C U M S Ă A M S U C C E S Î N V I AT Ă ?Pe umerii uriașilor

I

Steliana Sandu

2

SUCCESCuvântul “success” este încărcat de semnificaţii. Îl folosim, de regulă, ca urare adresată cuiva drag care este confruntat cu o situaţie dificilă sau care are de trecut un examen important. Dacă ne referim la o “persoană de succes”, ne gândim la faima sau la recunoaşterea de care se bucură cineva pentru bogăţia sau pentru relaţiile pe care le are, pentru poziţia socială, pentru contribuţiile aduse pe plan artistic, literar sau ştiinţific, pentru performanţele sportive etc. Poate v-aţi pus şi voi, iubiţii mei prieteni tineri, întrebări de genul: Este greu să obţii succesul? Putem procura o “reţetă a succesului”? Este important sau nu contează să urmăresc a fi cel mai bun? Este compatibilă calitatea de “creştin” cu cea de “persoană de succes”? Vă gândiţi, poate, că, pentru a avea success, trebuie să ai calităţi fizice sau intelectuale desosebite, să ai un grup de suport sau condiţii materiale care să-ţi uşureze ascensiunea. Hai să intrăm în galeria personalităţilor de succes şi să desoperim împreună, “ ce” sau “cine” i-a ajutat să-l obţină?

3

ISTORIESUCCES

Aşa s-a inventat maşina de cusut, deşi Elias Howe era batjocorit de cei din jurul său; aşa a ajuns Walt Disney să ofere atâtea bucurii, cu parcurile sale de distracţii, deşi ideile sale noi erau mereu respinse fiind la un moment dat, în pragul ruinării; Golda Mayer sau Margaret Thatcher, din femei obişnuite, au devenit de mare succes; Renoir a devenit celebru, deşi era sfătuit de toţi să renunţe la pictură, pe motiv că nu are talent. Degas, Pissaro, Monet, Cezanne, Renoir, cinci dintre cei mai mari artişti ai tuturor timpurilor, au crezut în ceea ce făceau, în timp ce alţii râdeau de ei. Zece ani s-a chinuit marele scriitor Somerset Maugham să-şi vândă operele şi, deşi nu a reuşit să încaseze în atâţia ani decât 330 de lire, nu s-a descurajat, ci a continuat să scrie. Enrico Caruso a studiat muzica 12 ani, timp în care era muncitor într-o fabrică, până a obţinut primul său succes pe scenă. Gershwin a compus 100 de melodii înainte de a face prima vânzare, în schimbul a 5 $.

Istoria ştiinţei şi a culturii, a vieţii social-politice ne oferă o mulţime de exemple de oameni pe care nu i-a propulsat altceva pe linia succesului, decât un scop urmărit cu perseverenţă, chiar atunci când nimeni nu mai credea în efortul lor.

Mulţi alţii, pe care tu îi admiri pentru realizările lor şi la nivelul cărora, poate, aspiri să ajungi, au luptat ani în şir pentru a învinge obstacolele şi temerile, au învăţat din eşecuri repetate şi s-au ridicat deasupra prejudecăţilor vremii şi a neîncrederii oamenilor în împlinirea visului lor. Au avut un ţel şi au luptat pentru el. Ei au privit dincolo de ziua eşecului, transformând teama de o nouă înfrângere în cunoaştere şi în acţiune, fiind consecvenţi în urmărirea ţintei lor.

5

Statistic, s-a observat că persoa-nele de succes sunt maeştri în uti-lizarea timpului, cea mai preţioasă resursă cu care ne-a înzestrat Cre-atorul. Trebuie să facem ca timpul să lucreze pentru noi, să facem productivă fiecare secundă. Tim-pul nu se împrumută, nu se fură, nu se plagiază, nu se depozitează. Pentru a-l folosi efficient, ne tre-buie decizie şi angajament.

Foloseşte-ţi cu consecvenţă tim-pul pentru lucrurile importante pe care le poţi face doar la aceas-tă vârstă, când ai putere şi când poţi acumula mult, ca să nu re-greţi atunci când te vor lăsa ochii, coloana, picioarele, mâinile (vezi Eclesiatul 12)

Poate eşti sărac şi crezi că nu ai nici o şansă să te realizezi, cu atât mai puţin să devii “un nume”. Nu te descuraja, pentru că mulţi dintre tinerii săraci, ca tine şi ca mine, au dovedit mai multă ambiţie şi perseverenţă în realizarea visurilor lor decât cei care s-au bizuit pe bogăţia şi pe “pilele” lor.

6

Andrew Carnagie, băiatul scoţian sărac lipit pământului, care a început să lucreze cu 2 cenţi pe oră, a făcut doar 4 ani de şcoală, dar a ajuns unul dintre cei mai bogaţi oameni ai Americii.

Benjamin Franklin, filozof, scriitor şi om politic de mare succes, a fost al cinciprezecelea copil al unei familii ce nu i-a putut oferi decât doi ani de şcolarizare. Folosindu-şi bine timpul, el a învăţat singur algebra, geometria, navigaţia, gramatica, logica şi ştiinţele exacte, devenind unul dintre cei mai educaţi oameni ai timpului său.

Isaac Newton şi-a petrecut o mare parte a copilăriei într-un colţ al podului cu fân, pregătindu-se pentru Uni-versitatea Cambridge, unde a rămas pentru tot restul vieţii, studiind Universul. A fost un mare descoperitor, fiind considerat părintele ştiinţei moderne, dar, mai pre-sus de toate, a fost un serios cercetător al Bibliei. Studiul profeţiei i-a întărit convingerea pe care a afirmat-o, în ciuda batjocurii unora dintre contemporanii săi, cum că se vor descoperi mijloace de transport care vor permite oamenilor deplasări rapide la mari distanţe.

7

Alexander Fleming, descoperitorul penicilinei, era fiul unui gradinar sărac care şi-a valorificat şansa unei sponsorizări pentru studiul medicinei la Universitatea din Londra prin tenacitate, perseverenţa şi seriozitate, ajungând un microbiolog de mare succes.

Jaqueline Joyner s-a născut într-o familie săracă, a copilărit într-un cartier rău famat, a rămas fără mamă în primul an de universitate, dar nu s-a deprimat, ci a înfruntat curajoasă viaţa şi a ajuns o vestită atletă, care a stabilit, în 1986, recordul mondial la mai multe probe.

Ben Carsen, dintr-un copil de ghetou, mediocru în primii ani de şcoală, a devenit cel mai celebru specialist în ne-urochirurgie infantilă. A reuşit, pentru că a avut o viziune asupra propriei vieţi, şi-a stabilit priorităţile, a crezut în ceea ce face şi în puterea lui Dumnezeu de a interveni pentru a realiza “imposibilul”, i-a iubit pe oameni şi a vrut să schime lumea din jurul său.

8

Isus s-a născut într-o iesle, a trăit ca un om sărac , nu a avut o casă sau lucruri de valoare, dar a lăsat omenirii cele mai preţioase învăţături, după care se conduce şi azi o mare parte a populaţiei globului. Nu întâmplător a fost desemnat de sondajele americane drept “personalitatea anului 2001”. Auzi, iubitul meu tânăr? Perso-nalitate după 2000 de ani ! Ce succes poate fi mai mare ca acesta?

9

Crezi că sănătatea perfectă şi frumuseţea sunt atuuri ale succesului? Sunt numeroase exemple care dovedesc contrariul. Theodore Roosvelt, cel mai tânăr preşedinte al SUA de până la el (1901-1909), a fost un copil atât de plăpând, chinuit de un astm rebel şi de o vedere slabă, încât a făcut mult efort pentru a dobândi un trup puternic şi, o dată cu el, şi o minte ageră pe care şi-a folosit-o pentru binele poporului său, care l-a iubit atât de mult.

Hellen Keller, o nevăzătoare surdo-mută america-nă, a ajuns la cel mai înalt grad de cultură şi de înţelepciune la care poate ajunge un om normal. Femeie de elită, asistent universitar, cunoscând algebra, matematica, puţină astronomie, istoria, latina şi greaca, citindu-i pe Moliere şi pe Anatole France şi exprimându-se în limba lor, citindu-i pe Goethe, Shiller şi Heine în germană, pe Shakespea-re, Kipling şi Wels, scriind ea însăşi versuri şi filoso-fie, frecventând muzee, expoziţii, teatre, brodând, desenând, dactilografiind, cosând, făcând canotaj şi călărie, jucând şah, a avut asupra nenumărate-lor lucruri care alcătuiesc viaţă mai multă claritate decât trei sferturi dintre oamenii normali. Cum a re-alizat aceste performanţe? Crezând într-un Dum-nezeu al iubirii şi în bunătatea oamenilor.

10

Albert Einstein nu a vorbit până la vârsta de patru ani şi nu a citit până la şapte ani. Profesorii spuneau despre el că este încet la minte, nesociabil şi pierdut pentru tot-deauna în visele lui prosteşti.

Irwing Rosenberg, un tânăr ofiţer în Marina Americană, a fost “lasat la vatră”, conform procedurii militare din acea vreme, deoarece s-a descoperit că suferea de cancer. I s-au mai dat doar două săptămâni de trăit, dar el nu s-a lăsat doborât de boală. A crezut şi a luptat să-şi recapete sănătatea, pentru a-şi urma visul său de a-şi servi ţara ca marinar. Credinţa în Dumnezeu şi voinţa puternică l-au ajutat să se vindece şi să obţină, în ciuda deselor respin-geri, a drumurilor bătute ani de zile prin hăţişul birocraţiei, o ordonanţă din partea Congresului, necesară pentru a fi reangajat. A reuşit să intre din nou în Marină şi a fost avansat, până a ajuns contra-amiralul flotei a VII-a a SUA.

Ştiai că Roger Crawford, autor de succes, care vorbeşte la conferinţe organizate de diferite companii, călătoreşte prin toata lumea în calitate de consultant şi este jucător profesionist de tenis, deşi nu are mâini şi decât un picior? A ajuns la asemenea performanţe pentru că părinţii l-au tratat ca pe un om normal, l-au îndrumat spre anumite sporturi, l-au învăţat să gândească pozitiv. El spune că “handicapurile ne fac infirmi doar dacă le permitem”.Per-sonal, trebuie să recunosc că nu mi-aş fi valorificat nici-odată capacitatea intelectuală, dacă nu aş fi devenit un copil infirm la vârsta de 10 ani.

Este voia lui Dumnezeu să fim persoane de succes sau creştinul trebuie să rămâ-nă un anonim sau un mediocru?

Iata ce ne răspunde Biblia:

“Domnul te va face să fii cap, nu coadă; totdeauna vei fi sus şi niciodata nu vei fii jos” (Deuteronom 28, 13)

“…omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit (perfect, ideal) şi cu totul destoinic (isteţ, îndemânatic, capabil, competent) pen-tru orice lucrare bună“(2 Timotei 3, 17)

“Ai văzut pe robul meu Iov? Nu este ni-meni ca el pe pământ” (Iov 2, 3).

Obţinerea succesului, în viziunea Bibliei, presupune o compe-tiţie total diferită de cea în care sunt angajaţi cei care aspiră la succes profesional, artistic, sportiv. În 1 Corinteni 9, 24-25, se prezintă un model de luptă pentru a câştiga “competiţia”la care ne cheamă Dumnezeu.

“Nu ştiţi că cei ce aleargă în locul de alergare toţi aleargă, dar numai unul capătă premiul? Alergaţi dar în aşa fel ca să capă-taţi premiul.”

În jocurile concurenţiale din societate, există un singur premiant. În competiţia pentru Cer la care se înscriu toţi creştinii, pot fi numeroşi câştigători, printre care poţi fi şi tu, dragul meu tânăr cititor.

13

De ce este necesar ca un tânăr creştin să aspire la o viaţă de succes, să aibă o reputaţie bună, să fie desăvârşit? Pentru că el are o misiune sfântă, pe care nu o poate îndeplini fără atingerea celui mai înalt standard posibil în procesul de valo-rificare a talentelor pe care i le-a oferit Dumnezeu.

O scriitoare creştină de succes, dacă ţinem seama de numărul de limbi în care au fost traduse lucrăriile Ellenei G. White, scria:

“Ce este demn de făcut trebuie bine făcut. Religia îi face pe toţi creşti-nii adevăraţi să simtă nevoia unei cunoaşteri depline, pentru a folo-si cel mai bine darurile încredinţate. Crescând în har şi în cunoaşterea Domnului nostru Isus Hristos, ei vor căuta în permanenţă să-şi dezvolte capacităţile mentale pentru a putea deveni nişte credincioşi inteligenţi” (E.G.W., Sfaturi pentru părinţi, educa-tori şi elevi, p. 409)

Pentru un creştin, excelenţa în “a face”se bazează pe excelenţa în “a fi”. Biblia spune că: “omul bun scoate lucruri bune din visteria bună a inimii lui“.Vrei lucruri de calitate şi acţiuni de succes? Integrează calitatea în car-acterul tău şi aceasta se va transpune în ceea ce faci. Doar atunci, marile tale realizări îţi vor aduce adevărata împlinire.

Calea spre fericire, pacea sufletească, nu le poţi dobândi cu adevărat decât dacă îţi formezi un caracter nobil, dacă ştii să aplici principiul” dacă vrei să fii mare, fii cel mai mic şi slujitorul tuturor” (Mat. 20,26.27; 23,11).

Pentru un creştin, obţinerea excelenţei trebuie privită ca sens, ca viziune, ca mod de a concepe viaţa.

14

Marele sculptor, pictor şi arhitect al lumii, Michelan-gelo Buonarroti, care a cunoscut desăvârşirea în creaţia artistică şi care, cu o voinţă tare ca şi piet-rele pe care le sculpta, muncea cu o putere supra-naturală, până la istovire, lăsând opere geniale, a declarat în preajma morţii:” Regret că nu am făcut mai mult pentru mântuirea mea. Arta mea a fost o lumină rătăcitoare, care a ridicat un obstacol între mine şi Dumnezeu “.Acest geniu universal a murit cu simţământul unei amare dezmăgiri şi cu regre-tul de a-şi fi irosit timpul cu ceea ce era neesenţial.Cel mai mare artist, poate chiar al tuturor timpu-rilor, la aproape 90 de ani, a recunoscut că “arta nu poate înlocui religia, iar frumuseţea lucrurilor făcute nu poate înlocui binele.Talentele, fie ele şi cele mai mari, nu pot înlocui virtuţile”.

15

Ludwing van Bethoven, marele maestru al simfoniei şi al concertului pentru pian, care a dat măreţie, puncte culminante şi desăvârşire lucrărilor sale, într-o scrisoare testamentară adresată fraţilor săi, scria:” O , oameni! Invăţaţi-i pe copiii voştri virtutea, pentru că doar ea, şi nu banii, poate aduce fericire. Ei îi datorez, pe lângă arta mea, că nu mi-am încheiat viaţa printr-o sinucidere”.Să nu uităm că acest mare muzician a trebuit să se izoleze de timpuriu şi să-şi ducă viaţa în singurătate, din cauza surzeniei sale.

“La ce îi foloseşte unui om să câştige lumea, dacă îşi pierde sufletul?” ne intreabă Biblia. La ce i-a folosit lui Alexandu Macedon să cucerească lumea antică, din Grecia până în India, să fie adorat ca un zeu, dacă, la 32 de ani, a murit ca un nenorocit, după ce, din cauza beţi-ei, a răcit şi apoi a făcut malarie?! A cucerit aproape în-treaga lume, dar nu s-a putut cuceri pe sine. A stăpânit milioane de oameni, dar nu şi-a putut stăpâni propriile pofte şi pasiuni. A fost victorios în atâtea campanii, dar a pierdut cea mai importantă luptă: războiul împotriva propriului eu.

16Dale Carnegie, cunoscut drept “omul care a purtat atâţia alţi oameni, acum vestiţi, pe drumul succesului, atât în afaceri, cât şi în viaţa personala”, scria: “ succesul este simplu, chiar dacă nu este uşor de obţinut. Important este ca el să-ţi îmbunătaţească viaţa şi nu să ţi-o ruineze. Eşti liber să alegi calea către succes, dar, nu uita, alegerile pe care le faci astăzi vor determina ceea ce vei avea, vei fi şi vei face în zilele următoare ale vieţii tale”.

17

VREI SĂ DEVII ŞI TU UN “TÂNĂR DE SUCCES”? Aş vrea să te ajut, pe baza experienţei mele, să decizi, ţinând seama şi de următoarele concluzii:

18

1. MOTIVAȚIATrebuie să ai o motivaţie puternică în ceea ce faci, alta decât teama, pedeapsa sau recompensa. Nu te angaja într-o formulă de genul ”totul sau nimic”. Dacă alegerea ta nu funcţionează aşa cum ai prevăzut, nu te lăsa copleşit de eşec.

Thomas Edison, cel care a eşuat de 50 000 de ori în încercările sale de a produce o baterie, scria că “nu există eşec, ci doar încă o ocazie de a mai încerca odată”, considerând eşecurile sale drept modalităţi în care a aflat cum nu se poate face o baterie.

Eşecul nu este sfârşitul vieţii. Oamenii de succes nu doar trec prin viaţă, ci se dezvoltă prin ea. Dumnezeu nu închide niciodată o uşă, fără să deschidă o alta. Important este ca tu să-ţi doreşti să intri pe acea uşă, să fii gata să mergi înainte, suportând cu bucurie şi cu speranţă orice ajustare a “planului tău”, care vine din partea lui Dumnezeu. El ştie mai bine decât tine care este drumul cel mai scurt spre succes.

Scot Peck scria: Doar datorită problemelor ne maturizăm intelectual şi spiritual. Invăţăm doar prin durerea confruntării şi a rezolvării situaţiilor de criză”.

1. MOTIVAȚIAObţinerea succesului, a excelenţei în realizarea ţintei alese trebuie privită ca sens, ca viziune, ca mod de a concepe viaţa.

Mediocritatea este un blestem pentru om ( Apocalipsa 3,15-16), care îl condamnă nu numai la salarii mici sau la pierderea locului de muncă, ci, mult mai grav, la moarte veşnică, fără să îşi dea seama.Trebuie să acţionăm după modelul lui Isus, descris în Eclesiastul 3, 14:” la tot ce face El, nu mai este nimic de adăugat”. Pentru a obţine excelenţa în “a face”, trebuie să realizăm, ca precondiţie, excelenţa în “ a fi“.

Biografiile unor mari pictori ca Touluse Lautrec, Gaughain, Van Gogh sau ale unor scriitori ca Georges Sand sau Mihai Eminescu, cântăreţi ca Michael Jackson sau stele de cinema ca Marlin Monroe scot în evidenţă o mare prăpastie între viaţa şi opera lor. Ei au creat opere de mare valoare, au dobândit celebritate, au strălucit în domeniul lor, în timp ce vieţile lor au fost un dezastru. De ce? Pentru că au urmărit calitatea creaţiei, succesul de scenă sau de film şi nu pe cea a caracterului şi a comportamentului lor. Doar au făcut lucruri excelente, nu au fost excelenţi.

2. SCOPUL

20

În calitate de creştini, noi trebuie să fim desăvârşiţi în toate aspectele, aşa cum este Tatal nostrum, iar orice facem, să facem din toata inima, ca pentru Dumnezeu, nu ca pentru oameni (Coloseni 3, 23).

Adevăratul succes atinge toate dimensiunile vieţii oferite ca dar de Dumnezeu: să trăim în armonie cu principiile Sale, să muncim pentru a-i ajuta pe alţii şi să luptăm pentru a face lumea mai bună. Să nu facem nimic doar de ochii lumii, pentru bani sau pen-tru alte succese efemere, ci pentru a câştiga premiul desăvârşirii (Filipeni 3, 13-14). Să ne autoevaluăm per-manent performanţele (Galateni 6, 4), neascultând mai mult de oameni decât de Dumnezeu (Fapte 4, 19), ci “să deosebim bine voia lui Dumnezeu, care este plăcută şi desăvârşită”(Romani 12, 2), de cea a “veacului acestuia “. Să ne apreciem rezultatele pen-tru slava lui Dumnezeu (Isaia 53, 11; Proverbe 31, 31) şi să nu acceptăm niciodată compromisul, în defa-voarea principiilor instituite de Dumnezeu. “Se vor găsi unii care vor spune că, pentru a avea succes profesional trebuie să fii diplomat şi să te abaţi une-ori de la stricta corectitudine- scrie Ellen G.White. Nu vă lăsaţi înşelaţi; nu vă răsfăţaţi eul. Nu deschideţi o usă prin care poate intra vrajmaşul, pentru a va lua în stăpânire sufletul. Păstraţi-vă demnitatea în temere de Dumnezeu. Principiul diplomaţiei duce la complicaţii. Cel care consideră favoarea oamenilor mai importantă decât favoarea lui Dumnezeu va ceda ispitei de a sacrifica principiile pentru un câştig lumesc sau pentru reputaţie”.

21

Fii perseverant, dar nu fii perfecţionist şi nu căuta perfecţiunea în ceilalţi, pentru că doar Dumnezeu este perfect! Dacă nu vezi astfel lucrurile, îţi vei dis-credita continuu realizările şi, orice vei face, vei con-sidera că este o nereuşită.

3. PERSEVERENȚA

Permite-le celorlalţi să-şi asume responsabilitatea propriilor eşecuri şi nu te lăsa atras în jocul” au-toînvinuirii “sau al falsei vine. Invaţă să spui “nu”, în avans, decât “îmi pare rău”, la sfârşit. Înconjoară-te cu prieteni care te susţin în ceea ce faci şi evita-i pe cei care te trag înapoi!

Simplifică-ţi viaţa, renunţând la activităţi mai puţin necesare şi ineficiente, şi angajază-te în cele care îţi plac, te inspiră, te relaxează şi-ţi oferă cele mai mari satisfacţii. Dacă eşuezi iniţial, încearcă din nou, dar cercetează cauzele şi stabileşte-ţi scopuri real-iste, priorităţi pe segmente de timp, fără să pierzi viziunea de ansamblu. Studiile au relevat că 80% din timpul utilizat produce doar 20% dintre rezultate.

4. ASUMAREA EȘECULUI

5. ALEGEREA PRIORITĂȚILOR

22

6. STIMA DE SINEIntocmeşte o listă cu propriile victorii, de la cele sim-ple, de o zi,la cele majore, nu pentru a te făli cu ele, ci pentru a-ţi aminti că eşti o persoană de valoare.Nu uita că eşti o capodoperă a Creaţiunii, indiferent de felul în care arăţi sau de talentele pe care ai.

Eşti valoros şi vrednic de stimă ca oricine altcineva. Suntem făcuţi toţi de acelaşi Creator, care ne-a înz-estrat cu tot ce a ştiut El că ne ajută mai bine să fim fericiţi. Ne-am născut cu dreptul egal de a fi cei mai buni, conform propriilor standarde spirituale. “ Omul este aşa cum gândeşte în inima lui”( Galateni 6, 7).

Trebuie să-ţi cultivi abilitatea de a te concentra asu-pra multiplicării experienţelor valoroase din trecut şi de a concepe un mod de viaţă, încununat de succes. Portretul pe care ni-l facem nouă înşine are o impor-tanţă deosebită pentru modul de a ne comporta şi de a ne atinge idealurile.

Diferite studii indică faptul că cei care nu au un re-spect de sine corespunzător se simt ameninţaţi, vul-nerabili şi dependenţi în situaţii dificile, sunt inhibaţi atunci când sunt agresaţi, uşor de convins, ceea ce îi face să cedeze la presiunea grupului.

23

6. STIMA DE SINE Compara-ţi acţiunile cu abilităţile, fii cinstit şi aminteşte-ţi că poţi să-ţi măreşti potenţialul şi performanţele prin instruire, cunoaştere, autodiciplină şi perseverenţă. Nu-ţi măsura suc-cesul prin comparaţie cu alţii, ci cu ceea ce ai fi putut să faci, dacă foloseai la maximum “ zestrea’ primită de la Dumnezeu.

7. EVALUAREA POTENȚIALULUI

Nu te izola! Caută oameni care te pot ajuta şi renunţă la mân-dria de a nu le cere ajutorul sau de a nu accepta “criticile” lor bine intenţionate! Dan Rather, comentator la CBS News, scria: Succesul începe cu un professor care crede în tine, te trage după el, te împinge şi te conduce la următorul nivel, înţepân-du-te uneori cu un băţ ascuţit , numit “ adevăr”.

Nu-ţi pierde credinţa şi umorul! Denis Waitley, în cartea “Seminţele generozităţii”, scrie: ”Credinţa şi umorul sunt cele două pietre de temelie care au făcut ca anumiţi oameni să se numere printre cele mai mari personalităţi ale lumii. Să ne adaptăm la urcuşurile şi la coborâşurile vieţii, păstrându-ne simţul umorului, distrându-ne, atunci când eşuăm, ca nişte copii care-şi văd în oglindă mutrişoarele mâzgălite de cari-oca. ”Dacă putem vedea eşecul ca pe o trambulină spre un nou succes, atunci putem privi şi ziua de mâine ca pe o nouă provocare, o nouă surpriză, o nouă bucurie.

8. PERFECȚIONAREA

9. ADAPTABILITATEA

24

Unul dintre cei mai mari oameni de afaceri ai Americii, Charles Schwab, a fost desemnat la 38 de ani, în 1921, cu un salariu de 3000$ pe zi, ca prim preşedinte al Companiei Americane a Oţelului, nu pentru că era expert în fabricarea oţelului, ci pentru “încurajarea şi cooperarea cu cei din jur”.Vorbind despre reţe-ta succesului său, el spunea: ”Cred că puterea mea de a trezi entuziasmul celor cu care lucrez este cel mai preţios capital al meu şi sunt convins că unicul mijloc de a descoperi ce este mai bun în oameni constă în capacitatea de a-i aprecia şi de a-i încuraja”.

George Washington, primul preşedinte al Americii, menţiona: “Succesul tău în viaţă depinde de câteva lucruri esenţiale: să fii blând cu tinerii, milos cu vârstnicii, înţelegător cu cei ce se străduiesc, tolerant cu cei slabi, dar şi cu cei puternici,pentru că, într-un anumit moment al vieţii tale, poţi fi şi tu în oricare dintre aceste ipostaze”.

Mută-ţi atenţia de la tine spre cei din jurul tău, pentru care eşti răspunzător în faţa lui Dumnezeu. Nu te uita mereu la eşecul tău, ci doreşte binele altora, luptă pentru el şi con-tribuie la succesul lor. Iubirea faţă de oameni, manifestată prin “ a contribui, a oferi, a ajuta, a fi loială”, motivează în-tregul potenţial al tău pentru un succes deplin.

10. IUBIREA DE OAMENI

25

Andrew Carnagie, cel care a contribuit la succesul atâtor oameni care au devenit milionari, spunea că ”nimeni nu se poate îmbogăţi cu adevărat, fără a-i îmbogăţi pe alţii. A lucra cu oamenii seamănă foarte mult cu a căuta aur. Trebuie să scoţi multe tone de steril pentru a găsi o uncie de aur”.

Albert Schweitzer, laureat al Premiului Nobel pentru pace, în 1952, putea să rămână un faimos muzician, dar dragostea pentru Hristos l-a motivat să se dedice slujirii ca medic, timp de peste 50 de ani, unor semeni deznădăjduiţi dintr-o leprozerie gaboneză, întemeiată chiar de el. În felul acesta, s-a simţit împlinit şi fericit.

Mark Twain ne îndeamnă să stăm departe de cei care ne dimin-uează ambiţiile, întrucât doar “oamenii mici “sunt capabili de acest lucru. Adevăraţii “oameni mari”, scrie el, te fac să te simţi ca şi cum ai fi devenit deja “mare”.

“Creştinul aspiră la cele mai înalte însuşiri pentru a putea face bine altora - scrie Ellen White -. Ştiinţa, armonios împletită cu un caracter asemenea lui Hristos, îl face pe om o lumină în lume.” “Dumnezeu îi primeşte pe tineri cu talentul şi cu bogăţia afecţiunii lor, dacă ei I se consacră. Ei pot atinge astfel cel mai înalt punct al măreţiei intelectuale şi pot duce mai departe lucrarea pe care Hristos a venit din cer să o împlinească.” (E.G.White – Sfaturi pentru părinţi, educatori, şi elevi, ed. Viaţă şi sănătate, p.409 şi 417 ).

26

11. DUMNEZEUNu în ultimul rând, trebuie să facem totul din dra-goste pentru Hristos, pentru îndeplinirea misiunii în-credinţate de El. Atunci, indiferent de domeniul în care activăm, lucrarea noastră va fi desăvârşită. Aşa cum apostolii, prin puterea Duhului Sfânt, au făcut o lucra-re ce a zguduit lumea, vestind evanghelia pe intreg globul într-o singură generaţie, aşa şi noi putem să realizăm lucruri desăvârşite, nu prin tăria noastră, ci prin ceea ce Dumnezeu va pune în noi.

Ai descoperit vreo reţetă, universal valabilă, a succe-sului, în cele scrise mai sus? Cred că nu, dar, ai înţeles că poţi intra şi tu în galeria oamenilor menţionaţi in enciclopedii sau cărţi ale recordurilor, daca vei avea ţinte înalte, priorităţi, efort constant şi bine dozat, speranţă, disciplină, dedicare, viziune pe termen lung, stimă de sine, dragoste pentru semeni şi încredere în Dumnezeu, care îţi oferă toate condiţiile necesare pentru a fi desăvârşit şi cu totul destoinic pentru orice lucrare bună.

In cartea “Hristos lumina lumii”, E.G.White scrie: “ Succesul, în lucrarea pentru Hris-tos nu depinde atât de mult de volumul ei sau de talent, cât de simplitatea unei credinţe pline de zel, care se bizuie cu totul pe puterea lui Dumnezeu”(E. G. White, Hristos Lumina Lumii, ed. Viaţă şi sănătate, Buc.,2002, p.341-342).

11. DUMNEZEU1. E.G.White, Sfaturi pentru părinţi, educatori şi elevi, Editura “Viaţă şi Sănătate”, Bucureşti, 1997;

2. E.G.White, Principiile fundamentale ale educaţiei creştine, Editura “Viaţă şi Sănătate”, Bucureşti, 1997;

3. E.G.White, Minte, Caracter, Personalitate, Editura Viaţă şi Sănătate, Bucureşti, 2000;

4. Ben Carsen, Imaginea de ansamblu, Editura Viaţă şi Sănătate, Bucureşti, 2002;

5. Ben Carsen şi Cecil Murphey, Gândeşte cutezător, Editura Viaţă şi Sănătate, Bucureşti, 1999;

6. Ellise Sommer, Eroii Tenacităţii, Editura Prisma, Târgu Mureş, 2000;

7. Gary B.Swanson (editor), Cheia succesului, Studii Biblice pentru adolescenţi, trim.I 2003, Editura Viaţă şi Sănătate, Bucureşti, 2003;

8. Bob Gass, Cuvântul lui Dumnezeu pentru astăzi, Meditaţii zilnice, iunie, iulie, august, Fundaţia SEER, Jibou, , 2003;

9. Oswald J.Smith, Omul de care se foloseşte Dumnezeu, Editura Stephanus, 1999;

10. Sam Deep şi Lyle Sussman, Secretul oricărui succes: să acţionăm inteligent, Editura Polimark, Bucureşti, 1996;

11. Denis Waitley, Seminţele generozităţii, Zece secrete pentru obţinerea succesului în viaţă, Editura Business Tech International , Bucureşti, 1999;

12. Dale Carnagie, Secretele succesului: cum să vă faceţi prieteni şi să deveniţi influenţi, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2002;

13. Zig Ziglar şi Jim Savage, Motivaţia, o cale spre performanţe deosebite: cum să obţii tu şi ceilalţi rezultate excelente, Editura Business Tech International, Bucureşti, 1998;

14. Jim Rohn, Şapte strategii pentru obţinerea bogăţiei şi a fericirii, Editura Business Tech International, Bucureşti, 2000.

BIBLIOGRAFIE

GRAFICA:FlorentinaBratu

SURSE IMAGINI:elements.envato.com123.rf.comunsplash.comwikipidia.comfreepik.com

29