Cultura organizaţiei şi cultura naţională

Duminică, 04 Martie 2012

Scris de ReferatMD inShareSocButtons plugin

Cultura organizaţiei şi cultura naţională În ultimii zece ani cercetătorii au recunoscut o creştere a importanţei culturii organizaţiei sub influenţa socializării şi a climatului creator. Mulţi cred că, cultura organizaţională reduce sau anulează, şterge influenţa culturii naţionale. Ei presupun că salariaţii lucrând cu aceleaşi organizaţii, chiar dacă ei sunt din ţări diferite, sunt sau devin mult mai asemănători decât diferiţi. Tot aşa ei cred că diferenţele naţionale sunt importante doar în munca cu clienţii nu şi în munca cu colegii din aceeaşi organizaţie. Un cercetător olandez în management, Geert Hofstede, în lucrarea sa a pus următoarea întrebare: “Cultura organizaţiei şterge sau cel puţin diminuează cultura naţională?”. Surprinzător, răspunsul final este nu. Adică, angajaţi şi managerii aduc etnicitatea lor la locul de muncă. Hofstede a găsit diferenţe culturale semnificative, izbitoare în interiorul unei singure organizaţii multinaţionale. În acord cu studiul său, cultura naţională a explicat 50% din diferenţele dintre angajaţi, în legătură cu atitudinile şi comportamentul lor. Cultura naţională a explicat mai multe diferenţe decât au evidenţiat la un loc vârsta, profesiunea, sexul şi rasa. După observarea managerilor, din nouă ţări vest europene şi din SUA, care lucrau pentru organizaţiile lor native, cercetătorul a aplicat studiul său într-o companie multinaţională, care avea filiale în toate cele zece ţări. El a presupus că angajaţii care lucrau pentru aceeaşi companie multinaţională ar fi mult mai asemănători decât colegii lor angajaţi în interior, dar în schimb a descoperit că angajaţii îşi menţineau sau chiar îşi întăreau diferenţele culturale. Deci, au existat diferenţe semnificative mai mari între managerii celor zece ţări, care lucrau la aceeaşi corporaţie multinaţională, decât între managerii care lucrau pentru companiile din ţările lor native. Se poate spune deci, că oamenii, când muncesc pentru o corporaţie multinaţională, de exemplu: germanii, creează impresia că devin mai germani, americanii mai americani, suedezii mai suedezi etc. Surprins de aceste rezultate Hofstede a extins cercetarea în alte două corporaţii multinaţionale, fiecare cu filiale în aceleaşi nouă ţări şi SUA. La fel ca şi în prima cercetare, s-a constatat, că nici de acestă data, cultura organizaţiei nu diminuează şi nu anulează diferenţele naţionale ci dimpotrivă le menţine, chiar le sporeşte. În fine, apare o întrebare ,,De ce cultura organizaţiei a putut sporii diferenţele culturii naţionale?”. În acesta problemă nici managerii, nici cercetătorii nu cunosc răspunsul. Probabil constrângerea de a se conforma culturii proprii unei organizaţii străine a creat o rezistenţă din partea angajaţilor, determinându-i pe aceştia să ţină cu mai multă fermitate la propria lor identitate naţională. Se poate spune, de asemenea, că în noi s-a cultivat şi cimentat, până la maturitate cultura noastră iar aceasta nu mai poate fi ştearsă de nici o forţă externă. Sau poate că operează şi alte forţe care nu permit altor forţe să şteargă sau să diminueze valorile noastre culturale naţionale. În orice caz, oricât de paradoxal ar părea, fără nici o ambiguitate dar inexplicabil în acelaşi timp, concluzia este că angajaţii îşi menţin sau îşi sporesc modalităţile lor specifice culturale de muncă, atunci când sunt plasaţi într-o organizaţie multinaţională.