cultura emotionala profesori-studiu de caz
TRANSCRIPT
Formarea culturii emoționalea cadrelor didactice
–necesitate personală sau exigenţă
profesională ???
Cojocaru-Borozan Maia,doctor habilitat în pedagogie, conferenţiar universitar
Scopul:sensibilizarea cadrelor didactice privind necesitateadezvoltării propriei culturi emoţionale (CEP)în vederea educației pentru dezvoltarea emoțională aelevilor (EDE)
DirecDirecţţii de dezvoltare a discursului:ii de dezvoltare a discursului:1. CEP 2. EDE a elevilor1. CEP 2. EDE a elevilor
Seminariile metodologicepentru formarea continuă a profesorilor şcolari
vor avea ca obiective:
• să determine efectele problemelor emoționale asupra calității
educației;
• să analizeze coduita deontologică a profesorului în baza unor
indicatori ai culturii emoţionale;
• să integreze anumite valori emoţionale în conduita sa profesională;
• să operaţionalizeze obiective şi să elaboreze strategii ale educaţiei ptr
dezvoltare emoţională.
Cultura emoţională a cadrelor didactice ?
• se exprimă printr -un sistem de competenţe emoţionale,de echilibrare cu sine şi cu alţii în comunicarea didactică
• care se integrează într-un stil charismatic de comunicarepedagogică, generator de confort profesional şi valoriemoţionale.
• rezultanta sporirii QE,• un sistem de convingeri/atitudini privindimportanţa disciplinării comportamentului afectiv,
• spectrul variat al cunoştinţelor despre viaţaafectivă a individului,
• ansamblul de capacităţi ce permit:- gestionarea/canalizarea adecvată a energiei
emoţionale,- integrarea de succes în orice mediu socialpentru crearea unei cariere de rezonanţă.
NB: Calitatea competenţelor reflectă, nivelul culturiiemoţionale.
Competenţa emoţionalăeste:
Funcţiile culturii emoţionalea cadrelor didactice
Funcţia prioritară – armonizarea cu sine şi cu alţii
Funcţii complementare :
de comunicare;
de motivare/activare;
de sporire a culturii profesionale
de dezvoltare emoţională a
educaţilor;
de valorizare şi integrare;
de amplificare a culturii sociale.
Problemele emoţionale ale cadrelor didactice
stres ocupaţional,
extenuare psihică
epuizare emoţională
deficit de energie emoţională,
alternanţa neargumentată adispoziţiei
lipsă de expresivitate şioriginalitate emoţională,
dezechilibru emoţional,
conflicte interpersonale,
management emoţional
insuficient,
intoleranţă şi lipsă de cooperare,
rezistenţă scăzută la comunicare
didactică,
dificultăţi în asumarea
resposabilităţilor etc.
Sindromul epuizării emoţionale a profesorului
(semnificînd consum, ardere definitivă)starea de răspuns la acţiunile psihotraumatizante specifice mediului educaţional care
circumscrie probleme psihice rezultate din implicarea afectivă intensă şi de lungă durată înactivităţi cu înalt grad de solicitare emoțională și epuizarea resurselor afective interne lăsînd
un gol interior greu sau imposibi de recuperat.
Manifestărille sindromului de epuizare emoţională sînt:
stări de oboseală cronică indispoziţie şi lipsă de entuziasm
vulnerabilitate sporită la boli
refuzul implicării afective sentimentul nerealizării personale (insuccese pe multiple planuri,
instabilitate afectivă (depresie, iritabilitate, anxietate, frică)
inacceptarea de sine şi de alţii
SIMPTOMEfiziologice (tensiune musculară, ticuri, presiune arterială sporită,tahicardie, aritmii, intensificarea tranzitului gastrointestinal, uscăciune îngît, hipertranspiraţie, conductibilitate electrică a pielii, modificări lanivelul imunoglobulinei, deteriorări ale memoriei, scăderea gradului deconcentrare, creşterea ratei de erori şi confuzii, scăderea capacităţii dedecizie, de management al timpului, proiectare ineficientă, inhibiţii şiblocaje, tendinţe obsesive şi iraţionale, creativitate redusă;
emoţionale (frustrare, ostilitate, anxietate, nervozitate, depresie,insatisfacţie, demoralizare, culpabilitate, alienare, scăderea performanţei,instabilitate şi fluctuaţie profesională, absenteism, evitare/evadare,pasivitate/agresivitate, excese alimentare, insomnii, utilizarea sporităuneori a alcoolului, tutunului , cafelei, a tranchilizantelor).
Factorii ce provoacă sindromul epuizării
emoţionalenedreptatea socială (dezacordul dintre consumul energetico-intelectual şi
recompensa finaciară )
activitate profesională cu valoare motivaţională uzată,
deficitul de timp ptr familie,
sentimentul nerealizării personale,
insuccesul profesional (extenuare profundă şi exigenţe crescînde),
insatisfacţie
dificultăţi de autorealizare
pierderea ritmului vieţii profesionale
Problemele de sănătate mentalăȘtiați că:
› o persoană din 20 suferă de o boală psihică severă şide trei ori mai multe suferă de tulburări mentale maipuţin severe, dar importante;› 25% din populaţie suferă de probleme serioase de
sănătate mentală care cresc odată cu vîrsta;› rata sinuciderilor şi a tentativelor de suicid este în
creştere în special în rîndul tinerilor;suprastructurarea cu factori de stres a societăţii
(declin economic, creşterea şomajului, scădereanivelului de trai)
expansiunea abuzului şi a dependenţei desubstanţe psihoactive (alcool şi drog);
Comitetul Regional European (CRE) a elaborat undocument „Sănătatea mentală pentru toţi în secolul
XXI” (2007) oObiectivele educației ptr. sănătate mentală publică
sunt:• cultivarea mentalităţi că starea de sănătate mentală este condiţia esenţială
a dezvoltării echilibrate a comunităţi umane;
• depistarea precoce a tulburărilor mentale şi aplicarea imediată a unormăsuri de combatere a acestora;
• favorizarea readaptării sociale a bolnavului mental;
•• rezolvarea problemelor psiho-sociale ale copiilor inadaptaţi social
Exprimarea emoţiilorconstituie o nevoie umană prioritară
Disciplinarea comportamentului emoţionalasigură succesul.
(Charles Manz)
Cei mai mari milionari ai lumii auCei mai mari milionari ai lumii audemonstrat un nivel maidemonstrat un nivel mai îînalt de inteligennalt de inteligenţţăă
emoemoţţionalăională (95%) dec(95%) decîît de inteligent de inteligenţţăăacademicăacademică
Dintre popoarele lumii cel maiDintre popoarele lumii cel mai îînaltnaltnivel de IE lnivel de IE l--auau îînregistrat japoneziinregistrat japonezii
Din 100% din profesorii eliberaDin 100% din profesorii eliberaţţi din funci din funcţţie ,ie ,90 % au fost elibera90 % au fost eliberaţţi din cauza nedezvoltăriii din cauza nedezvoltării
competencompetenţţelor emoelor emoţţionaleionale şşi doar 1i doar 10 %0 % din cauza din cauzapregătirii insuficiente de specialitatepregătirii insuficiente de specialitate
Cariera pedagogică de succes se datoreazăCariera pedagogică de succes se datorează80 %80 % dezvoltării coeficientului emodezvoltării coeficientului emoţţional (QE)ional (QE)
şşi doar 20 % coeficientului de inteligeni doar 20 % coeficientului de inteligenţţă academicăă academică
Formarea CEP este posibilă la orice etapă de vFormarea CEP este posibilă la orice etapă de vîîrstărstăprin autoeducaprin autoeducaţţieie şşi dezvoltare a competeni dezvoltare a competenţţelorelor
emoemoţţionaleionale(Goleman D.)(Goleman D.)
În lume existăInstitute de Pedagogie a culturii emoţionale,
preocupată de cercetarea, proiectarea şi dezvoltareacompetenţelor emoţionale
Pedagogia culturii emoţionale
fiind ştiinţa pedagogică
preocupată de studierea educaţiei pentru dezvoltare
emoţională a elevilor conform unor valori emoţionale
recunoscute pe plan global
Competenţele emoţionalesunt recunoscute în spaţiuleuropean al învăţămîntuluica standarde profesionale acadrelor didactice
Variabilele de cercetare a CEPVariabilele de cercetare a CEP
respectul de sine şi de alţii, orientarea emoţională, volumul de cunoştinţe privind viaţa emoţională, spectrul de semnificaţii al emoţiilor recomandabile
pedagogilor, managementul stresului, toleranţa comunicativă, comportamentul prosocial, optimismul şi responsabilitatea pedagogică.
Specificul dezvoltării CE a profesorilor şcolari
• Respect moderat de sine determinat de statutul cadrelor didactice
• Orientarea emoţională pozitivă cu oscilaţii frecvente ale dispoziţiei
• Motivaţie predominant extrinsecă pentru autoafirmare profesională
• Cunoştinţe modeste despre viaţa emoţonală a individului
• Competenţe nedezvoltate de management al conflictelor
• Comunicare imprecisă a stărilor emoţionale şi toleranţă
comunicativă redusă
• Implicare emoţională parţială în dinamica grupului şcolar
• Responsabilitate impusă de statutul profesional
• Lipsă de optimism pedagogic
Competenţe emoţionalespecifice cadrelor didactice
• implicare emoţională optimă• activism emoţional,• flexibilitate emoţională,• mobilitate afectivă,• orientare emoţională pozitivă,• empatie şi compasiune,• expresivitate emoţională,• rezistenţa afectivă la stres,• creativitate emoţională etc.
Profesorul constructivist va dezvolta în mediuleducațional sistemul emoțiilor constructive evitînd
apariția și stabilizarea celor distructive
Emoții constructive Emoții distructive
Respect (considerație) de sineIntegritateCompasiuneBunăvoințăGenerozitateIubirePrietenie
Stimă (apreciere) de sine redusăÎncredere în sine exageratăTolerarea unor emoții negativeGelozie și invidieLipsa compasiuniiIncapacitatea de a avea relațiipersonale apropiate
Idealul educativ: comportament emoțional inteligent
Scopul EDE este construirea stilului decomportament emoțional civilizat
Obiectivele EDE:
- sensibilizarea la nevoia dezvoltării emoționale
- dezvoltarea competenţei de a lua decizii responsabile
- învățarea comunicării interpersonale
- automonitorizarea stresului
- dezvoltarea carierei personale/profesionale
- prevenirea apariției conflictelor intra- și interpersonale și a dezadaptăriisociale
- preîntîmpinarea dezvoltării orientării emoționale negative
- amplificarea culturii emoționale în mediul educațional
că profesorul trebuie să-și autodezvolte culturaemoțională
pentru aplicarea codului afectiv al comunicării,pentru a asigura eficienţa circuiturilor comunicative
printr-un:stil charismatic
de comunicare pedagogicăeste maniera de comunicare excepţională şi conduitămarcată de înalt coeficient de emoţionalitate, prin care
profesorul însufleţeşte şi fascinează elevii.
Sintetizînd putem afirma:
Argumentele profesorului pentrudezvoltarea culturii sale emoționale
• responsabilitatea pentru autodezvoltarea emoţională cu scopuldezvoltării emoţionale a elevilor şi a eficientizării serviciiloreducaționale pentru asigurarea unei cariere de rezonanță;
• existenţa şi perpetuarea problemelor emoţionale caresubminează eficiența educației;
• necesitatea cunoașterii metodologiei dezvoltării emoţionale aelevilor în vederea armonizării dintre IQ şi EQ.