cum ne recuperam dupa un accident vascular cerebral
DESCRIPTION
Hemoragiile cerebrale pot fi difuze sau localizate (infarctul cerebral). Hemoragia cerebrală difuză este caracteristică vârstelor între 45-60 de ani, are o incidenţă aproximativ egală la femei şi bărbaţi. Creşterea tensiunii arteriale determină o rupere a vasului cerebral, mai ales când structura peretelui este afectată de existenţa unei malformaţii (malformaţie arterio-venoasă, anevrism). Tipic pentru hemoragie este dezvoltarea bruscă a tabloului clinic seara, sub incidenţa unor stări emoţionale sau oboseală marcată. Această stare, în majoritatea cazurilor, este precedată de congestie a feţei şi cefalee, urmate de vomă, respiraţie accelerată sau tahicardie(accelerare a ritmului cardiac), tulburări de conştienţă, hemiplegie.Infarctul cerebral hemoragic este determinat de asocierea frecventă a hipertensiunii arteriale cu ateroscleroza.Principalii factori de risc asociaţi cu accidentul vascular cerebral sunt:– hipertensiunea arterială;– bolile cardiace;– infarctul miocardic;– boli ale sângelui;– diabetul;– fumatul;– sedentarismul;– obezitatea;– hipercolesterolemia;– consumul excesiv de alcool;– abuzul de medicamente;– stresul.TRANSCRIPT
Cum ne recuperam dupa un accident vascular cerebral?
Accidentul vascular cerebral (AVC) reprezinta o infarctizare a creierului in care ischemia sau hemoragia duc la intreruperea functiei. Aflati care sunt si ce presupun metodele folosite in recuperarea persoanelor care au suferit AVC.
Accidentul vascular cerebral se instaleaza brusc si este caracterizat printr-un deficit neurologic, cunoscut ca hemipareza sau hemiplegia unei jumatati a corpului, in functie de gravitate. 80% dintre AVC apar in teritoriul carotidian de distributie arterial si constau in scaderea fortei musculare a unei parti a corpului (fata, bratul sau piciorul, in orice combinatie).
Varsta, raspunzatoare de aparitia AVC
Incidenta AVC a scazut in ultimii ani, in ciuda procesului de imbatranire a populatiei, datorita modificarii stilului de viata, utilizarii antiagregantelor plachetare si tratamentului corespunzator al afectiunilor cardiace. Incidenta AVC creste totusi odata cu inaintarea in varsta. Factorii de risc ai bolii sunt reprezentati de varsta, hipertensiune arteriala (HTA), deficiente cardiace, AVC in antecedente, atacuri ischemice tranzitorii, diabet zaharat.
Cum se realizeaza recuperarea post-AVC?
Recuperarea post-AVC presupune utilizarea tehnicilor compensatorii pentru mobilitate, utilizarea activitatilor cotidiene sau ADL (activities of daily living) si promovarea comunicarii. Prognosticul limitat al AVC de recuperare este conferit de urmatoarele elemente: probleme
severe de memorie, incapacitatea de a intelege comenzile, instabilitate medicala sau chirurgicala, AVC in antecedente, incontinenta sfincteriana, deficite vizuale spatiale.
Evaluarea diagnostica de rutina cuprinde: examen CT (tomografie axiala computerizata) al extremitatii cefalice, electroencefalograma (EEG), examen RMN, studii Doppler carotidiene, evaluarea cardiaca (ecocardiograma, EKG), teste sangvine de rutina.
Recuperarea difera de la caz la caz
AVC, urmate de hemipareza sau hemiplegie, sunt evenimente intalnite frecvent, iar recuperarea este un proces complex. Chiar daca deficientele functionale par a fi identice, pacientii reactioneaza individualizat. Ca urmare, programul de recuperare este adaptat la caz. Mai importante decat deficitele motorii sunt aspectele cognitive afectate de AVC. Hemiplegicul drept (leziune de hemisfer stang) prezinta dificultati de comunicare, invata dupa model sau demonstratie, avand deci memorie vizuala, invata din greseli, poate necesita supraveghere din cauza problemelor de comunicare. Hemiplegicul stang (leziune de hemisfer drept) prezinta probleme de perceptie motorie sau vizuala, pierderea memoriei vizuale, ignorarea partii stangi a corpului, impulsivitate, necesita supraveghere din cauza lipsei de judecata si/sau de gandire.
Mobilizare asistata si fizioterapie
Recuperarea pacientilor post-AVC incepe in faza acuta, iar recuperarea post-AVC necomplicat, stabil din punct de vedere medical, se face utilizand mobilizarile pasive si cele active ajutate (asistate zilnic), bascularea din pat si identificarea deficitelor de
comunicare. Ulterior, bolnavul este trimis la fizioterapie sau terapie ocupationala in scaunul cu rotile. Pacientul internat exerseaza activitatile de transfer (din pat in scaunul cu rotile si inapoi), activitatile pregatitoare pentru mers, practicarea activitatii cotidiene sau ADL de autoingrijire si imbracare, antrenarea comunicarii, urmand o terapie ce se adreseaza deglutitiei.
Electrostimulare, gimnastica si hidrokinetoterapie
Ajuns acasa, pacientul invata automedicatia, este independent in activitatile de imbracare si toaleta proprie, in transferul din/in scaunul cu rotile. De asemenea, prezinta un grad de independenta in bucatarie si baie.
Recuperarea post-AVC este un proces natural, tehnicile recuperatorii asigura abilitati compensatorii pentru deficitele functionale, forta musculara revine dinspre proximal spre distal si independent la brat, fata de picior.
In afara de programul standard de recuperare medicala a deficitului functional, pacientul poate urma un program de exercitii efectuate in mod activ sau pasiv, cel pasiv constand in electrostimulare sau gimnastica pasiva. Miscarea in apa sau hidrokinetoterapia are efecte benefice si se alatura cu succes celorlalte mijloace terapeutice aplicate pacientului cu hemipareza sau hemiplegie sechelara post- AVC.