Pentru detalii complete legate de cultivarea alunilor micorizati cu spori de trufa

(preturi, rentabilitate, recoltare, investitie, profit)vizitati www.cultivareatrufelor.eu

,iar pentru intrebari si detalii ne puteti contacta la 0724388049

sau adresa de mail trufe_romania@yahoo.com

Cultura Alunului

IMPORTANŢĂ, ORIGINE, ARIE DE RĂSPÂNDIRE

Importanţă.

Alunele se consumă tot timpul anului, în stare proaspătă, dar maiales ca adaosuri în diferite produse de cofetărie. Partea edibilă (miezul proaspătcon ţ i ne 3 ,50% apă ; 15 ,58% ma te r i i a zo t a t e ; 61 ,16% ma te r i i g r a se ; 13 ,22% materii extractive ; 3,84% celuloză, 2,70% cenuşe (care conţine, la rândul ei : Ca,P, Mg, K, S, Cl, Na, Fe, Cu ; vitamine şi în special cele din complexul B (B1 — 0 ,39 mg /100 g ; B 20 ,21 mg /100 g ; B 3(PP) — 1,35 mg/100 g ; B5— 1,15mg/100 g ; B9— 71 mg/100 g), vitamina C — 3,0 mg/100 g, vitamina A — 0,029m g / 1 0 0 g ( J . V a l n e t , 1 9 8 6 ; I . B o t u , 1 9 8 7 ) .

Conţinutul ridicat în grăsimi face din miez o apreciată materie primă pentruextragerea unui ulei fin, intens aromat, cu multiple întrebuinţări. Scoarţa, frunzeleşi involucrul constituie materii prime folosite la tăbăcirea şi vopsirea pieilor.Alunul este recomandat pentru perdele antierozionale, iar unele varietăţi, cuaspect decorativ, pentru spaţii verzi.Producţia mondială, de 547 866 t (1988), este obţinută în câteva ţări : Turcia(362 000 t), Italia (119 000 t), S.U.A. (16 000 t), în care se obţine peste 90% dintotal.În România, mulţi ani consumul a fost asigurat din alunişurile spontane şi dinimport. Plantaţii comerciale au început să se înfiinţeze abia din 1960 în judeţeleVâlcea, Olt, Caraş-Severin, Argeş şi Mureş. În prezent se cultivă cu alun numai200 ha, dar producţia obţinută nu figurează în statisticile oficiale.

PARTICULARITĂŢI BIOLOGICESpecii şi soiuriSpecii.

În prezent există 9 specii cu şase varietăţi, din care numai o parte au contribuit la obţinerea soiurilor actuale şi prezintă interes pentru ameliorare (tab.25.1).Soiuri.Pe plan mondial există peste 200 soiuri, din care mai răs- pândite sunt20—30. În România, în grădinile familiale, sortimentul a fost mulţi ani alcătuit dinsoiuri importate ; mai răspândite au fost: „Furfulak”, „Merveille de Bolwieller”, „Lambert alb” etc.Î n p r ezen t , S .C .P .P . Vâ l cea , spec i a l i z a t ă î n cu l t u r a a l unu lu i ,

r e comandă s o r t i m e n t u l : „ R o m a v e l ” ( 4 0 % ) , „ V â l c e a ” 2 2 ( 1 5 % ) , „ T o n d a g e n t i l l e d e l l e  Langhe” (lO%), „Merveille de Bolwieller” (10%), „Ennis” (10%),

„Butler” (10%)şi alte soiuri noi (5%). (I. B otu şi colab., 1987)

  Umiditatea.Alunul are cerinţe mari atât pentru apa din sol, cât şi pentru ceadin atmosferă. Ele sunt satisfăcute în zonele în care precipitaţiile însumează 700— 1 200 l/m2. Cerinţele sunt maxime în lunile mai, iunie şi iulie (peste 300 l/m2) şiminime în august-septembrie. Umiditatea relativă optimă din perioada de vegetaţieeste de 70—80%. Excesul de apă atât din sol, cât şi în atmosferă, este dăunător,  p r o d u c â n d a s f i x i e r e a r ă d ă c i n i l o r ş i f a v o r i z â n d a t a c u l a g e n ţ i l o r u n o r b o l i criptogamice ( Botritis, Moniliniaetc.). Ploile reci din perioada înfloririi împiedică polenizarea, iar cele din perioada maturării fructelor contribuie la deprecierea lor calitativă.Lumina.Fa ţ ă de l umină , a l unu l a r e c e r i n ţ e m i j l oc i i c e sun t s a t i s f ăcu t e pe în t r eg t e r i t o r i u l ţ ă r i i noa s t r e . Î n zona submon tană ş i a dea lu r i l o r î na l t e a l unu l trebuie amplasat pe expoziţiile estice, sudice, sud- estice şi sud-vestice.Aerul.Vân tu r i l e u şoa re au o i n f l uen ţ ă f avo rab i l ă a sup ra a l unu lu i î n t oa t e f eno faze l e , da r ma i a l e s î n t impu l î n f l o r i r i i , c ând a s igu ră po l en i za r ea , ş i după maturarea fructelor când contribuie la scuturarea şi reducerea umidităţii fructelor.Solul.Pentru cultura intensivă a alunului stratul fertil de sol trebuie să fie demin im 60—80 cm, i a r apa f r e a t i c ă s ă f i e sub 1 ,5—2,0 m . E l t r ebu i e s ă a i bă o textură mijlocie, să fie permeabil pentru apă şi aer, cu un pH cuprins între 6,0—  7,8 şi să fie mijlociu sau bine aprovizionat cu macro- şi microelemente, conţinutulde calciu activ să nu fie mai mare de 10—12%.PARTICULARITĂŢI TEHNOLOGICESpecificul producerii materialului săditorLa alun, materialul săditor se produce în exclusivitate pe cale vegetativă prindrajoni, marcotaj, butaşi, iar în ultimul timp prin altoire.Înmulţirea prin drajoni.Este o metodă simplă şi uşoară, prin care se obţin unnumăr mare de plante noi, totuşi ceva mai redus comparativ cu alte metode (16— 21,6 mii buc/ha) ; materialul săditor este foarte neuniform şi slab înrădăcinat (40 —50%) ; există riscul de a transmite bolile şi dăunătorii din plantaţia producătoare; scurtează viaţa şi micşorează producţia de fructe a plantaţiei producătoare dedrajoni şi îngreuiază efectuarea lucrărilor de întreţinere.Înmulţirea prin marcotaj.Cele mai indicate pentru alun sunt :marcotajul  simplu prin arcuire,

care a dat 22,2—28,8 mii marcote la ha şimarcotajul prin strangularea şi muşuroirea lăstarilor semilignificaţi,care a dat 48,2—69,4 miimarcote/ha (L. Botu, 1987).Drajonii ca şi marcotele, având un sistem radicular redus, trebuie „fortificate”un an pe platforme de înrădăcinare sau în câmp.  Butăşirea.Este o metodă de perspectivă pentru alun, şi a dat cele mai bunerezultate în cazul lăstarilor semilignificaţi (recoltaţi pe la mijlocul lunii iunie şitrataţi la bază cu I.B.A. în concentraţie da 1 000 p.p.m.). Prin această metodă, laune l e so iu r i , p rocen tu l de î n r ădăc ina re a f o s t de până l a 100% („Ba rce lona” , „Butler”).Altoirea.În ultimii ani unele pepiniere deţin material săditor la alun şi prina l t o i r e , f o lo s ind ca po r t a l t o i pu i e ţ i ş i ma rco t e de C .avellanaş i p u i e ţ i d e C .colurna.Altoirea se utilizează puţin, datorită procentului scăzut, de prindere şi inexistenţei unor portaltoi corespunzători. Rezultate bune s-au obţinut în câmp laaltoireaîn ochi crescând în prima jumătate a lunii iulie cu muguri de pe lăstari şila altoireaîn despică, tură, în verdede la începutul lunii iunie cu lăstari ierbacei.La masă, alunul se poate altoi în despicătură şi copulaţie perfecţionată, metode prin care se pot obţine 20—60% plante altoite. Procentul de prindere la altoirea lam a s ă p o a t e c r e ş t e l a 7 7 — 1 0 0 , p r i n u t i l i z a r e a i n s t a l a ţ i e i d e c a l u s a r e l a c a l d realizată de L a g e r s t e d t, ce permite expunerea numai a punctului de altoire lao temperatură constantă de 26—27°C, timp de 28 zile, perioadă în care sistemulradicular rămâne într-un mediu umed la 8—10°C.Înmulţirea prin seminţe.Alunele au germinaţie scăzută (15—30%). Înainted e s e m ă n a t e l e t r e b u i e s t r a t i f i c a t e l a 1 — 5 ° C , t i m p d e 1 1 0 — 1 2 0 z i l e . P r i n în l ă tu r a r ea pe r i c a rpu lu i p rocen tu l de ge rmina re poa t e c r e ş t e l a 53—91%. O germinare mai bună se poate realiza şi recoltând fructele cu câteva zile înainte dedesprinderea din involucru şi tratându-le timp de 12—18 ore cu 50—100 p.p.m.acid giberelic (G.A.3). Îngrijirile după semănat sunt identice cu cele prezentate în partea generală.Specificul înfiinţării şi întreţinerii plantaţieiAlegerea terenului.Plantaţiile d e a l u n s e f a c î n z o n e l e î n c a r e f a c t o r i i ecologici satisfac cerinţele soiurilor.Sistemul de cultură.Cele mai mari suprafeţe de alun sunt cultivate însistemclasic (5,0—6,5 m între rânduri şi 3,0—6,0 m pe rând) şiagropomicol  

(10—15 mîntre rânduri ş i 7—8 m pe r ând ) , cu co roana t i p t u f ă . Î n u l t ime l e decen i i s - au înfiinţat plantaţii intensive cu distanţe de 5,0 m între rânduri şi 3,0—4,0 m pe rând, cu pomi cu un singur trunchi şi coroana tip vas ameliorat. Pentru terenurilecu pante mai mari alunul poate fi cultivatintensiv,utilizând sistemul de amenajarecu alei de trafic tehnologic. În funcţie de vigoarea soiului şi fertilitatea solului  distanţele de plantare sunt, în acest caz, de 3—4 m între rânduri şi 2—3 m pe rând,iar coroana poate fi condusă ca tufă sau vas, cu un trunchi de 0,6—0,8 m.Tehnologia de amenajare, pregătire a terenului şi înfiinţare a plantaţiei nudiferă prea mult de cea prezentată la celelalte specii. Pentru reuşita plantaţiei, la fertilizarea de bază trebuie, însă, aplicate 40—60 t/ha îngrăşământ organic, 600— 800 kg/ha superfosfat, 300—400 kg/ha sare potasică, iar la plantare trebuie folositnumai material săditor cu sistemul radicular bine dezvoltat. Rădăcinile alunului sedeshidratează uşor, motiv pentru care trebuie acordată mare atenţie păstrării şimanipulării materialului săditor. Şi la alun epoca optimă de plantare este toamna.Plantarea puieţilor se face la adâncimea la care au fost plantaţi în pepinieră. Udareadupă plantare cu 10—15 l/pom şi repetarea ei de 5—6 ori în primul an de vegetaţieinfluenţează mult asupra procentului de prindere a pomilor.Alegerea sortimentului.Fiind o specie cu soiuri autosterile dichogame, pentru fiecare soi de bază se vor alege 2—3 soiuri polenizatoare (20—30%) aică ro r amen ţ i s ă - ş i e ş a loneze î n f l o r i r e a pe î n t r e aga pe r i oadă de r e cep t i v i t a t e a florilor femeieşti. La 5—7 rânduri din soiul de bază se intercalează 1—2 rândurid in so iu r i l e po l en i za toa r e . F i i nd spec i e anemof i l ă , r ându r i l e t r ebu i e o r i en t a t e  perpendicular pe direcţia vântului dominant din perioada înfloririi amenţilor.Tăierile de formare.Aces t ea du rează 5—6 an i de l a p l an t a r e . Fo rma de coroană dominantă estetufa,cu 4—10 tulpini. Se mai utilizează forma devasameliorat  sauvas ameliorat uşor aplatizat cu trunchi mijlociu (0,6—0,8 m) sauînalt (1,20—1,8 m). Tăierile de formare sunt prezentate în partea generală.Tăierile de întreţinere.Se urmăreşte menţinerea echilibrului între creştere şirodire (prin eliminarea din tufe a tulpinilor îmbătrânite, sau prin tăieri de reducţieîn lemn de 3—5 ani), menţinerea plantelor în limitele spaţiului destinat iniţial, ca şiluminarea şi aerisirea coroanei.În perioada de început a diminuării producţiei se aplicătăieri de reîntinerire prin care coroana se reduce cu circa 40%, tăind în lemn de 4—5 ani. Efectul estemai bun dacă se face concomitent reîntinerirea rădăcinilor şi o fertilizare cu 30— 40 t / ha guno i . La a lun t ă i e r i l e t r ebu i e f ă cu t e î n i a r i ua r i e - f eb rua r i e , î na in t e de dezmugurit. Rănile mai mari de 4—5 cm trebuie acoperite cu ceară de altoit sauvopsea de u l e i . O l uc r a r e spec i f i c ă e s t e

înlăturarea drajonilor şilăstarilor dincolet. În primii ani, se înlătură manual iar mai târziu, după suberificarea scoarţeitrunchiului, se pot înlătura şi chimic, cu unul din următoarele erbicide : 2,4 D ;„Prefix” 7,5 G etc

Sisteme de întreţinere a soluluidin plantaţiile tinere şi pe rod sunt :ogorul l u c r a t ; o g o r u l e r b i c i d a t ; o g o r u l c o m b i n a t ; m u l c i r e a ; o g o r u l c u l t i v a t c u îngrăşăminte verzi sauplante agro-alimentare,care părăsesc terenul cel mai târziu în iulie — sisteme ce permit pregătirea solului în vederea recoltării fructelor.   Arăturilenu trebuie făcute mai adânc de 12—15 cm. Pentruogorul erbicidat serecomandă : „Simazin”, 2—6 kg/ha ; „Diuran”, 1—2 kg/ha ; „Ustinex”, 10 kg/ha ;„Casoron”, 3 kg/ha etc.Fertilizarea anuală cu îngrăşăminte chimice şi la 3—4 ani cu îngrăşăminteo r g a n i c e c o n s t i t u i e o v e r i g ă t e h n o l o g i c ă i m p o r t a n t ă p e n t r u r e u ş i t a c u l t u r i i . F e r t i l i z a r e a o r g a n i c ă a r e o m a r e i m p o r t a n ţ ă l a a l u n , d a t o r i t ă f a p t u l u i c ă p e rădăcinile lui există micorize care funcţionează normal numai în soluri cu materieorganică, aerate şi revene. Sortimentul şi dozele de îngrăşăminte se stabilesc pe  bazadiagnozei foliare.Pen t ru a f i s emn i f i c a t i ve , f r unze l e ana l i z a t e t r ebu i e recoltate, între 15VII şi 15VIII, din treimea superioară a coroanei şi a lăstarului.T u r d u ( 1 9 7 1 ) c i t a t d e I . B o t u ( 1 9 8 7 ) p r e c i z e a z ă c ă , î n T u r c i a , s e o b ţ i n  producţii bune dacă frunzele conţin 2,4—3,5% N ; 0,15—0,40% P2O5; 0,6—2,5%K 2O ş i 0 , 25—0,40% Mg. La p l an t a ţ i i l e t i ne r e f e r t i l i z a r ea ch imică t r ebu i e s ă înceapă în anul II când se recomandă să se administreze 25—30 kg/ha N, 40—50kg P2O5şi 80—100 kg/ha K 2O. În următorii 3 ani se recomandă ca doza de fosfor ş i po t a s iu s ă s e men ţ i nă cons t an t ă , i a r c ea de azo t s ă c r ea scă anua l cu 20—35 kg/ha substanţă activă. Potasiul trfebuie administrat sub formă de sulfat. Anionii declor, în concentraţii mari, sunt toxici pentru alun. Doza de fosfor, cea de potasiu şi1/3 din cea de azot se administrează toamna înainte de căderea frunzelor, o dată cua ră tu r a de bază . Res tu l de 2 /3 d in doza de azo t s e admin i s t r e ază p r imăva ra î n f e b r u a r i e - m a r t i e ş i s e î n c o r p o r e a z ă î n s o l c u p r i m a d i s c u i r e . Î n p r i m i i 4 a n i îngrăşămintele anuale se administrează în lungul rindului pe o bandă lată de 1—2m, iar după anul 4 pe toată suprafaţa. După intrarea pe rod dozele de îngrăşămintese suplimentează cu cantităţile de macro- şi microelemente imobilizate în producţiad e l e m n ş i d e f r u c t e . I . C a r p e n t i e r i , c i t a t d e I . B o t u ( 1 9 8 7 ) p r e c i z e a z ă c ă l a o producţie de 1 800 kg/ha alune şi de 2 500 kg/ha lemn, alunul absoarbe din sol18,2 kg N, 9,1 kg P2O5, 1 2 , 3 k g K   2O şi 16,3 kg Ca. Pentru condiţiile ţării noastre,în plantaţiile pe rod, se recomandă, anual, 100—150 kg/ha N, 80—100 kg/ha P2O5 şi 100—120 kg/ha K 2O şi la 3—4 ani 30—40 t/ha gunoi de grajd.Necesa ru l de apă .

În zone l e cu r eg im p luv iome t r i c de f i c i t a r , p r i nirigare  p roduc ţ i a c r e ş t e cu 1 ,5—2,7 t / ha . Reg imu l de i r i ga r e s e s t ab i l e ş t e a s t f e l î ncâ t u m i d i t a t e a d i n s o l d i n p e r i o a d a d e v e g e t a ţ i e s ă s e m e n ţ i n ă l a 7 0 — 8 0 % d i n capacitatea de câmp pe adâncimea de 50—60 cm.Combaterea bolilor şi dăunătorilor.Fărătratamente fitosanitare,bolile şidăunătorii pot diminua producţia cu 20—50% sau chiar mai mult. Dintre bolilema i păgub i t oa r e sun t :virozele(mozaicul alunului ; atrofia lăstarilor ; atrofia f ruc t e lo r ş . a . ) ;bacteriozele(Xanthomonas corylina) şimicozele(Cytosporaco ry l i co l a , G leospo r ium co ry l l i , Phy l l a c t i n i a su f fu l t a , Monilinia fructigena,Bo t ry t i s c i ne r ea e t c . ) . Ce i ma i pe r i cu lo ş i dăună to r i sun t : gă rgă r i ţ a a l une lo r  (Balaninus nucum)şi viermele alunelor (Mellissopus latiffereanus).Pagube mai  m ic i po t p roduce s f r ede l i t o ru l a l unu lu i(Oberca linaris),afidele, acarienii,  ploşniţele, insectele „miniere” etc. Combaterea acestor boli şi dăunători se face cu pesticidele obişnuite.Specificul recoltării şi valorificării alunelor.Recoltarea începe când fructeleau a juns l a d imens iun i l e spec i f i c e so iu lu i , i a r pe l i cu l a c e s epa ră s ămân ţa de  pericarp devine brun-roşcată. Alunele se pot recolta cu sau fără involucru,manual saumecanizat. Recoltarea cu involucruse r e comandă l a pomi i t i ne r i , l a c e iamplasaţi pe pante şi în plantaţiile cu solul inierbat.Este necesară îndepărtarea involucruluiimediat, deoarece, după uscare, el se detaşează mai greu de fruct. Recoltarea fără involucruse face când 90% din alune au căzut pe sol de undese adună manual sau mecanizat. Recoltarea mecanizată se face numai pe terenuri plane sau uşor înclinate, cu solul arat, nivelat şi tăvălugit. Recoltarea manualăreprezintă 30—50% din cheltuielile de întreţinere.După recoltare alunele se condiţionează, se sortează şi se calibrează. Pentru  păstrare conţinutul de apă din alune trebuie redus la 5—6%, în care scop fructelese ţ i n 4—6 z i l e l a soa r e î n s t r a t u r i sub ţ i r i , l opă t a t e z i l n i c , s au s e i n t roduc î n uscătoare la temperaturi de 35—47°C. Fructele cu 6—8% umiditate se păstrează bine 1 an în camere bine aerisite, dacă temperatura este de 21°C şi umiditatea r e l a t i vă de 60—65% ş i 2—3 an i dacă t empe ra tu r a s e men ţ i ne l a 2—4°C i a r   umiditatea relativă la 65%.Din producţia mondială de alune, 90% se comercializează sub formă de

aluned e c o r t i c a t e ş i n u m a i 1 0 % c a a l u n e î n c o a j ă , i a r s u b a s p e c t u l m o d u l u i d e valorificare 97% sunt destinate industriei alimentare şi numai 3% consumului înstare proaspătă