indemne

-utilizarea pt. inlocuire doar a puicutelor provenite din pasari neinfectate

-evitarea supraaglomerarilor

-dezinfectia incubatoarelor dupa fiecare ecloziune prin formolizare

Masurile specifice:

-vaccin viu atenuat Tiforomvac, suspensie liofilizata de Salmonella gallinarum, preparat din tulpina 9R ,s.c., 0,2 ml la puii de 1 saptamana, cu repetare la 1-22 sapt. Si 35 sapt.

-vaccin inactivat contra infectiilor cu Salmonella enterica , la pasarile mai mari de 4 sapt., cu 0,5 ml, iar la puii de o zi 0,1 ml

-vaccin viu atenuat , la pasarile de 6 saptamani cu revaccinare dupa 12 saptamani

Combaterea

-cand boala s-a diagnosticat in incubator se distrug puii eclozionati si ouale incubate

-sunt anuntate fermele de unde provin ouale

-se formolizeaza incubatoarele

-loturile infectate sunt sacrificate

-gainile infectate nu se folosesc la reproductie

-efectivele contaminate se controleaza serologic si bacteriologic

-pasarile cu reactii serologice pozitive se sacrifica, iar restul efectivului se exploateaza pt. oua de consum pana la sfarsitul sezonului de ouat dupa care se sacrifica

-cand boala apare la pui in puiernite, puii bolnavi se sacrifica, iar cei aparenti sanatosi sunt tratati cu antibiotice si chimioterapice in furaj, cand ajung la greutatea optima sunt sacrificati si dati in consum sub tratament termic

-carnea si ouale provenite de la pasari bolnave se consuma sub tratament termic

Tratament

Tratament specific , antbioterapie si chimioterapie: oxitetraciclina, ampicilina, sulfamide, nitrofuran, ca sulfamide se folos. Sulfamerazina 0,3- 0,5 % in apa de baut sau in furaj, 5-7 zile pana la 14 zile.

Pt combaterea diareelor se folos. Furazolidon

Tratament de sustinere vitaminoterapie (vit A, complex B)

La pasarile sanatoase preventiv antibiotice in apa sau furaj timp de 2-3 zile

Gainile adulte bolnave nu se trateaza, dupa terminarea sezonului de ouat se sacrifica, la fel si tineretul pt reproductie

Paratifoze

Infectii produse de salmonele mobile la pasari

Def, raspandire si importanta

-infectii produse de Salmonele mobile la rate, gaste, gaini, curci si porumbei

Raspandire: Salmonele mobile ubicvitare

Importanta economica: -pierderi prin portalitate

-modificari ale productiei de oua si infertilitatea lor

Importanta sanitara: -consumul de oua si preparate de carne cu salmonele mobile nu se dau in consum pt ca produc la om toxiinfectii alimentare grave!

Paratifoza palmipedelor

Etiologie: Salmonella anatum, S. Enteritidis, S. Typhimurium, S. Cholerae suis

In infectia cu Salmonella typhimurium, pasarile raman purtatoare si eliminatoare mult timp

Caractere epizootologice:

Surse de infectie: -pasarile cu infectie inaparenta

-soarecii si sobolanii purtatori si rezervor principal

-ape de scurgere, stagnante, de canale

Factori favorizanti: - temperaturi ridicate, adaposturi neigienice

-alimentatie deficitara, hipovitaminoza

-conditii necorespunzatoare de intretinere si crestere a bobocilor

Cai de contaminare: - calea orizontala

-calea verticala

Cauzele toxiinfectiilor: prezenta salmonelelor la suprafata oului si in ou

Tablou clinic

La boboci: evolueaza enzootic in primele saptamani dupa ecloziune

Forma acuta: la bobocii de 7-21 de zile

-diaree, abatere, inapetenta, sete,horiplumatie, arpi lasate, uneori apare conjunctivita mucopurulenta si semne nervoase (ataxii, convulsii, pedalari)-boala dureaza 1-4 zile, cu mortalitate de peste 70%

Forma subacuta: conjunctivita, coriza, pneumonie-evolueaza 6-10 zile

Forma cronica: la bobocii de 1,5- 2,5 luni

-slabire, diaree cu sange, schiopaturi

-uneori fenomene respiratorii si nervoase

La pasarile adulte: -evolutie inaparenta, uneori perturbarea ouatului

Tablou anatomopatologic:

La boboci:

In forma acuta: -hepatita necrotica miliara, enterita hemoragico-necrotica, splenomegalie

In forma cronica: focare difteroide in sacii cecaliLa adulte: -ciroza ficatului, salpingita, ovarita atrofica

-la masculi, orhite necroticeDiagnostic

-examen bacteriologic, ex. serologic ( reactia de aglutinare, hemaglutinare rapida, seroaglutinare rapida pe lama, seroaglutinare lenta)

Profilaxia generala:- controlul efectivelor pentru oua

-evitarea helesteielor si bazinelor contaminate

-dezinfectii si deratizari periodice

Combatera: -pasarile bolnave se sacrifica

-dezinfectii si deratizari

-ouale provenite de la pasarile purtatoare nu se dau in consum uman!-valorificarea efectivului infectat si inlocuirea cu pasari din efective sigur indemne

Tratament profilactic la pasari sanatoase: antibiotice in hrana ( tetraciclina, cloramfenicol 50-100mg/ kg furaj)

Chimioterapicele sunt toxice pt. palmipede !

Paratifoza galinaceelor

Def. Boala infectioasa a galinaceelor caracterizata prin infectii asimptomatice si uneori clinice

Etiologie: produse de Salmonele mobile: Salmonella typhimurium, S. dublin, S. cholerae suis, S. anatum.

Caractere epizootologice

Receptivitate: -puii de fazan, de gaina si de curca in primele saptamani

Surse de infectii: -rozatoare salbatice si pasari purtatoare

Cai de transmitere: -prin materii fecale

-oua contaminate la suprafata cu Salmonela din materii fecale

Dinamica: enzootii la puii

Tablou clinic

La puii: -tulburari generale, conjunctivita, oftalmie

-diaree, stare tifica, rar artrite si tulburari nervoase

La adulte: -slabire progresiva, horiplumatie, uneori diaree

-boala se termina prin moarte

Tablou anatomopatologic

La puii morti forma acuta : leziuni de tip septicemic ( congestii si hemoragii pe seroase si in organele interne ficat, splina)

vitelus neresorbit, ficat crescut in volum cu focare necrotice in parenchim

exsudate seroase in cavitati

congestie splenica, splenomegalie, enterita cataral-hemoragica

La puii de curca: -tiflita difteroida fibrino- cazeoasa

La gaini: -salpingo-ovarite, foliculi congestionati si pediculatiLa cocosi: orhite ulceroase si necroticeDiagnostic: examen de laborator pt. izolarea si tipizarea serologica

Se recolteaza : os lung, organe cu leziuni ( ficat, splina), fecale, oua sau produse din oua

Examen bacteriologic: insamantari pe medii de preimbogatire, de imbogatire

si selective pt. izolare

Ex. serologic : -reactia de hemoaglutinare si seroaglutinare rapida pe lama, seroaglutinare lenta in tuburi

-test ELISA

Profilaxia generala: -excluderea posibilitatilor de contaminare

-asigurarea conditiilor corespunzatoare de igiena si alimentatie

-supravegherea efectivelor de reproductie prin examen clinic, serologic, bacteriologic

-respectarea regulilor de igiena a oualor pentru incubat

Combaterea

-sacrificarea pasarilor bolnave

-dezinfectii periodice a adaposturilor

-administrarea profilactica de antibiotice si chimioterapice

-repopularea cu efectiv indemn

Paratifoza porumbeilor

Etiologie: S. Typhimurium ( un tip antigenic caruia ii lipsesc factorii 1 si 5 din antigenul somatic)

Caractere epizootologice:

Contaminare: - de la purtatorii si eliminatorii aparent sanatosi prin apa si furaje contaminate

adultii poarta Salmonelele in farinx infectie de la mama la pui se realizeaza prin hranire (laptele de porumbel)

Tablou clinic:

Forma acuta: tulburari generale, polidipsie, diaree, inapetenta,

uneori paralizii ale aripilor, gat, artrite

moarte in 5-7 zile

Forma subacuta: diaree, dispnee, artrite

-articulatiile afectate sunt sensibile, calde imposibilitatea zborului boala aripilor

La adulte:- forma cronica

forma asimptomatica

Tablou anatomopatologic:

Forma acuta: -enterita cataral necrotica sau difteroidaForma cronica:

- focare necrotice in musculatura pectorala, pulmonara, ficat, pancreas

- abcese in creier

- exsudat filant sau fibrinos la nivelul articulatilor afectate

Diagnostic: examen clinic, bacteriologic, serologic

Imunoprofilaxie: -vaccinare antisalmonelica a porumbelului cu vaccin inactivat corespunzator serotipului din focar

Combatere: tratarea pasarilor bolnave cu teramicina P. O. 50-100mg , 2-3 zile si streptomicina 50-70 mg, 3-4 zile

Pasteureloze

Sunt boli produse de specii bacteriene din genurile Pasteurella si Mannheimia care se traduc anatomoclinic prin fenomene de septcemie cu un pronuntat caracter hemoragic, de unde si denumirea comuna de septicemii hemoragice. Starile de boala clinica numite pasteureloze pot fi generate numai de Pasteurella multocida si Pasteurella haemolytica.

Pasteureloza bovina

Septicemia hemoragica bovina

Este o boala infectioasa a taurinelor si bubalinelor, caracterizata prin tulburari septicemice, insotite de fen respiratorii si digestive si de procese inflamatorii cu aspect fibrino-necrotic in dif tesuturi si organe.

Etiologie

Ag etiologic este Pasteurella multocida , o bacterie ovoida, capsulata, nesporulata, imobila si gram-negativa, colorata bipolar cu albastru de metilen.Caractere epizootologice

Receptivitate: - bovinele domestice si salbatice si bubalinele de toate varstele

-tineretul e mai sensibil, viteii de pana la 6 luni sunt mai rezistenti

Factori favorizanti: -alimentatia, factorii climatici, conditii de igiena si adapostire, factori interni ( raceli, castrari)

Surse de infectie: - animalele bolnave si cele purtatoare si eliminatoare de germeni

pot servi drept rezervor de germeni pt bovine si unele specii de animale domestice, porcii, ovinele si unele animale salbatice

dinamica: sporadica, dar prin treceri repetate pe animale isi exalta patogenitatea producand enzootii de regula sezoniere (mai-iunie pana in septembrie-oct)

boala de purtator: - conditionat patogena, favorizat de factorii de mediu si scaderea rezistentei organismului ca autoinfectie

patogeneza

boala se poate declansa ca sursa endogena de germeni . in cazul in care organismele receptive sunt mai sensibile- pasteurelele incep sa se multiplice in tesuturi, au abilitatea fata de mucoasele respiratorii si pulmon cand orgsm este sensibil

prin intermediul acidului hialuronic bacteria adera la receptorii celulalri ai gazdei, iar prin proteina H dezinetgreaza membranele celulare, acestea devenind inofensive.

Bacteria se multiplica , elaboreaza toxine-disfunctii organice, modif permeabilitati vasculare(edeme)

-endotoxinele (LPS) det leucopenie periferica si aflux leucocitar in capilarele pulmonare det lezinui de bronhopneumonie

-tulb circulatorii si act necrozanta a toxinelor det procese necrotico-distrofice (diateza hemoragica, edeme), infl fibrinoase sau fibrinonecrotice.

Tablou clinic- per de incubatie este scurta de la cateva ore la 1-2 zile, in general este de 48-72 ore

Forma septicemica, cu evolutie supraacuta: frecventa la bubaline, febra 41 gradeC, tulburari generale grave, simptome respiratorii(dispnee, cionoza mucoaselor, jetaj seromucos, tulb digetsive cu diaree cu mucus, sange, hematurie, moarte dupa 6-12 ore

Evolutie acuta(guster) edematoasa: la bovine: edem inflamator faringo-laringian, rar la spata, articulatii cu evolutie de 12-24 ore, rar 48 ore cu sf letal; dispnee resp dat edemului, limba marita in volum si iese din cav bucala , saliva filanta; la pleope se obs edem inflamator care det fotofobie, cianoza muc, tulb gastro-intestinale

Evolutir subacuta (pectorala) sau pulmonara: febra, congestie pulm, pleuropneumonie, pericardita exsudativa, tulb digestive( meteorizatii, constipatii-diaree). Dupa 4-8 zile sf este letal. Anim care se vindeca raman cu sechele pulmonare.

Evolutie cronica (enterica, intestinala): subfebrilitate , tulb resp si dig- dureaza cateva luni.

Atipica(cu localizarile): nervoase (meningoencefalita), mamare, abcese laringiene, osteoartrite, sinovite , cheratoconjunctivite la taurine

Tablou anatomo-patologic

In fuctie de forma supraacuta: congestia organelor, exsudate in cavitati

Oculta:aceleasi leziuni si edem ale tesutirilor conjunctivale din zona glosofaringiana

Subacuta:pneumonie crupala in lobii anteriori in diferite faze de hepatizatie, focare de necroza in parenchim

Cronica:bronhopneumonie fibrino-necrotica, pleurita si pericardita fibrinoasa, gastroenterita catarala si limfadenita

Histologic: -faza de umplere- reactia orpanismului la actiunea toxinelor (hiperemia peretilor vasculari)

faza de hepatizatie rosie

faza de hepatizatie cenusie

pneumonia pasteurelica

febra de transport

este o boala infectioasa a bovinelor tinere, caracterizata prin febra, dispnee si pneumonie fibrinoasa.

Etiologie

-pasteurella haemolytica tipulA1 sau Mannheimia haemolytica la care se asociaza factorul de stres

-se asociaza cu P. Multocida, Haephyllus somnus si virusurile parainfluentei, rinotraheitei infectioase si virusul sincitial

Caractere epizootologice

Receptivitate: afecteaza bovinele tinere peste 6 luni, nou intrare in ingrasatorii

Surse de infectie: animalele bolnave si sanatoase, purtatoare si eliminatoare de germeni, este o boala de purtator, fiind fav de factorii de stres

Cai de contaminare: pe cale respiratorie

Patogeneza

Se considera ca la animalele stresate germenii se pot multiplica in nasofaringe- multiplicarea elaboreaza endotoxine, o citotoxina, proteinele membranare si polizaharidele capsulare.

Tablou clinic

-perioada de incubatie de la 3-5 zile , pana la 45 de zile

Evolutia bolii este in general acuta: febra 41 grade C, abatere, anorexie, bot uscat, capul intins in jos, cifoza, jetaj muco-purulent cu strii de sange, tremuraturi musculare, dispnee in expiratie, tuse, hemoragii punctiforme pe mucoasa nazala.

Tabloul anatomo-patologic

-rinita, sinuzita, laringita, pleurita, si pneumonie fibrinoasa -ingrosarea septumurilor interlobulare, exsudat fibrinos in cav toracica

-obstruarea bronhiilor cu fibrina

Pasteureloza suina

Este o boala infectioasa septicemica cu leziuni de tip congestiv si hemoragic manifestata prin edeme in dif regiuni ale corpului, pneumonii si pleuropneumonii fibrino-necrotice.Etiologie

Ag etiologic este Pasteurella multocida , tipurile capsulare A si D . biotipurile cel mai frecvent izolate din leziuni pulmonare sunt: 1:A, 3:A, 1:D, 2:D si 10:DCaractere epizootologice

Receptivitate: - suinele de toate varstele

frecvent la grasunii de 25-75 kg

purceii la intracare

sugarii se imbolnavesc rar

surse de infectie: -anim bolnave si purtatoare de germeni

surse endogene pe fond de stres

secundar in asociatia cu alte boli ( pesta, influenta)

dinamica: - evol ca enzootie de grajd fiind fav de factorii de stres (alimentatia, microclimat)

tablou clinic

-perioada de incubatie 1-3 zile pana la 14 zile iar boala poate evolua supraacut, acut, subacut si cronic

F supraacuta, septicemica: fulgeratoare cu moarte in 12-14 pre , debut brusc cu febra , tulb respiratorii (dispnee, tahipnee), edem glosofaringian, cianoza extremitatilorF acuta, edematoasa: febra41 gradeC, tulb respiratorii (dispnee, tahipnee, tuse,) durere, pozitia cainelui sezand, edem glosofaringian si cervical sau in alte zone, dupa 3-5 zile anim mor prin asfixie

F subacuta, pectorala sau pulmonara: febra, tulb respiratorii (tuse, dispnee, jetaj seromucos, striat cu sange) cianoza extremitatilor, cheratoconjunctivita. Dupa 3-8 zile moarte sau trec in f cronica

F cronica: tuse, slabire progresiva, apetit capricios, tahipnee, tuse chintoasa, dupa 6-7 sapt mor prin epuizare sau septicemie.

Tablou anatomo-patologic

F supraacuta: diateza hemoragica prin petesii si echimoze pe seroase

F acuta: edeme in tes conjunctiv sc, glosofaringe, cervical, infiltratie seroasa in pulmonF subacuta: diateza hemoragica , bronhopneumonie fibrino- necrotica

F cronica: anemie, slabire, pneumonie crupala, pleurezii fibrinoase

Pasteureloza ovina si caprina

Din punct de vedere morfoclinic se diferentiaza urm entitati:

1.pasteureloza septicemica

2.pneumonia pasteurelica

3.mamita pasteurelica

4. pasteurela sistemica

1. pasteureloza septicemica

Este o boala infectioasa ce afecteaza mai frecvent tineretul decat anim adulte , manifestata clinc prin febra, jetaj, dispnee, depresiune, bronhopneumonie serofibrinoasa si plurite.Etiologie

Pasteurella trehalosi: serotipurile 3,4,10, 15

Caractere epizootologice

Receptivitate: ovinele de toate varstele, frecvent la miei dupa intarcare

Surse de infectie: oile adulte bolnave si aparent sanatos purtatoare si eliminatoare de germeni.

Cai de infectie: respirator si digestiv, favorizati de factorii de stres

Dinamica: enzootii

Tablou clinic

F septicemica acuta: frecventa la miei, febra 40-41,5 grade C, tulb generale grave si moarte rapida, respiratie dispneica, jetaj, tuse, edem. Evol bolii ete de 5-7 zile.

F respiratorie subacuta-cronica: se intalneste la tineret, dar si la oile adulte si evolueaza ca o pneumonie benigna, cu dispnee, jetaj mucopurulent, inapetenta, uneori se exprina prin artrire exsudative, edeme declive, mamite, avort. Evol bolii cateva sapt-vindecare sau moarte.

Tablou anatomo-patologicIn forma acuta: leziuni toxico- septicemice: pneumonie lobara in lobii apicali

In f subacuta: cadavru cahectic, bronhopneumonie fibrino-necrotica

2.pneumonia pasteurelica(pneumonia enzootica)

Este o boala infectioasa acuta a oilor, caracterizata prin tulb respiratorii si moarte rapida.

Etiologie

Pasteurella haemolytica biotipul A, seroptipul A2 biotip al cav naso-faringian la ovine.

Caractere epizootologice

Receptivitate: afecteaza oile de toate varstele, totusi boala este mai frecventa la mieii sugari si la mieii recent intarcati

Surse de infectie: oile adulte, uneori si de bovinele bolnave sau purtatoare de germeni

Factorii favorizanti: igiena necoresp, trasp obositoare, schimbari bruste de temperatura, ploile reci

Tablou clinic

-boala evol acut, subacut si cronic

In f acuta: febra 41, 5 grade C, anorexie, tahipnee, tahicardie, dispnee, jetaj, privire fixa, rigida

In f subacuta: tulb resp: tuse, jetaj, scurgere oculara mucopurulentaIn f cronica: edeme declive, artrite, diaree, avorturi

Tablou anatomo-patologicIn forma acuta: lez congestive si hemoragice in tesutul conjunctiv sc, limfonodurile mezenterice marite in volum si hemoragice

In forma subacuta: leziuni fibrinoase, limfadenita

3.mamita pasteurelica

Este o boala infectioasa ce afecteaza oile in lactatie , caracterizata prin inflamatia specifica cu aspect purulent si glandei mamare si al secretiei lactate.Etiologie

Ag cauzal este pasteurella haemolytica , biotipul A.

Caractere epizootologice

Mamita afecteaza oile in lactatie atat primiparele cat si multiparele. Infectia este exogena, germenii patrunzand in glanda prin canalul galactofor, sau prin solutiile de continuitate ale pielii. Boala imbraca un caracter sporadic sau enzootic.

Tablou clinic

Forma acuta: glanda mamara afectata este congestionata, tumefiata, dura si sensibila la palpare, animalele se deplaseaza greu cu membrele departate, inapetenta, hipertermie, cianoza mucoaselor, puls si respiratie accelerata, secretia lactata modificata ca o serozitate verzuie cu aspect floconos.

Tablou anatomo-patologic

-leziunea specifica este mamita catarala, purulenta.

4. pasteureloza sistemica

Boala este produsa de biotipul T de Pasteurella haemolytica. Boala se intalneste toamna. Afecteaza mai ales tineretul ovin in varsta de 6-10 luni.

Clinic boala evolueaza rapid si de cele mai multe ori, animalele mor fara a prezenta semne. Rareori se constata hipertermie, abatere, dispnee, jetaj cu striuri de sange, evitarea deplasraii, decubit si moarte la 5% din cazuri, rareori 10%.

La necropsie, cadavrele in stare buna de intretinere, prezinta leziuni de enterita si edem pulmonar.

Pasteureloza ecvina

Boala este produsa de Pasteurella multocida, serotipurile intalnite la bovine si porcine. Pasteurela poate apare la cai in urma transporturilor lungi, facute cu trenul sau cu vaporul.

Clinic boala evol acut , septicemic si de cele mai multe ori e confundata c antraxul septicemic. Anim bolnav prezinta febra 40 gradeC sau mai mult, este nelinistit. Poate prezenta colici, resp dispneica, jetaj seros, puls accelerat si diaree.

La necropsie animalelor se constata: balonarea cadavrelor, cianoza mucoaselor aparente, congestia mucoasei laringifaringiene si traheale, edem si congestii pulmonare, sufuziuni si echimoze pe epicard si endocard

Pasteureloza iepurelui

Este o boala infectioasa si contagioasa caract prin febra, tulburari septicemice insotite de fen de coriza, bronhopneumonie si pleuropneumonie.

Ag etiologic este Pasteurella multocida serotipurile A si D.

Caractere epizootologiceReceptivitate: iepurii de casa indif de rasa si varsta, dar tineretul este in general mai sensibil la infectie

Factori favorizanti: adaposturile neigienice, supraancalzirea, curentii de aer, unele boli parazitare(coccidioza).

Contaminare: respiratorie si cutanata, rar pe cale digestiva

Tablou clinic

F supraacuta, septicemica: debutul este brusc. Iepurii fara a prezenta semne premergatoare de boala se zbat cateva secunde , se contracta si mor. Alteori , boala debuteaza cu febra: 41,5- 42 grade C, tristete, stare de somnolen cu ochii inchisi, resp dispneica, muc aparente cianotice.moarte survine in 12 ore in 100% din cazuri.

F acuta, pulmonara se manifesta prin febra, anoerxie, tahicardie, tahipnee.

F cronica se caract prin febra moderata si oscilatii ale curbei termice, apetit capricios, tuse chintoasa fara jetaj.

Tablou anatomo-patologic

In f supraacuta: diateza hemoragica si exsudat serofibrinos in cav naturale.

In forma acuta pulmonara: edem pulmonar si bronhopneumonie cu focare necrotice, pleurezie-rinichii sunt congestionati pe fond distrofic

-ficatul este friabil si cu aspect de staza venoasa

Diagnostic: pasteurelozele mamiferelor

Probe care se recolteaza:- de la animalele in viata: sange

de la cadavre: - la animalele mici: cadavru intreg

la animalele mari: pulmon, ficat, cord, rinichi, maduva osoasa

ex bacterioscopic

-se efectueaza frotiuri din probele recoltate care se coloreaza gram negativ sau specific pt Pasteurele metoda cu albastru de metilen

-cand se coloreaza prin albastru de metilen se observa germenii cocobacilari colorati bipolar

Ex bacteriologic

- insamantari din probele recoltate pe medii imbogatite cu sange, de unde rezulta colonii netede, transparente, cenusii-straucitoare

Medii speciale:CSY (mediu cu agar, cazeina, zaharoza, drojdie cu 5% sange) : se observa colonii netede, cenusii de dimensiuni mari

-dupa obtinerea coloniilor specifice se efectueaza identificarea lor pe baza caracterelor si testelor biochimice

-pasteurela reduce nitratii, produce catalaza si indol si fermenteaza glucoza si zaharoza cu producerea de acid

Ex serologic

se fol testul de aglutinare rapida pe lama, cultura bacteriana de 24 ore se dilueaza cu NaCl si se pune in contact o picatura de antiser

pt tipizarea capsulara se fol testul de hemaglutinare indirecta

cand obt aglutinarea grosiera a hematiilor reactia este pozitiva

reactia negativa este data de prezenta unui mic buton ce reprezinta depozitarea hematiilor

testul de aglutinare

testul de imunodifuzie in gel de agar

testul ELISA

proba biologica-se fol soareciiProfilaxia

Masuri generale: - asigurarea conditiilor de intretinere, furajare

-evitarea pasunatului in zone mlastinoase

-achizitionarea de animale din ferme indemne

-evitarea stresului de trasport si a curentilor de aer

-la iepuri folosim in adaposturi pt conditionarea ambiantei a unui spray misoseptol sol25% si se evita curentii de aer

Masuri specifice:La bovine:- vaccin inactivat contra septicemiei hemoragice constituit din tu;pini de P multocida izolate de la bovine

-se adm la animale mai meri de 30 de zile cu repetare dupa 21 de zile

-la animalele mai mici de 6 lunidoza este de 4 ml

-la animalele peste 6 luni doza ete de 8 ml

-imunitatea dureaza 6 luni

La porcine:- vaccin inactivat trivalent contra pleuropneumoniei infectioase produsa de Actinobacilus, P si a rinitei atrofice

-se adm 3 ml i.m la toate categoriile de varsta, se aplica de 2 ori/an la 5 zile si la 70 de zile in efectivul matca

La iepuri:- vaccin inactivat trivalent constituit din tulpini de Burdetella Bronhiseptica

-Acrosept spray

Combaterea

-animalele bolnave se izoleaza si se trateaza

-se fol ser antipasteurelic: 100 ml in functie de specie, o singura doza sau la 24 ore

-serul se asociaza cu antibioticele(streptomicina)

-celelalte animale din efectiv sunt tinute in conditii optime de intretinere, se dezinfecteaza adapostul, se serumizeaza de necesitate sau se vaccineaza

Pasteureloza aviara

(holera aviara)

Este o boala infecto-contagioasa a pasarilor (galinacee si palmipede) cu evolutie acuta , septicemica si cu mortalitate ridicata.

Etiologie

Holera aviara este produsa de cele 3 subspecii de Pasteurella multocida ( subspeciile multocida, septica si gallicida). Cel mai frecvent la pasarile bolnave se izoleaza Pasteurella multocida, subspecia multocida, serotipurile 5:A, 8:A, 9:A si 2:D. Dintre acestea doar primele 3 provoaca holera septicemica. Acestea se caracterizeaza printr-o inalta virulenta, testata pe embrionii de gaina, spre deoseire de tipul 2:D, caracterizat printr-o virulenta scazuta.

Caractere epizootologice

Receptivitate: - toate pasarile domestice si salbatice

cele mai receptiv sunt insa gastele, ratele, curcile si bibilicile in varsta de peste 2 luni.

Totusi boala a fost semnalata si la puii in varsta de o luna chiar si sub varsta de o luna

Boala a fost semnala si la pasari salbatice (ciori, vrabii) si in captivitate(canari, papagali)

Factori favorizanti: - stresul de indopare hormonii steroizi

statusul imunitar scazut al gazdelor

patogenitatea si gradul de toxicitate al tulpinilor

surse de infectie: - pasarile bolnave care elimina pasteurelele virulente odata cu excrementele

pasarile sanatoase, purtatoare si eliminatoare de pasteurele

porumbeii si pasarile salbatice contribuie la raspandirea pasteurelei

cdavre, rozatoare

furaje, apa contaminata

transmiterea : - se realizeaza atat direct cat si indirect, iar mortalitatea este de 100%

incidenta boloo:- crescuta in sistemul gospodaresc

cu difuzibilitate crescuta in fermele de crestere pe asternut

tabloul clinic

incubatia este in general scurta, 12-48 ore, iar boala poate imbraca o evolutie supraacuta, acuta si cronica

forma supraacuta: - fulgeratoare , este semnalata mai ales cand holera apare pt prima data intr-un efectiv indemn

pasarile fara sa prezinte un semn de boala, cad deodata jos si mor pe loc, dupa cateva miscari de convulsie din aripi.

Aceasta forma este mai frecventa la palmipede.

Uneori boala dureaza 2-5 ore si in acest caza pasarile sau retrase, ghemuite, cu horilumatie, polidipsie, indigestie inguviala, iar din cioc si nari se scurge un lichid spumos, cu partocule alimentare, urat mirositor

Respiratia este accelerata, dispneica si zgomotoasa, iar temperatura cu valori de 43-44 grade C

Cianoza crestei si barbitelor si mai rar a pielii

Moartea survine brusc in 100 % din cazuri dupa cateva miscari de cnvulsie

Forma acuta :- este cea mai frecvent intalnita si se manifesta prin depresiune, somnolenta, inapetenta si polidpsie

pasarile bolnave se retrag intr-un colt, au penele zburlite

creasta si barbitele cianozate

respiratia este accelerata si zgomotoasa

materiile fecale diareice de culoare cenusie-verzuie, uneori sangvinolente, pot contine fragmente de mucoasa intestinala necrozata de culoare alb-cenusie- durata bolii este de 1-2 zile, rar o saptamana

mortalitatea este de 95%

pasarile care rezista fac forme cronice de boala si raman purtatoare si elimnatoare de germeni

forma cronica: - este rara pasarile prez apetit capricios, anemie progresiva, si diaree continua sau intermitenta ce duc la slabire progresiva pana la epuizare si moarte

localizari: - coriza pasteurelica : se manif prin stranut, prurit nazal, jetaj si semne de cheratoconjunctivita

forma pulmonara : dispnee, oboseala rapida, anemie si slabire progresiva

forma articulara: articulatiile afcetate sunt tumefiate, calde, sensibile, antrenand jena in locomotie. Ducand la anchiloza boala barbitelor: edematierea uneia sai a ambelor barbite uneori cu formarea de procese necrotice la acest nivel si care eliminandu-se dau loc la cicatrici deformante sau mutilante abcese pasteurelice: in tesutul conjunctiv subcutanat, pulmon, testicul peritoniat pasteurelica: procese in cavitatea abdominalala curci , Pasteurella multocida det la tineretul de 6-18 saptamani, tumefierea accentuata a eg capului, inflamatia fibrino-necrotica a dermului profund, tromboze vasculare

tablou anatomo-patologic

in forma supraacuta: - cianoza crestei si barbitelor secretii cu aspect filant la niv ciocului si narilor

hemoragii punctiforme pe seroase si mucoase

exsudat serofibrinos in sacul pericardic

congestia organelor interne (la ficat !)in forma acuta : - cianoza crestei si barbitelor

-aglutinarea penelor din regiunea pericloacala cu materii fecale

- petesii si sufuziuni la niv epicardului cord stropit cu fuxina

- duodenita hemoragica la palmipede- caracter difteroid

-hepatita miliara necrotica , ficat crescut in volum si degenerat

-congestia splinei si rinichilor

-focare de pneumonie crupala

In forma cronica : - rinite, edeme si necroze ale barbitelor

artrite sero-fibrinoase sau fibrino-necrotice

pericardita fibrinoasa

pneumonie fibrinoasa sau fibrino-necrotica

musculatura decolorata si atrofiata

diagnosticex bacterioscopic se executa pe frotiuri din ficat sau lichidul existent in cavitatea pericardica

frotiurile se coloreaza cu albastru de metilen

ex bacteriologic

insamantari din maduva din os lung nedeschis/ficat

se obtin culturi pure

testarea patogenitatii

pe soareci si pasari, unde tulpinile izolate din focare de holera aviara omoara constant animalul de experienta la titruri f ridicate, obisnuit la peste 10 la -7 si 10 la minu8 .

pasteureloza avaira se diferentiaza de pseudopesta aviara, care are caracter epizootic, apar in orice sezom, afecteaza numai galinaceele si mai ales tineretul, evul mai lent, cu sindrom digestiv, resp si nervos.

Profilaxia

Masuri generale

achizitionarea de animale din ferme indemne

pasarile nou achizitionate se mentin 30 de zile in carantina profilactica

dezinfectii si deratizari periodice

avitarea supraaglumerarii

urmarirea starii sanitar-veterinare a efectivelor prin ex clinice si anatomopatologice

masuri specifice

se fol vaccinuri inactivate sau vii atenuate

HOLEPAL : - vaccin inactivat contra holerei la palmipede utilizat pt imunizarea ratelor si gastelor pe cale s.c in 2 reprize :

-1. 2 ml la 5-8 saptamani

-2. 2 ml la rate, 4 ml la gaste dupa 2-3 saptamani

HOLEVACOL: -vaccin inactivat pt gaini si curci se inoculeaza s.c in treimea mijlocie a gatului in doza de 0,5 ml la 8-12 si 20 saptmani, iar apoi din 4 in 4 luni

HOLEVAC: - vaccin viu aenuat, se inoculeaza s.c

tineretul de reproductie se vaccineaza la 18-22 saptamani cu 0,2 ml s.c

combaterea

se declara boala si se instituie carantina

se izoleaza lotul contaminat

loturile care pot fi valorificate se sacrifica in abator si se pot da in consum sub restrictii

se dezinfecteaza halele

Rujetul

(branca porcului)

Este o boala infectioasa transmisibila datorita multiplicarii in sange si tesuturi a unui germen specific Erysipelothrix insidiosa (bacilul rujetului). Boala este proprie suinelor. Accidental se mai poate intalni si la om sub forma de pseudo-erizipel, si la alte specii-mamifere si pasari(ovine, curci).

Este caracterizata prin hipertermie, tulb generale grave si prin leziuni de dermatita eritematoasa, urticariforma sau necrotica.

Etiologie

Ag etiologic al rujetului este, Erysipelothrix rhusiopathiae sau insidiosa.

-este un bacil fin , scurt, subtire drept sau curbat

- germen comenal al organismului

-22 serotipuri: A1, A2, B1, B2 si D

- A1: virulente, det infectii acute

-A2: hipovirulente, det infectii cronice

-B: imunizante

-rezistent in culturi, cadavre in putrefactie

-sensibil la antibiotice (peniciline)

Caractere epizootologice

Receptivitate : porcinele (3-12 luni), rar ovinele, viteii si curcile

Surse de infectie: - animalele bolnave, cu forme septicemice, animalele trecute prin boala sau purtatorii si eliminatorii (amidale, limfonoduri)

cadavrele animalelor cu rujet, carnea si preparatele din carne

solul, apa, furajele

cai de contaminare: - exogene: digestiva, transcutanat (insecte)

endogene : sub actiunea factorilor de stres

dinamica :- evol sporadica sau enzootica

patogeneza

calea de infectie in boala naturala este de regula cea digestiva, mai rar cutanata. Patrunderea germenilor in tesuturi se face prin mucoasa nasofaringiana, mai ales la nivelul amigdalelor, sau la niv muc intestinale, acolo unde germenii se gasesc sub forma epifita. Bacilii raman la poarta de intrare in stare de latenta.

Trecerea de la starea de infectie la cea de boala este putin cunoscuta. O prima posibilitate este reprezentata de scaderea rezistentei organismului sub act factorilor stresanti, urmata de cedarea acestuia la agresivitatea germenului. Boala poate apare si consecutiv infectiolor cu germenide mare patogenitate (virulenti). In orgsm germenii se multiplica de la poata de intrare, iar pe caile limfatice ajung in circulaia generala, producand septicemie. Im ultirea masiva a bacililor se face in organele bine vascularizate producand hiperemie, hemoragii si inflamatia acuta a limfonodurilor si a splinei.

Acumularea subst toxice in sange det inhibarea mecanismelor defensive si aparitia tulb functionale si metabolice si a modif distrofice grave, mai ales in sist cardiovascular. Acestea provoaca slabirea rapida a cordului, alterarea endoteliului, tromboze, hiperemii.

Alteori , septicemia este n fen trecator, bacilii localizandu-se in piele, unde produc congestii inflamatorii pe zone limitate (rujet cutanat), uneori chiar necroze (rujet cutanat cronic).

Tablou clinic

Perioada de incubatie este de 1-8 zile , iar clinic la porc rujetl evolueaza supraacut, acut, subacut si cronic cu localizari.Forma supaacuta: - sau fulgeratoare apare brusc in primele cazuri de boala

hipertermie (peste 42 grade C), prostratie, tulb generale grave, fara aparitia petelor cutanate si moarte in 12-24 ore , uneori chiar in 2-3 ore.

Aceasta forma este denumita rujet alb dat lipsei petelor rosii cutanate si a evol rapide

Forma acuta septicemica: - abatere pronuntata, inapetenta, hipertemie intensa 42 grade C, puls si resp accelerata, conjunctivita hiperemiata si cu o secretie sero-mucoasa.

vomitari si epistaxis

poate prez la inceput constipatie, porcii stau infundati in asternut.

Unii prez artralgii:au mers rigid, uneori schiopatura

Dupa 1-2 zile apar fen circulatorii exprimate prin prezenta unor pete mari , de cul rosie pe pielea fina, care are par mai putin ( urechi, abdomen, flancuri, partea int a coapselor).

Petele cutanate sunt difuze, pielea in dreptul lor nu este inflamata, sunt nedureroase.

Constipatia de la inceput este urmata de diaree, uneori sangvinolenta

Forma subacuta, cutanata (urticariforma) : - se intal frevc la anim tinere si evol bengn

boala debuteaza prin tulb e intensitate redusa, cu abatere, apetit capricios, febra 42 grade C, resp accelerata, conjunctivita si uneori tulb digestive

dupa 1-2 zile apare urticaria, simp caracteristic

in reg dorsala, pe flancuri, in zonele cu piele groasa apar pete proeminente de cul rosie, edematoase, dureroase, bn delimitate, cu forma geometrica bn conturata ( dreptunghiulara, patrata, romboidala), izolate, bn confluate de 3-5 cm sau chiar mai mari daca au confluat.

Forma cronica

Localizarile: endocardica (cardiaca)

poate evolua inaparent sau cu tulb circ grave

oboseala, sincopa cardiaca, circulatia periferica modoficata : endocardita rujeica

cutanata

gangrena uscata a pielii cu cicatrizari mutilante articulara artrite acute la membre, anchiloze, schipatuura

la ovine: : miei de 2-4 sapt: evol acut si cronic cu localizari asticulare

la curci :dermatita necrotica la cap si gat

tablou anatomo-patologic

forma acuta: - dermatita eritematoasa

edem pulmonar

gastroenterita catarala

congestii hepatice si splenice

forma cronica: - endocardita vegetanta

dermatita gangrenoasa

artrite anchilozante

diagnostic

ex clinic coroborat cu datele epidemiologice si lezionale

pt confirmare se efect ex de laborator

probe recoltate

in formele septicemice, supraacute si acute se recolteaza cadavrele proaspete, org cu leziuni, splina, ficat, pulmon, limfonoduri traheo-bronsice si os lung nedeschis

in formele subacute si cronice se recolteaza org cu leziuni, portiuni de piele, cord si articulatii

ex bacterioscopic

se efect frotiuri i formele septicemice , din sange, sau al org

in celelate forme de evolutie se efct frotiuri din orpg lezionate si se col gram pozitiv

ex bacteriologic

se efect insamantari din mat patologic suspect in stare proaspata pe medii de cultura obinuite ( agar si bulion)

dupa cresterea coloniilor identificarea se face pe baza caracterelor morfologice, culturale, biochimice

pot aparea erori dat stari de putrefactie a cadavrelor deoarece bacilul este germen saprofit si poate fi izolat si dupa moarte

proba biologica

pe soareci albi sau porumbei

se inoculeaza s.c sau i.m culturi proaspete sau titurat de organe

animalele mor in 2-6 zile in urma formelor septicemice

pt stabilirea diagnosticului se executa frotiuri si se se fac insamantari din org animalelor de experienta

ex serologic

se fol reactia de seroprecipitare pt dozarea anticorpilor

diagnostic diferential

f supraacute trebuie diferentiatede: socul caloric au congestia cerebrala ( apare in urma transportului indelungat cu animalele aglomerate, cutanat se observa lez rosii-albastrui) / intoxicatiile acute (starea anim e grava, evol fara febra sau cu temeratura scazuta, cu tulb digestive cu debut brusc si fen nervoase)f acute trebuie diferentiate de : pesta porcina clasica (febra e mai scazuta, leziunile cutanate sut de tip hemoragic si nu hiperemice)/ pasteureloza septicemica (edeme pastoase in reg faringiana, la nivel cutanat din zona faringiana apar modificari cutanate si tulb respiatorii) / salmoneloza acuta (la purcei dupa intarcare: tulb digestive cu diaree- constipatie, fen respiratorii, pielea e cianotica pe abdomen si extremitati)

f subacuta trebuie diferentiata de : urticarie (evol afebril)

f cronica cu localizari articulare trebuie diferentiata de : tumefactii articulare din rahitism

profilaxia

masuri generale

-achizitionarea de animale din ferme indemnecu aplicarea masurilor de carantina de 30 de zile la anim nou achizitionate

- administrarea in hrana porcilor a resturilor alimentare provenite de la macelarii, pesacrii doar dupa tratare termica

-limitarea circulatiei anim si personalului

-DDD ale ada posturilor

Masuri specifice

se vaccineaza cu vaccin viu atenuat preparat din tulpina VR-2( tulpina atenuata, nepatogena pt soareci dar patogena pt porumbei)

vaccinaera se face la purceii cu varsta min de 3 luni s.c sau i.m 1 ml

imunitatea se instaleaza dupa 8-10 zile si dureaza 6 luni

vaccinuri inactivate uleioase( se adm 2 ml s.c cu repetare dupa 3-4 sapt)

nu se vaccineaza purceii sugari, animalele febrile, slabe si cele cu boli cronice, scroafele gestante in ultima luna si nici cele recent fatate

vaccin Porcilis ery parvo (bivalent- impotriva rujetului si parvovirozei scroafelor)- se fol la scroafe si scrofite la scrofite se aplica vaccinarea la 6-7 luni cu aproximativ 2 sapt inainte de monta

la scroafe se vaccineaza cu 2-4 sapt inante de monta dar cand se gasesc in cursul lactatiei

doza de 2 ml i.m

combaterea

-se declara oficial boala si se aplica masurile de carantina asupra fermei, curtii, localitatii

- animalele aparent sanatoase se examineaza clinic si se termometreaza efectivul

- se izoleaza si se trateaza porcii febrili

- se verifica situatia imunologica a efcetivului

- se interzice sacrificarea porcilor bolnavi

- masuri de dezinfectie zilnice

- animalele bolnave se izoleaza si se trateaza

Tratament

Specific:

adm de ser sau de ser +antibiotice

serul antirujetic se adm i.p, i.m , sau s.c 1 ml/kg dar fara a depasi 70 ml/animal

in functie de gravitatea bolii adm de ser se repeta dupa 12 ore

serul nu sterilizeaza complet a nimalele de aceea se recomanda asocierea ser +antibiotice (penicilina G 10.000-15.000 UI/kg i.m, repetat de 5-6 ori la interval de 4-6 ore, apoi se continua cu adm de penicilina retard (moldamin)

simptomatic:

se folosesc cardiotonice (cafeina), pt rehidratare ( sol glucozate, Ringer)

la an