| |32 Pagini, 75 Exemplare | Data: 1 Aprilie 2010 | PRET: 1LEU

CULTURÃ21 2010

21 2010

The Dutch

4FRANCOFONIA 6+14

BAC+ XII

8-10Tinerii ?i spovedania

12

OSCAR LICEAN, Anul XIII, Nr. 21/2010 Revista oficiala a Grupului Scolar “Lucian Blaga” Reghin.(c) Copyright 2000 by Oscar Licean. All rights reserved!

Cutia postala a redactiei se afla la etajul 1,vis-a-vis de XI-A. Pretul revistei: 1Leu

Tiraj: 75 exemplare Nr. pagini: 32

Copyright 2006-2008. All Rights Reserved.

2

GreenPeace 18

Crea?ie 19

REDACTIA:

Prof. Ababei Costel

Mariº Teodora( X C )Mãrcuº Silvia(XII D)

Moldovan Reghina(XII D)

Marian Andreea(X A) Mateiu Diana(XI C) Nistea-Andreea-Cristina(X A) Oprea Camelia-Maria(X A) Serac Silvia(XI D)

Concertele anului 23Cultura HiP-HoP 24

Interviu cu olandezii

FILM 28

30Matematicã

Paginile lui Pascal

3

Ce pot sã vã spun mai frumos decât atât: „A sosit primãvara!!!” ? Simþind parcã cum nervii noºtri sunt întinºi la maxim dupã atâta ploaie, ninsoare ºi frig, soarele s-a îndurat de noi ºi cu multã sfialã s-a arãtat, în sfârºit. Acest fapt s-a resimþit din plin pe holurile ºi în curtea ºcolii noastre. Se vãd iar chipuri zâmbitoare, se aud glume, se scot hainele subþiri din dulapuri ºi se vine în pas mai vioi cãtre ºcoalã - la fel se ºi pleacã...Trebuie sã recunoaºtem cã ºi profesorii dialogheazã mai deschis cu noi. Da...asta înseamnã primãvara: bucurie ºi optimism pentru toatã lumea!...sau cel puþin asta ar trebui sã însemne.

Cei care cititi acest editorial si înca nu ati fost loviti de izul anotimpului reînvierii fiti putin mai atenti la ce se întâmpla în jurul vostru! Este perioada vacantei de Paste si debutul iesirilor în aer liber. Luati-va bicicletele, rolele sau pur si simplu pantofii sport si stati cât mai mult afara! Încarcati-va bateriile cu lumina proaspata de primavara si observati tot ce va ofera natura! Acest tratament va fi cu siguranta benefic si mintii voastre care va iesi din hibernare si va va oferi surprize placute - chiar si la orele de curs.

Pentru noi, cei din ultimul an, mai am un îndemn: trãiþi cu intensitate maximã fiecare zi de ºcoalã! Sunteþi conºtienþi cu toþii cã au rãmas foarte puþine...sunteþi conºtienþi cu toþii cã se încheie viaþa de liceu...Haideþi, împreunã sã facem ca aceste ultime luni de ºcoalã sã fie cele mai frumoase din viaþa noastrã!

Ce frumoasa e primavara!

Puºcaº Mãdãlina (XII D)

EDITORIAL

4

componenþa lor un hard de 80 de GB, un

procesor de 3,4 GHz ºi un 1 GB de RAM + 28

de monitoare de 17 “. Calculatoarele din

acest laborator au fost mutate în laboratorul În urma parteneriatului încheiat de informaticã din clãdirea B. Tot în clãdirea

între liceul „Lucian Blaga” ºi liceul din Olanda A, în laboratorul de la etajul III, au fost

,,Gilde Opleidingen”, ºcoala noastrã instalate 3 noi servere ºi un file+server, unde beneficiazã de noi calculatoare în fiecare elev ºi profesor poate stoca laboratoarele de informaticã ºi de sisteme

noi. informaþii care se vor face pe bazã de parolã

personalã, fiecare elev având posibilitatea

de a stoca informaþii în propriul dosar, acest

dosar putând fi accesat doar de deþinãtorul

sãu.

Aceste laboratoare au fost

reînoite cu ajutorul a 3 dintre cei 6 tineri

studenþi olandezi. Aceºti tineri au ales sã iºi

desfaºoare practica în cadrul informaticii,

care este specialitatea lor, în liceul nostru.

Jumãtatea cealaltã de echipã lucreazã în

Scoala Generala„ Alexandru Ceuºian”. Acest nou server se numeºte Aceastã practicã constã în „getway”, în care, în laboratorul de la etajul II,

montarea, în cadrul laboratoarelor de anumite adrese sunt restricþionate, ca ºi hi5, informaticã, de noi calculatoare. facebook, youtube etc., însã la etajul III, în

laborator aceste adrese încã sunt accesibile,

s i t u a þ i a e s t e a s e m ã n ã t o a r e º i l a

calculatoarele de la biblioteca ºcolii.

În laboratorul de la etajul II, din

clãdirea A, au fost montate 28 de unitãþi

centrale noi - pentium 4, avînd în

The Dutch

5

Studenþii „noºtri” au ales sã vinã aici deoarece ei au mai fost în micul nostru orãºel ºi au fost plãcut impresionaþi, iar anul acesta au avut ocazia de a se reîntoarce în liceul nostru. ªcoala lor le-a oferit acestor tineri ajutor în practica lor, cu unele echipamente noi, 70 % din cheltuieli au fost acoperite de ºcoala lor, iar restul cheltuielilor au fost suportate de parinþii tinerilor. Au fost cazaþi la pensiunea de la Morãreni, unde primesc micul dejun ºi cina, amiaza le este asiguratã la cantina din ºcoala nostra sau la unul dintre restaurantele din oraº.

Alþi colegi de-ai lor au ales ca acesta practicã sã se desfãºoare fie în ºcoala lor, fie în ºcolile din alte þãri, precum Bulgaria. Învãþãmântul oferã 4 acreditãri în 4 domenii diferite, liceul nostru a obþinut una dintre aceste acreditãr i în cadrul informaticii, pe o perioadã de 4 ani, prin care oferã studenþilor olandezi ocazia de a-ºi desfãºura practica in liceul nostru.

Articol realizat de: Hala iu Mãdãlina(XII D)

Interviu cu Robert:

oamenii de aici, sunt foarte drãguþi.

Am reuºit sã facem tot ce ne-am

propus, doar cã acum ne ia mult timp sã ne

punem la punct hârtiile (actele).

De obicei, când mergem în

practicã suntem plãtiþi pentru munca

prestatã, dar cel mai satisfãcãtor sentiment îl

ai atunci când observi cã munca îþi este

apreciatã de colegi.

þ

Cu siguranþa. Chiar vorbeam cu

Mã numesc Robert ºi vin din Olanda. colegii ºi ne-am dori sa ne întoarcem în

România la vara. Atunci vom avea mai mult

timp liber ºi vom putea cunoaºte mai bine

þara ºi oamenii.

Am venit aici în practicã. Aveam

de ales între 10 sãptãmâni de practicã în

Olanda þi 6 sãptãmâni de practicã în

România.

Articol realizat de:Mãrcuº Silvia(XII D)

Puºcaº Mãdãlina(XIID)Sunt aici de 6 sãptãmâni, este o

experienþã foarte placutã, îmi plac mult

Cum te numeºti ºi de unde vii?

Care este scopul venirii

voastre în România, în

ºcoala noastrã?

Cum vi s-a parut aceasta perioada petrecuta în România?

Aþi reuºit sã terminaþi tot ce v-ati propus? Cum au fost apreciate realizãrile voastre?

Cu ce gânduri plecaþi dinRomania ºi din ºcoala noastrã?

Credeþi cã vã veþi întoarcevreodata în România? De ce?

6

celebra Quiche Lorraine.

Desi trecusera cateva zile de la adevarata celebrare a francofoniei, ne-am hotarat, clasele XI C si XIA coordonati de profesoarele Pintican Manuela si Chebut Ligia, in data de 22 martie sa aducem o frantura din gastronomia frantuzeasca in clasa noastra.

Am ales sa exploram putin din acest teritoriu al delicateselor culinare deorece, ce poate exprima mai bine felul de a fi si cultura franceza decat gastronomia, modul lor de a manca si gati: pe indelete, cu drag si seriozitate, la fel cum probabil si iubesc.

Cu aceeasi ocazie, elevii claselor a

IX-a D si a X-a D indrumati de doamnele

profesoare Tarna Hortensia si Chebut Ligia, Clasa a XI-a A a pregatit o care au organizat un mini-festival in cinstea prezentare despre unitatea tar i lor zilei francofoniei in cadrul caruia elevii au francofone. Ideea de baza a fost exprimata gatit mancaruri specifice Frantei. p r i n i n t e r m e d i u l c a t o r v a m e l o d i i

interpretate de copii de diferite varste din

tarile francofone. Astfel ne-am facut o idee

despre diversitatea raselor si popoarelor ce

vorbesc limba franceza, acum apreciind mai

mult legatura stransa ce se afla intre ele.

Clasa a XI-a C a pregatit atat in

proiect cat si practic cate ceva despre

bucataria frantuzeasca. Despre aceasta se

spune ca este complexa, versatila, extrem de

variata si sofisticata, cum numai o tara cu

traditie regala de secole poate avea. Cu toate

acestea, noi ne-am exersat indemanarea de

mici “chef” pregatind cateva tarte cu fructe si

Francofonia

7

C a o i n c u n u n a r e a z i l e i

Francofoniei, in data de 25 martie a avut loc

la Casa de Cultura a Tineretului “George

Enescu” un program realizat de gimnaziile si

liceele reghinene ce a constat in cantece,

dansuri si scurte prezentari in limba

franceza, desigur.

Elevii clasei a IX-a D au prezentat niste cantece si dansuri traditionale franceze. Cele mai cunoscute cantece pe care le-au cantat elevii au fost: “Alouette”, “Savez-vous planter le chou?”, “Sur le Pont d'Avignon” etc.

Nu s-au lasat mai prejos nici elevii

clasei a-X-a A, cantand si fredonand cantece Ca o surpriza a zilei spectatorii au fost francofone. incantati de prezenta celor doi musafiri din

“Cu ajutorul acestui mini-festival Congo ce au antrenat publicul, de la mic la am reusit sa ne cunoastem mai bine sau sa mare, cu o reprezentatie de percutie de ne descoperim talentele. A fost o ora foarte exceptie.reusita in care ne-am distrat si ne-am simtit

bine impreuna, iar ambele clase vor ramane

cu amintiri placute in legatura cu ziua

Francofoniei”, a declarat unul dintre elevii

participanti la acest mini-festival.

Articol realizat de: German Smaranda( XI C)

Mateiu Diana(XI C)

Buþiu Vlad ( X D)

8

Anul acesta, dupa cum bine ºtim, bacalaureatul s-a desfãþurat într-un alt mod, dupa ce o noua serie de modificari au fost impuse. In timp ce, cei “sus puºi” nu mai ºtiu ce sa modifice, sa introduca, sau sa scoata din programa ºcolara, elevii erau foarte curiosi ce aduce acest nou tip de examen, sau mai bine zis, elementul nou, numit competenþa.

Urmãtorul examen, de fapt

urmãtoarea competenþã va avea loc în

perioada 19-29 aprilie. Atunci ne vor fi

testate competenþele digitale, dar nici asta

nu va reprezenta o noutate pentru noi,

fiindcã am luat déjà parte, la o simulare de

acest gen.

In data de 16 februarie, ne-am

prezentat, bineînþeles la examenul de

competenþã de comunicare la limba

românã, acesta nefiind de altfel unul foarte

dificil. Acest lucru poate fi demonstrat ºi prin

nivelul de competenþã la care au fost

încadraþi majoritatea elevilor din ºcoala

noastra, ºi anume nivelul maxim de

utilizator “experimentat” al limbii române.Pe lângã acestea, la sfârsitul lui

mai, începutul lui iunie (31 mai - 4 iunie) vom

susþine încã o competenþã, de data aceasta

fiind vorba despre competenþa lingvisticã,

sustinutã la limba englezã sau francezã.

O altã noutate a bacalaureatului,

impusã în acest an, este impunerea unei noi

materii obligatorii, specificã profilului clasei,

pentru examenul scris.

Bacalaureatul în 2010

Spre exemplu, dacã în anii trecuþi,

clasele aparþinând profilului uman aveau

astfel de examene la limba românã, limba Eh… aº putea spune cã mulþi strãinã (engleza/franceza) ºi, la alegere

dintre noi încã din primul an de liceu visam istorie/geografie, anul acesta, pentru clasele la clipa în care vom fi absolvenþi. Acum, aflaþi

de filologie, a fost impusã istoria în locul în pragul acestui eveniment, lucrurile nu mai

limbii strãine. sunt chiar aºa roz. Cam acestea par a fi schimbãrile

impuse în acest an de Guvern în programele ºcolare privind Bac-ul. Mã întreb, oare ce schimbãri vor mai nãscoci la anul???

Pe lângã examene, mai avem o grãmadã de lucruri asupra cãrora trebuie sã ne decidem. ''Unde va avea loc banchetul?'', ''Ce model de rochii sã alegem?'', ''Asupra cãrui model de promoþii sã ne decidem?'', sunt doar câteva dintre întrebãrile la care viitorii absolvenþi încearca sã gãseascã

Oricare ar fi modificãrile pe care examenul de rãspunsuri.

bacalaureat le-a suferit de-a lungul anilor,

trebuie menþionat cã acesta are o

importanþã primordialã pentru viitorul

nostru.

Aþa cã: MULT SUCCES LA BAC, TUTUROR!!!

Ei bine toate aceste întrebãri, fãrã

rãspuns pentru unii dintre noi, duc la

iscarea unor certuri sau neînþelegeri atât

între elevii din aceiaºi clasã, cât ºi între absolvenþii din clase diferite. In medie, 20

de oameni într-o clasã, 20 de caractere

diferite, rezultã, desigur, gusturi total Articol realizat de: Lumm Georgiana(XII D)

diferite.

9

Multã muncã în clasaa-XII a !!!

10

Toþi vrem ceva pe placul nostru, Timpul trece rapid ºi ''pare sã

dar trebuie în cele din urmã sã mai cedãm nu aibã rãbdare cu noi'', astfel încât

niþel, pentru cã doar o soluþie de compromis avem destul de puþin timp la dipoziþie

ne-ar putea salva pentru ca totul sã iasã bine. pentru a ne face toate rânduielile,

pentru a putea sta de vorbã ºi a alege o

soluþie.

Deºi, sincer vorbind, suntem puþin

rãmaºi în urmã cu aceste pregãtiri, ne bazãm Genul acesta de stres ne poate fi pe faptul cã ''vom realiza mai multe în

de ajutor totuºi, având bineînþeles rolul de a condiþii de stres''.ne scoate din visare. Pare imposibil, dar în tot

acest stres mai avem parte ºi de momente frumoase. Aceste ultime momente, sunt sigura ca vor fi de neuitat!!!

Pânã la sfârºit însã sã nu uitãm cã

mai avem multe de trecut ºi cã toate

problemele au rezolvare. Avem nevoie doar

de calm si rãbdare!!!

Pe lângã toate aceste lucruri

mai avem de-a face ºi cu alte provocãri

de genul competenþelor. Pentru

acestea trebuie sã ne pregãtim pentru a

putea face faþã cu brio examenelor ºi

pentru a demonstra cã munca noastrã,

depusã în cei 4 ani, nu a fost una Articol realizat de: Lumm Georgiana(XII D)zadarnicã. Doar în acest mod am putea

aduce mulþumire profesorilor ºi

pãrinþilor care întotdeauna ne-au

susþinut.

11

loc întâlniri în fiecare lunã iar profesorul care supravegheazã desfãºurarea activitãþii acestui Consiliu este domnul Ababei Costel. Fiecare elev din acest Consiliu are dreptul sã îºi exprime opiniile, sã vinã cu idei noi, sã

Lucrul pe care cu siguranta cei mai spunã ce apreciazã, sa spunã ce îl multi îl stiu face cel mai bine este deranjeazã. exprimarea nemultumirilor si a ofurilor. Toata lumea face asta cu o placere deosebita…dar din pacate nu o face asa cum se cuvine. Voi, dragi colegi, va plângeti mereu ca nimeni nu va asculta si ca e în zadar sa va exprimati opinia si de aceea tindeti sa transformati totul în bârfe si rautati la adresa celor care vegheaza la binele scolii.

Dar nu este de uitat faptul cã din moment ce este reprezentant al clasei trebuie sã vinã la aceste ºedinþe cu propunerile ºi problemele întregului colectiv al clasei, deoarece asta este ceea ce se urmãreºte cu adevãrat…soluþionarea problemelor ºi punerea în aplicare a ideilor interesante.

Dar ati încercat vreodata când ati În calitate de preºedintã a avut o problema sa va adresati Directiunii? Consiliului Elevilor þin neapãrat sã spun cã aº Ati încercat vreodata sa va adresati fi foarte dezamãgitã ca acest Consiliu sã fie Consiliului Elevilor? Stiti ca acestea exista si doar o formalitate…sã existe doar pe hârtie. ca vor o colaborare deschisa cu voi? Vã sfãtuiesc sã profitaþi din plin de

aceastã ºansã ºi cu siguranþã nu veþi regreta. Veþi fi uimiþi de colaborarea ºi sprijinul de care veþi avea parte!...ºi sã nu mai spuneþi niciodatã cã nimeni nu vã ascultã problemele din moment ce nici mãcar nu vã daþi interesul sã vã adresaþi cui trebuie…

Consiliul Elevilor existã. Este alcãtuit din reprezentanþii fiecãrei clase. Au

Articol realizat de : Puºcaº Mãdãlina (XII D)

Creaþie Despre Consiliul Elevilor

12

drept scuzã lipsa timpului pentru a-ºi justifica absenþa de la spovedanie.

Pe lângã aceþtia mai existã categoria celor care merg, dar care nu spun,

Spovedania este Taina prin care nu mãrturisesc tot. Se pot cãi ei atunci?? De credinciosul primeþte de la Dumnezeu aici apare o altã problemã: mulþi dintre iertarea pãcatelor mãrturisite duhovnicului oameni, nu doar tinerii, aparþin unei cu zdrobire de inimã þi cu hotãrârea de a nu anumite biserici, care este coordonatã de un le mai face Taina Spovedaniei se mai preot. Însã cei mai mulþi refuzã spovedania numeºte þi Taina pocãinþei sau a Mãrturisirii. în aceste locuri punându-þi problema în felul

Ea a fost fãgãduitã de Mântuitorul urmãtor: ''Preotul mã cunoaþte, dacã îºi va prin urmãtoarele cuvinte, adresate schimba pãrerea despre mine?'' De aceea apostolilor: "Adevãrat grãiesc vouã: Oricâte trebuie sã fim conºtienþi cã putem gãsi un veþi lega pe pãmânt, vor fi legate þi în cer, þi duhovnic diferit de preotul bisericii de care oricâte veþi dezlega pe pãmânt, vor fi aparþinem. Trebuie doar sã fie apropiat de dezlegate þi în cer" (Matei 18.18). Pentru a nu sufletul nostru, sã gãsim în el puterea de a folosi doar aceºti termeni religioºi, voi spune mãrturisi þi dorinþa de pocãinþã. cã spovedania este procesul prin care Aceastã relaþie între ucenic ºi duhovnic este oamenii iþi mãrturisesc pãcatele þi se cãiesc unul dintre cei mai importanþi factori, pentru ele. Însã întrebarea care ne frãmântã pentru ca lumea sã doreascã sã se mai pe toþi este:''Mai merg sau nu tinerii la spovedeascã.Spovedania, trebuie fãcutã din spovedit?'' În ziua de azi mulþi dintre tineri suflet, din dorinþa proprie, nu trebuie considerã spovedania ca fiind un lucru perceputã doar ca o formalitate. demodat, nefolositor, negând chiar cã Oamenii se pot spovedi în tot aceasta ar avea vreun rost. timpul anului, nu doar în posturi, la Paþte sau

la Crãciun. Ea constituie o formã prin care o m u l d e m o n s t re a z ã c ã - þ i d o re þ te mântuirea, iertarea pãcatelor, puritatea þi dorinþa de a nu mai greºi.

Spovedania ne redã speranþa, puritatea, încrederea în Spovednoi, ne face sã ne simþim mai aproape de Dumnezeu. ªtim cu toþi cã Taina niei este importantã, dar oare câþi oameni o mai practicã din suflet?

Voi de când nu v-aþi mai spovedit??? Tinerii, majoritatea lor de fapt, nu au curajul de a merge în faþa preotului ºi de a-ºi mãrturisi greºelile. În schimb au tupeul Articol realizat de: Lumm Georgiana(XII D) ºi nonºalanþa de a pãcãtui. Numãrul tinerilor care mai merg azi la spovedit, este mic, dar totuþi reprezintã o micã speranþã pentru creþtinãtate. În general, oamenii au gãsit

Tinerii ?i Spovedania

13

de a fi, în timp ce unii ne sperie, dar ºi asta e bine deoarece învãtãm sã ne obiºnuim cu tot felul de oameni. Un alt lucru bun la liceu este cã exista multe alte activitãþi interesante care-i

Liceu... doar cuvântul în sine te þin pe elevi interesaþi, îi disciplineaza ºi face sã te gândeºti la un loc în care ºcoala ºi uneori chiar le formeazã o personalitate. tot ceea ce ai ºtiut pânã acum despre ea Spre exemplu baschetul, revista ºcolii, trece la un alt nivel. teatrul, diferitele concursuri care te solicitã Sunt lucruri noi, lucruri la care nu atât fizic cât ºi mental.te aºtepþi ºi fiecare zi e diferitã în felul ei. . Toþi aceºti oameni nu fac altceva Dupã un timp te obiºnuieºti, dar decât sã-þi descopere talentul ºi sã te facã totuºi nu ºti niciodatã ce va fi a doua zi. a p o i s ã d a i t o t c e a i m a i b u n . Pentru unii acest lucru nu înseamnã

maturizare ºi nici nu e nevoie sã te maturizezi, deoarece este important, dupã cum multã lume spune, sã fii copil cât de mult poþi, cãci ai o viaþã întreagã sã faci apoi ceea ce trebuie. Eu ca persoanã cred cã liceul este începutul unui nou capitol din cartea vieþii mele în care vor sta scrise lucruri noi, dar, în acelaºi timp, o panorama vastã asupra vieþii mele se va ridica încet cu ajutorul minunatelor persoane al cãror ajutor mã va completa.

Pãrerea mea despre liceu ºi ceea ce înseamnã el? Ei bine, prima impresie: te simþi copleºit, ºi unii dintre noi sunt chiar intimidaþi, dar totul trece repede ºi te trezeºti ca dupã câteva zile cunoºti jumãtate din oamenii pe care ieri nici nu-i ºtia, începi sã te simþi în largul tãu. Acum tot ce mai trebuie sã faci este sã te obiºnuieºti cu profesorii ºi cu toate exigenþele lor, care pe mulþi dintre noi ne fac sã ne întrebãm dacã vom reuºi vreodatã sã-i înþelegem, însã ºtiu cã totul este înspre binele nostru.. Majoritatea profesorilor sunt prietenoºi ºi câteodata îþi dau impresia cã pe lângã o relaþie profesor – elev, ar putea exista ºi una de prietenie. Alþii sunt amuzanþi prin felul lor

Articol realizat de: Ionel Alexandra( IX A)

Un alt capitol... liceul

14

Internaþionalã, de învãþãmânt ºi de suport al unui dinamism intelectual ºtiinþific ºi cultural inovator.

"A fi francofon înseamnã sã folosim o limbã comunã ºi sã împãrtãþim anumite valori precum democraþia, libertatea, drepturile omului, dreptatea, solidaritatea, progresul, diversitatea culturalã, fãrã sã pretindem cã deþinem monopolul acestora" declara Abdou Diouf, Secretarul General al Organizaþiei Internationale a Francofoniei (OIF).

P e n t r u a c e l e b r a Z i l e l e Francofoniei, diversitatea în serviciul pãcii, au loc în fiecare an în întreaga lume, pe 20 martie, diferite manifestaþii. Si liceul nostru, a organizat un program special dedicat Zilelor Francofoniei, în care am avut parte de cântece în limba francezã, dansuri pe câteva renumite cântece franþuzeºti, iar la sfârºit un moment deosebit oferit de cei doi invitaþi Organizaþia Internationala a speciali. Prima datã au intrat pe scenã elevii Francofoniei conduce o acþiune în favoarea clasei a III-a C de la Gimnaziul de Stat pãcii, democraþiei ºi a drepturilor omului, ºi "Alexandru Ceuseanu", îndrumaþi de însufleþeºte o unitate între membrii sãi. profesorii Puºcaº Smaranda ºi Aszalas Cristina, care au pregãtit câteva cântecele ºi poezioare în limba francezã ("Jeux").

Francofonia a vegheat asupra renaºterii limbii franceze ca un instrument de comunicare, ca o limbã de comunicare

Zilele Francofoniei

15

Apoi au urmat elevii de la Grupul elevilor Mihãilescu David ºi Sabina Pop pe Scolar "Petru Maior" coordonaþi de piesa "Et si tu n'existais pas..." a incheiat profesoara Mãrcuº Anca. Sut Ionicã a programul pregãtit de elevii liceului nostru, interpretat cântecul "Je t'aime", acompaniat dând astfel stafeta invitaþilor speciali. de orgã, iar elevii Tomºa Cristian ºi partenera sa, Suciu Andreea, au pregãtit un moment special de dans. Pe scenã au intrat apoi elevii ºcolii organizatoare, Grupul Scolar "Lucian Blaga", îndrumaþi de profesorii Tarna Hortensia, Pintican Manuela ºi Chebuþ Ligia.

Acacia Mpofo Kitata-Lukibadiku, din Republica Democrata Congo, ºi colegul sãu Isaac Akinioale Popoola, din Nigeria, au prezentat publicului spectator un program deosebit, constituit din câteva elemente de cultura africanã. Cei doi invitaþi au reuºit sã înflãcãreze publicul, ridicându-l în picioare

Mai întâi, elevele Puºcaº Mãdãlina, ºi invitând pe scenã alãturi de ei câþiva elevi Molnar Andrea, Lumm Georgiana, Moldovan alãturi de care au realizat numeroase Reghina ºi Mãrcuº Silvia din clasa a XII-a D au miºcãr i afr icane speci f ice. Muzica prezentat o retrospectivã a celor patru ani antrenantã ºi miºcãrile de dans distractive de liceu. au reuºit sã destindã þi mai mult publicul,

încheind astfel programul special dedicat Zilelor Francofoniei.

Ele au fost urmate de elevii Cãlin Cãmârzan ºi partenera sa, Luminiþa Gliga din clasa a X-a C, care au oferit publicului un frumos moment de dans. Surorile Anca Semida ºi Anca Denisa din a X-a A, acompaniate de colegul lor Lateº Andrei, au Articol realizat de: Mãrcuº Silvia (XII D)interpretat "Les fleurs malades". Dansul

tranchilizante,sau si mai cunoscut este faptul ca sub motivul stresului se apuca de fumat sau de bãut,poate chiar si mai rãu,de consumat droguri. Dar adesea,preþul utilizãrii lor este mare.

Stresul, un cuvânt atât de des utilizat in ziua de azi,un cuvânt pe care îl auzim pana si in limbajul copiilor,un cuvânt ce se repeta aproape in mod obsedant,dar despre care putini ºtiu sa vorbeascã. Cred ca v i s e p a r f a m i l i a r e u r m ã t o a r e l e expresii:”sunt stresat”, ”stresul ãsta mã omoarã”, ”nu ºt iu cum sa scap de stres”etc.Recunoasteti,toate acestea pentru ca deja au devenit clisee verbale in multe discutii.

Vestea îmbucurãtoare este ca,exista si alte metode de combatere a stresului,prin mijloace naturale. Greºeala pe care o fac cei mai mulþi este acea ca încearcã sa reducã stresul prin acþiunea cu diferite medicamente,sau alþii se îngroapã in munca,rezultatul final in acest caz fiind unul dezastruos (oboseala cronica).Problema consta in a înþelege ca cel mai bun antidot vine din interiorul nostru si este la indemana fiecãrei persoane,dar fiind extraordinar de simplu ,si aparent banal,mai

nimeni nu îl baga in seama:relaxarea si Putem spune ca stresul se face atitudinea pe care o manifestam zi de zi.

vinovat de faptul ca mulþi oameni nu mai pot tine piept vieþii cotidiene. Drept u r m a r e , e l c a u z e a z ã o s e r i e d e neplãceri,îndeosebi tulburãri ale sanatati. Ceea ce este cel mai important de ºtiut este ca nimeni nu este imun la stres. Indiferent de sex,vârsta ori credinþa,indiferent de meserie si de preocupãri,oricine poate cãdea prada stresului. Prima problema care se ridica in fata noastrã este aceea de a recunoaºte stresul si bineînþeles de a-l putea controla. Dar cei mai mulþi când se simt stresaþi folosesc metode mult mai dãunãtoare decât par e le aparent :ant idepresive sau

Articol realizat de: Moldovan Reghina (XII D)

16

Stresul

17

centrul de colectare cu scopul reciclãrii. Alte activitã?i din cadrul programului au fost amenajarea “cabinetului verde” care a fost vopsit în douã culori –verde ?i albastru, iar în altã zi am fãcut o vizitã unei clase de a 9-a de la liceul “Petru Maior” pentru a-i informa

În luna ianuarie 2010, douãzeci de despre activitã?ile noastre ?i pentru a-i elevi de la Grupul ? colar “Lucian Blaga” din invita sã participe la o activitate ecologica clasele a 9-a ?i a 10-a coordona?i de prof.: din cadrul programului nostru.Silaghi Melinda, Muntean Emilia ?i Sukosd Toate aceste activitã?i ?i cele care vor Levente s-au înscris ?i au fost accepta?i în mai urma pânã în luna mai vor fi notate în Programul ?i Concursul National “? coli “J u r n a l u l ve rd e” c a re va f i t r i m i s pentru un viitor verde”. organizatorilor Grupul de presa CD-PRESS în

colaborare cu WWF.

În fiecare lunã va fi o sãptãmânã

declaratã Sãptãmâna PET-urilor ?i a

cartoanelor, asadar a?teptãm colaborarea

voastrã ?i vã mul?umim pentru ajutorul

acordat. Astfel vom lupta împreunã pentru

un mediu cât mai pu?in degradat.

Acest program oferã elevilor posibilitatea de a-?i pune în practicã idei despre modalitã?i de protec?ie a mediului.

A fost necesarã amenajarea unui “cabinet vrede” de asemenea unui “col? verde” unde se pot gãsi informa?ii cu privire la problemele mediului , impor tan?a compotamentului ecologic al fiecãruia ?i mãsuri ce trebuie luate împotriva poluãrii mediului.

“Sãptãmâna PET-urilor” a dat Articol realizat de:Marian Andreeastartul activitã?ilor din cadrul programului

de ecologie. Pentru aceastã activitate au fost Nistea-Andreea-Cristinadesemna?i doi coordonatori din ”echipa Oprea Camelia-Mariaverde” care au distribuit afi?e informative

(X A)prin întregul liceu , iar apoi cu ajutorul elevilor din toate clasele, profesori sau chiar

de la centrele de servire publicã am reu?it sã adunãm 50 kg de PET-uri care au fost duse la

?coli pentru un viitor verde

18

adãpostea ºi alte specii, printre care vulturi pleºuvi ºi ºoimi cãlãtori.

Deºi vechea barcã de pescuit, Phyllis Cormack, a fost interceptatã înainte de a

Greenpeace este o organizaþie ajunge în Amchitka, cãlãtoria a generat un internaþionalã independent (nu acceptã val de interes din partea publicului. SUA au donaþii de la guverne sau companii, ci se detonat bomba, dar vocea raþiunii s-a fãcut bazeazã doar pe contribuþii de la persoane auzitã. Testele nucleare în Amchitka au fost fizice, pentru a nu compromite obiectivele încheiate în acelaºi an, iar insula a fost organizatiei), având sediul principal la declaratã mai târziu sanctuar al pãsãrilor. Amsterdam, Olanda. Este prezentã în 41 de

GREENPEACE IN ROMANIAþãri din întreaga lume, care acþioneazã p e n t r u a s c h i m b a a t i t u d i n i º i Din anul 2002, Greenpeace este prezentã comportamente, pentru a proteja ºi ºi în România. Greenpeace existã pentru a-i conserva mediul înconjurãtor ºi pentru a demasca pe cei care prin activitãþile lor promova pacea. afecteazã mediul înconjurãtor ºi pentru a

atrage atenþia guvernelor ºi corporaþiilor Campaniile Greenpeace urmãresc: atunci când acestea nu reuºesc sã îºi protejarea oceanelor, protejarea pãdurilor îndeplineascã mandatul de a proteja mediul antice ale lumii, protejarea plantelor ºi ºi viitorul planetei. animalelor, promovarea pãcii, promovarea

unui viitor lipsit de substanþe toxice, Dintre principalele activitãþi desfãºurate promovarea agriculturii sustenabile (prin de Greenpeace pot fi amintite: promovarea respingerea organismelor modificate becurilor economice, salvarea Rosiei genet ic º i încurajarea agr icultur i i Montane, protejarea Mãrii Negre, lupte responsabile) . împotriva energiei nucleare, promovarea

energiei regenerabile, protecþia pãdurilor, ISTORIA GREENPEACEetc.

În 1971, motivaþi de viziunea lor despre o Fiecare dintre noi poate face ceva, chiar ºi lume verde ºi paºnicã, un mic grup de individual, pentru a proteja pãmântul care activiºti a plecat din Vancouver, Canada ºi a ne-a fost dat, arãtându-ne astfel aprecierea navigat cu o barcã de pescuit spre Amchitka, pentru viaþa însãºi, iar eforturile noastre unde guvernul american realiza teste chiar meritã!nucleare subterane. Aceºti activiºti,

fondatorii Greenpeace, considerau cã pãrerea unui grup de indivizi conteazã mult ºi poate schimba situaþia.

Misiunea lor a fost sã fie martorii testãrilor nucleare subterane americane din Amchitka, o insulã micã în vestul coastei peninsulei Alaska, una dintre cele mai active Articol realizat de: Serac Silvia(XI D)zone din punct de vedere seismic. Amchitka era refugiul a 3.000 de lutri marini, specie pe cale de dispariþie. De asemenea, insula mai

GREENPEACE

GRAFFITI

Gravorul verde pierindunul cite unul pisoarelenegre tablouri în care cãrcãlelile

„Se poate spune despre opera lui lui dãdeau de gol o agerã gramaticãQueneau cã ea nu este, de la un capãt la altul, decât comedia însãºi a limbajului + un <<exerciþiu de stil>> neîntrerupt” PIAÞA BASTILIEI (Gaetan Picon).

Existã o scrisoare a lui LeibnizPENTRU O ARTÃ POETICÃ datatã 14 iulie 1686

în care semnaleazã importanþaDumnezeul dumnezeilor lui ce mai chef principiului raþiunii suficientemi-i sã scriu un pui de poem este o datã în istoria filozofiei –tii cã tocmai trece unul iatã pentru ce în fiecare an Poporul pis pis pis Parisului danseazã toatã noaptea în pieþele hai încoa sã te-nºir publice.pe aþa cu mãrgele a celorlalte poeme-a mele BIEÞII OAMENIhai sã te bag într-o þeavã în pilula operelor mele complete un ogor de un arhai sã te ciucesc un kilogram de vinhai sã te-nrimez un ster de lemneºi sã te-nritmez un hectolitru de pîineºi sã te liridezmierd un bec de un wattºi sã te-mpegasþip un metru de-acoperiººi sã te-nlinotipez un gologan în buzunarºi sã te vîr sub teascul rotativei ani ºi ani de viaþã.he ! porcula ºters-o

SPIRITUL ªI MATERIA

METROUL AERIAN demnitatea elefantuluidemnitatea muºiþei

La adãpostul scãriitrec fustele-n vînt demnitatea stejaruluicheiul Passy pe-aproape de mãrul demnitatea lichenuluistãpînei unui apartament neocupatunde se dezbracã demnitatea munteluio doamnã demnitatea bobului de nisip

19

Raymond Queneau

20

URBANISMÎN 1913

Cu mijloacele ºtiinþei ºi industriei modernsau a ceea ce-o sã vinã Caltaboºul se hãpãie la cinci dimineaþa s-ar putea foarte bine muta din loc slãnina se-nfulecã la cinci searamonumentele istorice într-o cutie de carton bunica þineºi sã fie azvîrlite toate-n acelaºi cartier scrisori de la bãiatul plecat în coloniicare ar fi în prealabil distrus fratele mai mare strînge recoltaºi astfel ar sta alãturi Turnul Eiffel bisericile nu prea se pricopseºte din aurul spicelorSacre-Coeur popa analfabet

despicã larg de la amvon aerul cu mâinile Saint-Honore d`Eylau barbaþii se duc sã bea la crâºmã

Sainte-Chapelle Tribunalul de Comerþ arzându-i câte-un pui de concinãcafeneaua caii cu demnitate se balegã j u r-împrejurul pieþei de zarzavaturiDouã Chiºtoace junii glumesc bãdãrãneºte ºi cu Sainte-Clotilde Opera nevinovãþieMuzeul Ennery ºi aºa mai departe la anul vor merge sã moarã pentru FranþaCeea ce i-ar scuti pe turiºti un sculptor va trudi conºtiincios la gloria sã se împrãºtie prosteºte pe strãzile lororaºului treizeci de ani apoi nu se va mai gãsi

nici unul s-o mai facã bunica a murit iar plicurile ce i le

AMINTEªTE-ÞI DE VAZA DE VIX trimitea baiatul ar stârni acum lãcomia filateliºtilor Douã mii de ani de rãzboaie

de lovituri de pumni de lovituri de lãncide bubuituri de tun de crime molime de foamete de bolide nãvãliri mai mult sau mai puþin barbaredouã mii de ani de progresºi apoi toc-tocregãseºti deodatã niºte cucernici sculptaþi poate zeizei cucernici zei cucernicipierduþi sub apeºi galo-romani

douã mii de ani spre a-i redobîndiniciodatã nu trebuie deznãdãjduit

21

dupa câteva secunde un “bine”þi dau din cap aprobator.

Merg la biblioteca, unde domnul profesor ma astepta deja. Îmi explica ceva

“Natura nu are o frumuseþe despre un proiect, nu am înþeles exact trecatoare, are doar haine pe care le îmbraca despre ce era vorba, eram cu gândul în alta þi cu ajutorul carora se schimba total" parte. Zicea ceva despre: proiect, acasa, carte,

Diiiiiiiing!-opresc ceasul-7:10. al 3-lea raft, mediul îincojurator, concurs, ”Oooo nu, ceee târziu!” îmi spun eu, þi dupã Bucureþti. Era un amestec de cuvinte care ce ma ridic cu greu din pat, fac câþiva paþi, pareau sa nu aiba nici un sens. Norocul meu îndreptându-ma spre bucatarie. Acolo, e ca auzisem ultima lui fraza care suna a fi mormai mamei un ”de ce nu m-ai trezit mai rezumatul a tot ce bolborosise mai devreme. devreme?” þi merg la baie sa ma spal pe faþa. Aþa ca merg la al 3-lea raft al bibliotecii þi

Ma îmbrac repede, în timp ce caut ”Mediul nostru înconjurator” de un mama striga la mine ca nu am timp sã autor necunoscut.manânc. Apoi îmi iau cheile þi ies în graba, Deodata, zaresc chiar pe ultimul trântind uþa. Nici afara, atmosfera nu era mai raft o carticica mica, aurie. Ma întind dupã ea. placuta: când ies din scara blocului vântul Neavând titlu þi nici þtampila bibliotecii, o rece ca gheaþa îmi mângâie faþa þi aud deschid þi citesc pe prima pagina ”pentru scârþâitul zãpezii în timp ce fac paþi grabiþi Alex cu drag, Popescu Ioan” þi apoi mai jos, spre blocul prietenei mele cele mai bune. aparea anul”1900”. Eram fascinata de cartea Suna telefonul - nu raspund! Ochii îmi sunt aceasta, nu þtiu, ceva mã atragea, aþa ca am înca închiþi pe jumtate. ”ah, hai odata”, ma bãgat-o repede în ghiozdan þi, gasind cartea gândeam eu, în timp ce îmi bag nepasatoare recomandata de profesor, fug repede la caþtile în urechi þi dau volumul la maxim. doamna bibliotecara, iar apoi merg acasa sa Dupa 10 minute de aþteptare, apare in concep proiectul despre mediul încojurator, sfârþit! Îmi zice un ”neaþa” plictisita þi pornim care îi trebuia domnului profesor pentru un spre þcoala. concurs.

Era 8:20 când am ajuns în clasa. Odata ajunsa acasa, însã, nu ma Profesorul de geografie se uita încruntat la apuc de proiect, ci încep sa citesc noi, ne cerem voie sa intram la ora. Dupã ce misterioasa carte. O deschid, iar pe prima am avut acordul profesorului, intram în clasa pagina citesc ”Þi afara, copacii înmugurira, þi ne aþezam. Ceilalþi scriau lucrare. Îmi iau þi iarba îþi scoase colþii de sub zapada. Nici un eu o foaie þi scriu ”Spirescu Ioana”, clasa:X C, 2 nor nu putea fi observat pe cerul albastru-martie 2010, þi “lucrare” sus în mijlocul cristalin care îþi dadea impresia ca pluteþti, paginii. Pâna ce îmi copiez eu subiectele, când ridicai privirea înspre el. Atmosfera colegii deja încep sa duca profesorului era plina de viaþa, copacii zâmbeau, soarele lucrariile. Reuþesc sa scriu o fraza la primul încalzea pamântul care stralucea mândru subiect þi aud vocea profesorului ”Pune-þi va iar pasarile îþi bucurau inima cu cântecul rog toate lucrarile pe catedra”. Îmi duc lor liniþtitor…”.Dezamãgita de contrastul lucrarea, iar profesorul, apropiindu-se îmi carte-realitate, las cartea þi ma îndrept zice cu voce rece: ”Spirescu, prezinta-te catre catre fereastra sa vad daca zapada nu pauza asta la biblioteca, avem ceva de cumva începe sa se mai topeasca.discutat”. Eu, înca adormita, raspund cam

~Poveste de primãvarã

22

Dau perdeaua la o parte þi ramân place sã stau de vorbã cu regina sa luna ºi cu uimita. Atmosfera de afara era cea descrisa

stelele.în carte! Deschid geamul þi puteam simþi o În aceste peisaje de primãvarã caldura înnabuþitoare! Razele soarelui ma

mângâiau þi totul era stralucitor.....Iau trãiesc în fiecare zi. Aceasta este lumea de cartea de pe pat þi citesc ”Un vultur mare se care nu vreau sã mã despart niciodatã.clatina în departare…”, ridic privirea þi îl

Toncean Anca (IX C)vãd….”un zumzet misterios se auzea “, apoi un roi de albine zbura prin faþa mea. Visam?

PRIMÃVARA VA VENIDeliram? Nu, totul era real. O primavara, dulce primavara! am spus eu gânditoare, iar sufletul îmi surâdea de bucurie…..De ce Oare primãvara va venioare nu este întotdeauna primavara ?

Dupã acele zile grele? Mariº Teodora( X C )

Floricelele vor înflori,

Pãdurile, chiar ºi ele? FANTEZII DE PRIMÃVARÃOare-I bine. Oare-i rãu?

Natura ºi-a dat jos mantia albã ºi Hai, sã strigãm cu gura mare:rece. Ziua este la început de drum. Noaptea

Cã-n anotimpul primãvarapãrãseºte cerul ca o prinþesã ce se furiºeazã Viaþa-i frumoasã ca o floare!de la un bal cu speranþa cã nimeni nu o sã-i

observe lipsa. Soarele urcã încet scãrile cerului cu paºi de diamante. Razele, ca niºte Dupã o lungã hibernaredungi roºii lumineazã pãmîntul fãcându-l Apar multe raze de soare,sã parã un glob aurit. Cupolele de vise

Iarbã, frunze, flori ºi ghiocei împlinite cu mireasma crudã de liliac se Primãvara-I ca o zânã,înalþã spre vãzduhul senin. E primãvarã !

Vântul rece ºi crud este alungat de o razã Ce se trezeºte la luminã.pîlpâitoare de pasiune. Pãsãrile în culori de curcubeu admirã sufletul vesel de pom ºi Zboarã gîndãcei de tot neamul,florile de cristal. Libelulele cu aripi azurii

Rândunica îºi face cuibul.zboarã în aerul parfumat, provocat de florile Fluturii zbor s-adun în grupetainice. Împletiri dulci cu glasuri cutreierã

pãdurea. Lacul strãveziu florile este luminat Zilele se fac mai blânde.de o dungã înflãcãratã ce a poposit în acea Pãsãrile râzând între ele,clipã pe pãmânt.

Apar frumoase floricele.Acesta este spaþiul copilãriei mele.

Raza taie gheaþa c-o sãgeatã,Vise ce se pot realiza doar în imaginaþia mea,

Pãmântul se trezeºte la viaþã.ploi de foc ce cad pe pãmântul unde numai

Csibi Erika(IX C)ficþiunea existã ºi ce-i mai important: toate

vieþuitoarele pot vorbi, pot merge, pot auzi ..

Noaptea, chiar dacã este înfricoºãtoare, îmi

23

Rammstein ºi Megadeth.Best Fest-ul nu se va mai organiza

din motive financiare dar va fi înlocuit oarecum de un festival nou -Ciuc Summer

Dacã tot se vorbeºte în toate Festival-unde pânã acum ºi-au confirmat pãrþile de criza economicã trebuie participarea: Faithless, Pink Martini ºi Gary menþionat faptul cã aceasta chiar a afectat Moore. toate domeniile de activitate. Astfel nici concertele ºi festivalurile din acest an nu vor fi prea multe la numãr...dar numele mari nu lipsesc, din contrã!

Probabil cele mai importante evenimente muzicale ale acestui an vor fi concertele susþinute de australienii de la AC/DC- în data de 16 mai- ºi de celebrul Sir Elton John –în data de 12 iunie.

Alte nume sonore care cu siguranþã stau la baza istoriei muzicii rock ºi a muzicii de calitate sunt Bob Dylan ºi Eric Clapton, ambii putând fi ascultaþi live în luna iunie, la Bucureºti.N i c i i u b i t o r i i d e m u z i c ã electronicã nu vor fi lãsaþi deoparte! Jean Michel Jarre va reveni în România în 3 iunie la Sala Polivalentã din Bucureºti.

Un concert care nu trebuie ratat ºi Pentru cei pasionaþi de jazz, pe îl recomand cu multã cãldurã celor care

lângã tradiþionalul Festival de la Gãrâna, doresc sã vadã un spectacol cu adevãrat anul 2010 va fi marcat de un mare dinamic din toate punctele de vedere este eveniment ºi anume concertul Orchestrei cel al lui Goran Bregovic din 20 mai de la Duke Ellington, din 25 aprilie de la Sala Bucureºti.Palatului din Bucureºti. În mare, acestea sunt cele mai

Sunt convinsã cã majoritatea importante evenimente muzicale cititorilor acestui articol au auzit de foarte confirmate pânã în momentul de faþã...cert multe ori refrenele arhicunoscute ale celor e cã majoritatea sunt concerte la care de la Aphaville, Aerosmith sau Cranberries. probabil avem doar o data în viaþã ocazia Spre bucuria fanilor, cele trei trupe vor sã luãm parte.concerta în acest an în capitala þãrii.

Pe lângã venirea celor de la AC/DC, Articol realizat de:Puºcaº Mãdãlina( XII D)alte trupe care vor încânta devoratorii muzicii rock vor fi: Haggard, Metallica, Slayer,

Concertele anului

Unii considerã beatboxing-ul (o percuþie vocalã a acestei culturi) al cincilea element de hip hop. Apariþia hip hop-ului a dus la extinderea limitelor DJing-ului ºi la

Hip hop-ul este atât un gen de diversificarea tehnicilor acestuia. Graffiti-ul muzicã cât ºi o miºcare culturalã ce s-a a evoluat artistic odata cu aceastã culturã ºi dezvoltat în comunitãþile urbane americane, a început sã defineascã estetica zonelor începând cu anii 1970. De când a apãrut în urbane, multe trupe fãcându-se renumite New York, hip-hop-ul a ajuns sã înglobeze un datoritã graffiti-ului lor. întreg stil de viaþã care încorporeazã diverse elemente de etnicitate, tehnologie, artã ºi culturã urbanã.

Un alt element foarte important al culturii hip hop, breakdance-ul, un stil de dans foarte complex care conþine de la cele mai dificile elemente de acrobaþie la sol, pânã la cele mai fine miºcãri de balet, este un

Muzica hip hop, în care accentul stil în care înveþi sã-þi controlezi corpul ºi este pus pe ritm ºi pe includerea frecventa a temperamentul pânã la cele mai mici detalii. rap-ului, este rezultatul combinaþiei dintre Beatboxingul este legat de arta creãrii muzica jamaicanã ºi cea americanã, ritmurilor ºi melodiilor, folosind gura ºi combinaþie realizatã pentru prima datã de corzile vocale umane, bucurându-se de cãtre DJ-ul Kool Herc. popularitate în anii '80.

Dintre toate aceste elemente însã, cel mai important rol din cultura hip-hop de azi îl are MC-ului (Master Ceremony--Maestru de Ceremonii ), care întreþine publicul prin rap (rime puse pe ritm).

Cele patru elemente principale ale culturii hip hop sunt: MCing (rap), DJing, graffiti ºi breakdance.

24

Cultura Hip-Hop

Dacã în anii '80 hip hop-ul ºi-a cultura hip hopului este vestimentaþia. Stilul definit mesajul ºi stilul, începând cu anii '90 te obligã sã porti pantaloni largi, numeroase acesta devine din ce în ce mai eclectic, accesorii, tricouri largi, chipiuri, cercei împrumutând ritmuri din alte genuri sclipitori, lanþuri de aur sau înfrumuseþate cu muzicale, cum ar fi jazz-ul. pietre scumpe.

Toate acestea creazã imaginea unui hip hoper adevarat. In aceasta culturã

In Marea Britanie, aºa-numitul dansul este capital; nu poþi dansa hip hop jazz-rap capãtã alte nuanþe, transformându- dacã nu înþelegi ºi nu simþi muzica.se în trip-hop( grupurile Tricky si Massive Attack).

Cei mai buni dansatori ai hip hopului existã complet în aceastã atmosferã a dansului, muzicii, artei ºi a culturii.

Treptat, se dezvoltã ºi un nou stil, hip hop alternativ, promovat de formaþiile The Roots, Dilated People si Mos Def.

Un punct foarte important în

Articol realizat de: Mãrcuº Silvia(XII D)

25

gre?ite ar fi, nu mai pot fi scoase din mintea lor. Ei uitã cã de mult, au dat ?i ei nas în nas cu situa?ia în care se afla acum copiii lor ?i au experimentat pe propria piele ce înseamnã sã te afli în fa?a

Tot mai des aud de conflictul perioadei critice. între genera?ii, de adolescen?i ce decurg la gesturi inexplicabile datoritã neîn?elegerilor cu pãrin?ii, de pãrin?i dispera?i din cauza comportamentului ie?it din comun al copiilor.

Conflictul dintre genera?ii a existat din totdeauna, însã cu cât avansãm în timp, acesta devine tot mai accentuat, marginile prãpãstiei vârstei A?adar, ei cautã ca odraslele lor departându-se una de cealaltã tot mai sã devinã dintr-odatã perfecte, mult. Probabil cã la aceastã depãrtare fãrã a fi nevoi?i sã treacã prin tot dintre pãrin?i ?i copii contribuie ?i noua felul de experien?e care plãcute erã a mass-mediei. Trebuie sã admitem sau neplãcute fiind, ar ajuta la faptul cã suntem stãpâni?i de ceea ce cizelarea adolescentului. Ei nu vedem la TV sau pe internet, chiar ?i de mai au aceea?i energie ?i nici muzica pe care o ascultãm. acela?i optimist pe care îl au

tinerii. Teoretic, ei ar trebui sã fie cei care sã îi in?eleagã pe adolescen?i, insã, odatã ce ?i-ai pierdut tinere?ea, ?i-ai pierdut ?i rãbdarea. Pãrin?ii se tem pentru copiii lor, de aceea decurg la tot felul de metode (neîn?elese de cãtre tineri) care ar putea ajuta la modelarea caracterului.

2. Trecem la cei mai tineri (adica ? i totu?i...de ce existã acest *rãzboi eu ?i tu)rece* între genera?ii? Ei ?tiu tot. Nu au nevoie de

Ca reper, a? dori sã descriu sfaturile nimãnui. Preferã sã cele doua tipuri de persoane aflate în ignore orice îndrumare ?i sã cauzã: Adul?i ?i Adolescen?i. probeze totul pe propria piele.

1. Voi da întâietate vârstnicilor, Sunt plini de încãpã?ânare. De pentru cã a?a se cuvine. asemenea le place sã î?i asume Trecând prin tot felul de riscul ?i sã se aventureze. Sunt experien?e, adul?ii ?i-au inoculat plini de via?ã ?i optimism, lucru anumite concep?ii ?i idei legate de care îi ajutã sã treacã peste via?ã, care oricât de corecte sau aceastã perioadã criticã.

Pe marginile paralele ale prapastiei

26

27

exasperante cum ar fi: ''Unde? Când? Cu Dupã cum vede?i, este clar faptul cine? De ce?''etc.

cã cele douã tipuri de vârstã se aflã în Iatã pãrerea unui adult despre antitezã. Însã...cum am putea ameliora adolescenþi: "Sunt superficiali, sunt

teribiliºti, nu au simþul mãsurii, nu ne mai aceastã situa?ie? Probabil ve?i zice cã este putem înþelege cu ei..."imposibil. Chiar dacã pare cã acest conflict

nu are rezolvare, cel pu?in putem încerca sã

imbunãtã?im lucrurile. Evident, nu o sã

vorbe?ti cu mama sau cu tata a?a cum

vorbe?ti cu cei din ga?cã, dar nici nu o sã te

comporþi cu ei ca ºi când ar fi niºte strãini.

ªi pãrerea unui adolescent despre adulþi: "Nu ne înþeleg, vor sã fim ca niºte roboþi sã executãm doar ce vor ei, nu ne lasã sã trãim experienþe din care sã învãþãm singuri, ne considerã niºte rataþi...”

COMUNICARE. Cred cã acesta este rãspunsul. În loc sã te încui în camerã ?i sã î?i pui cã?tile pe urechi, stai de vorbã cu ai tãi, spune-le cum ?i-a trecut ziua, cere-le pãreri despre anumite lucruri, iar atunci când î?i dau un sfat care te cam..calcã pe nervi, chiar dacã nu vei face a?a cum ?i-au spus, ascultã-i, mul?ume?te-le, apoi, treaba ta; te descurci tu cumva. I m p l i c ã - t e î n t r e b u r i l e º i Oare sã fie chiar aºa? E uºor sã faci problemele familiei ºi aratã-te interesat de teorie ºi este mult mai greu sã pui în practicã. ceea ce se întâmplã. Ajutã-þi pãrinþii ºi nu îi Însã meritã sã încercãm. În fond...ce ne desconsidera. Poþi sã contribui cu idei ºi sã costã?demonstrezi cã gândeºti matur. Pare dificil, însã este bine sã le câºtigi încrederea prin ceea ce faci. Uimeºte-i Articol realizat de: Zanfir Adelaida (X C)a r ã t â n d u - l e c ã i º i p o þ i a s u m a responsabilitãþi ºi te descurci... cu siguranþã vor înceta sã te mai preseze cu întrebãri

28

Aveau nevoie de un regizor, l-au gãsit la scurt timp în persoana lui Florin Serban (se afla în America la studii în perioada aceea), apoi au început munca pe scenariu, munca pentru finanþare, iar în 2009 au avut loc filmãrile peliculei.

Dupã 17 ani, un film românesc intrã în competiþia oficialã a Festivalului International de Film de la Berlin ºi câºtigã douã premii importante. Lungmetrajul "Eu când vreau sã fluier, fluier" în regia lui Florin Serban, obþine Marele Premiu al Juriului la Festivalul de la Berlin, echivalentul unui Urs de Argint ºi trofeul Alfred Bauer, fondatorul Berlinalei, pentru contribuþie artisticã inovatoare.

“Este un film despre adolescenþã ºi dragoste" spune regizorul Florin Serban, în care este prezentata povestea lui Silviu (interpretat de actorul George Piºtereanu) care, dupã 4 ani petrecuþi în detenþie, primeste o vizitã neaºteptatã.

Povestea "Eu când vreau sã fluier, fluier" a început în 2007, când cei de la casa de producþie Strada Film au dorit sã facã un film dupã piesa de teatru cu acelaºi nume, scrisa de Andreea Vãlean. Afla, cu doua saptamâni înainte

de eliberare, ca mama lui s-a întors din Italia ºi ca vrea sa îl ia pe fratele lui mai mic. Protagonistul nostru are la dispoziþie cinci zile sa gaseasca o soluþie, zile care devin pentru el o eternitate, atunci când se îndragosteºte de o frumoasa studenta la Sociologie, Ana (Ada Condeescu), venita în practica la penitenciarul unde acesta era închis. Este pus într-o situaþie limita ºi ia astfel decizia ca, din acel moment, i se poate întâmpla orice.

“EU CÂND VREAU SÃ FLUIER, FLUIER”

29

In film apar, pe lângã actori, ºi 15 obþinute la Festivalul International de Film deþinuþi de la Penitenciarele pentru Minori ºi de la Sarajevo, premiul The Magic Box Tineri de la Craiova si Tichilesti, personaje Service (obtinut în 2008), respectiv servicii care îsi joacã propriile roluri, dezvãluind de postproducþie în valoare de 80.000 de poveºtile care i-au adus acolo. Protagonistul, euro(2009). George Piºtereanu, era atunci elev în clasa a XII-a, la Liceul "Dinu Lipatti", ºi în prezent este student la UNATC.

Filmul se înscrie astfel în valul de producþii româneºti care duc departe numele

Pentru rolul lui Silviu echipa a cinematografiei româneºti, alãturi de fãcut casting timp de ºapte luni, în "Cal i fornia Dreamin" (nesfârº i t ) a l penitenciare, în licee, în cluburi de fotbal ºi regretatului Cristian Nemescu ºi "432" al lui rugby, dând în total probe aproximativ 700 Cristian Mungiu, producþii cu care ne de tineri. 5 dintre detinuþii care au jucat în mândrim ºi cãrora sperãm cã li se vor alãtura film sunt încã la închisoare, restul fiind multe altele în viitor! eliberaþi între timp.

Iatã cã, deºi filmul nu a avut parte de actori profesioniºti sau consacraþi, a Articol realizat de : Mãrcuþ Silvia (XII-D) reuºit sã impresioneze ºi sã ducã departe numele filmului românesc. Dovadã stau atât cele douã premii importante obþinute la Festivalul de la Berlin, cât ºi cele douã premii

30

1. PROBLEMA DE CINCI PARALE

Asezati pe masa un pahar de apa gol. Acoperiti-l cu o bucata de

carton patrat, putin mai mare decat gura paharului. Peste carton,

la mijloc, asezati o moneda usoara (50 de bani).

Ce spuneti: puteti lua cartonul fara a trage si moneda?

Fireste, ea nu trebuie sa ramana suspendata in aer, ci sa cada in

interiorul paharului, dar fara a o atinge cu nimic… Da, este posibil. Se apuca de marginea cartonului cu doua degete

si se trage brusc sau, pur si simplu, se da un bobarnac cam la

mijlocul cartonului.

In ambele cazuri, moneda nu va urma miscarea cartonului, ci va

cadea in interiorul paharului,

Stiti insa de ce?

31

1. Rolul nichelului în reacþia

C+ 2H2 ? CH4

2. Lipsa clorului produce o stare de...

3. Metalele mai puþin reactive reacþioneazã cu apa, formând ... ºi hidrogen.

4. În stare liberã, clorul se degajã în cantitãþi

reduse în ... vulcanice.

5. Substanþa FeS2 se numeste ...

6. Reacþia de combinare a oxigenului cu metale

sau nemetale se mai numeºte ºi ...

ºº

º

Excursie Ceahlau 2008

Excursie Ceahlau 2008

Redacþia revistei

“Oscar Licean” vã ureazã

“Paºte Fericit”

ºi o vacanþã însoritã!