cum sa fii o mama buna pentru fiul tau

COLECÞIE COORDONATÃ DE

Vasile Dem. Zamfirescu

cum sa fii o mama buna_14 decembrie_BT.qxp 12/14/2011 7:58 PM

Cum sã fii o mamã bunãpentru fiul tãu

ALAIN BRACONNIER

Traducere din francezã de Nicolae Baltã


EDITORI:Silviu DragomirVasile Dem. Zamfirescu

DIRECTOR EDITORIAL:Magdalena Mãrculescu

DESIGN:Faber Studio

DIRECTOR PRODUCÞIE:Cristian Claudiu Coban

DTP:Gabriela Chircea

CORECTURÃ:Elena Biþu

DDeessccrriieerreeaa CCIIPP aa BBiibblliiootteecciiii NNaaþþiioonnaallee aa RRoommâânniieeiiBBrraaccoonnnniieerr,, AAllaaiinnCCuumm ssãã ffiiii oo mmaammãã bbuunnãã ppeennttrruu ffiiuull ttããuu / Alain Braconnier;trad.: Nicolae Baltã. - Ed. a 2-a. - Bucureºti :Editura Trei, 2011

ISBN 978-973-707-570-3

I. Baltã, Nicolae (trad.)

159.923.23-055.52-055.2

Titlul original: Mère et filsAutor: Alain Braconnier

Copyright © Odile Jacob, 2005

© Editura Trei, 2012pentru prezenta ediþie

C.P. 27-0490, BucureºtiTel./Fax: +4 021 300 60 90E-mail: [email protected]

www.edituratrei.ro


CuprinsIInnttrroodduucceerree 15

IINNuu îîþþii iiuubbeeººttii nniicciiooddaattãã pprreeaa mmuulltt ffiiuull

II.. MMaammeellee aauu ddrreeppttuull ssãã--ººii iiuubbeeaassccãã ffiiuull…… 21„Atenþie la oedip…“ 22

O neînþelegere realã 22Florilegiu de idei false: prejudecãþile legate de mame ºi de fiii lor 25

O poveste de dragoste 29O întâlnire de „gradul I“ 30Cea mai frumoasã istorie a omenirii 31Un cuplu universal 34O dorinþã împlinitã 35Pierderea unui fiu 36

IIII.. OO rreellaaþþiiee ccuu ttoottuull ddeeoosseebbiittãã 38O legãturã pe viaþã 38O dorinþã ascunsã 43

O discreþie incredibilã: Freud ºi mama lui 44Atingerea nu mai e de joacã 46Secretele 47

Cele o mie de feþe ale dragostei materne* 49Mamã fericitã ºi binevoitoare 50


6Cum sã fi i o mamã bunã pentru fiul tãu

ALAIN BRACONNIER

Mamã drãgãstoasã ºi pasionatã 51Mamã protectoare ºi feroce 51Mamã posesivã ºi castratoare 52Mamã temãtoare ºi distantã 54

IIIIII.. NNuu eexxiissttãã ddrraaggoossttee ffããrrãã rruuppttuurrãã 56Micile afirmaþii 56

„Nu mai sunt un bebeluº!“ 58„Eºti o mãmicã rea!“ 60„Mama mea e un buldozer…“ 60„Mama mea e prea cloºcã!“ 61„Mamei îi este mereu teamã cã nu o voi mai iubi…“ 62„Mama mea vrea întotdeauna sã ºtie ce fac!“ 63„Pe deasupra, mama e profesoarã!“ 65„Dupã tot ce am fãcut pentru el…“ 66

Dispariþia unei mame 67Întâlnirile ratate 70

Începuturile proaste 70Când furia ia locul veneraþiei 71

Aceste mame care doresc prea mult 76Umplerea unui gol 76Un mic bãrbat 77Cine sãrutã prea mult nu îmbrãþiºeazã cum trebuie 78„Micuþa“ mea norã 80Un ideal masculin 81O limitã de netrecut: interdicþia incestului 82

IIIISSãã ccrreeººttii uunn bbããiiaatt

IIVV.. TTeessttoosstteerroonn!! 87E bãiat… 91

Face mereu crize de furie 92Pac… Pac… Pac… eºti mort! 93Cu cât suntem mai nebuni, cu atât þipãm mai rãu! 94De ce îºi bate sora? 96


7

„Mãmico, de vinã sunt neuronii mei!“ 99

VV.. MMaammãã--ffiiuu,, mmaammãã--ffiiiiccãã:: ccaarree ssuunntt ddiiffeerreennþþeellee?? 105Sã îi înþelegi emoþiile 108Sã îi înþelegi comportamentul zilnic 113Sã-i înþelegi comportamentele riscante 114Sã îi înþelegi dorinþele 120Sã îl înveþi sã comunice mai bine 123

VVII.. FFiiuull mmeeuu ccrreeººttee 126Etapele 126

În cãutare disperatã de mamã 126În fustele mamei 127Nevoia de pudoare 128Se duce singur la ºcoalã 129Desprinderea 130Un bãrbat, dar tot „bãieþelul meu“ 137

Cum sã îi vorbeºti? 138„Emile nu mã ascultã“: a manifesta autoritate fãrã a umili 140„Jean e prea sensibil“: a educa fãrã a rãni 140„Nicolas nu are încredere în el“: a proteja fãrã a judeca 141Dialogul mamã-fiu 142

IIIIIIBBããiiaattuull ccuu mmaammaa,, ssuurroorriillee,, ffrraaþþiiii ººii ttaattããll lluuii

VVIIII.. LLaa ccee sseerrvveesscc mmaammeellee?? 147Cele cinci calitãþi materne primordiale 147Când copilul creºte 149

A proteja 149A controla ºi a pedepsi 150A încasa loviturile 151

Dreptul de a vrea 151Sã semene… ºi cu dumneavoastrã 152Respectul sãu 153Încrederea sa 155



ALAIN BRACONNIER

Sã îl constrângi 157Sã îl aperi 160Sã împarþi responsabilitatea educaþiei copilului cu tatãl 161

VVIIIIII.. FFaammiilliiii,, vvãã iiuubbeesscc!! 168Domnul „Loial“ ºi doamna „Loialã“ 168Frate (fraþi) ºi sorã (surori) 170Ce de bãieþi! 172Fiul unic 173

IIXX.. FFaammiilliiiillee ddee aassttããzzii 175De la „mãmicile super“ la „supermãmici“ 176

Dintotdeauna, sã te afirmi din dragoste pentru mama ta 177Dragostea maternã: calea reuºitei 179Mame de astãzi, fii de mâine 182

Ce rol îi revine tatãlui? 183Un loc real 184Un reprezentant simbolic 186O figurã miticã: bunicul din partea mamei 187O nouã figurã: socrul 188Sã-þi creºti singurã fiul 189

Familii recompuse 190Douã „mame“ sunt mai bune decât una singurã? 191Apariþia unui pãrinte vitreg 192Sã fii noua soþie a tatãlui sãu 193Sã fii mama lui cu un nou bãrbat 194Construirea încrederii 195

IIVVMMii--ee ggrreeuu ccuu ffiiuull mmeeuu:: ccuumm ssãã pprroocceeddeezz??

XX.. SScceennee ddiinn vviiaaþþaa zziillnniiccãã 201Se împotriveºte 201Nu îi place decât sã se joace 203E gelos 204Nu îºi alege prietenii cum trebuie 206


9

Minte 207A furat 209Are probleme ºcolare 209

XXII.. AAmm pprroobblleemmee!! 213Fiul meu a fost agresat 213Fiul meu este prea timid 214Fiul meu nu are încredere în el 217Fiul meu e prea anxios 218Fiul meu e deprimat 222Fiul meu se drogheazã 227Fiul meu este violent 237Fiul meu are probleme sexuale? 241Când sã apelãm la profesioniºti? 246

CCoonncclluuzziiee 249

TTeesstt:: CCee ttiipp//ttiippuurrii ddee mmaammãã ssuunntteeþþii?? 252

NNoottee ººii rreeffeerriinnþþee bbiibblliiooggrraaffiiccee 254


Tuturor mãmicilor din lume


„La originea tuturor lucrurilorimportante este o femeie.“

LAMARTINE


Introducere

Oare mamele îºi iubesc prea mult fiii? Astãzi, mamele pe care leîntâlnesc îmi pun deseori urmãtoarea întrebare: ce distanþã tre-buie sã pun între fiul meu ºi mine pentru ca el sã se simtã bine înpielea lui ºi sã poatã deveni un bãrbat care sã se simtã în largullui cu femeile? Cu alte cuvinte, ce mamã sã fiu azi pentru fiul meude mâine? Creºterea unui fiu care sã facã faþã mizelor lumii mo-derne necesitã o mamã prezentã, iubitoare ºi caldã sau o mamãdiscretã, aflatã în retragere ºi, reprimând o relaþie fireascã de dra-goste? Rãspunsul meu înclinã categoric spre prima variantã.

În ce mã priveºte, ºi contrar unor prejudecãþi, susþin ideea cãdragostea unei mame este o sursã de binefacere pentru fiul ei.Desigur, unele mame îºi pot sufoca fiul, dar asta se întâmplã multmai rar decât se spune… ºi, uneori, se scrie. Experienþa mea deterapeut m-a fãcut sã întâlnesc mult mai multe mame care se te-meau sã nu îºi iubeascã prea mult fiii decât mame sufocante ºifuzionale.

În imaginarul colectiv, relaþiile dintre fiu ºi mamã au dat me-reu naºtere unor reprezentãri simbolice sau imaginare contras-tante: pe de o parte, mama care alãpteazã, purtãtoare de viaþã ºide forþã; pe de alta, mama devoratoare, castratoare, imagine aprimejdiei ºi chiar a morþii. Specialiºtii psihicului uman sunt dealtã pãrere: mamele au fost criticate mult, fiind se pare prea pro-tectoare cu fiii lor, dar foarte puþini au studiat în detaliu aceastã



ALAIN BRACONNIER

relaþie, spre deosebire de relaþia mamã-fiicã1 sau de relaþia ta-tã-fiu2. Lucru ºi mai ciudat, psihanaliza, al cãrei obiect principalse bazeazã pe studierea relaþiilor pãrinþi-copii, s-a aplecat foartepuþin asupra relaþiilor pe care Freud ºi Lacan înºiºi le aveau fie-care cu mama lui.

În treizeci de ani, punctul de vedere în legãturã cu rolul ma-mei a cunoscut multe fluctuaþii. S-a trecut de la o culpabilizare sis-tematicã la cea mai neînsemnatã problemã prezentatã de copil laurmãtoarea „descoperire“, de datã foarte recentã: dragostea uneimame este asemenea unei licori magice care îi dopeazã pe copiipe viaþã; se pare cã, chiar de la naºtere, ea are un efect pozitiv asu-pra unor eventuale vulnerabilitãþi genetice. Acest fapt poate bul-versa mesajul auzit atât de des: „Doamnelor, nu fiþi niºte cloºti,fiindcã vã sufocaþi fiii!“, mesaj reluat de psihanaliºtii noºtri pre-feraþi: „Atenþie la mamele castratoare!“

Julien mi-a îngãduit într-o bunã zi sã înþeleg ce poate sã repre-zinte o mamã pentru fiul ei. În vârstã de 7 ani, acest bãieþel, in-contestabil precoce, dar turbulent, mi-a spus: „Mama mea e ca oveiozã, e tot timpul de faþã, ºi, când sunt trist, ea se poate aprin-de imediat ca sã-mi încãlzeascã inima“. Se poate gãsi o imaginemai bunã pentru o mamã decât cea de „veiozã“? Julien mi-a datatunci ocazia sã meditez, în legãturã cu mama lui, la diferitele sen-suri conþinute în aceastã imagine: a avea grijã, a supraveghea, ate gândi la, a fi în alertã, a da luminã când e prea întuneric…

ªtim cu toþii cã în viaþa unui bãrbat relaþia cu mama este hotã-râtoare. Albert Cohen a descris splendid acest lucru: „Ei bine, euîþi trimit ochii înnobilaþi de tine, îþi trimit prin depãrtãri ºi tãceriacest acelaºi act de credinþã ºi îþi spun cu gravitate: Mãmica mea3“.Nu ai decât o singurã mamã; când ea dispare, te simþi orfan; esteprima ta mare dragoste. „Nu te vindeci niciodatã de rãul de mamã;îl protejezi în tainã sau îl exorcizezi“, mi-a mãrturisit într-o zi unsoþ, a cãrui soþie îi reproºa relaþiile prea strânse pe care continuasã le aibã cu mama lui. Dacã, în anumite cupluri, acest reproº estepe deplin justificat, rezultatele studiilor asupra relaþiilor mamã-fiu4


17

indicã global cu totul altceva: „Dragostea unei mame te face pu-ternic; ea nu îl împiedicã, ci dimpotrivã — cu excepþia cazurilorde ataºament extrem —, pe bãiat sã devinã bãrbat“.

Carole, mama unui bãiat de 9 ani, este victima angoaselor le-gate de fiul ei Aymeric. Considerã cã acesta e prea timid, fãcân-du-ºi cu dificultate prieteni la ºcoalã. Învãþãtoarea i-a sporittemerile spunându-i cã îl gãsea cam izolat în clasã. Pe Carole oneliniºteºte faptul cã Aymeric e scund, în timp ce fratele lui maimare e înalt pentru vârsta lui, „la fel ca tatãl sãu“. Sã aibã oarecomplexe? se întreabã ea. ªi-a consultat medicul pentru a vedeadacã nu cumva se întâmplã ceva anormal ºi a trebuit sã insistepentru ca acesta sã îi prescrie analize de sânge ºi examene ra-diologice în vederea eliminãrii oricãrei anomalii fizice pe carear putea-o prezenta „bãieþelul ei“, cum îi place sã îi spunã. În re-alitate, fiul ei este mic din punct de vedere fizic pentru vârstalui, dar analizele au arãtat cã este între limitele normale. Îngri-jorându-se ºi tot consultând specialiºti, aceastã mamã îºi iubeº-te oare prea mult fiul sau nu face decât sã se comporte doar ca o„mamã bunã“?

Aºadar, astãzi multe mame se simt vinovate când îºi manifes-tã tandreþea pe care o simt în adâncul fiinþei lor. Ele se tem sã nufavorizeze un „oedip“ prea puternic. O mamã care mi-a adus fiuladolescent la consultaþie din cauza unor probleme la ºcoalã mi-adat de la bun început ºi explicaþia acestei situaþii: „Încã de cândAntoine era mic de tot, medicul mi-a spus: «Fiul dumneavoastrãmanifestã un oedip prea puternic!». De atunci, mi-a fost mereufricã sã nu îl iubesc prea mult“. Anumite întrebãri revin la nesfâr-ºit: „Dacã îmi petrec prea mult timp cu el, nu o sã-l sufoc?“, „Îl iu-besc prea mult! Nu riscã sã ajungã homosexual?“, „Dacã legãturilenoastre sunt prea puternice, nu o sã caute mai târziu o femeie caresã-mi semene?“ Desigur, oedipul existã, dar aceasta nu înseamnãcã el trebuie sã conducã neapãrat la o teamã de a iubi. Prea mul-te femei se tem de stereotipurile sociale sau, în mod mai direct,de reproºurile prietenelor, soþului, soacrei, psihiatrului.



ALAIN BRACONNIER

Ascultându-le cum vorbesc despre fiul lor, spontan sau într-unmod mai reflectat, vãzându-le cum procedeazã, nu pot sã nu mãgândesc cã dragostea maternã întrupeazã un ideal al iubirii. Cândevocã relaþia care le uneºte cu bãiatul lor, mamele exprimã dese-ori sentimentul unei legãturi unice, al unei iubiri imuabile ºi in-tangibile. La întrebarea: „Existã vreun «bãrbat» care sã poatã duceo femeie acolo unde ea nu ar vrea sã meargã?“, rãspunsul pare sãfie urmãtorul: „Da, fiul ei“. ªi aceastã dragoste necondiþionatã,constantã de a lungul întregii vieþi, chiar ºi în situaþiile cele maidificile, este deseori reciprocã. Un bãrbat îºi va aminti mereu demama lui, de o rochie pe care aceasta o purta, de o coafurã sau deun parfum al ei, de sãrutãrile ei de fiecare datã când se despãr-þeau: ºi aceasta cu toate simþurile lui. Reciproc, o mamã îºi vaaminti întotdeauna de privirile fiului ei, de mirosul lui de bebe-luº, de tandreþea lui, de furiile ºi de acneea lui…

E de înþeles cã mamele nu sunt întotdeauna foarte în largul lorcu dragostea pe care o simt în adâncul inimii. O mamã, angajatãodinioarã într-un feminism militant, mi-a mãrturisit într-o zi:„Nici mãcar nu îndrãzneam la vremea aceea sã-mi mãrturisesc cãîmi doream un bãiat!“ Sã fie deci politic incorect sã îþi iubeºti fiul?La reþinerea care, dintotdeauna, a interzis atitudini prea sexuali-zate faþã de copil ºi care e valabilã atât pentru relaþia mamã-fiu,cât ºi pentru relaþia tatã-fiicã pare sã se adauge acum un fel de in-terdicþie sentimentalã. Or, în opinia mea, exact punctul de vede-re invers e cel care trebuie sã prevaleze: mamele sunt ºi rãmânfundamentale pentru dezvoltarea fericitã a bãieþilor. Mãmici dintoate þãrile, nu vã simþiþi deci vinovate dacã manifestaþi duioºie,pasiune ºi chiar, în mod secret, dragoste faþã de fiii voºtri!


INu îþi iubeºti niciodatã prea mult fiul


IMamele au dreptul sã-ºi iubeascãfiul…„Sunteþi prea fuzionalã…“ Timp de mai multe decenii, orice arfi fãcut, mamele erau dinainte vinovate. Dificultãþile ºi defecte-le copilaºilor noºtri nu puteau sã aibã, desigur, decât o singurãexplicaþie: legãturile prea strânse care le uneau pe mame de co-piii lor ºi, îndeosebi, de fiul lor. Existã mai întâi tulburãrile desomn sau ale apetitului din copilãrie; mai târziu, apar teama dea merge la ºcoalã, comportamentele turbulente sau, dimpotri-vã, o timiditate excesivã; în sfârºit, în adolescenþã, intervin in-capacitatea de a fi propriul tãu stãpân sau provocãrile obiºnuitede la aceastã vârstã. Acest punct de vedere rapid le-a fãcut ºicontinuã sã le facã pe multe mame sã se întrebe ce tip de dra-goste au dreptul sã resimtã sau sã exprime. Teoria psihanaliti-cã, exportatã în afara cadrului terapeutic, „dincolo de pereþi“,ca sã reluãm formula lui Jean Laplanche5, a invadat câmpul cul-tural ºi educativ. La acest nivel, ea meritã mai mult decât un exa-men critic.



ALAIN BRACONNIER

„ATENÞIE LA OEDIP…“Mai frecvent formulatã pentru mame faþã de fiul lor decât pentrutaþi faþã de fiica lor, existã mai întâi aceastã ameninþare. Câtemame nu au auzit fraza — „Doamnã, dacã vã iubiþi fiul aºa, oedi-pul lui nu se va rezolva prea curând!“

O NEÎNÞELEGERE REALÃ

Femeile chiar trebuie sã se simtã vinovate de dragostea pe care oresimt faþã de fiul lor ºi de dorinþa, deseori intimã, de a-l protejaîmpotriva riscurilor vieþii?

„CÂND O SÃ FIU MARE, O SÃ MÃ ÎNSOR CU MAMA“

Aceastã frazã, pronunþatã frecvent de dragii noºtri copilaºi,dezvãluie, cel puþin în momentul în care este exprimatã, dragos-tea necondiþionatã dintre un fiu ºi mama lui. Ea confirmã ceea ceºtim cu toþii: dacã un bãieþel fantasmeazã în felul acesta, e fiind-cã între el ºi mama lui, la copilul între 3 ºi 7 ani, se dezvoltã o re-laþie de o naturã excepþionalã, plinã de farmec, atracþie, seducþieºi dragoste. Aceastã dorinþã de a se cãsãtori cu mãmica e atât debanalã, încât nu pare foarte îngrijorãtoare. De ce, atunci, sã fieevocat un exces de tandreþe maternã, în loc sã se considere cã,prin aceasta, copilul aduce mãrturie cã mama lui ºi-a îndeplinitfuncþia ºi ºi-a fãcut datoria: sã îºi înveþe fiul sã iubeascã? Jena vineevident din concepþia relaþiei care pare cã trebuie sã uneascã douãpersoane de sex opus. Între o mamã ºi fiul ei existã desigur o re-laþie de seducþie, dar una de seducþie necesarã. În orice relaþie din-tre o mamã ºi copilul ei existã douã etape fundamentale care îlajutã pe acesta din urmã sã se dezvolte: o seducþie primarã, nu-mitã „seducþia originarã“6, ºi o seducþie secundarã, astãzi multmai bine cunoscutã de oricine: oedipul.


23

„NU TREBUIE SÃ-ÞI FIE TEAMÃ SÃ FII FRUMOASÃ PENTRU FIUL TÃU“

Nimeni nu poate nega importanþa fundamentalã pe care o re-prezintã întâlnirea dintre un bebeluº ºi mama lui. Aceastã întâl-nire, întotdeauna disimetricã, este de douã ori aºa când copilul eun bãiat, deoarece disimetria adult/copil se adaugã disimetrieimasculin/feminin. La naºtere, un copil este deschis spre lume,dar incapabil sã se ajute singur deoarece dezvoltarea organismu-lui sãu nu s-a încheiat ºi fiindcã el ignorã toate primejdiile. Adul-tul de referinþã, esenþialmente mama în cazul de faþã, dar ºi,într-un grad mai mic, tatãl, simte în mod spontan impulsul de astabili o relaþie deschisã, vitalã, care poate fi calificatã drept unanaturalã ºi reciprocã. Îngrijirile atente ºi cvasiconstante acordatede mamã sunt ocazia unei seducþii involuntare, desemnatã ca „se-ducþie precoce“ de cãtre Jean Laplanche, care scrie: „Seducþia pre-coce, legatã de îngrijirile materne, poate decurge din impasurileîn care o ducea descrierea freudianã centratã pe trezirea senzaþi-ilor genitale“. Astfel, când vorbim de seducþie între o mamã ºi co-pilul ei, nu trebuie sã facem confuzii. Este vorba aici de o atitudinematernã esenþialã care îl poate determina pe copilul foarte mic sãse simtã iubit ºi sã caute sã rãspundã „mesajelor“ trimise de mamalui. În acest mod se construieºte psihismul ºi acesta este motivulpentru care mamelor nu trebuie sã le fie teamã sã fie frumoasepentru fiul lor, sã îl seducã în sensul de mai sus. Este o necesita-te psihicã ca un copil sã îºi iubeascã mama ºi, în acest fel, sã des-copere lumea.

Viitorul acestei relaþii va lua forme diverse în funcþie de evo-luþia copilului. La început „Mãmica e cea mai frumoasã“, o sur-sã inepuizabilã de comparaþii, de competiþii ºi de idealuri. Maitârziu, copilul va respecta autoritatea mamei sale datoritã, înparte, acestei seducþii originare, pentru a nu o decepþiona. Ul-terior, el se va simþi îndatorat faþã de ea, fãrã îndoialã incon-ºtient, fiindcã i-a permis sã se simtã iubit ºi admirat încã de laînceput.


cum sa fii o mama buna pentru fiul tau

Documents