cum sa inffintezi si sa administrezi unsrl

Decizia de a deschidepropria afacere

1Cerasela CarpFlorin Dãscãlescu Dragoº Panainte

Cum sã înfiinþeziºi sã administrezi un SRL

2Capitolul I

Notã: La elaborarea acestei lucrãri au fost avute în vedere legislaþia, articoleleºi cãrþile de specialitate publicate pânã la data de 1 septembrie 2008.


3Cerasela CarpFlorin Dãscãlescu Dragoº Panainte

Cum sã înfiinþeziºi sã administrezi un SRL

Soluþii juridice, contabile ºi fiscalepentru primii paºi în afaceri

Universul JuridicBucureºti

-2008-

4Capitolul IEditat de S.C. Universul Juridic S.R.L.

Copyright © 2008, S.C. Universul Juridic S.R.L.

Toate drepturile asupra prezentei ediþii aparþinS.C. Universul Juridic S.R.L.Nicio parte din acest volum nu poate fi copiatã fãrã acordulscris al S.C. Universul Juridic S.R.L.

NICIUN EXEMPLAR DIN PREZENTUL TIRAJ NU VAFI COMERCIALIZAT DECÂT ÎNSOÞIT DESEMNÃTURA UNUIA DIN AUTORI ªI ªTAMPILAEDITORULUI, APLICATE PE INTERIORUL ULTIMEICOPERTE.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României

REDACÞIE: tel./fax: 021.314.93.13tel.: 0732.320.666e-mail: [email protected]

DEPARTAMENTUL telefon: 021.314.93.15; 733.673.555 DISTRIBUÞIE: tel./fax: 021.314.93.16

e-mail: [email protected]

www.universuljuridic.roCOMENZI ON-LINE,

CU REDUCERI DE PÂNÃ LA 15%


5

CuprinsCuprinsCuprinsCuprinsCuprins

Despre autori .......................................................................... 5Despre autori .......................................................................... 5Despre autori .......................................................................... 5Despre autori .......................................................................... 5Despre autori .......................................................................... 5Pledoarie pentru IMM-uri ºi întreprinzãtori ............................. 7Pledoarie pentru IMM-uri ºi întreprinzãtori ............................. 7Pledoarie pentru IMM-uri ºi întreprinzãtori ............................. 7Pledoarie pentru IMM-uri ºi întreprinzãtori ............................. 7Pledoarie pentru IMM-uri ºi întreprinzãtori ............................. 7

Capitolul I. Decizia de a deschide propria afacereCapitolul I. Decizia de a deschide propria afacereCapitolul I. Decizia de a deschide propria afacereCapitolul I. Decizia de a deschide propria afacereCapitolul I. Decizia de a deschide propria afacere

1.1. Bine ai venit în lumea afacerilor ......................................... 111.1.1. Afacerile: de la definiþia din dicþionar la realitatea

cotidianã ......................................................................... 121.1.2. Ce spun antreprenorii români despre afaceri ................ 171.1.3. Afacerile din punct de vedere juridic ............................ 221.1.4. Eºti pregãtit sã devii întreprinzãtor ? ............................. 271.1.5. Cele mai frecvente greºeli în deschiderea unei afaceri ... 311.1.6. Secretul succesului: aflã ce afacere þi se potriveºte ....... 33

1.2. ªase chestiuni asupra cãrora e bine sã meditezi inaintede a te lansa în afaceri ........................................................ 39

1.2.1. Evaluarea capacitãþilor ºi abilitãþilor antreprenoriale ..... 411.2.2. Alegerea afacerii corecte: comerþ, industrie sau servicii ... 441.2.3. Cercetarea de marketing si studiul de fezabilitate ......... 481.2.4. Cum sã construieºti un plan de afaceri de succes .......... 521.2.5. Capitalul financiar al afacerii: de unde iei banii ............. 701.2.6. Poziþionarea afacerii tale: diferenþiazã-te sau mori ........ 75

1.3. Alegerea formei juridice a afacerii: avantaje ºi dezava ......... 791.4. Sfatul avocatului: optaþi pentru o societate comercialã cu

rãspundere limitatã .............................................................. 84

Capitolul II. Înregistrarea ºi autorizarea unui SRLCapitolul II. Înregistrarea ºi autorizarea unui SRLCapitolul II. Înregistrarea ºi autorizarea unui SRLCapitolul II. Înregistrarea ºi autorizarea unui SRLCapitolul II. Înregistrarea ºi autorizarea unui SRL

2.1. Etapa preliminarã: ce trebuie sã ºtii pentru pregãtireadocumentelor juridice ........................................................ 87

2.1.1. Cine poate înfiinþa un SRL ............................................ 932.1.2. Care sunt condiþiile legale pentru a deveni fondator

al unui SRL ..................................................................... 9

6Capitolul I

2.1.3. Alegerea denumirii ºi a obiectului de activitate(CAEN) al unui SRL ........................................................ 100

2.1.4. Ce trebuie sã conþinã Actul constitutiv ........................ 1032.1.5. Care este capitalul social al unui SRL .......................... 1072.1.6. Condiþiile legale pentru alegerea sediului social al

unui SRL ........................................................................ 1092.1.7. Cine poate fi administratorul unui SRL ........................ 1112.1.8. Obþinerea cazierului judiciar/fiscal pentru asociaþi

ºi administratori ............................................................ 1142.1.9. Specimenul de semnãturã pentru administratori ......... 118

2.2. Etapa propriu-zisã: depunerea dosarului de înregistrarela Registrul Comerþului ........................................................ 119

2.2.1. Completarea cererii de înregistrare ºi autorizare afuncþionãrii unui SRL ..................................................... 120

2.2.2. Soluþionarea cererii de înregistrare de cãtrejudecãtorul delegat ....................................................... 122

Capitolul III. Administrarea cu succes a unui SRLCapitolul III. Administrarea cu succes a unui SRLCapitolul III. Administrarea cu succes a unui SRLCapitolul III. Administrarea cu succes a unui SRLCapitolul III. Administrarea cu succes a unui SRL

3.1. Întreprinzãtor, manager sau administrator ? ....................... 1263.2. Ce presupune managementul/administrarea cu succes

a unui SRL ........................................................................... 1293.2.1. Cele 5 funcþii ale managementului ............................... 1303.2.2. Analiza SWOT ºi planificarea strategicã ...........................1333.2.3. Conducerea prin obiective ............................................ 1463.2.4. Conducerea prin excepþie .............................................. 1483.2.5. Conducerea prin proiecte .............................................. 150

3.3. De unde sã începi: primele mãsuriadministrativ-organizatorice ............................................... 152

3.3.1. Confecþionarea unor ºtampile oficiale ºi a cãrþilorde vizitã ......................................................................... 152

3.3.2. Finalizarea formalitãþilor bancare. Activarea contuluicurent ........................................................................... 154

3.3.3. Achiziþionarea de registre contabile ºi documentefiscale ............................................................................ 155

3.4. Solicitã ajutor calificat din afarã pentru protejareaafacerii tale .......................................................................... 164


7

3.4.1. Încheierea unui contract de prestãri serviciicu un contabil autorizat ................................................. 166

3.4.2. Încheierea unui contract de consultanþã juridicãcu un avocat .................................................................. 171

3.4.3. Înscrierea în diverse asociaþii profesionale ºi camerede comerþ ...................................................................... 172

3.5. Aflã la ce riscuri se expune afacerea ta: o definiþie ºi treiclasificãri ............................................................................. 175

3.6. Soluþii fiscale recomandate în desfãºurarea activitãþiiunui SRL .............................................................................. 178

3.6.1. Obþinerea certificatului de înregistrare fiscalã CIF ........ 1793.6.2. Calendarul depunerii declaraþiilor fiscale ...................... 182

3.7. Managementul financiar al firmei: de la teorie la practicã ... 1863.7.1. Bilanþul: gestiunea activelor ºi pasivelor ....................... 1873.7.2. Contul de proft ºi pierderi ............................................ 1893.7.3. Previziunea fluxului de numerar .................................... 191

3.8. Managementul resurselor umane: de la recrutareºi angajare la concediere ..................................................... 193

3.8.1. Recrutarea sau cum sã construieºti o echipã de succes ... 1953.8.2. Cum sã organizezi un interviu de angajare .................. 1993.8.3. Ce trebuie sã ºtiþi despre contractul individual

de muncã ............................................................................ 203Bibliografie selectivã ................................................................... 216

Conþinut CDConþinut CDConþinut CDConþinut CDConþinut CD

1) Acte necesare înfiinþãrii unui SRL1) Acte necesare înfiinþãrii unui SRL1) Acte necesare înfiinþãrii unui SRL1) Acte necesare înfiinþãrii unui SRL1) Acte necesare înfiinþãrii unui SRL (Cerere privind verificareadisponibilitãþii firmei ºi/sau rezervarea acesteia, Cerere privindverificarea disponibilitãþii ºi/sau rezervare emblemã, Model contractde comodat, Model contract de închiriere, Model acord asociaþiede proprietari, Model acord vecini direct afectaþi, Modele Actconstitutiv SRL cu asociat unic ºi/sau cu mai mulþi asociaþi, Modeldeclaraþie pe propria rãspundere pentru calitatea de asociat ºi/sauadministrator, Formular pentru specimen de semnãturi, Cerere tipde înregistrare a unui SRL în Registrul Comerþului – cu cele 2 anexeºi Declaraþia pe propria rãspundere privind autorizarea activitãþilor).

8Capitolul I

2) Legislaþie relevantã desfãºurãrii activitãþii unui SRL2) Legislaþie relevantã desfãºurãrii activitãþii unui SRL2) Legislaþie relevantã desfãºurãrii activitãþii unui SRL2) Legislaþie relevantã desfãºurãrii activitãþii unui SRL2) Legislaþie relevantã desfãºurãrii activitãþii unui SRL (Legislaþiesocietarã: Legea nr. 31/1990 privind societãþile comerciale, Legeanr. 26/1990 privind registrul comerþului, Ordinul nr. 337/2007privind noul Cod CAEN, Hotãrârea de Guvern nr. 573/2002 pentruaprobarea procedurilor de autorizare a funcþionãrii comercianþilor,Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinþãrii ºi dezvoltãriiîntreprinderilor mici ºi mijlocii, Legea nr. 359/2004 privindsimplificarea formalitãþilor la înregistrarea în registrul comerþului apersoanelor juridice, înregistrarea fiscalã a acestora, precum ºi laautorizarea funcþionãrii persoanelor juridice; Legislaþie contabilã:Legea nr. 82/1991 privind contabilitatea, Ordinul nr. 1752/2005pentru aprobarea reglementãrilor contabile conforme cu directiveleeuropene, Ordinul nr. 2219/2008 privind stabilirea personaluluiîmputernicit sã constate contravenþii ºi sã aplice amenzile prevãzutede legea contabilitãþii; Legislaþie fiscalã: Ordonanþa de Guvern nr.75/2001 privind organizarea ºi funcþionarea cazierului fiscal, Legeanr. 571/2003 privind Codul Fiscal, Legea nr. 241/2005 pentruprevenirea ºi combaterea evaziunii fiscale, Codul de ProcedurãFiscalã, Legislaþia muncii: Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii,Contractul Colectiv de Muncã unic la nivel naþional pe anii 2007-2010, Hotãrârea de Guvern nr. 161/2006 privind întocmirea ºicompletarea registrului general de evidenþã a salariaþilor, Legea nr.130/1999 privind unele mãsuri de protecþie a persoanelor încadrateîn muncã, Legea nr. 168/1999 privind soluþionarea conflictelor demuncã, Legea patronatelor nr. 356/2001).

3) Modele de contracte 3) Modele de contracte 3) Modele de contracte 3) Modele de contracte 3) Modele de contracte (individual de muncã), studii de studii de studii de studii de studii defezabilitate, planuri de afaceri, adrese utile fezabilitate, planuri de afaceri, adrese utile fezabilitate, planuri de afaceri, adrese utile fezabilitate, planuri de afaceri, adrese utile fezabilitate, planuri de afaceri, adrese utile (camere de comerþ,oficii registrul comerþului, agenþii ºi instituþii publice centrale caresprijinã întreprinderile mici ºi mijlocii).

4) Mic dicþionar de termeni juridici ºi economici.4) Mic dicþionar de termeni juridici ºi economici.4) Mic dicþionar de termeni juridici ºi economici.4) Mic dicþionar de termeni juridici ºi economici.4) Mic dicþionar de termeni juridici ºi economici.


9

Despre autori

Cerasela CARP

A absolvit Facultatea de Drept a Universitãþii „Petre Andrei”,Iaºi, în 1997.

Între 1997 ºi 1999 a fost Legal Adviser pentru o companienaþionalã.

Din 1999, este membrã a Baroului de avocaþi Iaºi.

Din 2003, este fondatorul ºi avocatul coordonator alCabinetului de avocaturã CARP Iaºi.

Domeniile sale de expertizã includ dreptul societar ºi comercial,dreptul fiscal, dreptul imobiliar, dreptul muncii, dreptuladministrativ ºi dreptul penal al afacerilor.

Ca urmare a recunoaºterii internaþionale a prestigiuluiprofesional ºi publicistic, începând cu luna septembrie 2004,Cerasela Carp a fost invitatã sã devinã membrã activã a celei maimari organizaþii profesionale din lume, Asociaþia Europeanã aAvocaþilor (AEA).

În calitate de autor ºi/sau coautor, a publicat: Ghidul avocatuluide succes - Editura ALL Beck, Bucureºti, 2003, Colecþia Cariere;Regimul juridic al asociaþiilor ºi fundaþiilor - Editura ALL Beck,Bucureºti, 2004, Colecþia Praxis; Ghidul studentului la drept -Editura C.H. Beck, Bucureºti, 2006, Colecþia Cariere ºi Avocaturade succes ºi provocãrile tranziþiei. Gheorghe Muºat în dialog cuCerasela Carp, Editura C.H. Beck, Bucureºti, 2006, ColecþiaDialoguri despre lege.

10Capitolul I

Florin DÃSCÃLESCU

A absolvit Facultatea de ªtiinþe Economice, secþia Finanþe-Contabilitate a Universitãþii „Al.I.Cuza”, Iaºi, în 1985.

Între 1985 ºi 1990 a fost ªef birou contabilitate în cadrulTrustului Antreprizã de Construcþii Industriale Iaºi.

Între 1990 ºi 1991 a fost Revizor vamal în cadrul DirecþieiGenerale a Vãmilor – Vama Iaºi.

Între 1991 ºi 1994 a fost Comisar al Gãrzii Financiare Iaºi.

Între 1994 ºi 1995 a fost Director general al Bãncii „DaciaFelix” S.A., Filiala Chiºinãu, Republica Moldova.

Între 1995 ºi 1996 a fost Director executiv al Centrului dePromovare ºi Afaceri „Moldova-Iaºi” S.R.L.

Între 1997 ºi 2000 a fost Director general adjunct al S.C.Dosoftei S.A. Iaºi.

Din 2001, este expert contabil ºi membru CECCAR FilialaIaºi, expert evaluator ºi auditor financiar în cadrul CamereiAuditorilor Bucureºti.

În 2005 a devenit specialist în probleme de finanþe ºi bãnciîn cadrul Parchetului Naþional Anticorupþie, Bucureºti.

Din 2005 pânã în prezent este General Manager alDistribution Toiture Mauricienne România.

Dragoº PANAINTE

A absolvit Facultatea de Filosofie a Universitãþii „Al.I.Cuza”,Iaºi, în 2001.

Este licenþiat în sociologie ºi politologie.

Din 2000, este membru al Asociaþiei Române de Sociologie.

Între 1999 ºi 2003 a fost Senior Consultant pentru ocompanie internaþionalã.

Între 2003 ºi 2006 a fost Preºedintele Asociaþiei Active Iaºi.


11

Din 2003, este Senior Consultant al Cabinetului de avocaturãCARP Iaºi.

Din 2006, este General Manager al agenþiei de consultanþãîn comunicare ºi management Indra Communications.

Domeniile sale de expertizã includ dreptul afacerilor,managementul întreprinderilor mici ºi mijlocii, relaþiile publice ºipublicitatea, consultanþa ºi educaþia antreprenorialã.

În calitate de autor ºi/sau coautor, a publicat: Ghidul primarului– Editura Institutului European, Iaºi, 2000, Colecþia Utilis;Ghidul avocatului de succes – Editura ALL Beck, Bucureºti, 2003,Colecþia Cariere ºi Ghidul studentului la drept – Editura C.H. Beck,Bucureºti, 2006, Colecþia Cariere.

12Capitolul I


13

Pledoarie pentru IMM-uri

ºi întreprinzãtori

„Când vezi o afacere de succes înseamnã

cã cineva a luat o decizie curajoasã”.

Peter Drucker

Dragi prieteni întreprinzãtori,

În primul rând, vã mulþumim cã aþi cumpãrat aceastã carte.Ca sã fim în ton cu subiectul tratat, putem spune cã tocmai aþifãcut cea mai bunã afacere achiziþionându-vã acest ghid practicadresat tuturor celor care intenþioneazã sã-ºi deschidã sau sã-ºidezvolte propria afacere.

De ce este atât de specialã aceastã carte ºi de ce vã recomandãmcu toatã cãldura noua Colecþie Business a editurii Universul Juridic ?

Primul motiv îl constituie conceptul acestei cãrþi, unic înRomânia. O carte cu CD reprezintã, de fapt, douã cãrþi într-una. De regulã, atunci când cauþi informaþii despre deschidereasau dezvoltarea unei afaceri, eºti tentat fie sã mergi la cea maiapropiatã librãrie de tine, fie sã cauþi cu Google pe Internet.

Cunoscând acest fapt, ambiþia noastrã, a autorilor, a fost aceeade a te scuti de ambele demersuri (incomplete, de altfel) ºi de a-þipune la dispoziþie toate informaþiile necesare înfiinþãrii ºiadministrãrii, cu succes, a unui SRL: dacã în carte gãseºti sfaturiutile ºi la obiect pentru fiecare etapã în parte, pe CD vei gãsi toate

14Capitolul I

modelele de acte ºi contracte gata tehnoredactate, precum ºi toatãlegislaþia relevantã în domeniu, la distanþã doar de un singur click.

Al doilea motiv îl constituie formula publicisticã a cãrþii:pentru prima datã în România, un avocat, un expert contabil ºiun consultant de afaceri s-au pus în slujba întreprinzãtorilorromâni. Rezultatul efortului lor conjugat îl reprezintã prezentulghid dedicat primilor paºi în afaceri.

Al treilea motiv, dar nu ºi cel din urmã, l-a constituit dorinþasincerã a autorilor de a veni în sprijinul miºcãriiantreprenoriale din România, de a oferi sfaturi ºi informaþiiutile tuturor celor care intenþioneazã sã-ºi deschidã ºi sã-ºi dezvoltepropria afacere.

Principiul de la care am pornit a fost urmãtorul: scrie carteape care ai vrea tu s-o citeºti. Cu alte cuvinte, am scris cu gândulla dumneavoastrã, beneficiarii direcþi ai acestui ghid antreprenorial,ca ºi cum noi, autorii, ne-am fi aflat în ipostaza de a ne deschidepropria afacere.

Oricine a fost vreodatã entuziasmat de o idee de afacere ºi s-a hotãrât sã o punã în practicã ºtie cã, într-o astfel de situaþie,eºti imediat înconjurat de o armatã de „binevoitori” care se grãbescsã-þi spunã cã ideea ta nu este valabilã ºi cã mai bine sã renunþicât mai e timp ºi n-ai început încã sã pierzi bani cu ea.

ªi deranjant e faptul cã respectivii binevoitori nu sunt niºteîntreprinzãtori experimentaþi într-ale afacerilor, pe care experienþai-a învãþat sã aprecieze, cu o mare dozã de corectitudine, potenþialulunei anumite oportunitãþi.

Nu, ei sunt doar niºte oameni fãrã nici o tangenþã cu lumeaafacerilor, speriaþi ºi fãrã iniþiativã, care, prin atitudinea lor negativãvizavi de afacerea ta, nu fac decât sã-ºi exprime propriile spaimelegate de demararea unei afaceri. ªi trebuie sã ai nervi de oþelpentru ca, stând de vorbã cu un astfel de om, sã nu devii ºi tu, larândul tãu, speriat ºi lipsit de iniþiativã.

Acesta este ºi motivul principal pentru care am scris aceastãcarte: sã alungãm teama ºi prejudecãþile legate de deschiderea ºi


15

administrarea unei viitoare afaceri prin descrierea, pas cu pas, atuturor etapelor necesare pentru a iniþia ºi dezvolta afaceri de succes.

Dupã cum observa ºi sociologul Vladimir Pasti, în Româniaau loc simultan douã tranziþii. Pe de o parte, avem de-a face cu otranziþie îndreptatã spre exterior, cu obiec-tivul transformãriifostei societãþi socialiste româneºti într-o societate capabilã sã seadapteze la sistemele europene ºi mondiale (UE ºi NATO) care seconsolideazã acum, la început de secol XXI.1

Este o tranziþie complexã ºi dificilã care, aºa cum am vãzut,presupune transformãri esenþiale în toate domeniile, inclusiv îndomeniul afacerilor mici ºi mijlocii. Aici, beneficiem de un ghidoccidental care, chiar dacã nu este întotdeauna foarte clar, este, larândul sãu, coordonat de caracteristicile înseºi ale sistemuluiin-ter-naþional existent. Prin urmare, aceastã tranziþie îndreptatãspre exterior trebuie neapãrat fãcutã. Dar, fãcând-o pe aceasta, nutrebuie nici un moment sã o uitãm pe a doua. Pentru cã, mai avemde fãcut încã o tranziþie, de data aceasta îndreptatã spre interior.

Aici, în privinþa celei de a doua tranziþii, a celei orientatespre interior, nu mai beneficiem nici de modele ºi nici deasis-tenþã. Beneficiem de dreptul sau posibilitatea de opþiunepersonalã, dar este un avantaj îndoielnic de vreme ce prea puþinidintre noi pãrem a fi pe deplin conºtienþi de nevoia de a face uz deele. Mai beneficiem de un avantaj, cel puþin la fel de îndoielnic caºi cel amintit anterior.

De acela de a nu face nici un fel de a doua tranziþie. Ceea cear reprezenta, în plan personal, un lucru extrem de grav, deoarecear mãri considerabil decalajul ºi-aºa existent între tranziþia desuprafaþã, cea instituþionalã (prin adoptarea modelelor deorganizare socio-economicã occidentale) ºi tranziþia interioarã(dificilã tocmai datoritã faptului cã fiecare dintre noi percepe înritmul sãu rapiditatea ºi profunzi-mea pe care ar trebui sã le aibãun astfel de proces).

1 V. Pasti, România în tranziþie. Cãderea în viitor, Ed. Nemira, Bucureºti,1995, p. 21-24.

16Capitolul I

Aºadar, ca sã poþi sã faci anumite lucruri în viaþã trebuie sãai curaj ºi atitudinea potrivitã pentru a face acele lucruri.

Nu-þi va fi uºor, de exemplu, sã-þi asumi riscuri (o condiþieesenþialã pentru reuºita în afaceri) dacã ai fost crescut în ideea cãnu trebuie sã-þi asumi niciodatã riscuri.1

Nu-þi va fi uºor, spuneam, dar nici imposibil: pentru cã, deºinimeni nu poate schimba felul în care a fost crescut, oricine poatedecide cum va „creºte” de acum încolo.

Acesta este elementul care îi diferenþiazã pe întreprinzãtoride oamenii obiºnuiþi: faptul cã la un moment dat în viaþa lor auavut curajul de a acþiona, de a intra efectiv în afaceri, cu toateriscurile ºi dificultãþile pe care le-a presupus acest pas. ªi ºtim cutoþii cã acestea nu sunt puþine, dovadã stând ºi celebra butadã:„Trãim în România ºi asta ne ocupã tot timpul”.

Pentru cã degeaba identifici o oportunitate-trãsnet, degeabate documentezi de la A la Z, degeaba pui la punct toate amãnuntelelegale... Atâta timp cât nu acþionezi, nu poþi spune cã ai o afacere.Ci cel mult un hobby.

Prin urmare, ne-am bucura enorm sã ºtim cã succesulafacerilor dumneavoastrã s-a datorat ºi informaþiilor/sfaturilor pusela dispoziþie prin intermediul acestei cãrþi.

La final, nu ne rãmâne decât sã vã urãm succes ºi multerealizãri în afaceri ºi sã ne scrieþi despre cum v-a ajutat aceastãcarte în demararea ºi dezvoltarea businessului dumneavoastrã !

Avocat Cerasela Carp –[email protected]

Expert contabil Florin Dãscãlescu –[email protected]

Consultant de afaceri Dragoº Panainte– [email protected]

2 M. Bãlescu, Cum sã gândiþi ca sã reuºiþi în afaceri, e-book editat deR&S, Bucureºti, 2003.


17

Capitolul IDecizia de a deschidepropria afacere

„În clipa în care ai luat o decizie, providenþapune ºi ea umãrul. Din hotãrârile luate decurge oserie întreagã de evenimente, ce aduc cu sine totfelul de situaþii, întâlniri ºi ajutoare materialeneprevãzute care te avantajeazã ºi la care nimeninu ar fi visat cã îþi vor ieºi în cale. Orice lucru pecare-l poþi face sau pe care visezi sã-l faci, fã-l.Îndrãzneala cuprinde în ea geniul, puterea ºimagia. Începe sã faci acel lucru chiar acum.”

J. W. Goethe

1.1.1.1.1.1.1.1.1.1.Bine ai venitBine ai venitBine ai venitBine ai venitBine ai venit

în lumea afacerilorîn lumea afacerilorîn lumea afacerilorîn lumea afacerilorîn lumea afacerilor

NNNNNici un alt domeniu deactivitate nu presupune o motivaþie mai profundã ºi o finalitatemai complexã, o investiþie mai mare de profesionalism ºicreativitate, ca domeniul afacerilor.

Deºi desemneazã o activitate umanã complexã ºi rãspânditãîn societate, atâtîn sectorul privat, cât ºi cel public, „afacerea”„afacerea”„afacerea”„afacerea”„afacerea”este definitã în dicþionare într-o viziune subiectivã ºi limitativã.

18Capitolul I

Dicþionarele de referinþã în limba românã, apãrute pânã în1989, defineau termenul din perspectiva ideologiei totalitare,asociindu-i determinaþiile de „speculã” ºi „speculaþii”, cu sensulde profit ilicit, alãturi de care propuneau definiþii de o maximãgeneralitate de genul: „acþiune importantã”, „îndeletnicire”,„ocupaþie”; „întreprindere cu rezultat favorabil” etc.

ªi sensurile inserate în dicþionare ale limbilor de circulaþieinternaþionalã sunt limitative în raport cu bogãþia semanticã anoþiunii, accentuând fie ideea de „interes” (al întreprinzãtorului),fie de finalitatea „a câºtiga bani” sau cea de consecinþe „financiare”ale activitãþii, tranzacþiei, meseriei, ocupaþiei, pentru cã, în esenþã,aºa sunt explicate ºi „affaire” ºi „business” ºi „geschaft”.

Unele lucrãri de specialitate dau noþiunii de afacere accepþiunicare exprimã punctul de vedere al autorilor în aceastã problemã;altele trateazã funcþii, factori, etape, tipologii, conduite, stiluri aleafacerilor, fãrã a defini explicit sensul conceptului.1

Din pãcate, este dificil de dat o definiþie exactã a domeniuluiafacerilor care sã mulþumeascã pe toatã lumea (ºi mediulacademic ºi pe jurnaliºti ºi pe întreprinzãtori), dupã cum estedificil sã vorbim despre antreprenoriat ºi ce reprezintã el la oraactualã în România.

1.1.1.Afacerile: de la definiþia din dicþionar

la realitatea cotidianã

Dacã ar fi dupã noi, am spune simplu cã antreprenoriatulreprezintã aventura vieþii celui care se decide sã intre în afaceri. Oaventurã care îl va acapara cu totul ºi cãreia va trebui sã i se dedicetrup ºi suflet, dacã va dori sã aibã succes.

Cu alte cuvinte, antreprenoriatul reuneºte toate aspectele legatede înfiinþarea ºi dezvoltarea afacerilor, ºi presupune un mod specific

1 M. Moldoveanu, E. Dobrescu, ªtiinþa afacerilor, Ed. Expert, Bucureºti,1995, p. 9.


19

de a gândi ºi acþiona caracterizat prin identificarea ºi valorificareaoportunitãþilor de afaceri.

Dar pentru cã o a doua opinie este întotdeauna binevenitã, osã încercãm sã definim antreprenoriatul ºi întreprinzãtorii din prismacelor care au fãcut pasul cãtre el ºi care au dorit sã-l facã maiinteligibil ºi acelora care îi vor urma.

Prima problemã cu care ne confruntãm este de naturãetimologicã: termenul antreprenorantreprenorantreprenorantreprenorantreprenor este destul de puþin utilizatastãzi, în România, atât în literatura de specialitate, cât ºi în limbajulcomun. În general, este preferat termenul întreprinzãtorîntreprinzãtorîntreprinzãtorîntreprinzãtorîntreprinzãtor, motivpentru care vom folosi alternativ cele douã noþiuni cu înþelesurisimilare.

Dacã e sã facem puþinã teorie, o sã spunem cã noþiunea deîntreprinzãtor provine din cuvântul franþuzesc „entreprendre”, careînseamnã a întreprinde ceva nou, a se angaja într-o activitate. ªicum de-a lungul timpului aceastã noþiune a avut diverse semnificaþiio sã punctãm doar câteva repere esenþiale.

Rolul întreprinzãtorului în teoria economicã este recunoscutpentru prima datã în secolul al XVIII-lea. Richard Cantillon,economist francez, a asociat asumarea riscului în economie cuîntreprinzãtorul. În viziunea sa, întreprinzãtorul (antreprenorul) esteo persoanã care îºi asumã riscuri întrucât „cumpãrã la un preþ certºi vinde la un preþ incert, prin urmare acþioneazã în condiþii derisc”.1

Tot în aceeaºi perioadã, în Anglia are loc revoluþia industrialã,proces în care întreprinzãtorul avea un rol vizibil în asumarea risculuiºi transformarea resurselor. Termenul de „aventurier”, asociatîntreprinzãtorului, a lãsat treptat locul celui de „undertaker” –întreprinzãtor, despre care Adam Smith a scris cã a devenit sinonimcu omul de afaceri modern.2

Începând cu secolul al XIX-lea, întreprinzãtorul a fost privitmai mult dintr-o perspectivã economicã. El nu era deosebit, deregulã, de manager.3 Pentru prima datã în literatura economicã

1 R. Hisrich, M. Peters, Entrepreneurship, Ed. McGraw-Hill, Boston,1998, p. 7.

2 R. Herbert, A. Link, The entrepreneurship, Ed. Praeger, New York,1988, p. 15.

3 R. Hisrich, M. Peters, op. cit., p. 8.

20Capitolul I

activitatea antreprenorialã devine în mod virtual sinonimã cumanagementul, în sensul contemporan al cuvântului.1

Dupã economistul francez J.B. Say, întreprinzãtorul este unsupraveghetor ºi un administrator. „El este chemat sã estimeze cuo bunã acurateþe importanþa unui produs, sã estimeze nivelulcererii ºi al mijloacelor de producþie; la un moment dat el trebuiesã angajeze un numãr mare de salariaþi, în alt moment sã comandesau sã cumpere materii prime, sã gãseascã consumatori ºi sã acordeo atenþie permanentã ordinii ºi economiei. Într-un cuvânt, el trebuiesã posede arta administrãrii”.2 Subliniind calitãþile necesare unuiîntreprinzãtor, Say afirmã cã întreprinzãtorului i se cere o combinaþiede calitãþi morale, judecatã, perseverenþã ºi cunoaºterea lumii ºi aafacerilor.

În ceea ce priveºte semnificaþia terminologicã a conceptului,meritã semnalat faptul cã în Anglia termenul de „undertaker” adobândit din motive încã neclare, semnificaþia de antreprenor depompe funebre, termenul de „capitalist” înlocuindu-l pe cel de„undertaker”.

Nici în România lucrurile nu stau diferit prin „antreprenor”înþelegându-se acea persoanã care conduce o antreprizã deconstrucþii.

Pe de altã parte, în Germania se face o distincþie clarã întreîntreprinzãtor ºi manager. „Întreprinzãtorul ese supus grijilor ºi agitaþieispecifice lumii afacerilor; el nu doarme nopþi întregi, preocupat degândul de a evita eºecul. În schimb, managerul, dacã a lucrat bine întimpul zilei ºi este obosit, poatre dormi profund ºi fãrã griji cu conºtiinþadatoriei împlinite”.3

Peste ocean, în SUA, întreprinzãtorul de succes este consideratagentul principal de producþie având putere de previziune, aptitudiniorganizatorice ºi administrative, energie neobiºnuitã ºi reale calitãþide lider.

În acest context, F. Walker identificã patru categorii depatru categorii depatru categorii depatru categorii depatru categorii deîntreprinzãtori:întreprinzãtori:întreprinzãtori:întreprinzãtori:întreprinzãtori: „În primul rând sunt acele persoane uimitor de

1 R. Herbert, A. Link, op. cit., p. 20.2 J.B. Say, A Treatise of Political Economy, Ed. Grig & Elliot, Philadelphia,

ed. a 4-a, 1945, p. 330.3 J.H. van Thunen, The Isolated State in Relation to Agriculture and Political

Economy, vol. 2 în: Frontier Age, Chicago, Loyola University Press, p. 247.


21

înzestrate, ale cãror acþiuni comerciale au aerul magiei: care au oputere de previziune remarcabilã, care sunt foarte ferme ºi hotãrâteca temperament, care înþeleg ºi sesizeazã pericolele, care nu suntdescurajate niciodatã de ºocurile dezastrelor, care au o aºa înrâurireasupra celorlalþi, încât toþi cei care intrã în contact cu ele capãtãvigoare. Urmeazã, în ordine descrescândã, acea categorie depersoane foarte talentate, compusã din persoane de o autoritatenaturalã, inteligente prompte ºi hotãrâte în acþiunile lor. Urmãtoriisunt aceia care fac afaceri rezonabil de bine, deºi mai mult dinstrãduinþã decât din geniu. În sfârºit, sunt acei câºtigãtori norocoºi,care reuºesc uneori, însã de cele mai multe ori nu, oameni caresunt în afaceri datoritã supraestimãrii calitãþii lor sau poate încurajaþide parþialitatea prietenilor, care au dorit sã le încredinþeze capitalullor comercial sau bancar”.1

Joseph Schumpeter este cel care a vãzut antreprenoriatul cape un eveniment continuu al revigorãrii economice, pe care el anumit-o „distrugere creativã”. Întreprinzãtorii realizeazã combinaþiinoi din lucrurile existente, devenind promotori ai progresuluiinovaþional ºi generatori de progres economic. Teoriile sale aucâºtigat o nouã credibilitate datoritã unui studiu sociologic realizatde cãtre David Birch de la MIT care a arãtat cã 80 % din noile locuride muncã apãrute în SUA în perioada 1964-1975 erau create defirmele mici. Aceasta era în contradicþie cu opinia convenþionalãpotrivit cãreia corporaþiile mari creeazã cele mai multe locuri demuncã.

De altfel, Jamie Walters este cea care reconfirmã faptul cãproblema nu constã neapãrat în faptul cã marile corporaþii suntsupraapreciate, ci mai degrabã în acela cã micile întreprinderi suntsubestimate ºi subapreciate. Fiecare în parte dintre micile afacerioferã idei, inovaþii, opþiuni privind stilul de viaþã, pe care companiilemari încearcã tot mai des, dar fãrã succes, sã le imite. Dar micileafaceri sunt ceea ce sunt ºi au contribuþia pe care o au datoritãdimensiunilor ºi inovaþiilor aduse de cãtre întreprinzãtorii care leconduc.2 Cu alte cuvinte, antreprenoriatul vine din puterea inovaþieiºi a creativitãþii întreprinzãtorilor temerari.

1 F.A. Walker, Political Economy, Ed. Henry Hold, New York, p. 204.2 J.S. Walters, Marea putere a micii afaceri, Ed. Curtea Veche, Bucureºti,

2006, p. 24-25.

22Capitolul I

ªi pentru a vedea cã antreprenoriatul a devenit ºi un mod deviaþã, se cuvine sã amintim un articol excepþional semnat de MarioVargas Llosa2. Acesta face referire la cartea Lessons from the PoorLessons from the PoorLessons from the PoorLessons from the PoorLessons from the Poor,apãrutã de curând în SUA, unde sunt prezentate patru cazuri deîntreprinderi de succes, douã din America Latinã ºi douã din Africa,afaceri nãscute fãrã nici un fel de capital, doar din iniþiativa unoroameni foarte sãraci ºi cu o educaþie precarã, dar care prin efort,perseverenþã, intuiþie ºi înþeleaptã adaptare la condiþiile pieþei auizbutit sã creascã, devenind puternice conglomerate prezente astãziîn toatã lumea, dând de lucru la zeci de mii de familii ºi contribuindastfel la progesul þãrilor lor. E o carte practicã ºi încurajatoare, careînfãþiºeazã cu dovezi palpabile cã sãrãcia poate fi învinsã de cãtrecei care au ochi sã vadã ºi conºtiinþã ca sã înveþe din exemplelebune.

Extraordinar în cazurile prezentate, comenteazã Mario VargasLlosa, este faptul cã toate aceste afaceri au avut succes, deºi s-audezvoltat în contexte social-politice ostile pieþei libere ºiîntreprinderii private; contexte otrãvite de populism,intervenþionism statal ºi corupþie, când proprietatea privatã eraadesea distrusã, iar regulile jocului vieþii economice se modificaucontinuu, în funcþie de capriciul unor guverne demagogice ºinepricepute.

Studiul demonstreazã cã nevoia ºi voinþa de a trãi a sãracilorsunt uneori în stare sã depãºeascã toate obstacolele ivite împotrivainiþiativei individuale ºi a libertãþii în þãrile din Lumea a Treia:etatismul, naþionalismul economic, colectivismul ºi alte ideologiianti-piaþã. ªi mai demonstreazã cã lipsa de capital ºi de pregãtireprofesionalã pot fi compensate, în cazuri extreme, prin experienþãpracticã ºi prin efort asidu. Dacã întreprinderile Flores ºi Ananosdin Peru, dacã lanþul de magazine Nakamatt din Kenya ºi fabricade design industrial Adire din Nigeria – cale patru cazuri analizateîn carte – au atins prosperitatea de care se bucurã acum, în ciudanumeroaselor obstacole ºi dificultãþi, nu e greu de imaginat ce s-arîntâmpla dacã toþii sãracii din Lumea a Treia ar putea lucra într-uncontext favorabil, care ar încuraja spiritul întreprinzãtor, în loc sã-i

2 M. Vargas Llosa, Lecþia sãracilor, articol tradus ºi publicat în MoneyExpress, nr. 56 din 16 iunie 2008, p. 66-67.


23

asfixieze cu regulamente ºi taxe abuzive, iar în loc de incertitudinejuridicã, comercianþii, meºteºugarii ºi industriaºii ar beneficia dereguli de joc stabile, clare ºi echitabile.

O altã lecþie oferitã de aceastã analizã este cã cel mai bunajutor pe care-l pot da þãrile dezvoltate ºi organismele financiareinternaþionale pentru combaterea sãrãciei ºi a subdezvoltãrii nusunt darurile ºi subvenþiile – care, în ciuda intenþiilor generoase,nu fac altceva decât sã frâneze iniþiativa ºi sã creeze atitudinipasive, de dependenþã ºi parazitism, stimulând corupþia – cicrearea condiþiilor de libertate ºi concurenþã care sã le permitãsãracilor sã lucreze ºi sã-ºi valorifice propriile mijloace spre a-ºiîmbunãtãþi standardul de viaþã ºi a progresa. Deschiderea pieþelor– în prezent închise – pentru produsele care provin din þãrilesubdezvoltate reprezintã, în opinia tuturor economiºtilor caresemneazã în „Lessons from the Poor”, cel mai bun ajutor pe care-l pot oferi þãrile bogate spre a impulsiona dezvoltarea în Africa ºiAmerica Latinã, zonele cele mai înapoiate din lume, fiindcã Asia,cu excepþia unor satrapi din Myanmar, pare a-ºi fi gãsit calea spreliman.

Sãracii ºtiu mai bine decât oricine – învãþând-o pe propriapiele – cã nu statele ineficiente din Lumea a Treia, paralizate decancerul birocraþiei ºi distruse de trafic criminal, nepotism ºi altetare, îi vor scoate din sãrãcie. Ei ºtiu – la fel ca ºi Aquilino Florescând îºi rupea spatele spãlând maºini sau când vindea tricouri pestradã – cã supravieþuirea depinde doar de minte, de muncã ºi devoinþa de a reuºi. Aceastã energie poate muta munþii din loc cucondiþia sã nu se epuizeze ºi sã slãbeascã înfruntând obstacoleartificiale, pricinuite întotdeauna de intervenþia statului. Eroiiobiºnuiþi ale cãror isprãvi sunt descrise în studiile din aceastãcarte reprezintã un exemplu viu cã sãrãcia în care continuã sãtrãiascã sute de milione de oameni în lume nu este o fatalitateiremediabilã, ci un rãu care poate fi înfruntat ºi învins cu arme acãror devizã încape în patru cuvinte: muncã, proprietate privatã,piaþã ºi libertate.

24Capitolul I

1.1.2.Ce spun antreprenorii români

despre afaceri

Revenind în spaþiul românesc, Marius Ghenea,Marius Ghenea,Marius Ghenea,Marius Ghenea,Marius Ghenea, un veritabilantreprenor de succes, considerã cã ar fi nemaipomenit dacã ceimai mulþi dintre români ºi-ar dori sã porneascã propria afacere,pentru cã o asemenea situaþie ar descrie o piaþã antreprenorialã înplinã dezvoltare ºi o culturã antreprenorialã solidã la nivelul întregiipopulaþii, dar acest lucru nu este încã, din pãcate, adevãrat înRomânia.1

Pãrerea sa este cã cei mai mulþi dintre români îºi doresc sã fieangajaþi undeva, din motive care þin de obicei de nevoia de siguranþãpersonalã (sau familialã), de lipsa apetitului de risc sau, în alte cazuri,de comoditate ºi autosuficienþã.

Cei puþini care îºi doresc sã aibã propria afacere, se împart întrei categorii: antreprenorii „nativi”antreprenorii „nativi”antreprenorii „nativi”antreprenorii „nativi”antreprenorii „nativi” care vor ºi pot sã dezvolte unbusiness de succes ºi care simt cã nu se pot exprima eficient caangajaþi; antreprenorii „visãtori”antreprenorii „visãtori”antreprenorii „visãtori”antreprenorii „visãtori”antreprenorii „visãtori” care vor sã aibã propria afaceredoar pentru cã li se pare cã au o idee nemaipomenitã (nu este mainiciodatã aºa) sau pentru cã viseazã câºtiguri mari peste noapte;ºi, ultima categorie, antreprenorii „oportuniºti”,antreprenorii „oportuniºti”,antreprenorii „oportuniºti”,antreprenorii „oportuniºti”,antreprenorii „oportuniºti”, care încearcã unantreprenoriat original românesc, oriunde între mici învârteli ºi maritunuri.

În ceea ce priveºte antreprenoriatul, Marius Ghenea considerãcã acesta este înþeles într-o oarecare mãsurã (dovadã cã sunt ºiapar din ce în ce mai mulþi antreprenori de succes), dar nu de toþiºi nu în totalitate. În plus, antreprenoriatul este înþeles în moduridiferite de oameni diferiþi din România, tocmai pentru cã avem oculturã antreprenorialã aflatã încã la început de drum.

Problemele cele mai mari de înþelegere sunt legate de parteaformalã a construcþiei unei afaceri (studiul pieþei, surse de finanþare,proceduri de lucru), în timp ce în zone mai creative de business,cum ar fi marketing-ul sau lucrul cu echipa, antreprenorii români

1 M. Ghenea, Viziune de antreprenor, articol postat pe http://www.startups.ro/top-level/viziune-de-antreprenor.


25

sunt, în marea majoritate, la un nivel asemãnãtor cu cei din pieþeleantreprenoriale dezvoltate.

Pe de altã parte, mediul antreprenorial devine în ansamblumai competitiv, astfel încât antreprenorii de succes trebuie sã aibão înþelegere mai bunã a fenomenului decât cea care era necesarãacum 10-15 ani, pentru a avea premisele unui succes.

Acest lucru presupune studiu individual (cãrþi de business,studii de caz analizate formal sau informal) sau chiar participareaîntr-un program de training formal de business, pe lângã niºte calitãþinative pe care un antreprenor bun trebuie sã le aibã.

În opinia lui Octavian Radu,Octavian Radu,Octavian Radu,Octavian Radu,Octavian Radu, fondatorul reþelei Diverta, estemult mai greu sã lansezi o afacere acum, faþã de începutul anilor‘90. Chiar dacã au mai rãmas niºe descoperite, presiunea vinedinspre companiile eficiente. Cei care nu þin pasul cu acestea, trecîn pierdere. Acum, cererea este rezolvatã eficient pe multe segmentede piaþã – comerþ, producþie, avocaturã, dar încã nu am ajuns lanivelul de eficienþã din occident. Mai existã zone neacoperite undepot fi lansate noi afaceri. ªi, încã mai pot fi adaptate idei de afaceridin afarã la piaþa din România. Însã, acestea sunt din ce în ce maipuþine.

Pentru români, ar fi mai bine sã se gândeascã la afacerea lorîn contextul pieþei de aici. Sã nu se gândeascã neapãrat de la începutsã se adapteze la contextul european în vederea unei eventualeextinderi. Asta pentru cã noi nu prea am reuºit sã ieºim cu afaceripe piaþa din afarã. Poate ºi din cauzã cã am început sã facem afaceriîntr-un moment în care economia este deja globalizatã. Iar dacãîncepi o afacere pe un segment pe care intrã ºi un jucãtor puternicdin strãinãtate e bine sã mergi pe principiul „if you can’t beat them,join!” – dacã nu poþi face faþã concurenþei, mai bine sã te asociezisau sã vinzi.

Antreprenorii din afarã au o încredere fenomenalã în ei prindimensiunea pieþei în care activeazã. Românii aud mereu cã þaranoastrã este codaºã. Cred cã din acest motiv nu au curaj sã spunãcã lanseazã o afacere cu care vor sã ajungã în top la nivel european.

Poate este vorba ºi de o pregãtire teoreticã mai slabã aantreprenorilor din România. O pregãtire teoreticã mai bunã arputea schimba lucrurile. Se spune mereu cã cei mai mulþi dintremiliardari nu au fãcut facultatea. Însã, ce nu se spune este cã 99%

26Capitolul I

dintre cei care nu au fãcut facultatea, nu sunt miliardari. Miliardariicare au renunþat la ºcoalã au fãcut asta pentru cã au avut un succesimediat în afaceri. Pregãtirea teoreticã solidã este foarte importantãpentru cei care vor sã facã ceva mai mult decât un chioºc la parterulblocului.

Avantajul antreprenorilor români este cã la noi dorinþa de aavea propria afacere este mai mare. Poate ºi pentru cã avem oistorie mai recentã a succesului care sã ne inspire – fiecare are înjur un exemplu de coleg sau vecin care a reuºit într-o afacere.

În ciuda problemelor legate de bani ºi de globalizareaafacerilor, antreprenorii au avantaje faþã de o corporaþie. Deciziilesunt luate imediat ºi nu existã lentoare din cauza birocraþiei interne.Orice schimbare din piaþã este perceputã imediat ºi se poatereacþiona rapid.

Antreprenoriat nu înseamnã neapãrat o firmã mare, ci firmede doi-cinci oameni. Nouã ne lipsesc firmele mici, dar foarte bunepe segmentul lor. De exemplu, în Germania, în domeniultehnologiei, gãseºti firme formate din câþiva oameni, dar care suntvârfuri mondiale pe segmentul lor de piaþã.

Acum trebuie sã construieºti firme care se bazeazã pe avantajelecompaniilor mici – pe flexibilitate, pe apropierea faþã de client. Sã nute apuci sã te baþi cu un hipermarket, unde avantajul este forþa deachiziþie globalã. Nu ai ºanse sã reuºeºti dacã nu þii cont de avantajelefirmelor mici.1

Interesante sunt ºi sfaturile oferite de Florin Andronescu,Florin Andronescu,Florin Andronescu,Florin Andronescu,Florin Andronescu, celcare a lansat reþeaua de magazine Flanco ºi prima firma de creditede consum din România, Credisson.

Antreprenoriatul, considerã el, nu se învaþã, e ceva natural:eºti motivat sã creezi afaceri ºi sã faci profit. Antreprenorii trebuiesã fie „profit driven” ºi trebuie sã se pregãteascã pentru un volumde muncã mult mai mare decât în calitate de angajat. Dacã îþi propuisã faci un business doar pentru a-þi permite o vilã, o maºinã ºi ovacanþã pe o insulã exoticã, atunci mai bine nu mai abordezi delocdomeniul afacerilor.

1 O. Radu, Lecþia de antreprenoriat, articol postat pe http://www.startups.ro/top-level/lectia-de-antreprenoriat.


27

Când lansezi o companie trebuie sã încerci sã devii un salariatal propriei firme, ºi nu unul bine plãtit. Tendinþa de la început estesã consumi ceea ce produci în afacere, dar experienþa aratã cãtrebuie sã capitalizezi compania, dacã vrei sã ai succes.

Toatã lumea se gândeºte sã creascã repede în afaceri. Acestanu este neapãrat un lucru bun, pentru cã poþi risca sã nu construieºtisolid ºi sustenabil.

Trebuie sã mergi pe baza unui plan de afaceri, este o condiþiefãrã de care nu poþi sã începi un business, chiar dacã planul respectiveste empiric dezvoltat. Nu trebuie sã fie un plan fix, îl poþi ajustape parcurs, dar trebuie sã existe.

Cei care vor sã lanseze o afacere trebuie sã ºtie în ce mediuopereazã, sã cunoascã piaþa pe care vor sã se dezvolte, produseleºi serviciile pe care le oferã ºi trebuie sã aibã mare grijã de imaginealor sub toate aspectele, pentru cã asta influenþeazã ºi afacerea. Nueste o joacã, este o chestiune serioasã. Uneori, brandul personalpoate sã depãºeascã brandul companiei. De asemenea, firma poateprelua din brandul personal al celui care o lanseazã. Dar nu trebuiesã te apuci sã construieºti imaginea ta personalã, pentru ca apoiaceasta sã fie preluatã de companie, ci invers.

Foarte important este cã niciun start-up nu trebuie sã plece peideea cã la început va pierde bani, dar, mai târziu, va ajunge sãproducã suficient, astfel încât sã îºi acopere pierderile. Asta pentrucã poate ajunge sã nu mai producã deloc ºi sã piardã tot. Mai binepleci la drum pe o platformã foarte precautã, pe un scenariu minimpe care poþi construi.

În afaceri, ai douã manete pe care apeºi – venituri ºi cheltuieli.Trebuie sã fii în stare sã lucrezi cu ele astfel încât rezultatul sã fie înpermanenþã pozitiv.1

În fine, Andrei Roºca,Andrei Roºca,Andrei Roºca,Andrei Roºca,Andrei Roºca, coordonatorul proiectului onlinebookblog.ro, se încumetã sã ofere viitorilor întreprinzãtori unveritabil decalog al antreprenoriatului:2

1 F. Andronescu, Momentul unui nou start, articol publicat pe http://www.startups.ro/top-level/momentul-unui-nou-start.

2 A. Roºca, 10 lucruri pe care ar trebui sã le ºtii despre antreprenoriat,articol postat pe http://andreirosca.bookblog.ro/2007/08/29/10-lucruri-pe-care-ar-trebui-sa-le-stii-despre-antreprenoriat/.

28Capitolul I

1.1.1.1.1. Antreprenoriatul, spune el, nu înseamnã neapãrat firme cusute de angajaþi ºi milioane de euro cifrã de afaceri. De fapt,de cele mai multe ori, nu înseamnã deloc asta.

2.2.2.2.2. Antreprenoriatul nu presupune neapãrat timp liber ºi banivenind grãmadã. Ba chiar, de multe ori, înseamnã mai multãmuncã decât un angajat ºi mai puþini bani decât salariul mediupe economie. Iar asta se întâmplã fiindcã a fi antreprenorînseamnã, printre altele, a avea un vis, o þintã. Iar ca sã ajungiacolo (ai impresia cã) ai putea face orice. Inclusiv sã investeºti90% din timp ºi bani ºi sã îþi asumi riscuri.

3.3.3.3.3. În majoritatea cazurilor, antreprenorii nu obþin finanþãri pentrua-ºi lansa un start-up. ªi nici nu au banii necesari. Pornesc dela zero ºi singurul lucru pe care îl pot vinde ºi exploata e oviziune, un vis, o proiecþie. Iar ca sã poþi vinde asta, trebuieca mai întâi tu sã crezi în acel vis.

4.4.4.4.4. A fi antreprenor ºi a porni pe cont propriu nu este cea maibunã cale. E doar o alternativã la „a fi angajat”. Pentru 95%dintre oameni, a fi angajat e varianta preferatã iar, în cazulãsta, cei mulþi nu-s neapãrat ºi cei proºti.

5.5.5.5.5. Antreprenoriatul înseamnã, cel puþin în primele faze,instabilitate. Psihicã, financiarã, moralã.

6.6.6.6.6. Când faci antreprenoriat nu îþi cumperi costum ca sã „daimai bine” în oglinzi înalte. Oricum vei sta mai mult pe burtã,iar majoritatea timpului te vei scutura de praf. Aºteaptã-tesã cazi de multe ori. De MULTE ori.

7.7.7.7.7. Atunci când cazi, ar fi bine sã fii capabil sã te ridici singur.Nu va fi prea multã lume care sã se agite în jurul tãu. Cei cenu te înþeleg se vor bucura (unii dintre ei inconºtient) fiindcã,în mintea lor, au mai gãsit o scuzã pentru a nu face nimic.Cei ce te înþeleg probabil cã sunt la fel de ocupaþi ca tine cuscuturatul prafului.

8.8.8.8.8. Dacã te aºtepþi ca cei din jurul tãu sã creadã cã vei reuºiai nimerit în lumea greºitã. Ai ceva de demonstrat, iarãsta e unul dintre punctele în care oratoria nu ajutã preamult.

9.9.9.9.9. Uneori e nevoie de luni ºi ani de muncã pentru ca cineva sãobserve mãcar ceea ce faci. „Calitatea înseamnã a face totul


29

cum trebuie, atunci când nimeni nu se uitã (H. Ford)”. Iar laînceput nu se uitã nici naibii. În strânsã legãturã cu asta,cineva dãdea o definiþie a PR-ului acum câþiva zeci de ani:„PR-ul înseamnã a face ceva excepþional ºi a vorbi despreasta”. Mare atenþie la topicã ! Fã ceva extraordinar ºi abiadup-aia vorbeºte despre ceea ce ai fãcut.

10.10.10.10.10. Antreprenoriatul e un drum, nu o destinaþie. Nu momentulîn care ajungi la destinaþie va arãta cât de bun eºti ci ceea cefaci pe drum.

Aºa cã bun venit în lumea noastrã, a antreprenoriatului, dragiîntreprinzãtori !

1.1.3.Afacerile

din punct de vedere juridic

Pe tãrâm juridic, pentru determinarea raporturilor careformeazã „obiectul afacerilor”, Codul Comercial stabileºte anumiteacte juridice ºi operaþiuni pe care le calificã ca fiind fapte defapte defapte defapte defapte decomerþ.comerþ.comerþ.comerþ.comerþ.

Astfel, potrivit art. 3, C. com., legea considerã ca fiind fapte decomerþ:

Cumpãrãturile de produse sau mãrfuri spre a se revinde, fie înnaturã, fie dupã ce se vor fi lucrat sau pus în lucru, ori numaispre a se închiria; asemenea ºi cumpãrarea spre a se revinde,de obligaþiuni ale Statului sau alte titluri de credit circulând încomerþ;Vânzãrile de produse, vânzãrile ºi închirierile de mãrfuri, înnaturã sau lucrate, ºi vânzãrile de obligaþiuni ale Statului saude alte titluri de credit circulând în comerþ, când vor fi fostcumpãrate cu scop de revânzare sau închiriere;Contractele de report asupra obligaþiunilor de Stat sau a altortitluri de credit circulând în comerþ;

30Capitolul I

Cumpãrãrile ºi vânzarile de pãrþi sau de acþiuni ale societãþilorcomerciale;Orice întreprinderi de furnituri;Întreprinderile de spectacole publice;Întreprinderile de comisioane, agenþii ºi oficiuri de afaceri;Întreprinderile de construcþii;Întreprinderile de fabrici, de manufacturã ºi imprimerie;Întreprinderile de editurã, librãrie ºi obiecte de artã, cândaltul decãt autorul sau artistul vinde;Operaþiunile de bancã ºi schimb;Operaþiunile de mijlocire (sãmsãrie) în afaceri comerciale;Întreprinderile de transporturi de persoane sau de lucruri peapã sau pe uscat;Cambiile ºi ordinele în producte sau mãrfuri;Construcþiunea, cumpãrãrea, vânzarea ºi revânzarea de totfelul de vase pentru navigarea interioarã ºi exterioarã ºi totce priveºte la echiparea, armarea ºi aprovizionarea unui vas;Expediþiunile maritime, închirierile de vase, împrumuturilemaritime ºi toate contractele privitoare la comerþul de mareºi la navigaþiune;Asigurãrile terestre, chiar mutuale, în contra daunelor ºi

asupra vieþii;Asigurãrile, chiar mutuale, contra riscurilor navigaþiunei;Depozitele pentru cauzã de comerþ;Depozitele în docuri ºi antrepozite, precum ºi toate

operaþiunile asupra recipiselor de depozit (warante) ºi asuprascrisurilor de gaj, liberate de ele”.

În continuare, art. 4 dispune:

„Se socotesc, afarã, de acestea (afarã de cele prevãzute laart. 3 – n.n.), ca fapte de comerþ celelalte contracte ºi obligaþiuniale unui comerciant, dacã nu sunt de naturã civilã sau dacãcontrariul nu rezultã din însuºi actul”.

În sfârºit, art. 56 prevede faptul cã


31

„dacã un act este comercial numai pentru una din pãrþi, toþicontractanþii sunt supuºi, încât priveºte acest act, legii comerciale,afarã de dispoziþiile privitoare la persoanã chiar a comercianþilorºi de cazurile în care legea ar dispune altfel”.

Prin urmare, CodulComercial român, ca ºi mo-delul sãu italian, consacrãsistemul obiectiv al drep-tului comercial, completatcu un criteriu subiectiv. Elstabileºte în art. 3 care suntactele ºi operaþiunile consi-derate ca fapte de comerþ ºile supune legilor comerciale,indiferent de calitatea persoa-nei care le sãvârºeºte (comer-ciant sau necomerciant).

Adoptând teza careafirmã caracterul enunþiatival enumerãrii faptelor decomerþ prevãzute la art. 3C. com., doctrina ºi practicajudiciarã au recunoscut cafapte de comerþ ºi alte acteºi operaþiuni care nu suntprevãzute expres în Codul co-mercial; de exemplu, hote-lãria, publicitatea, producþiade film ºi televiziune etc.1

Pe de altã parte, art. 7stipuleazã faptul cã sunt co-mercianþi aceia care fac faptede comerþ, având comerþulca o profesiune obiºnuitã, ºisocietãþile comerciale. Din

1 St. D. Cãrpenaru, Drept comercial român, Ed. Universul Juridic,Bucureºti, 2007, p. 29-31.

Principalele activitãþi care constituiefapte de comerþ sunt:a) activitãþi de producþie;b) activitãþi de cumpãrare efectuate

în scopul revânzãrii;c) organizarea de spectacole culturale,

sportive, distractive ºi altele ase-menea;

d) activitãþi al cãror scop este facilita-rea încheierii de tranzacþii comer-ciale printr-un intermediar, cum arfi: contract de comision, de mandat,de reprezentare, de agent de asigurareºi alte asemenea contracteîncheiate în conformitate cuprevederile Codului comercial,indiferent de perioada pentru care afost încheiat contractul;

e) vânzarea în regim de consignaþie abunurilor cumpãrate în scopulrevânzãrii sau produse pentru a ficomercializate;

f) activitãþi de editare, imprimerie,multiplicare, indiferent de teh-nica folositã, ºi altele asemenea;

g) transport de bunuri ºi de persoane;h) alte fapte de comerþ definite în

Codul comercial.

32Capitolul I

aceastã perspectivã, comercianþii sunt persoane fizice sau juridicecare desfãºoarã o activitate comercialã consecventã. În limbajjuridic, prin comerciant se înþelege persoana care efectueazã oricefel de fapte de comerþ, indiferent de obiectul lor, ºi nu doar ceicare vând sau cumpãrã.

Totodatã, potrivit Normelor metodologice de aplicare a CoduluiFiscal, sunt considerate venituri comerciale veniturile realizate dinfapte de comerþ de cãtre persoane fizice sau asocieri fãrãpersonalitate juridicã, din prestãri de servicii, altele decât celerealizate din profesii libere, precum ºi cele obþinute din practicareaunei meserii.

Din definiþia conþinutã de art. 7 C. com. rezultã existenþa a douãcategorii de comercianþi: a) comercianþii – persoane fizicea) comercianþii – persoane fizicea) comercianþii – persoane fizicea) comercianþii – persoane fizicea) comercianþii – persoane fizice ºi b)b)b)b)b)societãþile comerciale.societãþile comerciale.societãþile comerciale.societãþile comerciale.societãþile comerciale.

Pe lângã aceste categorii mai existã însã ºi alte categoriireglementate de legi speciale, precum regiile autonome saucooperativele de credit.

Conform prevederilor art. 8 C. com., „statul, judeþul ºi co-munanu pot avea calitatea de comercianþi”. Cu toate acestea, în multesituaþii statul se com-portã ca ºi comerciant, în scopul exploatãrii câtmai judicios a proprietãþii publice sau private proprii. Astfel, statulºi unitã-þile sale administrativ-teritoriale pot intra în parteneriatepublice-private sau pot încheia acorduri de asociere în participaþiune(conform art. 251 ºi urm. C. com.) sau constitui societãþi comercialecu particularii. În cazul în care statul înfiinþeazã regii autonome sausocietãþi comerciale, pentru faptele de comerþ ale acestora din urmãrespectivele entitãþi sunt comercianþi ºi nu statul, care este doarfondatorul/asociatul lor (desigur cã dobândirea – – – – – inclusiv prinsubscripþie – – – – – de cãtre stat sau unitãþile sale administrativ-teritorialea acþiunilor într-o societate comercialã este act de comerþ, conformart. 3 pct. 4 C. com.).1

Totuºi, deºi statul se comportã ca un comerciant, mareamajoritate a veniturilor sale nu provine din asocierile cu privaþii, cidin taxe ºi impozite, centrale sau locale. În aceste condiþii, statulnu dobândeºte calitatea de comerciant nici mãcar în fapt. În drept,

1 S. Bodu, Drept comercial completat cu noþiunile fundamentale de dreptcivil, Ed. Rosetti, Bucureºti, 2005, p. 59-68.


33

statul (sau unitãþile sale administrativ-teritoriale) nu se înregistreazãla Registrul Comerþului, nu þine registre comerciale ºi, evident, nuîºi dã singur autorizaþie pentru exercitarea de fapte de comerþ. Acolounde operaþiunile statului constitutie acte de comerþ, acestea suntsupuse legilor comerciale ºi competenþei de judecatã a instanþelorcomerciale. În ceeea ce priveºte regiile autonome ºi cooperativelede credit, acestea sunt comercianþi, în ciuda faptului cã, de exemplu,sunt exceptate de la aplicarea procedurii falimentului deoarece a fide interes public nu înseamnã a nu urmãri profitul, ci din contra.De altfel, regiile autonome ºi cooperativele de credit au obligaþiade a se înregistra în Registrul Comerþului.1

Deºi au dreptul sã desfãºoare unele activitãþi economice2,asociaþiile ºi fundaþiile nu dobândesc calitatea de comercianþi, fiindprin definiþie persoane juridice fãrã scop lucrativ (non-profit),veniturile obþinute din activitãþi economice directe, precum ºi celeobþinute din participaþiile acestora la societãþi comerciale fiindobþinute în completarea altor venituri precum donaþii, sponsorizãri,cotizaþii ale membrilor, finanþãri publice etc.

Dupã cum afirmam anterior, din definiþia conþinutã de art. 7C. com. rezultã existenþa a douã categorii de comercianþi: a): a): a): a): a)comercianþii – persoane fizicecomercianþii – persoane fizicecomercianþii – persoane fizicecomercianþii – persoane fizicecomercianþii – persoane fizice ºi b) comercianþii – persoaneb) comercianþii – persoaneb) comercianþii – persoaneb) comercianþii – persoaneb) comercianþii – persoanejuridice.juridice.juridice.juridice.juridice. Astfel, pentru dobândirea calitãþii de comerciant de cãtreo persoanã fizicã, aceasta trebuie sã îndeplineascã 3 condiþii: 1)sã desfãºoare în mod efectiv una sau mai multe fapte de comerþobiective (adicã din cele enumerate enunþiativ de art. 3 C com.),2) sãvârºirea faptelor de comerþ sã aibã caracter personal (decicu titlu de îndeletnicire ºi nu izolate)3 ºi 3) faptele de comerþ sã sedesfãºoare în nume propriu ºi nu în numele altuia. În plus, faþã decondiþiile Codului comercial, conform Legii nr. 300/2004 privindautorizarea persoanelor fizice ºi asociaþiilor familiale caredesfãºoarã activitãþi economice în mod independent, acestea

1 În doctrinã, existã ºi opinia conform cãreia aceste persoane juridice nusunt considerate comercianþi. A se vedea, Sm. Angheni ºi alþii, Drept comercial,Ed. Oscar Print, Bucureºti, 2000, p. 50.

2 Pentru detalii, a se vedea C. Carp, Regimul juridic al asociaþiilor ºifundaþiilor, Ed. All Beck, Bucureºti, 2004, p. 138-141.

3 Art. 7 C. com. prevede cã sunt comercianþi „aceia care au comerþul caprofesiune obiºnuitã”.

34Capitolul I

trebuie sã obþinã o autorizaþie pentru exercitarea comerþuluirespectiv.

Fapta de a desfãºura o activitate comercialã neautorizatãconstituie contravenþie ºi se sancþioneazã inclusiv cu confiscareamãrfurilor care urmau sã facã obiectul comercializãrii (atunci cândactivitatea de comerþ neautorizatã reprezintã o vânzare-cumpãrare).Aºadar, deºi în doctrinã s-a afirmat cã dobândirea calitãþii decomerciant are loc în momentul întrunirii celor trei condiþiimenþionate mai sus, independent de obþinerea autorizaþieiadministrative (concluzie bazatã numai pe interpretarea art. 7 C.com.), aceastã soluþie nu se mai justificã dupã apariþia Legii nr.300/2004 ºi a Legii nr. 26/1990 privind registrul comerþului,sãvârºirea ºi a unui singur act de comerþ în lipsa autorizaþiei fiindilegalã. De la data eliberãrii respectivei autorizaþii, persoana fizicãdobândeºte calitatea de comerciant ºi aceastã calitate devineopozabilã terþilor de la data înregistrãrii sale în RegistruluiComerþului, într-o rubricã specialã destinatã acestei categorii decomercianþi, înregistrare care constituie o obligaþie pentru acesta,potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 26/1990 privind registrulcomerþului.

Pierderea calitãþii de comerciant se face prin renunþareapersoanei fizice la activitatea comercialã, însoþitã de depunerea, laorganul emitent, a autorizaþiei administrative, precum ºi prinretragerea acestei autorizaþii în condiþiile legii. În ambele situaþii,înregistrarea de la Registrul Comerþului urmeazã a fi radiatã, dinacel moment pierderea calitãþii de comerciant devenind opozabilãterþilor.

În ceea ce-i priveºte pe comercianþii persoane juridice, în concepþiaart. 7 C. com., societãþile comerciale dobândesc calitatea de comerciantchiar de la momentul constituirii, independent dacã sãvârºesc sau nufapte de comerþ. În concluzie, o datã constituitã, o societate comercialãdevine comerciant ºi îi incumbã toate obligaþiile proprii comercianþilor,chiar dacã nu a efectuat nici mãcar un singur act de comerþ. Soluþia sebazeazã pe argumentul cã societãþile comerciale se înfiinþeazã tocmaipentru a sãvârºi acte de comerþ.

Soluþia în cazul societãþilor comerciale este valabilã, prininterpretarea extensivã a regulii conþinute de art. 7 C. com., ºi pentrucelelalte persoane juridice cu scop lucrativ: regii autonome sau


35

cooperative de credit. În toate cazurile, atât societãþile comerciale,cât ºi regiile autonome ori cooperativele de credit se înregistreazãla Registrul Comerþului, iar dovada calitãþii de comerciant a acestorase face cu certficatul de înregistrare.

Pierderea calitãþii de comerciant a persoanei juridice se faceîn urma dizolvãrii ºi lichidãrii sale (voluntare, ca urmare afalimentului, anulãrii constituirii sau neîntrunirii cerinþelor de capitalsocial) urmatã de radierea sa din Registrul Comerþului, acest dinurmã moment fiind cel de la care entitatea îºi pierde personalitateajuridicã.

Revenind la prevederile Legii nr. 31/1990, se poate observa cãaceasta nu cuprinde o definiþie a societãþii comerciale. Pentru aclarifica aceastã noþiune, suntem nevoiþi sã apelãm la dispoziþiileCodului civil, care reglementeazã contractul de societate, adicãsocietatea civilã. Astfel, art. 1491 C. civ. dispune: „Societatea esteun contract prin care douã sau mai multe persoane se învoiesc sãpunã ceva în comun, cu scopul de a împãrþi foloasele ce ar puteaderiva”. Sensul acestei dispoziþii apare ºi mai clar dacã avem învedere ºi dispoziþiile art. 1492, care prevãd cã „orice societatetrebuie sã aibã ca obiect un ce licit ºi sã fie contractatã spre folosulcomun al pãrþilor. Fiecare membru al societãþii trebuie sã punã cevaîn comun sau bani, sau alte lucruri, sau industria sa”.

Pe cale de consecinþã, putem afirma cã societatea comercialã(viitoarea dvs. afacere) este acea grupare de persoane fizice ºi/saujuridice constituitã pe baza unui contract de societate ºi beneficiindde personalitate juridicã, în care asociaþii (partenerii de afaceri) seînþeleg sã punã în comun anumite bunuri ºi/sau sume de bani,pentru exercitarea unor fapte de comerþ, în scopul realizãrii ºiîmpãrþirii beneficiilor rezultate.

1.1.4.Eºti pregãtit sã devii întreprinzãtor ?

Chiar dacã îþi imaginezi în fiecare zi cum îþi scrii demisia ºi ieºifurtunos din biroul ºefului, cu gândul cã de acum eºti propriul stãpânºi de mâine îþi lansezi o firmã, ar fi bine sã nu te grãbeºti. Citeºte

36Capitolul I

întrebãrile de mai jos ºi încearcã sã rãspunzi sincer. Acest test te vaajuta sã te evaluezi ca antreprenor ºi sã îþi dai seama dacã e cazulpentru o demisie sau nu:

1. Cât de sigur eºti de ideea ta de a-þi schimba modul deexistenþã?

2. Câte luni poþi rezista de unul singur în cazul în care lucrulpe cont propriu nu se dovedeºte eficient?

3. Cât de sigur eºti de ideea ta de afaceri?4. Câtora dintre cunoscuþii tãi ai putea sã le vinzi produsele

sau serviciile pe care le-ai imaginat?5. Care este piaþa cãreia te adresezi ºi care este cea mai realistã

estimare de cotã de piaþã dupã 12 luni?6. Care trebuie sã fie preþul tãu de lansare pe piaþã ºi când

ajungi la punctul de break-even?7. Care sunt necesitãþile de capitalizare ale afacerii tale?8. Care este capitalul de care dispui?9. Cum poþi acoperi diferenþa de capital (în cazul în care ea

existã)?10. Care sunt riscurile cãrora te supui în cazul în care apelezi la

finanþare?11. Care sunt sacrificiile personale pe care trebuie sã le faci ºi

cât timp vrei sã faci aceste sacrificii?12. Care este perioada de timp în care poþi aºtepta apariþia

profitului dacã ai depãºit momentul în care trebuia sã fii labreak-even ºi totuºi afacerea nu este profitabilã?

13. Care este planul tãu B în caz de eºec?14. Care este planul tãu C în caz de succes nemãsurat al afacerii

tale?

Anda Racºa, manager general la firma de consultanþã ABCTraining Consulting, considerã cã, uneori, cei mai importanþi factoride risc ai startului în afaceri sunt de naturã personalã – lipsa delipsa delipsa delipsa delipsa deviziune generalã asupra afacerii ºi lipsa de management general alviziune generalã asupra afacerii ºi lipsa de management general alviziune generalã asupra afacerii ºi lipsa de management general alviziune generalã asupra afacerii ºi lipsa de management general alviziune generalã asupra afacerii ºi lipsa de management general alafacerii.afacerii.afacerii.afacerii.afacerii.

Ca antreprenor, în faza de start-up, trebuie sã te bazezi peforþele proprii doar dacã eºti un bun specialist într-un domeniu ºiai reale calitãþi manageriale. În felul acesta, poþi sã gãseºti destuleresurse ºi energie pentru a depãºi obstacolele inerente oricãrui


37

început. De asemenea, ca antreprenor trebuie sã-þi dezvolþiabilitãþile personale de autocontrol, trebuie sã fii echilibrat, creativºi sã ai un tonus bun.1

Anda Racºa propune un exerciþiu de imaginaþie care evalueazãdacã eºti gata sã intri într-o cursã de business. Încearcã sã te transpuiîn urmãtoarea situaþie: pânã în acest moment ai fost în ipostaza despectator la o cursã de atletism ºi acum ai decis sã devii „jucãtoractiv”. Vrei sã devii un atlet de marcã, dar...

Te-ai antrenat mintal pentru aceastã întrecere? Ai pregãtirea fizicã necesarã? Unde ºi când începe o nouã cursã? Þi-ai ales pista? Câþi concurenþi mai participã? Care este potenþialul lor? Cât de hotãrât eºti sã câºtigi? Ai nevoie de un antrenor? Pe ce loc vrei sã termini cursa? În cât timp vrei sã fii lider? Cum îþi vei apãra poziþia câºtigatã?

În cele ce urmeazã, vã prezentãm cele ºapte principii pe carear trebui sã le ºtie oricine înainte de a-ºi deschide propria afacere:

Eu sunt singurul responsabil pentru urmãrirea obiectivelorEu sunt singurul responsabil pentru urmãrirea obiectivelorEu sunt singurul responsabil pentru urmãrirea obiectivelorEu sunt singurul responsabil pentru urmãrirea obiectivelorEu sunt singurul responsabil pentru urmãrirea obiectivelormele.mele.mele.mele.mele.

Cei care au avut succes nu se plâng niciodatã de situaþii.Ei încearcã sã modeleze aceste situaþii conform voinþeilor.În orice situaþie, chiar ºi în cea mai dramaticã, existãposibilitatea sã alegem între a reacþiona pasiv ºi a acþionaexploatând la maximum resursele pe care le avem ladispoziþie.A te concentra asupra propriilor limite echivaleazã cu aalege paralizia.

1 Cristina Alexandru, Eºti gata sã devii antreprenor? articol postat pe http://www.startups.ro/tutoriale/esti-gata-sa-devii-antreprenor.

38Capitolul I

Nu existã eºec, existã doar rezultate.Nu existã eºec, existã doar rezultate.Nu existã eºec, existã doar rezultate.Nu existã eºec, existã doar rezultate.Nu existã eºec, existã doar rezultate.Nimeni nu a reuºit totul de la prima încercare, toþi autrecut prin eºecuri ºi probleme financiare; au mers însãmai departe, considerând aceste probleme ca fiindtemporare ºi schimbând strategia de atac.

Lucrurile nu se îmbunãtãþesc din întâmplare, ci numai înLucrurile nu se îmbunãtãþesc din întâmplare, ci numai înLucrurile nu se îmbunãtãþesc din întâmplare, ci numai înLucrurile nu se îmbunãtãþesc din întâmplare, ci numai înLucrurile nu se îmbunãtãþesc din întâmplare, ci numai înurma întreprinderii acþiunilor adecvate.urma întreprinderii acþiunilor adecvate.urma întreprinderii acþiunilor adecvate.urma întreprinderii acþiunilor adecvate.urma întreprinderii acþiunilor adecvate.

Cine doreºte sã obþinã rezultate, reuºeºte urmãrindanumite proceduri, nu aºteptând daruri din cer.Când urmãrim pe cineva din afarã, ne este foarte simplusã prevedem rezultatele pe care le va obþine, pe bazaacþiunilor pe care le întreprinde.Sã reuºim acest lucru cu noi înºine este mai dificil, darare o importanþã fundamentalã.

Munca este ceva care trebuie sã ne facã plãcereMunca este ceva care trebuie sã ne facã plãcereMunca este ceva care trebuie sã ne facã plãcereMunca este ceva care trebuie sã ne facã plãcereMunca este ceva care trebuie sã ne facã plãcere.Nimeni nu a avut niciodatã succes urmãrind pur ºi simpluîmbogãþirea, ci dimpotrivã, fãcând extraordinar de bineceva ce îi plãcea.Banii trebuie sã reprezinte o consecinþã secundarã ºi nuscopul cel mai important. Altfel nu s-ar explica de cemiliardari ca Bill Gates, Silvio Berlusconi, Donald Trumpcontinuã sã lucreze 16 ore pe zi fãrã pauze, deºi ar puteasã-ºi permitã o vacanþã fãrã sfârºit.

Nu existã succes de lungã duratã fãrã sacrificii.Nu existã succes de lungã duratã fãrã sacrificii.Nu existã succes de lungã duratã fãrã sacrificii.Nu existã succes de lungã duratã fãrã sacrificii.Nu existã succes de lungã duratã fãrã sacrificii.Cine a avut succes s-a implicat cu toate forþele înîntreprinderea în care a crezut, sacrificând prieteniile deconjuncturã, distracþiile ºi odihna excesivã.Nici o mare operã nu s-a realizat într-un timp scurt ºi cuimplicare redusã.

Oamenii reprezintã resursa noastrã cea mai importantã.Oamenii reprezintã resursa noastrã cea mai importantã.Oamenii reprezintã resursa noastrã cea mai importantã.Oamenii reprezintã resursa noastrã cea mai importantã.Oamenii reprezintã resursa noastrã cea mai importantã.Analizându-i pe cei care au avut realizãri deosebite,vom descoperi cã le-au avut pentru cã au ºtiut cum sãutilizeze cel mai bine resursele ºi capacitãþilepersoanelor din jurul lor.Mulþi dintre creatorii marilor imperii financiare, ca Fordsau Onassis, aveau o pregãtire ºcolarã limitatã, dar auºtiut sã se înconjoare cu consilieri competenþi.


39

Dacã reuºim sã dãm celorlalþi ceea ce doresc ºi au nevoie,Dacã reuºim sã dãm celorlalþi ceea ce doresc ºi au nevoie,Dacã reuºim sã dãm celorlalþi ceea ce doresc ºi au nevoie,Dacã reuºim sã dãm celorlalþi ceea ce doresc ºi au nevoie,Dacã reuºim sã dãm celorlalþi ceea ce doresc ºi au nevoie,atunci ei ne vor da ceea ce noi dorim ºi avem nevoie.atunci ei ne vor da ceea ce noi dorim ºi avem nevoie.atunci ei ne vor da ceea ce noi dorim ºi avem nevoie.atunci ei ne vor da ceea ce noi dorim ºi avem nevoie.atunci ei ne vor da ceea ce noi dorim ºi avem nevoie.

Succesul nostru, chiar ºi cel exprimat în bani, estemãsura exactã a utilitãþii noastre pentru ceilalþi ºi pentrusocietate.Dacã ceea ce facem nu este util nimãnui, indiferent decât de bine este fãcut sau de cât efort am depus, aceastanu va produce nici o centimã.Existã, desigur, multe alte credinþe care ne pot fi utile,dar aceasta reprezintã deja cea mai bunã bazã de pornire.

Încercaþi, acum, sã demonstraþi adevãrul urmãtoarelorÎncercaþi, acum, sã demonstraþi adevãrul urmãtoarelorÎncercaþi, acum, sã demonstraþi adevãrul urmãtoarelorÎncercaþi, acum, sã demonstraþi adevãrul urmãtoarelorÎncercaþi, acum, sã demonstraþi adevãrul urmãtoarelorpropoziþii, care de fapt reprezintã negaþii ale principiilor mai suspropoziþii, care de fapt reprezintã negaþii ale principiilor mai suspropoziþii, care de fapt reprezintã negaþii ale principiilor mai suspropoziþii, care de fapt reprezintã negaþii ale principiilor mai suspropoziþii, care de fapt reprezintã negaþii ale principiilor mai susmenþionate:menþionate:menþionate:menþionate:menþionate:

..... Nu sunt eu responsabil pentru ceea ce mi se întâmplã,circumstanþele decid pentru mine.

..... Dacã dau faliment o datã, voi da faliment pentru totdeaunaºi nici nu mai meritã sã încerc.

..... Afacerile merg bine numai dacã existã mult noroc.

..... Munca este o povarã ºi un blestem din ceruri.

..... Rezultatele ar trebui sã se obþinã imediat ºi fãrã prea multãgreutate.

..... Ar trebui sã facem totul singuri ºi sã nu ne încredem înnimeni.

..... Ceea ce fac eu ar trebui sã fie considerat preþios, chiar dacãnu este util nimãnui.1

Nu este aºa cã argumentele pe care le gãsiþi suntneconvingãtoare ºi lipsite de forþã?

De fapt, ele aparþin celor care nu reuºesc sã realizeze nimicpozitiv în viaþã. În acest caz, noi alegem dacã suntem învingãtorisau învinºi, aºa cã reflectaþi profund asupra tuturor implicaþiilorînainte de a porni la drum !

1 A. Szuder, Managementul unei afaceri de consultanþã, prezentare PowerPoint. Pentru mai multe detalii, a se vedea: http://www.labsmn.pub.ro.

40Capitolul I

1.1.5.Cele mai frecvente greºeli

în deschiderea unei afaceri

De cele mai multe ori, start-up-urile româneºti sunt, în primãfazã, doar niºte idei seducãtoare. Unele sunt geniale, altele sortiteeºecului. Însã, când vine vorba de succes, valoarea unei idei estenecesarã, dar nu ºi suficientã.

Mirajul lansãrii unei afaceri continuã sã atragã pe foarte mulþiromâni care doresc sã trãiascã pe cont propriu, cu toate cã mediulde afaceri s-a schimbat, provocãrile s-au înmulþit, multe dintresectoarele economice se apropie de maturitate, iar piaþa estedominatã de companii mari, cu tradiþie ºi branduri puternice. Fiecã vin cu o idee originalã, fie cã aleg sã deschidã o cafenea, o firmãde web design, o francizã sau chiar o copie a unei afaceri dejaexistente, dorinþa românilor de a deveni propriul stãpân rãmâneprincipalul motor al lansãrii în afaceri.

Potrivit specialiºtilor în domeniu, profilul tânãrului antreprenoreste reprezentat de persoane cu vârste cuprinse între 25 ºi 30 de anicare au 3-4 ani de experienþã în cel puþin douã companii solide, încadrul cãrora ºi-au identificat propriile valori, dar au fost frustraþi delipsa de recunoaºtere, inadaptabili la sistemul de funcþionarecorporatist, cu obligaþii familiale minime ºi cu mult curaj ºi încredereîn propriile forþe.1

Pe de o parte, sunt tinerii pânã în 30 de ani, iar pe de altã partemanagerii din companii multinaþionale sau locale. Lansarea uneiafaceri implicã încrederea antreprenorului în capacitatea lui de agestiona tehnic, organizatoric ºi financiar business-ul, iar aceastãîncredere se poate susþine fie prin curaj ºi entuziasm, aºa cum esteadesea cazul celor mai tineri, fie prin cunoºtinþe, experienþã, relaþiiîn piaþã ºi disponibilitãþi financiare, în cazul celei de-a doua categorii.

Cu toate acestea, avem de-a face cu opt greºeli întânite frecventîn managementul unui start-up.

1 V. Toma, G. Preda, L. Gheorghe, A. Drãgan, Cum sã construieºtiun start-up de succes, în Biz. Revista noilor tendinþe în afaceri, nr. 138/2007,p. 21-33.


41

Lipsa planificãrii ºi a unui minim studiu de fezabilitateLipsa planificãrii ºi a unui minim studiu de fezabilitateLipsa planificãrii ºi a unui minim studiu de fezabilitateLipsa planificãrii ºi a unui minim studiu de fezabilitateLipsa planificãrii ºi a unui minim studiu de fezabilitate esteprima greºealã cãreia îi cad victime tinerii antreprenori. Dinacest motiv, este indicat ca viitorul întreprinzãtor sã alocetimp schiþãrii unui plan de afaceri, a câtorva scenarii alternative– cel puþin unul optimist ºi unul pesimist – ºi stabiliriiobiectivelor ºi indicatorilor de performanþã.A doua greºealã majorã o reprezintã tratarea superficialã atratarea superficialã atratarea superficialã atratarea superficialã atratarea superficialã aresponsabilitãþilor legale asumate pe parcursul afacerii,responsabilitãþilor legale asumate pe parcursul afacerii,responsabilitãþilor legale asumate pe parcursul afacerii,responsabilitãþilor legale asumate pe parcursul afacerii,responsabilitãþilor legale asumate pe parcursul afacerii, atâtde cãtre asociaþi, cât ºi de cãtre administratorii afacerii,precum ºi lipsa de interes sau neclaritatea în privinþaresponsabilitãþilor, a implicaþiilor ºi opþiunilor acþionarilor.Aroganþa:Aroganþa:Aroganþa:Aroganþa:Aroganþa: convingerea fermã cã nu are nevoie de ajutor îlpoate face pe tânãrul antreprenor sã intre într-un cerc vicios:nu întreabã la timp (cel mai adesea pe contabil sau avocat),apoi regretã cã nu a fãcut-o, nu îi este uºor sã recunoascãfaptul cã a greºit ºi evitã sã-ºi repare greºeala.Ofertarea ineficace:Ofertarea ineficace:Ofertarea ineficace:Ofertarea ineficace:Ofertarea ineficace: de multe ori, antreprenorul aflat la începutde drum este nerãbdãtor ºi acceptã cu greu dimensiuneaafacerii sale ºi faptul cã succesul nu apare din primele zile.Mulþi se demoralizeazã dupã 3, 8 sau n încercãri nereuºite.Slãbiciunea forþei de vânzare: Slãbiciunea forþei de vânzare: Slãbiciunea forþei de vânzare: Slãbiciunea forþei de vânzare: Slãbiciunea forþei de vânzare: de cele mai multe ori, viitorulantreprenor nu are capacitatea financiarã, ºtiinþa saurãbdarea sã investeascã în pregãtirea ºi echiparea minimalãa unei forþe de vânzãri care sã îl reprezinte. Cu puþinã atenþie,el va putea gãsi formula optimã pentru alcãtuirea ºi instruireaunei echipe puternice.Insuficienþa preocupãrii pentru marketing:Insuficienþa preocupãrii pentru marketing:Insuficienþa preocupãrii pentru marketing:Insuficienþa preocupãrii pentru marketing:Insuficienþa preocupãrii pentru marketing: investiþiile înpromovare pot fi foarte mari sau foarte mici, însã rezultatelevor exista întotdeauna. Un marketer bun va ºti întotdeaunasã recomande investiþii profitabile în marketing.Slaba cunoaºtere a pieþei, a concurenþei, a clienþilorSlaba cunoaºtere a pieþei, a concurenþei, a clienþilorSlaba cunoaºtere a pieþei, a concurenþei, a clienþilorSlaba cunoaºtere a pieþei, a concurenþei, a clienþilorSlaba cunoaºtere a pieþei, a concurenþei, a clienþilor ºi a nevoiloracestora, precum ºi aplicarea unui management intuitiv, fãrãobiective ºi strategii foarte clare pe termen mediu ºi scurt.Dependenþa de un singur client:Dependenþa de un singur client:Dependenþa de un singur client:Dependenþa de un singur client:Dependenþa de un singur client: acest lucru limiteazã drasticputerea de negociere a antreprenorului ºi instaleazã o relaþiede tip cauzã-efect între situaþia financiarã a clientului saucomenzile acestuia ºi supravieþuirea firmei. Se recomandãexistenþa a cel puþin douã conturi majore ºi un maxim de 35%din cifra de afaceri pentru suma facturatã de un singur client.

42Capitolul I

1.1.6.Secretul succesului:

aflã ce afacere þi se potriveºte

Dacã eºti hotãrât sã-þi deschizi propria afacere, atunci, cusiguranþã, urmãtoarele linii directoare îþi vor fi utile în recunoaºtereaoportunitãþilor care þi se deschid ºi în atingerea obiectivelor tale.

1. Alegerea afacerii potrivite ÞIE1. Alegerea afacerii potrivite ÞIE1. Alegerea afacerii potrivite ÞIE1. Alegerea afacerii potrivite ÞIE1. Alegerea afacerii potrivite ÞIECitim adesea mailuri în care tineri întreprinzãtori întreabã:

„Dispun de suma X, în ce afacere mã sfãtuiþi sã investesc ?”Pentru a identifica tipul de afacere care þi se potriveºte, începe

cu ceea ce ºtii. Dacã ai petrecut ultimii 4 ani învãþând despre resurseumane sau hobby-ul tãu este construirea unor trenuleþe de lemn,de ce nu iei în vedere respectiva experienþã pe care o ai ºi s-otransformi într-o afacere de succes?

Priveºte în jurul tãu: existã nevoi pe care TU le-ai puteasatisface ?

Sunt lucruri pe care TU le-ai putea face mai bine ?Dacã e aºa, atunci poate tocmai eºti pe punctul de a pune

bazele unei afaceri profitabile.

2. Fã ceea ce îþi place, ceea ce iubeºti, ceea ce te PASIONEAZÃ2. Fã ceea ce îþi place, ceea ce iubeºti, ceea ce te PASIONEAZÃ2. Fã ceea ce îþi place, ceea ce iubeºti, ceea ce te PASIONEAZÃ2. Fã ceea ce îþi place, ceea ce iubeºti, ceea ce te PASIONEAZÃ2. Fã ceea ce îþi place, ceea ce iubeºti, ceea ce te PASIONEAZÃEste vital sã începi o afacere pe care îþi face plãcere sã o conduci.Mulþi oameni se lanseazã în afaceri urmãrind un gând obsesiv:

„SÃ MÃ ÎMBOGÃÞESC”.1 Atunci când am pus bazele firmei, iniþialºi eu mã gândeam sã scot profit cât mai repede, sau cu alte cuvinte„sã mã îmbogãþesc”. Mi-am dat seama însã cã lucrul la care mãpricep cel mai bine ºi pe care îl fac cu plãcere este lucrul cu oamenii.

Sã porneºti afacerea ta, presupune mult sacrificiu dar ºi multeîmpliniri pentru cã ceea ce faci – faci cu pasiune. Când mai am câteun moment de respiro ºi privesc în urmã, îmi dau seama cât deinspiratã a fost alegerea mea de a nu-mi deschide un magazin IT deexemplu sau un atelier auto.

1 G. Moldovan, Ce afacere þi se potriveºte ? Prezentare Power Point:www.rrvbium.ro


43

Imagineazã-þi cã lucrezi într-un loc pe care îl urãºti, dar eºtiplãtit regeºte.

Aºa e ºi cu afacerea ta: atunci când nu-þi place ce faci, în loc sãfie o recompensã, e o pedeapsã !

3. Nu trebuie sã reinventezi roata, dar poþi sã o faci mai BUNÃ3. Nu trebuie sã reinventezi roata, dar poþi sã o faci mai BUNÃ3. Nu trebuie sã reinventezi roata, dar poþi sã o faci mai BUNÃ3. Nu trebuie sã reinventezi roata, dar poþi sã o faci mai BUNÃ3. Nu trebuie sã reinventezi roata, dar poþi sã o faci mai BUNÃDin discuþiile purtate cu diferiþi parteneri de business, noi,

autorii, am desprins o concluzie: pentru a începe o afacere trebuiesã ai o idee nouã, de succes !

Pãrerea noastrã personalã, verificatã în practicã, este cã o afacerenu se naºte din inovaþie, ci din necesitate. Cum am spus maidevreme, priveºte în jur !

Sunt lucruri pe care tu le-ai putea îmbunãtãþi ?Sunt nevoi cãrora le-ai putea rãspunde ?Sunt lucruri de care alþii au nevoie iar tu le-ai putea realiza ?

4. Concentreazã-te pe un serviciu sau pe un PRODUS4. Concentreazã-te pe un serviciu sau pe un PRODUS4. Concentreazã-te pe un serviciu sau pe un PRODUS4. Concentreazã-te pe un serviciu sau pe un PRODUS4. Concentreazã-te pe un serviciu sau pe un PRODUSÎmi vine în minte o întâmplare. Terminasem facultatea ºi am

mers în vizitã la niºte prieteni. Acolo am întâlnit un domn care s-aarãtat interesat de subsemnatul, în momentul în care am spus cãobiectivul meu profesional este o carierã în ManagementulResurselor Umane. Dupa mai multe discuþii, tratative, negocieri,mi-a dat o carte de vizitã ºi mi-a spus sã-l sun în câteva zile ca sãstabilim o întâlnire.

Eram bucuros, aºa cã am studiat cu mândrie cartea de vizitã.Pe un carton alb, plastifiat, scria: Recrutare & selecþie, comerþ

en-gros, materiale de construcþii. Mesajul pe care mi-l transmiteaera „vreau sã fac bani ºi fac de toate”.„vreau sã fac bani ºi fac de toate”.„vreau sã fac bani ºi fac de toate”.„vreau sã fac bani ºi fac de toate”.„vreau sã fac bani ºi fac de toate”. Mulþi antreprenori încearcãsã ofere totul, la toatã lumea. În cazul acesta, calitatea produsului/serviciului are de suferit, mai ales dacã este o firmã la început dedrum.

Acest sfat este cu adevãrat util având în vedere faptul cã, laora actualã, cele mai frecvente lansãri de afaceri vizeazã îndeosebisectorul serviciilor. Acest lucru se explicã prin faptul cã un astfelde business are nevoie de o infrastructurã logisticã mult mai simplãºi implicã, de obicei, costuri de lansare mai mici.

În plus, dacã, pentru celelalte domenii, piaþa este deja„ocupatã”, iar uneori concurenþa este acerbã, serviciile oferã o

44Capitolul I

perspectivã mai largã pentru cei inovativi sau specializaþi. În schimb,sectorul producþiei este mai solicitant din punct de vedere financiar,riscul este mai mare, iar avantajul competitiv poate fi obþinutadeseori doar prin volume mari de producþie.

Excepþia de la aceastã regulã este reprezentatã de domeniulconstrucþiilor, care atrage tot mai mulþi întreprinzãtori, previziunilepe termen mediu ºi lung pentru acest sector fiind încurajatoare.Conform specialiºtilor, alte domenii în care este indicat sã investeºtisunt reprezentate de comerþul electronic, cât ºi de cel tradiþional,precum ºi de pieþe aflate în creºtere precum turismul sau serviciilepersonalizate.

Spre exemplu, revista americanã Business 2.0 oferea, înseptembrie 2006, câteva idei celor dornici sã-ºi deschidã o afacere.

Era vorba acolo de reþele ieftine Wi-Fi pentru turismulbrazilian, de producþia de biodiesel în Argentina, de o reþea socialãexclusivistã pe Internet pentru milionarii din Rusia, de unrestaurant în stil american situat într-un mare oraº chinez, despredecoraþiuni occidentale pentru clasa de mijloc chinezã sau desprecomerþul cu ceea ce pare a fi noul hit pe piaþa vinurilor, celeproduse în Grecia.

Ideile par cosmopolite ºi ciudate, însã globalizarea le justificã.Iar românii care ar putea cãuta idei de afaceri în astfel de

publicaþii strãine nu-s deloc prea mici pentru un rãzboi aºa de mare;în ziua de astãzi eºti atât de mare pe cât vrei sã fii ºi ai anvergura pecare þi-o construieºti. Timp de un deceniu ºi jumãtate, întrebarea„ce domeniu sã aleg”„ce domeniu sã aleg”„ce domeniu sã aleg”„ce domeniu sã aleg”„ce domeniu sã aleg” pentru un potenþial întreprinzãtor n-a fostnecesarã în România, o piaþã care a primit firesc, fãrã probleme,cam orice produs care i-a fost propus, de la napolitane la serviciide consultanþã.

Maturizarea pieþei, deschiderea acesteia în faþa competiþieieuropene în urma integrãrii în UE, schimbãrile de pe piaþa forþei demuncã, rafinarea gusturilor clienþilor, îmbunãtãþirea nivelului detrai sunt însã acum noile coordonate de care afacerile aflate în stadiulde proiect trebuie sã þinã cont.

Un numãr de 16 oameni de afaceri ºi analiºti au rãspunsîntrebãrilor revistei BUSINESS Magazin legate de succes, spiritîntreprinzãtor, pieþe promiþãtoare ºi soluþii de finanþare. ªi înmajoritatea rãspunsurilor oferite, Internetul ºi serviciile legate de


45

online în special, dar ºi de tehnologia informaþiei în general, auþinut capul de afiº.1

„Producþie independentã de software, comerþ online ºimedia online, call-center, help-desk sau network operationscenter“, rãspunde scurt Marius Ghenea, directorul general alPCFun, fost director executiv la Flamingo ºi fost directorgeneral la Flanco.

Sorin Stoica, fondator al grupului Dasimpex, preluat defondul de investiþii GED, crede cã domeniul IT va creºte înurmãtorii trei ani cu cel puþin 30%, atât pe partea de softwareºi hardware, cât ºi în zona comunicaþiilor integrate.

Analistul economic Radu Limpede crede cã serviciilebazate pe Internet, cu precãdere în zonele în care valoareaeste adusã de utilizatori, îºi pot gãsi rapid audienþa globalãºi clienþi de oriunde.

Pornind de la exemplul Google, care a întrecut Coca-Cola în capitalizare bursierã ºi în notorietate a brandului înanumite þãri ale lumii, ºi continuând cu Softpedia.com ºiSoft32.com, site-uri de servicii online dezvoltate în România,dar unde 95% din clienþi sunt strãini, Limpede crede cã zonelede Internet ºi software asigurã un teren propice succesului:„Ceva inovator îºi gãseºte imediat audienþã globalã, pentrucã Internetul este privit drept noul continent, în care nu existãgraniþe dictate de distanþã, iar cele lingvistice se pot parcurgecu costuri minime”, spune Limpede.

Serviciile IT vor avea mai mare cãutare decât în aniianteriori, pe mãsura ce firmele româneºti se vor dezvolta ºivor avea nevoie sã îºi externalizeze o bunã parte din activitãþilecare nu fac parte din nucleul afacerii, spune Radu Georgescu,preºedintele GeCAD, cel care a vândut, în urmã cu câþiva aniantivirusul RAV companiei Microsoft. „Noi mizãm mult peserviciile de securitate IT“, precizeazã Georgescu.

1 D. Oancea, Idei de furat, în Business Magazin, nr. 132 din 18 mai2007.

46Capitolul I

Radu Apostolescu, director executiv la magazinul onlineEmag, completeazã lista domeniilor despre care crede cãsunt de viitor pentru o afacere nouã: „Servicii logisticeintegrate, cu transparenþã informaþionalã maximã, real-timecãtre clienþi. Servicii online de furnizare de informaþii, pentrucã sunt zeci, sute de domenii de la administraþie centralã ºilocalã pânã la turism ºi fonduri structurale în care e necesarãtransparenþa ºi viteza mare de circulaþie a informaþiei”.

Un punct de vedere diferit are Vladimir Sterescu,directorul executiv al EasyCall: „Personal, aº investi în zonade creare de conþinut pentru diverse industrii conexe celei acomunicaþiilor. România stã bine la capitolul infrastructuri,toþi ne dorim sã avem acces la diverse reþele de comunicaþii,însã atunci când cauþi un conþinut de calitate, versiunile înlimba românã reprezintã o micã parte din ceea ce gãseºti înstrãinãtate“.

Cei mai puþin familiarizaþi cu Internetul ºi producþia de softwarese pot orienta spre activitãþi cu un grad ridicat de concret.

„Reciclarea aparatelor electronice, electrocasnice, IT&C.Dacã n-aº avea alte preocupãri, aº investi în turismul de tipwellness sau de aventurã, mici hoteluri în locuri pitoreºti,cu facilitãþi de spa ºi activitãþi în aer liber sau într-o firmã deamenajãri interioare”, spune Lorand Szarvadi, directorulexecutiv al reþelei de magazine Domo.

Francisc Bodo, director de investiþii la fondul GEDCapital, extinde lista: „Consultanþã în afaceri, training, serviciiprivind protecþia mediului, inclusiv audit ºi consultanþã, formespeciale de turism, inclusiv cel rural, petrecerea timpuluiliber (spectacole, sport), îngrijirea sãnãtãþii, retail specializat,fast-food, cafenele, catering, administrarea imobilelor. Îngeneral orice servicii care se preteazã la outsourcing –contabilitate, IT, evidenþã ºi administrare personal, pazã ºisecuritate, call-centers, professional cleaning”.

ªi pentru a fi ºi mai precis, Bodo oferã ºi variantelefinanþãrii: „Cu experienþã ºi finanþare, orice activitate din listã;cu experienþã ºi fãrã finanþare, activitãþi care nu presupun


47

investiþie iniþialã mare, cum sunt consultanþa sau trainingul;fãrã experienþã ºi cu finanþare, turism rural; fãrã experienþãºi fãrã finanþare, greu de spus, poate doar cleaningul, însã ºiacolo este necesar un minim de know-how sau mãcar sã aiun client de început”.

Mai spre zona hard-pragmaticã înclinã Gelu Lupaº,patronul firmei clujene Solara: „Construcþii ºi instalaþii pentrucase individuale, instalaþii ºi sisteme cu consum redus deenergie. Producþie de materiale de construcþie ºi pentruizolaþie bazate pe materiale naturale, obþinute din produseagricole. Biodiesel, izolaþii termice ºi fonice”.

La graniþa dintre Internet ºi concret se aflã AndreiGeorgescu, directorul companiei de marketing White Image:„În prezent pe piaþã existã un mare vid de informaþii ºi ar ficazul sã înceapã sã aparã integratorii de date, nu în sensulde a colecta informaþii din zeci de surse, ci de a aduce valoareadãugatã, prin crearea de modele de analizã a acelor date ºicrearea de previziuni”.

5. Tu cu ce eºti diferit de COMPETIÞIE?5. Tu cu ce eºti diferit de COMPETIÞIE?5. Tu cu ce eºti diferit de COMPETIÞIE?5. Tu cu ce eºti diferit de COMPETIÞIE?5. Tu cu ce eºti diferit de COMPETIÞIE?Dacã piaþa localã de afaceri este saturatã cu firme care fac

cam ceea ce faci tu, ºansele de eºec sunt destul de mari. Este necesarsã faci ceva diferit pentru a te diferenþia de mulþime.

Îþi vom da un exemplu: ia o foaie de hârtie ºi un creion.Acum deseneazã multe cerculeþe, pânã umpli foaia. Ceea ce

obþii reprezintã piaþa localã de afaceri.Acum umple un cerculeþ ºi transformã-l într-o bulinã neagrã.

Acesta eºti tu cu un produs diferit.Priveºte foaia. Ce îþi atrage atenþia?

6. Graba stricã TREABA6. Graba stricã TREABA6. Graba stricã TREABA6. Graba stricã TREABA6. Graba stricã TREABAGândeºte-te la a începe o afacere ca la un serviciu part-time în

paralel cu job-ul curent. Mai mult de atât, vorbeºte cu toþi cei pecare îi cunoºti.

Vorbeºte despre produsul pe care îl vei oferi. Cere pãreri.Ar plãti pentru ceea ce tu oferi?În concluzie, finalitãþile unei afaceri trebuie sã fie prefigurate

chiar din faza de proiectare, atunci când se anticipeazã necesitatea,

48Capitolul I

valoarea, dimensiunile ºi avantajele ei, când viitoarea afacere estedefinitã în elementele ei esenþiale.

În aceastã etapã, specialiºtii vã recomandã sã urmaþi cinciprincipii indispensabile:

a)a)a)a)a) Sã elaboraþi obiective, strategii ºi planuri de acþiune clare,pe care sã le revedeþi în mod sistematic, în funcþie decontext;

b)b)b)b)b) Sã produceþi ºi sã livraþi bunuri/servicii pe care oamenii ºi ledoresc;

c)c)c)c)c) Sã creaþi ºi sã pãstraþi o clientelã;d)d)d)d)d) Sã realizaþi beneficii suficiente pentru pentru a atrage

potenþialii investitori ºi a-i pãstra pe cei existenþi;e)e)e)e)e) Sã oferiþi un sistem stimulativ de recompense materiale ºi

morale care sã mobilizeze resursele umane.1

1.2.1.2.1.2.1.2.1.2.ªase chestiuniªase chestiuniªase chestiuniªase chestiuniªase chestiuni

asupra cãrora e bine sã mediteziasupra cãrora e bine sã mediteziasupra cãrora e bine sã mediteziasupra cãrora e bine sã mediteziasupra cãrora e bine sã mediteziîîîîînainte de a te lansa în afacerinainte de a te lansa în afacerinainte de a te lansa în afacerinainte de a te lansa în afacerinainte de a te lansa în afaceri

MMMMMulþi dintre cei

care lanseazã o afacere cunosc faptul cã buna pregãtire a ceea ceintenþionezi sã întreprinzi reprezintã, întotdeauna, jumãtate dincalea cãtre succes.

A deveni întreprinzãtor este o excelentã ocazie pentrupersoanele dornice sã creeze, sã inoveze, care sunt pregãtite sãdesfãºoare o muncã de excepþie ºi care ar dori sã-ºi ia soarta înpropriile mâini.

1 M. Moldoveanu, E. Dobrescu, ªtiinþa afacerilor, Ed. Expert, Bucureºti,1995, p. 10.


49

Cu toate acestea, drumul cãtre o activitate independentã nueste o cãlãtorie de plãcere.

Ea va fi presãratã cu probleme care trebuie rezolvate. Dinnefericire, succesul în afaceri nu este garantat. Aproape jumãtatedin totalul falimentelor s-au produs pe parcursul primilor patru anide la lansare.

Omul de afaceri ar trebui sã fie conºtient de oportunitãþilecare i se oferã, dar ºi de riscuri.

Din acest motiv, lucrarea de faþã concentreazã în paginile saleprincipalele probleme juridice, contabile ºi fiscale cãrora viitorulîntreprinzãtor trebuie sã le gãseascã rezolvare.

Din experienþa noastrã profesionalã ºtim cã intenþia de lansareîn afaceri ia naºtere cu mult înainte ca întreprinzãtorul sã ajungã,propriu-zis, la faza de înregistrare ºi autorizare.

Pe baza propriei experienþe în afaceri, Cristian Alexandrescurecomandã viitorilor întreprinzãtori câteva direcþii cãlãuzitoare:

Sã înceapã o afacere în domeniul în care se pricep celmai bine.

Sã opteze pentru un domeniu care le place cel mai mult.

Sã scurteze, pe cât posibil, ciclul investiþie-profit, sãcâºtige timp prin: stabilirea prioritãþilor, organizareeficientã, decizii rapide, evidenþe complete ºi clare,renunþarea la activitãþile cronofage. În opinia autorului,„orice zi pierdutã poate însemna un zero în minus lacifra de afaceri”.1

Sã se individualizeze în raport cu ceilalþi concurenþi, însensul de a evidenþia particularitãþile propriei afaceri dinpunctul de vedere al calitãþii ºi preþului.

Sã evite cu orice preþ rutina, sã aducã sistematic elementede schimbare, de noutate.

Sã intuiascã mãsura între prudenþã ºi risc ºi sã acþionezeîn consecinþã, având convingerea cã „riscul este umbracare însoþeºte orice afacere” ºi cã, mizând pe un element

1 C. Alexandrescu, Cartea afacerilor. Cum sã faci un milion, Ed. Everest,Bucureºti, 1992, p. 21.

50Capitolul I

necunoscut sau neglijat de cãtre concurenþã, poateacþiona asupra ei într-o manierã surprinzãtoare.

Sã ruleze permanent capitalul financiar.

Sã fie în contact permanent cu piaþa, sã simtã pulsulafacerii, sã urmãreascã reacþiile clienþilor.

Sã se afle în continuu în centrul afacerii, sã discearnãîntre soluþii ºi sã decidã.

Sã excludã sentimentalismul din relaþiile umane, sã aplicecriterii obiective de angajare ºi promovare a personalului.

Sã-ºi propunã ca prioritate dezvoltarea afacerii, pregãtindminuþios condiþiile materiale, financiare, informaþionaleºi socio-umane necesare pentru a produce mai mult, maibine, mai competitiv. Dezvoltarea este ºansasupravieþuirii afacerii.

1.2.1.Evaluarea capacitãþilor

ºi abilitãþilor antreprenoriale

Prima chestiune fundamentalã asupra cãreia e bine sã meditezeoricine este tentat sã-ºi deschidã propria afacere þine de procesulde autoevaluare a capacitãþilor ºi abilitãþilor antreprenoriale.

! Sã fim sinceri: nu toatã lumea este fãcutã pentru afaceri !! Sã fim sinceri: nu toatã lumea este fãcutã pentru afaceri !! Sã fim sinceri: nu toatã lumea este fãcutã pentru afaceri !! Sã fim sinceri: nu toatã lumea este fãcutã pentru afaceri !! Sã fim sinceri: nu toatã lumea este fãcutã pentru afaceri !

Dacã nu ne credeþi, atunci vã propunem sã faceþi urmãtorulexerciþiu de evaluare a propriilor dumneavoastrã trãsãturi antrepre-noriale.

Bifaþi afirmaþia care consideraþi cã vã caracterizeazã, cuonestitate, fãrã a vã gândi prea mult, întrucât este necesarã reacþiadumneavoastrã spontanã. Nu existã rãspunsuri corecte sau greºite,însã la sfârºitul chestionarului veþi gãsi unele explicaþii privindevaluarea capacitãþii dumneavoastrã de antreprenor:


51

I. Dorinþa de asumare a risculuiI. Dorinþa de asumare a risculuiI. Dorinþa de asumare a risculuiI. Dorinþa de asumare a risculuiI. Dorinþa de asumare a risculuia) accept riscul moderat în afacerib) în general, accept ideea riscului moderat în afaceric) câteodatã prefer situaþiile riscanted) nu accept situaþiile riscante

II. Controlul propriului destinII. Controlul propriului destinII. Controlul propriului destinII. Controlul propriului destinII. Controlul propriului destina) mi-a plãcut întotdeauna în viaþã sã nu depind de alþiib) în general, nu-mi place sã depind de alþiic) nu mã deranjeazã prea tare dacã depind de alþiid) prefer ca alþii sã-ºi batã capul ºi pentru mine

III. Sprit inovatorIII. Sprit inovatorIII. Sprit inovatorIII. Sprit inovatorIII. Sprit inovatora) urmãresc consecvent introducerea nouluib) în general, accept ideea nouluic) nu mã prea deranjeazã introducerea nouluid) prefer ca lucrurile sã rãmânã aºa cum sunt

IV. Nevoia de împlinireIV. Nevoia de împlinireIV. Nevoia de împlinireIV. Nevoia de împlinireIV. Nevoia de împlinirea) doresc cu insistenþã sã devin o persoanã importantãb) în general, simt nevoia sã ajung cinevac) cred cã mi-ar place sã devin cinevad) nu-mi bat capul cu gânduri de mãrire

V. Acceptarea incertitudiniiV. Acceptarea incertitudiniiV. Acceptarea incertitudiniiV. Acceptarea incertitudiniiV. Acceptarea incertitudiniia) accept incertitudinea, ca pe un lucru firesc în afacerib) de cele mai multe ori, accept ºi situaþiile incertec) în general, nu mã deranjeazã incertitudinead) prefer situaþiile certe

VI. Încrederea în sineVI. Încrederea în sineVI. Încrederea în sineVI. Încrederea în sineVI. Încrederea în sinea) am o puternicã încredere în forþele propriib) în general, am încredere în forþele melec) pentru a fi sigur, uneori solicit sfaturile altorad) mã sfãtuiesc întotdeauna cu cineva când întreprind o

acþiune

52Capitolul I

VII. PerseverenþãVII. PerseverenþãVII. PerseverenþãVII. PerseverenþãVII. Perseverenþãa) mã sfãtuiesc întotdeauna cu cineva când întreprind o

urmãresc cu hotãrâre scopul propus; nu mã descurajeazãpiedicile întâlnite

b) urmãresc în mod constant scopul propusc) în general, urmãresc scopul propusd) nu prea perseverez în urmãrirea scopului propus

VIII. Spirit de iniþiativãVIII. Spirit de iniþiativãVIII. Spirit de iniþiativãVIII. Spirit de iniþiativãVIII. Spirit de iniþiativãa) mã sfãtuiesc întotdeauna cu cineva când întreprind o nu

am nevoie niciodatã de sfaturi pentru a întreprinde oacþiune

b) mã sfãtuiesc întotdeauna cu cineva când întreprind o deºinu am întotdeauna nevoie de sfaturi, câteodatã le accept

c) mã sfãtuiesc întotdeauna cu cineva când întreprind o îmirealizez în mod constant acþiunile, fãrã a aºteptaîndrumãri

d) prefer munca de rutinã ºi indicaþiile

IX. Sesizarea oportunitãþilorIX. Sesizarea oportunitãþilorIX. Sesizarea oportunitãþilorIX. Sesizarea oportunitãþilorIX. Sesizarea oportunitãþilora) am un simþ deosebit al sesizãrii oportunitãþilorb) în general, sesizez oportunitãþile care aparc) nu prea am fler în sesizarea oportunitãþilord) nu sesizez oportunitãþile

X. Disponibilitate pentru muncãX. Disponibilitate pentru muncãX. Disponibilitate pentru muncãX. Disponibilitate pentru muncãX. Disponibilitate pentru muncãa) nu mã simt obosit(ã) niciodatãb) mã simt foarte bine în majoritatea timpuluic) în general, mã simt destul de bined) nu mã simt prea des în deplinãtatea forþelor

Dacã la punctul (a)(a)(a)(a)(a) aveþi cele mai multe cerculeþe bifate,probabil cã aveþi calitãþile necesare unui întreprinzãtor.

Dacã nu, s-ar putea sã nu vã descurcaþi singur în afaceri. Poatecã aveþi nevoie de un partener care sã vã completeze.

26 C. Sasu, Iniþierea ºi dezvoltarea afacerilor. Ed. Polirom, Iaºi, 2001,p. 53-54.


53

Dacã aveþi cele mai multe cerculeþe bifate la punctul (d)(d)(d)(d)(d), nicimãcar un partener nu vã poate ajuta.1

Indiferent de rezultatul acestui test, este bine sã aveþi în vederefaptul cã pornirea unei afaceri este, mai mult decât orice, o deciziea maturitãþii ºi a dovedirii unor abilitãþi personale.

În demararea unui astfel de proiect nu existã reþete, darexperienþele ºi sfaturile tinerilor întreprinzãtori care au reuºit sã-ºidezvolte o afacere reprezintã un imbold serios pentru cei care voravea curajul sã-ºi ia viaþa în propriile mâini.

Astfel, este bine de ºtiut faptul cã momentul în care entuziasmulºi principiile sãnãtoase de business sunt la cel mai înalt nivel esteîntre 25 ºi 30 de ani, experienþa anterioarã fiind cea care te ajutã sãsalvezi mulþi bani ºi timp.

Începerea unei afaceri de la zero presupune existenþa unuiminim de experienþã de muncã (1-3 ani) necesarã pentru a înþelegemodul în care merg lucrurile într-o firmã ºi pentru a obþine uncapital minimal de maturitate, extrem de util pentru continuareacu succes a acesteia.

Pe de altã parte, fiecare domeniu de activitate are „secretelesale profesionale”. Succesul depinde de în mare parte de abilitãþileîntreprinzãtorului. O afacere proprie oferã mai multe grade delibertate (financiare, prestigiu social) decât un regim de angajat, cutoate cã responsabilitãþile ºi munca prestatã sunt pe mãsurã.

Afacerile proprii vin de regulã la pachet cu foarte multã muncã,stres suplimentar ºi o mulþime de riscuri. Pe de altã parte aducsatisfacþii mai mari în carierã deoarece oferã libertatea de a facelucrurile într-o manierã personalã ºi dacã afacerea evolueazã bine,mai mulþi bani pe termen mediu ºi lung.

Un avertisment important de care trebuie sã þinã seama toþiiproaspeþii antreprenori este cã o afacere proprie consumã multãenergie. Aceastã energie trebuie bine gestionatã întrucât risipireaei înseamnã ºi risipirea anilor cheie din viaþã, în care formareaprofesionalã a fost concentratã spre creºterea unei afaceri, îndetrimentul unei specializãri.

54Capitolul I

1.2.2.Alegerea afacerii potrivite: comerþ,

industrie sau servicii

A doua chestiune fundamentalã asupra cãreia e bine sãmediteze oricine este tentat sã-ºi deschidã propria afacere þine dealegerea domeniului viitoarei afaceri. Comerþ, industrie sau servicii,Comerþ, industrie sau servicii,Comerþ, industrie sau servicii,Comerþ, industrie sau servicii,Comerþ, industrie sau servicii,aceasta-i întrebarea !aceasta-i întrebarea !aceasta-i întrebarea !aceasta-i întrebarea !aceasta-i întrebarea !

Potrivit specialiºtilor, cele mai multe investiþii realizate deromâni au fost în industrie, unde ºi resursele ºi materiile implicatesunt mult mai mari ca în alte sectoare ale economiei. Marjele deprofit din domeniu variazã între 7 ºi 30 %, cu investiþii din ce în cemai mari impuse de Uniunea Europeanã.1

Cele mai fezabile ºi rentabile idei de afaceri în domeniulindustrial care au atras atenþia analiºtilor economici sunt:

accesoriile auto;

obiectele promoþionale;

corpurile de iluminat;

energia alternativã;

mobilierul de sticlã;

invitaþiile de nuntã personalizate;

echipamentele de fitness, saunã ºi jacuzzi;

jucãriile ºi mobilierul pentru copii;

materialele de construcþii;

echipamentele pentru curãþenie;

ambalajele ºi casele de marcat;

interfoanele ºi sistemele de securitate.

În ceea ce priveºte domeniul serviciilor acesta a cunoscut înultima perioadã cea mai efervescentã dinamicã. Astfel, serviciileau depãºit 50% din PIB-ul României în 2006, devenind cel mai

1 A se vedea 100 afaceri de la zero, suplimentul Ziarul Financiar – IMM,octombrie 2007, p. 17.


55

important sector al economiei. Furnizarea constantã de serviciicalitative asigurã o diferenþiere competitivã a companiilor de peaceastã piaþã. Investiþiile sunt orientate în principal cãtreremunerarea forþei de muncã, iar diferenþierea de competitori serealizeazã prin elaborarea unei strategii de poziþionare pe piaþã.1

Cele mai fezabile ºi rentabile idei de afaceri în domeniulserviciilor care au atras atenþia analiºtilor economici sunt:

cercetarea de piaþã;merchandising;creaþia publicitarã;animaþia ºi studiourile muzicale;tipografiile;consultanþa de afaceri ºi resurse umane;amenajãrile interioare;organizarea de expoziþii ºi târguri.

În fine, antreprenorii care nu s-au orientat cãtre industrie sauprestarea de servicii au preferat sã comercializeze bunuri prinintermediul unui magazin propriu.

Investiþiile pe care le presupune retailul sunt realizate în mareparte pe parcurs, în funcþie de cerinþele pieþei ºi sunt în principalorientate cãtre amenajarea spaþiului, achiziþionarea mãrfurilor ºimerchandising. Amortizarea investiþiei este mai rapidã decât în cazulproducþiei.

Cele mai fezabile ºi rentabile idei de afaceri în domeniulcomerþului care au atras atenþia analiºtilor economici sunt:

magazinele de produse naturiste;magazinele cu produse din peºte;cofetãriile;vinotecile;magazinele de muzicã;magazinele de haine ºi echipament sportiv;magazinele pentru decoraþiuni interioare.

28 Idem, suplimentul Ziarul Financiar – IMM, octombrie 2007, p. 72.

56Capitolul I

În fine, în ultimii ani, piaþa de comerþ online a cunoscut odezvoltare rapidã, fiind determinatã de nevoia obþinerii unui volumde informaþii cât mai mare într-un timp cât mai mic. Tehnologiainternetului a revoluþionat domeniul comerþului global, al comerþuluidirect, punând bazele comerþului electronic.

Întreprinzãtorii care au sesizat potenþialul acestei pieþebeneficiazã acum de o multitudine de posibilitãþi pentru a face profit:

florãriile online;

bijuterii ºi lenjeria pentru femei;

magazinele virtuale pentru copii;

portalurile imobiliare;

vânzare online de mobilã, electronice ºielectrocasnice.

Un alt aspect important în ecuaþia alegerii unui domeniu deactivitate ce meritã subliniat îl constituie vârsta ºi experienþa debusiness a antreprenorului.

Un antreprenor senior care are deja afaceri în diverse stadii dedezvoltare ºi decide sã înceapã un nou business, are cel puþin treiatuuri: fler, experienþã ºi resurse. Aceste avantaje îi permitvalorificarea oricãrei oportunitãþi oferite de piaþã.

Dacã este vorba de un antreprenor junior care îºi deschideprima afacere, problema trebuie abordatã dintr-un alt punct devedere. Acesta are ºanse mai mari de reuºitã dacã identificã o niºãsau un loc liber pe piaþã.

Dupã gãsirea pieþei potrivite, el trebuie sã evalueze corecturmãtoarele elemente:

Informaþiile despre domeniul în care vrea sã îºi dezvolteafacerea: cererea din piaþã, specificul produselor ºi serviciilor,preþurile de vânzare, caracteristicile clienþilor, potenþialiiconcurenþi, avantajele concurenþiale pe care le are;Abilitãþile de management ale afacerii – stabilireaobiectivelor ºi strategiilor de promovare, distribuþie ºivânzare a produselor ºi serviciilor, organizarea ºi derulareaefectivã a activitãþilor ºi urmãrirea rezultatelor;Resursele disponibile pentru startul afacerii.


57

Credem în potenþialul unei afaceri de niºã. O afacere de niºãînseamnã sã te focusezi ºi sã satisfaci o cerere pe o piaþã nouã saupe o piaþã în formare. Înseamnã sã te specializezi ºi sã furnizeziproduse ºi servicii care sã corespundã perfect cu nevoile identificatepe piaþã. Înseamnã sã-þi cunoºti foarte bine clienþii ºi sã construieºtiparteneriate de lungã duratã.

O afacere care deserveºte o niºã de piaþã poate sã obþinãprofituri mari, în timp ce o afacere care deserveºte o piaþã înansamblu realizeazã mai ales vânzãri mari.

Credem cã micile afaceri specializate pot sã aibã un succesremarcabil, dacã ºtiu sã se poziþioneze corect pe piaþã ºi dacã ºtiusã-ºi promoveze avantajele concurenþiale.

Specialiºtii în marketingrecomandã urmãtoareletipuri de specializare afirmelor mici:

Specializarea pe unsingur produs sau pe o gamãde produse (ex: pachete deºerveþele în douã culori);

Specializarea pe servicii(ex: asigurarea serviciilorpentru transport marfãperisabilã);

Specializarea pecategorii de utilizatori finali(ex: furnizarea unei publicaþiiperiodice dedicatã analiºtilorfinanciari);

Specializare pe calitatesau pe preþ (ex: comercia-lizarea truselor cu articole descris).

Cei care lanseazã o afacere peun segment deja aglomerat, trebuiesã ofere produse ºi servicii care sediferenþiazã faþã de cele existente pepiaþã, punând accent deosebit peurmãtoarele atuuri:

Personalizarea produselor ºiserviciilor, în scopul satisfaceriinevoilor consumatorilor;

Crearea unor noi produse ºi servi-cii, prin oferirea unor soluþii inovative;

Reducerea timpului de execuþiesau a timpului de livrare;

Oferirea unor preþuri de vânzaremai mici faþã de produsele similarede pe piaþã;

Acordarea de asistenþãspecializatã pentru achiziþia debunuri ºi servicii;

Servicii post – vânzare, cum arfi extinderea termenului de garanþie.

Afacerile noi au cele mai mari ºanse de reuºitã pe niºele depiaþã care se formeazã în umbra business-urilor deja lansate.

58Capitolul I

De exemplu, se observã cã acum se dezvoltã extrem deputernic sectorul imobiliar. Dacã ne gândim la spaþiile pentru birouricare urmeazã sã fie finalizate în perioada imediat urmãtoare, sevor dezvolta multe afaceri în domenii cum ar fi: producþiapersonalizatã de mobilier de birou, servicii de întreþinere exterioarãa imobilelor cu faþade din sticlã sau servicii de catering.

Pentru a avea ºansele unei afaceri de succes trebuie sã înþeleginevoile consumatorilor ºi sã oferi soluþii originale, care sã scoatã înevidenþã avantajele concurenþiale ale propriilor produse ºi servicii.

Deci, trebuie sã cunoºti foarte bine business-ul în care vrei sãfii un jucãtor activ, iar aceasta presupune sã te implici cu multãpasiune, sã ai experienþã în domeniu ºi sã îþi exploatezi la maximabilitãþile de management.

De asemenea, cercetarea pieþei ºi inovaþia continuã suntmotoarele unei afaceri profitabile ºi durabile, fie cã este vorba despreo afacere în faza de debut sau de o afacere care se maturizeazã.

1.2.3.Cercetarea de marketingºi studiul de fezabilitate

Ca viitori antreprenori este absolut necesar sã ºtiþi cã procesulde evaluare a unei oportunitãþi de afaceri cuprinde douã faze:evaluarea informalã ºi evaluarea formalã. Evaluarea informalã areca scop formarea unei imagini generale privind ideea de afaceri,pentru a constata dacã meritã sã i se acorde în continuare atenþie.Evaluarea formalã presupune o analizã mai detaliatã a ideii deafaceri, prin care se determinã potenþialul ei de dezvoltare ºi ºansade reuºitã a acesteia.1

Evaluarea informalãEvaluarea informalãEvaluarea informalãEvaluarea informalãEvaluarea informalã este un mijloc rapid de selecþie aoportunitãþilor de afaceri ºi de determinare a gradului în care acesteameritã sã li se acorde în continuare atenþie. Ea presupune verificareaoportunitãþilor din urmãtoarele puncte de vedere:

1 C. Sasu, op. cit., p. 64 – 68.


59

1. Acceptul spontan. Dacã oportunitatea de afaceri esteprezentatã la 10 prieteni ºi ei sunt încântaþi de ea, atunci meritã sãi se acorde atenþie în continuare. Prin urmare, se va mai cere opiniaaltor 20 de persoane necunoscute. Dacã ºi acestea sunt încântatede idee, trebuie chestionate în continuare dacã ar cumpãra în modhotãrât produsul, dacã ar cumpãra eventual produsul sau nu l-arcumpãra deloc.

2. Raportul 10/1. Drumul unui produs de la producãtor laconsumator poate trece prin multe verigi intermediare astfel încâttrebuie aplicatã regula empiricã a raportului de 10 la 1. Astapresupune cã se va accepta de cãtre client un preþ de 10 ori maimare decât costul de producþie, în aºa fel încât fiecare verigãintermediarã sã obþinã profit. Dacã ºi la acest preþ prietenii suntîncântaþi de produs, atunci se poate continua evaluarea. În cazul încare vor dori sã plãteascã un preþ mai mic, trebuie vãzut dacã 10 %din acest preþ acoperã costurile ºi aduce ºi ceva profit.

3. Testul similaritãþii. Acest test trebuie realizat în special încazul produselor care se adreseazã unui segment de piaþã mai mic.Când piaþa este relativ micã, ea nu poate asimila douã produseasemãnãtoare. Dacã piaþa este mai mare, s-ar putea ca ºi acestprodus sã fie acceptat.

4. Testul bancherului sfãtuitor. O modalitate eficientã deevaluare a oportunitãþii este aprecierea acesteia de cãtre bancheri.ªi ideea trebuie prezentatã nu atât ca un motiv de a solicita unîmprumut, ci mai degrabã ca parte a unor cercetãri de piaþã. Dacãbancherul nu încurajeazã ideea de afaceri, aceasta trebuiereanalizatã.

5. Pretestarea prototipului. Elaborarea unui prototip poate fifoarte costisitoare. Însã în niciun caz ea nu va fi tot atât decostisitoare precum eºecul, dacã produsul va fi realizat în maricantitãþi ºi nu va fi cerut pe piaþã. De aceea, este recomandibil sãse realizeze un prototip care sã fie comercializat printr-un magazincu amãnuntul local la un preþ cu care se sperã cã va fi vândut atuncicând va începe producerea în serie.

60Capitolul I

Dacã dupã evaluarea informalã s-a ajuns la concluzia cãoportunitatea de afaceri este viabilã, este necesar sã se realizeze ºio evaluare formalã, denumitã ºi analiza de fezabilitate sau studiude fezabilitate.

Studiul de fezabilitateStudiul de fezabilitateStudiul de fezabilitateStudiul de fezabilitateStudiul de fezabilitate cuprinde, pe lângã descrierea generalãa afacerii ºi/sau a produselor/serviciilor, patru componentepatru componentepatru componentepatru componentepatru componenteesenþiale:esenþiale:esenþiale:esenþiale:esenþiale: fezabilitatea de marketing, fezabilitatea tehnicã,fezabilitatea resurselor umane ºi fezabilitatea financiarã. Încontinuare, vom prezenta pe scurt structura unui studiu defezabilitate.

1. D1. D1. D1. D1. Descrierea generalã a afacerii. Un studiu de fezabilitatetrebuie sã înceapã cu precizarea clarã a afacerii avute în vedere, aproduselor/serviciilor care se vor vinde, a clienþilor principali, autilizãrii eventuale a produsului ºi a motivelor pentru care clienþiivor cumpãra produsul/serviciul. Pentru ca studiul sã fie maiconvingãtor, este necesar sã se prezinte ºi opiniile a 3-5consumatori. În acest scop trebuie discutat cu potenþialiiconsumatori finali ai produsului/serviciului, despre piaþã, despreofertã. Ascultarea cu atenþie atât a consideraþiilor pozitive, cât ºi acomentariilor negative este o necesitate. Întreprinzãtorii trebuie sãse debaraseze de ideea ascultãrii doar a consideraþiilor pozitive.

2. D2. D2. D2. D2. Descrierea produselor sau serviciilor. Pentru ca produsulsã aibã succes, el trebuie sã fie fezabil din punct de vedere tehnic,sã aibã unele avantaje competitive, iar costul ºi timpul produceriilui sã nu fie mai mari decât potenþialul pe care-l are. Evaluareaacestor aspecte trebuie fãcutã din cel puþin douã puncte de vedere:stadiul de elaborare ºi punctele tari ºi slabe ale acestuia.

În studiul de fezabilitate trebuie sã se precizeze dacã produsulse aflã în stadiul de idee, prototip, licenþã sau comercializare. Esteindicat sã se ataºeze fotografii sau specificaþii aferente. Din nousunt necesare aprecierile specialiºtilor. Optimismul exagerat estefoarte dãunãtor.

De asemenea, trebuie subliniate cu multã obiectivitateatuurile produsului, fie acestea patente sau secrete comerciale,caracterist ici de proiectare dist incte sau alte avantajecompetitive. Totodatã, trebuie menþionate ºi caracteristicileprodusului care ar putea dezavantaja firma, posibilitãþile de


61

învechire rapidã din cauza ritmului accelerat de introducere aprogresului tehnologic, modificarea stilului sau a capriciilor demarketing.

3. E3. E3. E3. E3. Evaluarea preliminarã a pieþei. Scopul evaluãrii preliminarea pieþei (fezabilitãþii de marketing) este de a obþine unele informaþiidespre potenþialul pieþei produsului sau serviciului avut în vedere,evaluarea concurenþei ºi a elementelor necesare pentru a faceprodusul vandabil. Aceastã evaluare nu este cuprinzãtoare ºi aremenirea de a elimina acele idei de afaceri care au dificultãþi depiaþã evidente. Evaluarea preliminarã a pieþei trebuie sã abordezeurmãtoarele aspecte:

Mãrimea ºi tendinþele pieþei. Trebuie precizat cu claritate încãde la început potenþialul total al pieþei. În acest sens, se vaprezenta volumul de vânzãri trecute ºi prezente ºi se va faceestimarea vânzãrilor viitoare în unitãþi fizice ºi valorice. Chiardacã datele obþinute sunt sumare, contradictorii sau dificilde interpretat, ele trebuie luate în considerare. Este indicatsã se treacã sursele de date ºi sã se facã comentarii asupraacurateþei acestora.Evaluarea concurenþei. Mai întâi, trebuie identificaþi toþicompetitorii care oferã produse identice sau similare ºi felulacestora. Dupã aceea, trebuie culese informaþii despre fiecareconcurent cu privire la: nume, adresã, cotã de piaþã, potenþialde creºtere, politicã de marketing, punctele tari ºi puncteleslabe pe care le are. De asemenea, se vor arãta modalitãþileconcrete prin care se pot depãºi avantajele competitive aleconcurenþilor.Cota de piaþã. Dupã ce s-a determinat mãrimea pieþei totalese poate estima cota de piaþã care se intenþioneazã a ficâºtigatã. Cota de piaþa se calculeazã ca procent din vânzãri.Se vor face estimãri anuale pe primii trei ani, cu justificãrilecorespunzãtoare. Estimãrile trebuie sã fie realiste ºi, totodatã,incitante.Tactici de marketing. Se vor prezenta metodele ºi tehnicilefolosite pentru a vinde ºi distribui produsul sau serviciul.Înainte de a lua decizia privind modul de distribuþie aproduselor, se vor avea în vedere serviciile oferite ºi garanþiile

62Capitolul I

post-vânzare, precum ºi efortul promoþional necesar pentrususþinerea metodei de vânzare aleasã.

4. E4. E4. E4. E4. Evaluarea procesului de producþie. Dacã produsul poate fivândut, se pot face în continuare specificaþiile de producþie saustabili modalitãþile de prestare a serviciilor. În acest scop, trebuieprecizate cantitãþile de materie primã ºi furnizorii, timpul necesarºi structura calificãrii , echipamentele necesare, spaþiile de producþienecesare.

5. E5. E5. E5. E5. Evaluarea factorului uman. Este unanim recunoscutãimportanþa calitãþii facorului uman în iniþierea ºi dezvoltarea afacerii.Investitorii, bancherii vor dori sã ºtie cine sunt fondatorii firmei ºice pregãtire ºi experienþã profesionalã au aceºtia. De aceea,întreprinzãtorul trebuie sã întocmeascã o situaþie a principalelorabilitãþi ºi calificãri necesare, sã precizeze cerinþele managerialenecesare, responsabilitãþile, relaþiile organizaþionale ºi potenþialulde creºtere a resurselor umane.

6. E6. E6. E6. E6. Evaluarea financiarã. Dacã toate condiþiile evaluãrilorprecedente au fost îndeplinite, întreprinzãtorul trebuie sã-ºi punãproblema sumei de bani necesare iniþierii afacerii. Desigur, înaceastã primã fazã se fac doar unele estimãri asupra dimensiuniifondurilor necesare. Aceste estimãri vor permite investitorilor sã-ºiformeze o imagine clarã asupra necesarului de finanþare ºi dacãvor fi dispuºi sã o facã.

1.2.4.Cum sã construieºi

un plan de afaceri de succes

Dacã eºti hotãrât sã-þi deschizi propria afacere, atunci cusiguranþã cã, înainte de a porni la drum, o sã ai nevoie de unplan de afaceri de succes. De regulã, lucrurile se petrec camaºa: ai o idee „genialã” de afaceri ºi te gândeºti sã o pui înpracticã cât mai rapid pentru a nu rata o asemenea oportunitate.Gãseºti pe Internet câteva modele gratuite potrivite, copiezi


63

unul, faci mici ajustãri ºi vei reuºi sã ai un plan de afaceri încâteva zile.

Întrebarea noastrã este:

? oare va ºi funcþiona acel plan ?Specialiºtii în management considerã cã aceastã abordare este

greºitã deoarece planul de afaceri este un proces complex, a cãruieficienþã este datã de respectarea anumitor etape. Astfel, dacãaveþi o idee „genialã” de afacere, primul pas este testareafezabilitãþii acesteia. Trebuie sã vã documentaþi temeinic despredomeniul în care doriþi sã acþionaþi, astfel încât sã puteþi rãspundela câteva întrebãri esenþiale: care este nevoia potenþialilor clienþi,de ce ºi cât ar plãti clienþii pentru a-ºi satisface aceastã nevoie,cât de mare este piaþa potenþialã ºi în ce mãsurã este deja ocupatã,cât de intensã este competiþia ºi ce avantaje competitive va aveaafacerea dumneavoastrã, ce elemente de legislaþie vã pot ajutasau încurca.

Dupã aceastã primã fazã de scanare a pieþii, ar trebui sã aveþiargumente solide (inclusiv cifre) care sã vã indice dacã ideea estefezabilã sau nu, ºi dacã puteþi merge la pasul urmãtor, adicãrealizarea unui plan de afaceri de succes. realizarea unui plan de afaceri de succes. realizarea unui plan de afaceri de succes. realizarea unui plan de afaceri de succes. realizarea unui plan de afaceri de succes. Planul de afaceri estepractic o sintezã, realizatã într-un format relativ standardizat,referitoare la modul în care doriþi sã organizaþi ºi sã implementaþiun set de activitãþi astfel încât afacerea sã aibã succes.Realizarea unui plan de afaceri susþine trei obiective principale:

examinarea multidimensionalã (juridic, marketing, financiar,resurse umane) ºi planificarea noii afaceri. Se pot astfel rafinastrategii ºi sunt mari ºanse sã se descopere „pe hârtie” erori deraþionament, alternative ºi noi oportunitãþi;prim reper faþã de care se poate mãsura performanþatransformãrii în realitate a unei idei de afaceri;instrument utilizat pentru accesarea de finanþare. În majoritateacazurilor, un investitor privat sau o bancã nu va oferi finanþareunui start-up dacã nu este întocmit un plan de afaceriprofesionist.

64Capitolul I

Pe scurt, iatã care sunt

principalele capitoleprincipalele capitoleprincipalele capitoleprincipalele capitoleprincipalele capitole

pe care trebuie sã le analizeze un plan de afaceri de succes (aq sevedea pe CD – Modele planuri de afaceri):

sumarul executiv:sumarul executiv:sumarul executiv:sumarul executiv:sumarul executiv: în 2-3 pagini este prezentatã succintîntreaga esenþã a planului de afaceri. În general, un investitornu citeºte mai departe dacã nu este atras de prezentarea dinexecutive summary;descrierea generalã a companiei:descrierea generalã a companiei:descrierea generalã a companiei:descrierea generalã a companiei:descrierea generalã a companiei: forma juridicã a companiei,nivelul de extindere (local, regional, naþional), obiectiveorganizaþionale;prezentare produs/serviciu ºi analizã de piaþã:prezentare produs/serviciu ºi analizã de piaþã:prezentare produs/serviciu ºi analizã de piaþã:prezentare produs/serviciu ºi analizã de piaþã:prezentare produs/serviciu ºi analizã de piaþã: ce portofoliude produse/servicii va vinde compania clienþilor;caracteristicile acestora,caracteristicile acestora,caracteristicile acestora,caracteristicile acestora,caracteristicile acestora, poziþionarea pe piaþã, unicitate,definiþia pieþei ºi segmentarea clienþilor, analiza competiþiei,strategia de marketing ºi vânzãri;planul operaþional:planul operaþional:planul operaþional:planul operaþional:planul operaþional: ce va face firma zilnic astfel încât sã poatãrealiza ºi vinde produsele/serviciile sale clienþilor;prezentarea managementului ºi a organizãrii:prezentarea managementului ºi a organizãrii:prezentarea managementului ºi a organizãrii:prezentarea managementului ºi a organizãrii:prezentarea managementului ºi a organizãrii: echipa deconducere, organigrama, politica în domeniul resurselorumane, consiliul director ºi reþeaua de experþi tehnici. Acestcapitol este unul dintre cele mai importante dintr-un plan deafaceri deoarece este singurul care ne oferã indicii referitoarela capacitatea de implementare a ideii de afaceri;planul de implementare:planul de implementare:planul de implementare:planul de implementare:planul de implementare: prezentarea etapelor principale dela înregistrarea juridicã a afacerii, recrutarea angajaþilor ºirealizarea investiþiilor propuse ºi pânã la demararea activitãþiipropriu-zise;structurarea investiþiei:structurarea investiþiei:structurarea investiþiei:structurarea investiþiei:structurarea investiþiei: estimarea necesarului de investit/finanþat, structura de capital aleasã (privat/mixt), strategia deieºire din afacere a investitorilor;modelarea financiarã – modelarea financiarã – modelarea financiarã – modelarea financiarã – modelarea financiarã – flux de numerar (cash-flow), cont deprofit ºi pierdere, bilanþ ºi estimarea principalilor indicatoriai investiþiei: valoarea prezentã netã, rata internã a rentabilitãþiiºi perioada de recuperare a investiþiei. Dacã este posibil, esterecomandat ca pregãtirea planului de afaceri sã se facã de


65

cãtre antreprenor. Totuºi, dacã este vorba despre start-up-uricare implicã un grad mare de risc, o sumã importantã deinvestit sau parteneri foarte riguroºi precum fonduri deinvestiþii, bãnci sau parteneri strãini, este recomandat sã seapeleze la asistenþa unor consultanþi de afaceri.

În consecinþã, mai important decât planul de afaceri în sineeste procesul de realizare a acestuia, cãci, în aceastã etapã, viitorulantreprenor are ºansa de a înþelege mai bine, înainte de a investi,caracteristicile afacerii sale, riscurile ºi opþiunile existente ºioportunitãþile de profit.

Mulþi întreprinzãtori sunt nevoiþi sã întocmeascã un plan deafaceri abia atunci când acesta le este solicitat de un potenþialinvestitor. Un plan de afaceri este însã util nu numai finanþatorilorexterni, ci ºi proprietarilor firmei – în fapt, redactarea sa ar trebuisã fie unul din primii paºi în iniþierea oricãrei afaceri. Planul deafaceri poate da o primã imagine asupra perspectivelor reale aleafacerii; pot fi astfel evitate pierderile provocate de proiecte neviabileînainte ca ele sã se fi produs efectiv.

Întocmirea planului de afaceri permite: a) stabilirea realistã anecesarului de resurse ºi a surselor din care acestea pot fi obþinute;b) încadrarea în timp a etapelor afacerii ºi c) coordonarea fazelorviitoare ale afacerii ºi rezolvarea eventualelor neconcordanþe.

Întreprinzãtorii sunt „forþaþi” sã ia în considerare aspecte carele-ar putea scãpa la o abordare mai superficialã. Pot fi descoperiteastfel puncte slabe ale afacerii sau idei noi care ar putea sã îisporeascã rentabilitatea. Nimeni nu se aºteaptã ca previziunileplanului de afaceri sã se regãseascã integral în realizãrile efective;totuºi, în cazul în care planul este bine întocmit, datele sale potservi ca un instrument util de control al rezultatelor obþinute.

Planul de afaceri reprezintã, în acelaºi timp, o cerinþã ainvestitorilor externi (creditori sau acþionari potenþiali). Aceºtiatrebuie sã afle dintr-un plan de afaceri:

în ce constã afacerea;motivele pentru care afacerea este profitabilã;capitalul necesar;rentabilitatea scontatã.

66Capitolul I

Planul de afaceri nu este singurul aspect luat în considerare depotenþialii finanþatori; însã un plan de afaceri care dovedeºte cã nuexistã o strategie coerentã a proprietarilor afacerii va îndepãrta cusiguranþã orice investitor.

1. Cum trebuie sã arate un plan de afaceri ?1. Cum trebuie sã arate un plan de afaceri ?1. Cum trebuie sã arate un plan de afaceri ?1. Cum trebuie sã arate un plan de afaceri ?1. Cum trebuie sã arate un plan de afaceri ?

Nu existã o structurã fixã a planului de afaceri, aceasta poatevaria funcþie de cerinþele informaþionale cãrora trebuie sã lerãspundã planul de afaceri – de exemplu, funcþie de:

destinatarul final: proprietarii afacerii sau investitoriipotenþiali;vechimea firmei: planul de afaceri pentru o firmã nouã vafi diferit de cel pentru un proiect al unei firme existente;specificul activitãþii firmei;amploarea proiectului de afaceri.

Existã însã elemente de bazã care se regãsesc în majoritateaplanurilor de afaceri:

scurtã prezentare a firmei, a misiunii, obiectivelor ºistrategiei sale;descrierea produsului sau serviciului sãu ºi a pieþei cãreiai se adreseazã;descrierea strategiei de vânzãri;descrierea concurenþei;diverse proiecþii financiare.

Planul de afaceri destinat potenþialilor finanþatori trebuie sã îiconvingã pe aceºtia de viabilitatea proiectului propus.

Autorul sãu va trebui sã aibã capacitatea de a pune în luminãavantajele afacerii, fãrã ca aceasta sã dãuneze însã realismuluiplanului prezentat.

Persoanele care vor examina planul au în general suficientãexperienþã pentru a detecta aprecierile exagerat de optimiste.

Dacã dezvoltarea afacerii este mai lentã decât se aprecia, s-arputea ca firma sã fi atras prea multe resurse costisitoare; dacãaceasta e prea rapidã, firma s-ar putea sã nu poatã utiliza întregulpotenþial din cauza lipsei de fonduri.


67

2. Care sunt componentele principale ale unui plan de afaceri ?2. Care sunt componentele principale ale unui plan de afaceri ?2. Care sunt componentele principale ale unui plan de afaceri ?2. Care sunt componentele principale ale unui plan de afaceri ?2. Care sunt componentele principale ale unui plan de afaceri ?

De regulã, un plan de afaceri conþine o serie de componenteobligatorii:

rezumatul planului de afaceri;cuprinsul planului;prezentarea produsului firmei;piaþa-þintã ºi concurenþa;procesul de producþie ºi furnizorii;strategia de marketing;vânzãrile preconizate;previziunile financiare;necesarul de finanþare.

3. Ce cuprinde rezumatul planului de afaceri ?3. Ce cuprinde rezumatul planului de afaceri ?3. Ce cuprinde rezumatul planului de afaceri ?3. Ce cuprinde rezumatul planului de afaceri ?3. Ce cuprinde rezumatul planului de afaceri ?

Rezumatul planului de afaceri trebuie sã conþinã, într-o formãsuccintã, date referitoare la:

istoricul firmei (în cazul firmelor deja existente);domeniul/domeniile de activitate;misiunea firmei, obiectivele pe termen lung ºi cele petermen scurt;conducerea firmei (experienþã, rezultate);caracteristicile produsului/serviciului;descrierea pieþei (perspective de creºtere, concurenþa);sumarul proiecþiilor financiare ºi suma de bani solicitatã.

4. Ce cuprinde descrierea firmei ?4. Ce cuprinde descrierea firmei ?4. Ce cuprinde descrierea firmei ?4. Ce cuprinde descrierea firmei ?4. Ce cuprinde descrierea firmei ?

În cazul firmelor deja existente, este necesarã o prezentare atrecutului firmei ºi a performanþelor sale. Aceastã prezentare trebuiesã conþinã referiri la:

Conducerea firmei: responsabilitãþi, pregãtire, experienþã/locuri de muncã anterioare (Se pot anexa ºi CV-urilepersoanelor-cheie implicate în activitatea respectivã).Prezentarea conducerii firmei/a iniþiatorilor afacerii estenecesarã ºi în cazul noilor afaceri.

68Capitolul I

Contribuþia proprietarilor/managerilor la capitalul firmei.O participare importantã poate fi interpretatã ca un semnclar al interesului ºi implicãrii proprietarilor în afacere, ceeace reprezintã una din cheile succesului acesteia.Numãrul de salariaþi existenþi. Se poate face o detaliere pedomenii de activitate (de exemplu personal directproductiv/personal administrativ), pe niveluri de pregãtireprofesionalã etc. Ca o anexã suplimentarã, poate fiprezentatã organigrama firmei.Produsele/serviciile actuale (enumerare, caracteristici,rentabilitate, avantaje competitive).Locul în care se desfãºoarã activitatea ºi implicaþiile acesteisituaþii (de exemplu privind utilitãþile, forþa de muncã etc.).Principalii furnizori de materii prime ºi materiale(enumerare, ponderea fiecãruia, eventual ºi date referitoarela forma lor de proprietate ºi la localizarea geograficã -poate fi relevantã, de exemplu, distincþia între furnizoriiinterni ºi cei externi ºi, în cazul celor din urmã, între ceidin þãrile membre ale Uniunii Europene ºi cei din alte zoneale lumii).Dotãrile cu maºini, utilaje, mijloace de transport etc.,imobilele deþinute (trebuie precizat dacã acestea suntproprietatea firmei sau sunt numai închiriate sau obþinuteprin leasing).Clienþii actuali. Garanþia viitorului oricãrei firme estereprezentatã de orientarea spre piaþã; din acest motiv, firmatrebuie sã dovedeascã o bunã cunoaºtere a clienþilor sãi.În cazul în care existã un numãr redus de clienþi, pot fiprezentate date referitoare la fiecare (pondere în totalulvânzãrilor, formã de proprietate, localizare geograficã etc.).Dacã care este vorba, de exemplu, de desfacere cuamãnuntul, vor fi prezentate date care caracterizeazãgrupul/grupurile de cumpãrãtori (numãr mediu de clienþi,valoarea medie a vânzãrilor cãtre un client, caracteristicide vârstã, statut social etc.).Principalii concurenþi (enumerare, ponderea lor pe piaþãºi poziþia firmei faþã de aceºtia, explicaþii ale acestei situaþii).


69

5. Cum trebuie prezentate obiectivele afacerii ?5. Cum trebuie prezentate obiectivele afacerii ?5. Cum trebuie prezentate obiectivele afacerii ?5. Cum trebuie prezentate obiectivele afacerii ?5. Cum trebuie prezentate obiectivele afacerii ?

Planul de afaceri trebuie sã demonstreze cã iniþiatoriiproiectului au o idee clarã asupra a ceea ce îºi propun sã realizeze.Un finanþator care citeºte un plan de afaceri trebuie sã vadã caresunt scopurile afacerii ºi care sunt obiectivele în urmãtoarele lunisau în urmãtorii ani. Vor trebui prezentate misiunea/scopul principalal firmei, obiectivele sale pe termen mediu (unde vrem sã ajungemîn urmãtorii 3-5-7 ani?), precum ºi cele pe termen scurt (ce urmeazãsã facem imediat?).

Strategia de atingere a acestor scopuri trebuie de asemeneaprezentatã într-un mod convingãtor. Prezentarea obiectivelor firmeitrebuie sã evite exprimãrile vagi sau excesiv de optimiste.Formulãrile care s-ar potrivi pentru orice domeniu de activitate –sau numai într-o lume idealã – reprezintã o dovadã a lipsei uneistrategii coerente.

E bine sã evitaþi aspectele prea tehnice sau detaliile inutile.Totuºi, cei care citesc planul de afaceri trebuie sã înþeleagã ideileprincipale ale afacerii.

5. Cum trebuie prezentat produsul ?5. Cum trebuie prezentat produsul ?5. Cum trebuie prezentat produsul ?5. Cum trebuie prezentat produsul ?5. Cum trebuie prezentat produsul ?

Este esenþial sã faceþi cât mai bine înþelese nevoile consumatorilorcãrora le rãspunde produsul/serviciul dumneavoastrã.

Planul de afaceri trebuie sã ofere o descriere suficient dedetaliatã a produsului/serviciului firmei. În cazul în care un investitorpotenþial nu înþelege în ce constã produsul respectiv, s-ar putea sãnu mai aveþi ocazia sã oferiþi explicaþii suplimentare. În cazul încare este vorba de un produs/serviciu existent, poate fi prezentatãexperienþa firmei în domeniu, capacitãþile de producþie existente,competenþele tehnice acumulate, performanþa în domeniulvânzãrilor etc. În cazul în care este vorba de un produs/serviciunou vor fi prezentate avantajele care permit firmei obþinerea acestuiaºi acþiunile care mai trebuie întreprinse pânã la începerea activitãþiinormale. Poate fi anexat ºi un buget special al lucrãrilor necesarepânã la ieºirea pe piaþã sau un buget de cercetare. Existenþa unuibrevet sau a altor drepturi exclusive asupra produsului sauserviciului reprezintã un avantaj pentru firmã ºi va fi desigurmenþionatã în planul de afaceri.

70Capitolul I

Calitatea ºi preþul produsului reprezintã aspecte principale carenu pot lipsi din nici un plan de afaceri. Ele sunt esenþiale înpoziþionarea firmei faþã de clienþi ºi concurenþã. O calitate inferioarãreprezintã un risc crescut de pierdere a clienþilor în faþaconcurenþilor; în acelaºi timp, cheltuielile pentru îmbunãtãþireaprodusului nu vor fi recuperate dacã nu corespund percepþiilorclienþilor. Imaginea despre calitatea produsului poate fi îmbunãtãþitãprin garanþiile sau alte servicii postvânzare oferite.

Alegerea preþului produsului este un aspect extrem deimportant; multe modele de planuri de afaceri sugerate definanþatori solicitã aprecieri ale preþului produsului în comparaþiecu cele ale concurenþei. În cazul în care preþul este mai ridicat,trebuie sã arãtaþi ce îi va determina pe clienþi sã cumpere de ladumneavoastrã. Ceea ce conteazã este rentabilitatea pe care o poateaduce produsul la un anumit nivel de preþ. Dacã aveþi mai multeproduse sau servicii, veþi prezenta caracteristicile fiecãruia ºiponderea estimatã în totalul vânzãrilor. Orientarea spre un produssau un serviciu unic reprezintã un risc, în special în cazul în carepiaþa este îngustã sau preferinþele consumatorilor se modificã rapid.În acelaºi timp, extinderea în domenii în care nu aveþi experienþãreprezintã ºi ea un risc. Un produs sau serviciu uºor de imitat s-arputea sã nu ofere suficientã protecþie în faþa concurenþei.

Diverse documentaþii cu caracter prea tehnic pot fi anexate laplanul de afaceri – sau pot fi preluate în cadrul unui studiu defezabilitate.

7. Cum trebuie prezentatã piaþa ?7. Cum trebuie prezentatã piaþa ?7. Cum trebuie prezentatã piaþa ?7. Cum trebuie prezentatã piaþa ?7. Cum trebuie prezentatã piaþa ?

Lansarea unui produs sau serviciu trebuie precedatã destudierea pieþei potenþiale. Trebuie sã estimaþi mãrimea pieþeipentru produsul respectiv (ºi pentru categoria de produse dincare face parte), precum ºi cota de piaþã pe care o deþineþi/vãpropuneþi sã o deþineþi. Dacã este o piaþã prea îngustã, s-ar puteasã nu mai fie loc pentru încã un producãtor. A spune cã firmadeþine o cotã insignifiantã dintr-o piaþã foarte mare nu are orelevanþã prea mare.

Identificarea segmentelor pieþei cãreia vã adresaþi este foarteimportantã pentru determinarea ariei pe care o va deservi efectiv


71

firma. Prin delimitarea segmentului de piaþã al firmei determinaþi ºicaracteristicile principale ale viitorilor clienþi. O definire prea vagãpoate fi interpretatã ca un semn al unei strategii neclare; acumulareade prea multe caracteristici în definirea segmentului de piaþã poateavea însã un efect similar. Este bine dacã aduceþi o susþinere solidãa criteriilor alese în segmentarea pieþei.

De asemenea, trebuie sã identificaþi ºi tendinþele de viitor depe piaþã: potenþialul de creºtere, orientãrile viitoare aleconsumatorilor, posibilitatea intrãrii/ieºirii de pe piaþã a unorconcurenþi etc.

8. Cum trebuie prezentaþi clienþii ?8. Cum trebuie prezentaþi clienþii ?8. Cum trebuie prezentaþi clienþii ?8. Cum trebuie prezentaþi clienþii ?8. Cum trebuie prezentaþi clienþii ?

Orice întreprinzãtor trebuie sã fie orientat cãtre piaþã. O afacerenu va avea succes dacã nu rãspunde unor necesitãþi reale aleconsumatorilor. Planul de afaceri trebuie sã dovedeascã o bunãcunoaºtere a clienþilor potenþiali.

În cazul în care existã un numãr limitat de cumpãrãtori – deexemplu firme interesate de un anumit tip de utilaj – se poate faceo prezentare detaliatã a acestora cuprinzând, de exemplu, datereferitoare la:

numele/denumirea clienþilor;forma de proprietate;localizarea geograficã;domeniul de activitate;cifra de afaceri;mãrimea estimatã a comenzilor ºi ponderea în totalulvânzãrilor estimate etc.

În cazul în care aveþi deja comenzi sau contracte încheiate cuclienþii respectivi, acest lucru trebuie menþionat. Copii alecontractelor/comenzilor respective pot fi anexate la planul de afaceri.

În cazul în care existã mulþi cumpãrãtori – de exemplu, în cazulunui magazin cu amãnuntul – datele prezentate vor fi diferite:

numãrul potenþial al cumpãrãtorilor;caracteristicile clienþilor: venituri medii, vârstã, statut social,interes pentru produsele noi;

72Capitolul I

valoarea medie a unei cumpãrãri ºi frecvenþa cumpãrãriloretc.

În cazul în care existã mai multe produse, analiza trebuiefãcutã pentru clienþii fiecãrui produs. Planul de afaceri trebuie sãprezinte foarte clar cãror necesitãþi ale clienþilor se adreseazãprodusul respectiv ºi care sunt factorii care îi determinã pe clienþisã cumpere produsele firmei. În cazul în care firma se orienteazãspre un segment specific de piaþã, acesta trebuie clar delimitat.

Este posibil ca, într-o primã fazã, produsul sã atragã numaiclienþii ‘inovatori”, urmând ca persoanele/firmele care vor constituipiaþa de bazã a firmei sã înceapã sã cumpere mai târziu. Acestlucru trebuie avut în vedere la întocmirea planului de afaceri.

În întocmirea planului de afaceri ar trebui luatã în considerare ºisensibilitatea clienþilor faþã de preþul produsului. În anumite cazuri, s-ar putea ca un preþ mai ridicat sã constituie pentru cumpãrãtori unsemn al unei calitãþi mai ridicate, iar un preþ redus poate pãrea suspect.

În cazul în care existã o piaþã ‘captivã” sau este vorba de produsede bazã, creºterea preþurilor poate creºte încasãrile firmei; acest lucrunu este însã deloc adevãrat în orice situaþie! Ar fi de preferat caîntocmirea planului de afaceri sã fie precedatã de efectuarea unuistudiu de piaþã care sã sondeze interesul clienþilor potenþiali pentruprodusul/serviciul respectiv. Acest studiu poate pãrea costisitor, dareste în orice caz mai ieftin decât o afacere începutã ºi eºuatã dincauza aprecierii greºite a nevoilor consumatorilor. Evident cãrezultatele studiului de piaþã nu vor fi întotdeauna confirmate întocmaide evoluþiile ulterioare ºi cã intuiþia întreprinzãtorului îºi are ºi earolul ei – dar necunoaºterea interesului real al clienþilor pentru produseste cauza principalã a eºecului unei afaceri.

9. Cum trebuie prezentatã concurenþa ?9. Cum trebuie prezentatã concurenþa ?9. Cum trebuie prezentatã concurenþa ?9. Cum trebuie prezentatã concurenþa ?9. Cum trebuie prezentatã concurenþa ?

Datele referitoare la concurenþi sunt adesea greu de obþinut,dar se pot dovedi extrem de utile. Dacã aflaþi, de exemplu, cã ofirmã importantã din domeniu intenþioneazã sã se extindã pe piaþape care v-aþi propus sã o acoperiþi, s-ar putea sã trebuiascã sã vãmodificaþi strategia.

În general, un plan de afaceri trebuie sã indice:


73

care sunt principalii concurenþi, localizarea lor ºisegmentele de piaþã pe care le deservesc;care sunt tipurile de produse/servicii pe care le produc;calitatea ºi preþurile produselor, reducerile de preþ oferiteclienþilor, garanþii, servicii post-vânzare;care sunt cotele de piaþã ale concurenþilor;avantajele competitorilor în ceea ce priveºte reputaþia,fidelitatea clientelei, canalele de distribuþie.

Planul de afaceri trebuie sã demonstreze cã existã un segmentde piaþã care poate fi deservit în mod profitabil de cãtre firmã ºi sãarate de ce acesta nu este ºi nu va fi preluat de cãtre concurenþi.Este important de asemenea sã previzionaþi reacþia concurenþei laapariþia/extinderea afacerii dumneavoastrã ºi sã prezentaþi strategiaprin care îi veþi face faþã.

10. Cum trebuie prezentaþi furnizorii ?10. Cum trebuie prezentaþi furnizorii ?10. Cum trebuie prezentaþi furnizorii ?10. Cum trebuie prezentaþi furnizorii ?10. Cum trebuie prezentaþi furnizorii ?

Planul de afaceri trebuie sã conþinã ºi date referitoare lafurnizorii de materii prime, materiale, utilaje ºi servicii ale firmei.Vor fi prezentate:

caracteristicile furnizorilor (localizare geograficã, experienþãîn domeniu, formã de proprietate etc.);materii prime, servicii etc. furnizate, valoarea achiziþiilorpreconizate;modul în care se va derula activitatea de aprovizionare(transport, eventuali intermediari, depozitare etc.);modalitãþi de platã.

La planul de afaceri se pot anexa ºi oferte ale furnizorilor. Uneventual finanþator trebuie sã fie convins cã aveþi asigurate condiþiilede desfãºurare a afacerii, cã v-aþi ales bine furnizorii ºi cã nu vorapãrea costuri neprevãzute pe parcurs.

11. Cum trebuie prezentat procesul tehnologic ?11. Cum trebuie prezentat procesul tehnologic ?11. Cum trebuie prezentat procesul tehnologic ?11. Cum trebuie prezentat procesul tehnologic ?11. Cum trebuie prezentat procesul tehnologic ?

În cazul în care este vorba de o activitate de producþie, vatrebui sã daþi ºi detalii în legãturã cu procesul tehnologic:

74Capitolul I

etapele principale ale procesului tehnologic, timpul necesarfiecãrei etape;cerinþe privind aprovizionarea cu materii prime ºi materiale,calitatea ºi preþul acestora;necesarul de utilaje;asigurarea cu utilitãþi;organizarea producþiei, servicii anexe;impactul asupra mediului (eventual studiu de impact).

12. Cum trebuie descrisã investiþia propusã ?12. Cum trebuie descrisã investiþia propusã ?12. Cum trebuie descrisã investiþia propusã ?12. Cum trebuie descrisã investiþia propusã ?12. Cum trebuie descrisã investiþia propusã ?

În cazul în care afacerea prezentatã implicã ºi efectuarea deinvestiþii, planul de afaceri va trebui sã conþinã date referitoare la:

obiectul investiþiei;necesitãþile de proiectare;modul de realizare (în regie/în antreprizã) ºi etape;furnizorii de utilaje ºi materiale;etape/graficul de realizare a investiþiei;modificãri necesare la clãdirile ºi echipamentele existente;valoarea investiþiei;durata de recuperare a investiþiei, rata internã derentabilitate.

Descrierea investiþiei inclusã în planul de afaceri trebuie sãcuprindã datele esenþiale, evitând însã aspectele prea tehnice.Documentaþia detaliatã poate fi anexatã la plan (se pot anexaproiecte, avize, oferte ale furnizorilor de utilaje etc).

13. Cum trebuie prezentat personalul necesar ?13. Cum trebuie prezentat personalul necesar ?13. Cum trebuie prezentat personalul necesar ?13. Cum trebuie prezentat personalul necesar ?13. Cum trebuie prezentat personalul necesar ?

Iniþierea/extinderea unei afaceri implicã gãsirea angajaþilorpotriviþi. Succesul afacerii va depinde în mare mãsurã de existenþaunui personal bine pregãtit ºi motivat. Planul de afaceri va trebuisã prezinte numãrul de angajaþi necesari ºi calificãrile acestora.

Trebuie sã precizaþi de unde vor proveni aceºti angajaþi: pot fiangajaþi existenþi ai firmei, redistribuiþi de la alte compartimentesau pot fi angajaþi noi. Angajarea de persoane aflate în ºomaj poatefi un avantaj în obþinerea unor finanþãri.


75

Este de aºteptat ca afacerea sã se extindã în anii urmãtori; înacest caz, ar fi bine sã arãtaþi de unde vor proveni angajaþii necesari(eventual, cum veþi asigura nivelul de calificare corespunzãtor). Încazul în care veþi organiza cursuri de pregãtire în cadrul firmei, vatrebui sã includeþi ºi o estimare a acestui tip de cheltuieli.Preocuparea pentru perfecþionarea personalului reprezintã unaspect pozitiv, dar va trebui sã prezentaþi ºi modul în care vãasiguraþi de fidelitatea angajaþilor în care aþi investit.

Planul de afaceri va trebui sã conþinã ºi o scurtã referire laresponsabilitãþile angajaþilor; se poate anexa ºi o organigramã. Unpotenþial investitor poate fi interesat de exemplu de raportul dintrepersonalul administrativ ºi cel direct productiv.

Veþi include de asemenea ºi date referitoare la salarizareapersonalului, la totalul cheltuielilor cu personalul ºi la pondereaacestora în totalul cheltuielilor firmei. Trebuie sã conturaþi oimagine clarã cu privire la modul de motivare ºi coordonare aangajaþilor.

14. Cum trebuie prezentate activitãþile de desfacere ?14. Cum trebuie prezentate activitãþile de desfacere ?14. Cum trebuie prezentate activitãþile de desfacere ?14. Cum trebuie prezentate activitãþile de desfacere ?14. Cum trebuie prezentate activitãþile de desfacere ?

Veþi prezenta date referitoare la modalitatea de vânzare aprodusului/serviciului (de exemplu, prin magazine proprii, prin micimagazine de cartier sau prin supermagazine, comenzi prin poºtãetc.). Pot fi alese mai multe metode, dar orice alegere trebuiejustificatã. În cazul în care hotãrâþi sã vindeþi produsul prindistribuitori specializaþi, va trebui sã prezentaþi ponderea fiecãruia,aria geograficã/categoriile de clienþi acoperite, contractele/comenzile deja existente, avantajele pe care le acordaþi acestorapentru a vã asigura de fidelitatea lor.

15. Cu15. Cu15. Cu15. Cu15. Cum trebuie prezentate activitãþile de promovare a vânzãrilor ?m trebuie prezentate activitãþile de promovare a vânzãrilor ?m trebuie prezentate activitãþile de promovare a vânzãrilor ?m trebuie prezentate activitãþile de promovare a vânzãrilor ?m trebuie prezentate activitãþile de promovare a vânzãrilor ?

Prezentarea strategiei de marketing trebuie sã se regãseascãºi ea în planul de afaceri. Va trebui sã prezentaþi principalele acþiunilegate de produs, preþ, promovare ºi distribuþie care vor atrage ºipãstra interesul clienþilor. Pentru a întocmi un buget de promovarea vânzãrilor, va trebui sã vã decideþi mai întâi asupra metodelor depromovare adecvate.

76Capitolul I

Trebuie sã definiþi mesajul pe care vreþi sã îl transmiteþi clienþilorºi sã alegeþi mijloacele potrivite pentru a-l transmite (publicitate,lansare oficialã, reduceri promoþionale de preþuri, relaþii publiceetc.). În fiecare caz trebuie sã comparaþi cheltuielile necesare cubeneficiile care se pot obþine. Bugetul de marketing nu se referãnumai la publicitate. Va trebui sã includeþi aici ºi alte cheltuieli, degenul celor de explorare sau monitorizare a pieþei.

1111166666. Cum trebuie prezentate aspectele legal-contabile ale activitãþii ?. Cum trebuie prezentate aspectele legal-contabile ale activitãþii ?. Cum trebuie prezentate aspectele legal-contabile ale activitãþii ?. Cum trebuie prezentate aspectele legal-contabile ale activitãþii ?. Cum trebuie prezentate aspectele legal-contabile ale activitãþii ?

În cadrul planului de afaceri va trebui prezentatã ºi situaþiaaprobãrilor ºi avizelor oficiale obþinute deja sau care vor trebuiobþinute, precum ºi alte aspecte relevante legate de legislaþia îndomeniu (de exemplu calificãri necesare, existenþa unor licenþe saubrevete, probleme de mediu etc.). Oricât de interesantã ºi denovatoare este o afacere, un investitor este interesat, în cele dinurmã, de aspectele financiare ale afacerii în care se implicã. Dinacest motiv, trebuie acordatã toatã atenþia documentelor referitoarela aspectele financiare ale afacerii prezentate prin intermediulplanului de afaceri (evoluþia estimatã a veniturilor ºi cheltuielilorafacerii pentru urmãtoarea perioadã de timp – de regulã urmãtoriicâþiva ani, indicatori de rentabilitate etc.).

A) Ce venituri va aduce afacerea?A) Ce venituri va aduce afacerea?A) Ce venituri va aduce afacerea?A) Ce venituri va aduce afacerea?A) Ce venituri va aduce afacerea?

Un element cheie al oricãrui plan de afaceri îl reprezintãvolumul anticipat al vânzãrilor. Analiza nevoilor clienþilor, acaracteristicilor produsului, a dinamicii pieþei ºi a strategiilorconcurenþilor vã vor ajuta în acest sens.

Este important de cunoscut numãrul cumpãrãtorilor potenþiali,posibilitatea de a stabili legãturi pe termen lung cu aceºtia, frecvenþaºi mãrimea comenzilor, cota de piaþã pe care o veþi deþine etc. Înfuncþie de aceste date vã puteþi ajusta ºi politica de preþuri. În cazulîn care vânzãrile au o sezonalitate accentuatã, acest lucru trebuieluat în considerare în elaborarea bugetului afacerii ºi determinareanecesarului de finanþare.

Trebuie sã evitaþi atât perioadele cu resurse neutilizate, cât ºiinsuficienþa acestora. Este bine sã evaluaþi ºi cât de solide suntestimãrile dumneavoastrã cu privire la venituri. Daca sunteþi


77

vulnerabil la un atac din partea concurenþei sau la o schimbarebruscã în preferinþele consumatorilor este indicat sã verificaþi dacãaveþi capacitatea de a depãºi aceste situaþii.

B) Care vor fi cheltuielile?B) Care vor fi cheltuielile?B) Care vor fi cheltuielile?B) Care vor fi cheltuielile?B) Care vor fi cheltuielile?

Un volum mare al încasãrilor nu este o realizare prea maredacã nivelul cheltuielilor este încã ºi mai ridicat. Volumulcheltuielilor trebuie previzionat cu atenþie ºi monitorizat pe totparcursul derulãrii afacerii. Cheltuielile pe care urmeazã sã leangajaþi nu vor avea o structurã omogenã ºi, din acest motiv, trebuiesã distingeþi între diferitele destinaþii ale resurselor de care dispuneþi.

O primã distincþie importantã este cea dintre cheltuielile iniþiale– care vor fi efectuate pentru a pune în miºcare noua afacere – ºicele aferente activitãþii curente dupã atingerea parametrilor propuºi.Primele trebuie efectuate de regulã o singurã datã, în perioadainiþialã, perioadã în care ºi afacerea este mai vulnerabilã. Cea de-adoua categorie de cheltuieli va avea un nivel mai stabil în timp, dareste ºi mai îndepãrtatã în timp faþã de momentul întocmirii planuluide afaceri.

Este foarte important sã aveþi un grafic al celor douã categoriide cheltuieli ºi sã determinaþi cu precizie momentul în care afacereava începe sã funcþioneze la capacitatea normalã. În cazul în careacest moment este mai îndepãrtat în realitate decât aþi crezut iniþial,s-ar putea ca rentabilitatea afacerii sã nu mai fie cea scontatã. Atuncicând previzionaþi cheltuielile cu activitatea curentã, va trebui sãdeterminaþi ºi mãrimea stocurilor necesare. Un volum prea mareva þine resurse imobilizate în mod inutil, în timp ce un volum prearedus creeazã riscul unor întreruperi forþate ale activitãþii. Va trebuisã puteþi justifica nivelul pentru care aþi optat.

O altã distincþie importantã este cea între cheltuielile fixecheltuielile fixecheltuielile fixecheltuielile fixecheltuielile fixe –cele care trebuie suportate ºi atunci când nu se desfãºoarã vreoactivitate ‘productivã” – ºi cele variabileºi cele variabileºi cele variabileºi cele variabileºi cele variabile – de exemplu, cheltuielilecu materiile prime sau salariile personalului direct productiv.

Este recomandabil ca aceastã grupare a cheltuielilor sã fieprecedatã de o analizã atentã – distincþia perfectã dintre cele douãcategorii existã mai degrabã în teorie decât în practicã. De exemplu,banii investiþi într-un utilaj specializat vor fi mai greu de recuperatdecât cei investiþi într-un utilaj cu mai multe întrebuinþãri posibile

78Capitolul I

în cazul eºecului afacerii, este mai uºor sã reduceþi volumulaprovizionãrilor cu materii prime decât sã concediaþi salariaþi, fieei ºi „direct productivi”.

Chiar dacã formatele standard ale unui plan de afaceri nu includastfel de detalii, ele sunt necesare în formarea unei imagini realisteasupra viitorului afacerii. Mai ales în cazul în care aveþi mai multeproduse/servicii, este bine sã determinaþi cheltuielile, veniturile ºirentabilitatea pe unitate de produs.

C) Care va fi rentabilitatea scontatã a afacerii?C) Care va fi rentabilitatea scontatã a afacerii?C) Care va fi rentabilitatea scontatã a afacerii?C) Care va fi rentabilitatea scontatã a afacerii?C) Care va fi rentabilitatea scontatã a afacerii?

Datele referitoare la veniturile ºi cheltuielile previzionate vorda o imagine asupra rentabilitãþii afacerii. În aprecierea acesteirentabilitãþi este bine sã evaluaþi cum vor arãta rezultatele în cazulîn care apar evenimente neprevãzute.

Dacã rezultatele aratã bine pe hârtie dar, de exemplu,întârzierea în obþinerea unui spaþiu adecvat cu câteva luni transformãprofitul în pierderi, este bine sã vã luaþi mãsuri de siguranþã.

Analiza de sensibilitate dã imaginea evoluþiei rezultatelor încazul în care anumite evoluþii nefavorabile afecteazã activitateafirmei. De exemplu, puteþi estima profitul firmei în cazul în carevânzãrile sunt cu 20% sub cele programate, sau costurile cresc cu10%. Probabil nu veþi putea anticipa toate lucrurile care s-ar puteaîntâmpla, dar este bine sã analizaþi mãcar impactul unor evenimentecât de cât previzibile. În plus, includerea unei analize de sensibilitateîn planul de afaceri creeazã o impresie pozitivã unui potenþialfinanþator.

D) Care vor fi principalii indicatori financiari?D) Care vor fi principalii indicatori financiari?D) Care vor fi principalii indicatori financiari?D) Care vor fi principalii indicatori financiari?D) Care vor fi principalii indicatori financiari?

Indicatorii financiari sunt deosebit de importanþi pentru unpotenþial investitor. De obicei, trebuie incluºi:

Indicatori de rentabilitate – de exemplu, rata de rentabilitate aactivelor (profit net/active totale), rata de rentabilitate a capitaluluiinvestit (profit net/capitaluri proprii);

Indicatori de lichiditate – de exemplu, rata curentã de lichiditate(active circulante/obligaþii curente), rata imediatã de lichiditate(disponibilitãþi bãneºti/datorii pe termen scurt);

Indicatori de solvabilitate – de exemplu, rata de îndatorare(datorii totale/ total pasiv);


79

Indicatori referitori la gradul de utilizare a activelor, viteza derotaþie a stocurilor (cifra de afaceri/stoc mediu), durata medie deîncasare a creanþelor ºi de platã a furnizorilor etc.

E) Care sunt documentele financiare necesare?E) Care sunt documentele financiare necesare?E) Care sunt documentele financiare necesare?E) Care sunt documentele financiare necesare?E) Care sunt documentele financiare necesare?

Acestea sunt componente foarte importante în cadrul unui plande afaceri. În cazul în care este vorba de o firmã deja existentã, deobicei trebuie anexate cel puþin:

bilanþurile pe ultimii 2-3 ani de activitate;ultima balanþã de verificare contabilã, precum ºi celeconstituite drept suport documentar pentru bilanþurileprezentate.

De asemenea, trebuie anexate:bilanþul pro-forma pentru perioada urmãtoare (conformstandardelor din þãrile occidentale);bilanþurile previzionate lunare pentru primul an ºibilanþurile anuale pentru urmãtorii 3 ani;contul de profit ºi pierdere previzionat pe aceeaºi perioadã;previziunea cash-flow-ului.

Deºi acesta nu este o cerinþã tradiþionalã a contabilitãþii înRomânia, este totuºi un element esenþial. Veniturile ºi cheltuielileînregistrate într-un cont de profit ºi pierderi nu coincid cu intrãrileºi ieºirile de numerar. Multe firme pot avea profituri pe hârtie, darajung la faliment din cauza lipsei de lichiditãþi.

Cum se determinã suma necesarã?Determinarea necesarului de resurse financiare este un scop

principal al unui plan de afaceri. Datele colectate în etapeleanterioare ar trebui sã contureze o imagine destul de clarã asupraacestui aspect.

Determinarea cât mai realistã a sumei necesare este necesarãpentru a evita blocarea afacerii din cauza lipsei de resurse saucheltuielile inutile antrenate de resurse neutilizate. În cazul în careplanul de afaceri urmãreºte atragerea unui finanþator, este esenþialsã veniþi cu o sumã realistã, dând în acelaºi timp asigurãri suficienteîn legãturã cu participarea dumneavoastrã la succesul afacerii.

În cazul în care acordarea sumei este condiþionatã de un anumitnivel al participãrii proprii la finanþarea afacerii, este recomandabil

80Capitolul I

ca suma cu care veþi contribui sã depãºeascã suficient de mult nivelulminim impus.

Cum este utilizat planul de afaceri în activitatea de control alactivitãþii?

Planul de afaceri ar trebui sã serveascã, ulterior demarãriiactivitãþii, ca punct de reper în determinarea viabilitãþii afacerii. Elpoate fi corectat pe parcurs în cazul în care apar evenimenteneaºteptate.

Controlul afacerii se poate concentra pe douã aspecteprincipale:

A) Controlul aspectelor financiare.A) Controlul aspectelor financiare.A) Controlul aspectelor financiare.A) Controlul aspectelor financiare.A) Controlul aspectelor financiare. Urmãrirea indicatorilorfinanciari dã ‘pulsul” afacerii, evitându-se situaþiile în careîntreprinzãtorul este atât de absorbit de activitatea curentã încâtnu îºi dã seama în timp util cã afacerea devine neprofitabilã. Încazul în care este vorba ºi de o finanþare externã (de exemplu, unîmprumut bancar care trebuie restituit) urmãrirea profitabilitãþii ºia cash-flow-ului este absolut necesarã.

B) Controlul vânzãrilor.B) Controlul vânzãrilor.B) Controlul vânzãrilor.B) Controlul vânzãrilor.B) Controlul vânzãrilor. Scopul oricãrei afaceri este vânzareaunor produse. Urmãrirea evoluþiei vânzãrilor explicã situaþiafinanciarã a firmei ºi permite luarea mãsurilor necesare pentruîmbunãtãþirea ei.

Un plan de afaceri poate fi un document intern important maiales pentru întreprinderile de mãrime medie ºi mare cu specializãrimultiple. În acest caz, managementul organizaþional poate dirijaelaborarea planului de afaceri spre a fi cât mai cert în privinþaatingerii, pe termen lung, a scopurilor organizaþionale în ceea cepriveºte piaþa ºi rezultatele financiare.

Deºi în elaborarea planurilor de afaceri nu existã tipare care sãse potriveascã tuturor firmelor, totuºi, acestea se întocmesc în modefectiv cu datele pe care se bazeazã firma respectivã, date ce trebuiesã fie corecte ºi convingãtoare.

Procesul de scriere a planului devine mai facil ºi mai rapiddacã datele esenþiale sunt disponibile înainte de începerearedac-tãrii, pentru a nu fi necesarã întreruperea elaborãrii acestuiala apariþia unor momente critice din lipsa informaþiilor pertinente.

Prin date esenþiale, managerul general (sau cel care întocmeºteplanul de afaceri) înþelege sã aibã în vedere urmãtoarele aspecte:


81

1.1.1.1.1. Numele exact al organizaþiei, adresa, data înregistrãrii,domeniile în care este specializatã sã opereze;

2.2.2.2.2. Structura internã a organizaþiei;3.3.3.3.3. Rezumat asupra celor care au înfiinþat ºi coordoneazã firma;4.4.4.4.4. Statisticile de piaþã, inclusiv dimensiunea pieþei, tendin-þele recente

de creºtere, numele competitorilor principali ºi factorii de subliniat(pozitivi ºi negativi) care ar afecta dez-voltarea ulterioarã;

5.5.5.5.5. Numele competitorilor direcþi, cu cât mai multe informaþiiposibile despre fiecare, inclusiv încasãrile lor, profiturile,metodele de marketing ºi relaþii publice, precum ºi tendinþeleînregistrate recent în încasãri;

6.6.6.6.6. Date cu privire la cheltuielile de regie ºi cu forþa de muncã;7.7.7.7.7. Analize ºi articole apãrute în reviste ºi ziare despre evo-luþia ºi

dezvoltarea sectorulului în care activeazã;8.8.8.8.8. Evidenþe scrise despre performanþele serviciilor oferite de firmã

ºi satisfacþia exprimatã de cãtre clienþii anteriori ºi actuali;9.9.9.9.9. Numele eventualilor clienþi de perspectivã;10.10.10.10.10. Cercetarea ºi dezvoltarea, informaþii despre proiecte realizate

ºi care se planificã pentru viitor;11.11.11.11.11. Reglementãri ºi legi care pot afecta activitatea, atât cele pozitive,

cât ºi cele negative.1

1.2.5.Capitalul financiar al afacerii:

de unde iei banii

Unul dintre cele mai mari obstacole, adesea de netrecut, pecare le întâlneºte un viitor întreprinzãtor îl constituie obþinereafondurilor necesare pentru iniþierea ºi dezvoltarea afacerii sale. Deºiacesta poate avea inventivitate ºi talent pentru iniþierea sauconducerea unei afaceri, dacã nu are ºtiinþa ºi abilitatea de a convingepotenþialii creditori sau investitori, nu va putea obþine banii necesari.2

1 I. Sãndulescu, Planul de afaceri. Ghid practic, ed. a II-a, Ed. All Beck,Bucureºti, 2001, p. 7-9.

2 C. Sasu, op. cit., p. 110-122.

82Capitolul I

Priceperea întreprinzãtorului ºi o piaþã atractivã nu sunt decisuficiente pentru asigurarea succesului unei afaceri. Pentru a facePentru a facePentru a facePentru a facePentru a facebani este nevoie de bani.bani este nevoie de bani.bani este nevoie de bani.bani este nevoie de bani.bani este nevoie de bani. Dacã ingeniozitatea antreprenorului ºiuneori „norocul începãtorului” pot menþine afacerea pe linia deplutire, pentru creºterea ºi dezvoltarea ei pe termen lung este nevoiede o bazã financiarã solidã. Din pãcate, sunt destui întreprinzãtoricare se aventureazã în afaceri cu prea puþini bani, mergând pe„încercate”. În scurt timp, ei vor intra în crizã financiarã, deoarecefurnizorii doresc plata la livrare, beneficiarii fac plãþile eºalonat,echipamentele costã mai mult decât s-a anticipat sau volumulvânzãrilor este mult mai redus decât s-a sperat.

Pentru a evita acest lucru, viitorii întreprinzãtori trebuie sã seocupe de toate aspectele financiare ale afacerii chiar înainte deînceperea ei. Astfel, aceºtia trebuie sã se gândescã la urmãtoareleaspecte: suma de bani necesarã înfiinþãrii legale a firmei (capital social,taxe ONRC, onorarii avocaþi etc.), suma de bani necesarã demarãriipropriu-zise a afacerii (chirii, consumabile, echipamente, salariiangajaþi etc.), sursele ºi modul de obþinere a acestor bani ºiposibilitãþile de a beneficia de fonduri suplimentare în caz de urgenþã.

Estimarea cerinþelor financiare se face dupã ce întreprinzãtoruls-a decis asupra produselor ºi serviciilor pe care le va furniza/vindeºi asupra amplasamentului afacerii în funcþie de tipurile de capitalnecesar iniþierii afacerii: capital de pregãtire a afacerii ºi capital deîncepere a activitãþii.

Capitalul necesar pregãtirii afaceriiCapitalul necesar pregãtirii afaceriiCapitalul necesar pregãtirii afaceriiCapitalul necesar pregãtirii afaceriiCapitalul necesar pregãtirii afacerii reprezintã investiþia carese face înainte de începerea propriu-zisã a activitãþilor. Cerinþelede capital variazã în funcþie de forma juridicã a viitoarei societãþicomerciale, plata diverºilor consultanþi externi (avocaþi, contabili,experþi tehnici), natura activitãþii (comerþ, industrie sau servicii),amenajarea viitoarei locaþii, achiziþia de consumabile, mobilier,calculatoare second hand etc.

Capitalul necesar începerii activitãþiiCapitalul necesar începerii activitãþiiCapitalul necesar începerii activitãþiiCapitalul necesar începerii activitãþiiCapitalul necesar începerii activitãþii reprezintã investiþiile carese fac cu puþin timp înainte de începerea afacerii, în timpul lansãriiafacerii ºi imediat dupã iniþierea afacerii. În aceastã etapã,întreprinzãtorul va trebui sã identifice costul stocurilor ºi materieiprime, al forþei de muncã necesare ºi al utilitãþilor, prin evaluareaatentã a potenþialului pieþei, analiza nivelului salariilor oferite lanivel de ramurã ºi previziunea volumului vânzãrilor concurenþilor.


83

În general, este mai bine sã se facã o estimare conservatoare aveniturilor ºi o estimare mai lejerã a cheltuielilor. Procedând de oaºa manierã, întreprinzãtorul este pregãtit pentru cel mai nefavorabilscenariu al necesitãþilor de capital.

ªi totuºi, ce categorii principale de capital sunt necesare uneiafaceri ?

Managerii financiari indentificã în mod obiºnuit 3 mari categoriide necesitãþi de capital: capitalul fix, capitalul de lucru si capitalulsuplimentar.

Capitalul fixCapitalul fixCapitalul fixCapitalul fixCapitalul fix este necesar achiziþionãrii fondurilor fixe aleviitoarei firme. Aceste fonduri sunt destinate producerii de bunuriºi prestãrii de servicii, nu ºi vânzãrii. Clãdirile, echipamentele,maºinile nu sunt transformate în numerar în timpul derulãrii afacerii,astfel încât banii investiþi în aceste active tind sã fie „blocaþi”,deoarece nu sunt folosiþi pentru alte scopuri.

Necesarul de bani nu se rezumã doar la sumele de care estenevoie pentru închirierea unui spaþiu comercial, achiziþionarea deechipamente ºi cumpãrarea stocului de marfã iniþial. În funcþie detipul afacerii, existã multe alte costuri care vor cere sumeconsiderabile de bani.

Cele mai multe afaceri nu devin imediat profitabile,întreprinzãtorii trebuind sã le susþinã financiar pânã când vor generavenituri. De asemenea, el va trebui sã finanþeze creditele clienþilorpânã când se vor realiza noi venituri.

Capitalul de lucruCapitalul de lucruCapitalul de lucruCapitalul de lucruCapitalul de lucru (circulant, fondul de rulment) reprezintãfondurile temporar necesare derulãrii activitãþilor pe termen scurt.El poate fi determinat ca diferenþã între activul ºi pasivul curent.Necesarul de capital circulant se datoreazã fluxului de casãneuniform cauzat de fluctuaþiile sezoniere normale. Schimbãrileneprevãzute ale cererii, vânzãrile pe credit ºi sezonalitatea suntcauze frecvente ale variaþiei fluxului de numerar al oricãrei firmemici. Din acest motiv, fondul de rulment este folosit pentru achitareanotelor de platã, finanþarea vânzãrilor pe credit, plata salariilor,precum ºi pentru unele situaþii neprevãzute.

Capitalul suplimentarCapitalul suplimentarCapitalul suplimentarCapitalul suplimentarCapitalul suplimentar este destinat extinderii afacerii saumodificãrii obiectului principal de activitate al societãþii comerciale.Creditorii capitalurilor suplimentare acordã împrumutul pentruaceleaºi motive ca ale capitalul fix.

84Capitolul I

Întreprinzãtorul trebuie sã evidenþieze distinct cele trei categoriide capital în cadrul planificãrii financiare a firmei. Deºi ele suntinterdependente, fiecare are surse de finanþare proprii ºi efectedistincte atât asupra afacerii, cât ºi asupra creºterii pe termen lunga acesteia.

Dupã ce s-au evaluat cerinþele de capital necesare pregãtirii ºiiniþierii afacerii, se va determina capitalul pe care întreprinzãtorulîl va pune la dispoziþie în raport de cel care îl va împrumuta. Cazulcel mai fericit intervine atunci când întreprinzãtorul dispune de totcapitalul necesar pregãtirii ºi iniþierii afacerii. În celelalte cazuri, eleste nevoit sã apeleze la împrumuturi întrucât subcapitalizarea poateconduce viitoarea firmã spre eºec.

Existã douã surse de obþinere a fondurilor financiare necesare:finanþarea proprie ºi împrumuturile de la prieteni, rude, partenerisau instituþii financiar-bancare.

Cele mai obiºnuite surse de finanþare proprie sunt urmãtoarele:Economiile personale.Economiile personale.Economiile personale.Economiile personale.Economiile personale. Majoritatea capitalului necesariniþierii unei afaceri este formatã din economiilepersonale ale întreprinzãtorului. Ca regulã generalã,acesta trebuie sã deþinã cel puþin jumãtate din fondurilenecesare iniþierii afacerii. Dacã el nu va risca, cu atâtmai mult nu vor risca nici alþi investitori.Prieteni, rude.Prieteni, rude.Prieteni, rude.Prieteni, rude.Prieteni, rude. Dacã întreprinzãtorului nu-i ajung banii,poate apela mai întâi la prietenii cei mai buni ºi la rudelecare doresc sã investeascã în afacere. El însã trebuie sã-ºi prezinte ºansele de reuºitã cu sinceritate ºi celeritate,pentru ca în caz de eºec sã „nu-ºi ridice în cap” rudele ºiprietenii.Partenerii.Partenerii.Partenerii.Partenerii.Partenerii. Întreprinzãtorul poate coopta în afacere unpartener sau doi pentru a-ºi spori baza financiarãnecesarã iniþierii afacerii. Înainte de a redacta ºi semnacontractul de societate, el va trebui sã ia considerareefectele juridice privind cedarea parþialã a controluluiafacerii ºi la împãrþirea profitului cu ceilalþi asociaþi.Bãncile comerciale.Bãncile comerciale.Bãncile comerciale.Bãncile comerciale.Bãncile comerciale. Instituþiile bancare reprezintãadevãratã „inimã” a pieþei financiare, furnizând cele mainumeroase ºi variate feluri de împrumuturi. Acordarealor se face în urma analizei de cãtre bãnci a evoluþiei


85

precedente a firmei ºi a studierii registrelor contabile.De asemenea, se cerceteazã stabilitatea volumului devânzãri pentru a se putea stabili un flux de casãcorespunzãtor în vederea rambursãrii împrumutuluiacordat.

Un caz aparte pentru companiile aflate la început de drum, îlreprezintã finanþãrile de tip business–angel. finanþãrile de tip business–angel. finanþãrile de tip business–angel. finanþãrile de tip business–angel. finanþãrile de tip business–angel. Conceptul de business-angel este asemãnãtor cu cel al finanþãrii de tip venture-capital. Înambele cazuri, investitorii aduc bani în afacere împreunã cuantreprenorul (sau cu grupul de antreprenori). Afacerile alese aupremisele de a avea succes, dar le lipseºte finanþarea iniþialã. Unbusiness-angel poate asigura aceastã finanþare având un profilasemãnãtor cu antreprenorul, ºi el fiind, în esenþã, tot un antreprenor(sau un antreprenor în serie).

Marius Ghenea considerã cã suntem una dintre puþinele þãridin lume (poate alãturi de fostele republici sovietice ºi Coreea deSud) în care, nu numai cã educaþia antreprenorialã a lipsit cudesãvârºire, ba chiar mai mult, iniþiativa privatã a fost consideratão crimã ºi pedepsitã ca atare.1

Þãrile de lângã noi (fosta Iugoslavie, chiar ºi Ungaria sauPolonia) au ºtiut sã cultive un minim nivel de antreprenoriat naþionalchiar ºi în anii de comunism, astfel încât aceastã flacãrã nu s-a stinscomplet.

Din acest punct de vedere, România a pornit cu un marehandicap dupã 1989, iar 20 de ani nu sunt suficienþi pentru a instituio culturã antreprenorialã, cel puþin din douã motive importante.Pe de o parte, pentru cã o culturã antreprenorialã se învaþã ºi setransmite din generaþie în generaþie (sã nu uitãm cã marile afaceriglobale de astãzi, care valoreazã miliarde pe bursã, au fost în mareparte pornite ca afaceri de familie cu 50, 100 sau peste 100 ani înurmã). Pe de altã parte, pentru cã o culturã antreprenorialã solidãînseamnã o culturã realã a muncii (un antreprenor munceºte 7 zilepe sãptãmânã, de dimineaþã pânã seara, dacã vrea sã aibã succes).

1 M. Ghenea, Bani de la „îngeri” pentru afacerile care fac primii paºi,articol postat pe http://www.startups.ro/analize/bani-de-la-ingeri-pentru-afacerile-care-fac-primii-pasi.

86Capitolul I

În România, lacunele în ceea ce priveºte cultura muncii suntevidente (mulþi „wannabe entrepreneurs” îºi imagineazã cã sã fiiantreprenor înseamnã sã iei niºte bani de la cineva, sã îi pui pe alþiisã munceascã iar tu sã nu faci nimic, ceea ce nu este deloc un planbun) !

Este bine de ºtiut cã un business-angel investeºte într-o afacereaflatã la început de drum într-un alt mod decât un fond de investitii,el se implicã mult mai direct în strategia afacerii în care a investit,ceea ce este un mare avantaj pentru antreprenor, care de multe orinu are suficientã experienþã din acest punct de vedere, fiind laînceput de drum.

Din acest punct de vedere, un business-angel aºteaptã, evident,ca implicarea lui în afacere sã fie apreciatã de antreprenor, ºi nu sãfie privitã ca o intruziune, aºa cum se mai întâmplã. Un business-angel nu controleazã compania printr-un Consiliu de Administraþie,ci alãturi de antreprenor, participã uneori foarte direct la deciziileimportante ale afacerii.

Marius Ghenea observã cã existã o schimbare a antreprenoriloratunci când îºi prezintã afacerea – au început sã aparã cel puþincu niºte documentaþii ceva mai bine structurate. Dar, în general,lipseºte partea cea mai importantã a prezentãrii, ºi anume ceacare ar trebui sã analizeze piaþa ºi vânzarea propriu-zisã, existândprea mulþi antreprenori care îºi imagineazã cã, dacã au un produssau un serviciu de excepþie, acestea se vor vinde singure, ceea ceeste fals.

Din pãcate, în continuare 99% din cei care vin cu proiecte,nu vin ºi cu un business existent, pe care sã îl poatã prezenta.Aici este o mare problemã, deoarece în acelaºi timp, sunt probabilsute, dacã nu mii de antreprenori români valoroºi, care au începutdeja un business ºi pe care nu ºtiu cum sã îl dezvolte, deoarece lelipseºte finanþarea ºi nici nu ºtiu despre posibilitatea unor investiþiide tip business-angel (sau, din diverse motive, nu au încredere înacestea).


87

1.2.6.Poziþionarea afacerii tale:

diferenþiazã-te sau mori

Cu mulþi ani în urmã, David Packard, co-fondator al companieiHP, a spus: „Marketingul este mult prea important pentru a-l lãsape seama departamentului de marketing”. ªi avea perfectã dreptate,deoarece viitorul antreprenor este singurul responsabil cupoziþionarea afacerii sale. Cu alte cuvinte, de cum va reuºi sã sefacã vãzut ºi auzit pe o piaþã de desfacere supragalomeratã.

Din acest motiv, Philip Kotler considerã cã arta marketinguluieste, în mare parte, arta de a construi un brand. Dacã un produssau un serviciu nu este un brand, probabil cã va fi considerat unbun de consum. ªi atunci, doar preþul conteazã. Când numai preþulconteazã, va câºtiga preþul cel mai mic.3

Ani de-a rândul, toþi cei implicaþi în studiul marketingului ausfãtuit discipolii sã construiascã planuri de marketing în jurul celor4P – Produs, Preþ, Plasament ºi Promovare.Produs, Preþ, Plasament ºi Promovare.Produs, Preþ, Plasament ºi Promovare.Produs, Preþ, Plasament ºi Promovare.Produs, Preþ, Plasament ºi Promovare.

ªi totuºi, existã o serie de alte etape importante care suntnecesare anterior celor patru P. Un plan de marketing viabil trebuiesã înceapã cu ResearchResearchResearchResearchResearch (Cercetare), înainte ca cei 4P sã poatã fistabiliþi.

Una dintre concluziile cercetãrii este aceea cã existã maridiferenþe între clienþi, în ceea ce priveºte necesitãþile, percepþiile ºipreferinþele. Prin urmare, clienþii vor fi clasificaþi în SegmentsSegmentsSegmentsSegmentsSegments(Segmente de piaþã).

Multe firme nu pot satisface cerinþele tuturor segmentelor. Ocompanie trebuie, deci, sã aleagã segmentul de piaþã pe care îlpoate deservi ireproºabil. Acest lucru þine de TargettingTargettingTargettingTargettingTargetting (Stabilireapieþei þintã).

În acest moment, mai trebuie fãcut un pas pânã la planulcelor 4P. Iar acesta este un alt P, Poziþionarea.Poziþionarea.Poziþionarea.Poziþionarea.Poziþionarea. Acesta este conceptulrevoluþionar pe care Al Ries ºi Jack Trout l-au introdus în literatura

1 P. Kotler, Kotler despre marketing. Cum sã creãm, cum sã câºtigãm ºicum sã dominãm pieþele, Ed. Curier Marketing, Bucureºti, 2003, p. 74-81.

88Capitolul I

de specialitate ºi de care este bine sã þineþi seama în momentul încare vã gândiþi sã vã lansaþi în afaceri.

Pentru a avea succes astãzi, trebuie sã menþii permanentcontactul cu realitatea; ºi singura realitate care conteazã este ceadeja existentã în mintea consumatorului potenþial. A fi inventiv, acrea ceva care sã nu existe deja în mintea consumatorului, este unlucru din ce în ce mai dificil. Dacã nu chiar imposibil.

Principalul scop al poziþionãrii nu este crearea unui produs/serviciu nou ºi diferit, ci manipularea a ceea ce existã deja în minteaconsumatorului, refacerea unor legãturi deja existente.1

În jungla comunicãrii, singura speranþã pe care o poþi avea înîncercarea de a da lovitura este sã fii selectiv, sã te concentrezi pegrupuri þintã restrânse, sã practici segmentarea. Într-un cuvânt,singura ta speranþã este poziþionarea.poziþionarea.poziþionarea.poziþionarea.poziþionarea.

Specialiºtii români din industria de branding considerã cã ocompanie care nu are o identitate vizualã are multe neajunsuri lanivel de comunicare ºi relaþionare cu terþii: parteneri, furnizori, clienþi.

Mai mult decât atât, considerã Oana Nãvodaru, senior brandconsultant la Brânzaº, în lipsa identitãþii vizuale, o afacere micã nuare cum sã reziste ºi cum sã aibã o evoluþie normalã, într-o piaþãconcurenþialã din ce în ce mai competitivã, în care e esenþial sãdevii vizibil ºi sã transmiþi avantaje unice publicului. De aceeaºipãrere este ºi Adinel Tudor, senior partner la Trout&PartnersConsulting România, parte a reþelei internaþionale de consultanþãfondatã de Jack Trout, cel mai important strateg de marketing alultimelor decenii.

De cele mai multe ori, prinºi în provocãrile cãrora trebuie sãle facã faþã, zi de zi, la începuturile afacerilor, micii întreprinzãtorinu se gândesc la aceste aspecte, pentru cã nu constituie o prioritatepentru ei. Aºa se nasc identitãþile vizuale care sunt fãcute înMicrosoft Word.

Identitatea este o unealtã aflatã în mâna liderilor, prin care îºiproiecteazã viziunea ºi apoi cheamã organizaþia sã contribuie lapunerea acesteia în practicã, considerã Cristian Paul, co-fondatorBrandient ºi specialist în designul de brand.

1 Al. Ries, J. Trout, Poziþionarea – lupta pentru un loc în mintea ta, Ed.Curier Marketing, Bucureºti, 2004, p. 19-24.


89

În condiþiile în care piaþa este tot mai competitivã, un brandsãnãtos construit, cu o identitate ce reflectã poziþionarea, propriilevalori ºi beneficiile, reprezintã diferenþiatorul cel mai puternic, fiindcâºtigãtor pe termen mediu ºi lung, este de pãrere Roxana Iancu,project manager Seed Consultants. Astfel, identitatea vizualã areo importanþã foarte mare pentru dezvoltarea unei afaceri,indiferent de mãrimea sa.

O identitate vizualã bine construitã prezintã un indiciu asupraintenþiilor serioase ale companiei nu numai în faþa consumatorilor,dar ºi a finanþatorilor, a partenerilor, a competiþiei ºi a presei, pentrua enumera numai câþiva dintre cei pe care identitatea îi atinge,lucru care, pe termen lung, poate numai sã ajute, precizeazãCristian Paul.

Deºi costurile pentru crearea unui logo sunt dificil de estimat,la fel ca ºi costurile pentru crearea unui brand, jucãtorii de pepiaþa de profil estimeazã cã acestea pot fi de la câteva zeci deeuro la câteva sute de mii de euro sau chiar mai mult, în cazulunor procese complexe de rebranding.

În general, spune Cristian Paul, costurile necesare pentru acomisiona un program de identitate cãtre Brandient variazã de lazeci la sute de mii de euro, la care se adaugã costurile deimplementare, care pot varia de la câteva mii la peste o sutã demilioane de euro. Aceleasi sume sunt confirmate ºi de ªtefan Liuþe,strategy director al agenþiei Grapefruit: câteva zeci de euro cernumeroºii freelanceri care lucreazã prin internet în întreaga lume,în timp ce marile agenþii de branding sau design cer câteva zecide mii de euro.

Un logo este la fel de important ca ºi înregistrarea societãþiila Registrul Comerþului, apreciazã Liviu Alexa, director generalImagistica. Dacã tot te pregãteºti sã faci o afacere, atinge ºi acestpunct. Fã diferenþa dintre tine ºi marea de termopaniºti, alegându-þi un nume bun, un logo special, o identitate vizualã care sã tefacã recognoscibil, spune Alexa. Succesul în afaceri, adaugã el,depinde ºi de calitatea produselor, de felul în care îþi satisfaciclienþii, dar, una peste alta, ai mai multe ºanse sã rãzbaþi dacã tecomporþi profesionist încã de la început.

90Capitolul I

Iatã ºi câteva trucuri ºi ponturi în vederea construirii ºipoziþionãrii unei afaceri:1

Identitatea unei companii este alcatuitã din logo (elementulvizual), logotip (numele companiei) ºi slogan (elementulexplicativ). Logo-ul ºi logotipul pot fi, adeseori, reprezentatede acelaºi cuvânt.Cel mai bun moment pentru crearea unei identitãþi vizualeeste, potrivit specialiºtilor din domeniu, la începutul afacerii.Se recomandã ca identitatea vizualã sã fie realizatã de oechipã în care un strateg bun formuleazã clar obiectivele,iar un creativ bun le exprimã în mod original, memorabil.Identitatea vizualã este importantã pentru toate tipurile debranduri, dar, în cazul produselor ambalate care se vând înretail, la raft, ea este un element crucial în luarea decizieide cumpãrare.Deoarece logo-ul are rolul de a reprezenta brandul decompanie în faþa clienþilor sãi, schimbãrile dese ale identitãþiivizuale se pot dovedi neproductive.Dacã, totuºi, nu apelaþi la o agenþie specializatã, trebuie sãþineþi cont de o serie de elemente atunci când creaþi unlogo: folosiþi culori puþine, nu utilizaþi feþe de persoane sauimagini complexe care ar putea reduce din impactul sãu.Acesta trebuie sã poatã fi adaptat ºi redimensionat pentrudiferite contexte.Specialiºtii spun cã, în funcþie de domeniu, se pot folosianumite culori. De exemplu, albul se recomandã îndomeniile medical ºi ºtiinþific.Fiþi atenþi, de asemenea, ca elementele pe care le utilizaþipentru crearea logo-ului sã nu încalce legile privitoare lamãrcile înregistrate.Costul unui logo porneºte de la câteva zeci de euro ºi poateajunge la câteva sute de mii, în funcþie de complexitatealui.

1 A. Tucheac, Orice afacere începe cu sigla, articol postat în BusinessStandard pe http://www.standard.ro/articol_52123/orice_afacere_incepe_cu_sigla.html.


91

Trebuie ca identitatea vizualã sã reflecte o poziþionarecorect diferenþiatã, bazatã pe realitatea organizaþiei ºi aproduselor/serviciilor sale, sã fie unicã ºi disponibilã dinpunct de vedere legal ºi – nu în ultimul rand – sã respecteregulile de design grafic.Identitatea vizualã trebuie sã fie cât de cât adecvatãobiectului de activitate al afacerii. De exemplu, pentru ocompanie care se poziþioneazã ca inovator în tehnologie nueste potrivit un logo care include coloane romane.În cazul în care derulaþi o afacere exclusiv în mediulonline, trebuie sã vã alegeþi un nume sonor, sã evitaþiformulãrile complexe ºi monotone. Practic, imagineaafacerii trebuie sã fie uºor de reþinut ºi sã creeze o legãturãcu consumatorul.

1.3.1.3.1.3.1.3.1.3.Alegerea formeiAlegerea formeiAlegerea formeiAlegerea formeiAlegerea formei

juridice a afacerii:juridice a afacerii:juridice a afacerii:juridice a afacerii:juridice a afacerii:avantaje ºi dezavantajeavantaje ºi dezavantajeavantaje ºi dezavantajeavantaje ºi dezavantajeavantaje ºi dezavantaje

Înainte de a iniþia o activitateeconomicã trebuie sã alegeþi modalitatea sub care vreþi sã vãorganizaþi. Fiecare dintre aceste forme juridice are atât avantaje,cât ºi dezavantaje.

Pentru a determina forma juridicã „idealã” corespunzãtoarecondiþiilor sale specifice, întreprinzãtorul trebuie sã aibã în vedereurmãtoarele criterii de alegere:

suma de bani necesarã iniþierii afacerii ºi modul de obþinerea ei;profitul net estimat pentru urmãtorii 5 ani;

92Capitolul I

calificarea specialã sau competenþa sa, care îl vor ajuta înderularea cu succes a afacerii;experienþa pe care o are în sfera de activitate a afacerii;perspectiva de dezvoltare a afacerii ºi talentul managerial alîntreprinzãtorului;cota-parte din capitalul social pe care doreºte sã o deþinã ºi,implicit, participarea la luarea deciziilor ºi împãrþireaprofiturilor;taxele necesare iniþierii afacerii ºi procedurii legale deconstituire;existenþa unor surse diferite de venit pe care doreºte sã lepunã la adãpost;responsabilitatea pe care înþelege sã ºi-o asume în caz defaliment;mãsura în care doreºte ca afacerea sã continue în caz deincapacitate temporarã sau chiar deces;dacã îl satisface obþinerea de profit din banii investiþi, fãrã aparticipa activ la luarea deciziilor manageriale;rãbdarea ºi dispoziþia pe care le are pentru elaborarea uneidocumentaþii birocratice necesare iniþierii ºi derulãrii uneiafaceri de o relativ mai mare anvergurã.1

Dupã cum se poate observa, potenþialul întreprinzãtor trebuiesã evalueze atent care dintre aceºti factori sunt cei mai importanþiîn luarea deciziei sale.

Dacã nu poate exista o formã juridicã „idealã”, cu siguranþãexista forma juridicã cea mai indicatã pentru fiecare împrejurarespecificã. Din acest motiv, nu este recomandabil sã „copiaþi”, purºi simplu, exemplul unui întreprinzãtor precedent, chiar din acelaºidomeniu, ci trebuie analizate toate aspectele menþionate ºi aleasãforma juridicã cea mai potrivitã pentru viitoarea afacere.

Potrivit Legii nr. 31/1990 privind societãþile comerciale, înRomânia se pot organiza urmãtoarele forme de societãþi comerciale:2

1 A se vedea C. Sasu, R. E. Bernier, Enciclopedia întreprinzãtorului, Ed.Economicã, Bucureºti, 1999, p. 147-154.

2 Art. 2.Art. 2.Art. 2.Art. 2.Art. 2. - Societãþile comerciale se vor constitui în una dintre urmãtoareleforme: a) societate în nume colectiv; b) societate în comanditã simplã; c) societatepe acþiuni; d) societate în comanditã pe acþiuni ºi e) societate cu rãspundere limitatã.


93

a) societate în nume colectiv (SNC)a) societate în nume colectiv (SNC)a) societate în nume colectiv (SNC)a) societate în nume colectiv (SNC)a) societate în nume colectiv (SNC)b) societate în comanditã simplã (SCS)b) societate în comanditã simplã (SCS)b) societate în comanditã simplã (SCS)b) societate în comanditã simplã (SCS)b) societate în comanditã simplã (SCS)c) societate pe acþiuni (SA)c) societate pe acþiuni (SA)c) societate pe acþiuni (SA)c) societate pe acþiuni (SA)c) societate pe acþiuni (SA)d) societate în comanditã pe acþiuni (SCA)d) societate în comanditã pe acþiuni (SCA)d) societate în comanditã pe acþiuni (SCA)d) societate în comanditã pe acþiuni (SCA)d) societate în comanditã pe acþiuni (SCA)e) societate cu rãspundere limitatã (SRL).e) societate cu rãspundere limitatã (SRL).e) societate cu rãspundere limitatã (SRL).e) societate cu rãspundere limitatã (SRL).e) societate cu rãspundere limitatã (SRL).Acestea sunt formele juridice obligatorii în care o societate

comercialã trebuie sã se organizeze pentru a dobândi personalitatejuridicã ºi a funcþiona în condiþiile Legii Societãþilor Comerciale (LSC)Pe de altã parte, LSC nu reglementeazã omisiunea precizãrii formeijuridice ca o cauzã de nulitate sau dizolvare a societãþii comerciale;de aceea, în mãsura în care asociaþii nu stipuleazã expres formasocietãþii pe care o constituie, doctrina dominantã a reþinut cãaceasta va fi consideratã drept o societate în nume colectiv, formãcare asigurã cea mai adecvatã protecþie terþilor, prin rãspunderenelimitatã ºi solidarã a asociaþilor.1

Aºadar, legea românã reglementeazã cinci forme de societatecomercialã, în funcþie de rãspunderea asociaþilor faþã de creditoriisociali. Pe baza acestui criteriu de clasificare, caracteristicileprincipale ale celor cinci forme-tip de societate pot fi rezumate laurmãtoarele:

a) societatea în nume colectiv (SNC) este forma principalãºi cea mai simplã de societate comercialã, fiind adecvatã pentruasocierea persoanelor care au o perfectã încredere reciprocã ºi careau în vedere efectuarea unor acte de comerþ care nu necesitã uncapital semnificativ. În mod tradiþional se considerã cã societateaîn nume colectiv are caracter „intuitu personae” (în considerareapersoanei), pentru cã se întemeiazã pe încrederea reciprocã aasociaþilor; deci, la societatea în nume colectiv primeazã elementulpersonal, în detrimentul elementului de capital. În cazul în caresocietatea în nume colectiv nu-ºi achitã obligaþiile asumate faþã deterþi în termen de cel mult 15 zile de la data punerii în întârziere,creditorii se vor putea îndrepta ºi împotriva asociaþilor societãþii;

1 M. Scheaua, Legea societãþilor comerciale nr. 31/1990 comentatã ºiadnotatã, ed. a 2 -a, Ed. Rosetti, Bucureºti, 2002, p. 14.

94Capitolul I

b) societatea în comanditã simplã (SCS) este, deasemenea, o societate de persoane cu caracter intuitu personae,în care asociaþii comanditaþi (ºi care sunt, în acelaºi timp,administratorii societãþii) au aceeaºi poziþie faþã de datoriilesociale ca ºi asociaþii în societãþile în nume colectiv; asociaþiicomanditari care au, practic, poziþia unor finanþatori aiactivitãþii societãþii, rãspund numai în limita aportului lor lacapitalul social;

c) societatea pe acþiuni (SA) este o societate de capitaluritipicã, asociaþii (care sunt denumiþi „acþionari”) rãspunzânddoar cu aportul lor la capitalul social. În principiu, cu excepþiasocietãþilor pe acþiuni închise (familiale), în aceste societãþiasociaþii se dezintereseazã de calitãþile personale ale celorlalþi,ceea ce este important rãmând doar aportul la capitalul socialºi beneficiile ce rezultã din activitatea societãþii; capitalul socialala acestei societãþi este divizat în fracþiuni de valori nominaleegale, denumite „acþiuni”;

d) societatea în comanditã pe acþiuni (SCA) este supusãaceloraºi reguli ca ºi societatea în comanditã simplã, cu excepþiafaptului cã, la fel ca în cazul societãþii pe acþiuni, capitalulsocial este divizat în fracþiuni de valori nominale egale,denumite „acþiuni”;

e) societatea cu rãspundere limitatã (SRL) este osocietate cu caracter mixt, deoarece îmbinã caracterul intuitupersonae (specific societãþilor de persoane) cu rãspunderealimitatã la obligaþia vãrsãrii aporturilor de capital social aasociaþilor (specific societãþilor de capitaluri).


95

În concluzie, alegerea formei de societate este liberã, cuexcepþia unor tipuri speciale de societãþi (care se pot organiza,spre exemplu, numai sub forma societãþii pe acþiuni: societãþilebancare, societãþile de administrare de investiþii, societãþile deintermediere de valori imobiliare etc.), dar, odatã aleasã una dintreaceste forme de societate, asociaþii sunt datori sã urmeze regulilegenerale aplicabile oricãrei forme de societate, precum ºi regulilespecifice formei de societate aleasã referitoare la constituire,organizare ºi funcþionare, de la care nu se poate deroga.

În opinia specialiºtilor1, soluþia legii române de a limitaalegerea asociaþiilor la cele cinci forme clasice de societatecomercialã nu se justificã, unele forme juridice de societatedevenind total anacronice ºi desuete. De exemplu, în loculsocietãþii în comanditã simplã sau al societãþii în comanditã peacþiuni, care în practicã nu au interesat pe întreprinzãtori ºi careapar ca un apendice (în sens de „organ-fosilã”), fiind de preferato altã formã, mai practicã, mai operaþionalã. Comanditaþii înaceste societãþi sunt de fapt administratori ai societãþii, nefiind,practic, de întrevãzut ca aceºtia sã se oblige nelimitat ºi solidarpentru obligaþiile societãþii. În plus, în dreptul modern, se puneaccentul pe garanþiile materiale oferite de mãrimea capitaluluiºi a activelor sociale ºi mai puþin pe garanþiile personale oferitede unii asociaþi.

Practice în Evul Mediu (când clericii ºi militarii, care deþineaude altfel majoritatea capitalului, neputând exercita în nume propriuacte de comerþ, deoarece le era interzis de dreptul canonic saude regulamentele militare, apelau la un comerciant, înzestrându-l cu capital ºi, în acelaºi timp, obligându-l sã garanteze datoriilesociale cu propriul patrimoniu ºi propria persoanã), aceste societãþiau devenit acum anacronice ºi desuete.

Pe de altã parte, în dreptul nostru existã, totuºi, societãþi caresunt organizate în forme juridice speciale,forme juridice speciale,forme juridice speciale,forme juridice speciale,forme juridice speciale, care nu se încadreazãperfect în tiparul societãþlor reglementate în art. 2 al LSC. Estecazul societãþii comerciale cu rãspundere limitatã cu asociat unicºi al societãþii comerciale de stat (societãþile comerciale cu capital

1 S. Neculãescu, M. Danil, Contractul de societate, în Dreptul nr.5-6/1994, p. 34.

96Capitolul I

majoritar sau integral de stat, societãþile naþionale ºi companiilenaþionale).

Legea permite, în cazuri excepþionale, ca o societate curãspundere limitatã sã fie constituitã prin actul de voinþã al uneisingure persoane, în care caz nu se întocmeºte decât un statut.1

În cursul existenþei unei societãþi obiºnuite, aceasta poatesã devinã unipersonalã prin reunirea tuturor pãrþilor sociale înmâna unui singur asociat.2 Este vorba despre ceea ce, în moduzual, se numeºte societatea cu rãspundere limitatã cu asociatsocietatea cu rãspundere limitatã cu asociatsocietatea cu rãspundere limitatã cu asociatsocietatea cu rãspundere limitatã cu asociatsocietatea cu rãspundere limitatã cu asociatunic,unic,unic,unic,unic, instituþie care constituie forma tipicã, ordinarã, sub careîn legea românã se prezintã societatea constituitã dintr-o singurãpersoanã.

Din textul legii se poate deduce cã societatea cu asociat uniceste o varietate de societate cu rãspundere limitatã. Dar acest gende societate cu rãspundere limitatã are caracteristici speciale, carebulverseazã, practic, întregul drept societar.3

În aceste condiþii, am putea considera aceastã societateunipersonalã ca fiind de drept o a ºasea formã de societatereglementatã de LSC sau drept o consacrare indirectã a instituþieipatrimoniului de afectaþiune. Ceea ce legea românã reglementeazãsub denumirea de societate cu asociat unic este, de fapt, o tehnicãde limitare a rãspunderii, o instituþionalizare a unei fracþiuni dinpatrimoniul unei persoane pe care aceasta o afecteazã scopului de aobþine profit la adãpostul personalitãþii juridice a unei astfel de entitãþi.

1 Art. 4 - Societatea comercialã va avea cel puþin doi asociaþi, în afarã decazul când legea prevede altfel.

Art. 5 (2) - Societatea cu rãspundere limitatã se poate constitui ºi prinactul de voinþã al unei singure persoane. În acest caz se întocmeºte numaistatutul.

2 Art. 229 (1) - Societãþile în nume colectiv sau cu rãspundere limitatã sedizolvã prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuiadintre asociaþi, când, datoritã acestor cauze, numãrul asociaþilor s-a redus launul singur.

(2) - Se excepteazã cazul când în actul constitutiv existã clauzã decontinuare cu moºtenitorii sau când asociatul rãmas hotãrãºte continuareaexistenþei societãþii sub forma societãþii cu rãspundere limitatã cu asociat unic.

3 Ghe. Piperea, Societãþi comerciale, piaþã de capital. Acquis comunitar,Ed. All Beck, Bucureºti, 2005, p. 40-49.


97

În practicã, de cele mai multe ori societatea unipersonalã esteun paravan pentru afacerile personale ale asociatului unic, fiindconstituitã doar cu scopul de a limita rãspunderea faþã de creditoria asociatului (în practicã, bãncile solicitã aproape permanentcauþiunea asociatului unic pentru creditele acordate societãþii,tocmai pentru a evita consecinþele neplãcute ale insolvabilitãþiisocietãþii).

1.4.1.4.1.4.1.4.1.4.Sfatul avocatului:Sfatul avocatului:Sfatul avocatului:Sfatul avocatului:Sfatul avocatului:

optaþi pentru o societateoptaþi pentru o societateoptaþi pentru o societateoptaþi pentru o societateoptaþi pentru o societatecomercialã cu rãspundere limitatãcomercialã cu rãspundere limitatãcomercialã cu rãspundere limitatãcomercialã cu rãspundere limitatãcomercialã cu rãspundere limitatã

AAAAAcum, dupã ce amtrecut în revistã cele cinci forme de societãþi comerciale consacratede legea românã în materie, ne vom permite sã oferim celorinteresaþi direct în deschiderea propriei afaceri urmãtorul sfatjuridic: optaþi pentru înfiinþarea unei societãþi cu rãspundereoptaþi pentru înfiinþarea unei societãþi cu rãspundereoptaþi pentru înfiinþarea unei societãþi cu rãspundereoptaþi pentru înfiinþarea unei societãþi cu rãspundereoptaþi pentru înfiinþarea unei societãþi cu rãspunderelimitatã !limitatã !limitatã !limitatã !limitatã !

Argumentul major al acestei recomandãri de ordin personalnu rezidã numai din faptul cã, la ora actualã, aceasta este formacea mai des întâlnitã în practica comercialã, ci ºi din faptul cã osocietate comercialã cu rãspundere limitatã corespunde cel maibine realitãþilor socio-economice ºi juridice din România.

Astfel, din punctul de vedere al asociaþilor, viitorul SRL poateopta sã aibã între doi ºi cincizeci de asociaþi. Probleme de naturãjuridicã pot apãrea în momentul în care asociaþii intrã într-o starede conflict ireconciliabilã sau atunci când unul sau mai mulþi asociaþidoresc sã se retragã din societate, iar acest lucru nu a fost„reglementat” corespunzãtor prin Actul constitutiv sau Contractulde societate. Din acest punct de vedere, este recomandabil sãangajaþi avocaþi de afaceri experimentaþi care sã vã ajute sã redactaþi

98Capitolul I

„constituþia” viitoarei societãþi comerciale pentru a fi la adãpost deeventualele conflicte juridice.

Aºadar, intraþi în afaceri, nu singur (SRL cu asociat unic), ciîmpreunã cu minim unu-doi asociaþi de încredere.

În ceea ce priveºte structura capitalului social, LSC prevede cãla un SRL acesta nu poate fi mai mic de 200 lei. Dar nu limitainferioarã a capitalului social este problema, ci cuantumul maximpe care îl pot aduce ca aport în noua firmã asociaþii, fiind ºtiutfaptul cã un SRL are nevoie, în faza de start-up, de o investiþiefinanciarã consistentã.

O altã problemã rezolvabilã relativ uºor, în cazul în care existãdoi-trei asociaþi într-un SRL, este cea a sediului social.

Conform noilor modificãri aduse LSC, la acelaºi sediu vor puteafuncþiona mai multe societãþi, dacã este îndeplinitã cel puþin unadintre urmãtoarele condiþii: a) imobilul, prin structura lui, permitefuncþionarea mai multor societãþi în încãperi diferite; b) cel puþin opersoanã este, în condiþiile legii, asociat în fiecare dintre societãþi;c) dacã cel puþin unul dintre asociaþi este proprietar al imobiluluice urmeazã a fi sediul societãþii.

Pe de altã parte, în momentul în care te-ai decis sã-þi lanseziafacerea la care visezi, actele ºi drumurile necesare înfiinþãrii efectivea societãþii pot pãrea o pierdere de timp. Pentru cei ocupaþi, dar ºipentru cei comozi, existã avocaþii de afaceri care înfiinþeazã SRL-uri oferind servicii profesioniste, în funcþie de buzunarul fiecãruia.

Teoretic, în România, perioada înfiinþãrii unei societãþicomerciale este una dintre cele mai scurte din Europa: trei zile.Acesta este timpul efectiv de aºteptare, conform legii, de ladepunerea dosarului ºi pânã la obþinerea actelor de înmatriculare.

În practicã, lucrurile stau ceva mai complicat, în sensul cãtrebuie sã existe un maxim interes din partea viitorilor asociaþi de acolabora ºi de a se sincroniza perfect pentru a reduce cât mai multperioada de aºteptare. Pe de altã parte, din momentul în caredepuneþi dosarul de înregistrare la registrul comerþului ºi momentulîn care judecãtorul delegat se pronunþã asupra înmatriculãrii SRL-ului dvs. e posibil sã treacã mai mult decât cele 3 zile prevãzute înlege.

Cu toate acestea, un întreprinzãtor rareori se pricepe ºi laîntocmirea actelor juridice, ceea ce prelungeºte perioada necesarã


99

pregãtirii actelor constitutive. În aceastã situaþie, îi poate sãri înajutor un cabinet sau o societate specializatã pe avocatura de afaceri.

De ce pledãm pentru aceastã opþiune?Pentru cã aºa cum relevã datele unui studiu realizat de cãtre

specialiºtii români în microeconomie, atât firmele nou-înfiinþate,cât ºi cele prezente deja pe piaþã, considerã ceva inutil lucrul cu unconsultant, fie el ºi un avocat specializat pe avocatura de afaceri.

ATENÞIE:acest lucru nu înseamnã cã nu au nevoie de serviciile acestuia !!!

Dimpotrivã, creºterea continuã a competiþiei pe piaþa internãafecteazã în primul rând firmele româneºti, iar consultanþa juridicãºi de ma-na-gement le va fi din ce în ce mai necesarã, cu atât maimult cu cât în perioada care urmeazã este preconizat faptul cãsuc-ce-sul în economia realã a þãrii noastre, performanþa ºicompe-titivitatea organizaþiilor economice care o compun, vordepinde în mare mãsurã de calitatea managementului prestat.1

Spre exemplu, în 2006, una din cinci societãþi comerciale(30.000 de înmatriculãri) au fost înfiinþate cu sprijinul unor cabinetesau societãþi specializate pe avocatura de afaceri. Chiar ºi cu ajutorde specialitate, redactarea ºi semnarea documentelor necesare ladosar dureazã între una ºi trei sãptãmâni, mai ales în cazul afacerilorcomplexe lansate de întreprinzãtorii strãini.

La prima întâlnire cu avocaþii de afaceri, întreprinzãtorul trebuiesã le prezinte copia dupã actul de identitate ºi actele de proprietateale spaþiului unde urmeazã sã fie stabilit sediul social al viitoareisocietãþi. Apoi, urmeazã o discuþie între client ºi specialist, învederea identificãrii soluþiei optime, croite pe mãsura nevoilorantreprenorului.

Dupã încheierea contractului de asistenþã juridicã cu avocaþiide afaceri, contract în baza cãruia se vor putea efectua pentru aceastatoate demersurile necesare înfiinþãrii firmei, clientul se va mai prezentadoar pentru a semna actele necesare înfiinþãrii SRL-ului.

1 C. Mereuþã (coordonator), Tranziþia managementului societãþilorcomerciale româneºti. Perioada 1990-2000, Ed. Tehnicã, Bucureºti, 1995,p. 47-78.

100Capitolul I

Valoarea taxelor percepute de autoritãþile române ºi de notar,pentru înfiinþarea unei afaceri simple, sunt în jur de 600 de lei.Costurile înmatriculãrii unei societãþi comerciale diferã în funcþiede complexitatea firmei, precum ºi de numãrul de asociaþi sauacþionari ce urmeazã sã facã parte din societate. Dacã, de exemplu,la capitalul social este adus un teren ca aport în naturã, costurilenotariale cresc considerabil.

Studenþii sunt, de asemenea, încurajaþi sã intre în afaceri. Eisunt scutiþi de la plata celor mai importante taxe pentru înfiinþareaunei firme, însã aceste facilitãþi sunt acordate o singurã datã. Dacãrenunþã la firmã în termen de trei ani de la înfiinþare, ei sunt obligaþisã restituie integral taxele. Cu toate acestea, tinerii apeleazã destulde rar la serviciile avocaþilor de afaceri, preferând sã îºi înfiinþezesinguri firmele.

În concluzie, putem spune cã, apelând la un avocat de afaceri,clientul câºtigã în primul rând siguranþa lucrului bine fãcut. Acestaeconomiseºte timp, evitând cozile sau repetarea unor demersuripe care, din diverse motive, le-a fãcut mai întâi în mod greºit.


101

Capitolul II

Înregistrareaºi autorizarea unui SRL

„Eºti omul cel mai liber din lumedacã ai o afacere care îþi aparþineºi pe care o conduci tu însuþi.”

Paul Hawken

2.12.12.12.12.1.....Etapa preliminarã:Etapa preliminarã:Etapa preliminarã:Etapa preliminarã:Etapa preliminarã:

ce trebuie sã ºtii pentruce trebuie sã ºtii pentruce trebuie sã ºtii pentruce trebuie sã ºtii pentruce trebuie sã ºtii pentrupregãtirea pregãtirea pregãtirea pregãtirea pregãtirea documentelor juridicedocumentelor juridicedocumentelor juridicedocumentelor juridicedocumentelor juridice

ÎÎÎÎÎn condiþiile actualeireglementãri a Legii nr. 31/1990, procesul constituirii unui S.R.Limplicã îndeplinirea a douã formalitãþi juridice: întocmirea actuluisau actelor constitutive în forma cerutã de lege ºi înregistrarea ºiautorizarea funcþionãrii societãþii.1

Dacã prima formalitate se realizeazã de cãtre asociaþi sauîmputerniciþii lor, a doua formalitate implicã participarea organelorcompetente, stabilite de Legea nr. 359/2004 privind simplificareaformalitãþilor la înregistrarea în registrul comerþului a persoanelorfizice, asociaþiilor familiale ºi persoanelor juridice, înregistrarea

1 În cazul constituirii societãþii pe acþiuni sau în comanditã pe acþiuniprin subscripþie publicã, aceste formalitãþi sunt precedate de anumiteoperaþiuni speciale.

102Capitolul II

fiscalã a acestora, precum ºi la autorizarea funcþionãrii persoanelorjuridice.

În acest caz, organul competent este Biroul Unic aflat îninteriorul fiecãrui oficiu teritorial al Registrului Comerþului dinRomânia.1

Instituþia registrului comerþului reprezintã instrumentulinstrumentulinstrumentulinstrumentulinstrumentulpublicitãþii legale ºi profesionalepublicitãþii legale ºi profesionalepublicitãþii legale ºi profesionalepublicitãþii legale ºi profesionalepublicitãþii legale ºi profesionale a comerciantului ºi a activitãþiisale. Registrul comerþului este menit, în primul rând, a cuprindetoate datele esenþiale necesare cunoaºterii comercianþilor ºi a unoracte ºi fapte ale acestora, care au implicaþii asupra activitãþii lor ºiasupra activitãþii comerciale în general. Registrul comerþului esteo bancã de date oficialã privitoare la comercianþi, la care poateapela pentru informare orice persoanã interesatã, întrucât cuprindedate ºi informaþii cu privire la comercianþi ºi la activitatea acestoraºi care trebuie obligatoriu menþionate în registru de cãtrecomercianþi, sub diverse sancþiuni pecuniare sau de altã naturã.El este organizat în ideea de a oferi o modalitate practicã deprotecþie a intereselor generale ale societãþii, a intereselor terþelorpersoane care intrã în relaþii de afaceri cu comercianþii, precumºi a intereselor comercianþilor înºiºi. Registrul comerþului asigurãpremisele protecþiei concurenþei loiale ºi ale sancþionãrii fapteloranticoncurenþiale sau de concurenþã neloialã, ale protecþieidrepturilor ºi intereselor legale ale consumatorilor, ale protecþieicreditului de care trebuie sã se bucure o activitate comercialãonestã etc. Prin înregistrarea în Registrul comerþului a actelor,faptelor ºi menþiunilor prevãzute de lege se asigurã ºiopozabilitatea acestora faþã de terþi (art. 5 din Legea nr. 26/1990privind registrul comerþului).

Biroul Unic este format atât din reprezentanþii registruluicomerþului, cât ºi din cei ai instituþiilor care elibereazã avizele,autorizaþiile ºi/sau acordurile strict necesare pentru autorizareafuncþionãrii societãþii comerciale.

Înregistrarea ºi autorizarea funcþionãrii societãþii se solicitãBiroului unic din cadrul oficiului teritorial al Registrului

1 Începând cu anul 2002, prin apariþia O.U.G nr. 129/2002, s-a dispustrecerea Registrului Comerþului din structura Camerelor de comerþ ºi industrieteritoriale în structura Ministerului de Justiþie, respectiv a Tribunalelor.


103

Registrul comerþului esteº i un mi j loc e f ic ient dereclamã, punând la dispoziþiacomerciantului ºi o dovadãcertã a credibi l i tãþ i i º ibonitãþii pe piaþã a acestuia:publicarea anualã a bilanþuluicontabil al societãþii comer-ciale înfãþiºeazã tuturor celorinteresaþi rezultatele pozitiveale afacerii societãþii ºi per-spectivele sale de dezvoltare.Partenerii de afaceri ai comer-ciantului, în special bãncile,pot sã se informeze cu privirela dimensiunile patrimoniuluiacestuia cercetând date dinRegistrul comerþului.1

Nu mai puþin importantãeste ºi funcþia registrului comer-þului de a furniza datele necesarereferitoare la partea negativãa activitãþii comercianþilor(falimente, societãþi fantomã, lipsãde bonitate financiarã, inactivi-tate îndelungatã), cât ºi funcþiade reclamã negativã ori sursãde informaþii necesare aplicãrii,în cazul în care sunt necesare,a anumitor sancþiuni faþã deunii comercianþi (spre exemplu,dizolvarea-sancþiune a unorsocietãþi comerciale, în baza art.237 LSC, dizolvarea de drept aunor societãþi care nu ºi-aumajorat capitalul social etc.).

Comerþului în a cãrui razã teritorialã îºi va avea sediul societateacomercialã.

Potrivit prevederilor legii, Biroul unic realizeazã toateoperaþiunile necesare pentru înregistrarea ºi autorizarea funcþionãriiviitorului SRL. În plus, el are ºi obligaþia de a presta anumite serviciicare privesc înregistrarea ºi autorizarea funcþionãrii societãþii, lacererea ºi pe cheltuiala solicitantului.2

1 Ghe. Piperea, op. cit., p. 92 – 94.2 Art. 6. - (1) Prin înregistrarea în registrul comerþului se înþelege

înmatricularea persoanelor fizice, asociaþiilor familiale ºi persoanelor juridiceprevãzute la art. 2, înscrierea de menþiuni, precum ºi înregistrarea altoroperaþiuni care, potrivit legii, se menþioneazã în registrul comerþului.

2) Solicitarea efectuãrii înregistrãrii în registrul comerþului se face labiroul unic din cadrul oficiului registrului comerþului de pe lângã tribunal decãtre fondatori, administratori sau de reprezentanþii acestora, precum ºi deorice persoanã interesatã, în condiþiile legii, prin întocmirea cererii deînregistrare.

104Capitolul II

Prezentãm, pe scurt, principalele documente în vedereaconstituirii unei societãþi comerciale cu rãspundere limitatã, fie cuasociat unic sau cu doi ori mai mulþi asociaþi (a se vedea ºi anexelede pe CD):

. Cererea de înregistrare. Cererea de înregistrare. Cererea de înregistrare. Cererea de înregistrare. Cererea de înregistrare (original);

. Dovada verificãrii disponibilitãþii ºi rezervãrii firmei. Dovada verificãrii disponibilitãþii ºi rezervãrii firmei. Dovada verificãrii disponibilitãþii ºi rezervãrii firmei. Dovada verificãrii disponibilitãþii ºi rezervãrii firmei. Dovada verificãrii disponibilitãþii ºi rezervãrii firmei(original);

. Dacã este cazul, acordul pentru utilizarea denumirii,. Dacã este cazul, acordul pentru utilizarea denumirii,. Dacã este cazul, acordul pentru utilizarea denumirii,. Dacã este cazul, acordul pentru utilizarea denumirii,. Dacã este cazul, acordul pentru utilizarea denumirii,prevãzut de art. 39 din Legea nr. 26/1990, republicatã, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare (copie);

. Actul constitutiv. Actul constitutiv. Actul constitutiv. Actul constitutiv. Actul constitutiv (original);

. Dovezile privind sediul social/secundar. Dovezile privind sediul social/secundar. Dovezile privind sediul social/secundar. Dovezile privind sediul social/secundar. Dovezile privind sediul social/secundar (copie);

. Dacã este cazul, avizul privind schimbarea destinaþiei. Dacã este cazul, avizul privind schimbarea destinaþiei. Dacã este cazul, avizul privind schimbarea destinaþiei. Dacã este cazul, avizul privind schimbarea destinaþiei. Dacã este cazul, avizul privind schimbarea destinaþieiimobilelor colective cu regim de locuinþã, imobilelor colective cu regim de locuinþã, imobilelor colective cu regim de locuinþã, imobilelor colective cu regim de locuinþã, imobilelor colective cu regim de locuinþã, prevãzut de Legeanr. 230/2007 (completat pe formular-tip, original);

. Dovezile privind efectuarea vãrsãmintelor aporturilor. Dovezile privind efectuarea vãrsãmintelor aporturilor. Dovezile privind efectuarea vãrsãmintelor aporturilor. Dovezile privind efectuarea vãrsãmintelor aporturilor. Dovezile privind efectuarea vãrsãmintelor aporturilorsubscrise de asociaþi la capitalul socialsubscrise de asociaþi la capitalul socialsubscrise de asociaþi la capitalul socialsubscrise de asociaþi la capitalul socialsubscrise de asociaþi la capitalul social (copii);

. Actele privind proprietatea pentru aporturile în naturã. Actele privind proprietatea pentru aporturile în naturã. Actele privind proprietatea pentru aporturile în naturã. Actele privind proprietatea pentru aporturile în naturã. Actele privind proprietatea pentru aporturile în naturãsubscrise ºi vãrsate la constituire;subscrise ºi vãrsate la constituire;subscrise ºi vãrsate la constituire;subscrise ºi vãrsate la constituire;subscrise ºi vãrsate la constituire; în cazul în care printre acestea seaflã ºi imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate;

. Declaraþiile date pe propria rãspundere, dupã caz, de cãtre. Declaraþiile date pe propria rãspundere, dupã caz, de cãtre. Declaraþiile date pe propria rãspundere, dupã caz, de cãtre. Declaraþiile date pe propria rãspundere, dupã caz, de cãtre. Declaraþiile date pe propria rãspundere, dupã caz, de cãtrefondatori/administratori/cenzori sau persoane fizice reprezentantefondatori/administratori/cenzori sau persoane fizice reprezentantefondatori/administratori/cenzori sau persoane fizice reprezentantefondatori/administratori/cenzori sau persoane fizice reprezentantefondatori/administratori/cenzori sau persoane fizice reprezentanteale persoanei juridice numitã administrator sau cenzor, din careale persoanei juridice numitã administrator sau cenzor, din careale persoanei juridice numitã administrator sau cenzor, din careale persoanei juridice numitã administrator sau cenzor, din careale persoanei juridice numitã administrator sau cenzor, din caresã rezulte cã îndeplinesc condiþiile legale pentru deþinerea acestorsã rezulte cã îndeplinesc condiþiile legale pentru deþinerea acestorsã rezulte cã îndeplinesc condiþiile legale pentru deþinerea acestorsã rezulte cã îndeplinesc condiþiile legale pentru deþinerea acestorsã rezulte cã îndeplinesc condiþiile legale pentru deþinerea acestorcalitãþicalitãþicalitãþicalitãþicalitãþi (original);

. Specimenele de semnãturã. Specimenele de semnãturã. Specimenele de semnãturã. Specimenele de semnãturã. Specimenele de semnãturã ale reprezentanþilor societãþii(original);

. Certificatele de cazier fiscal. Certificatele de cazier fiscal. Certificatele de cazier fiscal. Certificatele de cazier fiscal. Certificatele de cazier fiscal pentru asociaþii saureprezentanþii legali ai societãþii comerciale, care au domiciliul/reºedinþa/sediul în România sau pentru persoanele fizice sau juridicestrãine, care au aceastã calitate ºi sunt înregistrate fiscal în Româniasau, dupã caz, declaraþia autenticã pe propria rãspunderedeclaraþia autenticã pe propria rãspunderedeclaraþia autenticã pe propria rãspunderedeclaraþia autenticã pe propria rãspunderedeclaraþia autenticã pe propria rãspundere apersoanei fizice cetãþean strãin în nume propriu sau ca reprezentantal persoanei juridice strãine care nu este înregistratã fiscal în


105

România din care sã rezulte cã nu are datorii fiscale (original saucopie certificatã ºi, dupã caz, traducerea realizatã de un traducãtorautorizat a cãrui semnãturã sã fie legalizatã de un notar public);

. . . . . Declaraþia-tip pe propria rãspundere semnatã deDeclaraþia-tip pe propria rãspundere semnatã deDeclaraþia-tip pe propria rãspundere semnatã deDeclaraþia-tip pe propria rãspundere semnatã deDeclaraþia-tip pe propria rãspundere semnatã deasociaþi sau de administratoriasociaþi sau de administratoriasociaþi sau de administratoriasociaþi sau de administratoriasociaþi sau de administratori din care sã rezulte, dupã caz, cã:

- persoana juridicã nu desfãºoarã, la sediul social sau la sediilesecundare, activitãþile declarate, o perioadã de maximum 3ani (model 1 - original);

- persoana juridicã îndeplineºte condiþiile de funcþionareprevãzute de legislaþia specificã în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecþiei mediului ºi protecþiei muncii pentruactivitãþile precizate în declaraþia-tip (model 2 - original).

. Dacã este cazul:. Dacã este cazul:. Dacã este cazul:. Dacã este cazul:. Dacã este cazul:- actele de înregistrare ale fondatorilor, administratorilor,

cenzorilor persoane juridice (original sau copie certificatãºi, dupã caz, traducerea realizatã de un traducãtor autorizata cãrui semnãturã sã fie legalizatã de un notar public);

- hotãrârea organului statutar al fondatorilor persoane juridiceprivind participarea la constituirea societãþii (original saucopie certificatã ºi, dupã caz, traducerea realizatã de untraducãtor autorizat a cãrui semnãturã sã fie legalizatã deun notar public);

- mandatul pentru persoana abilitatã sã semneze actulconstitutiv în numele ºi pe seama fondatorului persoanãjuridicã (original sau copie certificatã ºi, dupã caz, traducerearealizatã de un traducãtor autorizat a cãrui semnãturã sã fielegalizatã de un notar public);

- avizele prealabile prevãzute de legile speciale (copie);- împuternicire specialã sau avocaþialã pentru persoanele

desemnate sã îndeplineascã formalitãþile legale (original).

. Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale:. Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale:. Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale:. Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale:. Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale:- taxa judiciarã de timbru, în original;- timbre judiciare;- taxele de registru;- tariful de publicare în Monitorul Oficial, Partea a IV-a.

Documentele se depun la ORC în raza cãruia firma îºi stabileºtesediul social, la ghiºeu sau prin corespondenþã.

106Capitolul II

. Actul constitutiv va avea forma autenticã pentru SNC ºi. Actul constitutiv va avea forma autenticã pentru SNC ºi. Actul constitutiv va avea forma autenticã pentru SNC ºi. Actul constitutiv va avea forma autenticã pentru SNC ºi. Actul constitutiv va avea forma autenticã pentru SNC ºiSCS.SCS.SCS.SCS.SCS. În cazul unui SRL, forma autenticã este obligatorie dacã printrebunurile subscrise ca aport în naturã la capitalul social se aflã unteren; în celelalte cazuri fiind suficientã darea de datã certã,acordatã, în condiþiile legii, de cãtre notarul public sau de cãtreserviciul de asistenþã din cadrul ORC, atestarea de cãtre avocat încondiþiile Legii nr. 51/1995, modificatã, sau încheierea actului subsemnãturã privatã;

. Actul constitutiv trebuie sã conþinã clauzele prevãzute. Actul constitutiv trebuie sã conþinã clauzele prevãzute. Actul constitutiv trebuie sã conþinã clauzele prevãzute. Actul constitutiv trebuie sã conþinã clauzele prevãzute. Actul constitutiv trebuie sã conþinã clauzele prevãzutede art. 7de art. 7de art. 7de art. 7de art. 7 din Legea nr. 31/1990, republicatã, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare, inclusiv precizarea domeniului ºi a activitãþiiprincipale. Toate activitãþile înscrise în actul constitutiv vor ficodificate conform Nomenclatorului CAEN actualizat prin Ordinulnr. 337/2007 al Preºedintelui Institutului Naþional de Statisticã, iarobiectul de activitate se va exprima prin clase CAEN de patru cifrepentru activitãþi;

. Dovezile privind sediul social / secundar se pot face, dupã. Dovezile privind sediul social / secundar se pot face, dupã. Dovezile privind sediul social / secundar se pot face, dupã. Dovezile privind sediul social / secundar se pot face, dupã. Dovezile privind sediul social / secundar se pot face, dupãcaz, cu:caz, cu:caz, cu:caz, cu:caz, cu:

- contract de vânzare-cumpãrare, intabulat;- contract de schimb, intabulat;- contract de închiriere:- înregistrat la Administraþia Finanþelor Publice, pentru cel

încheiat între persoane fizice ºi persoane juridice;- neînregistrat la Administraþia Finanþelor Publice, pentru cel

încheiat între persoane juridice.- contract de subînchiriere;- contract de concesiune, intabulat;- contract de leasing imobiliar;- contract de comodat, în original, în formã autenticã sau sub

semnãturã privatã, însoþit de actul doveditor al proprietarului,intabulat;

- contract de donaþie, în formã autenticã, intabulat;- contract de uz;- contract de uzufruct;- extras de carte funciarã, în termen de valabilitate la depunere

- pentru oricare din actele prevãzute ca dovadã de sediu (inclusivîn cazul aportului la capitalul social la constituirea societãþii, penumele asociatului care aporteazã);


107

- certificat de rol fiscal/rol agricol, în termen de valabilitate;- certificat de moºtenitor;- act notarial de ieºire din indiviziune sau de delimitare a

proprietãþii, intabulat;- hotãrâre judecãtoreascã definitivã privind proprietatea

(intabulatã) sau folosinþa/uzufructul;- hotãrâre judecãtoreascã definitivã de ieºire din indiviziune,

intabulatã;- proces-verbal de recepþie a construcþiei, intabulat;- act de adjudecare a imobilului vândut în cadrul executãrii

silite;- contract de asistenþã juridicã privind stabilirea sediului social

la sediul profesional al avocatului conform art. 3 alin. (1) lit. h) ºi i)din Legea nr. 51/1995, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

. Dovezile privind efectuarea vãrsãmintelor aporturilor la. Dovezile privind efectuarea vãrsãmintelor aporturilor la. Dovezile privind efectuarea vãrsãmintelor aporturilor la. Dovezile privind efectuarea vãrsãmintelor aporturilor la. Dovezile privind efectuarea vãrsãmintelor aporturilor lacapitalul social se pot face, dupã caz:capitalul social se pot face, dupã caz:capitalul social se pot face, dupã caz:capitalul social se pot face, dupã caz:capitalul social se pot face, dupã caz:

- pentru aporturile în numerar, foaie de vãrsãmânt, ordin deplatã sau chitanþã CEC;

- pentru aporturile în naturã subscrise la capitalul social: titlulde proprietate (facturi, titluri de proprietate asupra bunurilorimobile, inclusiv certificatul de sarcini al acestor bunuri); dacã estecazul, ºi raportul de evaluare a bunurilor întocmit de persoaneleautorizate în condiþiile legii. Raportul de evaluare este obligatoriuîn cazul SRL cu asociat unic.

. Declaraþiile date pe propria rãspundere de cãtre. Declaraþiile date pe propria rãspundere de cãtre. Declaraþiile date pe propria rãspundere de cãtre. Declaraþiile date pe propria rãspundere de cãtre. Declaraþiile date pe propria rãspundere de cãtrepersoanele care, potrivit legii, au aceastã obligaþie,persoanele care, potrivit legii, au aceastã obligaþie,persoanele care, potrivit legii, au aceastã obligaþie,persoanele care, potrivit legii, au aceastã obligaþie,persoanele care, potrivit legii, au aceastã obligaþie, pot fi fãcute înformã autenticã de notarul public, în formã atestatã de avocat încondiþiile Legii nr. 51/1995, modificatã, sau cu darea de datã certãprin serviciile de asistenþã din cadrul ORC.

. Specimenele de. Specimenele de. Specimenele de. Specimenele de. Specimenele de semnãturã ale reprezentanþilor societãþii semnãturã ale reprezentanþilor societãþii semnãturã ale reprezentanþilor societãþii semnãturã ale reprezentanþilor societãþii semnãturã ale reprezentanþilor societãþiise depun la oficiul registrului comerþului odatã cu cererea deînregistrare, dacã au fost numiþi prin actul constitutiv ºi pot fi dateîn formã autenticã la notarul public, în faþa judecãtorului delegat, adirectorului ORC sau a înlocuitorului acestuia care va certificasemnãtura;

. Taxele legale. Taxele legale. Taxele legale. Taxele legale. Taxele legale pot fi achitate în numerar sau cu card bancarla casieriile ORC, precum ºi cu mandat poºtal, ordin de platã etc.

108Capitolul II

2.1.1.Cine poate înfiinþa un SRL

Potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990, în vederea efectuãriide acte de comerþ, persoanele fizice ºi persoanele juridice se potasocia ºi pot constitui societãþi comerciale, cu respectareadispoziþiilor legii.

Aºadar, pentru a înfiinþa un SRL viitorii întreprinzãtori se potregãsi într-una dintre urmãtoarele situaþii:

1)1)1)1)1) atunci când asociaþi vor fi numai persoane fizice române;atunci când asociaþi vor fi numai persoane fizice române;atunci când asociaþi vor fi numai persoane fizice române;atunci când asociaþi vor fi numai persoane fizice române;atunci când asociaþi vor fi numai persoane fizice române;2)2)2)2)2) atunci când asociaþi vor fi atât persoane fizice române, câtatunci când asociaþi vor fi atât persoane fizice române, câtatunci când asociaþi vor fi atât persoane fizice române, câtatunci când asociaþi vor fi atât persoane fizice române, câtatunci când asociaþi vor fi atât persoane fizice române, cât

ºi persoane fizice strãine ºiºi persoane fizice strãine ºiºi persoane fizice strãine ºiºi persoane fizice strãine ºiºi persoane fizice strãine ºi3)3)3)3)3) atunci când viitorii asociaþi ai unui SRL sunt persoaneatunci când viitorii asociaþi ai unui SRL sunt persoaneatunci când viitorii asociaþi ai unui SRL sunt persoaneatunci când viitorii asociaþi ai unui SRL sunt persoaneatunci când viitorii asociaþi ai unui SRL sunt persoane

juridice române ºi/sau strãine.juridice române ºi/sau strãine.juridice române ºi/sau strãine.juridice române ºi/sau strãine.juridice române ºi/sau strãine.Orice persoanã fizicã românã poate, în principiu, sã devinã

asociat într-un SRL, fie direct, prin semnarea unui contract desocietate în calitate de asociat fondator, fie prin dobândireaulterioarã de pãrþi sociale prin cesiune sau prin succesiune legalãori testamentarã. Desigur cã, dacã dobândirea calitãþii de asociat laun SRL are loc prin intermediul unor acte juridice, se vor observaregulile aplicabile în cazul persoanelor incapabile sau cu o capacitatede exerciþiu restrânsã.

O persoanã fizicã poate fi parte în contractul de societate alunui SRL dacã are capacitatea de a încheia acest act juridic. Articolul6, alin. (2) din Legea nr. 31/1990 prevede faptul cã nu pot fi fondatoripersoanele care, potrivit legii, sunt incapabile.

Aºadar, pentru încheierea contractului de societate, persoanafizicã trebuie sã aibã capacitate deplinã de exerciþiu.

Având în vedere cã, prin încheierea contractului, parteacontractantã trebuie sã contribuie la formarea capitalului social(obligaþia de aport), se cere ca aceasta sã aibã capacitatea de a faceacte de dispoziþie.

Definiþia legalã a capacitãþii de exerciþiu a personei fiziceeste datã de art. 5 alin. (3) din Decretul nr. 31/1954, conformcãruia „capacitatea de exerciþiu este capacitatea persoanei de


109

a-ºi exercita drepturile ºi de a-ºi asuma obligaþii, sãvârºind actejuridice”.1

În ceea ce ne priveºte, aderãm la definiþia conform cãreiacapacitatea de exerciþiu a persoanei fizice este acea „parte acapacitãþii civile a omului care constã în aptitudinea acestuia de adobândi ºi exercita drepturi civile ºi de a-ºi asuma ºi executa obligaþiicivile prin încheiarea de acte juridice civile”.2

Prin urmare, în funcþie de existenþa ºi calitatea prezumatã adiscernãmântului lor persoanele fizice se pot afla într-una dinurmãtoarele situaþii:

a) lipsa capacitãþii de exerciþiu lipsa capacitãþii de exerciþiu lipsa capacitãþii de exerciþiu lipsa capacitãþii de exerciþiu lipsa capacitãþii de exerciþiu – adicã minorii care nu auîmplinit vârsta de 14 ani ºi debilii mintali puºi sub interdicþiejudecãtoreascã;

b) capacitate de exerciþiu restrânsã capacitate de exerciþiu restrânsã capacitate de exerciþiu restrânsã capacitate de exerciþiu restrânsã capacitate de exerciþiu restrânsã – adicã minorii cu vârstacuprinsã între 14 ºi 18 ani ºi minorii debili mintali puºi subinterdicþie judecãtoreascã ºi

c) capacitate de exerciþiu deplinã capacitate de exerciþiu deplinã capacitate de exerciþiu deplinã capacitate de exerciþiu deplinã capacitate de exerciþiu deplinã – adicã majorii, persoanelecare au împlinit vârsta de 18 ani precum ºi minorii care s-aucãsãtorit înainte de împlinirea vârstei de 18 ani (art. 4 C.fam.)

Întrucât constituirea unui SRL poate fi apreciatã ca o formã deplasament de capital, nu este exclusã posibilitatea participãrii unuiminor, prin ocrotitorul sãu legal, la încheiarea unui contract desocietate, în condiþiile art. 105 ºi 129 din Codul familiei. Fiind vorbadespre un act de dispoziþie, va fi necesarã autorizaþia autoritãþiitutelare, care va fi acordatã dacã prezintã un folos neîndoielnicpentru minor (art. 130 C. fam). Totodatã, ca o mãsurã suplimentarãde protecþie a minorului legea îi permite acestuia sã refuze oricepropunere privind asocierea într-un SRL, ceea ce va lipsi de eficienþãconsimþãmântul dat de ocrotitorii sãi legali.

În privinþa persoanei puse sub curatelã, rãmânem la apreciereacã aceasta are capacitatea de a încheia un contract de societate,potrivit prevederilor art. 153 C. fam.

1 E. Chelaru, Drept civil. Persoanele, Ed. All Beck, Bucureºti, 2003,p. 92-103.

2 Ghe. Beleiu, Drept civil român. Introducere în dreptul civil. Subiecteledreptului civil, ed. a VII-a, Ed. Universul Juridic, Bucureºti, 2001, p. 339.

110Capitolul II

În toate cazurile semnalate mai sus, este bine de reþinut faptulcã sancþiunea civilã specificã care intervine în cazul încãlcãriiregulilor referitoare la capacitatea de exerciþiu a persoanei fiziceeste nulitatea relativã a actului juridic. Este vorba despre o nulitatede protecþie pe care o poate invoca cel ocrotit (incapabil saupersoanã cu capacitate de exerciþiu restrânsã)1 dar nu ºi cel carea contractat cu el. Astfel, potrivit art. 952 C. civ. persoanelecapabile a se obliga nu pot opune minorului ºi interzisuluiincapacitatea lor.

Efectul principal al anulãrii actului juridic (în ipoteza semnãriiun act de constituire a unui SRL – s.n.) constã în desfiinþarearetroactivã a acestuia cu consecinþa punerii pãrþilor în situaþiaanterioarã semnãrii. Caracterul de protecþie al nulitãþii despre carediscutãm se extinde însã ºi asupra efectelor sale, astfel încât cellipsit de calitate de exerciþiu sau cel cu capacitate de exerciþiurestrânsã nu va restitui prestaþiile patrimoniale primite în temeiulactului juridic care a fost anulat decât în limita în care a profitat deele (art. 1164 C. civ.).

Interpretarea per a contrario a dispoziþiilor art. 25 alin. (2) dinDecretul nr. 31/1954 conduce la concluzia cã actele juridiceîncheiate singur de minorul care a împlinit vârsta de 14 ani nu vorfi lovite de nulitate dacã nu i-au produs o leziune. Soluþia se poatebaza ºi pe ideea cã minorul a demonstrat cã este în mãsurã sã-ºiapere interesele, rãsturnând prezumþia lipsei de discernãmânt carejustificã protecþia legalã.

Tot astfel, folosirea de cãtre minor a unor mijloacefrauduloase, cum ar fi: falsificarea propriului certificat de naºtere,pentru a-ºi convinge cocontractantul cã este major, atragedecãderea sa din dreptul de a invoca nulitatea. Este o sancþiunecivilã ce se aplicã minorului care a sãvârºit un delict civil, delictce l-ar putea prejudicia pe cocontractantul sãu datoritã existenþeiregulii conform cãreia în cazul anulãrii actului minorul restituie

1 Pe lângã cel ocrotit mai pot invoca nulitatea relativã a actului juridic:ocrotitorul sãu legal; succesorii sãi universali sau cu titlu universal, cu excepþiaacþiunilor intuitu personae; creditorii chirografari ai celui ocrotit, pe caleaacþiunii oblice, dacã nu este vorba despre drepturi strict personale ale acestuia;procurorul ºi autoritatea tutelarã.


111

prestaþiile numai în mãsura în care a profitat de ele. Soluþia sebazeazã ºi pe prevederile art. 1162 C. civ. conform cãrora „minoruln-are acþiune în resciziune contra obligaþiilor ce rezultã dindelictele sau cvazi-delictele sale”.1

Ca o concluzie, putem spune cã în cazul persoanelor fizicelipsite de capacitatea de exerciþiu, care sunt prezumate de lege caneavând discernãmânt, actele juridice se fac de cãtre reprezentanþiilor legali (pãrinþii, sau, dupã caz, tutorele). În anumite cazuri, expresprevãzute de lege, reprezentarea este realizatã de curatorul celuilipsit de capacitate de exerciþiu. Enumerãm, cu titlu exemplificativ,câteva dintre dispoziþiile legale pe care se bazeazã cele mai susarãtate:

- art. 11 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954: „pentru ceicare nu au capacitate de exerciþiu actele juridice se facde cãtre reprezentanþii lor legali”.

- art. 105 alin. (1) din Codul familiei: „Pãrinþii au dreptulºi îndatorirea de a administra bunurile copilului lor minorºi de a-l reprezenta în actele civile, pânã la data cândacesta îndeplineºte vârsta de 14 ani”.

- art. 147 din Codul familiei: „Regulile privitoare la tutelaminorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani se aplicã ºiîn cazul tutelei celei pus sub interdicþie, în mãsura încare legea nu prevede altfel”.

În sfârºit, comerciantul supus procedurii reorganizãrii judiciareºi a falimentului nu devine incapabil ºi, deci, poate încheia uncontract de societate. Dar, în cazul aplicãrii procedurii insolvenþei,el pierde dreptul de a administra ºi dispune de bunurile sale ºi, înconsecinþã, este lipsit de posibilitatea de a efectua un aport însocietate (art. 47 din Legea nr. 85/2006).

În ceea ce priveºte a doua ipoteza de lucru semnalatã � n$%o—� când asociat al unui SRL urmeazã a fi ºi o persoanã fizicãstrãinã � n $%o—� vor trebui respectate prevederile cuprivire la statutul juridic al cetãþenilor strãini.

Astfel, potrivit prevederilor Legii nr. 105/1992, strãinii sînt

1 A se vedea, în acest sens, Ghe. Beleiu, op. cit., p. 161.

112Capitolul II

asimilaþi în drepturi civile cu cetãþenii români în tot ceea ce priveºteraporturile civile, comerciale, de muncã, de procedurã civilã ºi alteraporturi de drept privat cu element de extraneitate, asimilareaaplicându-se ºi în beneficiul persoanelor juridice strãine.1

Pe de altã parte, potrivit prevederilor O.U.G nr. 194/2002,strãinii care locuiesc legal în România se bucurã de protecþiageneralã a persoanelor ºi a averilor, garantatã de Constituþie ºi dealte legi, precum ºi de drepturile prevãzute în tratatele internaþionalela care România este parte.2

La toate acestea, se adaugã prevederile O.U.G nr. 92/1997care stabileºte cadrul general privind garanþiile ºi facilitãþile de carebeneficiazã investiþiile directe în România. Astfel, este consideratãinvestiþie directã participarea la constituirea sau la extinderea uneiîntreprinderi în oricare dintre formele juridice prevãzute de lege,dobândirea de acþiuni sau de pãrþi sociale ale unei societãþicomerciale, cu excepþia investiþiilor de portofoliu, sau înfiinþarea ºiextinderea în România a unei sucursale de cãtre o societatecomercialã strãinã, prin aport financiar, în monedã naþionalã sau învalutã convertibilã ori prin aport în naturã de bunuri imobile sau/ºibunuri mobile, corporale ºi necorporale.

2.1.2.Care sunt condiþiile legale

pentru a deveni fondator al unui SRL

În termeni uzuali, noþiunea de fondator desemneazã o persoanãcare a construit ceva – o întreprindere, o asociaþie, o operã, uncurent politic etc. Articolul 6 al Legii nr. 31/1990 conferã noþiuniide fondator un înþeles special, incluzând în aceastã categorie atâtpe semnatarii actului constitutiv cât ºi pe cei care au avut un roldeterminant în constituirea societãþii comerciale.

1 Art. 2 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilorde drept internaþional privat, publicatã în Monitorul Oficial, Partea I nr. 245din 01/10/1992.

2 Art. 3 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 194/2002 privindregimul strãinilor în România, publicatã în Monitorul Oficial, Partea I nr. 245din 27/12/2002.


113

Într-o abordare ce þine de bunul-simþ juridic, noþiunea defondatorfondatorfondatorfondatorfondator al unui SRL este indistructibil legatã de cea de asociatasociatasociatasociatasociat; nupoþi fi fondator al societãþii comerciale fãrã a fi asociat. De altfel,termenul de „fondator” este doar o formã prescurtatã a sintagmei„asociat fondator”, care face deosebirea de restul asociaþilor, carenu au aceastã calitate, întrucât au intervenit în viaþa societarã ulteriorconstituirii (fondãrii) societãþii comerciale.1

Dar nu poþi sã fii asociat fãrã sã fii semnatar al actului constitutiv(fie direct, fie prin reprezentant), întrucât art. 5 alin. (6) stipuleazãcã actul constitutiv trebuie semnat de toþi asociaþii. Or, dacã nupoþi fi fondator fãrã a fi asociat, care este rostul distincþiei pe careacest prim aliniat al art. 6 o face între cele douã categorii defondatori: (a) semnatarii actului constitutiv ºi (b) cei care au avutun rol determinant în constituirea societãþii ?

În concepþia Legii nr. 31/1990, nu pot fi fondatori ºi, deci, nupot încheia contractul de societate, persoanele care, potrivit legii,sunt incapabile sau care au fost condamnate pentru gestiunefrauduloasã, abuz de încredere, fals, uz de fals, înºelãciune,delapidare, mãrturie mincinoasã, dare sau luare de mitã, precumºi pentru alte infracþiuni prevãzute de art. 143-145 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenþei sau pentru cele prevãzutede Legea nr. 31/1990.

Având în vedere rolul important pe care îl au fondatorii înconstituirea unei societãþi comerciale, aceºtia trebuie, pe bunãdreptate, sã îndeplineascã anumite cerinþe, inclusiv deonorabilitate, care rezultã inclusiv din absenþa unor antecedentepenale. În asigurarea îndeplinirii condiþiilor impuse de legefondatorilor, inclusiv în ceea ce priveºte inexistenþa incapacitãþilorprevãzute de prezentul text, art. 36 din lege impune obligativitateaobligativitateaobligativitateaobligativitateaobligativitateafondatorilor de a da o declaraþie pe propria rãspunderefondatorilor de a da o declaraþie pe propria rãspunderefondatorilor de a da o declaraþie pe propria rãspunderefondatorilor de a da o declaraþie pe propria rãspunderefondatorilor de a da o declaraþie pe propria rãspundere privindîndeplinirea tuturor condiþiilor legale, atunci când i se solicitãînmatricularea societãþii. Declararea unor împrejurãri neconformecu realitatea constituie infracþiunea de fals în declaraþii, prevãzutãºi sancþionatã de art. 292 Cod penal2. Depunerea cazierului fiscal,

1 A se vedea, I. Schiau, T. Prescure, Legea societãþilor comerciale nr. 31/1990.Analize ºi comentarii pe articole, Ed. Hamangiu, Bucureºti, 2007, p. 46-49.

2 Art. 292. - Declararea necorespunzãtoare adevãrului, fãcutã unui organsau instituþii de stat ori unei alte unitãþi dintre cele la care se referã art. 145, în

114Capitolul II

din care rezultã antecedentele penale, nu este suficientã pentrudovedirea lipsei incapacitãþilor prevãzute de lege, în condiþiile încare art. 36 din lege impune ºi depunerea declaraþiei pe propriarãspundere, anterior menþionatã. Faþã de prevederile exprese aletextului, rezultã cã nu condamnarea pentru sãvârºirea oricãreiinfracþiuni, ci doar pentru cele strict menþionate atrage incapacitateaunei persoane de a fi fondator.

Interdicþiile reglementate prin dispoziþiile art. 6 alin. (2) dinLegea nr. 31/1990 îºi gãsesc aplicare ºi în cazul administratorilor,directorilor, membrilor consiliului de supraveghere ºi aidirectoratului, cenzorilor sau auditorilor financiari, astfel cum prevãddispoziþiile art. 73 din lege.

Potrivit deciziei Curþii Constituþionale nr. 169/2003, publicatãîn Monitorul Oficial nr. 350 din 22 mai 20031, dispoziþiile legalereferitoare la posibilitatea doar a anumitor persoane de a fi fondatorinu instituie nici privilegii, nici discriminãri contrare principiuluiegalitãþii în drepturi a cetãþenilor în faþa legii ºi a autoritãþilor publice,consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituþie. Soluþia legislativãdiferitã în privinþa posibilitãþii doar a anumitor persoane de a fifondatori este determinatã de specificul domeniului supusreglementãrii, respectiv constituirea de societãþi comerciale, careîi învesteºte cu o mare responsabilitate socialã pe membrii fondatoriai unor astfel de entitãþi, fiind nu doar normal, ci chiar indispensabilca legea sã instituie o serie de exigenþe de onestitate, seriozitate ºicorectitudine în ceea ce îi priveºte. Or, o persoanã care areantecedente penale de natura celor enumerate în textul criticat,constând în infracþiuni care, fie prin obiect, fie prin modul derealizare, relevã un grad major de pericol social al autorului, nueste în mãsurã sã satisfacã asemenea exigenþe.

Reglementarea posibilitãþii doar a anumitor persoane de a fifondatori nu este contrarã nici principiului libertãþii de asociere

vederea producerii unei consecinþe juridice, pentru sine sau pentru altul, atuncicând, potrivit legii ori împrejurãrilor, declaraþia fãcutã serveºte pentruproducerea acelei consecinþe, se pedepseºte cu închisoare de la 3 luni la 2 anisau cu amendã.

1 A se vedea C. Cucu, M. Gavriº, C. Bãdoiu, C. Haraga, Legea societãþilorcomerciale nr. 31/1990. Repere bibliografice, practicã judiciarã, decizii aleCurþii Constituþionale, adnotãri, Ed. Hamangiu, Bucureºti, 2007, p. 14-17.


115

consacrat de dispoziþiile art. 37 din Constituþie. Principiul libertãþiide asociere nu are în vedere constituirea de societãþi comerciale,ci, aºa cum rezultã din textul constituþional, se referã la constituireaunor subiecte colective de o altã naturã juridicã ºi cu altã finalitate,cum ar fi, de exemplu, partidele politice sau sindicatele, sintagma„ºi în alte forme de asociere”, având în vedere entitãþi colective denaturi juridice ºi finalitãþi similare celor menþionate, iar nu societãþicomerciale.

Mai mult chiar, potrivit jurisprudenþei Înaltei Curþi de Casaþieºi Justiþie, în virtutea principiului prezumþiei de nevinovãþie, poatefi fondator asociatul care nu a fost condamnat printr-o hotãrârejudecãtoreascã definitivã pentru una din infracþiunile prevãzute deLegea nr. 31/1990, ci doar a fost trimis în judecatã.1

O problemã aparte o ridicã societatea comercialã înfiinþatã întresoþi. Legea nr. 31/1990 nu cuprinde nicio interdicþie referitoare lasoþi. În consecinþã, soþii pot constitui singuri un SRL ori împreunãcu alte persoane fizice sau juridice.

Calitatea de soþ implicã respectarea prevederilor Coduluifamiliei privind regimul bunurilor soþilor.

În privinþa bunurilor proprii ale soþilor nu existã nicio problemã;fiecare dintre soþi dispune de bunurile sale proprii fãrã nico restricþieºi, deci, le poate aduce ca aport la constituirea unui SRL.

Cu privire la bunurile comune ale soþilor, acestea nu pot formaobiect de aport la capitalul social, nici chiar dacã ambii soþi arparticipa la aceeaºi societate comercialã. Motivul l-ar constitui faptulcã, potrivit legii, contribuþia fiecãrui asociat trebuie sã fieindividualizatã. Or, datoritã devãlmãºiei în care se aflã bunurilecomune, individualizarea nu se poate realiza. În consecinþã, acordulunui soþ dat celuilalt de a aduce ca aport în societate un bun comuneste o convenþie ilicitã.

Referitor la persoanele juridice (regiile autonome, societãþilecu capital de stat ori societãþile comerciale private ori cu capitalmixt), acestea pot participa la constituirea unui SRL cu

1 A se vedea Decizia nr. 511/1994 a Curþii Supreme de Justiþie publicatãîn Revista de Drept Comercial nr. 3/1995, p. 156. Rezultã faptul cã nununununucondamnareacondamnareacondamnareacondamnareacondamnarea pentru sãvârºirea oricãrei infracþiuniinfracþiuniinfracþiuniinfracþiuniinfracþiuni, ci doar pentru cele strictstrictstrictstrictstrictmenþionatemenþionatemenþionatemenþionatemenþionate de lege potrivit art. 6 alin. (2) atrage incapacitatea unei persoaneide a fi fondator.

116Capitolul II

respectarea principiului specialitãþii capacitãþii de folosinþã apersoanei juridice (în conformitate cu prevederile art. 34 dinDecretul nr. 31/1954).1

2.1.3.Alegerea denumirii

ºi a obiectului de activitate(CAEN) al unui SRL

În mod constant, atunci când se referã la numele comercial alunui SRL, Legea nr. 31/1990 utilizeazã termenul „denumire”, fãrã ada însã acestuia o definiþie, pentru a distinge cu privire lasuprapunerea acestuia peste noþiunea de „firmã” a societãþiicomerciale, pe care o foloseºte alternativ, în trei texte (art. 17, art.36 ºi art. 180). Legea nr. 26/1990 privind registrul comerþului, carereglementeazã ºi regimul firmelor ºi al emblemelor, defineºte doarnoþiunea de firmã, cãreia îi conferã un înþeles mai cuprinzãtor, careîncorporeazã denumirea societãþii comerciale.

Potrivit acestei accepþiuni, firma este numele sau denumireasub care un comerciant îºi exercitã comerþul ºi sub care semneazã.Lãmurind, oarecum, relaþia dintre aceste douã concepte, aceeaºilege aratã cã firma unei societãþi comerciale cu rãspundere limitatãse compune dintr-o denumire, însoþitã de menþiunea formeijuridice.

Aºadar, este uzualã, în actul constitutiv al societãþii comerciale,clauza potrivit cãreia „Denumirea societãþii este S.C. „AB” S.R.L.”,fiind evident cã menþiunea S.C. nu este componentã nici a firmei ºinici a denumirii, iar menþiunea S.R.L. este un element componental firmei ºi nu al denumirii societãþii comerciale.

Verificarea disponibilitãþii unei firme ºi rezervarea acesteiareprezintã una dintre etapele necesare pentru înregistrarea înregistrul comerþului ºi autorizarea funcþionãrii societãþilorcomerciale.

15 St. D. Cãrpenaru, op. cit., p. 178-190.


117

Verificarea disponibilitãþii unei firme ºi rezervarea acesteia seface prin adresarea unei cereri ºi prin plata taxelor legale cãtre OficiulRegistrului Comerþului în raza cãruia firma îºi stabileºte sediul social.

Rezervarea firmei este valabilã pentru o perioadã de cel mult3 luni de la data înregistrãrii cererii, iar dreptul de folosinþã exclusivãasupra firmei se dobândeºte prin înscrierea acesteia în registrulcomerþului.

Dovada verificãrii disponibilitãþii ºi rezervãrii firmei (original)va trebui prezentatã la înregistrarea în registrul comerþului ºiautorizarea funcþionãrii societãþilor comerciale. Potrivit art. 31 –37 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerþului:

firma unei societãþi cu rãspundere limitatã se compunedintr-o denumire proprie, la care se poate adãuga numeleunuia sau al mai multor asociaþi, ºi va fi însoþitã demenþiunea scrisã în întregime „societate cu rãspunderelimitatã” sau „S.R.L.”firma sucursalei din România a unei societãþi strãine vatrebui sã cuprindã ºi menþiunea sediului principal dinstrãinãtate.

Potrivit prevederilor art. 40 din Legea nr. 26/1990, republicatã,cu modificarile ºi completãrile ulterioare, nici o firmã nu va puteacuprinde o denumire întrebuinþatã de comercianþii din sectorulpublic.

Totodatã, ORC va refuza înscrierea unei firme care poateproduce confuzie în raport cu firme deja înregistrate. Evitarea acesteisituaþii se face prin introducerea unor elemente deosebite în raportcu celelalte firme.

De asemenea, se interzice înscrierea unei firme care conþinecuvintele: „ºtiinþific”, „academie”, „academic”, „universitate”,„universitar”, „ºcoalã”, „ºcolar” sau derivatele acestora.

Înscrierea unei firme care conþine cuvintele „naþional”,„român”, „institut” sau derivatele acestora ori cuvinte sausintagme caracteristice autoritãþilor ºi instituþiilor publicecentrale se realizeazã numai cu acordul Secretariatului Generalal Guvernului.

118Capitolul II

În plus, înscrierea unei firme care conþine cuvinte sau sintagmecaracteristice autoritãþilor ºi instituþiilor publice locale se realizeazãnumai cu acordul prefectului judeþului, respectiv al municipiuluiBucureºti, în circumscripþia teritorialã în care solicitantul ºi-a stabilitsediul social.

Emblemele vor putea fi folosite pe panouri de reclamã oriundear fi aºezate, pe facturi, scrisori, note de comandã, tarife, prospecte,afiºe, publicaþii ºi în orice alt mod, numai dacã vor fi însoþite înmod vizibil de firma comerciantului. Dacã emblema cuprinde odenumire, firma va fi scrisã cu litere având mãrimea de cel puþinjumãtate din cea a literelor cu care este scrisã emblema.

De asemenea, niciun avocat de afaceri nu va purcede laredactarea ºi darea de datã certã a actului constitutiv al unui SRL,dacã asociaþii nu prezintã dovada disponibilitãþii de denumire aviitoarei societãþi comerciale valabilã pe 3 luni, rezervatã la niveljudeþean sau naþional, dupã cum rezultã din dispoziþiile art. 27 alin.(3) ºi (4) ale Normelor metodologice nr. P/608/773/1998, privindmodul de þinere a registrelor comerþului ºi de efectuare aînregistrãrilor.

În ceea ce priveºte viitorul obiect de activitate al unui SRL,este bine sã cunoaºteþi faptul cã nu toate activitãþile prevãzute încodul CAEN pot fi înscrise în actul constitutiv.

Existã anumite activitãþi care presupun autorizaþii speciale saucare constituie monopol al statutului.

CAEN reprezintã acronimul utilizat pentru a desemnaclasificarea statisticã naþionalã a activitãþilor economice dinRomânia. Aceastã clasificare a fost proiectatã pentru a permitegruparea pe criterii de omogenitate a datelor referitoare la „unitãþistatistice”, cum ar fi, de exemplu, o uzinã sau un grup de uzine ceconstituie o entitate economicã, o întreprindere. Clasificarea asigurãbaza pentru pregãtirea unei game largi de date statistice (producþie,factori de producþie, formarea de capital ºi tranzacþiile financiare)ale acestor unitãþi.1

1 Noul cod CAEN a intrat în vigoare de la 1 ianurie 2008 prin Ordinulnr. 337/2007 privind actualizarea Clasificãrii activitãþilor din economianaþionalã – CAEN.


119

Criteriile privind maniera în care sunt grupate activitãþile încadrul întreprinderilor ocupã locul central în definirea claselor (nivelde 4 cifre). Practic, clasele permit în majoritatea cazurilorcaracterizarea sectorului economic al unitãþilor de producþie sau alîntreprinderilor în funcþie de tipul de activitate, iar din alt punct devedere, toate unitãþile clasificate într-o clasã sunt asemãnãtoare înprivinþa tipului de activitate exercitatã.

O activitate are loc atunci când prin combinaþia de resurse(echipamente, forþã de muncã, tehnici de producþie, fluxuri deinformaþii sau produse) se realizeazã bunuri sau servicii. Oriceactivitate se caracterizeazã prin intrãrile de produse (bunuri sauservicii), procesul de producþie ºi ieºirile de produse (bunuri sauservicii).

În practicã, majoritatea unitãþilor de producþie efectueazãactivitãþi cu caracter mixt. Identificarea unei activitãþi principaleeste necesarã pentru a clasa o unitate într-o anumitã poziþie dinCAEN Rev. 2.

Activitatea principalã este identificatã prin metoda ordiniidescrescãtoare (de sus în jos), ca fiind acea activitate care contribuieîn cea mai mare mãsurã la valoarea adãugatã totalã a unitãþii luateîn considerare. Activitatea principalã astfel identificatã nu reprezintã,în mod necesar, 50% sau mai mult din valoarea adãugatã totalã aunitãþii.

O activitate secundarã este oricare altã activitate a unitãþii,activitate care produce bunuri sau servicii.

Activitãþile principale ºi secundare sunt efectuate, în general,cu ajutorul unui numãr de activitãþi auxiliare, cum sunt:contabilitatea, transportul, depozitarea, achiziþionarea,condiþionarea, promovarea, repararea ºi întreþinerea etc. Astfel,activitãþile auxiliare sunt acelea care existã doar pentru a sprijiniactivitãþile productive principale ºi secundare ale unei unitãþi.Activitãþile auxiliare asigurã bunuri ºi servicii consumabile pentruuzul acelei unitãþi.

120Capitolul II

2.1.4.Ce trebuie sã conþinã

Actul constitutiv

Dupã cum afirmã ºi doctrina juridicã, în ciuda faptului cã osocietate comercialã se constituie ºi funcþioneazã pe bazecontractuale, ea dobândeºte totuºi personalitate juridicã prin efectullegii, situaþie care îi atrage calitatea de subiect de drept. De aceea,specificitatea unui SRL constã în dubla sa naturã juridicã:contractualã ºi instituþionalã.1

Natura contractNatura contractNatura contractNatura contractNatura contractualã a societãþii comercialeualã a societãþii comercialeualã a societãþii comercialeualã a societãþii comercialeualã a societãþii comerciale este conferitã demanifestarea de voinþã a fondatorilor de a se asocia în vederearealizãrii unor acte de comerþ. Aceastã naturã convenþionalã impuneîn mod necesar procesului de constituire, organizare ºi funcþionarea unui SRL o serie de elemente esenþiale, cum sunt:

Încheierea între asociaþi a unui act constitutiv (pactulsocietar);Constituirea ºi conservarea unui capital social(aporturile asociaþilor formeazã patrimoniul social alSRL-ului);Intenþia asociaþilor de a conlucra în vederea obþineriide profit, pentru a-l distribui între ei (affectio societatis);Scopul societãþii – de a realiza profit prin acte de comerþ.

Natura instituþionalã a societãþii comercialeNatura instituþionalã a societãþii comercialeNatura instituþionalã a societãþii comercialeNatura instituþionalã a societãþii comercialeNatura instituþionalã a societãþii comerciale reprezintã otrãsãturã dobânditã în procesul evoluþiei unui SRL ºi consacrãintervenþia legiuitorului, de o manierã imperativã, în sferaconstituirii, organizãrii ºi funcþionãrii societãþii comerciale. Privindsocietatea ca un element activ al unui sistem economic, legiuitorula reglementat aceastã formã asociativã, în anumite condiþii, astfelîncât aceasta sã intervinã în circuitul comercial, în nume propriu,independent de persoana asociaþilor sãi.

1 A se vedea, I. Schiau, T. Prescure, op. cit., Ed. Hamangiu, Bucureºti,2007, p. 8-14.


121

Astfel, ca un efect al acestei naturi instituþionale, personalitateajuridicã se atribuie societãþii comerciale în condiþiile unui controlde legalitate prealabil, menit sã protejeze interesele generale aleasociaþilor ºi ale societãþii însãºi. Acest control se realizeazã: a)a)a)a)a) fiede judecãtorul-delegat la registrul comerþului, prin autorizareaînregistrãrii în registrul comerþului a principalelor modificãri aleactelor constitutive; b)b)b)b)b) fie de instanþa judecãtoreascã competentã,prin soluþionarea diverselor cereri ale asociaþilor privind, deexemplu, unele situaþii de dizolvare ºi lichidare a societãþilorcomerciale, excluderea unor asociaþi, convocarea adunãrii generalea asociaþilor, soluþionarea acþiunilor formulate împotriva hotãrâriloradunãrii generale a asociaþilor etc.

Pe cale de consecinþã, putem considera Actul constitutiv alviitorului SRL ca fiind o adevãratã „constituþie” a societãþiicomerciale. Potrivit prevederilor art. 5, alin. (1), din Legea nr. 31/ 1990, societatea în nume colectiv sau în comanditã simplã seconstituie prin contract de societate, iar societateasocietateasocietateasocietateasocietatea pe acþiuni, încomanditã pe acþiuni sau cu rãspundere limitatã se constituiecu rãspundere limitatã se constituiecu rãspundere limitatã se constituiecu rãspundere limitatã se constituiecu rãspundere limitatã se constituieprin contract de societate ºi statut. prin contract de societate ºi statut. prin contract de societate ºi statut. prin contract de societate ºi statut. prin contract de societate ºi statut. Societatea cu rãspunderelimitatã se poate constitui ºi prin actul de voinþã al unei singurepersoane (SRL cu asociat unic). În acest caz se întocmeºte numaistatutul. Contractul de societate ºi statutul pot fi încheiate subContractul de societate ºi statutul pot fi încheiate subContractul de societate ºi statutul pot fi încheiate subContractul de societate ºi statutul pot fi încheiate subContractul de societate ºi statutul pot fi încheiate subforma unui înscris unic, denumit act constitutiv. forma unui înscris unic, denumit act constitutiv. forma unui înscris unic, denumit act constitutiv. forma unui înscris unic, denumit act constitutiv. forma unui înscris unic, denumit act constitutiv. Când se încheienumai contract de societate sau numai statut, acestea pot fidenumite, de asemenea, act constitutiv. În cuprinsul prezenteilegi, denumirea act constitutiv desemneazã atât înscrisul unic,cât ºi contractul de societate ºi/sau statutul societãþii. În cazurileîn care contractul de societate ºi statutul constituie acte distincte,acesta din urmã va cuprinde datele de identificare a asociaþilor ºiclauze reglementând organizarea, funcþionarea ºi desfãºurareaactivitãþii societãþii.

Actul constitutiv se încheie sub semnãturã privatã, sesemneazã de toþi asociaþii sau, în caz de subscripþie publicã, defondatori. Forma autenticã a actului constitutiv este obligatorieatunci când: a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalulsocial se aflã un teren; b) se constituie o societate în nume colectivsau în comanditã simplã; c) societatea pe acþiuni se constituieprin subscripþie publicã.

122Capitolul II

În aplicarea practicã a legii ºi sesizând unele confuzii înrândul practicienilor, legiuitorul a promovat o concepþieunificatoare cu privire la rolul documentelor constitutive –contract de societate ºi statut – stabilind cã ele pot fi încheiatesub forma unui înscris unic, denumit act constitutiv.1 Aceeaºidenumire de act constituiv poate fi datã ºi numai contractuluide societate sau numai statutului, atunci când legea nu cereexistenþa ambelor documente.

Actul constitutiv nefiind altceva decât convenþia asociaþilorde a fonda o societate comercialã, trebuie sã îndeplineascãexigenþele minime prevãzute de art. 948 C. civil pentru validitateaoricãrei convenþii: capacitatea de a contracta, consimþãmântulvalabil, un obiect determinat ºi o cauzã licitã. Atât forma scrisã aactului constitutiv, cât ºi forma autenticã impuse în cazurilestipulate expres ºi limitativ de lege (de regulã, atunci când printrebunurile subscrise ca aport la capitalul social al unui SRL se aflãun teren – art. 5, alin. 6), reprezintã condiþii ad validitatem,ad validitatem,ad validitatem,ad validitatem,ad validitatem,concluzie ce se desprinde din interpretarea dispoziþiilor art. 56alin. 1, lit. a) din lege, în condiþiile în care nerespectarea cerinþelorde formã anterior menþionate este sancþionatã cu nulitateasocietãþii.

Între statut ºi actul constitutiv nu trebuie sã existe diferenþede reglementare, ca de exemplu referitoare la capitalul socialsau alte menþiuni obligatorii, statutul cuprinzând, în principiu,doar dezvoltãri ale contractului de societate. În ipoteza în carese încheie atât contract de societate, cât ºi statut, astfel cumrezultã din dispoziþiile art. 5 din lege, anumite clauze, expresprevãzute de text, trebuie însã sã fie cuprinse în statut,respectiv: datele de identificare a asociaþilor ºi clauzelereglementând organizarea, funcþionarea ºi desfãºurareaactivitãþii viitorului SRL.

1 Modificare adusã prin O.U.G nr. 32/1997 pentru modificarea ºicompletarea Legii nr. 31/1990 privind societãþile comerciale.


123

Actul constitutival societãþii cu rãspundere limitatã

va cuprinde:

a) a) a) a) a) datele de identificare a asociaþilor;

b) b) b) b) b) forma, denumirea ºi sediul social;

c) c) c) c) c) obiectul de activitate al societãþii, cu precizarea domeniuluiºi a activitãþii principale, potrivit prevederilor noului codCAEN;

d) d) d) d) d) capitalul social, cu menþionarea aportului fiecãrui asociat,în numerar sau în naturã, valoarea aportului în naturã ºimodul evaluãrii. La societãþile cu rãspundere limitatã sevor preciza numãrul ºi valoarea nominalã a pãrþilor sociale,precum ºi numãrul pãrþilor sociale atribuite fiecãrui asociatpentru aportul sãu;

e) e) e) e) e) asociaþii care reprezintã ºi administreazã societatea sauadministratorii neasociaþi, datele lor de identificare, puterilece li s-au conferit ºi dacã ei urmeazã sã le exercite împreunãsau separat;

f) f) f) f) f) în cazul societãþilor cu rãspundere limitatã, dacã suntnumiþi cenzori sau auditor financiar, datele de identificareale primilor cenzori, respectiv ale primului auditorfinanciar;

g) g) g) g) g) partea fiecãrui asociat la beneficii ºi la pierderi;

h) h) h) h) h) sediile secundare - sucursale, agenþii, reprezentanþe saualte asemenea unitãþi fãrã personalitate juridicã -, atuncicând se înfiinþeazã o datã cu societatea, sau condiþiilepentru înfiinþarea lor ulterioarã, dacã se are în vedere oatare înfiinþare;

i) i) i) i) i) durata societãþii;

j) j) j) j) j) modul de dizolvare ºi de lichidare a societãþii.

124Capitolul II

La semnarea actului constitutiv sunt necesare urmãtoarele:

actele de identificare ale asociaþilor, administratorilorsau reprezentanþilor persoane fizice (paºaport, carte deindentitate) ºi persoane juridice (statut, certificat deînmatriculare, certificat de bonitate bancarã);cazierul fiscal pentru asociaþii ºi administratorii cetãþeniromâni ºi/sau declaraþie pe propria rãspundereautentificatã de notarul public precum cã nu au datoriifiscale în cazul asociaþilor ºi administratorilor cetãþenistrãini.actul constitutiv al noii societãþi se semneazã, în faþanotarului public sau a avocatului, care atestã identitateapãrþilor, a conþinutului ºi a datei încheierii, în condiþiileart. 3 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea ºidesfãºurarea activitãþii de avocat.semnarea actului constitutiv al noii firme (societãþicomerciale) se poate face direct de catre toþi asociaþiisau prin împuternicit cu procura specialã autenticã;cetãþenii strãini, care nu cunosc limba românã,semneazã actul constitutiv în prezenþa unui interpretautorizat.

2.1.5.Care este

capitalul social al unui SRL

Legea nr. 31/1990 privind societãþile comerciale impuneasociaþilor fondatori sã stipuleze în actul constitutiv mãrimeacapitalului social, structura acestuia ºi contribuþia fiecãrui asociatla formarea acestui capital.

Capitalul social, constituind expresia valoricã a totalitãþiiaporturilor pe care asociaþii le aduc la înfiinþarea societãþiicomerciale ºi în cursul existenþei acesteia, este principala ºi cea


125

mai ieftinã sursã de finanþare a societãþii. Pe de altã parte, capitalulcaracterizându-se prin fixitate, în sensul cã nu poate fi modificatdecât în anumite condiþii, reprezintã ºi limita de credibilitatepatrimonialã a societãþii în faþa terþilor. În fine, contribuþia fiecãruiasociat la formarea capitalului social nu este numai un criteriu dedeterminare a participãrii asociaþilor la distribuirea profitului, ci ºio unitate de mãsurã pentru atribuirea sau cuantificarea altor drepturisocietare (dreptul la vot, dreptul de a participa la rezultatul lichidãrii,dreptul de a cere convocarea adunãrii generale a asociaþilor, dreptulde a cere verificarea unor situaþii financiare ale societãþii ºi altedrepturi).

Din acest motiv, înscrierea menþiunilor cerute de lege privindconstituirea ºi structura capitalului nu este numai o obligaþie depublicitate ºi transparenþã faþã de terþi, ci ºi o expresie a balanþeiraporturilor de asociere dintre asociaþi, iar ca excepþie constituindu-se cazurile în care sunt stabilite drepturi ºi/sau obligaþii specifice ºinominalizate, prin actele constitutive iniþiale sau întocmite ulteriorsub forma actelor adiþionale.

Capitalul minim prevãzut de lege pentru înfiinþarea unui SRLeste de 200 lei. Fiecare parte socialã trebuie sã aibã o valoare deminim 10 lei. Pentru constituirea capitalului social al societãþii estenecesarã respectarea urmãtoarei reguli prevãzute de art. 15:Aporturile în numerar sunt obligatorii la constituirea oricãrei formede societate.

Depunerea capitalului social al societãþii la CEC sau la o bancãcomercialã se poate face numai de administratorul societãþii saude împuternicitul acestuia.

Pentru depunere sunt necesare urmãtoarele acte:– copia actului constitutiv al societãþii (ºi originalul acestuia

pentru confruntare);– actul de identitate al depunãtorului;– împuternicirea în baza cãreia se face depunerea, dacã aceasta

nu se face personal.

În cazul în care capitalul social este constituit ºi din aporturiîn naturã, acestea se pot regãsi în bunuri imobilebunuri imobilebunuri imobilebunuri imobilebunuri imobile (case, terenuri)

126Capitolul II

sau bunuri mobilebunuri mobilebunuri mobilebunuri mobilebunuri mobile (autovehicule, mijloace de producþie) noi saurecent achiziþionate având o provenienþã atestatã legal prinfacturi sau alte documente justificative. În realitate, atunci cândtransmit un aport în naturã, asociaþii transmit un aport în drepturiasupra bunurilor care constituite substanþa acestor aporturi,drepturi care sunt transferate societãþii comerciale. Ca regulã,bunurile constituie ca aport devin proprietatea societãþii dinmomentul înmatriculãrii acesteia. Prin stipulaþie contrarã,asociaþii pot fie sã stabileascã un alt moment în care se transferãproprietatea, fie sã îºi menþinã titlul de proprietate ºi sã transmitãsocietãþii comerciale doar un dezmembrãmânt al acesteia sauun drept de folosinþã.

În privinþa evaluãrii bunurilor aduse aport la capitalul socialal societãþii, aceasta se poate realiza convenþional (la înþelegereapãrþilor) sau prin intermediul unor experþi. De la aceastã regulãexistã însã ºi o excepþie, care statueazã cã, în societatea care seînfiinþeazã de cãtre un asociat unic, valoarea aportului în naturãva fi stabilitã pe baza unei expertize tehnice de specialitate – art.13 alin. (3) al Legii nr. 31/1990, privind societãþile comerciale.

În aceastã situaþie, în dosarul care va fi depus la RegistrulComerþului, privind constituirea societãþii respective, se va depuneºi o copie a raportului tehnic de expertizã privind valoarea aportuluiîn naturã, care va cuprinde:

– titlul de proprietate asupra bunurilor imobile;– certificatul de sarcini al bunurilor imobile;– dovada intabulãrii bunurilor imobile;– expertiza de evaluare a bunului;– valoarea bunurilor (facturi fiscale, contracte de vânzare-

cumpãrare, chitanþe, etc.).

Pe cale de consecinþã, actul constitutiv trebuie sã menþionezevaloarea capitalului societãþii comerciale, iar la SRL-uri trebuie sãarate ºi numãrul de pãrþi sociale în care este acesta divizat, precumºi valoarea nominalã a acestora; de asemenea, se va preciza ºinumãrul de asociaþi.


127

2.1.6.Condiþiile legale pentru alegerea

sediului social al unui SRL

Sediul societãþii comerciale are aceeaºi semnificaþie pentruaceasta ca ºi domiciliul pentru o persoanã fizicã ºi reprezintã unelement de identificare a acesteia în spaþiu, cu toate consecinþelejuridice ce decurg de aici: corespondenþa societãþii se adreseazã laacest sediu, aici existã prezumþia cã se aflã ºi organele de conducereale acesteia ºi aici se þine evidenþa financiar-contabilã a activitãþiisale. În fine, sediul unui SRL devine un criteriu de determinare acompetenþei teritoriale a instanþelor ºi locul unde societateacomercialã va fi citatã în cazul în care este implicatã într-un litigiu.Pe scurt, sediul unui SRL este locul unde el existã, prin organelesale. În raport de situarea geograficã a sediului sãu, societateacomercialã în curs de constituire se va adresa, pentru înregistrare,oficiului registrului comerþului în a cãrui circumscripþie ºi-a stabilitsediul.

În conformitate cu prevederile art. 17 din Legea nr. 31/1990,la autentificarea actului constitutiv în cazurile prevãzute la art. 5sau, dupã caz, la darea de datã certã a acestuia, se va prezentadovada eliberatã de oficiul registrului comerþului privinddisponibilitatea firmei ºi declaraþia pe propria rãspundere privinddeþinerea calitãþii de asociat unic într-o singurã societate curãspundere limitatã.

De asemenea, legea prevede cã la acelaºi sediu vor puteafuncþiona mai multe societãþi, dacã este îndeplinitã cel puþin unadintre urmãtoarele condiþii:

a) imobilul, prin structura lui, permite funcþionarea mai multorsocietãþi în încãperi diferite;

b) cel puþin o persoanã este, în condiþiile legii, asociat în fiecaredintre societãþi;

c) dacã cel puþin unul dintre asociaþi este proprietar alimobilului ce urmeazã a fi sediul societãþii.

128Capitolul II

Notarul public va refuza autentificarea actului constitutiv sau,dupã caz, persoana care dã datã certã va refuza operaþiunilesolicitate, dacã din documentaþia prezentatã rezultã cã nu suntîndeplinite condiþiile prevãzute la alin. (1).

Potrivit jurisprudenþei ÎCCJ, autorizarea funcþionãrii uneisocietãþi comerciale se dispune doar dacã se face dovada deþineriiunui spaþiu legal adecvat. Absenþa acestuia constituie unimpediment al autorizãrii societãþii.1

Sediul social al societãþii poate fi stabilit într-un spaþiuproprietatea unuia sau a mai multor asociaþi ori într-un spaþiu aflatîn folosinþa acestora (în baza unui contract de inchiriere,subînchiriere, comodat etc.).

Dovada se constituie prin actele urmãtoare:Contract de vânzare-cumpãrareContract de închiriere sau subînchiriereContract de asociere în participaþiuneContract de leasing imobiliarContract de comodat, de uz, uzufructCertificat de moºtenitorExtras din cartea funciarã

Actul de spaþiu reprezintã actul care atestã dreptul de deþinerea spaþiului în care va funcþiona sediul social al societãþii comerciale.

Societatea în curs de înfiinþare poate încheia prin fondatorul –fondatorii sãi actul de spaþiu (contract de comodat, contract deînchiriere, contract de subînchiriere etc.).

Acordul asociaþiei de locatari/proprietari asupra funcþionãriisocietãþii comerciale este obligatoriu în cazul în care viitorul SRLva avea sediul într-un imobil cu mai multe locuinþe în care s-aconstituit o asociaþie de locatari sau proprietari. Acordul sesemneazã de cãtre reprezentantul legal al asociaþiei ºi va fi însoþitde acordul vecinilor direct afectaþi (stânga, dreapta, sus, jos).

De asemenea, acordul coproprietarului asupra funcþionãriisediului social în imobilul proprietate comunã este obligatoriu încazul în care spaþiul este deþinut de cãtre unul dintre asociaþi înproprietate comunã cu o altã persoanã.

1 Curtea Supremã de Justiþie, Secþia comercialã, decizia nr. 169/1993.


129

2.1.7.Cine poate fi

administratorul unui SRL

Societatea comercialã, ca persoanã juridicã, se caracterizeazãprintr-o organizare de sine stãtãtoare, structuratã pe mai multeniveluri de compentenþã. Adunarea generalã a asociaþilor este ceacare discutã ºi aprobã situaþiile financiare ale societãþii pentruexerciþiul încheiat ºi aprobã bugetul de venituri ºi cheltuieli precumºi programul de activitate pentru exerciþiul financiar urmãtor. Eaevalueazã ºi stabileºte, deci, direcþiile majore de dezvoltare asocietãþii ºi exercitã un control general asupra organelor deconducere subordonate.1

Administratorii societãþii, în concepþia Legii nr. 31/1990, suntcei însãrcinaþi cu conducerea societãþii ºi, în aceastã calitate sebucurã, ca regulã, de plenitudine de competenþã, putând face toateoperaþiunile cerute pentru realizarea obiectului de activitate, dacãactul constitutiv nu prevede altfel.

Astfel, potrivit art. 75, art. 90 ºi art. 197 ale legii, asociaþiireprezentând majoritatea capitalului unui SRL vor putea fixa saulimita puterile administratorilor, iar dreptul de a reprezentasocietatea aparþine fiecãrui administrator, dacã actul constitutivnu prevede altfel. Rezultã cã puterile administratorilor au odimensiune legalã, incluzând o serie de atribuþii stabilite prin lege,a cãror îndeplinire constituie o obligaþie a administratorilor ºi odimensiune convenþionalã, stabilitã prin actul constitutiv, act carepoate sã le acorde administratorilor puteri depline sau sã lerestricþioneze.

La întrebarea cine poate fi numit ca administrator al unui SRL,potrivit prevederilor art. 73 al legii, persoanele care, potrivit art. 6alin. (2), nu pot fi fondatori nu pot fi nici administratori, directori,membri ai consiliului de supraveghere ºi ai directoratului, cenzorisau auditori financiari, iar dacã au fost alese, sunt decãzute din

1 I. Schiau, T. Prescure, op. cit., Ed. Hamangiu, Bucureºti, 2007,p. 231-242.

130Capitolul II

drepturi. Prin urmare, se aplicã corespunzãtor regula privitoare lafondatorii unei societãþi comerciale: nu pot ocupa funcþia deadministratori persoanele care sunt, potrivit legii, incapabile saucare au fost condamnate:

a)a)a)a)a) pentru gestiune frauduloasã, abuz de încredere, fals, uz defals, înºelãciune, delapidare, mãrturie mincinoasã, dare sauluare de mitã,

b)b)b)b)b) pentru infracþiunile prevãzute la art. 143-145 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenþei,

c)c)c)c)c) pentru infracþiunile prevãzute de Legea nr. 656/2002 pentruprevenirea ºi sancþionarea spãlãrii banilor sau

d)d)d)d)d) pentru infracþiunile speciale prevãzute de Legea nr. 31/1990.

Aceastã exigenþã a legiuitorului este întemeiatã ºi justificatã,de vreme ce viitorii administratori vor avea obligaþia de a-ºi exercitamandatul cu loialitate, cu prudenþa ºi diligenþa unui bun managerîn interesul societãþii, pãstrând confidenþialitatea informaþiilorprivitoare la activitatea desfãºuratã sau care constituie secretecomerciale.

Pe de altã parte, administratorul este persoana care areexerciþiul „dreptului de proprietate socialã”, putând face orice actsau operaþiune necesare pentru aducerea la îndeplinire a obiectuluide activitate a societãþii. În virtutea acestor atribuþii largi,administratorul poate sãvârºi atât acte ºi fapte juridice sau materialece þin de gestiunea internã a societãþii, cât ºi acte ºi fapte juridicecare sã angajeze societatea în raporturile cu terþii.

Principalele atribuþii ale administratorilor sunt, deci, atribuþiade gestiune ºi atribuþia de reprezentare.1

Gestiunea internãGestiunea internãGestiunea internãGestiunea internãGestiunea internã a societãþii include stabilirea ºi asigurareaimplementãrii direcþiilor de acþiune ale societãþii pentruîndeplinirea obiectului de activitate a acesteia, participarea la toateadunãrile generale ale asociaþilor, stabilirea organigramei ºi anecesarului de personal, supravegherea ºi controlul salariaþiloretc. În cazul pluralitãþi i de administratori, de regulã,administratorul ordinar are atribuþii de gestiune internã a societãþii.

21 Gh. Piperea, op. cit., Ed. All Beck, Bucureºti, 2005, p. 133-145.


131

În ceea ce pr iveºte atr ibuþ ia de reprezentare,administratorii pot asigura, în baza unei împuterniciri anumeinserate în Actul constitutiv sau în hotãrârea Adunãrii generale,ºi reprezentarea legalãreprezentarea legalãreprezentarea legalãreprezentarea legalãreprezentarea legalã a societãþii în relaþiile cu terþii. În aceastãultimã calitate, administratorii – organe ale societãþii în sensulart. 34-35 din Decretul nr. 31/1954 – sunt purtãtorii voinþeisociale, persoanele prin care societatea îºi exercitã drepturileºi îºi asumã obligaþiile.

Pentru a putea angaja rãspunderea societãþii faþã de terþi, unadministrator trebuie sã fie desemnat reprezentant legaldesemnat reprezentant legaldesemnat reprezentant legaldesemnat reprezentant legaldesemnat reprezentant legal al societãþii(acest administrator este denumit tradiþional ºi „organ” al societãþii),iar aceastã numire trebuie sã fie urmatã de îndeplinirea unorformalitãþi de publicitate opozabile terþilor. Reprezentantul legal alsocietãþii este, deci, acel administrator al societãþii cãruia asociaþiii-au conferit dreptul de „semnãturã socialã”, adicã dreptul de aexprima voinþa juridicã a societãþii, de a angaja responsabilitateajuridicã a acesteia faþã de terþi.

Funcþia de reprezentant legal al societãþii poate fi încredinþatãînsã, ºi unui director executiv al societãþii (general manager) carenu întruneºte ºi calitatea de administrator al societãþii. Indiferentde forma societãþii, orice reprezentant legal al acesteia este obligatsã depunã la Registrul Comerþului semnãtura sa în termen de 15zile de la constituirea societãþii (dacã a fost numit prin Actulconstitutiv) sau de la cooptare (când a fost numit prin hotãrâreaAdunãrii generale).

Dreptul de a reprezenta societatea nu poate fi transmisnu poate fi transmisnu poate fi transmisnu poate fi transmisnu poate fi transmis(delegat) cãtre o altã persoanã decât dacã aceastã facultate i-a fostacordatã administratorului reprezentant în mod expres de cãtreasociaþi. Dacã dreptul de semnãturã socialã a fost transmis fãrã caasociaþii sã-i fi permis aceastã transmitere societatea nu va fi obligatãfaþã de terþi dar va putea pretinde de la cel substituit beneficiilerezultate din operaþiune. Depãºindu-ºi mandatul, administratorulrespectiv (fãrã drept de reprezentare) sau persoana care ºi-a asumatfãrã drept calitatea de reprezentant al societãþii îºi asumã personalobligaþiile faþã de terþi. De asemenea, cel care a încredinþat fãrãdrept unui terþ reprezentarea societãþii rãspunde solidar cu persoanacãreia i s-a transmis dreptul de semnãturã socialã pentru pagubelepricinuite societãþii.

132Capitolul II

Cu toatã generalitatea formulãrii art. 70 din lege, atribuþiileadministratorilor sunt limitate fie prin dispoziþiile legale, fie princlauze statuare sau convenþionale.

Limitele legaleLimitele legaleLimitele legaleLimitele legaleLimitele legale ale atribuþiilor administratorilor sunt date de:a) lllllimitele capacitãþii de folosinþã a societãþiiimitele capacitãþii de folosinþã a societãþiiimitele capacitãþii de folosinþã a societãþiiimitele capacitãþii de folosinþã a societãþiiimitele capacitãþii de folosinþã a societãþii stabilite de

scopul statutar de activitate al acesteia. Administratoriisunt organe ale societãþii care acþioneazã în numele ºipe seama acesteia ºi nu pot încheia acte juridice care sãdepãºeascã scopul statutar al societãþii. Într-un SRL, actuljuridic încheiat cu depãºirea obiectului societãþii estetotuºi valabil ºi opozabil societãþii, dacã terþulcocontractant a ignorat cu bunã-credinþã depãºirealimitelor mandatului de cãtre administrator la încheiereaactului (art. 55 alin. 1);

b) interesul socialinteresul socialinteresul socialinteresul socialinteresul social (cauzã, în sens de condiþie de valabilitatea oricãrui act juridic încheiat de societate prinadministratorii sãi);

c) anumite situaþii specialesituaþii specialesituaþii specialesituaþii specialesituaþii speciale în care societatea se poate aflaîn cursul existenþei ºi activitãþii sale: dizolvare, lichidare,suspendare voluntarã a activitãþii, reoganizare judiciarãsau faliment;

d) dispoziþiile legale care impun aprobãri prealabileaprobãri prealabileaprobãri prealabileaprobãri prealabileaprobãri prealabile dinpartea Adunãrii generale sau din partea asociaþilor aleactelor juridice ale administratorilor (spre exemplu, actejuridice de valoare mare sau care depãºesc limitelecomerþului obiºnuit al societãþii).

Limitele statutare sau convenþionaleLimitele statutare sau convenþionaleLimitele statutare sau convenþionaleLimitele statutare sau convenþionaleLimitele statutare sau convenþionale ale atribuþiiloradministratorilor sunt fixate fie în Actul constitutiv (spre exemplu,limite de acest gen sunt obiectul de activitate al societãþii, precumºi clauza conform cãreia administratorul nu poate angaja societateadecât cu o contrasemnãturã sau cu aprobarea Adunãrii generalepentru acte juridice de valoare mare, altele decât cele fixate prinlege), fie prin hotãrârea Adunãrii generale de numire în funcþie.Limitele statutare sau convenþionale ale mandatului administratorilorsunt inopozabile terþilor dacã aceste limite nu au fost fãcute publicecu formalitãþile cerute de lege.


133

2.1.8.Obþinerea cazierului judiciar/fiscal

pentru asociaþi ºi administratori

Potrivit Legii nr. 290/2004, republicatã, cazierul judiciarcazierul judiciarcazierul judiciarcazierul judiciarcazierul judiciar s-aconstituit ca mijloc de evidenþã ºi urmãrire ºi ca mijloc de cunoaºtereºi identificare operativã a persoanelor care au comis infracþiunicontra persoanei ºi a libertãþii acesteia, a patrimoniului ºi, în general,a ordinii de drept. În cazierul judiciar se þine evidenþa persoanelorcondamnate ori împotriva cãrora s-au luat alte mãsuri cu caracterpenal sau administrativ.

În cazierul judiciar se înscriu date privind: a) pedepsele, mãsurile de siguranþã ºi educative, pronunþate

prin hotãrâri judecãtoreºti definitive; b) începerea, întreruperea ºi încetarea executãrii pedepsei

închisorii, a mãsurilor de siguranþã ºi educative, liberareacondiþionatã ºi revocarea acesteia, achitarea amenziipenale;

c) amnistia, graþierea, prescripþia executãrii pedepsei,reabilitarea;

d) pedepsele ºi mãsurile pronunþate prin hotãrâri penaledefinitive de instanþele judecãtoreºti din strãinãtate,precum ºi mãsurile luate prin actele efectuate de organelejudiciare penale din strãinãtate, dacã aceste hotãrâri aufost recunoscute de organele române competente;

e) hotãrârile definitive care impun modificãri în cazieruljudiciar;

f) extrãdarea. Persoanele fizice care au un interes legitim (doresc sã-ºi

înfiinþeze o societate comercialã) pot obþine propriul certificat decazier judiciar.

Certificatul de cazier judiciar se elibereazã persoanelor fiziceîn regim normal (10-30 zile lucrãtoare) ºi în regim de urgenþã (3zile lucrãtoare) de la data solicitãrii, ºi este valabil 6 luni de la dataprimirii.

134Capitolul II

Cererea-tip, cu datele complete de stare civilã ºi motivatã, sedepune personal la unitatea de poliþie de la locul de naºtere ori dedomiciliu sau, dupã caz, la orice unitate ori subunitate de poliþieconectatã la Sistemul Naþional de Evidenþã Informatizatã a CazieruluiJudiciar. Pentru eliberarea certificatului de cazier judiciarpersoanelor fizice, instituþiile abilitate în acest domeniu vor percepeo taxã extrajudiciarã, prin aplicarea unui timbru fiscal pe cererearespectivã.

Persoanele domiciliate în strãinãtate pot solicita eliberareacertificatului de cazier judiciar prin misiunile diplomatice sau oficiileconsulare ale României.

Certificatul de cazier judiciar pentru persoane fizice se poatesolicita ºi prin împuterniciþii acestora, conform procedurilor legaleîn vigoare, dupã cum urmeazã:

a) în þarã, numai pe baza unei procuri autentificate de cãtreun notar public;

b) în strãinãtate, pe baza unei procuri autentificate prinmisiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Românieiori de cãtre un notar, cu respectarea cerinþelor legalizãriiactelor oficiale strãine. Pentru statele care au aderat laConvenþia de la Haga din 5 noiembrie 1961 este suficientsã fie aplicatã apostila.

Conþinutul procurii trebuie formulat în termeni clari, din caresã rezulte persoana care a fost mandatatã, scopul ºi duratamandatului.

Certificatul de cazier poate fi obþinut ºi de cãtre o altã persoanã,mandatatã în acest scop de cãtre titular, prin procurã notarialã.

Certificatele de cazier judiciar au valabilitate de 6 luni de ladata eliberãrii ºi numai în scopul pentru care au fost eliberate.

Persoana care figureazã în evidenþa cazierului judiciar poatecere rectificarea datelor înscrise sau a notãrilor provizorii, dacãacestea nu corespund situaþiei reale, ori înregistrarea lor nu s-afãcut cu respectarea dispoziþiilor legale.

Certificatul de cazier judiciar se poate obþine de la unitãþiilede poliþie judeþene (de la locul de naºtere sau domiciliu).


135

Pentru eliberarea certificatului de cazier judiciar petenþii seadreseazã organelor de poliþie de la locul de naºtere sau dedomiciliu cu urmãtoarele acte:

act de identitate valabil (buletin de identitate/carte deidentitate/carte de identitate provizorie, paºaport – numaipentru cetãþenii români domiciliaþi în strãinãtate,paºaport/act de identitate eliberat de autoritãþile românepentru cetãþenii strãini, apatrizi);timbru fiscal, în valoare de 1 leu;chitanþã în valoare de 5 lei - doar în cazul eliberãriidocumentului în regim de urgenþã (3 zile lucrãtoare).

Taxa de urgenþã trebuie achitatã numai la unitãþile TrezorerieiStatului de pe raza de domiciliu a solicitantului ºi la oficiile poºtalecare au încheiat contracte de prestãri servicii cu aceste unitãþide trezorerie, în conformitate cu prevederile O.G. nr. 29/2005.

Persoanele domiciliate/rezidente în strãinãtate pot solicitacertificat de cazier judiciar prin intermediul misiunilor diplomaticesau oficiilor consulare ale României.

Potrivit O.G. nr. 75/2001, republicatã, cazierul fiscalcazierul fiscalcazierul fiscalcazierul fiscalcazierul fiscal s-aconstituit ca mijloc de evidenþã ºi urmãrire a disciplinei financiarea contribuabililor, fiind organizat în scopul prevenirii ºi combateriievaziunii fiscale, precum ºi în scopul întãririi administrãriiimpozitelor ºi taxelor datorate bugetului de stat.

Cazierul fiscal se organizeazã de cãtre Ministerul Economieiºi Finanþelor la nivel central ºi la nivelul unitãþilor teritorialecompetente, adicã direcþiile generale ale finanþelor publicejudeþene ºi a municipiului Bucureºti, Direcþia generalã deadministrare a marilor contribuabili, administraþiile finanþelorpublice ale municipiilor, precum ºi cele ale sectoarelormunicipiului Bucureºti.

În cazierul fiscal se þine evidenþa persoanelor fizice ºi juridice,precum ºi a asociaþilor, acþionarilor ºi reprezentanþilor legali aipersoanelor juridice, care au sãvârºit fapte sancþionate de legilefinanciare, vamale, precum ºi cele care privesc disciplina financiarã.

136Capitolul II

În conformitate cu prevederile art. 8, prezentarea certificatuluide cazier fiscal este obligatorie în urmãtoarele situaþii:

a) a) a) a) a) la înfiinþarea societãþilor comerciale, a societãþilorcooperative ºi a cooperativelor agricole, de cãtre asociaþi,acþionari ºi reprezentanþii legali desemnaþi;

b) b) b) b) b) la solicitarea înscrierii asociaþiilor ºi fundaþiilor în Registrulasociaþiilor ºi fundaþiilor de cãtre asociaþii sau membriifondatori ai acestora;

c) c) c) c) c) la autorizarea exercitãrii unei activitãþi independente decãtre solicitanþi;

d) d) d) d) d) la cesiunea pãrþilor sociale sau a acþiunilor de cãtre noiiasociaþi sau acþionari;

e) e) e) e) e) la numirea de noi reprezentanþi legali, precum ºi lacooptarea de noi asociaþi sau acþionari cu prilejulefectuãrii majorãrii de capital social de cãtre noiireprezentanþi legali, asociaþi ºi acþionari.

Obligaþia prevãzutã la alin. (1) este îndeplinitã în situaþiileprevãzute la lit. a), c), d) ºi e) prin transmiterea, în format electronic,a informaþiilor din cazierul fiscal al contribuabililor de AgenþiaNaþionalã de Administrare Fiscalã Oficiului Naþional al RegistruluiComerþului, la solicitarea acestuia, în termen de 8 ore. Solicitareacuprinde, în mod obligatoriu, urmãtoarele informaþii: numele ºiprenumele/denumirea ºi codul de identificare fiscalã.

De asemenea, persoanele fizice ºi juridice strãine care nu suntînregistrate fiscal în România ºi se aflã în una dintre situaþiileprevãzute la alin. (1) nu au obligaþia sã prezinte certificatul de cazierfiscal, fiind suficientã declaraþia autenticã pe propria rãspundere apersoanei fizice sau a reprezentantului persoanei juridice, dupãcaz, din care sã rezulte cã nu au datorii fiscale.

Judecãtorul delegat, instanþele ºi organele competente nudispun, respectiv nu autorizeazã desfãºurarea de activitãþi în formelemenþionate la alin. (1), în cazul în care în cazierul fiscal existã înscrisefapte de naturã penalã.

Certificatul de cazier fiscal este valabil 30 de zile de la dataemiterii ºi numai în scopul în care a fost eliberat. Eliberareacertificatului de cazier fiscal se face de îndatã, în prezenþacontribuabilului sau a reprezentantului acestuia.


137

Pentru eliberarea certificatului de cazier fiscal sau pentrutransmiterea electronicã a informaþiilor din cazierul fiscal se percepeo taxã în sumã de 20 lei pentru fiecare persoanã. Taxa prevãzutã seface venit la bugetul de stat ºi se plãteºte la unitãþile de trezorerieºi contabilitate publicã sau la Oficiul Naþional al RegistruluiComerþului, dupã caz.

Pentru obþinerea unui certificat de cazier fiscal pentru opersoanã fizicã sunt necesare urmãtoarele acte:

cererea tipcopie dupã actul de identitatedovada plãþii taxei la Trezorerieprocura în formã autenticã sau împuternicire avocaþialã(dacã este cazul).

2.1.9.Specimenul de semnãturã

pentru administratori

Dupã cum afirmam ºi anterior, pentru a putea angajarãspunderea societãþii faþã de terþi, un administrator trebuie sã fiedesemnat reprezentant legal al societãþii (acest administrator estedenumit tradiþional ºi „organ” al societãþii), iar aceastã numiretrebuie sã fie urmatã de îndeplinirea unor formalitãþi de publicitateopozabile terþilor. Reprezentantul legal al societãþii este, deci, aceladministrator al societãþii cãruia asociaþii i-au conferit dreptul de„semnãturã socialã”, adicã dreptul de a exprima voinþa juridicã asocietãþii, de a angaja responsabilitatea juridicã a acesteia faþã deterþi.

Funcþia de reprezentant legal al societãþii poate fi încredinþatãînsã, ºi unui director executiv al societãþii (general manager) carenu întruneºte ºi calitatea de administrator al societãþii. Indiferentde forma societãþii, orice reprezentant legal al acesteia este obligatsã depunã la Registrul Comerþului semnãtura sa în termen de 15

138Capitolul II

zile de la constituirea societãþii (dacã a fost numit prin Actulconstitutiv) sau de la cooptare (când a fost numit prin hotãrâreaAdunãrii generale).

În acelaºi timp, Norma metodologicã nr. 773/1998 privindmodul de þinere a registrelor comerþului ºi de efectuare aînregistrãrilor, prevede ca persoanele care, potrivit legii, auobligaþia sã depunã semnãtura în registrul comerþului pot dovedispecimenul de semnãturã fie prin semnarea la oficiul registruluicomerþului, în prezenþa judecãtorului delegat sau a conducãtoruluioficiului registrului comerþului ori a înlocuitorului acestuia, fieprin prezentarea unui specimen de semnãturã legalizat de notarulpublic.

2.22.22.22.22.2.....Etapa propriu-zisã:Etapa propriu-zisã:Etapa propriu-zisã:Etapa propriu-zisã:Etapa propriu-zisã:

Depunerea dosaruluiDepunerea dosaruluiDepunerea dosaruluiDepunerea dosaruluiDepunerea dosaruluide de de de de înregistrareînregistrareînregistrareînregistrareînregistrare

la Registrul Comerþuluila Registrul Comerþuluila Registrul Comerþuluila Registrul Comerþuluila Registrul Comerþului

DDDDDupã ce este gatadosarul, dumneavoastrã sau avocatul dumneavoastrã vã prezentaþi/se prezintã în faþa referentului de la oficiul registrului comerþului înraza cãruia urmeazã sã fie înregistrat SRL-ul.

Referentul are obligaþia sã stabileascã identitatea celui care seprezintã în faþa sa ºi sã verifice, pas cu pas, dacã cererea ºi actelece o însoþesc sunt complete ºi conform legii. Dacã este cazul, vaputea solicita acte sau date în completarea dosarului.

În situaþia în care cererea ºi actele doveditoare sunt complete,referentul are obligaþia sã elibereze celui care depune actele dovadadepunerii cererii, care trebuie sã conþinã urmãtoarele date:denumirea oficiului registrului comerþului, nr. ºi data înregistrãriiîn registrul de intrare-ieºire al oficiului, termenul de citare în faþajudecãtorului-delegat, precum ºi data eliberãrii documentelor careatestã înregistrarea.

La verificare, în cazul în care se constatã neîndeplinirea unorcerinþe legale sau lipsa anumitor documente/modalitãþi de


139

completare a acestora, iar dumneavoastrã sau avocatul angajatinsistaþi ca cererea ºi dosarul cuprinzând actele doveditoare sã fieînregistrate în forma prezentatã, referentul oficiului registruluicomerþului va înregistra cererea, va întocmi referatul cu obiecþiunilesale ºi va înainta dosarul judecãtorului-delegat în vederea soluþionãriisale.

2.2.1.Completarea cererii de înregistrare

ºi autorizare a funcþionãrii unui SRL

În scopul simplificãrii formalitãþilor de constituire asocietãþilor comerciale, prin Legea nr. 359/2004 privindsimplificarea formalitãþilor la înregistrarea în registrul comerþuluia persoanelor fizice, asociaþiilor familiale ºi persoanelor juridice,înregistrarea fiscalã a acestora, precum ºi la autorizarea funcþionãriipersoanelor juridice, s-a instituit o procedurã unicã de înregistrareºi autorizare a funcþionãrii societãþilor comerciale.1

În acest sens, a fost aprobatã ºi Hotãrârea de Guvern nr.573/2002 privind aprobarea procedurilor de autorizare afuncþionãrii comercianþilor care cuprinde condiþiile pentrueliberarea avizelor, autorizaþiilor ºi/sau acordurilor prevãzute laart. 3 alin. (5) din O.U.G nr. 76/2001 (autorizaþia de funcþionaredin punct de vedere al prevenirii ºi stingerii incendiilor, autorizaþiade funcþionare sanitarã, autorizaþia de funcþionare sanitar-veterinarã, autorizaþia de mediu ºi autorizaþia de funcþionare dinpunct de vedere al protecþiei muncii), perioada de valabilitate ºimodalitatea de reînnoire a acestora, precum ºi cuantumul taxeloraferente.

1 O.U.G nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitãþi administrativepentru înregistrarea ºi autorizarea funcþionãrii comercianþilor a fost abrogatãde Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalitãþilor la înregistrarea înregistrul comerþului a persoanelor fizice, asociaþiilor familiale ºi persoanelorjuridice, înregistrarea fiscalã a acestora, precum ºi la autorizarea funcþionãriipersoanelor juridice.

140Capitolul II

Solicitarea înregistrãrii sau, dupã caz, autorizãrii funcþionãriicomerciantului la Biroul unic din cadrul oficiului registruluicomerþului se face de cãtre asociat, acþionar, administrator,comerciant sau de împuterniciþi ai acestora (avocaþi).

Solicitantul va completa cererea de înregistrare tip, va furnizatoate datele, actele ºi documentele prevãzute de reglementãrileîn vigoare, va achita taxele ºi tarifele aferente operaþiunilor pentruînregistrarea ºi autorizarea funcþionãrii comerciantului ºi, dacãeste cazul, va depune ºi urmãtoarele documente:

a)a)a)a)a) dovada efectuãrii vãrsãmintelor în condiþiile actuluiconstitutiv;

b)b)b)b)b) actele care probeazã dreptul de proprietate asupraaporturilor în naturã la capitalul social, iar în cazul încare printre ele figureazã ºi imobile, certificatulconstatator al sarcinilor de care sunt grevate;

c)c)c)c)c) actele constatatoare ale operaþiunilor încheiate încontul comerciantului ºi aprobate de asociaþi încondiþiile legii.

Cererea de înregistrare împreunã cu actele ºi documenteleprevãzute de reglementãrile în vigoare se depun de solicitant laBiroul unic, direct sau prin corespondenþã, pe baza acestoradeclanºându-se procedurile necesare pentru înregistrarea ºiautorizarea funcþionãrii comerciantului. Biroul unic are obligaþia caimediat dupã primirea dosarului depus de solicitant, care cuprindecererea de înregistrare ºi celelalte acte ºi documente prevãzute dereglementãrile în vigoare, sã procedeze la înregistrarea definitivã aacestuia într-un registru deschis în acest scop ºi la transmiterea luifiecãrei autoritãþi publice implicate în procedura de înregistrare ºiautorizare a funcþionãrii comerciantului.

În termen de maximum 20 de zile de la înregistrarea dosaruluiprimit de la solicitant se elibereazã certificatul de înregistrare acomerciantului, care cuprinde atât codul unic de înregistrare, cât ºianexa cu avize, autorizaþii ºi, dupã caz, acorduri necesarefuncþionãrii, denumite în continuare autorizaþii, sau se rãspundesolicitantului motivat, în scris.


141

În anexa la certificatul de înregistrare vor fi înscrise, în rubricidistincte, urmãtoarele autorizaþii necesare pentru funcþionareacomerciantului;

a)a)a)a)a) avizul ºi, dupã caz, autorizaþia pentru prevenirea ºistingerea incendiilor (P.S.I.), emise de brigãzile ºigrupurile de pompieri militari din cadrul Ministerului deInterne;

b)b)b)b)b) autorizaþia sanitarã, emisã de direcþiile de sãnãtatepublicã teritoriale sau de cãtre ministerele cu reþeaproprie de sãnãtate publicã;

c)c)c)c)c) autorizaþia sanitarã veterinarã, emisã de direcþiile sanitareveterinare teritoriale sau, dupã caz, de cãtre autoritateaveterinarã centralã;

d)d)d)d)d) acordul ºi/sau autorizaþia de mediu, emise deinspectoratele teritoriale de protecþie a mediului;

e)e)e)e)e) autorizaþia de funcþionare din punct de vedere alprotecþiei muncii, emisã de inspectoratele teritoriale demuncã.

În situaþia în care unul dintre sediile secundare ori unele dintreactivitãþile înscrise în obiectul de activitate al comerciantului, carear urma sã se desfãºoare în sediul social sau în sediile secundare,nu pot fi autorizate la momentul solicitãrii înregistrãrii ºi autorizãriifuncþionãrii comerciantului, certificatul de înregistrare se elibereazãîn mod obligatoriu cu menþionarea în anexa la acesta a activitãþilorautorizate în aceastã etapã. Comerciantul constituit în aceste condiþiipoate desfãºura numai activitãþile pentru care a fost autorizat,urmând ca celelalte activitãþi înscrise în obiectul sãu de activitatesã fie desfãºurate numai dupã obþinerea autorizaþiilor necesare prinBiroul unic.

Pentru fiecare sediu secundar în care comerciantul urmeazãsã desfãºoare activitãþi deja autorizate se va elibera, fãrã perceperede taxe ºi pe baza declaraþiei pe propria rãspundere a acestuia cuprivire la îndeplinirea condiþiilor prevãzute de reglementãrile învigoare, câte o anexã la certificatul de înregistrare.

Activitãþile desfãºurate la adresa sediului social ºi la fiecaresediu secundar nu fac obiectul înregistrãrii prin menþiuni de alte

142Capitolul II

sedii secundare. În cazul în care, ulterior înregistrãrii ºi autorizãriifuncþionãrii, la sediul social sau secundar se intenþioneazã începereadesfãºurãrii unor noi activitãþi, comerciantul va solicita Biroului uniceliberarea de noi anexe cuprinzând autorizaþiile necesare.

2.2.2.Soluþionarea cererii de înregistrare

de cãtre judecãtorul delegat

Cererea de înregistrare ºi autorizare a funcþionãrii viitoruluiSRL se soluþioneazã de cãtre judecãtorul-delegat. Într-adevãr, aºacum prevede art. 37 din Legea nr. 31/1990, controlul legalitãþiiactelor sau faptelor care se înregistreazã în registrul comerþului, seexercitã de justiþie prin judecãtorul delegat la oficiul registruluicomerþului.

Soluþionarea cererii se face în prezenþa solicitantului sau înlipsa acestuia, în condiþiile art. 242 Cod procedurã civilã, în bazaactelor depuse.

Obiectul controlului de legalitate îl reprezintã respectareanormelor imperative privind constituirea societãþilor comerciale.

Astfel, judecãtorul delegat examineazã actul sau acteleconstitutive, în privinþa respectãrii condiþiilor de formã ºi de fondprevãzute de lege.

Apoi, verificã respectarea cerinþelor legale privind cuprinsulActului constitutiv (denumirea societãþii, forma juridicã, numãrulde asociaþi, capitalul social, subscris ºi vãrsat, aporturile asociaþilor1,obiectul de activitate etc.).

De asemenea, verificã existenþa sediului societãþii, care esteesenþial pentru viaþa societãþii.2

În sfârºit, judecãtorul delegat verificã existenþa ºi valabilitateaactelor anexate la cererea de înregistrare ºi autorizare a funcþionãriisocietãþii, precum ºi a avizelor ºi autorizaþiilor prealabile cerute delege pentru înregistrarea societãþii.

1 A se vedea jurisprudenþa ICCJ, Secþia comercialã, decizia nr. 162/1992.2 A se vedea jurisprudenþa ICCJ, Secþia comercialã, decizia nr. 122/1994.


143

În cazul în care, în urma examinãrii cererii, constatã cã suntîndeplinite condiþiile privind înregistrarea societãþii, judecãtoruldelegat va da o încheiere, prin care va autoriza constituireasocietãþii comerciale ºi va dispune înregistrarea ei în registrulcomerþului.

Potrivit prevederilor art. 40 din Legea nr. 31/1990, judecãtoruldelegat trebuie sã pronunþe încheierea în termen de 5 zile de ladata îndeplinirii cerinþelor legale pentru înregistrarea societãþii prinautorizarea constituirii acesteia ºi dispunerea înmatriculãrii ei înregistrul comerþului. Încheierea de înmatriculare va reda, dupã caz,menþiunile Actului constitutiv prevãzute la art. 7 ºi 8.

În cazul în care cerinþele legale privind constituirea societãþiinu sunt îndeplinite, judecãtorul delegat va respinge, prin încheiere,motivat, cererea de înregistrare, afarã de cazul în careneregularitãþile sunt înlãturate, în condiþiile art. 46 din Legea nr.31/1990.

Încheierile judecãtorului delegat privitoare la înmatriculare saula orice alte înregistrãri în registrul comerþului sunt executorii dedrept ºi sunt supuse numai recursului.

Termenul de recurs este de 15 zile ºi curge de la datapronunþãrii încheierii pentru pãrþi ºi de la data publicãrii încheieriisau a actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficialal României, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate.

Recursul se depune ºi se menþioneazã în registrul comerþuluiunde s-a fãcut înregistrarea. În termen de 3 zile de la data depunerii,oficiul registrului comerþului înainteazã recursul curþii de apel în acãrei razã teritorialã se aflã sediul societãþii, iar în cazul sucursalelorînfiinþate în alt judeþ, curþii de apel în a cãrei razã teritorialã se aflãsediul sucursalei. Motivele recursului se pot depune la instanþã, cucel puþin douã zile înaintea termenului de judecatã.

În cazul admiterii recursului, decizia instanþei de recurs va fimenþionatã în registrul comerþului, fiind aplicabile dispoziþiile art.48-49 ºi 56-59.

Înregistrarea dispusã prin încheierea judecãtorului delegat seefectueazã în termen de 24 de ore de la data la care încheiereajudecãtorului delegat a devenit irevocabilã. Încheierea devineirevocabilã la data expirãrii termenului pentru exercitarea recursuluisau de la data respingerii recursului de cãtre Curtea de Apel.

144Capitolul II

Odatã înregistratã în registrul comerþului, societatea seconsiderã constituitã. În acest sens, art. 41, alin. (1) dispune:„Societatea comercialã este persoanã juridicã de la data înmatriculãriiîn registrul comerþului”.

Dupã înregistrarea societãþii comerciale în registrul comerþului,comerciantului sau împuternicitului sãu i se elibereazã, dupã caz,urmãtoarele documente:

1. Încheierea de înregistrare1. Încheierea de înregistrare1. Încheierea de înregistrare1. Încheierea de înregistrare1. Încheierea de înregistrare emisã de cãtre judecãtorul delegatla oficiul registrului comerþului;

2. Certificatul de înregistrare2. Certificatul de înregistrare2. Certificatul de înregistrare2. Certificatul de înregistrare2. Certificatul de înregistrare reprezentat de un formular tipizat,cu regim special ºi securizat care atestã faptul cã persona juridicã afost luatã în evidenþa oficiului registrului comerþului de pe lângãtribunal ºi în evidenþa organului fiscal ºi care cuprinde urmãtoareledate :

– firma, respectiv denumirea comerciantului, aºa cum esteînscrisã în actul constitutiv ºi în Registrul Comerþului;

– sediul social conform actelor doveditoare depuse în dosarulde înregistrare;

– activitatea principalã exprimatã prin cod CAEN ºi un textsumar de descriere;

– CUI (codul unic de înregistrare) – cod numeric constituindcodul unic de identificare a unui comerciant;

– atributul fiscal – este un cod alfanumeric având semnificaþiacategoriei de plãtitor de taxe ºi impozite la bugetul de stat;

– numãr de ordine în registrul comerþului – cuprinde numãrulºi data unui comerciant în registrul comerþului;

– data emiterii certificatului;– seria ºi numãrul de ordine – informaþie specificã regimului

special al documentului.Anexele la Certificatul de înregistrare se emit atât pentru sediul

social ºi sedii secundare cât ºi pentru fiecare activitate desfãºuratãla sediul principal ºi sediul secundar care sunt supuse avizãrii/autorizãrii. La un certificat de înregistrare se ataºeazã una sau maimulte anexe.

Fiecare Anexã conþine:– informaþii de conexiune la certificat (seria, nr, cod unic de

înregistrare, firma ºi sediul social);


145

– informaþii de identificare a sediilor secundare (adresa ºi/sauactivitate supusã autorizãrii);

– avizul ºi/sau autorizaþia pentru prevenirea ºi stingereaincendiilor;

– avizul ºi/sau autorizaþia sanitarã;– autorizaþia sanitarã veterinarã;– acordul ºi/sau autorizaþia de mediu;– autorizaþia de funcþionare din punct de vedere al protecþiei

muncii.

146Capitolul II


147

Capitolul III

Administrarea cu succesa unui SRL

„A conduce înseamnã sã ºtii sãprevezi, sã organizezi, sã comanzi, sãcoordonezi ºi sã controlezi.”

Henry Fayol

3.1.3.1.3.1.3.1.3.1.Întreprinzãtor,Întreprinzãtor,Întreprinzãtor,Întreprinzãtor,Întreprinzãtor,

manager saumanager saumanager saumanager saumanager sauadministrator ?administrator ?administrator ?administrator ?administrator ?

Dacã ar fi sã meditaþi unmoment la întrebarea exprimatã mai sus, ce rãspuns aþi fi tentaþi sãdaþi?

Spre exemplu, dacã întreprinzãtorul nostru ar avea studiijuridice, cu siguranþã el ar rãspunde cã viitorul administrator artrebui sã cunoascã ºi sã respecte foarte bine legile ºi reglementãrilereferitoare la afaceri.

În schimb, dacã întreprinzãtorul nostru ar avea studiieconomice, atunci cu siguranþã el ar rãspunde cã atribuþiileadministratorului ar trebui concentrate pe aspectele legate demarketingul ºi managementul viitoarei afaceri.

Indiferent de situaþie, adevãrul este, ca-ntotdeauna, undevape la mijloc: viitorul conducãtor al afacerii va trebui sã cunoascã,viitorul conducãtor al afacerii va trebui sã cunoascã,viitorul conducãtor al afacerii va trebui sã cunoascã,viitorul conducãtor al afacerii va trebui sã cunoascã,viitorul conducãtor al afacerii va trebui sã cunoascã,

148Capitolul III

pentru început, câte puþin din toate – legislaþie, fiscalitate,pentru început, câte puþin din toate – legislaþie, fiscalitate,pentru început, câte puþin din toate – legislaþie, fiscalitate,pentru început, câte puþin din toate – legislaþie, fiscalitate,pentru început, câte puþin din toate – legislaþie, fiscalitate,contabilitate, management, marketing, resurse umane etc.contabilitate, management, marketing, resurse umane etc.contabilitate, management, marketing, resurse umane etc.contabilitate, management, marketing, resurse umane etc.contabilitate, management, marketing, resurse umane etc.

De regulã, întreprinzãtorul este persoana care organizeazã ºiconduce o afacere, asumându-ºi riscuri pe care alþii nu ºi le-arpermite, în scopul realizãrii de profit. În practicã s-a constatat cã,de cele mai multe ori, întreprinzãtorii sunt ºi managerii noii afaceri.Odatã cu dezvoltarea businessului, unii întreprinzãtori ajung sãangajeze pe alþii sã îl conducã ºi aceasta pentru cã nu toþi aucunoºtinþe ºi disponibilitatea sã conducã o afacere ºi sã facã lucrurileaºa cum ar trebui.

Cu alte cuvinte, înfinþarea unei firme este partea cea mai uºoarã,însã administrarea ei cu succes este partea cea mai dificilã.

Din acest motiv, considerã Dragoº Mãnac, este destul de greusã faci diferenþa dintre importanþa managerului ºi cea aantreprenorului (patronul afacerii).1 Fiecare impresioneazã printreptele urcate în organizaþii, prin experienþã sau prin valoare nativã.Cu toate acestea, între cei doi se duce o competiþie surdã carepoate vlãgui firma care „îi gãzduieºte” pe amândoi în acelaºi timp.Unii antreprenori pãstreazã atitudinea de manageri chiar dacã auangajat pe cineva în aceastã funcþie, în timp ce unii manageri(administratori) uitã de faptul cã societatea comercialã din care facparte nu este „invenþia” lor ºi îºi arogã decizii fãrã a-ºi mai consulta„patronul”.

Adevãrul este cã în majoritatea companiilor din România, careau pornit ca afaceri mici, conduse de un singur om, se regãsescîncã fondatorii afacerii. Titulatura de „patron” este des întâlnitã înmediul de business autohton, chiar dacã ea are ºi o semnificaþiepeiorativã. Greºeala pe care mulþi analiºti ai mediului de afaceri ausesizat-o este cã, în majoritatea cazurilor, antreprenorii (fondatorii)vor sã fie ºi ºefi, ºi secretarã, ºi femeie de serviciu. Adicã nu se potdesprinde de propria afacere ºi nu au suficientã încredere sã o lasepe mâna altora (a se citi sã delege responsabilitãþile), chiar dacã totei rãmân sã culeagã roadele profitului.

Pe de altã parte, managerii din multinaþionale care activeazãla noi, fie sunt ºcoliþi în strãinãtate ºi aplicã aici modele de

1 D. Mãnac, Cine câºtigã pariul carierei: managerul sau antreprenorul?,articol apãrut în revista Ambition nr. 8 / februarie 2008, p. 18 – 19.

Administrareacu succes a unui SRL

149

management care au avut succes în Vest, fie sunt „crescuþi” înpepinierele interne ale companiilor. Dacã în cazul primului tip demanageri, principalul risc poate fi nepotrivirea modelului propuscu realitatea româneascã, în cazul celui de-al doilea tip, riscurilepot veni din mentalitatea de ºef, deseori împrumutatã de laantreprenorul pentru care au lucrat.

În concluzie, avem de-a face cu un conflict de poziþii:managerul (administratorul) e cel mai important angajat, în timpce antreprenorul (fondatorul) este mereu angajatorul. De aicidiferenþa de „material” din care sunt construiþi cei doi: managerulºtie sã uneascã oamenii în vederea îndeplinirii unor sarcini,antreprenorul ºtie sã uneascã oamenii pentru îndeplinirea uneiviziuni de afaceri.

Aceastã constatare ne conduce spre urmãtoarea dilemã: pânãla urmã cine conduce o firmã, patronii – asociaþii ei sau managerii– administratorii ei ?

În doctrina clasicã, cât ºi în cea modernã a dreptuluicomercial, deºi din punct de vedere teoretic, natura juridicã asocietãþii comerciale este abordatã din unghiuri ºi de pe poziþiidiferite, majoritatea covârºitoare a autorilor1 fiind de pãrere cãsocietatea comercialã, în complexitatea mecanismelor de formareºi exprimare a voinþei asociaþilor, depãºeºte stadiul de contract,dobândind în final, prin respectarea condiþiilor de formã ºi fond,precum ºi a formalitãþilor de constituire o personalitate juridicãproprie.

Aceastã nouã calitate juridicã, de subiect de drept distinct ºidublã naturã, de contract ºi persoanã juridicã, deosebeºte esenþialsocietatea comercialã de societatea civilã, cu toate consecinþele cedecurg asupra voinþei sociale, a patrimoniului propriu ºi amecanismelor de adoptare ºi materializare practicã a deciziilormanageriale, a obligaþiilor ºi rãspunderii ce revin acelei (acelor)persoane mandatate sã aplice voinþa societãþii atât în relaþiile cuceilalþi asociaþi cât ºi în raporturile juridice cu terþii (parteneri deafaceri, instituþii publice etc.).

Voinþa socialã materializatã prin hotãrârile Adunãrii generalea asociaþilor (AGA) sau prin decizia asociatului unic, este adusã la

1 Pentru detalii, a se vedea E. Munteanu, Regimul juridic al administratorilorsocietãþilor comerciale, Ed. All Beck, Bucureºti, 2000, p. 34-40.

150Capitolul III

îndeplinire de anumite persoane care gestioneazã afacerile societãþiicomerciale, persoane numite generic administratori.

Pentru cã Legea societãþilor comerciale (Legea nr. 31/1990)nu dã o definiþie a administratorului societãþii comerciale, iar îndoctrina juridicã se fac numai anumite referiri la noþiuneaadministratorului, vom încerca noi sã dãm o definiþie a acestuia.

Administratorul unui SRL este persoana fizicã sau persoanajuridicã prin reprezentantul sãu permanent, asociatã sau din afarasocietãþii, care în baza împuternicirilor rezultate din mandatulîncredinþat ºi din normele specifice ale legii societãþilor comerciale,transpune în practicã voinþa societãþii prin exercitarea oricãroroperaþiuni cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectului deactivitate ºi a voinþei sociale cu excepþia restricþiilor menþionate delege sau în actul constitutiv.

În concluzie, este bine de reþinut faptul cã administratorul unuiSRL rãspunde, din punct de vedere juridic, în privinþa tuturor aspectelegale stipulate prin Actul constitutiv ºi în Legea nr. 31/1990 privindsocietãþile comerciale, precum ºi în Legea nr. 82/1991 privindcontabilitatea, Codul Comercial, Codul Fiscal, Codul de ProcedurãFiscalã, Codul Muncii etc.

3.2.3.2.3.2.3.2.3.2.Ce presupuneCe presupuneCe presupuneCe presupuneCe presupune

managementul/administrareamanagementul/administrareamanagementul/administrareamanagementul/administrareamanagementul/administrareacu succes a unui SRLcu succes a unui SRLcu succes a unui SRLcu succes a unui SRLcu succes a unui SRL

EEEEEtimologic, noþiunea(conceptul) de management are o se-man-ticã extrem de complexã.Originea sa poate fi identificatã în cuvântul de origine latinã manus,cu semnificaþia de mânã. Ca acþiune însã, manus înseamnã strunirea,cu ajutorul frâielor sau hãþurilor a cailor, care pun în miºcare un


151

vehicul (cãruþã). Aceasta s-ar traduce, în limbaj modern, prinmanevrare (strunire) sau pilotare.

Rãdãcina man, cuprinsã în cuvântul manus, menþionat mai sus,poate fi întâlnitã într-o seamã de cuvinte din diverse limbi europene.Astfel, în limba englezã existã verbul „to manage”, care înseamnã aþine calul în frâu, dar are ºi semnificaþia de a administra, de a duceo acþiune la bun sfârºit; în francezã rãdãcina manus este cuprinsãîn cuvântul „manege” care se traduce prin loc de dresare a cailor;în limba italianã, cuvântul „mannaggiare” înseamnã a struni un cal,a mânui cu dexteritate; în limba românã noþiunea manej, estepreluatã din francezã având aceeaºi semnificaþie.1

Din aceastã suitã de cuvinte, cu semnificaþiile menþionate, auderivat noþiunile de management ºi manager, care au fost adoptateºi în limba românã, cu înþelesul de conducere ºtiinþificã ºi, deconducãtor, cãrora trebuie sã li se adauge atributul de „eficienþã”sau „performanþã”.

La conceptualizarea noþiunii de management ca teorie ºiprac-ticã a conducerii eficiente (performante) ºi-au adus contribuþiaîn decursul timpului numeroase personalitãþi ºtiinþifice, atât dinþarã cât ºi din strãinãtate.2

Având în vedere natura demersului de faþã, ne vom limita la aspune cã managementul este un sistem coerent de principii, reguli,tehnici ºi metode de conducere ºi, aptitudinea, talentul sau arta dea le aplica, pentru asigurarea funcþionãrii eficiente a colectivitãþilorumane organizate (firme, insti-tuþii, organizaþii), în condiþiile utilizãriijudicioase a resurselor (oameni, informaþii/cunoºtinþe ºi bani).

Din acest punct de vedere, managementul capãtã un carac-terinter ºi pluri-disciplinar, fiind o materie de sintezã ce încor-poreazãcunoºtinþe de economie, drept, sociologie, psihologie, ºtiinþepolitice, teoria generalã a sistemelor, informaticã, ciberneticã, logicã,eticã, ecologie ºi ergonomie.3

1 A se vedea P. Vagu, I. Stegãroiu, Management general, vol. 1, Ed.Macarie, Târgoviºte, 1998, p. 9 ºi M. Peel, Introducere în mana-ge—ment, Ed.Alternative, Bucureºti, 1994, p. 6-7.

2 I. Avram, Management juridic, Ed. Eficient, Bucureºti, 2001, p. 1819.3 O prezentare amplã a acestui subiect în E. Mihuleac, ªtiinþa

ma-na-gementului. Teorie ºi practicã, Ed. Tempus, Bucureºti, 1999, p. 58-94.

152Capitolul III

Cu toate acestea, managementul nu reprezintã o însumaremecanicã a rezultatelor obþinute de ramurile ºtiinþifice cu care seintegreazã, ci îºi aduce propria contribuþie la tezaurul ºtiinþei îngeneral ºi al conducerii în special, optimizând actul condu-ceriiprin folosirea elementelor utile oferite de celelalte ºtiinþe, atât înceea ce priveºte adevãrurile ºtiinþifice stabilite de acestea cât ºicu privire la activitãþile lor metodologice sau procedurale. Subacest aspect, managementul poate fi perceput ºi ca aplicare aºtiinþelor la ºtiinþa conducerii, a elaborãrii ºi adoptãrii deciziilorîn general.

Cele douã ipostaze ale managementului – ºtiinþã ºi artã – decare s-a amintit anterior, sunt complementare. Arta de a conduce,care înseamnã capacitatea de a adopta decizii corecte, juste ºiper-formante se bazeazã pe cunoaºterea ºtiinþei conducerii ºi apoipe talentul sau aptitudinile managerului de a aplica princi-piile,regulile ºi metodele oferite de ºtiinþa conducerii. În condiþiile actuale,de o deosebitã complexitate ºi în continuã creºtere, a conduce dupãprincipiul „vãzând ºi fãcând”, pe baza exclusivã a talentului, fãrã aapela la ºtiinþã, este de neconceput.1

Dupã cum a rezultat din definirea managementului, esenþa sao reprezintã funcþiile sau atributele. Cunoaºterea ºi înþelegereafuncþiilor managementului de cãtre viitorii administratori constituieo premisã majorã pentru descifrarea conþinutului ºtiinþei ºi practiciiriguroase a managementului, pentru însuºirea ºi utilizarea eficientãa sistemelor, metodelor, tehnicilor, procedurilor ºi modalitãþilorce-i sunt proprii.

3.2.1.Cele 5 funcþii ale managementului

În viziunea specialiºtilor români Ovidiu Nicolescu ºi IonVerboncu – opinie la care subscriem ºi noi – procesul demanagement se poate partaja, având în vedere natura sarcinilorimplicate de desfãºurarea lui ºi modul de realizare, în cinci

1 I. Avram, op. cit., p. 1819.


153

funcþii: previziune, organizare, coordonare, antrenare ºi control-evaluare.1

. Funcþia de previziune. Funcþia de previziune. Funcþia de previziune. Funcþia de previziune. Funcþia de previziune constã în ansamblul proceselor demuncã prin intermediul cãrora se determinã principalele obiec-tiveale firmei ºi componentele sale, precum ºi resursele ºi principalelemijloace necesare realizãrii lor.

Previziunea rãspunde deci la întrebarea: „ce trebuie ºi ce poatefi realizat în cadrul firmei?” în condiþiile ºi concomitent cudesemnarea resurselor necesare.

Rezultatele previziunii se împart în funcþie de orizont, grad dedetaliere ºi obligativitate în trei categorii principale. În primul rând,prognozele,prognozele,prognozele,prognozele,prognozele, ce acoperã un orizont minim de 10 ani, au un caracteraproximativ, nefiind obligatorii. De regulã, prognozele, fie cã suntnormative sau exploratorii, se rezumã la principalele aspecteimplicate, în final conþinând un set de date cu valoare indicativãreferitoare la ansamblul firmei sau la principalele activitãþi încorporate.

Planurile,Planurile,Planurile,Planurile,Planurile, în care se finalizeazã cea mai mare parte a proceselorde previziune, se referã, de regulã, la perioade cuprinse între 5 aniºi o lunã. Gradul lor de detaliere variazã invers proporþional cuorizontul de aºteptare, în mod firesc planurile cu-rente fiinddetaliate, în timp ce planul pe cinci ani se rezumã doar la obiectivelefundamentale ale firmei ºi principalele resurse aferente.

A treia modalitate de concretizare a previziunii o constituieprogramele.programele.programele.programele.programele. Specificul lor este orizontul redus, cel mai adesea odecadã, o sãptãmânã sau o zi. În acest caz, programele sunt foartedetaliate, elementele cuprinse fiind obligatorii ºi prezentând un gradridicat de certitudine.

. Funcþia de organizare. Funcþia de organizare. Funcþia de organizare. Funcþia de organizare. Funcþia de organizare desemneazã ansamblul proce-se-lor de management prin intermediul cãrora se stabilesc ºidelimiteazã procesele de muncã, precum ºi gruparea acestora peposturi, compartimente ºi atribuirea lor personalului, corespunzãtoranumitor criterii economice ºi sociale, în vederea realizãrii în celemai bune condiþii a obiectivelor previzionate.

1 O. Nicolescu, I. Verboncu, Management, Ed. Economicã, Bucureºti,1995, p. 24-30.

154Capitolul III

Deci, funcþia de organizare rãspunde la întrebarea: „cine ºicum contribuie la realizarea obiectivelor firmei?”. Rãspunsul îlconstituie combinarea nemijlocitã a resurselor umane ºi, în modindirect, materiale, informaþionale ºi financiare, la nivelul locurilorde muncã, compartimentelor ºi firmei în ansamblul sãu.

. Funcþia de coordonare. Funcþia de coordonare. Funcþia de coordonare. Funcþia de coordonare. Funcþia de coordonare constã în ansamblul proceselor demuncã prin care se armonizeazã deciziile ºi acþiunile personaluluifirmei ºi ale subsistemelor sale, în cadrul previziunilor ºi sistemuluiorga-nizatoric stabilite anterior.

Cu alte cuvinte, coordonarea este o „organizare în dinamicã”,a cãrei necesitate rezultã, în principal, din:

dinamismul firmei ºi al mediului ambient, imposibil dereflectat în totalitate în previziuni ºi sistemulorganizatoric;complexitatea, diversitatea ºi, parþial, ineditul reacþiilorpersonalului ºi a subsistemelor firmei, ce reclamã un„feed-back” operativ, permanent, de naturã sã asigurecorelarea adecvatã a deciziilor ºi a acþiunilor acestora.

Pentru asigurarea unei coordonãri eficace este esenþialãexistenþa unei comunicãri adecvate la toate nivelurilemanagementului firmei prin comunicare înþelegând transmitereade informaþii ºi perceperea integralã a mesajelor conþinute.Asigurarea unei comunicãri eficace depinde de un complex defactori ce reflectã atât calitatea managementului organizaþional –realismul obiectivelor, nivelul de pregãtire ºi instruire al managerilor,stilul de management – cât ºi a executanþilor (personalul auxiliar) –nivelul lor de pregãtire generalã ºi în domeniu, interesul faþã desoluþionarea problemelor implicate, receptivitatea la nou etc.

. Funcþia de antrenare. Funcþia de antrenare. Funcþia de antrenare. Funcþia de antrenare. Funcþia de antrenare încorporeazã ansamblul proceselorde muncã prin care se determinã personalul firmei sã contribuie lastabilirea ºi realizarea obiectivelor previzionate, pe baza luãrii înconsiderare a factorilor care îl motiveazã.

Deci scopul antrenãrii, care are un pronunþat caracter opþional,este implicarea cât mai profundã, cât mai eficace a personalului deexecuþie ºi de conducere la realizarea obiectivelor ce-i revin, dedusedin obiectivele firmei. Fundamentul satisfacerii necesitãþilor ºi


155

intereselor personalului cu rea-lizarea obiectivelor ºi sarciniloratribuite.

Pentru a realiza o antrenare eficace/eficientã este necesar caprocesul motivãrii personalului sã întruneascã simultan mai multecaracteristici:

a)a)a)a)a) sã fie complexsã fie complexsã fie complexsã fie complexsã fie complex (prin utilizarea combinatã a stimulentelormateriale cu cele social-morale);

b)b)b)b)b) sã fie difersã fie difersã fie difersã fie difersã fie diferenenenenenþiatþiatþiatþiatþiat (în funcþie de caracteristicile fiecãreipersoane);

c)c)c)c)c) sã fie gradualsã fie gradualsã fie gradualsã fie gradualsã fie gradual (sã satisfacã succesiv necesitãþile personaluluiºi în strânsã corelaþie cu aportul sãu).

. Funcþia de control-evaluare. Funcþia de control-evaluare. Funcþia de control-evaluare. Funcþia de control-evaluare. Funcþia de control-evaluare poate fi definitã ca ansamblulproceselor prin care performanþele firmei, subsistemelor ºicomponentelor acesteia sunt mãsurate ºi comparate cu obiectiveleºi standardele stabilite iniþial, în vederea eliminãrii deficienþelorconstatate ºi integrãrii abaterilor pozitive.

Aºadar, aceastã ultimã funcþie a managementului rãspunde laîntrebarea „cu ce rezultate s-a finalizat munca depusã?”.

Din investigaþiile efectuate a rezultat cã procesul de evaluare-control, în calitate de funcþie a managementului, implicã patru faze:

mãsurarea realizãrilor;compararea realizãrilor cu obiectivele ºi standardelestabilite iniþial, evidenþiind abaterile produse;determinarea cauzelor care au generat abaterileconstatate;efectuarea corecturilor ce se impun, inclusiv acþionareape mãsura posibilitãþilor, asupra cauzelor care au generatabaterile negative.

Pentru a fi eficient este necesar ca procesul de evaluare-controlsã fie continuu, nelimitându-se la perioadele de încheiere a planuluisau programului – an, trimestru, lunã. O evaluare eficace serealizeazã de-a lungul perioadelor de îndeplinire a obiectivelorprevizionate, cu intensitate sporitã asupra punctelor strategice ºiîn perioadele critice, decisive pentru competitivitatea rezultatelor.

În concluzie, managementul presupune atingerea scopurilororganizaþionale (stabilite prin planul de afaceri ºi misiunea firmei)

156Capitolul III

printr-o conducere efectivã ºi eficientã exercitatã de cãtre unulsau mai mulþi administratori, ca urmare a planificãrii, organizãrii,coordonãrii ºi controlului resurselor (oameni, informaþii/cunoºtinþe, patrimoniu comun ºi bani) de care dispune organizaþiaeconomicã.

3.2.2.Analiza Swot

ºi planificarea strategicã

De ce au nevoie societãþile comerciale de planificarestra-te-gicã? Iatã o întrebare cu adevãrat importantã!

În esenþa sa, planul strategic reprezintã un document intern –care conþine intenþiile voastre vizavi de organizaþie – viziunea voastrãreferitoare la poziþia ºi rolul ei în viitor. Este un mijloc eficient deplanificare a rentabilitãþii ºi dezvoltãrii viitoare ºi, de asemenea,cheia întregului proces de management organizaþional.

Planificarea strategicã este importantã, mai ales dacã conduceþio organizaþie micã, întru-cât aceasta este extrem de vulnerabilã,chiar ºi la micile schimbãri ce provin pe piaþã. Modificãrile ce aparîn rândul clienþilor, noile direcþii (domenii) de acþiune aleconcurenþilor sau chiar schimbãrile din mediul economic alorganizaþiei, pot influenþa fluxul de lichiditãþi al firmei într-o perioadãfoarte scurtã. Impactul negativ asupra fluxului de lichiditãþi,neanticipat ºi care nu poate fi ajustat, poate da naºtere unor situaþiide jenã financiarã sau, mai grav, la faliment.

Acestea sunt motivele pentru care este necesarã planificarea.Ca administratori trebuie sã ºtiþi ce vã poate rezerva viitorul ºi sãvã adaptaþi gândirea ºi acþiunile pentru a compensa orice impactpotenþial negativ.

Scopul planificãrii strategice este de a vã ajuta sã atrageþi unnumãr cât mai mare de clienþi cât mai buni. Bazându-vã pe oclientelã în creºtere, compusã din mai mulþi clienþi profitabili, veþifi capabil sã dezvoltaþi mai mult firma dumneavoastrã.


157

Un plan strategic înseamnã:definiþie scrisã ºi specificã a viziunii dumneavoastrã asupraorganizaþiei; definiþia face referiri la, ºi include unele sautoate elementele urmãtoare: clienþi, concurenþi, angajaþi,activitãþi, viitorul organizaþiei;modalitate de dezvoltare a implicãrii managementului, apersonalului cheie, a altor actori economici ºi organizaþii ceau legãturã cu firma dumneavoastrã;cale spre succesul organizaþiei, succes datorat acelui cadruîn care gândirea ºi viziunea strategicã ghideazã toate deciziileluate de cãtre aceasta.

Un plan strategic nu este:rezultatul unei gândiri visãtoare;un secret;garanþie a succesului;

Un plan strategic necesitã:implicarea asociaþilor/administratorilor;evaluarea corectã a situaþiei trecute ºi prezente a firmei.

Un plan strategic nu necesitã:aptitudini sau inteligenþã supraomeneºti;ajutor extern substanþial (multe din aptitudinile ºiinformaþiile necesare se aflã în interiorul firmei ºi laadministrator).

Aºadar, ceea ce trebuie reþinut este faptul cã planul strategicreprezintã un program care vã ajutã sã vã dezvoltaþi ºi sã vãmenþineþi un avantaj concurenþial superior pe piaþã. Un anumitfactor, mai mult ca oricare altul, vã conferã acest avantaj. Aceastaeste percepþia clientului cu privire la firma ºi serviciile dumnea-voastrã. Dacã clientul nu atribuie organizaþiei dumneavoastrãsuperioritatea, atunci orice percepþie pe care aþi avea-o despreaceastã presupusã superioritate este falsã. Cu ajutorul unui plan

158Capitolul III

strategic eficient puteþi dobândi acele cunoºtinþe ºi aptitudini caresã vã conducã spre obþinerea superioritãþii pe piaþã.

Aveþi deja un plan de afaceri; se poate ca el sã nu fie scris;poate nu este destul de cuprinzãtor, dar cu siguranþã existã.Reprezintã viziunea dumneavoastrã cu privire la ceea ce doriþi cafirma dumneavoastrã sã devinã.

Din acest motiv, subcapitolul de faþã nu pune problemanecesitãþii planificãrii, ci trateazã procesul unei planificãri eficiente!O planificare necorespunzãtoare a organizaþiei dumneavoastrãaduce rezultate slabe, pe când una eficientã poate de-veni cuadevãrat contagioasã.

Vã veþi întreba, desigur: dacã planificarea strategicã planificarea strategicã planificarea strategicã planificarea strategicã planificarea strategicã determinãîmbunãtãþirea rezultatelor, oare de ce managerii din organizaþiilemici ezitã atât de mult so întocmeascã? Vã prezentãm mai jos câtevadintre obiecþiile comune ºi motivele pentru care ar trebui sã ledepãºiþi dacã doriþi cu adevãrat ca firma dumneavoastrã sã sedezvolte plenar.

..... Organizaþia economicã este micã.Organizaþia economicã este micã.Organizaþia economicã este micã.Organizaþia economicã este micã.Organizaþia economicã este micã. Nu am nevoie deplanificare strategicã. De obicei, în aceastã situaþie se gãsescproaspeþii întreprinzãtori care sau decis sã se lanseze înafaceri. Dacã sunteþi în cauzã ºi gândiþi astfel, atunci într-adevãr aveþi nevoie de planificarea strategicã. Reþineþi:planificarea strategicã construieºte o viziune despre cea cedoriþi ca organizaþia dumneavoastrã sã devinã! Dacã credeþicã aveþi o organizaþie micã ºi abordaþi în aceastã manierãafacerile, atunci cu siguranþã veþi rãmâne doar o organizaþiemicã. Planificarea strategicã vã ajutã sã vedeþi dincolo deprezent ºi sã vã formaþi o viziune despre ceea ce puteþi deveni!

..... Nu am timp pentru a realiza o planificare strategicã.Nu am timp pentru a realiza o planificare strategicã.Nu am timp pentru a realiza o planificare strategicã.Nu am timp pentru a realiza o planificare strategicã.Nu am timp pentru a realiza o planificare strategicã. Înaceastã privinþã nu prea putem sã vã ajutãm. Acest procesdureazã, presupune implicare. Motivaþia realizãrii lui trebuiesã vinã din interiorul dumneavoastrã. Dacã doriþi ca firmasã fie cu adevãrat ceea ce poate fi, atunci planificareastrategicã vã va ajuta la îndeplinirea acestui scop. Ca ºi alteobiective organizaþionale, realizarea unei planificãri necesitãtimp, dar rãsplata este enormã.


159

..... Planificarea strategicã este un proces prea complicat pentruPlanificarea strategicã este un proces prea complicat pentruPlanificarea strategicã este un proces prea complicat pentruPlanificarea strategicã este un proces prea complicat pentruPlanificarea strategicã este un proces prea complicat pentruorganizaþia mea.organizaþia mea.organizaþia mea.organizaþia mea.organizaþia mea. Pentru cei ce nu sunt familiarizaþi cuplanificarea strategicã, acest proces ar putea sã le parã cafiind ceva formidabil ºi inedit. Acesta este ºi motivul pentrucare am scris aceastã secþiune. Ea încearcã sã clarifice totce pare misterios în planificarea strategicã ºi oferã o abordarepas cu pas în vederea atingerii scopurilor dumneavoastrã.

..... Dacã trebuie sã urmez un plan strategic, s-ar putea sã-miDacã trebuie sã urmez un plan strategic, s-ar putea sã-miDacã trebuie sã urmez un plan strategic, s-ar putea sã-miDacã trebuie sã urmez un plan strategic, s-ar putea sã-miDacã trebuie sã urmez un plan strategic, s-ar putea sã-milimitez posibilitãþile de conducere a propriei firme.limitez posibilitãþile de conducere a propriei firme.limitez posibilitãþile de conducere a propriei firme.limitez posibilitãþile de conducere a propriei firme.limitez posibilitãþile de conducere a propriei firme.Pla-ni-ficarea strategicã este un proces în derulare, nu uneveniment ocazional. Din acest motiv, va trebui sã vã bazaþipe cele mai bune informaþii de care dispuneþi. Dacã condiþiilese schimbã, sau noi informaþii devin mai utile, veþi face oreevaluare ºi veþi continua procesul planificat bazându-vãpe datele noi.

..... Dacã urmez un plan strategic, s-ar putea sã greºesc.Dacã urmez un plan strategic, s-ar putea sã greºesc.Dacã urmez un plan strategic, s-ar putea sã greºesc.Dacã urmez un plan strategic, s-ar putea sã greºesc.Dacã urmez un plan strategic, s-ar putea sã greºesc.Nu-mi permit acest lucru.Nu-mi permit acest lucru.Nu-mi permit acest lucru.Nu-mi permit acest lucru.Nu-mi permit acest lucru. Toate activitãþile economicepresu-pun un risc. Nici planificarea strategicã nu faceexcepþie de la aceastã regulã, doar cã în acest caz risculeste calculat ºi minimizat. Deciziile pe care le luaþi se bazeazãpe cunoaºtere ºi nu doar pe presupuneri sau intuiþie. Dacãvã permiteþi sã rãmâneþi la nivelul la care sunteþi, rãmâneþiaºa, dar dacã vã implicaþi în dezvoltarea ºi viitorul firmei,atunci asumaþi-vã riscul cu încrederea cã veþi folosi ometodologie bunã de minimizare a acestuia.

Pe scurt, o planificare strategicã va determina:a)a)a)a)a) Îmbunãtãþirea deciziilor luate cu privire la organizaþie.Îmbunãtãþirea deciziilor luate cu privire la organizaþie.Îmbunãtãþirea deciziilor luate cu privire la organizaþie.Îmbunãtãþirea deciziilor luate cu privire la organizaþie.Îmbunãtãþirea deciziilor luate cu privire la organizaþie.

Veþi lua decizii bazate pe cele mai bune informaþiidisponibile. Prin planificarea strategicã vã veþi îmbunãtãþibaza de date ºi informaþii, ceea ce va determina creºtereacapacitãþii de luare a deciziilor. Veþi înþelege mult maibine ce se petrece atât în inte-riorul organizaþiei, cât ºiîn exteriorul ei. Ca urmare, veþi lua decizii mai bune ºi încunoºtinþã de cauzã.

b)b)b)b)b) Creºterea capacitãþii de cunoaºtere a clienþilor.Creºterea capacitãþii de cunoaºtere a clienþilor.Creºterea capacitãþii de cunoaºtere a clienþilor.Creºterea capacitãþii de cunoaºtere a clienþilor.Creºterea capacitãþii de cunoaºtere a clienþilor.Clienþii firmei dumneavoastrã ºi banii cheltuiþi de ei

160Capitolul III

alimenteazã organizaþia ºi dezvoltarea ei. Cu cât veþiînþelege mai bine comportamentul lor, cu atât mai multî i veþ i determina sã cheltuiascã în favoareadumneavoastrã.

c)c)c)c)c) Îmbunãtãþirea relaþiilor cu clienþii.Îmbunãtãþirea relaþiilor cu clienþii.Îmbunãtãþirea relaþiilor cu clienþii.Îmbunãtãþirea relaþiilor cu clienþii.Îmbunãtãþirea relaþiilor cu clienþii. Acest lucru e simplu.Dacã i-aþi înþeles pe clienþii dumneavoastrã, veþi fi„echipat” cu tot ce este necesar pentru a le satisfacenevoile. Dacã veþi reuºi acest lucru, atunci relaþia dintredumneavoastrã ºi clienþi va fi mai trainicã ºi multîmbunãtãþitã.

d)d)d)d)d) Creºterea probabilitãþii de a câºtiga noi clienþi.Creºterea probabilitãþii de a câºtiga noi clienþi.Creºterea probabilitãþii de a câºtiga noi clienþi.Creºterea probabilitãþii de a câºtiga noi clienþi.Creºterea probabilitãþii de a câºtiga noi clienþi. Cu câtºtiþi mai multe despre clienþi, cu atât cresc ºansele de a-i determina sã facã afaceri cu dumneavoastrã. De ce?Pentru cã le oferiþi ceea ce ei cautã.

e)e)e)e)e) Creºterea probabilitãþii de a elimina concurenþa.Creºterea probabilitãþii de a elimina concurenþa.Creºterea probabilitãþii de a elimina concurenþa.Creºterea probabilitãþii de a elimina concurenþa.Creºterea probabilitãþii de a elimina concurenþa. Lacom-petiþie participã ºi concurenþii dumneavoastrãdirecþi. Printr-o planificare strategicã bunã, vã veþi formao bunã capacitate de înþelegere a concurenþilor ºi a ceeace doresc ei sã facã. Dacã veþi reuºi sã anticipaþiacþiunile lor, atunci vã veþi putea opune dezvoltãrii lorpe piaþã.

f)f)f)f)f) Utilizarea mai eficientã a resurselor.Utilizarea mai eficientã a resurselor.Utilizarea mai eficientã a resurselor.Utilizarea mai eficientã a resurselor.Utilizarea mai eficientã a resurselor. Resursele reprezintãun factor preþios pentru organizaþiile mici. Ele trebuieutilizate judicios. Planificarea strategicã vã ajutã sãprogramaþi utilizarea lor într-un mod eficient, sãmaximizaþi profitul pe baza lor.

g)g)g)g)g) Concentrarea eforturilor asupra problemelor cu adevãratConcentrarea eforturilor asupra problemelor cu adevãratConcentrarea eforturilor asupra problemelor cu adevãratConcentrarea eforturilor asupra problemelor cu adevãratConcentrarea eforturilor asupra problemelor cu adevãratimportante.importante.importante.importante.importante. Unul din atributele pe care o organizaþietrebuie sã le deþinã este cel al concentrãrii.Concentrându-vã eforturile, în loc sã acþionaþi laîntâmplare, veþi creºte posibilitatea obþinerii succesului.1

În concluzie, planificarea strategicã poate fi vãzutã ca o tentativãde conciliere între atitudinea strategicã ºi ideea de plan. Acest faptconduce la apariþia mai multor modele de referinþã în ceea cepriveºte planificarea strategicã.

1 K. J. Cook, Planificarea strategicã pentru între-prin-deri mici, Ed. Teora,Bucureºti, 1998, p. 12-16.


161

În cazul demersului nostru am optat în favoarea unui modelautohton, care descrie opt paºi în planificarea strategicã:1

1. Identificarea misiuniiafacerii;

2. Analiza SWOT a organi-zaþiei;

3. Analiza segmentelor depiaþã;

4. Analiza competitorilor;5. Stabilirea scopurilor ºi a

obiectivelor;6. Formularea ºi selectarea

strategiilor adecvate;7. Implementarea planului

strategic;8. Controlul (feedbackul)

rezultatelor.Înainte de a trece efectiv

la explicarea modelului men-þionat anterior, meritã sãmai facem câteva observaþii.

Dupã cum am vãzut,planificarea strategicã este omodalitate de programare adezvoltãrii ºi profiturilorviitoare. Mai interesant însã,este faptul cã ambele ches-tiuni sunt determinate declienþi (mai mulþi, mai buni,mai profitabili). Cu altecuvinte, variabilele care vãinfluenþeazã activitatea sunt:

clienþii dumneavoastrã;dumneavoastrã ºi atuurile dumneavoastrã;concurenþii ºi atuurile lor;

1 A se vedea C. Rusu (coord.), Managementul afacerilor mici ºi mijlocii,Ed. Logos, Chiºinãu, 1993, p. 228-234.

În viziunea Standford ResearchInstitute procesul de planificarestrategicã cuprinde trei mari etape*:1. Strategic planning (unde?)

1.1. definirea obiectivelorfundamentale;

1.2. alegerea strategiilorposibile;

2. Corporate developmentplanning (cum?)2.1. determinarea resur-

selor ce lipsesc;2.2. definirea acþiunilor de

întreprins;2.3. afectarea mijloacelor ºi

responsabilitãþilor;3. Operation planning (cine?

ce? când?)3.1. programul de servicii;3.2. programul de comer-

cializare;3.3. programul de finanþare.

* I. Ciobanu, Strategii de mana-gement, Ed. Universitãþii „Al. I.Cuza”Iaºi, 1994, p. 174-175.

162Capitolul III

forþele de la nivelul de ramurã ºi efectul lor asupradumneavoastrã.

Privitã ca o formulã, planificarea strategicã ar putea sã arate înfelul urmãtor:

Aºadar, planul strategic este logic. Dupã cum se ºtie, o deducþielogicã se compune dintr-un set de premise ce duc la o concluzie.Planul dumneavoastrã strategic se va baza pe un astfel de set depremise ce vã vor conduce spre o concluzie:

Premisa 1Premisa 1Premisa 1Premisa 1Premisa 1ªtiu ce doresc clienþii mei ºi am capacitatea de ai satisface.Premisa 2Premisa 2Premisa 2Premisa 2Premisa 2ªtiu cum acþioneazã forþele la nivel de ramurã ºi pot sã le

inte-grez, sã mã adaptez lor sau sã le înfrunt pentru a avea succes.Premisa 3Premisa 3Premisa 3Premisa 3Premisa 3ªtiu comportamentul concurenþilor ºi mã pot diferenþia de ei

într-o manierã pe care clienþii mei sã o perceapã ca fiind unicã ºi,sper, superioarã.

ConcluziiConcluziiConcluziiConcluziiConcluziiPot sã atrag clienþi mai mulþi, mai buni, mai profitabili, fapt ce

va determina creºterea rentabilitãþii firmei mele.1

1. Identificarea misiunii firmei1. Identificarea misiunii firmei1. Identificarea misiunii firmei1. Identificarea misiunii firmei1. Identificarea misiunii firmeiDacã scopul procesului de planificare strategicã la care tocmai

începeþi sã lucraþi este creºterea profitului ºi dezvoltarea organizaþiei,atunci declaraþia de misiune reprezintã expresia viziuniidumneavoastrã asupra viitorului firmei.

Pentru a vã ajuta sã câºtigaþi un avantaj concurenþial, declaraþiade misiune trebuie sã funcþioneze ca un mijloc de comunicare. Eacomunicã tuturor celor legaþi de activitatea dumneavoastrã,intenþiile, obiectivele ºi direcþiile de acþiune pe care le aveþi. Aceºtifactori vã ajutã sã reuºiþi sau sã eºuaþi.

Datoritã declaraþiei de misiune, toate pãrþile implicate vorcu-noaºte ceea ce doriþi dumneavoastrã sã faceþi. Ea acþioneazã caun accelerator, îndemnând fiecare parte sã vã ajute în realizareascopurilor. Pãrþile implicate în acest proces pot fi urmãtoarele:

fondatorul ºi/sau administratorul al firmei;

1 K. J. Cook, op. ºi loc. cit., p. 17-18.


163

asociaþii (acolo unde este cazul);colaboratorii ºi angajaþii firmei;clienþii, persoane fizice sau juridice.

Dacã declaraþia de misiune vã ajutã sã mobilizaþi sprijinulacestor pãrþi influente, atunci putem spune cã îºi îndeplineºtescopurile. Ajutându-vã în obþinerea unui astfel de sprijin, declaraþiade misiune vã ajutã la câºtigarea avantajului concurenþial dorit. Acestavantaj provine din faptul cã fiecare parte implicatã înþelege ºi, maiales, ºtie cum poate sã vã influenþeze în mod pozitiv. Pe baza acesteiînþelegeri comune puteþi constitui o echipã puternicã. Forþa eideterminã obþinerea avantajelor faþã de concurenþii care nu dispunde o asemenea coaliþie.

În ceea ce priveºte structura unei declaraþii de misiune, aceastaar trebui sã conþinã cel puþin ºase elemente:1

1. descrierea obiectivului principal de activitate;2. descrierea clienþilor pe care-i deserviþi în mod curent;3. descrierea serviciilor pe care le oferiþi;4. descrierea obiectivelor viitoare ale organizaþiei;5. descrierea politicii ºi valorilor firmei;6. descrierea imaginii publice pe care o va deþine organizaþia

dumneavoastrã.

2. Analiza SWOT2. Analiza SWOT2. Analiza SWOT2. Analiza SWOT2. Analiza SWOTAnaliza SWOT vede organizaþia din punctul de ve-dere a patru

atribute – punctele tari, punctele slabe, oportunitãþi-le ºiameninþãrile. Este un acronim derivat de la iniþialele fiecãreia (SWOT= Strengths – Weacknesses – Opportunities – Threats).

În esenþã, analiza SWOT a organizaþiei pune în discuþiesistemul deschis ºi sistemul închis al acesteia. Cu alte cuvinte,oportunitãþile ºi ameninþãrile aparþin sistemului deschis, în timpce punctele tari ºi punctele slabe aparþin sistemului închis.Organizaþia existã într-o stare de echilibrare dinamicã întresistemul închis ºi sistemul deschis.

Secretul reuºitei este permanenta schimbare internã, astfel încâtpunctele forte sã poatã acþiona în sensul minimizãrii ameninþãrilorºi maximizãrii oportunitãþilor. Punctele slabe vor exista întotdeauna,

12 Ibidem, p. 24-27.

164Capitolul III

de aceea vor trebui depuse eforturi constante pentru a le depãºi.Sistemul deschis trebuie de asemenea su-pra-vegheat constant;acesta este în permanentã schimbare, ºi, dacã nu ne schimbãm ºinoi corespunzãtor, vom fi eliminaþi de pe piaþã. Un avantaj, cum arfi pãstrarea personalului auxiliar, poate determina slãbiciuni, cumar fi suficienþa ºi mulþumirea de sine, în timp ce punctele slabecum ar fi fluctuaþia clienþilor poate fi fãcutã sã aducã beneficii ºichiar puncte forte. Este un proces continuu.

Prezentãm în continuare, cu titlu de exemplu, un tabel cu p-o-si-bilele puncte tari ºi puncte slabe ale unei organizaþii:

PUNCTE TARI ( + ) PUNCTE SLABE ( – )

Resursele financiare Slaba interacþiune cu instituþiile locale

Experienþa unicã Necunoaºterea profilului de clienþi

Personal supercalificat Pierderi financiare

Orice analizã SWOT se finalizeazã o datã cu clasificareapunctelor forte ºi a slãbiciunilor ºi fãcând corespondenþa cuopor-tunitãþile ºi ameninþãrile. Cu cât ele se potrivesc mai bine, cuatât sunt mai mari ºansele de succes. Zonele de nepotrivire in-dicãîntotdeauna nevoile ºi direcþia de dezvoltare a organi-zaþiei. Chiardacã strategia începe cu idei divergente, ea poate fi pusã în aplicareprin acþiuni convergente.1

3. Analiza segmentului de piaþã3. Analiza segmentului de piaþã3. Analiza segmentului de piaþã3. Analiza segmentului de piaþã3. Analiza segmentului de piaþãPentru firmã, analiza segmentului de piaþã are o funcþie dublã:

în primul rând, sunt identificate oportunitãþile ºi perturbaþiile ceapar în mediu ºi care ar putea avea un impact semnificativ asupraorganizaþiei, iar în al doilea rând, sunt evidenþiaþi factorii-cheie înasigurarea succesului pe acel segment specific de piaþã.

Oportunitãþi ºi perturbaþii. Oportunitãþile sunt opþiuni pozitive,din exterior, pe care firma le poate angaja în realizarea obiectivelorsale.

1 Pentru detalii, a se vedea M. Ward, 50 de tehnici esenþiale demanagement, Ed. Codecs & Ed. Class, Bucureºti, 1997, p. 15-21.


165

Numãrul lor este nelimitat, de aceea managerul trebuie sã sedecidã asupra acelor opþiuni semnificative pentru firmã, care sã osusþinã. Pentru scopuri practice, prezentãm mai jos o strategieprivind portofoliul de clienþi folosind matricea BCGmatricea BCGmatricea BCGmatricea BCGmatricea BCG (BostonConsulting Group Matrix). Rolul ei este acela de a sistematizadiversele segmente de piaþã dupã criteriul potenþialului de a aducefoloase ºi de a le înlãtura pe acelea care nu mai au perspective dedezvoltare.

Prin cele douã coordonate ale sale – cota de piaþã ºi ratacreºterii afacerilor – matricea BCG fixeazã poziþia segmentuluisemnificativ al organizaþiei dupã criterii de competitivitate ºipotenþial al pieþei. Studiile BCG au arãtat cã la cote mari depiaþã existã o ratã a profitului pe investiþie mare ºi costuri mici,datoritã efectelor curbei învãþãrii. Prin urmare, teoria sugereazãcã este mai bine sã deþii o cotã de piaþã importantã ºi stabilã încâteva ramuri pentru a gãsi l ichiditãþile necesare altorspecializãri ulterioare. Patru clasificãri se bazeazã pe aceastãpremisã.1

STEA SEMNE DE ÎNTREBARE

Flux de numerar Consumator

( + sau – ) de numerar

VACI DE MULS CÂINE

Mare producãtor Flux de numerar

de numerar ( + sau – )

Astfel, serviciile oferite în cadranul Stea (cotã de piaþã ridicatãºi ratã înaltã a încasãrilor) pot fi generatoare de lichiditãþi, dar nevoilelor de investiþie (spaþii, dotãri, instruire, know-how) sunt mult maimari. Când rata creºterii pieþei la aceste servicii scade, ele devinfurnizoare de lichiditãþi.

1 A se vedea S. Silbiger, MBA în 10 zile. Ce se învaþã în cele mai buneuniversitãþi americane, Casa de Editurã Andreco, Bucureºti, 1999, p. 312-313.

166Capitolul III

Serviciile denumite Vaci de muls se caracterizeazã prin cotãridicatã de piaþã ºi o cerere având ratã de creºtere scãzutã. Prinaceasta, asigurã venituri mari organizaþiei care, de regulã, lefoloseºte pentru serviciile Stea.

Serviciile care se plaseazã în cadranul Semne de întrebareau, în principiu, o cotã micã de piaþã, care însã este situatã într-unsegment de piaþã favorabil, cu indice de creºtere înalt. Se numescSemne de întrebare deoarece nu existã certitudinea cã ar fi propiceinvestirea resurselor financiare în dezvoltarea lor spre a deveniStele, sau cã ar trebui transferate la categoria puncte moarte(Câine).

Se observã de aici cã Semnele de întrebare pot evolua în douãdirecþii: fie sã devinã Stele prin pompãri de capital, fie sã treacã încategoria Câine, urmând sã pãrãseascã arena.

Serviciile plasate în cadranul Câine au o cotã de piaþaneînsemnatã ºi un ritm de creºtere redus. Dintre acestea sere-cruteazã domeniile supuse restrângerii ºi eliminãrii.1

În aceste condiþii, singurul în mãsurã sã decidã ce produseºi servicii sunt rentabile pentru activitatea firmei rãmânemanagerul.

Perturbaþiile, în schimb, sunt acele forþe externe negative careinhibã abilitatea firmei de a-ºi atinge obiectivele: noi con-curenþice pãtrund pe piaþã, reglementãri noi impuse de autoritãþile publicecentrale ºi locale, taxe ºi impozite suplimentare etc.

Pentru managerul unei organizaþii ar fi de ajutor elaborareaunei balanþe cu privire la oportunitãþile ºi perturbaþiile evaluate înmediul concurenþial al afacerii.

Factorii-cheie pentru asigurarea succesului pe un seg-ment depiaþã. Acest studiu al analizei trebuie sã identifice factorii – variabilecontrolabile – ce determinã succesul relativ al participanþilor pepiaþã.

Cel mai adesea activitatea unei firme pe segmentul respectivde piaþã este caracterizatã prin avantaje bazate pe costuri, dar la felde importante sunt ºi calitatea serviciilor oferite, natura ºidiversitatea lor, satisfacþia clientului etc.

1 A se vedea ºi I. Stãncioiu, Gh. Militaru, Management. Elementefundamentale, Ed. Teora, Bucureºti, 1998, p. 245-248.


167

4. Analiza competitorilor4. Analiza competitorilor4. Analiza competitorilor4. Analiza competitorilor4. Analiza competitorilorFondatorii ºi managerii unei organizaþii mici sau medii trebuie

sã-ºi cunoascã concurenþii direcþi ºi comportamentul lor posibil,cel puþin la fel de bine pe cât se cunosc pe ei înºiºi.

Competitorii au ºi ei puncte tari ºi puncte slabe în organi-za-þiilepe care le conduc: îºi fixeazã obiective pe care doresc sã le realizeze,unii manageri îºi aratã mândria de a fi lideri, alþii sunt extrem deconºtienþi de calitatea serviciilor lor etc.

Comportamentul concurenþilor direcþi trebuie deci observat,pentru cã în el se poate ascunde puterea sau slãbiciunea firmeidumneavoastrã.

Pentru un manager este relativ simplu ca, dupã ce a stabilitfactorii pentru asigurarea propriului succes pe segmente de piaþãdiferite, sã evalueze ºi la concurenþã greutatea specificã a acestora,utilizând urmãtorul model:1

CONCURENTUL CALITATEA SERVIREA PREÞURI

SC Afaceri prospere SRL Egalã Egalã Mai mari

SC Mãlaiul bun SA Mai joasã Mai joasã Egale

SC Lica Samadau SRL Mai bunã Egalã Mai mari

În acest stadiu al planificãrii strategice managerul poatecompara propriile slãbiciuni ºi puncte tari cu cele ale concurenþei,ceea ce îl face sã formuleze cãi ºi metode de a-i exploata puncteleslabe.

5. Stabilirea scopurilor ºi obiectivelor5. Stabilirea scopurilor ºi obiectivelor5. Stabilirea scopurilor ºi obiectivelor5. Stabilirea scopurilor ºi obiectivelor5. Stabilirea scopurilor ºi obiectivelorPentru o firmã trebuie sã se stabileascã scopurile ºi obiectivele

acesteia înainte de elaborarea strategiilor.De regulã, scopurile cuprind ceea ce firma planificã sã realizeze

în viitor; reprezintã aspiraþiile care dirijeazã afacerea ºi exprimãraþiunea de a exista a firmei.

Obiectivele se elaboreazã pe termen scurt ºi reprezintã sarcinispecifice, mãsurabile ºi controlabile (modelul SMART):

1 Adaptare dupã K.J. Cook, op. cit., p. 95.

168Capitolul III

productivitate, creºtere, eficienþã, resurse financiare, structurãorganizatoricã etc. Din acest punct de vedere, obiectivele pot figrupate în generale ºi specifice.

Chiar dacã întocmirea unui plan strategic este responsabi-litateamanagementului de vârf, la elaborarea sa trebuie sã fie antrenaþi ºiintegraþi ºi ceilalþi colaboratori ºi angajaþi, dacã doriþi ca planul sãdevinã operant.

6. Formularea ºi selectarea strategiilor adecvate6. Formularea ºi selectarea strategiilor adecvate6. Formularea ºi selectarea strategiilor adecvate6. Formularea ºi selectarea strategiilor adecvate6. Formularea ºi selectarea strategiilor adecvateUrmãtorul pas în planificarea strategicã îl constituie evalua-rea

opþiunilor strategice ºi pregãtirea unui plan de proiect pentruatingerea obiectivelor organizaþionale.

Strategia cuprinde un set de acþiuni prin care managerul îºiplanificã atingerea obiectivelor firmei; este deci pla-nul director– care acoperã toate componentele organizaþiei, agregându-leîntr-un întreg.

Managerul poate opta pentru una din cele trei stra-tegiiconcurenþiale de bazã: dominarea prin costuri, strategia diferenþieriiºi strategia concentrãrii.

Strategia dominãrii prin reducerea costurilorStrategia dominãrii prin reducerea costurilorStrategia dominãrii prin reducerea costurilorStrategia dominãrii prin reducerea costurilorStrategia dominãrii prin reducerea costurilor îi avanta-jeazãpe aceia dintre agenþii economici care oferã servicii la preþul pieþeiºi realizeazã un nivel al cheltuielilor scãzut cu serviciul oferit.

Strategia diferenþieriiStrategia diferenþieriiStrategia diferenþieriiStrategia diferenþieriiStrategia diferenþierii are în vedere modul de a funcþiona alfirmei astfel încât sã obþinã loialitatea clienþilor prin a fi „unicã” înceva care este important pentru aceºtia. Dacã o firmã sau alta creºteperformanþa serviciilor oferite ºi reduce costul ºi riscul achiziþionãriiacestora, atunci putem spune cã s-a manifestat potenþialul de a sediferenþia al firmei.

Cheia succesului prin strategia de diferenþiere este aceea caafacerea sã se dezvolte pe o competenþã distinctã – „ceva” ce firmaare mai bun decât concurenþii sãi: un sediu profesional ce inspirãîncredere ºi profesionalism, confidenþialitate ºi siguranþã, serviciiprompte ºi perma-nente, calitate înaltã a acestora, avantajinformaþional ºi utilitar absolut etc. Strategia aceasta trebuie sãcreeze percepþia în ochii clientului, stimulându-i factorii afectivi(prestigiu, imagine, poziþie socialã) pentru a-l convinge.

Strategia concentrãriiStrategia concentrãriiStrategia concentrãriiStrategia concentrãriiStrategia concentrãrii are în vedere faptul cã piaþa nu esteomogenã; în interiorul fiecãrui segment necesitãþile, dorinþele ºi


169

caracteristicile clienþilor sunt diferite. Ideea acestei strategii estede a selecta unul sau mai multe segmente, de a identifica nevoile,dorinþele ºi interesele speciale ale clienþilor, ºi de a-i aborda cuservicii specifice potrivite.

În mod esenþial aceastã strategie are succes atunci când secon-centreazã pe niºe specifice ale pieþei, unde clienþii pot fi serviþimai bine decât o fac competitorii direcþi.

7. Implementarea planului strategic7. Implementarea planului strategic7. Implementarea planului strategic7. Implementarea planului strategic7. Implementarea planului strategicUn plan strategic se considerã complet atunci când este pus

în aplicare. Dezvoltarea unor politici ºi proceduri prin care planulstrategic sã fie tradus în planuri operaþionale va permite manageruluisã delege mai multã autoritate colaboratorilor ºi angajaþilor sãi ºisã-i motiveze, astfel încât sã aibã interes ºi satisfacþie în aplicareaplanurilor.

8. Controlul rezultatelor8. Controlul rezultatelor8. Controlul rezultatelor8. Controlul rezultatelor8. Controlul rezultatelorProcesul de planificare strategicã a realizat pânã în acest

moment obiective ºi a dezvoltat o strategie de atingere a lor. Darorice manager trebuie sã realizeze cã pentru a detecta abaterile dela planul strategic este absolut necesar feed-backul, acþiunea decontrol.

Controlul activitãþilor se face prin consultarea periodicã asis-temelor informaþional, financiar ºi organizaþional.

Pe mãsurã ce intervin schimbãri, managerul trebuie sãcorecteze politicile, strategiile ºi obiectivele firmei pentru a maiobþine performanþe.

Ideea este cã cele mai multe organizaþii mici nu au ne-voie deun sistem de control sofisticat ºi scump, ci de unul practic care sãdevinã o parte a procesului de conducere.

Este ºi ceea ce ne-am propus noi sã vã oferim: câteva metodeeficiente de conducere caracterizate prin costuri mici deimplementare ºi rezultate excelente.

170Capitolul III

3.2.3.Conducerea prin obiective

Dintre numeroasele ºi diferitele metode de management,metoda „conducerii prin obiective” este cea mai folositã. Deºi iniþialaceastã metodã s-a numit „management pentru rezultate”(Management for Results – metodã elaboratã de Peter Drucker în1954 cu rolul de a promova autocontrolul în conducereaorganizaþiilor); ulterior ea a luat denumirea actualã de „Managementpe bazã de obiective” (Management by Objectives).

Ca metodã de conducere MBO are drept scop obþinerea derezultate performante prin desfãºurarea unui ansamblu de eforturicoordonate ºi permanente pentru clarificarea obiectivelor la toatenivelurile ºi mãrirea capacitãþii realizatoare a colaboratorilor ºiangajaþilor. Pentru a fi eficient MBO nu trebuie sã urmãreascãmodernizarea sau schimbarea sistemului de conducere, ciîmbunãtãþirea performanþelor organizaþiei. Acest efort de sporire aeficienþei este permanent ºi, de aceea, conducerea prin obiectiveeste un sistem ºi nu o operaþie temporarã de redresare a organizaþieisau de reducere a cheltuielilor.1

Procesul MBO se desfãºoarã, de obicei, sub forma unui ciclucu cinci etape, dupã cum urmeazã:

Procesul MBO se bazeazã pe conceperea ierarhieiobiectivelor care se formuleazã participativ, pornind dela nivelul managementului strategic ºi pânã la niveluloperaþional, prin conlucrarea managerului cu asociaþii ºicolaboratorii sãi. Dacã ierarhia obiectivelor a fost fixatãpe o perioadã de mai mulþi ani, iar planul MBO are ciclurianuale, atunci se trece la revederea obiectivelor dinierarhia stabilitã, în scopul actualizãrii datelor pentru anulurmãtor.

1 C. Rusu, M. Voicu, ABCul managerului, Ed. Univ. „Ghe. Asachi”, Iaºi,1995, p. 43-44.


171

La finele unui ciclu MBO, managerul ºi angajaþii procedeazãla fixarea obiectivelor specifice pentru ciclul urmãtor, astfelîncât sã se ajungã cu obiectivele specifice la fiecarecolaborator pentru perioada de plan datã.

La anumite intervale (lunar, la douã sau trei luni), fiecaremanager analizeazã împreunã cu colaboratorii sãi gradulde înfãptuire a obiectivelor.

Evaluarea performanþei se face la finele unui ciclu MBO, deregulã un an, prin compararea rezultatelor obþinute cuobiectivele fixate pentru fiecare persoanã din cadruladministrat de MBO.

Se acordã recompense angajaþilor în raport cu gradul în careºi-au onorat obiectivele specifice. Recompensele pot fimateriale (salariu mai mare, prime, plata unor concedii etc.)ºi sub formã de alte beneficii, potrivit sistemelor de motivareutilizate de firmã.1

Utilizarea crescândã a MBO este determinatã de numeroa-seleavantaje pe care le prezintã pentru organizaþie. Dintre efectelepozitive mai importante ale folosirii sale, meritã sã menþionãm:

creºterea realismului obiectivelor firmei ºi alecomponentelor sale;

amplificarea nivelului de motivare a personalului;

dezvoltarea unui climat de creativitate, deosebit deimportant în condiþiile obþinerii unor avantajeconcurenþiale;

îmbunãtãþirea utilizãrii timpului managerului ºi alasociaþilor, ca urmare a diminuãrii sarcinilor de controlºi supraveghere, reflectare a sporirii motivãriipersonalului, a promovãrii pe scarã largã aautocontrolului;

1 A se vedea I. Stãncioiu, Gh. Militaru, Management. Elementefundamentale, Ed. Teora, Bucureºti, 1998, p. 230-232.

172Capitolul III

întãrirea responsabilitãþilor faþã de realizarea obiectivelora tuturor membrilor organizaþiei;

în sfârºit, ca un efect sinergic al precedentelor avantaje,se asigurã sporirea sensibilã a eficienþei firmei.

Utilizarea MBO în firmã este confruntatã însã cu anumite limitemajore.

Prima o reprezintã dificultatea modificãrii mentalitãþii ºicomportamentului personalului, de care depind, într-o mãsurãdeterminantã, rezultatele economice ale firmei. Depãºirea sanecesitã un susþinut ºi îndelungat efort, cu concursul calificat alsociologilor ºi psihologilor.

Rolul cel mai important în utilizarea cu succes a MBO îl aremanagementul superior al firmei de a cãrei pricepere ºi consecvenþãdepind, în ultimã instanþã, instituirea ºi menþinerea unui climatfavorabil operaþionalizãrii raþionale a managementului prinobiective.1

3.2.4.Conducerea prin excepþie

Aceastã metodã se bazeazã pe recunoaºterea cã managerulorganizaþiei trebuie sã se concentreze asupra unor problemeesenþiale ºi asupra aspectelor de perspectivã. De aceea în mãsuraîn care procesul de execuþie con-cordã cu sarcinile planificate, nuexistã necesitatea de infor-ma-re ºi de intervenþie a conducãtoruluiorganizaþiei. Avantajul major al acestei metode de managementeste acela cã realizeazã o descentralizare sistematicã a sarcinilorde lucru ºi duce la o delegare a rãspunderii ºi a dreptului de a luadecizii.

Conducerea prin excepþie considerã cã managerul se va ocupade o problemã numai dacã ea reprezintã o excepþie; în cazurinormale, de problema respectivã se ocupã alþi colaboratori ai sãi

3 O. Nicolescu, I. Verboncu, op. ºi loc. cit, 1995, p. 262266.


173

sau executanþii (personalul auxiliar). Cazurile de excepþie suntsituaþii în care apar discordanþe între procesul de execuþie ºisarcinile planificate, discordanþe care reclamã intervenþiaconducãtorilor.

Managerii trebuie sã preia de la subordonaþi numai acelesarcini ºi competenþe, pe care aceºtia nu le pot rezolva singuri.Subordonaþii vor rezolva singuri toate cazurile normale sau derutinã. Administratorii sunt sesizaþi numai pentru situaþiile deexcepþie. Pentru aceasta, încã de la început trebuie precizat binece este normal ºi ce este excepþie. Cazul normal, de regulã, estecel proiectat sau planificat. Însã nu orice abatere de la acest cazcreeazã o excepþie pentru care se cere intervenþia managementuluisuperior.

Aceastã metodã de conducere este indicatã mai ales înorganizaþii le de mãrime medie sau mare, unde existãdepartamente specializate ºi unde existã angajaþi responsabili cufuncþionarea eficientã a acestor echipe de lucru.

Dintre caracteristicile metodei amintim:

fluxurile informaþionale ascendente cuprind aproape întotalitate informaþii privind abateri de plan sau norme;

abaterile (pozitive sau negative) sunt reþinute la primulnivel, care are competenþa de a lua deciziile ce se impun;

cu cât abaterile sunt mai mari, cu atât ele ajung la unnivel ierarhic superior.

În ceea ce priveºte etapele aplicãrii metodei avem de-a facecu urmãtorul traseu:

Se stabilesc obiectivele, normele ºi celelalte elemente careconcurã la buna desfãºurare a activitãþilor firmei;

Se precizeazã clar toleranþele pentru care se admit va-ria-þiide la obiectivele planificate;

Se precizeazã abaterile pentru care un conducãtor poatelua decizii ºi abaterile ce trebuie transmise nive-luluisuperior;

174Capitolul III

Se comparã valorile efective cu cele planificate;

La final, se iau deciziile ce se impun în vederea înlãturãriiabaterilor.

Dupã cum se poate vedea, avantajele clare ale aplicãriiacestei metode de management constau în economisireatimpului cadrelor de conducere (nivel mediu ºi superior), însimplificarea sistemului informaþional ºi în reducerea cheltuielilorde conducere.

Dezavantajul major al metodei rezultã din riscurile pe carele-ar antrena netransmiterea abaterilor semnificative.

Conducerea prin excepþie presupune, aºadar, crearea uneiatmosfere propice sinceritãþii. Aplicarea ei devine idealã înmomentul în care colectivul organizaþiei este bine sudat, cândexistã un nivel înalt de aspiraþii ºi un comportament proactiv. Cualte cuvinte, cât timp managerul (coordonatorul) firmei nuprimeºte nici un raport de la subordonat, înseamnã cã totul esteîn regulã.1

3.2.5.Conducerea prin proiecte ?

Conducerea prin proiecte sau managementul proiecteloreste cea mai interesantã metodã de conducere aflatã la dispoziþiaorganizaþiei. Managementul prin proiecte poate fi definit aºadarca un sistem de management cu o duratã de acþiune limitatã ºicu termene-limitã, conceput în vederea soluþionãrii unorprobleme complexe, dar definite precis, cu un puternic caracterinova-þio-nal ºi informaþional, care implicã aportul unei largigame de diverºi special iºt i , uneori din subdiviziuni(departamente) organizatorice diferite, integraþi temporar într-oreþea organizatoricã autonomã.2

1 C. Rusu, Monica Voicu, op. ºi loc. cit., p. 5154.2 O. Nicolescu, I. Verboncu, op. cit., p. 267.


175

În funcþie de complexitatea proiectelor, structuraorganizatoricã internã în proiect se stabileºte pentru fiecareproiect derulat în parte, þinându-se cont de urmãtorii factori:

Tipul proiectului (proiect de investiþii, de reorganizare a uneiunitãþi economice);

Mãrimea proiectului (timp ºi resurse alocate);

Termenele de proiect (cu cât termenele sunt mai strânse,cu atât este nevoie de mai mult personal);

Importanþa proiectului (cu cât proiectul este considerat cafiind mai important, cu atât membrii de proiect vor trebuisã fie recrutaþi de la nivelele ierarhice mai înalte);

Domeniile de specialitate abordate, numãrul lor;

Necesitãþi ale proiectului care impun apartenenþa membrilorechipei de proiect la un anumit domeniu;

Legislaþia în vigoare.1

În ceea ce priveºte structura internã, toate proiectele, indiferentde domeniu, parcurg un ciclu de viaþã similar – deci faze de proiectsimilare: faza de elaborare a conceptului, faza de realizare ºi faza deimplementare a conceptului, respectiv utilizarea propriu-zisã.Etapizarea ºi implicit introducerea unor faze de evaluare ºi deciziedupã fiecare etapã importantã reduce riscurile ºi nesiguranþa, încadrul ciclului de viaþã al fiecãrui proiect. Primele faze ale unuiproiect sunt cele mai importante, ele stând la baza deciziilor viitoare,deci ºi a alocãrii de resurse. Pe de altã parte, etapizarea proiectelorcorespunde în practicã deseori responsabilitãþilor ºi competenþelordiferite dintr-o organizaþie. Pe de o parte existã responsabilitãþilegate de conþinutul de specialitate pentru fiecare fazã a proiectului,pe de altã parte existã necesitatea responsabilitãþii integrale aconducãtorului de proiect pentru derularea întregului proiect(general project manager/endtoend responsability).

1 A se vedea pe larg Mariana Mocanu, Carmen Schuster, Managementulproiectelor. Cale spre creºterea competitivitãþii, Ed. All Beck, Bucureºti, 2001,p. 53-54.

176Capitolul III

Pentru sistematizarea procesului de derulare a unui proiectpropunem urmãtoarea configuraþie: 1

Iniþiativa de proiect;

Ordinul de proiect;

Studiul preliminar;

Studiul principal;

Studiul de detaliu;

Elaborarea soluþiei;

Implementarea;

Întreþinerea soluþiei.

Sistemul de management pe bazã de proiecte prezintãnumeroase avantaje pentru organizaþie. Câºtigul major însã îlconstituie experienþa profesionalã acumulatã de membrii firmei înurma contactului nemijlocit dintre aceºtia, pe de o parte, ºi a întregiiorganizaþii cu ceilalþi beneficiari ai proiectului, pe de altã parte.

În ultimã instanþã, conducerea bazatã pe proiecte contribuiela dezvoltarea unui cadru propice pentru descoperirea, coop-tareaºi formarea unor angajaþi dinamici ºi competenþi, atât de necesariunei organizaþii de succes.2

3.3.3.3.3.3.3.3.3.3.De unde sã începi:De unde sã începi:De unde sã începi:De unde sã începi:De unde sã începi:

primele mãsuri administrativ-primele mãsuri administrativ-primele mãsuri administrativ-primele mãsuri administrativ-primele mãsuri administrativ-organizatoriceorganizatoriceorganizatoriceorganizatoriceorganizatorice

DDDDDupã cum aminteamanterior, odatã înregistratã în registrul comerþului, societatea se

1 Ibidem, p. 2729.2 O. Nicolescu, I. Verboncu, op. cit., p. 272.


177

considerã constituitã. În acest sens, art. 41 alin. (1) dispune:„Societatea comercialã este persoanã juridicã de la data înmatriculãriiîn registrul comerþului”.

Prin urmare, dupã înregistrarea societãþii comerciale în registrulcomerþului, comerciantului sau împuternicitului sãu i se elibereazã,dupã caz, urmãtoarele documente:

a) încheierea de înregistrarea) încheierea de înregistrarea) încheierea de înregistrarea) încheierea de înregistrarea) încheierea de înregistrare emisã de cãtre judecãtorul delegatla oficiul registrului comerþului; b)b)b)b)b) certificatul de înregistrarecertificatul de înregistrarecertificatul de înregistrarecertificatul de înregistrarecertificatul de înregistrarereprezentat de un formular tipizat ºi c)c)c)c)c) dupã caz, anexeleanexeleanexeleanexeleanexele lacertificatul de înregistrare.

Dupã ce aþi intrat în posesia acestor documente ce atestãînmatricularea societãþii dvs. în registrul comerþului este bine sã vãcumpãraþi un biblioraft pe care sã scrieþi actele firmei ºi sã faceþiinventarul tuturor documentelor juridice ºi facturilor fiscale emisede oficiul registrului comerþului cu ocazia procedurii de înregistrareºi autorizare a SRL-ului.

Veþi avea nevoie de ele mult mai curând decât aþi crede !

3.3.1.Confecþionarea

unor ºtampile oficialeºi a cãrþilor de vizitã

Primul drum pe care trebuie sã-l faci în noua ta calitate depatron/administrator de SRL este pentru realizarea unei ºtampilerealizarea unei ºtampilerealizarea unei ºtampilerealizarea unei ºtampilerealizarea unei ºtampilepersonalizate oficiale.personalizate oficiale.personalizate oficiale.personalizate oficiale.personalizate oficiale. Aceasta se poate obþine pe baza uneixerocopii a certificatului de înregistrare de la orice firmã specializatãîn realizarea de ºtampile.

Preþurile acestor ºtampile sunt diferenþiate, în funcþie desuportul acestora (de la cele pe suport de lemn cu tuºierã la celepe suport pochet, care sunt foarte practice).

Din experienþa noastrã, va recomandãm realizarea a douãºtampile oficiale ale societãþii, ce trebuie diferenþiate prin numere,mici simboluri sau semne distinctive pentru a localiza cu uºurinþãutilizatorii acestora, pe care sã le folosiþi alternativ sau simultan

178Capitolul III

în funcþie de nivelul operaþiunilor executate ulterior de firmadumneavoastrã.

Spre exemplu, prima ºtampilã, pe care puteþi chiar s-onumerotaþi cu 1, o va purta asupra sa persoana administratorului –cel desemnat prin Actul constitutiv al firmei ca fiind reprezentantullegal al societãþii. Acesta o va folosi ori de câte ori va fi nevoie lasemnarea ºi ºtampilarea diverselor acte juridice încheiate cu terþii.

Cea de-a doua ºtampilã, pe care puteþi s-o numerotaþi cu 2, oputeþi înmâna viitorului contabil al societãþii – operaþiune pentrucare este bine sã încheiaþi un proces verbal de predare-primirepentru ca acesta sã o foloseascã distinct pentru toate operaþiunilefinanciar – contabile încheiate pe seama ºi în numele societãþii înlimita mandatului stipulat prin contractul de prestãri serviciicontabile încheiat cu acesta (de exemplu, contabilul poate fiîmputernicit pe contul curent pentru a face operaþiuni de depuneresau retragere numerar, pentru a cere la sfârºitul lunii extrasul decont bancar al societãþii, pentru a semna ºi ºtampila declaraþiilefiscale necesare a fi depuse la instituþii etc.).

În ceea ce priveºte necesitatea realizãrii unor seturi de cãrþirealizãrii unor seturi de cãrþirealizãrii unor seturi de cãrþirealizãrii unor seturi de cãrþirealizãrii unor seturi de cãrþide vizitãde vizitãde vizitãde vizitãde vizitã aceastã operaþiune, deºi aparent nesemnificativã, esteimportantã.

Dupã cum aminteam ºi la capitolul dedicat poziþionãrii afaceriitale, specialiºtii români din industria de branding considerã cã ocompanie care nu are o identitate vizualã are multe neajunsuri lanivel de comunicare ºi relaþionare cu terþii: parteneri, furnizori,clienþi.

Mai mult decât atât, considerã Oana Nãvodaru, senior brandconsultant la Brânzaº, în lipsa identitãþii vizuale, o afacere micã nuare cum sã reziste ºi cum sã aibã o evoluþie normalã, într-o piaþãconcurenþialã din ce în ce mai competitivã, în care e esenþial sãdevii vizibil ºi sã transmiþi avantaje unice publicului. De aceeaºipãrere este ºi Adinel Tudor, senior partner la Trout&PartnersConsulting România, parte a reþelei internaþionale de consultanþãfondatã de Jack Trout, cel mai important strateg de marketing alultimelor decenii.

De cele mai multe ori, prinºi în provocãrile cãrora trebuie sãle facã faþã, zi de zi, la începuturile afacerilor, micii întreprinzãtorinu se gândesc la aceste aspecte, pentru cã nu constituie o prioritate


179

pentru ei. Aºa se nasc identitãþile vizuale care sunt fãcute înMicrosoft Word.

Identitatea este o unealtã aflatã în mâna liderilor, prin care îºiproiecteazã viziunea ºi apoi cheamã organizaþia sã contribuie lapunerea acesteia în practicã, considerã Cristian Paul, co-fondatorBrandient ºi specialist în designul de brand.

În condiþiile în care piaþa este tot mai competitivã, un brandsãnãtos construit, cu o identitate ce reflectã poziþionarea, propriilevalori ºi beneficiile, reprezintã diferenþiatorul cel mai puternic, fiindcâºtigãtor pe termen mediu ºi lung, este de pãrere Roxana Iancu,project manager Seed Consultants. Astfel, identitatea vizualã are oimportanþã foarte mare pentru dezvoltarea unei afaceri, indiferentde mãrimea sa.

O identitate vizualã bine construitã prezintã un indiciu asupraintenþiilor serioase ale companiei nu numai în faþa consumatorilor,dar ºi a finanþatorilor, a partenerilor, a competiþiei ºi a presei, pentrua enumera numai câþiva dintre cei pe care identitatea îi atinge, lucrucare, pe termen lung, poate numai sã ajute, precizeazã CristianPaul.

3.3.2.Finalizarea formalitãþilor bancare.

Activarea contului curent

Al doilea drum pe care trebuie sã-l faceþi împreunã cu ºtampilasocietãþii este la bancã sau la CEC pentru deschiderea contuluideschiderea contuluideschiderea contuluideschiderea contuluideschiderea contuluicurentcurentcurentcurentcurent ºi transferarea capitalului social din contul de capital în contulcurent al firmei.

Pentru aceasta trebuie sã vã prezentaþi la unitatea bancarã sauunitatea CEC la care aþi fãcut foaia de vãrsãmânt pentru capitalulsocial al societãþii cu xerocopii de pe urmãtoarele înscrisuri:

Actul constitutiv al firmei;

Actele de identitate ale împuterniciþilor pe cont(administrator ºi/sau asociaþi);

180Capitolul III

Actele ce dovedesc calitatea de comerciant obþinute dela oficiul registrului comerþului: certificatul de înregistrareºi hotãrârea judecãtoreascã privind înmatriculareasocietãþii;

ªtampila;

Dovada achitãrii taxei de deschidere a contului curent.

Conform normelor BNR, dar ºi în funcþie de regulamenteleproprii ale fiecãrei bãnci ºi a prevederilor din Actul constitutival societãþii dumneavoastrã, ofiþerul de cont vã mai poatesolicita:

Completarea unei cereri de deschidere de cont curent;

Completarea unei fiºe de specimen de semnãturi;

Copii dupã actele de identitate ale persoanelorîmputernicite sã efectueze operaþiuni în cont;

Hotãrâre AGA cu privire la desemnarea persoanelorîmputernicite sã efectueze operaþiuni bancare ºirestricþiile impuse fiecãrei persoane (limite de sumã,semnãturi însoþite, etc.).

În funcþie de procedura fiecãrei bãnci, contul poate fioperaþional imediat sau în termen de 24 de ore de la depunereadocumentelor.

Dupã deschiderea contului, puteþi transfera capitalul social dincontul bancar de capital social în contul curent.

3.3.3.Achiziþionarea de registre contabile

ºi documente fiscale

Societãþile comerciale cu rãspundere limitatã sunt obligate sãîntocmeascã ºi sã pãstreze registre pentru identificarea ºi controluldiferitelor aspecte al activitãþii acestora.


181

Printre acestea, se numãrã Registrul unic de control, Registrulasociaþilor, Registrul de evidenþã fiscalã ºi registrele contabileobligatorii.

1. Registrul unic de control1. Registrul unic de control1. Registrul unic de control1. Registrul unic de control1. Registrul unic de controlLegea nr. 252/2003 a instituit obligativitatea persoanelor

juridice, înregistrate la Oficiul Naþional al Registrului Comerþului,de a þine un Registru Unic de Control. Registrul unic de control areca scop evidenþierea tuturor controalelor desfãºurate la contribuabilde cãtre toate organele de control specializate în domeniile:financiar- fiscal, sanitar, fitosanitar, urbanism, calitatea în construcþii,protecþia consumatorului, protecþia muncii, inspecþia muncii,protecþia împotriva incendiilor, precum ºi în alte domenii prevãzutede lege.

Potrivit art. 6 alin. (3) din Legii nr. 252/2003 privind RegistrulUnic de Control, „contribuabilii nou-înfiinþaþi sunt obligaþi ca, întermen de 30 de zile de la data înregistrãrii, sã achiziþioneze registrulunic de control”.

Practic, la administraþia financiarã de care apartineþi, trebuiesã depuneþi o cerere privind eliberarea RUC, o copie dupãcertificatul de înmatriculare ºi împuternicirea persoanei desemnatesã ridice RUC de la autoritatea fiscalã.

RUC se solicitã ºi se elibereazã atât pentru sediul social cât ºipentru fiecare punct de lucru în parte, conform art. 5 alin. (2) dinLegea nr. 252 din 2003.

Dupa achiziþionare, RUC se numeroteazã paginã cu paginã,se sigileazã prin ºnuruire ºi se pãstreazã de cãtre reprezentantullegal al societãþii sau înlocuitorul acestuia la sediul social ºi fiecarepunct de lucru sau subunitate în parte. Acesta va fi prezentatorganelor de control înaintea oricãrei acþiuni de verificare a activitãþiifirmei.

Neachiziþionarea în termenul prevãzut al RUC reprezintãcontravenþie ºi se sancþioneazã cu amendã de la 500 la 1.000 leipentru fiecare abatere, iar pentru neprezentarea Registrului unicde control la solicitarea organelor de control specializate, amendaeste cuprinsã între 1.000 ºi 2.000 lei.

182Capitolul III

2. Registrul asociaþilor unui SRL2. Registrul asociaþilor unui SRL2. Registrul asociaþilor unui SRL2. Registrul asociaþilor unui SRL2. Registrul asociaþilor unui SRLLegea nr. 31/1990 privind societãþile comerciale prevede la

art. 198 faptul cã SRL-urile „trebuie sã þinã, prin grijaadministratorilor, un registru al asociaþilor, în care se vor inscrie,dupã caz, numele ºi prenumele, denumirea, domiciliul sau sediulfiecãrui asociat, partea acestuia din capitalul social, transferul pãrþilorsociale sau orice altã modificare privitoare la acestea. Administratoriirãspund personal ºi solidar pentru orice daunã pricinuitã prinnerespectarea acestor prevederi. Registrul poate fi cercetat de asociaþiºi creditori.”

3. Registrul de evidenþã fiscalã3. Registrul de evidenþã fiscalã3. Registrul de evidenþã fiscalã3. Registrul de evidenþã fiscalã3. Registrul de evidenþã fiscalãOrdinul Ministrului Finanþelor nr. 870/2005 a instituit

obligativitatea tuturor contribuabililor, înregistraþi ca plãtitori deimpozit pe profit, sã întocmeascã ºi sã þinã Registrul de evidenþãfiscalã.

Registrul de evidenþã fiscalã are ca scop înscrierea tuturorinformaþiilor care au stat la determinarea profitului impozabil ºi acalculului impozitului pe profit cuprins în declaraþia privindobligaþiile de platã la bugetul general consolidat. Informaþiile dinRegistrul de evidenþã fiscalã vor fi înregistrate în ordine cronologicãºi vor corespunde cu operaþiunile fiscale ºi cu datele privindimpozitul pe profit din declaraþia privind obligaþiile de platã labugetul general consolidat.

Operaþiunile înregistrate în Registrul de evidenþã fiscalã suntla latitudinea contribuabilului, în funcþie de specificul activitãþii ºide necesitãþile proprii ale acestuia.

Registrul de evidenþã fiscalã se utilizeazã în strictã concordanþãcu destinaþia acestuia ºi se completeazã astfel încât sã permitã înorice moment identificarea ºi controlul operaþiunilor efectuatepentru determinarea impozitului pe profit cuprins în declaraþiaprivind obligaþiile de platã la bugetul general consolidat. Impozitulpe profit calculat ºi înscris în Registrul de evidenþã fiscalã va fi identiccu cel înscris în declaraþia privind obligaþiile de platã la bugetulgeneral consolidat.

Contribuabilii, plãtitori de impozit pe profit, au obligaþia de aprezenta Registrul de evidenþã fiscalã organelor de inspecþie fiscalãcompetente. Registrul de evidenþã fiscalã se pãstreazã la domiciliul


183

fiscal al contribuabilului. Înregistrãrile în Registrul de evidenþã fiscalãse vor face pentru fiecare perioadã pentru care contribuabilul areobligaþia de a declara impozitul pe profit.

Contribuabilii nou-înfiinþaþi, declaraþi plãtitori de impozit peprofit, vor achiziþiona sau îºi vor întocmi într-o formã proprie,Registrul de evidenþã fiscalã în termen de 30 de zile de la dataînregistrãrii. Contribuabilii care nu mai îndeplinesc condiþiile deplãtitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor vor achiziþionaRegistrul de evidenþã fiscalã în termen de 30 de zile de la data lacare au devenit plãtitori de impozit pe profit.

Contribuabilii înregistraþi ca plãtitori de impozit pe profit potþine Registrul de evidenþã fiscalã în formã electronicã, cu respectareamodelului ºi conþinutului prevãzute în anexa nr. 1 la OrdinulMinistrului Finanþelor nr. 1.850/2004 privind registrele ºiformularele financiar-contabile.

Derogarea se acordã conform competenþelor de cãtre direcþiilegenerale ale finanþelor publice judeþene ºi a municipiului Bucureºtiºi Direcþia generalã de administrare a marilor contribuabili, curespectarea condiþiilor prevãzute la lit. g) ºi h) din anexa nr. 1 laOrdinul ministrului finanþelor nr. 1.850/2004 privind registrele ºiformularele financiar-contabile.

4. Registrul general de evidenþã a salariaþilor4. Registrul general de evidenþã a salariaþilor4. Registrul general de evidenþã a salariaþilor4. Registrul general de evidenþã a salariaþilor4. Registrul general de evidenþã a salariaþilorÎncadrarea în muncã a unei persoane se realizeazã, potrivit

prevederilor Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare, numai prin încheierea unui contractindividual de muncã, în temeiul cãruia persoana fizicã, în calitatede salariat, se obligã sã presteze munca pentru ºi sub autoritateaunui angajator, persoanã fizicã sau juridicã, în schimbul uneiremuneraþii denumite salariu.

Din acest motiv, angajatorii au obligaþia de a întocmi unRegistru general de evidenþã a salariaþilor, în conformitate cudispoziþiile Hotãrârii de Guvern nr. 161/2006 privind întocmirea ºicompletarea registrului general de evidenþã a salariaþilor, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare.

Angajatorii care au înfiinþat sucursale, agenþii, reprezentanþesau alte asemenea unitãþi fãrã personalitate juridicã, cãrora le-audelegat competenþa încadrãrii personalului prin încheierea de

184Capitolul III

contracte individuale de muncã, pot delega acestora ºi competenþaînfiinþãrii registrului.

Registrul trebuie transmis în formã listatã ºi electronicã lainspectoratul teritorial de muncã în a cãrui raza teritorialã îºi aresediul sau domiciliul, dupã caz, în termen de 20 de zile de la dataangajãrii primului salariat. În cazul modificãrii anumitor elemente,angajatorii trebuie sã transmitã registrul actualizat în termen de 5zile de la data la care au survenit modificãrile.

Registrul se pãstreazã în formã electronicã la sediulangajatorului ºi, dupã caz, la sediul sucursalei, agenþiei,reprezentanþei sau al altor asemenea unitãþi fãrã personalitatejuridicã.

Registrul se completeazã în ordinea angajãrii ºi cuprinde:a) elementele de identificare a tuturor salariaþilor: numele,

prenumele, codul numeric personal (CNP);b) data angajãrii;c) funcþia/ocupaþia conform specificaþiei Clasificãrii Ocupaþiilor

din România (COR) sau altor acte normative;d) tipul contractului individual de muncã;e) data ºi temeiul încetãrii contractului individual de muncã.

4. Registrul special pentru banii personali ai angajaþilor/4. Registrul special pentru banii personali ai angajaþilor/4. Registrul special pentru banii personali ai angajaþilor/4. Registrul special pentru banii personali ai angajaþilor/4. Registrul special pentru banii personali ai angajaþilor/administratorului unitãþiiadministratorului unitãþiiadministratorului unitãþiiadministratorului unitãþiiadministratorului unitãþii

Ordonanþa Guvernului nr. 47/2007 privind reglementarea unormãsuri financiar-fiscale a introdus obligativitatea utilizatorilor deaparate de marcat electronice fiscale de a înregistra banii personalideþinuþi de angajaþi ºi/sau de administratorul unitãþii într-un registruspecial întocmit în acest sens ºi de a introduce, la începutul fiecãreizile, în aparatele de marcat electronice fiscale soldul iniþialreprezentând monedele/bancnotele divizionare necesare pentru ada restul clientului.

O.G. nr. 47/2007 a modificat O.U.G nr. 28/1999 privindobligaþia agenþilor economici de a utiliza aparate de marcatelectronice fiscale, care stabileºte cã operatorii economici careefectueazã livrãri de bunuri cu amãnuntul, precum ºi prestãri deservicii direct cãtre populaþie sunt obligaþi sã utilizeze aparate demarcat electronice fiscale.


185

5. Registrele contabile obligatorii5. Registrele contabile obligatorii5. Registrele contabile obligatorii5. Registrele contabile obligatorii5. Registrele contabile obligatoriiLegea nr. 82/1991 a contabilitãþii, republicatã, cu modificãrile

ºi completãrile ulterioare stabileºte cã registrele de contabilitateobligatorii sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar ºi Cartea mare.Întocmirea, editarea ºi pãstrarea registrelor de contabilitate seefectueazã conform normelor elaborate de Ministerul Economieiºi Finanþelor. Registrele de contabilitate se utilizeazã în strictãconcordanþã cu destinaþia acestora ºi se prezintã în mod ordonat ºiastfel completate încât sã permitã, în orice moment, identificareaºi controlul operaþiunilor contabile efectuate.

Pentru verificarea înregistrãrii corecte în contabilitate aoperaþiunilor efectuate se întocmeºte balanþa de verificare, cel puþinanual, la încheierea exerciþiului financiar sau la termenele deîntocmire a raportãrilor contabile stabilite potrivit legii.

Potrivit Normei metodologice nr. 27/2004 privind modul deîntocmire ºi utilizare a registrelor ºi formularelor comune peeconomie privind activitatea financiarã ºi contabilã, registrele decontabilitate se pot prezenta sub formã de registru, foi volante saulistãri informatice, dupã caz. Numerotarea paginilor registrelor seva face în ordine crescãtoare, iar volumele se vor numerota înordinea completãrii lor.

Registrul-jurnal (cod 14-1-1)Registrul-jurnal (cod 14-1-1)Registrul-jurnal (cod 14-1-1)Registrul-jurnal (cod 14-1-1)Registrul-jurnal (cod 14-1-1) este un document contabilobligatoriu în care se înregistreazã, în mod cronologic, toateoperaþiunile economico-financiare. Operaþiunile de aceeaºinaturã, realizate în acelaºi loc de activitate, pot fi recapitulateîntr-un document centralizator, denumit Jurnal auxiliar, care stãla baza înregistrãrii în Registrul-jurnal. Orice înregistrare înRegistrul-jurnal trebuie sã cuprindã elemente cu privire la: felul,numãrul ºi data documentului justificativ, explicaþii privindoperaþiunile respective ºi conturile sintetice debitoare ºicreditoare în care s-au înregistrat sumele corespunzãtoareoperaþiunilor efectuate.

Registrul-inventar (cod 14-1-2)Registrul-inventar (cod 14-1-2)Registrul-inventar (cod 14-1-2)Registrul-inventar (cod 14-1-2)Registrul-inventar (cod 14-1-2) este un document contabilobligatoriu în care se înregistreazã toate elementele de activ ºi depasiv, grupate în funcþie de natura lor, inventariate de unitate,potrivit legii.

Registrul-inventar se întocmeºte la înfiinþarea unitãþii, cel puþino datã pe an pe parcursul funcþionãrii unitãþii, cu ocazia fuziunii,

186Capitolul III

divizãrii sau încetãrii activitãþii, precum ºi în alte situaþii prevãzutede lege pe bazã de inventar faptic.

În acest registru se înscriu, într-o formã recapitulativã,elementele inventariate dupã natura lor, suficient de detaliate pentrua putea justifica conþinutul fiecãrui post al bilanþului.

Cartea mare (cod 14-1-3)Cartea mare (cod 14-1-3)Cartea mare (cod 14-1-3)Cartea mare (cod 14-1-3)Cartea mare (cod 14-1-3) este un registru contabil obligatoriuîn care se înregistreazã lunar ºi sistematic, prin regrupareaconturilor, miºcarea ºi existenþa tuturor elementelor de activ ºi depasiv, la un moment dat. Acesta este un document contabil desintezã ºi sistematizare ºi conþine simbolul contului debitor ºi alconturilor creditoare corespondente, rulajul debitor ºi creditor,precum ºi soldul contului pentru fiecare lunã a anului curent. Carteamare stã la baza întocmirii balanþei de verificare.

Registrul-jurnal, Registrul-inventar ºi Registrul Cartea mare sepãstreazã în unitate timp de 10 ani de la data încheierii exerciþiuluifinanciar în cursul cãruia au fost întocmite, iar în caz de pierdere,sustragere sau distrugere, trebuie reconstituite în termen de maxim30 de zile de la constatare.

Din categoria jurnalelor auxiliare,jurnalelor auxiliare,jurnalelor auxiliare,jurnalelor auxiliare,jurnalelor auxiliare, pe feluri de operaþiuni, facparte:

Jurnal privind operaþiunile de casã ºi bancã (cod 14-6-5);Jurnal privind decontãrile cu furnizorii (cod 14-6-6);Situaþia încasãrii-achitãrii facturilor (cod 14-6-7);Jurnal privind consumurile ºi alte ieºiri de stocuri (cod14-6-8);Jurnal privind salariile ºi contribuþia pentru asigurãrisociale, protecþia socialã a ºomerilor ºi asigurãrile desãnãtate (cod 14-6-10);Jurnal privind operaþiuni diverse (cod 14-6-22 si 14-6-22/a).Registrul de casã ºi Statul de salarii.

În Nomenclatorul privind modelele ºi normele de intocmire ºiutilizare a registrelor ºi formularelor financiar-contabile, comunepe economie, care nu au regim special de înseriere ºi numerotare,publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 23bis din 7.01.2005 seregãsesc ºi Registrul de casã ºi Statul de salarii.


187

Registrul de casãRegistrul de casãRegistrul de casãRegistrul de casãRegistrul de casã serveºte ca:document de înregistrare operativã a încasãrilor ºi plãþilorîn numerar, efectuate prin casieria unitãþii pe baza actelorjustificative;document de stabilire, la sfârºitul fiecãrei zile, a solduluide casã;document de înregistrare în contabilitate a operaþiunilorde casã.

Registrul de casã se întocmeºte în douã exemplare, zilnic, decasierul unitãþii sau de altã persoanã împuternicitã, pe baza actelorjustificative de încasãri ºi plãþi. Atunci când sunt efectuate operaþiunivalutare în numerar se impune ºi folosirea unui registru de casã distinctde cel folosit pentru operaþiunile în numerar în moneda naþionalã.

Statul de salariiStatul de salariiStatul de salariiStatul de salariiStatul de salarii serveºte atât ca document pentru calcululdrepturilor bãneºti cuvenite salariaþilor, precum ºi al contribuþiilorºi al altor sume datorate, cât ºi ca document justificativ deînregistrare în contabilitate. Plãþile fãcute în cursul lunii, cum sunt:avansul chenzinal, lichidãrile, îndemnizaþiile de concediu etc. seinclud în statele de salarii, pentru a cuprinde astfel întreaga sumã asalariilor calculate ºi toate reþinerile legale din perioada de decontarerespectivã.

În ceea ce priveºte regimul juridic al facturilor fiscale,regimul juridic al facturilor fiscale,regimul juridic al facturilor fiscale,regimul juridic al facturilor fiscale,regimul juridic al facturilor fiscale, amintimfaptul cã, începând cu data de 1 ianuarie 2007, nu se mai efectueazãtipãrirea, numerotarea ºi înserierea facturilor sub tutela ImprimerieiNaþionale.

În conformitate cu prevederile art. 155 Cod fiscal, factura fiscalãcuprinde în mod obligatoriu urmãtoarele informaþii:

numãrul de ordine, în baza uneia sau mai multor serii,care identificã factura în mod unic;data emiterii facturii;denumirea/numele, adresa ºi codul de înregistrareprevãzut la art. 153, dupã caz, ale persoanei impozabilecare emite factura;denumirea/numele, adresa ºi codul de înregistrareprevãzut la art. 153, ale reprezentantului fiscal, în cazulîn care furnizorul/prestatorul nu este stabilit în Româniaºi ºi-a desemnat un reprezentant fiscal, dacã acesta dinurmã este persoana obligatã la plata taxei;

188Capitolul III

denumirea/numele, adresa ºi codul de înregistrareprevãzut la art. 153, ale cumpãrãtorului de bunuri sauservicii, dupã caz;numele ºi adresa cumpãrãtorului, precum ºi codul deînregistrare în scopuri de TVA, în cazul în carecumpãrãtorul este înregistrat, conform art. 153, precumºi adresa exactã a locului în care au fost transferatebunurile, în cazul livrãrilor intracomunitare de bunuriprevãzute la art. 143 alin. (2) lit. d);denumirea/numele, adresa ºi codul de înregistrareprevãzut la art. 153, ale reprezentantului fiscal, în cazulîn care cealaltã parte contractantã nu este stabilitã înRomânia ºi ºi-a desemnat un reprezentant fiscal înRomânia, în cazul în care reprezentantul fiscal estepersoanã obligatã la plata taxei;codul de înregistrare în scopuri de TVA furnizat de clientprestatorului, pentru serviciile prevãzute la art. 133 alin.(2) lit. c)-f), lit. h) pct. 2 ºi lit. i);codul de înregistrare în scopuri de TVA cu care seidentificã cumpãrãtorul în celãlalt stat membru, în cazuloperaþiunii prevãzute la art. 143 alin. (2) lit. a);codul de înregistrare în scopuri de TVA cu care furnizoruls-a identificat în alt stat membru ºi sub care a efectuatachiziþia intracomunitarã în România, precum ºi codulde înregistrare în scopuri de TVA, prevãzut la art. 153sau 1531, al cumpãrãtorului, în cazul aplicãrii art. 126alin. (4) lit. b);denumirea ºi cantitatea bunurilor livrate, denumireaserviciilor prestate, precum ºi particularitãþile prevãzutela art. 125 alin. (3) în definirea bunurilor, în cazul livrãriiintracomunitare de mijloace de transport noi;data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile saudata încasãrii unui avans, cu excepþia cazului în carefactura este emisã înainte de data livrãrii/prestãrii sauîncasãrii avansului;baza de impozitare a bunurilor ºi serviciilor, pentrufiecare cotã, scutire sau operaþiune netaxabilã, preþul


189

unitar, exclusiv taxa, precum ºi rabaturile, remizele,risturnele ºi alte reduceri de preþ;

Important: semnarea ºi ºtampilarea facturilor nu suntImportant: semnarea ºi ºtampilarea facturilor nu suntImportant: semnarea ºi ºtampilarea facturilor nu suntImportant: semnarea ºi ºtampilarea facturilor nu suntImportant: semnarea ºi ºtampilarea facturilor nu suntobligatorii, obligatorii, obligatorii, obligatorii, obligatorii, deci rãu-platnicii nu mai pot invoca neplata facturii pemotiv cã factura nu a fost semnatã de persoana autorizatã cusemnarea facturii !

Deºi semnarea facturii nu mai este obligatorie, totuºi, pentrua vã uºura situaþia în cazul ivirii unor litigii în care debitorul afirmãcã nu a primit factura, vã sugerãm sã vã pregãtiþi în prealabil dovezicã debitorul dumneavoastrã a primit factura. Ce fel de dovezi? Legeanu prevede nici o limitare în acest sens, ceea ce înseamnã cã aveþideplinã libertate în alegerea dovezii. De exemplu, puteþi prezentadocumente referitoare la trimiterea poºtalã (scrisoare cu valoaredeclaratã) sau puteþi dovedi cu martori cã factura a fost predatã(întrucât dovada raporturilor comerciale se poate face ºi cu martori,indiferent de valoarea în cauzã).

În plus, faþã de dispoziþiile menþionate de Codul fiscal, trebuieobservate ºi dispoziþiile art. 74 din Legea nr. 31/1990 privindsocietãþile comerciale. Astfel, dispoziþiile din Legea nr. 31/1990stipuleazã necesitatea unor elemente suplimentare, care trebuiemenþionate în facturi (precum ºi în alte documente emanând de lasocietate): numãrul de înregistrare la Registrul Comerþului ºicapitalul social al societãþii cu rãspundere limitatã.

Se pune întrebarea: care este corelaþia dintre dispoziþiile dinCodul fiscal ºi dispoziþiile din Legea nr.31/1990? Care suntmenþiunile obligatorii?

Sunt obligatorii toate prevederile legale menþionate. Cu altecuvinte, prevederile din Codul fiscal referitoare la conþinutul minimalal facturilor sunt prevederi cu caracter general, aplicabile tuturorcategoriilor de persoane obligate la emiterea facturilor. Dispoziþiiledin Legea nr. 31/1990 sunt dispoziþii cu caracter special, aplicabileîn completarea dispoziþiilor din Codul fiscal, numai persoanelorstipulate expres în Legea nr. 31/1990.

190Capitolul III

3.4.3.4.3.4.3.4.3.4.Solicitã ajutor calificatSolicitã ajutor calificatSolicitã ajutor calificatSolicitã ajutor calificatSolicitã ajutor calificat

din afarã pentrudin afarã pentrudin afarã pentrudin afarã pentrudin afarã pentruprotejarea afacerii taleprotejarea afacerii taleprotejarea afacerii taleprotejarea afacerii taleprotejarea afacerii tale

UUUUUna dintre erorile dejudecatã cel mai des întâlnite la întreprinzãtorii aflaþi la început dedrum este iluzia cã au rãspuns la toate problemele cu care seconfruntã fãrã a fi nevoie de a apela la ajutor calificat din afarã.

ªi pentru cã avocaþii de afaceri ºi experþii contabili sunt ceimai destoinici consilieri externi ai unei afaceri, recomandareanoastrã este sã-i consideraþi pe aceºtia ca pe niºte veritabili gardieniîmpotriva riscurilor ce pândesc, în orice moment, iniþierea ºidezvoltarea afacerilor dumneavoastrã.

În opinia specialiºtilor1, liber-profesioniºtii au avantajul cã provindin mediul exterior al firmei. Ei sunt obiectivi tocmai pentru faptul cãnu sunt „parte a problemei” ºi pot pune întrebãri incomode ºi ridicanoi probleme într-un mod care sã vã arate domeniile ºi soluþiilepractice pe care le-aþi neglijat din necunoaºtere sau rea-credinþã.

În cele ce urmeazã, vom prezenta unele dintre cele maivaloroase surse externe de ajutor calificat.

1.1.1.1.1. Profesioniºti.Profesioniºti.Profesioniºti.Profesioniºti.Profesioniºti. Contactele permanente cu avocatul ºicontabilul dvs. pot fi transformate în surse de asistenþãîn afaceri. Fiecare dintre aceºtia deþine o mulþime deinformaþii ºi soluþii de specialitate de care puteþi beneficiaîn mod activ. Tot ce trebuie sã faceþi este sã întrebaþi:„Dacã intenþionez sã procedez aºa, care sunt riscurile lacare mã expun ºi ce soluþii practice ºi legale am ladispoziþie?”. În acest mod, multe din deciziile de afaceriproaste pe care le-aþi fi luat vor fi evitate transformândacest sprijin exterior într-un avantaj concurenþial demnde luat în seamã.

1 C. Sasu, Tainele reuºitei în micile afaceri, Ed. Sanvialy, Iaºi, 1996, p.30-33.


191

2.2.2.2.2. Consultanþi.Consultanþi.Consultanþi.Consultanþi.Consultanþi. Consultanþii în micile afaceri sunt o sursãvaloroasã de informaþii. Important este sã identificaþidomeniile în care e nevoie de un ajutor efectiv. Nu esteîntotdeauna uºor sã gãseºti un consultant adevãrat care sãfacã recomandãri specifice afacerii dumneavoastrã ºinevoilor ei concrete.

3.3.3.3.3. Prieteni ºi clienþi.Prieteni ºi clienþi.Prieteni ºi clienþi.Prieteni ºi clienþi.Prieteni ºi clienþi. Clienþii sunt o sursã utilã de informaþii.Solicitaþi comentarii ºi ascultaþi-i cu atenþie. Micile afaceripot folosi „grupurile de concentrare” ale clienþilor, care suntorganizate pentru obþinerea de rãspunsuri de la clienþi la omare varietate de întrebãri referitoare la bunurile ºi serviciilefirmei dumneavoastrã.

4.4.4.4.4. Contacte neoficiale cu alþi întreprinzãtori.Contacte neoficiale cu alþi întreprinzãtori.Contacte neoficiale cu alþi întreprinzãtori.Contacte neoficiale cu alþi întreprinzãtori.Contacte neoficiale cu alþi întreprinzãtori. Cu cât puteþicultiva mai multe relaþii cu alþi întreprinzãtori, cu atât veþiavea posibilitatea unei asistenþe valoroase de la terþi. Dacãei sunt în afaceri de câþiva ani, au învãþat deja câteva lecþiiutile pe care vi le pot împãrtãºi. De asemenea, se pot primisfaturi privind desfãºurarea activitãþilor curente.

5.5.5.5.5. Mese rotunde de afaceri.Mese rotunde de afaceri.Mese rotunde de afaceri.Mese rotunde de afaceri.Mese rotunde de afaceri. Acestea sunt formate, în modnormal, din 10 întreprinzãtori din acelaºi domeniu alafacerilor. Ei se întâlnesc, de regulã, lunar sau bilunar, ºidiscutã probleme ºi preocupãri reciproce.

6.6.6.6.6. Consiliul consultativ.Consiliul consultativ.Consiliul consultativ.Consiliul consultativ.Consiliul consultativ. Practic, consiliul consultativ este unconsiliu de conducere informal. Membrii lui nu au autoritatestatutarã sau oficialã. Eficacitatea consiliului depinde de doifactori: alegerea corespunzãtoare a membrilor ºi dorinþaîntreprinzãtorului de a prezenta în mod corect firma ºi de arespecta observaþiile ºi recomandãrile membrilor consiliuluiconsultativ.

În mod normal, acest consiliu este format din 3 – 4 membri:ideal ar fi un întreprinzãtor care se ocupã cu afaceri generale,având experienþã în management ºi doi membri cu experienþã îndomenii cruciale ale afacerii, cum ar fi sectorul tehnic, juridic saumarketing.

Mulþi întreprinzãtori par surprinºi de talentele pe care le atrag.O afacere cu adevãrat micã sau una nouã pot atrage membri, cu

192Capitolul III

mici stimulente. Este suficient sã stabileºti un angajament destulde mic, pentru a asigura autonomia afacerii.

3.4.1.Încheierea unui contract

de prestãri serviciicu un contabil autorizat

Fie cã vrem sau nu sã acceptãm, contabilitatea reprezintãlimbajul afacerilor. Societãþile comerciale au obligaþia legalã sã-ºifacã publice rezultatele financiare. Printre cei interesaþi se numãrãangajaþi, investitori, creditori, clienþi, furnizori ºi membri aicomunitãþii locale. În cadrul firmei, informaþia contabilã oferãmijloace de control, evaluare ºi planificare a operaþiilor. Toate acestescopuri sunt atinse prin intermediul numerelor. Contabilii sunt acelepersoane care „contabilizeazã” orice activitate, astfel încât aceastasã poatã fi înregistratã, standardizatã într-o formã concentratã ºianalizatã.

Din acest motiv, putem spune cã obiectul contabilitãþiiobiectul contabilitãþiiobiectul contabilitãþiiobiectul contabilitãþiiobiectul contabilitãþii îlreprezintã ansamblul miºcãrilor de valori exprimabile în bani dintr-un perimetru contabil, precum ºi raporturile economico-juridice încare unitatea patrimonialã este parte ºi care genereazã decontãribãneºti; calculele contabilitãþii reflectã în acelaºi timp miºcare ºitransformarea mijloacelor, precum ºi resursele în ordinea de formaresau dupã destinaþia lor în procesul de reproducþie.1

Aceastã definiþie îl conduce pe proaspãtul întreprinzãtor cãtrefamiliarizarea cu principiile ºi convenþiile contabile care reprezintãun ansamblu de reguli sau convenþii acceptate de practicieni ºi/sauimpuse de lege, în vederea asigurãrii unei anumite omogenizãri acomportamentelor contabile la nivelul unui teritoriu dat.

1.1.1.1.1. Principiul prudenþeiPrincipiul prudenþeiPrincipiul prudenþeiPrincipiul prudenþeiPrincipiul prudenþei interzice supraevaluarea elementelorde mijloace ºi a veniturilor ºi subevaluarea datoriilor ºi acheltuielilor. Acelaºi principiu ne obligã ºi la luarea înconsiderare a pierderilor ºi riscurilor de orice fel generate

1 C. Istrate, Introducere în contabilitate, Ed. Polirom, Iaºi, 2002, p. 14.


193

de evenimente în curs sau trecute, chiar dacã acestea suntdoar probabile.

2.2.2.2.2. Principiul independenþei exerciþiilor.Principiul independenþei exerciþiilor.Principiul independenþei exerciþiilor.Principiul independenþei exerciþiilor.Principiul independenþei exerciþiilor. Necesitatea acesteidecupãri subiective ºi, în fond, artificiale este datã deperiodicitatea cu care trebuie sã se întocmeascã rapoartecontabile, sã se realizeze anumite operaþiuni de punere deacord a situaþiei reale a patrimoniului cu ceea ce se reflectãîn evidenþele scriptice. Acest principiu ne obligã sã delimitãmcorect în timp veniturile ºi cheltuielile, astfel încât în calcululrezultatului unei perioade de gestiune sã se ia doar veniturileºi cheltuielile care îi aparþin.

3.3.3.3.3. Principiul permanenþei metodelorPrincipiul permanenþei metodelorPrincipiul permanenþei metodelorPrincipiul permanenþei metodelorPrincipiul permanenþei metodelor impune pãstrareaaceloraºi metode de evaluare, de prelucrare, de prezentarea informaþiei contabile, de amortizare etc. în cadrul unuiexerciþiu, ca ºi de la un exerciþiu financiar la altul. Aceastãpermanenþã este necesarã pentru a asigura comparabilitateaîn timp a informaþiilor furnizate de contabilitate.

4.4.4.4.4. Principiul continuitãþii activitãþiiPrincipiul continuitãþii activitãþiiPrincipiul continuitãþii activitãþiiPrincipiul continuitãþii activitãþiiPrincipiul continuitãþii activitãþii sugereazã cã, în derularealucrãrilor de contabilitate curente sau periodice sã se plecede la premisa cã unitatea nu-ºi va înceta activitatea într-unviitor previzibil ºi nici nu ºi-o va reduce semnificativ. Ipotezacontinuitãþii activitãþii justificã o serie de proceduri ºicomportamente contabile, precum: repartizarea pe maimulte perioade a unor cheltuieli (inclusiv prin amortizare),evaluarea la valoarea de inventar etc.

5.5.5.5.5. Principiul intangibilitãþii bilanþuluiPrincipiul intangibilitãþii bilanþuluiPrincipiul intangibilitãþii bilanþuluiPrincipiul intangibilitãþii bilanþuluiPrincipiul intangibilitãþii bilanþului impune ca bilanþul dedeschidere a unui exerciþiu financiar sã fie identitic cubilanþul de închidere a exerciþiului precedent.

6.6.6.6.6. Principiul necompensãriiPrincipiul necompensãriiPrincipiul necompensãriiPrincipiul necompensãriiPrincipiul necompensãrii ne obligã sã înregistrãm ºi sãurmãrim separat creanþele de datorii ºi veniturile decheltuieli, pentru ca informaþia contabilã sã fie semnificativã.

Acestor principii prevãzute explicit în normele contabile li sepoate adãuga cel puþin un al ºaptelea – principiul costului istoricprincipiul costului istoricprincipiul costului istoricprincipiul costului istoricprincipiul costului istoric –pe care îl regãsim în stabilirea regulilor de evaluare. Conformacestuia, bunurile ºi valorile se evalueazã la intrarea în patrimoniula valoarea de intrare, numitã ºi valoare contabilã sau cost istoric,

194Capitolul III

ºi rãmân reflectate la acest nivel pânã la ieºirea lor din patrimoniusau la darea în consum ori pânã la reevaluare.

Începând cu 1999, alinierea normelor contabile româneºti,odatã cu cele europene, la Standardele Internaþionale deContabilitate a fãcut ca, într-un act publicat de Ministerul de Finanþe,sã fie prezentate în mod explicit ºi alte principii contabile.1

Principiul prevalenþei economicului asupra juridiculuiPrincipiul prevalenþei economicului asupra juridiculuiPrincipiul prevalenþei economicului asupra juridiculuiPrincipiul prevalenþei economicului asupra juridiculuiPrincipiul prevalenþei economicului asupra juridiculuiconsiderã cã informaþiile prezentate în documentele contabile desintezã trebuie sã reflecte realitatea economicã a tranzacþiilor, nunumai forma juridicã. Un exemplu de aplicare a acestui principiu îlreprezintã operaþiunile de leasing.

Principiul pragului de semnificaþiePrincipiul pragului de semnificaþiePrincipiul pragului de semnificaþiePrincipiul pragului de semnificaþiePrincipiul pragului de semnificaþie considerã cã orice elementcare are o valoare semnificativã trebuie prezentat separat în cadruldocumentelor contabile de sintezã. Elementele cu valorinesemnificative care au aceeaºi naturã sau funcþii similare vor fiînsumate, nefiind necesarã prezentarea lor separatã.

Revenind la recomandarea noastrã de a încheia un contract deprestãri servicii cu un contabil autorizat remarcãm faptul cã uniiîntreprinzatori aflaþi la început de drum sunt tentaþi sã se ocupepersonal de þinerea contabilitãþii sau sã cearã ajutorul soþiei/rudelor/prietenilor, care au ceva cunoºtinþe economice, dar care nu austudiat în detaliu reglementãrile contabile specifice, facilitãþile fiscalesau portiþele contabile.

Dacã pentru primele luni aceasta poate fi o soluþie decompromis, mai târziu, când afacerea începe sã funcþioneze,întreprinzãtorul nu va mai avea nici timp ºi nici calificarea sã rezolvecerinþele contabile sau sã profite de facilitãþile fiscale. Un cazfrecvent întâlnit de necunoaºtere a reglementãrilor fiscale esteneînregistrarea unui contract de muncã în termenul de 60 de zilestabilit de Codul fiscal, care determinã pierderea calitãþii demicroîntreprindere ºi trecerea societãþii comerciale în categoriaplãtitorilor de impozit pe profit.

Cei care dispun de resurse financiare pentru începerea activitãþiisunt tentaþi sã angajeze un contabil cu normã întreagã pentru a-lputea exploata 8 ore pe zi. Oare meritã? Înainte de a lua o asemenea

1 A se vedea Ordinul Ministrului Finanþelor Publice nr. 94/2001.


195

decizie, trebuie calculat bugetul alocat contabilitãþii, nu fãrã a þinecont de urmãtoarele cheltuieli:

salariul net al contabilului;impozitele ºi contribuþiile de sãnãtate, sociale ºi ºomajdatorate de salariat ºi angajator;cheltuielile pentru crearea unui loc de muncã (spaþiu,mobilier, calculator, imprimantã);achiziþionarea ºi actualizarea unor programe decontabilitate, salarizare ºi legislaþie, consumabile: toner,hârtie);cheltuieli pentru menþinerea ºi perfecþionarea pregãtiriiprofesionale (cãrþi ºi reviste de specialitate, cursuri despecializare).

Chiar dacã întreprinzãtorul preferã sã cheltuiascã mai mult, elrãmâne expus unor riscuri neprevãzute:

riscul întreruperii activitãþii contabile, datoritãîmbolnãvirii contabilului angajat;riscul incompetenþei contabilului angajat (dacã uneleriscuri, cum sunt cele de naturã informaticã, se potreduce prin utilizarea unor programe software, risculincompetenþei contabilului angajat nu poate fi controlat.O afacere în creºtere presupune operaþiuni economicedin ce în ce mai complexe, care pot pune în dificultateun contabil angajat care nu a întâlnit situaþii asemãnãtoareîn locurile de muncã anterioare);riscul pierderii sau deteriorãrii bazelor de date;riscul pierderii datelor datoritã viruºilor informatici;riscul nedepunerii la termen a unor declaraþii sau aneînchiderii unor situaþii financiare, datoritã lipsei derãspundere a contabilului angajat.

Ce opþiuni are un întreprinzãtor pentru a minimiza riscurileþinerii contabilitãþii?

Din ce în ce mai mulþi întreprinzãtori au descoperit cãexternalizarea þinerii contabilitãþii cãtre o firmã de contabilitate îielibereazã de stresul responsabilitãþii.

196Capitolul III

O societate de contabilitate reduce o parte din riscuri pentrucã:

dispune de contabili profesioniºti competenþi;deþine experienþa acumulatã din rezolvarea situaþiilorclienþilor din diverse domenii de activitate;asigurã continuitatea activitãþii contabile 365 zile/an;utilizeazã tehnologii de back-up ºi protecþie a datelor;utilizeazã programe de contabilitate ºi legislaþie care audovedit în timp cã rãspund cerinþelor;acoperã eventualele daune provocate prin poliþa deasigurare profesionalã.

Aºadar, alegerea unui contabil este o provocare care trebuietratatã cu toatã atenþia. Aceasta pentru cã, odatã ales, contabilul vadeveni persoana dumneavoastrã de încredere, care va afla mai multeinformaþii confidenþiale despre afacere decât avocatul, copiii sausoþia (soþul). Contabilul este cel care citeºte facturile de cumpãrare,cunoaºte adaosurile de vânzare, ºtie cu cât aþi premiat fiecare angajatîn parte ºi aflã detalii despre proiectele dumneavoastrã de investiþii.Puneþi în balanþã timpul dedicat unui proces riguros de selecþie ºicosturile refacerii contabilitãþii ºi sigur veþi dori sã gãsiþi un contabilbun din prima încercare.

Dupã cum spuneam, dacã afacerea dumneavoastra promitesã se dezvolte ºi sã câºtige reputaþie pe piaþã, ar fi bine sã vã gândiþila un profesionist contabil, pentru a externaliza þinerea contabilitãþiicãtre firma acestuia (90% dintre profesioniºtii contabili suntorganizaþi în societãþi comerciale, datoritã impozitãrii avantajoasefaþã de impozitarea aplicatã pentru veniturile liber-profesioniºtilor).

Un profesionist contabil este un contabil autorizat, expertcontabil sau societate de contabilitate, înscris în Tabloul CorpuluiExperþilor Contabili ºi Contabililor Autorizaþi din România, care aobþinut viza de practicã pentru anul în curs, aplicatã în carnetul demembru C.E.C.C.A.R.

Vizitând www.ceccar.ro o sã gãsiþi, în secþiunea TabloulCECCAR, o listã cu toþi membrii, care conþine adresa ºi numãrul detelefon.

De ce criterii este bine sã þineþi seama atunci când doriþi sãexternalizaþi serviciile contabile ?


197

Programaþi vizite la sediul primelor 5 societãþi de contabilitatecare corespund alegerii dvs. Astfel, veþi avea ocazia sã studiaþicondiþiile în care vor fi þinute documentele dumneavoastrã ºiatmosfera din firmã. Dacã simþiþi cã ceva nu este în regulã, puteþisã întrerupeþi discuþia ºi sã plecaþi sub pretextul unei întâlnirianunþate „chiar înainte sã intru în biroul dumneavoastrã”.

Priviþi, mai întâi, în jurul dumneavoastrã. Dacã remarcaþimobilier de lux sau echipamente IT de ultimã generaþie, s-ar puteaca acel loc sã nu fie pentru firma dumneavoastrã. Nu trebuie nicisã acceptaþi un contabil care þine documentele în bucãtãrie sau aicãrui angajaþi mãnâncã pe birourile pline de acte.

Începeþi discuþia invitându-l pe contabil sã-ºi prezinte firma ºiservicile oferite. Dacã prezentarea lui se prelungeºte, aveþi în vederefaptul cã contabilul ar trebui sã vorbeascã mai puþin despre el ºi sãarate mai mult interes afacerii dumneavoastrã.

Când simþiþi cã este momentul, treceþi la întrebãri directedespre experienþa profesionalã, actuali ºi foºti clienþi, modul delucru, onorariu, rãspundere ºi alte clauze contractuale.

În timpul întâlnirilor, o sã observaþi cã se va întâmpla cevamenit sã vã ajute sã luaþi o decizie. Poate sã fie un gest, o privire,un cuvânt sau pur ºi simplu un sentiment de compatibilitate careapare sau nu între doi oameni la prima întâlnire.

Nu vã grãbiþi sã faceþi o alegere finalã, pânã ce nu aþi epuizattoate întâlnirile.

De câte ori nu vi s-a întâmplat ca cel mai bun sã fie trecutultimul pe listã?

Dacã credeþi cã nu aþi aflat suficient de multe lucruri desprecontabilul pe care vreþi sã-l alegeþi, puteþi sã-l invitaþi pe acesta laun prânz în oraº ºi sã discutaþi despre orice altceva decât desprecontabilitate. Veþi avea ocazia sã descoperiþi omul cãruia aveþi degând sã-i încredinþaþi banii dumneavoastrã.

O sã vedeþi cã meritã sã plãtiþi un prânz pentru asta!1

1 Aurelia Rãdoi, Criteriile de selecþie a unui contabil, articol postat pehttp://www.synectic.ro/r-articole1.php.

198Capitolul III

3.4.2.Încheierea unui contract

de consultanþã juridicãcu un avocat

Dupã cum spuneam ºi anterior, dacã vreþi sã vã protejaþiafacerea din punct de vedere legal, atunci este recomandat sãexternalizaþi serviciile juridice ale firmei ºi sã apelaþi cu încrederela un avocat de afaceri.

Avocatul este precum medicul de familie. La orice „strãnutsau semn de rãcealã” al firmei, el poate sã vã prescrie tratamentulcel mai eficace. Cu alte cuvinte, nu trebuie sã pierdeþi din vedereprofilaxia.profilaxia.profilaxia.profilaxia.profilaxia. Existã avocaþi care se bucurã cã întreprinzãtorii fac greºelisimple sau grave pentru ca apoi sã vã asiste în procese penale,civile sau comerciale de lungã duratã. Nu cãdeþi în capcana celorcare vã sfãtuiesc sã nu vã luaþi avocaþi de afaceri !

Angajaþi-vã un avocat chiar din momentul în care vã gândiþi sãintraþi în afaceri. El vã va putea consilia cu privire la implicaþiilejuridice ale viitoarei societãþi comerciale, cu privire la redactareaprofesionistã a Actului constitutiv care sã conþinã clauze care sã nuvã dezavantajeze în raport cu asociaþii dumneavoastrã, la creionareamandatului încredinþat viitorului administrator al SRL-ului etc. Dupãînfiinþarea propriu-zisã a societãþii comerciale, avocatul vã poateasista în orice chestiune juridicã legatã de desfãºurarea activitãþiifirmei dvs.

Din pãcate, marea masã a celor ce îºi dezvoltã o afacere, nuconsiderã cã este necesarã investiþia în serviciile specializate aleunui avocat de afaceri. Desigur, ulterior descoperã cã aceastãinvestiþie este absolut necesarã ºi, de multe ori mai scumpã, decâtdacã ar fi fost fãcutã la timpul potrivit.

Dupã ‘89, multinaþionalele erau cele ce solicitau în modfrecvent serviciile de consultanþã juridicã. Între timp, raportul tindesã se egaleze ºi sã aparã ºi societãþi româneºti care descoperãavantajul de a lucra cu specialiºti în domeniu.


199

În primul rând, este importantã colaborarea unui avocat lamomentul iniþial, acela al înregistrãrii firmei ºi întocmirii actelorconstitutive. O întocmire laborioasã ºi realizatã de cãtre unprofesionist, poate sã evite multe dintre problemele ulterioare, carepot sã aparã în viaþa unei companii.

În ceea ce priveºte angajarea unui avocat intern sau a unuicabinet de avocaturã, acest lucru trebuie sã se întâmple atunci cândantreprenorul simte nevoia unei consultanþe specializate pedomeniul legal. Aceasta poate sã fie încã de la început sau ulterior,în momentul dezvoltãrii activitãþii.

În funcþie de mãrimea firmei, putem vorbi de un departamentjuridic propriu, care sã gestioneze latura legalã a desfãºurãriibusiness-ului. Desigur, de cele mai multe ori, acest departamenteste dublat de consultanþã specializatã oferitã de cãtre un avocatextern sau de un cabinet de avocaturã.

Pentru societãþile care nu au nevoie de un departamentspecializat, angajarea unui avocat sau colaborarea cu acesta în fazeleiniþiale ale dezvoltãrii afacerii este esenþialã. Acesta este cel carepoate sã contureze procedurile legale ale societãþii, sã creezeformatele standard de contracte, etc.

Cei care nu apeleazã la serviciile unui avocat, încã din fazainiþialã a lansãrii afacerii, se pot expune la unele riscuri precum:acte constitutive sumar realizate, contracte neavantajos întocmite,încãlcarea unor prevederi legislative pe care nu le cunosc, problemelegate de legislaþia muncii, etc.1

Nu se pot identifica anumite domenii de activitate care sãnecesite o implicare mai mare sau mai restrânsã a unui avocat. Dinpunct de vedere legal, toate activitãþile comerciale presupun aceleaºiriscuri ºi abordãri. Desigur, o societate comercialã care desfãºoarãactivitãþi de retail ce implicã multe contracte cu furnizorii, transportde mãrfuri, contracte de comerþ internaþional, etc., va solicita maimult activitatea unui avocat, decât altfel de firme.

1 H. Circa, Când are nevoie o firmã de un avocat, articol publicat pehttp://www.startups.ro/node/602.

200Capitolul III

3.4.3.Înscrierea în diverse asociaþii

profesionale ºi camere de comerþ

Un alt pas important în obþinerea succesului afaceriidumneavoastrã îl constituie înscrierea în diverse asociaþiiprofesionale de profil precum ºi intrarea în Camera de Comerþ ºiIndustrie din judeþul unde aveþi înmatriculatã societatea.

Pe lângã serviciile oferite contra cost membrilor, principalulavantaj oferit de aceste asocieri este legat de networkingul în afaceri.networkingul în afaceri.networkingul în afaceri.networkingul în afaceri.networkingul în afaceri.

Crearea, întreþinerea ºi dezvoltarea unei „reþele” de cunoºtinþecare sã lucreze în favoarea ta ºi pentru care sã lucrezi la rândul tãuar trebui sã facã parte din lista de responsabilitãþi zilnice a fiecãruiproaspãt întreprinzãtor.

Concluzia celor zece sfaturi ce urmeazã, realizate cu ajutorula doi specialiºti, unul în resurse umane ºi celãlalt în comunicare,este aceea cã networkingul poate însemna – pe lângã clasicele Pile,Cunoºtinþe, Relaþii – noi parteneriate, mai mulþi clienþi ori sursapermanentã a unui „as în mânecã”.14

1. „Cultivã-þi” fiecare cunoºtinþã1. „Cultivã-þi” fiecare cunoºtinþã1. „Cultivã-þi” fiecare cunoºtinþã1. „Cultivã-þi” fiecare cunoºtinþã1. „Cultivã-þi” fiecare cunoºtinþãPrimul pas spre crearea unei „reþele” cât mai active, este acela

de a-þi cultiva fiecare cunoºtinþã. Alina Popovici, managingconsultant The HR Solutions, precizeazã: „Ce nu trebuie sã facipentru a fi eficient în acest demers este sã contactezi un cunoscutnumai atunci când ai nevoie de ajutorul sãu. În rest, pretextele decomunicare pot veni din cele mai facile subiecte. Avantajele nu vorîntârzia sã aparã: vei fi la curent cu evoluþia pieþei, cu apariþia noilorjucãtori ºi alte «mutãri» de interes pentru tine”. Acest schimbpermanent de informaþii te va aduce în postura unei persoane înmãsurã sã ofere sfaturi ºi recomandãri. Nu ezita sã îþi asumi rolulde intermediar atunci când se iveºte ocazia. „La un moment dat,aceste recomandãri se vor întoarce în favoarea ta. Ai avantajul datde faptul cã în relaþiile semi-formale afli multe lucruri despre

14 D. Tudor, 10 strategii de networking, Biz. Revista noilor tendinþe înafaceri, nr. 34/2003.


201

(potenþiali) parteneri de afaceri, despre proiecte de dezvoltare etc.”,explicã Alina.

2. Nu doar în dragoste ºi rãzboi totul e permis2. Nu doar în dragoste ºi rãzboi totul e permis2. Nu doar în dragoste ºi rãzboi totul e permis2. Nu doar în dragoste ºi rãzboi totul e permis2. Nu doar în dragoste ºi rãzboi totul e permis“Cum din precauþie ºi nu din pesimism am învãþat sã pun rãul

înainte, prima mea regulã în networking e sã nu iau în calculinvitaþiile la parteneriat, fãcute în contexte neoficiale, de tipulîntâlnirilor la cocktail sau specializãri, care rãmân, totuºi, cele maiconsistente surse de noi contracte, decât atunci când sunt dublatede varianta lor scrisã, semnatã ºi ºtampilatã”, spune TeodoraMigdalovici, advertising analyst, care adaugã: „aºa cã nu intraþi înpanicã atunci când din «gentleman’s agreement», acest concept pecare se fundamenteazã ideea de networking, se alege praful. Pentrucã pledez pentru relaþii profesionale pe termen lung, nu subscriuprincipiului de mai sus, dar din instinct de autoconservare am luatnotã de existenþa lui.”

3. Sursa viitorului loc de muncã3. Sursa viitorului loc de muncã3. Sursa viitorului loc de muncã3. Sursa viitorului loc de muncã3. Sursa viitorului loc de muncãPropuneri profesionale cel puþin interesante pot veni de la

prieteni, colaboratori, amici ai acestora. Fã o listã cu numerelede telefon ºi adresele de e-mail. Prin poºta electronicã ºi ulteriortelefonic, le poþi sugera care sunt planurile tale de afaceri ºisolicita opinii ºi sfaturi. Vor urma întâlniri faþã în faþã unde trebuiesã þii minte o paradigmã simplã: „ascultã 80% din timp ºi vorbeºte20%”. Astfel de întâlniri trebuie sã fie interactive, ca un joc detenis.

4. Prietenia de afaceri4. Prietenia de afaceri4. Prietenia de afaceri4. Prietenia de afaceri4. Prietenia de afaceri“Francezii au un concept care-mi place pentru cã defineºte cu

precizie o stare de intermediariat: «amitie amoureuse» este lajumãtatea distanþei între prietenie ºi dragoste. Graniþa e mobilã ºipoate fi deplasatã la stânga sau la dreapta conceptului. La fel e ºi cuprietenia de afaceri. În urmã cu câþiva ani, regula mea de aur înnetworking era: intermediazã relaþii, recomandã oameni care-þi plac,întinde mereu o mânã de ajutor celor cu potenþial ºi vei avea înperspectivã un ipotetic suport din partea lor. Teoria n-a fost mereuconfirmatã de practicã, aºa cã astãzi pledez mai puþin pentru ideeaprieteniei în afaceri, cât mai degrabã pentru aceea a intereselorcomune dublate de respect”, aratã Teodora, adãugând urmãtorulsfat:

202Capitolul III

5. Sã construim ºi prin eliminare5. Sã construim ºi prin eliminare5. Sã construim ºi prin eliminare5. Sã construim ºi prin eliminare5. Sã construim ºi prin eliminareExact ca în sculpturã, unde se adaugã valoare prin eliminare,

reþeaua de relaþii/parteneri reali ºi potenþiali se poate nu atâtconstrui, cât mai ales consolida, prin tãierea de pe lista frecventaþilora acelora faþã de care incompatibilitatea în termeni decorespondenþã a valorilor care te ghideazã în carierã e tot maivizibilã. Riscul unei exigenþe bine ascuþite ºi a (mult prea) marilorsperanþe reduce însã reþeaua la un turn de fildeº, adicã tot ce poatefi mai periculos pentru un om care se vrea în miezul evenimentelorºi-al lumii. Relaþiile se construiesc greu ºi se pierd repede, aºa cã îþipoþi permite sã construieºti ºi prin eliminare cu condiþia sã ai mereuun as în mânecã.

6. Small-talk”-ul, nu chiar atât de mic6. Small-talk”-ul, nu chiar atât de mic6. Small-talk”-ul, nu chiar atât de mic6. Small-talk”-ul, nu chiar atât de mic6. Small-talk”-ul, nu chiar atât de micAlina Popovici crede cã „la cock-tailuri sau alte evenimente

mondene, «small talk»-ul poate fi un bun instrument de a intra îndiscuþie cu persoane mai puþin cunoscute. Într-un astfel de context,e mai eficientã, pentru început, o remarcã referitoare la calitateacateringului, de exemplu, decât la proiectul pe care îþi propui sã îlpromovezi”.

7. Banii sau reputaþia7. Banii sau reputaþia7. Banii sau reputaþia7. Banii sau reputaþia7. Banii sau reputaþiaUrmãtoarele douã reguli ale specialistului în comunicare sunt:

„Niciodatã nu-mi fac din câºtig un motto, din reputaþie, da. Pentrucã în viziunea mea, în afacerile respectabile, pe termen lung,câºtigurile sunt o consecinþã a reputaþiei. De aceea, nu alerg dupapotenþialii parteneri, ci funcþionez dupã principiul:

8. Gãseºte ºi menþine echilibrul8. Gãseºte ºi menþine echilibrul8. Gãseºte ºi menþine echilibrul8. Gãseºte ºi menþine echilibrul8. Gãseºte ºi menþine echilibrulCred în proprietãþile curative ale criticii. De ce? E simplu: nu

ai abordãri critice, nu ai ierarhie. Ierarhia valoricã înseamnã progres.Acþionând astfel, pierzi ºi câºtigi simultan contacte. Pierzi încantitate, câºtigi în calitate. E un târg bun, dar ºi numãrul contactelorconteazã. Aici intervine, cel puþin în cazul meu, munca de la catedrã.Studenþii de azi înseamnã clienþii de mâine. Încerc sã le inducperspectiva mea despre afacerile de calitate: respect pentrucompetenþã, curajul opiniei argumentate, eticã, pasiune, ambiþie,criterii valorice reale, verificarea surselor, picioare pe pãmânt,adecvare la real. E o investitie în viitor ºi poate cea mai importantãunealtã în construcþia unui network”.


203

9. Nu trebuie sã ai vacanþã în networking9. Nu trebuie sã ai vacanþã în networking9. Nu trebuie sã ai vacanþã în networking9. Nu trebuie sã ai vacanþã în networking9. Nu trebuie sã ai vacanþã în networkingIndiferent de modalitatea de comunicare (întâlniri, telefoane,

e-mail), nu trebuie sã intri niciodatã în vacanþã când vine vorba denetworking. Nu vei da greº dacã vei putea sã identifici un punctsensibil al colaboratorilor tãi. Alina Popovici aratã cã „un partenerde afaceri va fi încântat sã primeascã felicitãrile tale, de ziua saaniversarã. I le poþi transmite telefonic sau printr-o felicitareelectronicã, nu conteaza foarte mult - gestul este important”.

10. Spune colaboratorilor cã le apreciezi sugestiile10. Spune colaboratorilor cã le apreciezi sugestiile10. Spune colaboratorilor cã le apreciezi sugestiile10. Spune colaboratorilor cã le apreciezi sugestiile10. Spune colaboratorilor cã le apreciezi sugestiileNu trebuie sã te rezumi la a le spune colaboratorilor cã apreciezi

sugestiile lor. Mergi mai departe ºi aratã-le cã ai acþionat ca atare.Acordându-le încredere, pot deveni parte constantã din „reþeaua”ta.

3.5.3.5.3.5.3.5.3.5.Aflã la ce riscuriAflã la ce riscuriAflã la ce riscuriAflã la ce riscuriAflã la ce riscuri

se expune afacerea ta:se expune afacerea ta:se expune afacerea ta:se expune afacerea ta:se expune afacerea ta:o definiþie ºi trei clasificãrio definiþie ºi trei clasificãrio definiþie ºi trei clasificãrio definiþie ºi trei clasificãrio definiþie ºi trei clasificãri

AAAAAtunci când discutãmdespre afaceri, este imposibil sã nu ne referim ºi la riscurile la carese expune un business aflat la început de drum. Iniþiind o afacere,întreprinzãtorul îºi asumã anumite riscuri. Unele sunt inerentedesfãºurãrii afacerilor, altele se produc din cauze neprevãzute.

În doctrina de specialitate au fost formulate mai multe definiþiiale conceptului de risc în afaceri, însã noi ne-am oprit doar la unadintre ele: „Riscul este o categorie socialã, economicã, politicã saunaturalã a cãrei origine se aflã în incertitudinea care poate sau nu sãgenereze o pagubã datoritã ezitãrilor ºi a inconsistenþei în luareadeciziilor”.1

1 M. Coºea, L. Nastovici, Evaluarea riscurilor – metode ºi tehnici de analizãla nivel micro ºi macroeconomic, Ed. Lux Libris, Braºov, 1997, p. 16.

204Capitolul III

Incertitudinea vizeazã starea de nesiguranþã privind rezultatelescontate a se obþine de firmã în urma unei acþiuni economice. Oacþiune incertã este consideratã a avea loc în situaþia în care nupoate fi cunoscut riscul de apariþie a rezultatelor nedorite.

În sprijinul acestei definiþii, pot fi avute în vedere ºi alte definiþiicare exprimã conceptul de risc chiar în sens nejuridic. Spre exemplu,„Risc, riscuriRisc, riscuriRisc, riscuriRisc, riscuriRisc, riscuri (s.n.): Posibilitate de a ajunge într-o primejdie, de aavea de înfruntat un necaz sau de suportat o pagubã; pericol posibil.– din fr. risque”1 sau a riscului contractual2: „suportarea de cãtredebitor a consecinþelor pãgubitoare ale eliberãrii creditorului deobligaþia pe care o avea faþã de el, ca urmare a neexecutãrii decãtre debitor a obligaþiei sale din cauze ce nu-i sunt imputabile(caz de forþã majorã sau fortuit)”, ori „un pericol, un inconvenientposibil”.3

În ceea ce priveºte clasificarea riscurilor, putem identifica:Riscuri naturale: cutremure ºi erupþii vulcanice; riscurigeomorfologice (alunecãri de teren, tasãri etc.); riscuriclimatice (furtuni, secetã, inundaþii etc.); riscuri biologice(invazii de lãcuste, epidemii etc.).Riscuri de securitate fizicã: furt; sabotaj ºi incendiere;ºantaj, extorcare.Riscuri financiare ºi economice: cursul valutar; inflaþia;fraude financiare, escrocare; întârzieri la platã etc.Riscuri politice ºi juridice: naþionalizarea ºi exproprierea;modificarea legislaþiei în domeniu; apariþia unor conflictemilitare etc.Riscuri tehnologice ºi industriale: explozii; radiaþii; scãpãride substanþe toxice; accidente de muncã etc.Riscuri informatice: intruziune neautorizatã; viruºi,viermi, troieni; furt de date etc.

Riscurile cele mai frecvente pentru companiile private dinRomânia sunt împãrþite astfel:

1 Academia Românã, DEX, ed. a II-a, Ed. Univers enciclopedic, Bucureºti,1998, p. 929.

2 Micul dicþionar enciclopedic român, ed. 1972, p. 809.3 Petit Larousse, ed. 1961, Paris.


205

1.1.1.1.1. Riscuri legate de personalul companiei:Riscuri legate de personalul companiei:Riscuri legate de personalul companiei:Riscuri legate de personalul companiei:Riscuri legate de personalul companiei: accidente ºiîmbolnãviri, plecarea unor angajaþi de valoare, greve;

2.2.2.2.2. Riscuri legate de informaþii:Riscuri legate de informaþii:Riscuri legate de informaþii:Riscuri legate de informaþii:Riscuri legate de informaþii: furturi de informaþii de cãtreconcurenþi, distrugerea informaþiilor din computere de cãtreviruºi, pierderea informaþiilor din neglijenþã;

3.3.3.3.3. Riscuri determinate de mediul politic ºi economic:Riscuri determinate de mediul politic ºi economic:Riscuri determinate de mediul politic ºi economic:Riscuri determinate de mediul politic ºi economic:Riscuri determinate de mediul politic ºi economic: apariþiaunui concurent puternic pe piaþã, inflaþie accentuatã,fluctuaþii ample ale cursului valutar, legislaþie nefavorabilã,întârzieri la platã din partea clienþilor, întârzieri la livraredin partea furnizorilor;

4.4.4.4.4. Alte riscuri majore:Alte riscuri majore:Alte riscuri majore:Alte riscuri majore:Alte riscuri majore: furt, incendiu, hazarde naturale (furtunã,inundaþie, cutremur etc.), legate de proprietatea intelectualã(invenþii, mãrci etc.), sancþiuni legale.

Primul pas este sã identificaþi toate ameninþãrile posibile cepot veni la adresa firmei. Pasul urmator este sã cuantificaþiprobabilitatea ca fiecare dintre ameninþãri sã se materializeze înurmãtoarea perioadã de timp ºi sã evaluaþi gravitatea impactuluiasupra afacerii. Astfel, produsul celor douã valori reprezintã nivelulde risc pe baza cãruia puteþi stabili care sunt riscurile pe care trebuiesã le abordaþi cu prioritate.

Prevenirea pierderilor este o componentã vitalã, dar numaiaceastã activitate nu poate asigura succesul. Cu alte cuvinte,prevenirea riscurilor nu este acelaºi lucru cu succesul afacerii. Pentrucã în afarã de mãsurile de prevenire a pierderilor, întreprinzãtorultrebuie sã se preocupe de realizarea unor produse ºi servicii viabilepe care apoi sã le vândã. La urma urmei, esenþa afacerilor înseamnãsã obþii venituri.

Dintre riscurile permanenteriscurile permanenteriscurile permanenteriscurile permanenteriscurile permanente care pândesc o afacere aflatã laînceput de drum, amintim:

a)a)a)a)a) riscurile legate de nedepunerea situaþiilor financiare laregistrul comerþului, conform art. 237 lit. b) din Legea nr.31/1990, societatea care nu a depus, în cel mult 6 luni de laexpirarea termenelor legale, situaþiile financiare anuale saualte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registruluicomerþului poate fi dizolvatã de cãtre tribunal, la cerereaoricãrei persoane interesate, precum ºi a Oficiului Naþionalal Registrului Comerþului.

206Capitolul III

b)b)b)b)b) riscurile legate de nedepunerea în termenul prevãzut de legea declaraþiilor fiscale prevãzute de Codul fiscal ºi careconstituie contravenþii.

c)c)c)c)c) riscurile legate de nedepunerea la 2 termene consecutive adeclaraþiilor fiscale, faptã care conduce la statutul decontribuabil inactiv.

3.6.3.6.3.6.3.6.3.6.Soluþii fiscaleSoluþii fiscaleSoluþii fiscaleSoluþii fiscaleSoluþii fiscale

recomandate în desfãºurarearecomandate în desfãºurarearecomandate în desfãºurarearecomandate în desfãºurarearecomandate în desfãºurareaactivitãþii unui SRLactivitãþii unui SRLactivitãþii unui SRLactivitãþii unui SRLactivitãþii unui SRL

La baza instituiriiimpozitelor stã necesitatea statului de a-ºi procura resurse pentruacoperirea cheltuielilor pe care trebuie sã le efectueze în vedereaînfãptuirii rolului sãu economico-social. Astfel, impozitele reprezintão formã de prelevare a unei parþi din veniturile ºi/sau avereapersoanelor fizice ºi juridice la dispoziþia statului în vedereaacoperirii cheltuielilor publice. Aceastã prelevare se va face în modobligatoriu, cu titlu nerambursabil ºi fãrã contraprestaþie directãdin partea statului.1

Plecând de la aceastã definiþie a impozitelor, fiscalitatea poatefi privitã ca o legãturã între stat ºi persoanele fizice ºi juridice.Astfel, impozitele sunt percepute ca un rãu necesar, fãrã existenþaacestora statul fiind pus în imposibilitatea de a-ºi putea defãºura– prin intermediul instituþiilor publice – activitãþile cu care estemandatat.

Odatã cu intrarea în vigoare, la data de 1 ianuarie 2004, a Legiinr. 571/2003 privind Codul fiscal, sistemul fiscal din România aintrat într-o altã etapã. Completarea fireascã a venit odatã cu

1 I. Vãcãrel (coord.), Finanþe publice, ed. a II – a, EDP, Bucureºti, 2002,p. 397.


207

adoptarea Ordonanþei de Guvern nr. 92/2003 privind Codul deprocedurã fiscalã.

Astfel, Codul fiscal stabileºte cadrul legal pentru impozitele ºitaxele care constituie venituri la bugetul de stat ºi bugetele locale,precizeazã contribuabilii care trebuie sã plãteascã aceste impoziteºi taxe, precum ºi modul de calcul ºi de platã al acestora. Codulcuprinde procedura de modificare a acestor impozite ºi taxe ºiautorizeazã Ministerul Finanþelor Publice sã elaboreze normemetodologice, instrucþiuni ºi ordine în aplicarea acestuia ºi aconvenþiilor de evitare a dublei impuneri.

La baza stabilirii impozitelor în România stau o serie de principiifiscale:

a) a) a) a) a) neutralitatea mãsurilor fiscaleneutralitatea mãsurilor fiscaleneutralitatea mãsurilor fiscaleneutralitatea mãsurilor fiscaleneutralitatea mãsurilor fiscale în raport cu diferitele categoriide investitori ºi capitaluri, cu forma de proprietate, asigurândcondiþii egale investitorilor, capitalului român ºi strãin;

b) b) b) b) b) certitudinea impunerii,certitudinea impunerii,certitudinea impunerii,certitudinea impunerii,certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridiceclare, care sã nu conducã la interpretãri arbitrare, iartermenele, modalitatea ºi sumele de platã sã fie precisstabilite pentru fiecare plãtitor, respectiv aceºtia sã poatãurmãri ºi înþelege sarcina fiscalã ce le revine, precum ºi sãpoatã determina influenþa deciziilor lor de managementfinanciar asupra sarcinii lor fiscale;

c)c)c)c)c) echitatea fiscalãechitatea fiscalãechitatea fiscalãechitatea fiscalãechitatea fiscalã la nivelul persoanelor fizice, prin impunereadiferitã a veniturilor, în funcþie de mãrimea acestora;

d) d) d) d) d) eficienþa impuneriieficienþa impuneriieficienþa impuneriieficienþa impuneriieficienþa impunerii prin asigurarea stabilitãþii pe termen lunga prevederilor Codului fiscal, astfel încât aceste prevederisã nu conducã la efecte retroactive defavorabile pentrupersoane fizice ºi juridice, în raport cu impozitarea în vigoarela data adoptãrii de cãtre acestea a unor decizii investiþionalemajore.

Impozitele ºi taxele reglementate prin Codul fiscal sunturmãtoarele: impozitul pe profit; impozitul pe venit; impozitul peveniturile microîntreprinderilor; impozitul pe veniturile obþinutedin România de nerezidenþi; impozitul pe reprezentanþe; taxa pevaloarea adãugatã; accizele; impozitele ºi taxele locale.

208Capitolul III

3.6.1.Obþinerea Certificatului

de Înregistrare Fiscalã

Potrivit art. 72 al O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedurãfiscalã, orice persoanã sau entitate care este subiect într-un raportjuridic fiscal se înregistreazã fiscal, primind un cod de identificarefiscalã (CIF).

Codul de identificare fiscalã va fi: a)a)a)a)a) pentru persoanele juridice, cu excepþia comercianþilor,

precum ºi pentru asocieri ºi alte entitãþi fãrã personalitatejuridicã, codul de înregistrare fiscalã atribuit de organul fiscalcompetent din subordinea Agenþiei Naþionale deAdministrare Fiscalã;

b)b)b)b)b) pentru persoanele fizice, codul numeric personal atribuitpotrivit legii speciale;

c)c)c)c)c) pentru persoanele fizice care nu deþin cod numeric personal,numãrul de identificare fiscalã atribuit de organul fiscalcompetent din subordinea Agenþiei Naþionale deAdministrare Fiscalã;

d)d)d)d)d) pentru comercianþi, inclusiv pentru sucursalele comercianþilorcare au sediul principal al comerþului în strãinãtate, codulunic de înregistrare atribuit potrivit legii speciale;

e)e)e)e)e) pentru persoanele fizice care desfãºoarã activitãþi economiceîn mod independent sau exercitã profesii libere, codul deînregistrare fiscalã atribuit de organul fiscal competent dinsubordinea Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã.

Persoanele prevãzute la art. 72, alin. (1) lit. d) se înregistreazãPersoanele prevãzute la art. 72, alin. (1) lit. d) se înregistreazãPersoanele prevãzute la art. 72, alin. (1) lit. d) se înregistreazãPersoanele prevãzute la art. 72, alin. (1) lit. d) se înregistreazãPersoanele prevãzute la art. 72, alin. (1) lit. d) se înregistreazãfiscal potrivit procedurii speciale în materie.fiscal potrivit procedurii speciale în materie.fiscal potrivit procedurii speciale în materie.fiscal potrivit procedurii speciale în materie.fiscal potrivit procedurii speciale în materie. Cu alte cuvinte, înmomentul depunerii actelor în vederea înfiinþãrii unei noi societãþicomerciale, una din deciziile pe care trebuie sã le ia orice viitorîntreprinzãtor este dacã societatea sa va fi microîntreprindere sauva urma regimul fiscal normal, privind profitul impozabil.

Principala diferenþã între cele douã tipuri de societãþi este ceeace se numeºte „baza de calcul” sau „baza de impozitare”. Dacã


209

microîntreprinderea plãteºte un impozit raportat la suma totalã aveniturilor, indiferent de cât de mari îi sunt cheltuielile, societateacu regim fiscal normal va plãti un impozit raportat la venitul rãmasdupã scãderea din acesta a cheltuielilor deductibile reglementatede Codul fiscal. Cota de impozitare este, de asemenea, diferitã.Asupra venitului microîntreprinderilor se aplicã 2,5% impozit (în2008), urmând ca în 2009 sã fie de 3%. Impozitul pe profit esteînsã de 16% !

Asociaþii viitoarei societãþi trebuie astfel sã cântãreascã foartebine care vor fi sumele rulate, pentru a lua decizia potrivitã. Dacãse aºteaptã la venituri foarte mici vor opta pentrumicroîntreprindere, indiferent cât de mari le-ar fi cheltuielile,datoritã cotei mult mai mici de impozit.

Cei care fac aceastã opþiune au practic o libertate mult maimare în efectuarea de cheltuieli, deoarece acestea nu influenþeazãîn nici un fel „baza de impozitare”. Singura limitare în a cheltui oconstituie capacitatea realã a noii societãþi de a face faþã unorcheltuieli prea mari. Astfel, pericolul nu este un impozit prea mare,ci posibilitatea de a da faliment în caz de gestionare defectuoasã aveniturilor. Dacã asociaþii prevãd cã vor avea venituri considerabile,dar ºi cheltuieli mari, pot sã opteze mai degrabã pentru regimulnormal de impozitare. Trebuie însã sã þinã seama de faptul cã înprivinþa cheltuielilor care se pot deduce, Codul fiscal impune diferitelimitãri, tocmai pentru a pãstra un echilibru raþional.

Nu trebuie însã uitat faptul cã, indiferent de preferinþele pecare viitorii asociaþi le-ar putea avea, aceºtia trebuie sã vadã maiîntâi dacã îndeplinesc condiþiile prevãzute de lege pentru casocietatea lor sã fie microîntreprindere:

a)a)a)a)a) are înscrisã în obiectul de activitate producþia de bunurimateriale, prestarea de servicii ºi/sau comerþul;

b)b)b)b)b) are de la 1 pânã la 9 salariaþi inclusiv;c)c)c)c)c) a realizat venituri care nu au depãºit echivalentul în lei a

100.000 euro;d)d)d)d)d) capitalul social al persoanei juridice este deþinut de persoane,

altele decât statul, autoritãþile locale ºi instituþiile publice.Persoanele juridice plãtitoare de impozit pe profit comunicã

opþiunea organelor fiscale teritoriale la începutul anului fiscal, prindepunerea declaraþiei de menþiuni pentru persoanele juridice,

210Capitolul III

asociaþiile familiale ºi asociaþiile fãrã personalitate juridicã, pânã ladata de 31 ianuarie inclusiv.

Persoanele juridice care se înfiinþeazã în cursul unui an fiscalînscriu opþiunea în cererea de înregistrare la registrul comerþului.Opþiunea este definitivã pentru anul fiscal respectiv ºi pentru aniifiscali urmãtori, cât timp sunt îndeplinite condiþiile prevãzute laart. 103.

În cazul în care, în cursul anului fiscal, una dintre condiþiileimpuse nu mai este îndeplinitã, microîntreprinderea are obligaþiade a pãstra pentru anul fiscal respectiv regimul de impozitare pentrucare a optat, fãrã posibilitatea de a beneficia pentru perioadaurmãtoare de prevederile prezentului titlu, chiar dacã ulteriorîndeplineºte condiþiile prevãzute la art. 103.

În mod evident, declaraþia de înregistrare fiscalã de la RegistrulComerþului nu are în vedere toate elementele definitorii alevectorului fiscal ceea ce înseamnã cã depunerea ei nu poateînsemna, în nici un caz, cã obligaþia de înregistrare fiscalã a fostîndeplinitã conform legii. Poate fi consideratã o înregistrare fiscalãincompletã. O putem numi chiar o formã de preînregistrare fiscalã.O putem numi pânã la urmã oricum, doar înregistrare fiscalã nu.

Consecinþele unei astfel de situaþii sunt urmãtoarele: nu sepoate anula complet înregistrarea fiscalã fãcutã la Registru, avândîn vedere cã ea este în continuare solicitatã. Din acest motiv, eatrebuie tratatã în continuare cu atenþie. Acolo unde, în modevident, formularul nu oferã toate opþiunile posibile, este depreferat sã nu se completeze nimic, urmând sã se facã acest lucruprin depunerea declaraþiei de înregistrare fiscalã la administraþiafinanciarã. În orice caz, trebuie acordatã mare atenþie obligaþiilorfiscale care presupun exprimarea unei opþiuni (cum este TVA-ul).Contribuabilul va îndeplini ºi obligaþia de depunere a formularului010 la administraþia financiarã, având grijã sã completeze corectrubricile acestuia prin raportare la cele 3 aspecte enumerate maisus: categorii de obligaþii, data de la care se includ în vectorulfiscal, termenele de declarare.

Potrivit ordinului ANAF nr. 3/2007, contribuabilii (societãþilecomerciale cu rãspundere limitatã) care se înfiinþeazã începândcu data de 1 ianuarie 2007 ºi solicitã înregistrarea în scopuri deTVA de la înfiinþare, dupã înregistrarea în registrul comerþului


211

trebuie sã solicite eliberarea certificatului de înregistrare în scopuride TVA.

Ei depun la organul fiscal formularul de cerere ºi o copie de pecertificatul de înregistrare care conþine codul unic de înregistrareal SRL-ului, eliberat de oficiul registrului comerþului.

3.6.2.Calendarul depunerii

declaraþiilor fiscale

Având în vedere atât prevederile noului Cod fiscal, cât ºireglementãrile legale ulterioare putem considera calendarulobligaþiilor fiscale ale societãþilor comerciale plãtitoare de impozitpe profit ca fiind împãrþit în 3 mari perioade:20

– obligaþii anuale;– obligaþii trimestriale;– obligaþii lunare.

Prima obligaþie anualãPrima obligaþie anualãPrima obligaþie anualãPrima obligaþie anualãPrima obligaþie anualã are termenul scadent la 31 ianuarie ºise referã la comunicarea opþiunii de platã a impozitului pe veniturilemicroîntreprinderilor.

A doua obligaþie anualãA doua obligaþie anualãA doua obligaþie anualãA doua obligaþie anualãA doua obligaþie anualã are termenul scadent ultima zilucrãtoare a lunii februarie când se trimit fiºele fiscale 1 (FF1) ºifiºele fiscale 2 (FF2) atât angajaþilor, cât ºi unitãþii fiscale ºi când sedepune la organul fiscal formularul 205 „Declaraþie privind impozitulreþinut pe veniturile cu regim de reþinere la sursã, pe beneficiari devenit” (stabilit de Ministerul Finanþelor Publice) pentru:

– venituri din drepturi de proprietate intelectualã;– venituri din valorificarea de bunuri în regim de consignaþie;– venituri obþinute în baza unui contract de agent, comision

sau mandat comercial;– venituri din activitatea de expertizã contabilã, tehnicã,

1 Pentru detalii, a se vedea L. Þâþu, C. ªerbãnescu, D. ªtefan, D. Vasilescu,A. Nica, Fiscalitate. De la lege la practicã, Ed. All Beck, Bucureºti, 2007,p. 9-20.

212Capitolul III

juridicã ºi extrajuridicã;– venituri din activitãþi independente desfãºurate în baza unei

convenþii/contract civil încheiat în condiþiile Codului civil;– venituri din activitãþi independente realizate într-o formã

de asociere cu o persoanã juridicã.A treia obligaþie anualãA treia obligaþie anualãA treia obligaþie anualãA treia obligaþie anualãA treia obligaþie anualã are termenul scadent pe 31 martie

când, conform art. 29 din Legea contabilitãþii, societãþile comercialecare nu aplicã reglementãrile armonizate cu StandardeleInternaþionale de Contabilitate au obligaþia de a depune la organulfiscal situaþiile financiare anuale simplificate. De asemenea, se depunatât Declaraþia anualã privind impozitul pe profit pe anul anteriorcât ºi Declaraþia privind plãþile ºi angajamentele de platã cãtrepersoanele nerezidente pentru anul anterior.

A patra obligaþie anualã A patra obligaþie anualã A patra obligaþie anualã A patra obligaþie anualã A patra obligaþie anualã are termenul scadent pe 30 apriliecând, conform art. 29 din Legea contabilitãþii, societãþile comercialecare aplicã reglementãrile armonizate cu Standardele Internaþionalede Contabilitate au obligaþia de a depune la organul fiscal situaþiilefinanciare anuale simplificate. Tot atunci se depune ºi Declaraþiaanualã privind impozitul pe profit pentru anul anterior cât ºiDeclaraþia privind plãþile ºi angajamentele de platã cãtre persoanelenerezidente pentru anul anterior.

A cincea obligaþie anualã A cincea obligaþie anualã A cincea obligaþie anualã A cincea obligaþie anualã A cincea obligaþie anualã are termenul scadent pe 30 iuniecând se depune la organul fiscal formularul 205 „Declaraþie privindimpozitul reþinut pe veniturile cu regim de reþinere la sursã, pebeneficiari de venit” (stabilit de Ministerul Finanþelor Publice)pentru:

– venituri din dividende;– venituri din dobânzi;– venituri din jocuri de noroc;– venituri sub formã de câºtiguri din transferul dreptului de

proprietate asupra valorilor mobiliare ºi pãrþilor sociale;– venituri sub forma câºtigurilor din operaþiuni de vânzare-

cumpãrare de valutã la termen, pe bazã de contract;– venituri sub formã de premii în bani ºi/sau în naturã;– alte venituri.

În fine, ultima obligaþie anualã ultima obligaþie anualã ultima obligaþie anualã ultima obligaþie anualã ultima obligaþie anualã este scadentã la 31 decembrieºi se referã la calcularea, plata ºi reþinerea impozitului pe dividende


213

pentru dividendele aferente anului anterior ºi care nu au fost plãtiteîn anul curent.

În cazul obligaþiilor trimestriale,În cazul obligaþiilor trimestriale,În cazul obligaþiilor trimestriale,În cazul obligaþiilor trimestriale,În cazul obligaþiilor trimestriale, prima obligaþie are termenulscadent la data de 25 ale lunii urmãtoare trimestrului încheiat cândse face plata impozitului cu reþinere la sursã pentru venitul obþinutde o persoanã fizicã dintr-o asociere cu o persoanã juridicã,contribuabil, asociere din care nu rezultã o persoanã juridicã.

A doua obligaþie trimestrialã A doua obligaþie trimestrialã A doua obligaþie trimestrialã A doua obligaþie trimestrialã A doua obligaþie trimestrialã are termenul scadent la 31 martiecând se efectueazã urmãtoarele plãþi: plata impozitului pe clãdiripentru trimestrul I al anului curent, plata impozitului pe teren pentrusemestrul I al anului curent, plata taxei asupra mijloacelor detransport pentru semestrul I al anului curent, plata taxei pentruafiºaj în scop de reclamã ºi publicitate pentru semestrul I al anuluicurent.

A treia obligaþie trimestrialãA treia obligaþie trimestrialãA treia obligaþie trimestrialãA treia obligaþie trimestrialãA treia obligaþie trimestrialã are termenul scadent la 30septembrie când se efectueazã urmãtoarele plãþi: plata impozituluipe clãdiri pentru semestrul II al anului curent, plata impozitului peteren pentru semestrul II al anului curent, plata taxei asupramijloacelor de transport pentru semestrul II al anului curent, platataxei pentru afiºaj în scop de reclamã ºi publicitate pentru trimestrulII al anului curent.

În ceea ce priveºte obligaþiile lunare,În ceea ce priveºte obligaþiile lunare,În ceea ce priveºte obligaþiile lunare,În ceea ce priveºte obligaþiile lunare,În ceea ce priveºte obligaþiile lunare, observãm cã primaobligaþie are termenul scadent la data de 15 inclusiv a luniiprecedente, când se depune la autoritatea administraþiei publicelocale declaraþia privind spectacolele ce vor fi organizate.

A doua obligaþie lunarãA doua obligaþie lunarãA doua obligaþie lunarãA doua obligaþie lunarãA doua obligaþie lunarã are termenul scadent la data de 15inclusiv a lunii urmãtoare când se face plata impozitului pespectacole ºi se depune la autoritatea administraþiei publice localedeclaraþia privind plata impozitului pe spectacole.

A treia obligaþie lunarãA treia obligaþie lunarãA treia obligaþie lunarãA treia obligaþie lunarãA treia obligaþie lunarã are termenul scadent la data de 25inclusiv a lunii urmãtoare când se calculeazã, reþine ºi plãteºteimpozitul pe venit cu reþinere la sursã pentru urmãtoarele tipuri devenituri plãtite de societatea comercialã înfiinþatã de cãtrepersoanele juridice fãrã scop patrimonial:

– din salarii;– din proprietatea intelectualã;– din vânzarea bunurilor în regim de consignaþie;

214Capitolul III

– din activitãþi desfãºurate în baza contractelor de agent,comision sau mandat comercial;

– din activitatea de expertizã contabilã, tehnicã, juridicã ºiextrajuridicã;

– din activitãþi independente desfãºurate în baza uneiconvenþii/contract civil încheiat în condiþiile Codului civil;

– din investiþii;– din pensii;– din premii ºi jocuri de noroc;– din alte surse.

Tot pânã la data de 25 a lunii urmãtoare,Tot pânã la data de 25 a lunii urmãtoare,Tot pânã la data de 25 a lunii urmãtoare,Tot pânã la data de 25 a lunii urmãtoare,Tot pânã la data de 25 a lunii urmãtoare, societãþile comercialeau obligaþia sã facã:

– plata contribuþiei pentru asigurãrile sociale de stat (Legeanr. 19/2000);

– plata contribuþiei pentru asigurãrile de ºomaj (Legea nr. 76/2000);

– plata contribuþiei pentru fondul de asigurare pentruaccidente de muncã ºi boli profesionale (Legea nr. 346/2002);

– plata TVA-ului (art. 157 C. fisc.);– plata accizei pentru produsele accizabile eliberate pentru

consum în luna anterioarã (art. 193 C. fisc.);– dovada depunerii la organul fiscal a declaraþiei privind

obligaþiile de platã la bugetul general consolidat (O.M.F.nr. 281/2004);

– dovada depunerii la organul fiscal a decontului de TVA (art.156 C. fisc.);

– dovada depunerii la organul fiscal a declaraþiei de accize(art. 194 C. fisc.);

– dovada depunerii la Casa de Pensii a Declaraþiei privindevidenþa nominalã a asiguraþilor ºi a obligaþiilor de platãcãtre bugetul asigurãrilor sociale de stat (O.M.M.S.S. nr. 7/2004);

– dovada depunerii la Agenþiile judeþene, respectiv amunicipiului Bucureºti pentru ocuparea forþei de muncã aDeclaraþiei lunare privind evidenþa nominalã a asiguraþilorºi a obligaþiilor de platã cãtre bugetul asigurãrilor pentruºomaj (O.M.M.S.S. nr. 30/2004).


215

3.7.3.7.3.7.3.7.3.7.Managementul financiarManagementul financiarManagementul financiarManagementul financiarManagementul financiar

al firmei:al firmei:al firmei:al firmei:al firmei:de la teorie la practicãde la teorie la practicãde la teorie la practicãde la teorie la practicãde la teorie la practicã

MMMMM anagementu lfinanciar al unei afaceri aflate la început de drum înseamnã analiza,planificarea ºi controlul performanþelor financiare ale firmei.Performanþele sunt influenþate de obiectivele ºi de politicile anualeale firmei precum politici de acordare a creditelor comerciale, deacordare a discount-urilor ºi de fidelizare a clienþilor, politici destocare ºi de calculaþie a costurilor, politici de amortizare sau definanþare.

Rolul managementului financiar este de a crea un sistem deraportãri manageriale care sã asigure dezvoltarea eficientã a afacerii.Acest sistem de raportãri manageriale cuprinde douã maricomponente: analize economice ºi diagnosticul financiar al firmei,planificarea financiarã ºi bugetele firmei.

Analizele economice:Analizele economice:Analizele economice:Analizele economice:Analizele economice: pe baza lor, pot fi identificate puncteletari ºi punctele slabe din activitatea firmei. De exemplu, pentruanaliza vânzãrilor firmei se pot elabora rapoarte periodice privindevoluþia ºi structura vânzãrilor pe categorii de produse ºi servicii,pe canale de distribuþie, pe puncte de desfacere sau pe categoriide clienþi. Pentru analiza costurilor se vor elabora rapoarte periodicecare au ca obiective analiza evoluþiei ºi structurii costurilor dupãdiverse cerinþe manageriale: în funcþie de interdependenþa faþã devolumul vânzãrilor (costuri fixe ºi costuri variabile), de naturacheltuielilor (costuri materiale, financiare ºi cu personalul), în funcþiede modalitatea de generare ºi alocare a costurilor (costuri directeºi costuri indirecte).

Diagnosticul financiar:Diagnosticul financiar:Diagnosticul financiar:Diagnosticul financiar:Diagnosticul financiar: reprezintã starea de sãnãtate financiarãa afacerii ºi pe baza cãreia se pot elabora strategii de dezvoltare peviitor. Ele se realizeazã pe baza indicatorilor economici care derivã

216Capitolul III

din analiza economicã: indicatori de profitabilitate, de lichiditate,de solvabilitate sau de gestiune.

Bugetele firmei:Bugetele firmei:Bugetele firmei:Bugetele firmei:Bugetele firmei: orice societate comercialã îºi poate controlaperformanþele financiare viitoare cu ajutorul managementului prinbugete. Bugetele reprezintã expresia financiarã a obiectivelor ºistrategiilor generale de dezvoltare a firmei pentru un an. Seelaboreazã un sistem integrat de bugete care, la nivel de firmã, seregãsesc sub forma a patru bugete centralizatoare:

a)a)a)a)a) bugetul de venituri ºi cheltuieli va fi fundamentat þinându-se cont de profitul planificat ºi stabilit ca obiectiv anual; înfelul acesta se va determina un nivel minim al vânzãrilor ºiun nivel maxim admis pentru cheltuieli care trebuie sãsusþinã totalitatea activitãþilor firmei;

b)b)b)b)b) bugetul de investiþii va conþine informaþii legate de tipul ºidestinaþia investiþiilor, necesarul de finanþare, sursele ºicostul surselor de finanþare;

c)c)c)c)c) bugetul de numerar va evidenþia proiecþia încasãrilor ºiplãþilor generate de activitatea de exploatare, de investiþii ºide finanþare; cu ajutorul bugetului de numerar se pot anticipariscurile legate de lipsa lichiditãþilor ºi se poate intervenidin timp pentru reglementarea acestei situaþii;

d)d)d)d)d) bilanþul financiar va scoate în evidenþã situaþia previzionatãa patrimoniului unei firme.

3.7.1.Bilanþul:

gestiunea activelor ºi pasivelor

Dupã cum aminteam ºi anterior, pentru a cunoaºte activitateaunei firme viitorul întreprinzãtor trebuie sã ºtie sã citeascã ºi sãînþeleagã trei tipuri de raportãri: Bilanþul contabil, Contul de profitºi pierderi ºi Raportul de cash-flow (tabloul de finanþare).1

1 S. Silbiger, op. cit., p. 81 – 110.


217

Bilanþul contabilBilanþul contabilBilanþul contabilBilanþul contabilBilanþul contabil reprezintã activele aflate în posesia uneicompanii, datoriile faþã de alþii ºi investiþiile cumulate aleproprietarilor. Documentul aratã echilibrul tuturor acestora la oanumitã datã, fiind ca un instantaneu, o imagine a obligaþiilor ºideþinerilor unei companii, la un moment dat. Este foarte importantca un întreprinzãtor sã se familiarizeze cu bilanþul contabil, deoareceel este baza tuturor înregistrãrilor contabile.

Astfel, activele reprezintã resursele firmei pe care aceastaintenþioneazã sã le utilizeze în beneficiul viitor al afacerii:disponibilitãþile bãneºti, stocuri, creanþe, echipamente ºi clãdiri.

Datoriile (pasivele) reprezintã obligaþiile de a returnaîmprumuturi, de a livra bunuri sau de a efectua servicii unorterþi: împrumuturi bancare, datorii cãtre furnizori, plãþi efectuateîn avans cãtre clienþi, impozite ºi taxe de plãtit ºi salariile datorateangajaþilor.

Capitalurile proprii sunt egale cu valoarea cumulatã a tututorinvestiþiilor efectuate în firmã. Investiþiile pot consta în bani, alteactive ori partea nedistribuitã a profitului (dividendele): capital social– investiþii ale proprietarilor, capital adãugat ºi profit nedistribuit –reinvestire a profitului de cãtre proprietari.

În acest mod, relaþia fundamentalã care guverneazã bilanþulcontabil este urmãtoarea:

Active = Datorii + Capitaluri propriiActive = Datorii + Capitaluri propriiActive = Datorii + Capitaluri propriiActive = Datorii + Capitaluri propriiActive = Datorii + Capitaluri proprii

Ceea ce deþii (activul) este egal cu ceea ce ai împrumutat(datorii) plus ceea ce ai investit (capital propriu). Aceastã relaþiesau, mai corect spus, identitate, explicã orice apare în registrelecontabile ale unei companii de-a lungul timpului.

În momentul lansãrii afacerii se elaboreazã un bilanþ iniþial,care cuprinde mijloacele cu care porneºte la drum afacerea(numerar, aport în naturã), iar la pasiv provenienþa acestor mijloace(capital social, credite sau împrumuturi).

Un aspect important al bilanþului contabil este acela cã activeleºi datoriile sunt trecute în ordinea lichiditãþii lor: de la cel mai lichidspre cel mai puþin lichid. Lichiditatea reprezintã capacitatea unuiactiv de a fi transformat în bani. Disponibilitãþile bãneºti, creanþeleºi stocurile sunt denumite active circulante ºi sunt primele poziþii

218Capitolul III

ale bilanþului, deoarece pot fi uºor transferate ºi transformate înbani în cadrul urmãtoarei perioade de activitate, de obicei, un an(altfel spus, sunt lichide).

Între conturi ºi bilanþ se interpune balanþa de verificare.balanþa de verificare.balanþa de verificare.balanþa de verificare.balanþa de verificare. Ea seraporteazã lunar, trimestrial ºi anual. Prin acest document se verificãsimultaneitatea înregistrãrilor în debitul ºi creditul conturilorcontabile ºi identitatea înregistrãrilor din fiºele registrului jurnal ºidin cele ale registrului cartea-mare. Balanþa de verificare are funcþiade control al exactitãþii datelor înregistrate în conturi. Ea asigurãconcordanþa dintre conturile analitice ºi cele sintetice ºi apoi legãturadintre acestea din urmã ºi posturile din bilanþ. Balanþa de verificareîndeplineºte ºi funcþia de grupare a datelor contabile ºi decentralizare a acestora. Ea poate avea una, douã, trei sau patruserii de egalitãþi.

3.7.2.Contul de proft

ºi pierderi

Spre deosebire de bilanþ care aratã situaþia firmei la un anumitmoment dat, contul de profit ºi pierdericontul de profit ºi pierdericontul de profit ºi pierdericontul de profit ºi pierdericontul de profit ºi pierderi aratã „fluxul” activitãþilorºi tranzacþiilor dintr-o anumitã perioadã de timp. Aceastã perioadãpoate fi o lunã, un trimestru sau un an. Apar venituri din vânzãri ºicheltuieli efectuate pentru obþinerea acestor venituri. Cândcheltuielile ºi veniturile sunt corelate, utilizând contabilitatea deangajament, diferenþa dintre ele este „profitul”.

Cu alte cuvinte, contul de profit ºi pierderi reflectãprofitabilitatea sau non-profitabilitatea unei operaþiuni economice.Porneºte de la cifra de afaceri ºi ajunge la ceea ce este esenþial –profit sau pierdere. Pentru a înþelege importanþa gestiunii profituluifirmei prin utilizarea contului de profit ºi pierderi sã luãm urmãtorulexemplu practic:


219

Cifra de afaceri 100.000 lei

Cheltuieli privind mãrfurile 64.000 lei

Profit brut 36.000 lei

Costuri de distribuþie 12.000 lei

Costuri de administraþie 13.000 lei

25.000 lei Costuri totalede exploatare

11.000 lei Profitdin exploatare

1.000 lei Alte venituri

12.000 lei Venit total

Dobânzi de plãtit 3.000 lei

9.000 lei Profit netînainte deimpozitare

Impozit 3.000 lei

Profit net 6.000 lei

Dupã cum puteþi vedea, partea superioarã a contului de profitºi pierderi ne dã marja brutã: Marja brutã = Vânzãri – Costurile„directe” ale bunurilor vândute. Într-o firmã de producþie, marjabrutã include costul producþiei, materialele ºi manopera. Dacã marjabrutã este negativã, fie firma nu este în stare sã controleze costurile,fie structura preþurilor practicate în industrie nu-i permite sã obþinãprofit.

Urmãtoarea parte a contului de profit ºi pierderi indicã profituldin exploatare al firmei (OP) ºi câºtigul înainte de plata dobânzilorºi impozitelor (EBIT). Cu cât avansãm în citirea contului, cu atâtîntâlnim mai multe cheltuieli. La acest nivel, apar toate cheltuielilelegate direct de procesul care genereazã veniturile firmei.

Contabilitatea de angajament cere ca amortizarea (costurileactivelor fixe alocate perioadei) sã fie scãzute din venituri. Utilizând

220Capitolul III

principiul corespondenþei, costurile de producþie ale firmei trebuiesã fie corelate cu veniturile perioadei. Din acest motiv, contabiliiîmpart costul echipamentului, al utilajelor, clãdirilor sau a altuimijloc fix la viaþa lui utilã – pentru a estima costul utilizãriirespectivului activ în procesul generãrii de venituri.

Sub poziþiile dedicate exploatãrii sau operãrii apar acele costuricare nu sunt legate direct de exploatare ºi sunt scãzute din profituldeja calculat. Primul este cheltuiala cu dobânzile aferente perioadei.Se poate întâmpla ca, pentru a susþine activitãþile de exploatare, ofirmã sã contracteze datorii. Totuºi, finanþarea este separatã deaceste operaþii de exploatare. Contabilii nu calculeazã profitul dinexploatare luând în considerare dobânda, deoarece diversecompanii, aflate în acelaºi sector de activitate, prezintã diferiteproporþii între fondurile împrumutate ºi cele atrase de la investitori(compararea performanþelor financiare devenind astfel mai dificilã).Din acelaºi motiv, dividendele cuvenite acþionarilor nu se scad dinprofitul net înregistrat în contul de profit ºi pierderi. Dividendeleapar la ultima poziþie.

Utilizând aceeaºi logicã în urma cãreia dobânzile au fost exclusedin cheltuielile de exploatare, plata impozitelor va fi ºi ea evidenþiatãseparat. Cum, de multe ori, un impozit redus se datoreazã maidegrabã pixului contabilului decât abilitãþii de exploatare a firmei,rezultã cã impozitul este poziþie din contul de profit ºi pierderi –înaintea profitului net, care reprezintã mãsura finalã a rezultatelorfirmei. Profitul net se dã publicitãþii, oferind dimensiunea succesuluiori a insuccesului companiei.

3.7.3.Previziunea fluxului

de numerar

Dupã cum aminteam ºi anterior, un risc major pentru toateafacerile aflate la început de drum este cel de ordin financiar, lipsalichiditãþilor putând duce la pierderea credibilitãþii, nerespectareaangajamentelor asumate, incapacitate de platã sau chiar faliment.


221

Pentru a compensa un astfel de risc, soluþia este crearea de sistemede control al cash-flow-ului.

Raportul de cash flow, adicã tabloul de finanþare, reprezintã,în mâna managerului, o unealtã care permite evitarea lipsei delichiditãþi. Atât contul de profit ºi pierderi, cât ºi bilanþul contabilsunt folosite pentru a avea o imagine privind fluxul de numerar alfirmei.

Un studiu efectuat în S.U.A aratã cã 61% dintre întreprinzãtoriafirmã cã gestionarea fluxului de casã este preocuparea lorprincipalã, urmatã de strategiile preþurilor ºi reducerea costurilor.Gestionarea fluxului de numerar este o problemã acutã, îndeosebipentru afacerile cu o creºtere rapidã. Dacã vânzãrile cresc,întreprinzãtorul trebuie sã anagajeze mai mulþi vânzãtori, sã-ºimãreascã capacitatea, sã-ºi formeze stocuri, ceea ce necesitã unnumerar substanþial mãrit. Criza de numerar creatã îl poate face peîntreprinzãtor sã piardã controlul capitalului ºi, în ultimã instanþã,sã dea faliment.

ªi fluxul de numerar neuniform poate crea problemeîntreprinzãtorilor. Unele produse au o evoluþie a vânzãrilorsezonierã, ceea ce poate determina oscilarea fluxului de casã. Deasemenea, plãþile pot ºi ele fluctua drastic. Plata taxelor, gratificaþiilesalariaþilor, plata stocurilor sunt cheltuieli semnificative careinfluenþeazã fluxul de casã.

Evitarea acestor situaþii neplãcute se poate face prin utilizareametodei analizei fluxului de numerar. Aceasta este una dintre celemai importante tehnici de management.

În analizarea fluxului de casã, întreprinzãtorul trebuie sãînþeleagã faptul cã numerarul ºi profitul nu sunt similare. Profitulreprezintã creºterea ciclicã netã a capitalului unei afaceri în decursulunui exerciþiu financiar-contabil. El aratã cât de eficient a fostcondusã afacerea ºi reprezintã diferenþa dintre venitul total ºicheltuielile totale. Creditorii, salariaþii, investitorii nu pot fi plãtiþiîn profit, ci doar în numerar. Numerarul îl formeazã banii care circulãîntr-o afacere într-un ciclu continuu. El reprezintã lichiditatea,deoarece este disponibil pentru plãþi.

Pe cale de consecinþã, o firmã trebuie întotdeauna sã-ºiaccelereze încasãrile ºi sã-ºi eºaloneze pe un timp mai îndelungatplãþile.

222Capitolul III

Întreprinzãtorii descoperã destul de repede cã orice clientîncearcã sã-ºi amâne cât de mult plãþile. Gestiunea eficientã anumerarului cere însã o colectare promptã a fiecãrui leu obþinutdin vânzãri. În timp ce unele firme solicitã clienþilor plãþi în avans,cele mai multe acordã unele forme de credit. Elaborarea unuiprogram activ de colectare a numerarului este deosebit deimportantã pentru gestionarea soldului de casã al firmei.

O gestionare eficientã a cash-flow-ului presupune:1. Sã ºtii când, de unde ºi cum apar nevoile de bani lichizi;2. Sã ºtii care sunt cele mai bune ºi mai rapide surse de obþinere

a banilor în cadrul unor nevoi adiþionale;3. Sã fii mereu pregãtit pentru a face faþã unor situaþii de necesar

suplimentar de lichiditate ºi sã pãstrezi relaþii bune cu bãncile ºi cucreditorii.

Pentru evitarea unei crize financiare este necesarã o bunãprevizionare a numerarului, atât pe termen scurt (sãptãmânal,lunar), cât ºi pe termen lung (anual, 3 – 5 ani). Previziunea petermen lung este absolut necesarã pentru a putea elabora strategiafirmei.

Cash-flow-ul are trei componente, respectiv trei sursegeneratoare ºi este:

1.1.1.1.1. Operaþional,Operaþional,Operaþional,Operaþional,Operaþional, generat de operaþiuni interne ºi reprezentândbani care provin din activitatea firmei (vânzarea ºi încasareaproduselor/serviciilor firmei). Aceasta este cea maiimportantã sursã ºi are avantajul cã poate fi cel mai binecontrolatã.

2.2.2.2.2. De investiþiiDe investiþiiDe investiþiiDe investiþiiDe investiþii – sunt tot bani generaþi intern dar din activitãþinon-operaþionale (bani investiþi în echipamente, mijloacefixe) ºi reprezintã profitul pe termen lung (profit reinvestit).

3.3.3.3.3. Financiar.Financiar.Financiar.Financiar.Financiar. În acest caz, banii provin din surse externe:debitori, investitori, asociaþi, bãnci, alþi finanþatori ºi creditori.Un lucru foarte important de reþinut: profitul este vanitate,banii lichizi sunt sãnãtate.

Pentru îmbunãtãþirea sistemului de cash-flow trebuie urmãriteurmãtoarele aspecte:

- Clarificarea obiectivelor ºi adaptarea lor la mediul extern(concurenþial), þinând seama ºi de mediul intern;


223

- Anticiparea veniturilor (tipuri, volum, termene de încasare);- Estimarea cheltuielilor (tipuri, valoare, programarea

cheltuielilor). Atenþie la: preþurile furnizorilor, cheltuielilede logisticã (transport, depozitare, distribuþie), costuriºi plãþi neritmice (plata impozitului pe profit sau a coteiTVA);

- Monitorizarea ºi controlul strict al cheltuielilor, în specialal costurilor indirecte, în vederea unei alocãri corecteîntre produse, servicii, departamente;

- Controlarea strictã a cheltuielilor de capital (clãdiri,echipamente, utilaje) ºi evaluarea corectã a viabilitãþiifiecãrui proiect cu recunoaºterea importanþei factoruluitimp;

- Analiza discrepanþelor între prevederi ºi rezultate;- Monitorizarea abaterilor;- Analiza erorilor bugetare ºi investigarea abaterilor

neaºteptate;- Identificarea problemelor ºi efectuarea ajustãrilor care

se impun.Pentru a nu avea suprize neplãcute este necesarã implicarea directã

a managerului, respectiv a administratorului societãþii, în întocmirea cash-flow-ului ºi a bugetelor. În acelaºi timp, trebuie acordatã o atenþie specialãºi resurselor umane, nu doar grijilor financiare.

3.8.3.8.3.8.3.8.3.8.Managementul resurselorManagementul resurselorManagementul resurselorManagementul resurselorManagementul resurselorumane: umane: umane: umane: umane: de la recrutare ºide la recrutare ºide la recrutare ºide la recrutare ºide la recrutare ºi

angajare la concediereangajare la concediereangajare la concediereangajare la concediereangajare la concediere

PPPPPlanificarea strate-gicã a organizaþiei, inclusiv planificarea resurselor umane, reprezintãcea mai importantã activitate managerialã cu efecte pe termen lung.

224Capitolul III

Deºi planificarea resurselor umane este o componentã esenþialãa managementului general al organizaþiei, din pãcate este adeseaneglijatã.

Pentru ca firma sã transforme capitalul sãu uman într-un avantajcompetitiv ºi, în consecinþã, sã obþinã succes ºi profit, fiecare angajattrebuie sã fie la locul potrivit ºi sã ºtie ce are de fãcut – iar pentruacestea este nevoie, mai întâi, de o planificare strategicã a resurselorumane.

În opinia specialiºtilor, proiectarea organizãrii unei firme noiare în vedere urmãtoarele elemente: descrierea postului,compartimentarea, aria controlului ºi delegarea autoritãþii.22

1.1.1.1.1. Descrierea postului.Descrierea postului.Descrierea postului.Descrierea postului.Descrierea postului. Descrierea postului presupunedescrierea activitãþilor specifice unui anumit loc de muncã.Într-o firmã micã, aflatã la început de drum, întreprinzãtorulpoate da salariaþilor doar unele orientãri generale privindmodul de desfãºurare a activitãþii, care pot fi, totuºi,interpretate greºit de salariaþi. Pe mãsurã ce firma se dezvoltãºi se extinde, activitãþile trebuie mai bine definite, însã nuîntotdeauna întreprinzãtorii fac descrieri ale activitãþilor (jobsdescriptions).

Prin descrierea postului, se identificã activitãþile deexecutat ºi calificarea necesarã realizãrii acestora. Deºi pareuºor de elaborat, descrierea postului este adesea destul dedificilã. Ea cere o delimitare atentã a responsabilitãþilorconcrete ale postului ºi a poziþiei acestuia în cadrul firmei.Descrierea postului trebuie fãcutã pentru fiecare poziþie dincadrul firmei, în aºa fel încât întreprinzãtorul sã fie sigur cãtoþi salariaþii ºtiu ce au de fãcut ºi toate posturile suntcomplete.

2.2.2.2.2. Compartimentarea.Compartimentarea.Compartimentarea.Compartimentarea.Compartimentarea. Modul în care este organizatãcompartimentarea firmei influenþeazã comunicaþiile, moralulºi performanþele salariaþilor. Existã douã modalitãþi decompartimentare (organizare) a firmei: formalã ºi informalã.Organizarea formalã presupune o structurã formalã a firmei.Într-o afacere incipientã, mai des întâlnite suntcompartimentarea funcþionalã ºi compartimentarea ierarhicã.

1 C. Sasu, op. cit., p. 141 – 150.


225

Compartimentarea funcþionalã este cel mai des folositãîn cadrul firmelor aflate la început de drum. Fiecare persoanãeste grupatã în funcþie de natura activitãþii sale: producþie,marketing, financiar. Aceastã organizare promoveazãspecializarea sarcinilor ºi este cel mai uºor de realizat.Întreprinzãtorul trebuie sã determine doar domeniileprincipale ale afacerii ºi compartimentele aferente acestora.

Compartimentarea ierarhicã presupune raportarea doarsuperiorului direct, respectându-se principiul unitãþii decomandã. Întreprinzãtorul vede firma ca pe un întreg, atuncicând ia deciziile. Aceastã organizare se regãseºte în firmelede producþie sau comerciale care au între 8 ºi 15 salariaþi ºiîn care toþi salariaþii sunt implicaþi în realizarea aceloraºisarcini de producþie.

Organizarea informalã se bazeazã pe legãturile naturaleºi spontane închegate între salariaþii firmei. Ea se poatedezvolta din grupurile ºi clicile formate anterior, interesecomune, asocieri sau ca un dezacord faþã de structuraformalã sau politicile firmei. Dacã organizarea informalãdegenereazã, se poate lua mãsura concedierii liderului ºi acâtorva persoane apropiate acestuia. Pentru preîntâmpinareaunei asemenea situaþii, structura informalã trebuietransformatã în una formalã.

3.3.3.3.3. Aria controlului.Aria controlului.Aria controlului.Aria controlului.Aria controlului. Aria controlului (norma de conducere)reprezintã numãrul de persoane care raporteazãsuperiorului. Dacã numãrul de persoane este redus, atuncitoþi angajaþii îi vor raporta direct întreprinzãtorului(managerului). Cercetãrile aratã cã mulþi întreprinzãtori auo arie de control extinsã, din cauza nedelegãrii sarcinilor.

4.4.4.4.4. Delegarea autoritãþii.Delegarea autoritãþii.Delegarea autoritãþii.Delegarea autoritãþii.Delegarea autoritãþii. Întreprinzãtorul eficient va delegasarcinile. Gradul de delegare depinde de mãrimea firmei,importanþa deciziilor, natura muncii, concurenþã, încredereaîn subordonaþi, energia întreprinzãtorului ºi spiritul deindependenþã al acestuia.

226Capitolul III

3.8.1.Recrutarea

sau cum sã construieºtio echipã de succes

Odatã proiectatã organizarea noii firme, întreprinzãtorul(managerul) trebuie sã se gândeascã la procesul de recrutare ºiangajare a personalului necesar.

Oamenii cu care lucrezi devin, în cazul unui start-up,participanþi direcþi la reuºita sau eºecul tãu, ei trebuind vãzuþi caniºte parteneri de afaceri ºi nu ca simpli angajaþi. Echipa unei firmeaflate la început este esenþialã. Ea trebuie sã fie înþeleasã ca sumatuturor celor care vor contribui la succesul noii firme; ai nevoie decâþiva furnizori ºi colaboratori de încredere, de influenþatori credibilipe piaþã ºi câþiva angajaþi ai firmei. Filtrul care trebuie aplicat celortestaþi pentru a fi aleºi în echipã include doar douã criterii:încrederea în succesul (viziunea) proiectului (firmei) ºi loialitatea.Toþi cei care trec de aceastã selecþie, considerã specialiºtii înmanagement, se vor dovedi, fãrã excepþie, utili mai departe firmeicare le-a acordat încredere.

Un alt factor important în recrutarea oamenilor potriviþi estereprezentat de nivelul cunoºtinþelor acestora, de onestitatea lor ºide gradul în care aceºtia împãrtãºesc viziunea antreprenorului. Unadin greºelile tinerilor întreprinzãtori este de a se asocia cu persoanesau instituþii pe care nu le înþeleg, cu care nu au principii comuneºi nu pot comunica normal ºi raþional, fie cã este vorba de succes,fie de crizã. Ca atare, între fondatorii afacerii ºi ceilalþi membri aiechipei trebuie sã existe compatibilitate ºi o serie de valori comune.

Din punctul de vedere al investiþiei în forþa de muncã, opþiunileantreprenorului aflat la început de drum sunt, în general, limitate,acesta fiind nevoit sã se orienteze cãtre formule accesibile din punctde vedere al costurilor. Având resurse financiare limitate, trebuiesã formezi sau sã recrutezi echipe de lucru mai neortodoxe, formatefie din oameni tineri, care nu cer salarii foarte mari, cãrora sã le daiºansa de a creºte odatã cu firma, fie din specialiºti pe care-i cooptezi


227

ca parteneri în schimbul expertizei lor. Este imposibil sã construieºtio echipã de superprofesioniºti încã din faza de start-up pentru cãnu ai cum sã-i plãteºti ºi nici nu le poþi oferi siguranþa postului,afacerea în sine fiind nesigurã în primii ani de activitate.

O altã problemã cu care se confruntã mulþi proprietari deafaceri este: când sã angajeze salariaþi cu normã întreagã ºi când sãia în calcul alte opþiuni, precum angajaþii cu jumãtate de normã,colaboratorii independenþi sau parteneriatele cu alte afaceri mici.Adevãrul este cã nu existã nicio regulã clarã în aceastã privinþã.Rãspunsul depinde foarte mult de afacerea în sine, de nevoile eiaparte ºi de conºtientizarea cerinþelor de organizare. Decizia finalãnu o poate lua decât proprietarul afacerii, pentru cã el este cel carese ocupã de managementul resurselor umane al firmei.

Din acest punct de vedere putem afirma cã gestiuneapersonalului se referã la recrutarea, selecþia, orietarea ºi instruirea,compensarea ºi evaluarea performanþelor acestuia.

Dacã ideea iniþierii unei afaceri aparþine întreprinzãtorului,punerea ei în practicã reclamã oameni capabili ºi profesioniºti carepot sã-l ajute pe antreprenor. În scopul creºterii firmei sunt necesareacþiuni coordonate pentru angajarea de noi salariaþi.

În acest context, planificarea corespunzãtoare a resurselorumane presupune: analiza postului, descrierea sarcinilor ºielaborarea specificaþiilor de lucru.

Analiza postului. Analiza postului. Analiza postului. Analiza postului. Analiza postului. Analiza fiecãrui post de lucru nu cere multtimp ºi are avantajul creãrii unei baze pentru evaluareaperformanþelor viitoare. Analiza postului reprezintã o evaluareordonatã ºi sistematicã a tuturor aspectelor legate de post.Expansiunea micii afaceri face adesea dificilã stabilirea limitelor decompetenþã ale fiecãrui angajat. Într-o atare situaþie, întreprinzãtorultrebuie sã gãseascã rãspunsul la unele întrebãri privind rigiditateasarcinilor, posibilitatea de a fi atribuite altor salariaþi, necesitateacalificãrii sau deprinderii din mers a sarcinilor. Analiza postului înmicile afaceri este informalã ºi se face adesea împreunã cu salariaþii.

Informaþiile culese prin analiza postului îl vor ajuta peîntreprinzãtor la descrierea sarcinilor ºi la elaborarea specificaþiilorde lucru.

Descrierea sarcinilorDescrierea sarcinilorDescrierea sarcinilorDescrierea sarcinilorDescrierea sarcinilor presupune descrierea obligaþiilor ºiresponsabilitãþilor unui anumit post, în anumite condiþii de lucru.

228Capitolul III

Se poate arãta ºi modul în care vor fi realizate sarcinile ºi locul lorde desfãºurare. Descrierea sarcinilor reflectã obligaþiile prestabiliteºi poate cuprinde patru pãrþi: factori de identificare, cerinþelepostului, efortul solicitat ºi condiþiile de lucru.

Elaborarea specificaþiilor de muncã.Elaborarea specificaþiilor de muncã.Elaborarea specificaþiilor de muncã.Elaborarea specificaþiilor de muncã.Elaborarea specificaþiilor de muncã. Acestea descriucaracteristicile personale potrivite ocupãrii postului, calificare,educaþie, experienþã etc. Ele translateazã obligaþiile prevãzute îndescrierea sarcinilor în aptitudini necesare realizãrii acestor obligaþii.Elaborarea specificaþiilor nu este uºoarã, deoarece solicitã luareaunor decizii privind categoriile de personal pe care vrea sã-l angajezefirma. Dacã, de exemplu, se anticipeazã creºterea rapidã a firmeiîn viitorul apropiat ºi aceasta cere salariaþi mai calificaþi, specificaþiilede lucru vor trebui sã cuprindã calitãþi superioare celor iniþiale.Dacã se doreºte rotirea peronalului, atunci fiecare angajat trebuiesã aibã capacitatea de a lucra pe orice post. Specificaþiile trebuietotuºi sã reflecte nevoile reale ale firmei. Trebuie evitatã angajareaunui personal superior calificat, înainte de a fi necesarã. Salariaþiicu o calificare superioarã celei cerute se pot plictisi ºi, astfel, ei numai gãsesc satisfacþii în lucrul pe care-l fac. În plus, firma trebuiesã le plãteascã salarii mai mari decât cele corespunzãtoare postului.

Emma Juravle, consultant în cadrul companiei de resurse umaneVON Consulting, enumerã nouã paºi pe care ar trebui sã îi urmaþiîn alcãtuirea unei echipe de succes.

1.1.1.1.1. Fã-þi mai întâi temele: gândeºte-te ce faci tu în companie ºice vei putea face mai departe (þine cont cã vei fi din ce în cemai ocupat). Ce activitãþi rãmân descoperite?

2.2.2.2.2. Împarte activitãþile din companie ºi încearcã sã defineºticâteva posturi, apoi plaseazã anunþurile de recrutare.

3.3.3.3.3. Invitã la interviu cât mai mulþi dintre candidaþi. De obicei,regula este sã dai deoparte CV-urile care nu par sã aibãvreo legaturã cu anunþul postat de tine. Dar, în cazul unuistart-up, este bine ca întâi sã-l întrebi pe candidat, într-unscurt interviu telefonic, de ce a considerat cã postul anunþatde tine i s-ar potrivi. S-ar putea sã ai surprize plãcute, maiales dacã vei þine cont de „criteriile de selecþie” pe care þi levom sugera mai jos.

4.4.4.4.4. Începe interviul prin a-l asculta cu atenþie pe cel/cea din faþata, cam un sfert de orã, vorbind despre el însuºi, ce-l motiveazã,


229

ce-a fãcut ºi vrea sã facã mai departe. Dacã îþi inspirã încredere,povesteºte-i care este ideea din spatele afacerii tale.

5.5.5.5.5. Fii atent ce te întreabã (dacã te întreabã) legat de „copilultãu”. Ai nevoie de oameni curioºi, pe care îi intereseazãrealmente soarta firmei din care fac parte. Acum poþi vedeadacã întrebãrile sunt inteligente, adecvate, dacã persoanadin faþa ta „se prinde” repede, dacã este cu adevarãtinteresatã sã ºtie mai multe despre un loc în care îºi vapetrece cel puþin opt ore pe zi.

6.6.6.6.6. Roagã persoana intervievatã sã se gândeascã puþin ºi sã îþirãspundã la o întrebare-problemã. Inventeazã ceva, o situaþieipoteticã. Te intereseazã capacitatea persoanei din faþa tade a rezolva probleme. Poate rãspunsul nu va fi perfect,însã, este ceva ce tu ºtii ºi candidatul trebuie sã fie prevenit:noul lui loc de muncã, fiind o afacere abia începutã, vaimplica, mai mult ca sigur, multe probleme cu care se vaconfrunta zi de zi. Nu va fi un job uºor, în care totul vamerge ca pe roate din prima zi, ºi nimeni altcineva nu va fiacolo sã rezolve problemele în locul lui/ei.

7.7.7.7.7. Întreabã cum ºi-ar organiza singur/ã activitatea. Ce reguli arurma? Pui pe picioare o nouã afacere, deci cauþi oamenicare sã creeze, de la zero, împreunã cu tine, o nouã lume,cu regulile ei, o organizaþie de succes.

8.8.8.8.8. Întreabã ce ar face dacã ar avea puterea de a decide ceva deimportanþã majorã pentru firmã? Cum ar gândi? Ar fi în staresã facã asta? Pasiunea, dedicarea, puterea de a depãºigreutãþile, toate aceste calitãþi pe care le vrei de la cinevade a cãrui muncã depinde „copilul tãu”, se vor regãsi încineva care îþi va trata afacerea cu aceeaºi responsabilitateca ºi cum ar decide pentru firma proprie. Numai aºa veþicreºte împreunã.

9.9.9.9.9. Întreabã de ce crede cã afacerea ta ar putea avea succes?Cineva care crede în succesul ideii tale va ºti cum sã facãfaþã ºi perioadelor mai grele ºi va avea atitudinea necesarãpentru a pune lucrurile în miºcare.1

1 Emma Juralve, Nouã paºi pentru alegerea primilor angajaþi, articol postatpe http://www.startups.ro/tutoriale/noua-pasi-pentru-alegerea-primilor-angajaþi.

230Capitolul III

3.8.2.Cum sã organizezi un interviu

de angajare

Pentru un întreprinzãtor, etapele examenului de selecþieprofesionalã care trebuie urmate sunt urmãtoarele:

Etapa pregãtitoare:Etapa pregãtitoare:Etapa pregãtitoare:Etapa pregãtitoare:Etapa pregãtitoare: analiza postului/funcþiei ºi stabilireacriteriilor de selecþie;Recrutarea:Recrutarea:Recrutarea:Recrutarea:Recrutarea: formularea anunþului – conþinut ºiconstrângeri legale ºi morale;Depunerea candidaturilor:Depunerea candidaturilor:Depunerea candidaturilor:Depunerea candidaturilor:Depunerea candidaturilor: curriculum vitae, scrisoarede intenþie, formular de înscriere, referinþe;Interviul preliminar:Interviul preliminar:Interviul preliminar:Interviul preliminar:Interviul preliminar: verificarea dosarului ºi a referinþelor,oferirea de informaþii;Testarea competenþelor profesionale:Testarea competenþelor profesionale:Testarea competenþelor profesionale:Testarea competenþelor profesionale:Testarea competenþelor profesionale: prin aplicarea unorteste de performanþã, a unor teste de aptitudini, depersonalitate ºi a unor teste de interese;Interviul aprofundat:Interviul aprofundat:Interviul aprofundat:Interviul aprofundat:Interviul aprofundat: ghid de interviu semi-structurat;Probe situaþionale:Probe situaþionale:Probe situaþionale:Probe situaþionale:Probe situaþionale: simularea unor diverse situaþii limitã;Interviul cu managerul:Interviul cu managerul:Interviul cu managerul:Interviul cu managerul:Interviul cu managerul: discutarea cadrului general decolaborare, a postului, a sarcinilor ºi a specificaþiilor de lucru;Oferta de colaboare:Oferta de colaboare:Oferta de colaboare:Oferta de colaboare:Oferta de colaboare: contractul de muncã, pachetulsalarial ºi sistemul de compensaþii non-financiare.

Înainte de organizarea propriu-zisã a interviului de angajare,principala problemã a proaspãtului întreprinzãtor este identificareasurselor de recrutare a personalului. O firmã nouã poate apela laurmãtoarele surse de recrutare: a) interiorul firmei (avantajul majoreste dat de faptul cã se cunoaºte performanþa angajatului ºi costulangajãrii este foarte scãzut), b) concurenþi (chiar dacã pare tentantla prima vedere, furtul salariaþilor poate avea drept consecinþã uncomportament similar al concurenþei, ceea ce poate conduce la ocreºtere în spiralã a costului forþei de muncã), c) surse externe(recomandãrile angajaþilor, foºtii salariaþi, prietenii ºi cunoºtinþeleantreprenorului, oficiul forþelor de muncã, anunþurile din ziare ºireviste), d) ºcoli (licee ºi facultãþi).


231

Dupã ce au fost identificate toate sursele de recrutare, se poatetrece efectiv la redactarea anunþului de angajare ºi la publicarea luipe cât mai multe canale de comunicare: ziare locale sau centrale,reviste, site-uri specializate, posturi de radio ºi tv etc.

Pentru o selecþie cât mai riguroasã, întreprinzãtorul trebuie sãproiecteze un formular de cerere de angajare. O cerere de angajaretrebuie sã conþinã în general urmãtoarele categorii de informaþii:informaþii personale: nume ºi prenume, adresã, telefon, e-mail;studii; experienþã profesionalã anterioarã; referinþe personale, alteinformaþii solicitate. Dupã o primã evaluare a CV-urilor ºi ascrisorilor de intenþie depuse de candidaþi, întreprinzãtorul va alegeacele cereri care îndeplinesc cele mai multe dintre cerinþele postuluirespectiv.

În continuare, întreprinzãtorul trebuie sã treacã la a douaetapã, ºi anume intervievarea candidaþilorintervievarea candidaþilorintervievarea candidaþilorintervievarea candidaþilorintervievarea candidaþilor rãmaºi în concurs.Interviul are cea mai mare importanþã în procesul de selecþie apersonalului, deoarece pune faþã în faþã managerul cu solicitantul.De aceea, întreprinzãtorul trebuie sã pregãteascã interviul cu mareatenþie. În acest sens, el trebuie sã foloseascã informaþiile culeseîn celelalte etape ºi sã elaboreze un proiect scris de interviu. Timpuldestinat interviului trebuie prestabilit. Pãrerea conform cãreia sepoate face o opinie despre candidat în patru minute nu esteîntotdeauna exactã.

Deoarece interviul produce o stare de stress, trebuie începutcu unele întrebãri generale uºoare. Discuþiile pot fi combinate cufolosirea descrierii sarcinilor ºi a specificaþiilor.

Un interviu se desfãºoarã, de regulã, în 3 etape. Dacãîntreprinzãtorul este unicul manager al firmei, va trebui sã parcurgãsingur cele trei etape, eventual combinându-le. Dacã firma are unmanager de personal, acesta va începe interviul, care va fi continuatde ºeful direct al potenþialului anagajat. A treia etapã va trebuiparcursã chiar de întreprinzãtor, pentru a se asigura cã seîndeplinesc cerinþele de angajare.

Oricare ar fi procedura de intervievare, etapele sunturmãtoarele:

1. Selecþia preliminarã. Prima etapã are ca scop trierea tuturorCV-urilor depuse ºi selectarea acelora care corespundîntocmai cerinþelor postului scos la concurs. Se vor parcurge

232Capitolul III

informaþiile referitoare la experienþa candidatului,deprinderile speciale pe care le-a cãpãtat, motivaþia ºiaspiraþiile acestuia. Rãspunsurile date prin completareaformularului de angajare permit formarea primei impresiidespre candidat.

2. Al doilea interviu. Scopul celei de-a doua întrevederi îlreprezintã verificarea competenþelor tehnice alecandidatului, pentru a se constata dacã solicitantul arecalificarea necesarã rezolvãrii corecte a sarcinilor. Un telefondat celui la care a mai lucrat înainte candidatul poate fi foarteeficient. Oamenii tind sã spunã mai mult prin telefon, decâtprintr-un rãspuns scris. În felul acesta se poate verifica dacãceea ce a spus candidatul se confirmã.

3. Al treilea interviu. În aceastã etapã se verificã toateinformaþiile obþinute ºi se întãreºte impresia fãcutã desprecandidaþi. Se vor gãsi rãspunsuri la comunicaþiileinterpersonale ale candidatului.

Dupã intervievarea tuturor candidaþilor, întreprinzãtorul vatrebui sã ia decizia finalã, luând în consideraþie deprinderile,capacitatea ºi temperamentul fiecãrui candidat, avându-se în vederecã, dacã deprinderile pot fi dezvoltate ºi perfecþionate în timp,caracterul ºi personalitatea nu mai pot fi modificate.

Mãdãlina Popescu, General Manager la compania deconsultanþã Pluri Consultants, descrie care sunt condiþiile esenþialepentru un interviu de angajare reuºit.

Înainte de realizarea interviului, trebuie stabilite obiectiveleacestuia, în funcþie de cerinþele postului oferit. Ora ºi data interviuluisunt stabilite în funcþie de cel mai apropiat moment care convineîn egalã mãsurã candidatului, managerului postului ºi recrutorului.

Antreprenorii îºi pot selecta singuri candidaþii pentru posturilevacante sau pot apela la serviciile unei firme specializate înrecrutarea de personal.

Dacã managerii firmei în care existã postul vacant aleg sã facãsinguri recrutarea (fãrã sprijinul unei firme specializate) atunci,într-o primã etapã, interviurile ar trebui susþinute de cãtre recrutorulcompaniei (sau de persoana din departamentul de Resurse Umanecare se ocupã de recrutare). Dupã selecþia iniþialã fãcutã astfel, al


233

doilea rând de interviuri ar trebui fãcute de cãtre recrutor împreunãcu managerul direct al postului.

Motivele sunt logice – recrutorul stãpâneºte tehnici de interviuºi va fi capabil sã compare relativ obiectiv toþi candidaþii, sãexploreze atât nivelul de competenþe, cât ºi profilul de personalitate.Managerul direct al postului este decidentul final, el trebuie sã vadãoamenii la interviu pentru cã nu va lucra bine cu un colaborator cucare nu comunicã bine sau pe care nu îl înþelege, în termeni decomportament.

În plus, managerul direct are ºi cel mai bun grad de cunoaºterea echipei în care viitorul angajat trebuie sã se integreze ºi va alegeacel candidat care are cele mai mari ºanse sã fie acceptat de cãtreechipã.

Dacã firma respectivã a fãcut apel la un furnizor de recrutare,atunci interviurile sunt mult mai puþin numeroase – doar lista scurtãde 2–5 candidaturi trebuie intervievatã. În acest caz, ideal este caanaliza prealabilã a candidaþilor de pe lista scurtã ºi interviurilefinale sã fie fãcute de cãtre recrutorul firmei ºi de cãtre managerulpostului.

Atunci când realizeazã interviurile de angajare, deseori,antreprenorii aflaþi la început de drum, nu stãpânesc tehnicile deinterviu ºi vorbesc mai mult ei, decât candidaþii. Le povestescacestora despre ideile lor antreprenoriale ºi uitã sã explorezecandidaþii.

De asemenea, tot deseori, încearcã sã gãseascã niºte angajaþicare le seamãnã. Din dorinþa de a gãsi repede omul pe care îl cautã,ajung sã stea în faþa unui candidat care nu are un profil evident, seconving singuri cã acela este candidatul pe care îl cautã, fãrã sã fipus întrebãrile care sã le dea certitudinea cã aºa este.

Într-un prim interviu de angajare, nu trebuie sã lipseascãîntrebãrile situaþionale, legate de competenþele cheie pe carecandidatul ideal trebuie sã le deþinã, pentru a acoperi cu succespostul. Pot lipsi întrebãrile ºablon, de tipul „Unde te vezi pestecinci ani?” sau „Ce pasiuni ai?”.

Dupã ce se stabilieºte cã respectivul candidat este potrivit cupostul, urmeazã un al doilea interviu, în care se discutã elementeprecum motivaþia pentru post, anumite competenþe.

234Capitolul III

Întrebãrile puse la al doilea interviu trebuie sã fie legate depachetul salarial dorit, disponibilitatea de a veni în companie,logistica transferului. La al doilea interviu, pot lipsi întrebãrile careexploreazã competenþele cheie, pentru cã acestea au fost dejadiscutate în primul interviu.1

3.8.3.Ce trebuie sã ºtiþi

desprecontractul individual de muncã

În general, contractul individual de muncã (CIM) este guvernatîn aspectele generale ale încheierii, modificãrii sau încetãrii sale,de mai multe acte normative. Printre ele prezintã importanþã:

Codul muncii – Legea nr. 53/2003, modificatã ºicompletatã;Legea nr. 130/1999 privind unele mãsuri de protecþie apersoanelor încadrate în muncã;Legea nr. 168/1999 privind soluþionarea conflictelor demuncã;Contractul colectiv de muncã unic încheiat la nivelnaþional pe perioada 2007 – 2010 nr. 2895/2006.Hotãrârea de Guvern nr. 161/2006 privind întocmirea ºicompletarea registrului general de evidenþã a salariaþilor,modificatã ºi completatã.Ordinul nr. 64/2003 al M.M.S.S. pentru aprobareamodelului cadru al contractului individual de muncã,modificat ºi completat.

Prin urmare, ori de câte ori doriþi determinarea legislaþieiaplicabile unui anumit raport de muncã, acestea sunt actelenormative cu care trebuie sã începeþi cãutarea.

1 Mãdãlina Popescu, Cum sã faci un interviu de angajare, articol postatpe http://www.startups.ro/node/638.


235

Legea nr.130/1999 stabileºte cã încadrarea în muncã a uneipersoane se realizeaza prin încheierea unui contract individual demuncã între persoana care presteazã munca ºi persoana fizicã saujuridicã în beneficiul cãreia este prestatã munca, denumitã angajator.

De la aceastã regulã a încheierii unui contract individual demuncã fac excepþie situaþiile în care:

a)a)a)a)a) munca este prestatã în baza unor legi speciale, platafãcându-se în temeiul acestora;

b)b)b)b)b) pentru lucrãrile executate unde se primesc drepturi deautor.

Încheierea unui contract individual de muncã înseamnãparcurgerea mai multor paºi de cãtre angajator, de la momentul lacare s-a decis asupra persoanei viitorului angajat.

Urmeazã solicitarea de la viitorul angajat a unor acte necesareîncheierii unui contract individual de muncã, apoi proceduranegocierii ºi respectiv semnãrii contractului de muncã, înregistrareacontractului de muncã la Inspectoratul Teritorial al Muncii ºi,ulterior, plata contribuþiilor aferente salariului oferit angajatului.

Încheierea unui contract individual de muncã trebuie sã sefacã în formã scrisã. Aceastã obligaþie este prevãzutã atât de Codulmuncii cât ºi de Legea nr. 130/1999. De la aceastã datã (datãîncheierii contractului individual de muncã în formã scrisã),angajatul dobândeºte calitatea de salariat. Excepþia de la regulã esteaceea cã un contract de muncã încheiat în formã verbalã sepresupune a fi încheiat pe o duratã nedeterminatã, iar pãrþile potface dovada prevederilor contractuale ºi a prestaþiilor efectuate prinorice alt mijloc de probã.

Dacã nu ºtiþi ce trebuie sã cuprindã un contract individual demuncã, puteþi merge la sediul Inspectoratului Teriorial de Muncã,unde vi se va pune la dispoziþie un model tipizat de contract.Acest model conþine clauze minimale inserabile într-un contractindividual de muncã ºi poate fi utilizat pentru materializarea acelorcontracte nu foarte complexe pe care firma dvs. le încheie cuangajaþii. Sfatul nostru este însã sã apelaþi la consultanþã despecialitate pentru adaptarea contractului de muncã la situaþiadvs. particularã.

Anterior încheierii sau modificãrii contractului individual demuncã, angajatorul are obligaþia de a informa persoana care solicitã

236Capitolul III

angajarea ori, dupã caz, salariatul cu privire la clauzele generalepe care întenþioneazã sã le înscrie în contract sau sã le modifice.Aceastã informare va cuprinde, dupã caz, cel puþin urmãtoareleelemente:1

a) identitatea pãrþilor;b) locul de muncã sau, în lipsa unui loc de muncã fix,

posibilitatea ca salariatul sã munceascã în diverse locuri;c) sediul sau, dupã caz, domiciliul angajatorului;d) atribuþiile postului;e) riscurile specifice postului;f) data de la care contractul urmeazã sã îºi producã efectele;g) în cazul unui contract de muncã pe duratã determinatã

sau al unui contract de muncã temporarã, durataacestora;

h) durata concediului de odihnã la care salariatul aredreptul;

i) condiþiile de acordare a preavizului de cãtre pãrþilecontractante ºi durata acestuia;

j) salariul de bazã, alte elemente constitutive ale veniturilorsalariale, precum ºi periodicitatea plãþii salariului la caresalariatul are dreptul;

k) durata normalã a muncii, exprimatã în ore/zi ºi ore/sãptãmânã;

l) indicarea contractului colectiv de muncã cereglementeazã condiþiile de muncã ale salariatului;

m) durata perioadei de probã.

În situaþia în care angajatorul nu îºi executã obligaþia deinformare în termen de 15 zile de la momentul lansãrii ofertei deîncheiere sau modificare a contractului individual de muncã ori,dupa caz, a prestãrii activitãþii în strãinãtate, salariatul este în drept

1 „Obligaþia angajatorului se rezumã doar la persoana fizicã selectatã învederea angajãrii ºi nu la toþi candidaþii care au vocaþia ºi doresc sã se angajezeîn muncã ºi solicitã angajarea”. A se vedea I. T. ªtefãnescu, Ordonanþa deurgenþã a Guvernului nr. 65/2005 privind modificarea ºi completarea Legiinr. 53/2003 – Codul muncii – Comentatã, Ed. Lumina Lex, Bucureºti, 2005,p. 19.


237

sã sesizeze, în termen de 30 de zile, instanþa judecãtoreascãcompetentã ºi sã solicite despãgubiri corespunzãtoare prejudiciuluipe care l-a suferit ca urmare a neexecutãrii de cãtre angajator aobligaþiei de informare.1

Nerealizarea de cãtre angajator a obligaþiei încheierii în formãscrisã a contractului individual de muncã ºi primirea la muncã aunei persoane pentru care nu a fost întocmit contract individual demuncã sau convenþie civilã de prestãri servicii, dupã caz, constituiecontravenþie ºi se sancþioneazã potrivit art. 15 din Legea nr. 130/1999 cu amendã de la 3.000 de lei la 6.000 de lei.

Un rol foarte important în determinarea clauzelor minime carevor fi incluse într-un contract de muncã îl are Contractul Colectivde Muncã încheiat la nivel naþional sau la nivel de ramurã deactivitate.

Importanþa contractului colectiv de muncã, ca ºi a Coduluimuncii, constã în înlocuirea clauzelor inserate de pãrþi într-uncontract individual de muncã, dacã aceste clauze sunt contrareprevederilor legale în vigoare sau sunt sub nivelul minim stabilitprin actele normative sau prin contracte colective de muncã. Astfel,spre exemplu, dacã prin contractul individual de muncã se decidecã angajatul va avea 15 zile de concediu lunar, aceastã clauzã va finulã ºi înlocuitã cu prevederea conþinutã în contractul colectiv demuncã la nivel naþional, care stabileºte ca salariaþii au dreptul înfiecare an calendaristic la un concediu de odihnã plãtit, de minimum21 de zile lucrãtoare.

Spre exemplu, inserarea într-un contract de muncã a unorclauze care acordã salariatului condiþii inferioare celor stabilite princontractul colectiv de muncã la nivel naþional duce la anulareaacestor clauze ºi înlocuirea lor cu cele stipulate în contractul colectivde muncã la nivel naþional.

1 Prevederile Codului muncii trebuiesc coroborate ºi cu cele ale art. 215din Codul penal: „introducerea sau menþinerea în eroare a unei persoane cuprilejul încheierii sau executãrii unui contract, sãvârºitã în aºa fel încât, fãrãaceastã eroare, cel înºelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condiþiilestipulate, se sancþioneazã cu pedeapsa închisorii, corespunzãtor modalitãþiide comitere a faptei”. A se vedea, Alex. Þiclea (coord.), Codul Muncii – adnotatºi comentat, Ed. Lumina Lex, Bucureºti, 2006, p. 138.

238Capitolul III

Contractul colectiv de muncã la nivel naþional reglementeazã,printre altele:

1)1)1)1)1) zile liberezile liberezile liberezile liberezile libere - potrivit contractului colectiv de muncã, salariaþiiau dreptul la zile libere plãtite pentru evenimente deosebiteîn familie, sau pentru alte situaþii, dupã cum urmeazã: a)cãsãtoria salariatului - 5 zile; b) cãsãtoria unui copil - 2 zile;c) naºterea unui copil - 5 zile; d) decesul soþului, copilului,pãrinþilor, socrilor - 3 zile; e) decesul bunicilor, fraþilor,surorilor - 1 zi; f) donatorii de sânge - conform legii; g) laschimbarea locului de muncã în cadrul aceleiaºi unitãþi, cumutarea domiciliului în altã localitate - 5 zile.

Salariaþii au dreptul la 30 de zile de concediu fãrã platã,acordat o singurã datã, pentru pregãtirea ºi susþinerea lucrãriide diplomã în învãþãmântul superior, seral ºi fãrã frecvenþã.Pentru rezolvarea unor situaþii personale, salariaþii au dreptulla concedii fãrã platã.

2)2)2)2)2) concediul de odihnãconcediul de odihnãconcediul de odihnãconcediul de odihnãconcediul de odihnã - salariaþii au dreptul în fiecare ancalendaristic la un concediu de odihnã plãtit, de minim 21zile lucrãtoare. Fac excepþie: a) salariaþii care au vârsta sub18 ani care au dreptul, în fiecare an calendaristic, la unconcediu plãtit de 24 de zile lucrãtoare; b) salariaþii nouangajaþi, pentru primul an de activitate înscris în cartea demuncã, au dreptul la un concediu de odihnã plãtit cu o duratãminimã de 20 zile lucrãtoare.

În general, clauzele inserate într-un contract de muncã sunturmare a negocierii directe între angajator ºi viitorul angajat.

Contractul individual de muncã se va încheia în trei exemplare,câte unul pentru fiecare parte ºi unul pentru a fi depus laInspectoratul Teritorial de Muncã.

Conform art. 8 al Legii nr. 130 din 1999, contractele individualede muncã încheiate de angajatori vor fi înregistrate, în termen de20 de zile de la data încheierii lor, la inspectoratele teritoriale demuncã.

Pentru înregistrarea contractelor individuale de muncã,angajatorii trebuie sã depunã la inspectoratul teritorial de muncãurmãtoarele acte:


239

contractele individuale de muncãtaloanele medicale ale viitorilor angajaþicopie dupã ultimul act de studiu al viitorului salariatcopie dupã certificatul de naºtere al viitorului salariatcopie dupã cartea de identitate a viitorului salariatcarnetele de muncã.

Dacã societatea comercialã angajatoare n-a mai avut anteriorangajaþi, societatea trebuie sã se înregistreze la inspectoratulteritorial de muncã. Pentru acest pas, sunt necesare urmãtoareleacte (alãturi de un biblioraft ºi trei dosare de incopciat):

actele societãþii comerciale (copie ºi original): certificatde înmatriculare, act constitutiv ºi hotãrârejudecãtoreascã;contractul individual de muncã al salariaþilor;certificat medical eliberat de un doctor de medicinamuncii, din care sã reiasã cã persoana este aptã pentruactivitatea ce urmeazã sã o presteze;carnetul de muncã (pânã la 31.12.2008);dacã salariatul nu posedã carnet de muncã, trebuieîntocmitã o declaraþie prin care salariatul afirmã pepropria rãspundere cã nu a mai avut carnet de muncã;cazier judiciar;copie a cãrþii de identitate sau a buletinului de identitateal salariatului.

Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheiereacontractului individual de muncã se poate stabili o perioadã deprobã de cel mult 30 de zile calendaristice pentru funcþiile deexecuþie ºi de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcþiilede conducere. Pe durata executãrii unui contract individual demuncã nu poate fi stabilitã decât o singura perioadã de probã.Prin excepþie, salariatul poate fi supus la o nouã perioadã de probãîn situaþia în care acesta debuteazã la acelaºi angajator într-o nouãfuncþie sau profesie ori urmeazã sã presteze activitatea într-unloc de muncã cu condiþii grele, vãtãmãtoare sau periculoase.Neinformarea salariatului anterior încheierii sau modificãriicontractului individual de muncã cu privire la perioada de probãduce la decãderea angajatorului din dreptul de a verifica

240Capitolul III

aptitudinile salariatului printr-o asemenea modalitate. Angajareasuccesivã a mai mult de trei persoane pe perioade de probã pentruacelaºi post este interzisã.

În cazul muncitorilor necalificaþi, perioada de probã are caracterexcepþional ºi nu poate depãºi 5 zile lucrãtoare. Absolvenþiiinstituþiilor de învãþãmânt se încadreazã, la debutul lor în profesie,pe baza unei perioade de probã cuprinse între 3 ºi 6 luni.

Pe durata perioadei de probã, salariatul se bucurã de toatedrepturile ºi are toate obligaþiile prevãzute în legislaþia muncii, încontractul colectiv de muncã aplicabil, în regulamentul intern,precum ºi în contractul individual de muncã. În privinþa perioadeide probã, este important de ºtiut cã aceasta se constituie într-oclauzã a contractului individual de muncã realizându-se pe parcursulexecutãrii acestuia ºi nu în afara lui.

Prin urmare, obligaþia înregistrãrii contractului de muncã laInspectoratul Teritorial de Muncã existã chiar în situaþia în careangajatul este în perioada de probã. Singurul efect major produsde angajarea unui salariat pentru o perioadã de probã este faptulcã desfacerea contractului de muncã la iniþiativa angajatorului sepoate face fãrã preaviz.

Pe parcursul executãrii contractelor individuale de muncãangajatorii au obligaþia de a depune la inspectoratul teritorial de muncã:

1)1)1)1)1) actele emise în executarea, modificarea ºi încetareacontractelor individuale de muncã, în termen de 5 zile de laperfectarea lor;

2)2)2)2)2) trimestrial statele de platã a salariilor însoþite de dovezilede platã a contribuþiei la fondul de ºomaj, fondul de asigurãrisociale ºi dovada de platã a comisionului, pânã la data de20 a primei luni din trimestrul urmãtor (pentru societãþilecare nu au angajat un inspector de personal autorizat sãefectueze înregistrãrile în cãrþile de muncã ale salariaþilorproprii);

3)3)3)3)3) lunar statele de platã a salariilor însoþite de dovezile de platãa contribuþiei la fondul de ºomaj, fondul de asigurãri socialeºi dovada de platã a comisionului, pânã la data de 20 afiecãrei luni (pentru societãþile care au angajat un inspectorde personal, autorizat sã efectueze înregistrãrile în cãrþilede muncã ale salariaþilor proprii).


241

Obligaþiile bãneºti datorate de angajatori pentru fiecare angajatsunt, în ordine:

Contribuþia de Asigurãri Sociale;Contribuþia la Fondul de Asigurare pentru ªomaj;Contribuþia la Fondul de Asigurãri Sociale de Sãnãtate;Comisionul datorat Inspectoratelor Teritoriale de Muncã;Contribuþia la fondul pentru accidente de muncã ºi boliprofesionale.

De asemenea, angajatorii au obligaþia de a reþine ºi vira lunarimpozitul pe salarii datorat de angajaþi.

Cotele de contribuþii la asigurãrile sociale sunt diferenþiate înfunctie de condiþiile de muncã normale, deosebite sau speciale.Ele se aprobã anual prin Legea bugetului asigurãrilor sociale destat. Pentru anul 2008, în baza art. 18 alin. (2) ºi (3) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãrisociale, prin art. 16 din Legea bugetului asigurãrilor sociale de statpe anul 2008 nr. 387/2007, cotele de contribuþie de asigurãri socialeau fost stabilite dupã cum urmeazã:

A. În perioada 1 ianuarie-30 noiembrie 2008:a) pentru condiþii normale de muncã 29%;b) pentru condiþii deosebite de muncã 34%;c) pentru condiþii speciale de muncã 39%.

B. Începând cu 1 decembrie 2008:a) pentru condiþii normale de muncã 27,5%;b) pentru condiþii deosebite de muncã 32,5%;c) pentru condiþii speciale de muncã 37,5%.

Observãm cã pentru prima perioadã nivelul cotelor este identiccu cel de anul trecut, iar în ultima etapã angajatorii vor beneficia decontribuþii de pensie mai mici cu 1,5%, care se vor aplica la veniturileaferente lunii decembrie 2008. Contribuþia de asigurãri sociale sedatoreazã din momentul încadrãrii în muncã.

Cea individualã – datoratã de salariaþi – Cea individualã – datoratã de salariaþi – Cea individualã – datoratã de salariaþi – Cea individualã – datoratã de salariaþi – Cea individualã – datoratã de salariaþi – este de 9,5% indiferentde condiþiile de muncã. În cota de contribuþie individualã deasigurãri sociale este inclusã ºi cota de 2% aferentã fondurilor depensii administrate privat, prevãzutã de Legea nr. 411/2004 privindfondurile de pensii administrate privat, republicatã. Cea datoratãCea datoratãCea datoratãCea datoratãCea datoratãde angajator,de angajator,de angajator,de angajator,de angajator, reprezintã diferenþa faþã de contribuþia individualã,

242Capitolul III

pânã la nivelul cotelor de contribuþii stabilite prin legea anualã abugetului de stat, în funcþie de condiþiile de muncã.

Conform modificãrilor introduse prin O.U.G. nr. 91/2007pentru modificarea ºi completarea unor acte normative dindomeniul protecþiei sociale, se modificã baza de calcul a contribuþieiindividuale, astfel:

1. În cazul asiguraþilor prevãzuþi la art. 5 alin. (1) pct. I ºi IIdin Legea nr. 19/2000, cu modificãrile ºi completãrileulterioare, baza lunarã de calcul a contribuþiei individualede asigurãri sociale este venitul brut realizat lunar.

2. În cazul asiguraþilor prevãzuþi la art. 5 alin. (1) pct. IV ºi Vºi alin. (2) baza lunarã de calcul a contribuþiei individualede asigurãri sociale o constituie venitul lunar asigurat, înscrisîn declaraþia sau în contractul de asigurare socialã. Bazalunarã de calcul a contribuþiei individuale de asigurãri socialeîn cazul asiguraþilor o constituie salariul de bazã minim brutpe þarã garantat în platã, în cazul indemnizaþiilor de asigurãrisociale de sãnãtate, corespunzãtor numãrului zilelorlucrãtoare din concediul medical, cu excepþia cazurilor deaccident de muncã sau boalã profesionalã. Conform art. 24,astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 91/2007, bazalunarã de calcul a contribuþiei de asigurãri sociale datoratede cãtre angajator o constituie suma veniturilor careconstituie baza de calcul a contribuþiei individuale deasigurãri sociale. Ea nu poate depãºi plafonul a 5 salarii mediibrute lunar pe economie, adicã cel prognozat ºi fãcut publicde Casa Naþionalã de Pensii ºi alte Drepturi de AsigurãriSociale.

În cazul angajatorilor care datoreazã contribuþie asupraveniturilor brute realizate lunar în condiþii diferite de muncã, bazade calcul la care se datoreazã contribuþia de asigurãri socialecorespunzãtoare fiecãrei condiþii de muncã o constituie sumaveniturilor brute realizate în fiecare dintre aceste condiþii.Angajatorul calculeazã ºi vireazã lunar, la casa teritorialã de pensiiîn raza cãreia se aflã sediul acestuia, contribuþia de asigurãri socialepe care o datoreazã bugetului asigurãrilor sociale de stat împreunãcu contribuþiile individuale reþinute de la asiguraþi.


243

Potrivit art. 26 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, aºa cum a fostmodificat de Legea nr. 387/2007, contribuþia de asigurãri socialenu se datoreazã asupra sumelor reprezentând: a) prestaþii suportatedin bugetul asigurãrilor sociale de stat, inclusiv cele acordate pentruaccidente de muncã ºi boli profesionale; b) diurne de deplasare ºide delegare, îndemnizaþii de delegare, detaºare ºi transfer, precumºi drepturi de autor; c) participarea salariaþilor la profit.

Sumele asupra cãrora nu se datoreazã contribuþia de asigurãrisociale nu se iau în considerare la stabilirea prestaþiilor din sistemulpublic de pensii. Observãm cã faþã de anul 2007, din sumeleexceptate de la plata contribuþiei de asigurari sociale au fost anulate:a)a)a)a)a) drepturile plãtite potrivit dispoziþiilor legale, în cazul încetãriiraporturilor de muncã, încetãrii raporturilor de serviciu alefuncþionarilor publici, încetãrii mandatului sau a calitãþii de membrucooperator, altele decât cele acordate potrivit legii pentru perioadade preaviz; b)b)b)b)b) premiile ºi alte drepturi exceptate prin legi speciale.Per a contrario, asupra acestora se datoreazã contribuþia. Toatecontribuþiile sociale, dupã calcularea ºi reþinerea acestora conformreglementãrilor legale, se vireazã pânã la data de 25 a luniiurmãtoare celei pentru care se efectueazã plata drepturilor salariale.Termenul de depunere a declaraþiilor privind evidenþa nominalã aasiguraþilor ºi a obligaþiilor de platã constituie ºi termen de platã.

Atragem atenþia cã se menþine derogarea introdusã la 1 ianuarie2007 cu privire la termenele de platã, astfel cã, dupã calcularea ºireþinerea contribuþiile sociale, acestea se vor vira: a)a)a)a)a) trimestrial,pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare trimestrului, de cãtrecontribuabilii persoane juridice care au statut de microîntreprindere,conform Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinþãrii ºi dezvoltãriiîntreprinderilor mici ºi mijlocii, precum ºi de cãtre persoanele fizicecare desfãºoarã activitãþi independente; b)b)b)b)b) anual, pânã la data de25 inclusiv a lunii ianuarie a anului urmãtor, de cãtre asociaþii,fundaþii sau alte entitãþi fãrã scop patrimonial, cu excepþia instituþiilorpublice. Prestaþiile de asigurãri sociale pot fi transferate în alte þãri,în condiþiile reglementate prin acorduri ºi convenþii internaþionalela care România este parte, în moneda þãrilor respective.

În ceea ce priveºte beneficiile angajãrii unor proaspeþiabsolvenþi menþionãm faptul cã, potrivit art. 80 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea

244Capitolul III

ocupãrii forþei de muncã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,angajatorii care încadreazã în muncã pe duratã nedeterminatãabsolvenþi ai unor instituþii de învãþãmânt sunt scutiþi, pe o perioadãde 12 luni, de plata contribuþiei datorate la bugetul asigurãrilorpentru ºomaj, aferentã absolvenþilor încadraþi ºi primesc lunar, peaceastã perioadã, pentru fiecare absolvent:

a) 1 salariu de bazã minim brut pe þarã, în vigoare la dataîncadrãrii în muncã, pentru absolvenþii ciclului inferior alliceului sau ai ºcolilor de arte ºi meserii;

b) 1,2 salarii de bazã minime brute pe þarã, în vigoare ladata încadrãrii în muncã, pentru absolvenþii de învãþãmântsecundar superior sau învãþãmânt postliceal;

c) 1,5 salarii de bazã minime brute pe þarã, în vigoare ladata încadrãrii în muncã, pentru absolvenþii de învãþãmântsuperior.

Angajatorii care încadreazã în muncã pe duratã nedeterminatãabsolvenþi din rândul persoanelor cu handicap primesc lunar, pentrufiecare absolvent, aceleaºi sume pe o perioadã de 18 luni. Nubeneficiazã de beneficiile de mai sus angajatorii care au obligaþia,potrivit legii, de a încadra în muncã absolvenþi ai instituþiilor deînvãþãmânt, pentru absolvenþii din aceastã categorie.

De asemenea, potrivit art. 84 din aceeaºi lege, în perioada încare angajatorii sunt obligaþi sã menþinã raporturile de muncã cucei de mai sus - 3 ani - , cheltuielile necesare pentru pregãtireaprofesionalã vor fi suportate, la cererea angajatorilor, din bugetulasigurãrilor pentru ºomaj. Menþionãm faptul cã art. 82 din legeamenþionatã defineºte absolventul unei instituþii de învãþãmânt cafiind acea persoanã care a obþinut o diplomã sau un certificat destudii, în condiþiile legii, în una dintre instituþiile de învãþãmântgimnazial, profesional, special, liceal, postliceal sau superior, destat ori particular, autorizat sau acreditat în condiþiile legii.Încadrarea în condiþiile de mai sus se poate face o singurã datãpentru fiecare formã de învãþãmânt, în termen de 12 luni de la dataabsolvirii studiilor.

O altã soluþie practicã în vederea recrutãrii ºi angajãrii depersonal este prevãzutã de Legea nr. 72/2007 privind stimulareaîncadrãrii în muncã a elevilor ºi studenþilor, unde se stipuleazã faptulcã angajatorii care încadreazã în muncã elevi ºi studenþi pe perioada


245

vacanþelor beneficiazã, la cerere, din bugetul asigurãrilor pentruºomaj, de un stimulent financiar lunar egal cu 50% din salariul minimbrut pe þarã garantat în platã, pentru fiecare elev ºi student, diferenþade obligaþii de platã fiind suportatã din fondurile proprii.

Cum, potrivit H.G. nr. 1507/2007 salariul de bazã minim brutpe þarã garantat în platã pentru anul 2007 este de 500 lei, cuantumulstimulentului are valoarea de 250 lei.

Potrivit art. 2 ºi art. 3 din Norma metodologicã de aplicare aLegii nr. 72/2007, beneficiazã de stimulentul financiar angajatoriicare pe perioada vacanþelor stabilitã potrivit legii, încadreazã înmuncã elevi ºi studenþi, pentru cel mult 60 de zile lucrãtoare înanul calendaristic respectiv, în baza: a) unui contract individual demuncã pe durata determinatã, încheiat în condiþiile legii, cu normãîntreagã sau, dupã caz, cu timp parþial; b) unui contract de muncãtemporarã numai dacã durata misiunii de muncã temporarã esteegalã sau mai micã decât durata vacanþei.

Alin. (2) al art. 3 din Normã stipuleazã cã nu beneficiazã destimulent: a) angajatorii care încadreazã în muncã elevi ºi studenþianterior datei de începere a vacanþei stabilite potrivit legii, pentruelevii ºi studenþii respectivi; b) angajatorii care au beneficiat, pentruelevii ºi studenþii respectivi, de stimulentul financiar menþionatpentru o perioadã de 60 de zile lucrãtoare în cursul anuluicalendaristic.

Pentru obþinerea stimulentului angajatorii încheie cu agenþiapentru ocuparea forþei de muncã judeþeanã, respectiv a municipiuluiBucureºti, în termen de 30 de zile de la data angajãrii elevilor ºistudenþilor aflaþi în perioada vacanþelor, o convenþie al cãrei modeleste prevãzut în anexa nr. 1 din norme. Din redactarea acestui textde lege înþelegem cã este vorba de un termen de decãdere carecurge de la data încheierii contractelor (nu de la data înregistrãriiacestora).

Angajatorii depun la agenþia pentru ocuparea forþei de muncãjudeþeanã, respectiv a municipiului Bucureºti, o cerere însoþitã deurmãtoarele documente:

a) tabel nominal cuprinzând elevii ºi studenþii încadraþi înmuncã pe perioada vacanþelor, întocmit potrivit anexeila convenþia al cãrei model este prevãzut în anexa nr. 1din normã;

246Capitolul III

b) adeverinþã eliberatã de instituþia de învãþãmânt prin carese atestã cã persoana are statut de elev sau, dupã caz, destudent ºi urmeazã cursurile într-o instituþie de învãþãmântde stat sau particular, înfiinþatã potrivit legii, cuprinzândºi precizarea expresã a perioadei de vacanþã;

c) actul de identitate al elevului sau studentului, în copie;d) copia contractului de muncã, încheiat cu respectarea

condiþiilor de vârstã ºi a regimului legal al muncii tinerilor,înregistrat, dupã caz, la inspectoratul teritorial de muncã,conform prevederilor legale;

e) declaraþie pe propria rãspundere a angajatorului, din caresã rezulte cã nu se regãseºte în una dintre situaþiile prevãzutela art. 3 alin. (2) din Normã – menþionate anterior.

Stimulentul financiar se acordã angajatorilor, lunar,proporþional cu timpul efectiv lucrat de cãtre elevii ºi studenþii încauzã pe perioada de vacanþã din luna respectivã, fãrã a depãºinumãrul de ore corespunzãtoare programului normal de lucru.

Termenul de 60 de zile lucrãtoare – care reprezintã duratamaximã de acordare a stimulentului - este un termen de prescripþie,acesta fiind susceptibil de suspendare. În acest sens, art. 5 alin. (4)din Normã dispune cã perioadele de suspendare nu fac parte dinacesta, ceea ce înseamnã cã dupã încetarea suspendãrii, prescripþiaîºi reia cursul, socotindu-se ºi timpul curs înainte de suspendare.Din termenul de 60 de zile face parte concediului de odihnã cuvenit,însã pentru acesta stimulentul nu se acordã.

Pentru a beneficia de suma cuvenitã, aferentã unei luni,angajatorii au obligaþia de a depune la agenþia pentru ocupareaforþei de muncã judeþeanã, respectiv a municipiului Bucureºti, pânãla expirarea termenului prevãzut de lege pentru depunereadeclaraþiei lunare privind evidenþa nominalã a asiguraþilor ºi aobligaþiilor de platã la bugetul asigurãrilor pentru ºomaj aferentelunii respective, urmãtoarele documente:

a)a)a)a)a) declaraþia lunarã privind evidenþa nominalã a asiguraþilorºi a obligaþiilor de platã la bugetul asigurãrilor pentruºomaj aferentã lunii respective, în original ºi în copie;

b)b)b)b)b) tabelul nominal întocmit potrivit modelului prevãzut înanexa nr. 2 din Normã;

c)c)c)c)c) pontajul ºi statul de platã, în copie.


247

Termenele de depunere a declaraþiilor privind evidenþanominalã a asiguraþilor ºi a obligaþiilor de platã la bugetul asigurãrilorpentru ºomaj constituie ºi termen de platã.

Referitor la termenul de mai sus, precizãm cã, potrivit alin. (6)al art. 109 din Codul de procedurã fiscalã al României, toatecontribuþiile sociale, dupã calcularea ºi reþinerea acestora conformreglementãrilor legale în materie, se vireazã pânã la data de 25 alunii urmãtoare celei pentru care se efectueazã plata drepturilorsalariale.

Atragem atenþia însã cã, prin derogare de la dispoziþiile legalede mai sus, începând cu 1 ianuarie 2007, în temeiul alin. (7) alaceluiaºi articol, introdus prin art. I pct. 12 din O.G. nr. 35/2006,termenele de platã pentru impozitele ºi contribuþiile aferenteveniturilor din salarii sunt stabilite astfel:

a)a)a)a)a) trimestrial, pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoaretrimestrului, de cãtre contribuabilii persoane juridice careau statut de microîntreprindere, în condiþiile Legii nr.346/2004 privind stimularea înfiinþãrii ºi dezvoltãriiîntreprinderilor mici ºi mijlocii, precum ºi de cãtrepersoanele fizice care desfãºoarã activitãþi independente;

b)b)b)b)b) anual, pânã la data de 25 inclusiv a lunii ianuarie a anuluiurmãtor, de cãtre asociaþii, fundaþii sau alte entitãþi fãrãscop patrimonial, cu excepþia instituþiilor publice.

Potrivit art. 6 alin. (2) din Normã, angajatorii care nu depundocumentele menþionate mai sus sau le completeazã altfel decâtpotrivit prevederilor legale ori cu date eronate, nu beneficiazã destimulentul cuvenit pentru luna respectivã. Perioada pentru carenu se acordã stimulentul din aceste motive nu suspendã termenulde 60 de zile. Suma reprezentând stimulentul financiar se deducede cãtre angajator lunar din contribuþia de asigurãri pentru ºomajdatoratã de acesta, pe care este obligat sã o vireze în contulbugetului asigurãrilor pentru ºomaj la datele când aceste obligaþiidevin scadente.

În cazul în care suma cuvenitã reprezentând stimulentulfinanciar este mai mare, diferenþa se plãteºte prin intermediulagenþiei pentru ocuparea forþei de muncã judeþene, respectiv amunicipiului Bucureºti, din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj, întermen de 5 zile lucrãtoare de la data depunerii documentelor

248Capitolul III

precizate, potrivit legii. Stabilirea ºi încetarea drepturilorangajatorilor se fac în baza deciziei emise de directorul executiv alagenþiei pentru ocuparea forþei de muncã judeþene, respectiv amunicipiului Bucureºti.

Dreptul de control cu privire la acordarea în condiþiile legii astimulentului financiar lunar se exercitã de cãtre organele de controldin cadrul agenþiilor pentru ocuparea forþei de muncã judeþene,respectiv a municipiului Bucureºti, care constatã îndeplinireacondiþiilor legale pentru acordarea stimulentului financiar, stabilesceventualele debite ºi aplicã, dupã caz, sancþiunile prevãzute de lege.


249

Bibliografie selectivã

1. C. Alexandrescu, Cartea afacerilor. Cum sã faci un milion,Ed. Everest, Bucureºti, 1992.

2. I. Avram, Management juridic, Ed. Eficient, Bucureºti, 2001.3. M. Bãlescu, Cum sã gândiþi ca sã reuºiþi în afaceri, e-book

editat de Rentrop & Straton, Bucureºti, 2003.4. Gh. Beleiu, Drept civil. Introducere în dreptul civil. Subiectele

dreptului civil, Casa de editurã ºi presã „ªansa” SRL, Bucureºti,1994.

5. C. Bîrsan, V. Dobrinoiu, Al. Þiclea, M. Toma, Societãþilecomerciale. Organizarea, funcþionarea, rãspunderea, Casa de editurãºi presã „ªansa” SRL, Bucureºti, 1995.

6. S. Bodu, Drept comercial completat cu noþiunilefundamentale de drept civil, Ed. Rosetti, Bucureºti, 2005.

7. O. Cãpãþînã, Societãþile comerciale, Ed. Lumina Lex,Bucureºti, 1996.

8. St. D. Cãrpenaru, Drept comercial român, Ed. UniversulJuridic, Bucureºti, 2007.

9. St. D. Cãrpenaru, C. Predoiu, S. David, Gh. Piperea,Societãþile comerciale. Reglementare, doctrinã, jurisprudenþã, Ed.All Beck, Bucureºti, 2001.

10. E. Chelaru, Drept civil. Persoanele, Ed. All Beck, Bucureºti,2003.

11. I. Ciobanu, Strategii de management, Ed. Univ. „Al. I.Cuza”Iaºi, 1994.

12. K. J. Cook, Planificarea strategicã pentru între-prin-deri mici,Ed. Teora, Bucureºti, 1998.

13. M. Coºea, L. Nastovici, Evaluarea riscurilor – metode ºitehnici de analizã la nivel micro ºi macroeconomic, Ed. Lux Libris,Braºov, 1997.

14. C. Cucu, M.V. Gavriº, C. Bãdoiu, C. Haraga, Legeasocietãþilor comerciale nr. 31/1990, Ed. Hamangiu, Bucureºti, 2007.

250

15. M. Dalotã, Managementul întreprinderilor mici ºi mijlocii,Ed. Pro Universitaria, Bucureºti, 2008.

16. Fr. Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Ed.Universul Juridic, Bucureºti, 2001.

17. I. Dogaru (coord.), Drept civil. Ideea curgerii timpului ºiconsecinþele ei juridice, Ed. All Beck, Bucureºti, 2002.

18. J.J. Duran, Fã-þi o firmã, vinde-o ºi îmbogãþeºte-te ! Ed.Amaltea, Bucureºti, 2006.

19. C. Duþescu, Drepturile acþionarilor, Ed. C.H. Beck,Bucureºti, 2007.

20. R. Ionescu, D. Penu, Fiscalitate ºi finanþele întreprinderii,Ed. Pro Universitaria, Bucureºti, 2008.

21. C. Istrate, Introducere în contabilitate, Ed. Polirom, Iaºi,2002.

22. N. G. Lãcriþa, I. Pucã, A. ªorop, Soluþii la problemecontroversate de fiscalitate, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, Bucureºti,2006.

23. D.G. Luchian, Managementul în perioade de crizã, Ed.Economicã, Bucureºti, 1997.

24. D. Lupaºcu (coord.), Culegere de practicã judiciarã înmaterie comercialã, Ed. Universul Juridic, Bucureºti, 2005.

25. D. Lupaºcu, G. Mihuþ-Gyongy, Regimul strãinilor înRomânia, Ed. Universul Juridic, Bucureºti, 2006.

26. T. Medeanu, Dreptul penal al afacerilor, Ed. Lumina Lex,Bucureºti, 2006.

27. E. Mihuleac, ªtiinþa ma-na-gementului. Teorie ºi practicã,Ed. Tempus, Bucureºti, 1999.

28. M. Mocanu, C. Schuster, Ma-na-ge-mentul proiectelor. Calespre creºterea competitivitãþii, Ed. All Beck, Bucureºti, 2001.

29. M. Moldoveanu, E. Dobrescu, ªtiinþa afacerilor, Ed. Expert,Bucureºti, 1995.

30. M. Moris, Cum sã devii manager de succes, Ed. All Beck,Bucureºti, 2002.

31. O. Nicolescu, I. Verboncu, Management, Ed. Economicã,Bucureºti, 1995.

32. V. Pasti, România în tranziþie. Cãderea în viitor, Ed. Nemira,Bucureºti, 1995.

251

33. M. Peel, Introducere în mana-ge—ment, Ed. Alternative,Bucureºti, 1994.

34. Gh. Piperea, Societãþi comerciale, piaþã de capital. Acquiscomunitar, Ed. All Beck, Bucureºti, 2005.

35. T. Prescure, Registrul comerþului, Ed. All Beck, Bucureºti,2001.

36. C. Rusu (coord.), Managementul afacerilor mici ºi mijlocii,Ed. Logos, Chiºinãu, 1993.

37. C. Rusu, M. Voicu, ABCul managerului, Ed. Univ. „Ghe.Asachi”, Iaºi, 1995.

38. C. Sasu, Robert E. Bernier, Enciclopedia întreprinzãtorului,Ed. Economicã, Bucureºti, 1999.

39. C. Sasu, Iniþierea ºi dezvoltarea afacerilor. Ed. Polirom, Iaºi,2001.

40. C. Sasu, Tainele reuºitei în micile afaceri. Decalogulîntreprinzãtorului de succes, Ed. Sanvialy, Iaºi, 1996.

41. M. Scheaua, Legea societãþilor comerciale nr. 31/1990,comentatã ºi adnotatã, ed. a 2-a, Ed. Rosetti, Bucureºti, 2002.

42. I. Schiau, T. Prescure, Legea societãþilor comerciale nr. 31/1990, Ed. Hamangiu, Bucureºti, 2007.

43. S. Silbiger, MBA în 10 zile. Ce se învaþã în cele mai buneuniversitãþi americane, Casa de Editurã Andreco, Bucureºti, 1999.

44. I. Stãncioiu, Gh. Militaru, Management. Ele-mentefundamentale, Ed. Teora, Bucureºti, 1998.

45. R. Stutely, Planul de afaceri perfect, Ed. Arc, Chiºinãu, 2001.46. D. ªandru, Societãþile comerciale în Uniunea Europeanã,

Ed. Universitarã, Bucureºti, 2006.47. I. T. ªtefãnescu, Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr.

65/2005 privind modificarea ºi completarea Legii nr. 53/2003 - Codulmuncii - Comentatã, Ed. Lumina Lex, Bucureºti, 2005.

48. L. Þâþu, C. ªerbãnescu, D. ªtefan, D. Vasilescu, A. Nica,Fiscalitate. De la lege la practicã, Ed. All Beck, Bucureºti, 2007.

49. Alex. Þiclea (coord.), Codul muncii – adnotat ºi comentat,Ed. Lumina Lex, Bucureºti, 2006.

50. P. Vagu, I. Stegãroiu, Management general, vol. 1, Ed.Macarie, Târgoviºte, 1998.

51. I. Vãcãrel (coord.), Finanþe publice, ed. a II – a, EDP,Bucureºti, 2002.

252

52. J. Walters, Marea putere a micii afaceri, Ed. Curtea Veche,Bucureºti, 2006.

53. M. Ward, 50 de tehnici esenþiale de management, Ed.Codecs & Ed. Class, Bucureºti, 1997.

cum sa inffintezi si sa administrezi unsrl

Documents