Dr. Ifteme ConstantinAsistent Mănescu

Vlad

1. Casier?2. Recepționer?3. Femeie de serviciu?4. Îngrijitor de animale?5. Vânzător în petshop sau farmacie?

AJUTORUL MEDICULUI MÂNA DREAPTĂ A MEDICULUI

Triajul (telefonic / în cabinet) Evaluarea primară și anamneza Acces venos +/- Oxigenoterapie Evaluarea secundară

• Sau “sortarea” reprezintă procesul prin care se determină rapid urgența unei probleme la un pacient în acest regim.

• Este un rol de bază al asistenților din urgențe• Toți pacienții sunt triați în urgență de către un

asistent pregătit, imediat ce ajung• În timpul triajului se face un scurt istoric al

pacientului în relație cu simptomele principale și progresul acestora.

• Asistentul trebuie să dea dovadă de calm și de control• Prioritate: ne asigurăm că orice risc este identificat în

ceea ce privește personalul medical, pacientul și aparținătorii

• La evaluarea unui pacient în regim de urgență, mai ales dacă acesta prezintă dureri, trebuie luate precauții iar asistentul de triaj trebuie să se întrebe dacă urmează să se pună în vreo situație de risc fizic. Dacă aveți îndoieli cereți asistența medicului. NU VĂ ASUMAȚI RISCURI!

Abordarea logică a pacientului în urgență asigură cunoașterea completă a tuturor problemelor importante. Asistentul de triaj trebuie să urmeze un plan de acțiune concret care permite prioritizarea problemelor pacientului și stabilizarea și strategiile de tratament.

ANIMALELE CARE SE AFLĂ ÎN CUȘTI SAU ÎN PĂTURI TREBUIE SCOASE DIN ACESTEA ȘI

EXAMINATE

Este foarte important să respectăm ABC – ul

A: Airways (căi aeriene)B: Breathing (respirația)C: Circulation (circulația)

Evaluați situația

Există riscuri pentru voi sau pentru pacient?

Evaluați pacientulPacientul este conștient?

Răspunde pacientul la nume sau la stimuli ușori?

Urmează evaluarea secundară efectuată de către medic

STRIGAȚI DUPĂ AJUTOR

Verificați permeabilitatea căilor aeriene și respirația

Poziționați pacientul în decubit lateralÎnclinați capul pentru a deschide căile

aerieneAsigurați-vă că limba este scoasă din

cavitatea bucală(Mare atenție la degete!!!!!)

Cu capul aplecat lânga capul pacientului uitați-vă spre torace: urmăriți, ascultați

și simțiți respirația

Păstrați pacientul în decubit lateral și ajutați medicul pentru a continua

cu evaluarea secundarăAsigurați-vă că cel puțin unul din colegii voștri poate intuba

pacientul

DANU

Pacientul respiră și căile aeriene sunt permeabilePacientul nu respiră

Dacă puteți intuba

Intubați și asigurați cateterul endotraheal

Conectați balonul pentru a putea ventila pacientul

Dacă nu puteți intubaCereți ajutorul medicului

Faceți două respirații gură la nasAsigurați-vă că limba este trasă și scoasă

din cavitatea bucalăPoziționați-vă mâinile în jurul nasului

pacientului și insuflați până vedeți ridicarea cutiei toracice.

(Asigurați botul pacientului cu o botniță pentru a preveni accidentele)

Verificați circulațiaPuteți auzi, vedea sau simți bătăile inimii?

Puteți simți pulsul pe artera femurală?Pacientul tușește sau se mișcă?

Pacientul sângerează?

Dacă nu aveți semne de circulație spontană începeți manevrele de resuscitare

cardiopulmonară

6 sisteme majore trebuie evaluate:•Respirator•Cardiovascular•Neurologic•Renal + Urinar •Digestiv•Sistemul de termoreglare

•Disfuncția în oricare din acestea poate amenința viața pacientului și trebuie abordată cât se poate de repede.

Rata respirației Efortul respirator Culoarea mucoaselor Orice zgomot care se aude în timpul

respirației

Intubarea orotraheală se face doar în cazul în care pacientul este în stare comatoasă sau intră în apnee.

Dacă pacientul se prezintă în urgență în urma unui incendiu acesta trebuie mai întâi sedat și apoi intubat.

SONDELE URINARE, ENDOTRAHEALE ȘI SONDELE GASTRICE TREBUIE SĂ FIE DE UNICĂ FOLOSINȚĂ SAU SĂ FIE STERILIZATE LA RECE ÎNAINTE DE FIECARE UTILIZARE

Pentru a putea fi intubat pacientul trebuie anesteziat. Se verifică reflexul palpebral.

Pacientul este așezat în decubit sternal și i se deschide gura

Cu ajutorul unui laringoscop i se deschide glota și se administrează anestezic local

Se introduce sonda endotraheală, apoi se retrage laringoscopul.

Rata cardiacă Ritm cardiac (regulat / neregulat) Calitatea pulsului Timp de reumplere capilară Tensiunea arterială Șocul hemoragic Culoarea mucoaselorCULOARE DESCRIERE SEMNIFICATIVITATE Roz Normale Normal Rosii Congestive Toxine;raspuns imflamator

sever; hipertermie; sepsis Palide Paloare Anemie; soc Albastre / vinetii Cianotice Hipoxie – dispnee severa Galbene Icterice Insuficienta hepatica

acuta,obstructive biliara

Toaletă locală Se aplică pansament compresiv

Păstrarea poziției și abilitatea de a merge Coma Sincopa Crize de tip epileptiform, tetaniforme,

convulsive Hiperexcitabilitate

Palparea vezicii urinare Capacitatea de a urina Miros de amoniac al respirației

În cazul obstrucției uretrale Paralizii în urma unor accidente Obstrucția uretrei la nivelul prostatei Fracturi peniene Parafimoza

SONDELE URINARE, ENDOTRAHEALE ȘI SONDELE GASTRICE TREBUIE SĂ FIE DE UNICĂ FOLOSINȚĂ SAU SĂ FIE STERILIZATE LA RECE ÎNAINTE DE FIECARE UTILIZARE

http://www.youtube.com/watch?v=RaoF9yOg8Yo

Vomă Vomă cu sânge Diaree / diaree cu sânge Dilatație gastrică

Se efectuează lavaj gastric în cazul intoxicațiilor medicamentoase sau din cauza altor substanțe toxice ingerate de animal

Dilatația gastrică

SONDELE URINARE, ENDOTRAHEALE ȘI SONDELE GASTRICE TREBUIE SĂ FIE DE UNICĂ FOLOSINȚĂ SAU SĂ FIE STERILIZATE LA RECE ÎNAINTE DE FIECARE UTILIZARE

Este una din manoperele cele mai importante pe care un asistent / tehnician veterinar trebuie să le stăpâneasca.

Asistentul trebuie să cunoască poziția anatomică a celor mai folosite vene◦ Vena cefalică și vena cefalică accesorie◦ Vena digitală dorsală◦ Vena safenă internă și externă◦ Pentru câinii cu urechile mari – venele auriculare

◦ Vena jugulară - ca ultimă soluție deoarece necesită o experiență mai mare și o echipă pregătită să pună un cateter venos central

Un număr de factori trebuie luați în considerare în alegerea tipului de acces intravenos pentru fiecare pacient în parte◦ Selectarea venei și pregătirea acesteia◦ Alegerea cateterului intravenos (tip, lungime,

diametru)◦ Ușurința accesului◦ Ușurința menținerii liniei venoase

În momentul în care selectăm o venă trebuie să avem în minte următoarele întrebări:◦ De ce pun acest cateter?◦ Cât timp avem nevoie de acest cateter?◦ Ce soluții vor fi administrate pe acest cateter?

În momentul cateterizării venoase e foarte important să recoltam sânge pentru:

1. Biochimie2. Ionogramă / rezerva alcalină3. Hematologie

Un asistent trebuie să contenționeze animalul în decubit sternal sau decubit lateral

După alegerea venei pe care o abordăm zona din jurul acesteia va fi rasă

Se aplică garoul

Zona va fi dezinfectată

Cateterul venos periferic se poate puncționa și penetra pielea animalului în cele mai multe cazuri, dar pentru a facilita abordul venos se poate face o mică incizie prin piele cu o lamă de bisturiu de 11.

In momentul puncționării și penetrării pielii cateterul este ținut la un unghi de 30-40 de grade

În momentul în care sângele poate fi vizualizat, unghiul dintre cateter și membrul animalului este redus. Cateterul va fi introdus în venă concomitent cu retragerea acului

În momentul în care cateterul a fost introdus complet, asistentul poate pune presiune în zona distală a cateterului pentru a se putea monta dopul și limitarea pierderii de sânge.

Cateterul va fi fixat în poziție cu bandă adezivă și va fi “spălat” cu ser fiziologic.

Zona de unde trebuie recoltat sânge trebuie pregătită în prealabil: - rasă și dezinfectată.

Vena se va puncționa cu un ac și se va recolta sânge.

Se va înlătura prima picătură Următoarea picătură de sânge se va aplica

pe strip în vederea măsurării glicemiei.

http://www.youtube.com/watch?v=YCu4ckWtdyM

Măsurarea temperaturii (termometria) este esențială în cazul prezentării unui pacient în urgență

Se va urmarii cresterea temperaturii prin:1. Perna electrica, alta sursa de caldura2. Perfuzie incalzita

Se va urmări scăderea temperaturii prin:1. Medicație antipiretica (metamizol)2. Antibioterapie3. Tratament perfuzabil4. În cazul în care nu se corectează temperatura prin cele

enumerate mai sus (sindrom febril de origine centrală) se pot folosi dușuri reci sau baie de gheață

Monitorizarea EKG este importantă în cazul urgențelor deoarece este o modalitate extrem de facilă și pentru asistenți de a diagnostica orice aritmie cardiacă.

Pentru a putea efectua un EKG sau pentru a monitoriza un pacient trebuie urmați următorii pași:

1. Pacientul este așezat în decubit lateral drept (dacă este posibil)

2. Pentru o mai bună transmitere a impulsului electric între pacient și electrodul EKG pliurile axilare și inghinale trebuie tratate cu substanțe ce favorizează transmiterea impulsului electric (gel special pentru EKG, spirt, gel ecografic)

3. Se poziționează electrozii

ROSU – red, right – membru ant. dr.GALBEN – membru ant. stg.VERDE – membru posterior stg.NEGRU – membru posterior dr.

Partea dreaptă

•Anterior – electrodul roșu•Posterior – electrodul negru

Partea stângă

•Anterior – electrodul galben•Posterior – electrodul verde

http://lifeinthefastlane.com/ecg-library/basics/p-wave/

Unda P – reprezintă depolarizarea atriilor

Segmentul PQ / PR - reprezintă întârzierea stimulului electric la nivelul joncţiunii atrio-ventriculare

Complexul QRS -reprezintă depolarizarea ventriculară

Segmentul ST - Reprezintă repolarizarea lentă ventriculară

Unda T - Reprezintă faza de repolarizare rapidă ventriculară

Aritmii cardiace: Bradicardia sinusală Tahicardia sinusală Blocurile atrioventriculare Tahicardia ventriculară Fibrilația atrială Fibrilația ventriculară

Funcţionarea corectă a inimii

http://www.youtube.com/watch?v=Q0JMfIVaDUE

Încetinirea bătăilor inimii la o frecvență sub 70/min (frecvența cardiacă normală la câine este cuprinsă între 80-120/min, iar la pisică între 120-160/min)

http://www.youtube.com/watch?v=mVGikydo0GM

Tahicardia este o tulburare de ritm cardiac caracterizată prin accelerarea ritmului cardiac normal (ritm sinusal) astfel încat frecvența cardiacă depășeste 150 bătăi pe minut la caine si 180-190 la pisici.

http://www.youtube.com/watch?v=cKXrzLrQOCc

Blocul AV grd I – prelungie progresivă a intervalului PR făra blocarea undei P

http://www.youtube.com/watch?v=hZRwYfMamb8

Blocul AV grd II – unul sau mai multe impulsuri atriale nu sunt transmise către ventriculi

Mobitz I – prelungire progresivă a intervalului PR până la blocarea unei unde P

Mobitz II – interval PR alungit dar constant; apar unde P blocate intermitent

Blocul AV grd III – impulsurile provenite din atrii nu ajung la ventriculi. Activitatea atrială și ventriculară sunt independente

http://www.youtube.com/watch?v=NEGnCKC0Mrk

Sunt tulburari ale ritmului cardiac cu originea la nivelul ventriculelor caracterizate printr-o contracție prematură (apărută înainte de momentul normal în care trebuie să se manifeste). 

http://www.youtube.com/watch?v=dZcQ458dDvg

•Tahicardia ventriculară este reprezentată de o succesiune de mai multe extrasistole ventriculare ce apar cu o rată mai mare de 200/min

http://www.youtube.com/watch?v=iDw93FhtWk4

Este o aritmie cronică sau paroxistică caracterizată prin activitate electrică atrială haotică. Se caracterizează prin lipsa undelor p, rata ventriculară rapidă și un ritm neregulat-neregulat

http://www.youtube.com/watch?v=R-Z_S5sVBJA

Reprezintă cea mai severă tulburare de ritm și cauza cea mai frecventă a morții subite prin cord. Ventriculii în fibrilație se contractă parcelar, anarhic, cu o frecvență foarte mare, fiind incapabili să realizeze sistola ventriculară, cu consecințe hemodinamice catastrofale: încetarea funcției pompei cardiace, prăbușirea debitului cardiac și a tensiunii arteriale.

http://www.youtube.com/watch?v=G3-KHvYTG2g&list=PLD725509B41ACE689&index=5

http://www.youtube.com/watch?v=PKNKzpiMQ68