Anul a 24-lea Duminecă, 24 Ianuarie (6 Februarie) 1916 Nr. 4

PREŢUL A BON A U N T U L U I:

?* un a u ............................... 5 cor. 40 bani. ;

?» 5 jumătate de an . . . 2 cor. 70 bani. :

2.0 mân ia, America alta ţări gtrftins 11 cor, nnuaL ■

Abonamente se fsc la„Tipografia Poporului“; Sibiiu. i

Foaie politicăApare în fiecare Duminecă.

Telefon Nr. î 40.Adresa telegrafică: »Foaia Pcuoralui«, Sibiiu.

INSERATE:

să primiiiic la B IROUL ADMINISTRAŢIEI

(Strada Măcelarilor Nr. 12).

Un şir petit prima-'iata 14 bani, a două-oara

12 bani. a trois-oară 10 bani.

România la răspântie.Sibiiu, 4 Februarie 1910.

De câtva tim p, se vorbeşte ia-

răş cu m u lt zor despre ţinuta R o ­

mâniei, despre p lanurile ei, şi mai

'* cu setimă despre tain ica ei tăcere

oticioasii, în faţa marilor lupte ce

se pregătesc nu departe de hota­

rele ei. Oa un răsunet al acestei

fierberi, care se în tâm p lă în re­

gatul vecin cu monarhia noastră,

trebue să socotim şi scrisoarea pu ­

blicată de gazeta „Berliner Tage-

b la tt“ din Berlin, la loc de frunte,

trim isă de corespondentul ei de la

Sofia, şi pe care ne străduim s‘o

tă lm ăc im şi noi, în num ăru l de

faţă cetitorilor noştri.

Fără de-a socoti bineînţeles

fierberea aceasta din Rom ânia, zice

corespondentul, de-o serioasă as­

cuţiri* a lucrurilor, totuş trebue

Hft-i dăm o deosebită însemnătate.

Agitaţiile zilnice, pe cari le tre­

zeşti* antanta în Bucureşti, >ită-

ruesc a urma neîncetat, şi cu toate

că până acum nu i-a n u n ii să-şi

ajuntlă pe deplin ţinta, eătră care

îşi îndreptează toate silinţele, totuş

unele fapte sunt în măsură de-a

pune pentru viitor pe gânduri, pu­

terile centrale (din mijloc). Ţ inuta

nehotărită a guvernului, d lu i Bră-

tianu, a adus lucrurile acolo, că

în anum ite cercuri bine înştiinţate,

atât din punct de vedere m ilitar

cât şi economic stăpâneşte neli­

nişte şi îngrijorare.

Dupăee, după m ulte greu­

tăţi s’a în făputu it în fine învoi­

rea, ca cele 30,000 de vagoane

de cereale pe cari le cumpăraseră

puterile din m ijloc să se pornească

odată la drum, puterile antantei

au ştiut găsi tot felul de m ijloace,

ca să oprească trecerea peste gra­

niţele ţării ale acestor vagoane,

începând şi ei să cumpere mari

grăm ezi de bucate, în parte în

adevăr, in parte num ai de ochii

lum ei. cu toate că nu se ştie încă

limpede cum vor putea transporta

aceste cereale în ţările din apus,

deoarece o vindere a lor în Rusia

este cu neputinţă, fiindcă ea are

însăşi m agazii în tregi pline de bu­

cate, pe cari nu ştie unde să le

desfacă.

In fiecare zi se tipăresc în

gazetele d in R om ân ia publicaţiuni

de-ale ambasadei engleze (minis­

tru englez la Bucureşti), în cari

vânzătorii rom ân i de cereale şi

agronom ii sunt provocaţi de-a

vinde ambasadei sau agenţilor ei,

toate bucatele ce le au, ridieân-

du-se în felul acesta nu numai

preţul bucatelor in mod îngrozi­

tor, ei oprindu-se şi vagoanele,

cari ar fl trebuit să ducă cerealele

puterilor centrale, şi în telul acesta

făcându-le mari ^retitâti.

Pregătirile m ilitare alo Rom â­

niei insă, mai m u lt decât cele

spuse mni sus, pun pe gânduri

cercurile diplom atice din Solia.

Deşi n ’a fost decretată încă mo- ?

bilizarea, totuş .stau .sub drapel

8 din 10 părţi d iu armnrâ, iar cea

m ai mare parte a trupelor sunt

adunate eătră hotarele, monarhiei

Austro-Ungare şi eătră hotarele

Bulgariei, cât timp trupele dela

graniţa Basarabiei n ’au prim it nici

o întărire. Tot astfel şi artileria

grea a Rom ânie i este grăm ădită

la aceste părţi, fiind de lun i de

zile retrase de pe coastele M ării

negre. Lucrurile acestea, bineîn­

ţeles. nu trebue să lase nepăsă-

foare puterile centrale, m ai cu

seamă ştiindu-se truda antantei

pusă în slujba mişcării Bucureşti­

lor. A fară de asta antanta nu se

sfieşte a m ărturisi pe faţă, că în

clipa când va începe marea ofen­

sivă pe toate fronturile deopotrivă,

a tât Rom ân ia cât şi Grecia, se

vor alătura lor. D in toate acestea

pare a se iv i to t m ai m u ît tre­

buinţa, de-a i-se pune Rom ânie i

o întrebare hotărâtă, din partea

puterilor centrale, în afacerea ţi­

nutei ei. Şi se pare, încheie co­

respondentul scrisoarea lui> că pu ­

terilor centrale şi aliaţilor lor nu

le lipseşte tăria, ca atacurilor ne­

ruşinate îndreptate împotriva Gre­

ciei să se răspundă cu măsuri co-

răspunzătoare, luate în alte părţi.

Pentru orfelinatul din Sibiiu.

Pruncii sunt nădejdea şi fericirea părinţilor. Un om, care nu-şi iubeşte

fiii sfii, o tuni rîu decitt o fiară, care îns& îsi iubeşte puii, ba îşi dă chiar şi viaţa pentru ei. — Ce ioloa are un om do viaţa şi averea lui, dacă prunci n* arc? — FI răci Ano un pom neroditor. Cu el piere şi seminţia şi pomenirea lui. Un om fftră prunci nu poate avea fericire, deplină Patriarhul Avrnm a avut avere, cure uzi ur face milioane, nvea treisute optzeci (le sluji şi eră om drept naintra lui Dumnezeu ţi totuş nu so simţea fericit. cAci prunci nu nvea. Fericirea deplină numai ut unei* a Intrat

în cortul 3:hi, cAnd i-a dat Dumnezr-u un fiu. Pentru oamenii fftră prtinri nu­mai o mângâiere şi o fericire < ste, n- decâ: - Ajutorare!! nrfiinilor aderă a pru*- cilor lără de părinţi ifi jertfirea pentr» ]e‘re h> neam.

Ana e şi un popnr sau un ream. Pruncii sunt nădejdea in viitorul nea­mului. Un neaui, care nu se îngrijeşte do creşterea trupească ţi sufletească a fiilor săi, n ’arv» viitor, îşi sapă el însuş inormftntul şi piere, iară numele lui va ti pomenit cu scftrbă de alto neamuri pentru a arăta cu el o pildă de nevred­nicie şi slăbiciune. Un popor, care do­reşte, ca el si urmaşii lui să ajungă la bine şi fericire, trebue să jertfească cu drag şi cu inimă bună pentru creşterea şi luminarea fiilor neamului sau. Jertfa atunci trebue adusS, cărtd e şi lipsa de ea mai mare, «cine dă degrabă, dă de douăori^, — zice un proverb vecbiu al strămoşilor noştri.

Răsboiul acesta a răpit şi va ma

răpi încă pe mulţi taţi dela pruncii lor. Mulţi din părinţii morţi în luptă pentru

tron şi ţară au fost oameni fora avere

şi numai cu truda manilor lor şi-au

câştigat pânea pentru fiii săi. Pe acei

orfani e dater neamul să-i crească, căci

sângele şi rodul neamului sunt. Neamul

numai aşa i va putea create, daci va

întemeia un -orfelinat“ s'au ca?» pen­

Pag. 2 FOAIA POPORULUI Nr, 4

tru orfani, unde pruncii orfani vor avea

■îngrijire şi creştere, ca în casa lor pă­

rintească.

înalt l ’rea Sfinţia Sa Ioiln Meţianu

mitropolitul din Sibiiu, văzând lipsa

unui orfelinat şi văzând dorul şi jertfa

.adusă deja de câţiva bărbaţi cu iubire

dc* neam, a liotârât întemeierea ,,Orfe­

linatului“ adecă ,,casa pentru orfilnii“,

c*.lor căzuţi în râsboiu. E datorinţa rn*amului acuma, atât a celor avuţi, cât

şi a c -lor săraci, ca toţi să jertfească

ca să se întemeieze orfelinatul. Cine nu va grăbi cu dăruirea sa, nu e creştin adevărat şi nu e nici Român adevărat.

Se vor aila şi oameni împetriţâ la inimă, din inima cărora a secat »iubi­

rea faţă de deaproapele‘; şi vor zice, că se va îngriji statul de orfani. Să nu le credem,’ că mincinoşi sunt şi nu este adevăr în gura lor.

Statul, după sfârşitul răsboiului, are 8ă se îngrijească de multe şi numai atâta poate face şi statul, cât îi ajung venitele ţării. Statul nu se va putea în­griji de toate. Multe trebue să le facă mila şi dragostea creştinească. După sfârşitul răsboiului aceia popor va a-

junge mai iute la bine şi fericire, care v;i jertfi mai mult pentru ajutorarea celor neputincioşi şi în locul întâiu pen­tru ajutorarea şi creşterea pruncilor să­raci rămaşi fără părinţi, ci să se ridice şi aceia bărbaţi vrednici în sânul nea­mului. Vai de acel popor, care va aş­tepta să-i vină toate de a gata dela stat. Va fi ca şi omul, care trăieşte din mila altuia.

Voi ..taţi" şi „marne- aţi văzut, cu cât dor aşteaptă pruncii po părinţii lor duşi de-acasă şi aţi văzut, cât de feri­ciţi se simţesc pruncii în braţele părin­ţilor. Gândiţi-vă, că sunt prunci săraci, a căror tată a murit po câmpul do luptă, ba a unora şi mama a luat-o bunul Dumnezeu Ia sirio şi aceia n ’au po

. nime, cine să-i strângă în braţe şi ei au perdut pentru totdeauna sânul cald şi plin de fericirea „tatii“ şi a ..maurii“ ! Ue aceştia numai bunul Dumnezeu se va putea îngriji, căci el o tatăl orfa­nilor. El va lumina şi va umplea de

dragoste creştinească inima şi sufletul neamului nostru, ca să jertfiască toţi pentru „ Orfelinat sau casa săracilor.

Voi, cei cu stare mai bună, daţi inai mult, nu credeţi, că prin aceasta

veţi sărăci voi sau pruncji voştri. .Jertfa şi milostenia sunt binecuvântare p<>ntru casa şi pruncii omului Voi, pe cari nu

v a dăruit bunul Dumnezeu cu prunci,

daţi cu inimă curată, căci’ jertfa şi da­rul nostru va fi prinos bineplăcut îna­

intea iui Dumnezeu, caci fii n aveţi

cari să ducă prinos pentru sufletele voastre. \oi. cei săraci daţi mai pu'in, căci şi banul vostru va fi primit, ca al j văduvei din sfânta evanghelie. |

Iubiţi editori! Milostiviţi-vă călră 'orfanii, ale cărora părinţii au munt !

fie câmpul dc luptă / Grăbiţi cu dă- jrnirile vcaslrc pentru orfelinat ş i in- \demnaţi ş i p e cunoscuţii voştri ia. dă- iruiască, căci: r Fericiţi sunt cci milos- \

efi a.eia se vor m iluit. Grăbiţi cu !darul vostru, căci iată, ce zicc Domnul 'nostru Jişus Chrisîos călră cei miloe- jtiv i ş i făcători de bine: _ Veniţi bine- '

av ân ta ţii păriu ie lul meu, de moştenţi :

împărăţia, care este gătită vouă dela

întemeiarea lum ii". Grăbiţi cu jertfa voastră} ca să vă asculte şi pe voi

Dumnezeu în „ziua năcazului*!

D E P E Ş I.Marele răsboiu al lumii.

După o lună de încercări mari, Ruşii par a mai slăbi cu atacurile lor înverşunate, îndreptate împotriva C’er-

năuţului, pe care îşi puseseră în gând

să-l ocupe. Pierderile Ruşilor so soco­tesc în luptele acestea cam la 100,000 de oameni, iar câştigul e nimic. Tot

aşişderea şi Italienii au suferit o înfrân­gere serioasă, fiind loviţi în unele puncte

pe neaşteptate, iar în timpul din urmă câteva baloane germane pornind prin aer împotriva Parisului au aruncat în mijlocul oraşului o sumedemie de bombe ce au omorât oameni, şi-au dărâmat o

maro mulţime do case. Trupele noastre înaintează acum fără multă piedecă prin Albania, având poate a se ciocni cu Italienii, cari B au hotărât să apere por­

tul Valona, cu toate puterile lor. In faţa Salonicului încă nu s’au început

luptele. Parecă ţinuta şovăitoare a (»re- ciei, opreşte pentru un moment desfă­şurarea mai departe a lucrurilor acolo, ea cu atât mai aprige să se înceapă mâi târziu.

Portugalia mobilizează.

Berlin. — Lui Tiigliche Rundschaui se telegrafiază din Lugano: Corespon­dentul lui Secolo din Roma * avut o întrevedere cu un om principal al di­plomaţiei portugheze, care între altele i-a spus şi următoarele:

— Ambasadorul englez din Lisa­bona a avut zilelo din armă dese con­sfătuiri cu prim-ministrul portughez. In sfârşit Portugalia s’a hutârît la îndepli­nirea îndatoririlor promise, dându-şi sea­ma de urmările militare cari vor avea loc. La întrebarea gazetarului, dacă Por­tugalia va mobiliza oii nu, a primit urmftorul răspuns:

— I i foarte probabil, deşi popu­laţia catolică a Portugaliei, pretinde să nu se facă mobilizarea Portugalia însă nu mai poale amâna îndeplinirea dato- rinţelor luaic faţă de Anglia.

Ţarul în fruntea armatelor ru­seşti.

Bucureşti. — D in Dorohoiu sc anunţă că la ocazia trecerii în re­vistă a trupelor din Bucovina, ţarul a

declarat că arc să ia comanda acestei armate ş i el însuş are să conducă lup­

tele pentru înstăpânirea Cernăuţului.

LIoyd George ameninţă.

Londra. — Tn cursul unei convor­biri LIoyd Oeoige a spus că Anglia

se progAreşte să arunce in cumpăna râs- boiului toată greutatea puterii sale. Ger­

mania o va simţi aceasta în curând An­

glia dispune acum de una dintre cele mai mari armate din lume şi aceasta va fi In curând armata cea mai bine echipată. Dar aceasta încă nu e tot. Va începe să se desvolte o nouft Anglie in­dustrială.

Noi — a continuat Llovd George— am adus în cursul răsboiului maşini automatic« în valoare de 7 milioane.

cari vor avea o mare înrâurire asupra industriei noâ3tre, iar acum sporim me­

reu armata şi până acum considerabilă a muncitorilor, deoarece înainte de toate e necesar ca să reparăm, ceea ce a dis­

trus răsboiul. Din cauza aceasta Anglia nu va sărăci, ci din contră va fi ni mai bogată.

Am fost totdeauua contra »fâr^iri cu forţa a neînţelegerilor, dar intrarea

Angliei în răsboiu a fost unicul mijloc

pentru a împiedeca primejduirea păcii şi a civilizaţiei din partea (iermanioi.

Sforţărilor mari ale aliaţilor tind să

înmormânteze minciuna nebunească, că puterea e dreptul şi nu vor înceta sforţările lor, câtă vreme nu-i vor săpa

o groapă adâncă şi largă acestei min­ciuni.

Llvod George terminând a spua că aliaţii sunt solidari ca şi la începutul răsboiului şi nu se îndoiesc de bi­ruinţa lor.

In Lausanne au rupt drapelul con­sulatului german.

Borna. — Lu ocazia zilei naşte- reii împăratului• ÎVilhelm pe edificiul consulatului german din Lausanne, Rue Pichard a fost arborai drapelul impe­riu lu i German. In faţa acestui drapel s’au făcut demonstraţii. In ju ru l con­sulatului s’a adunat mulţime de studenţi şt muncitori cari strigau mereu jos cu drapelul german ş i cereau să se arbo­

reze cel elveţian. Toate sforţările poli­ţiei au fost zadarnice, demonstranţii au reuşit să rupă drapelul german de pe edificiu, gardiştii l'au luat însă şi de­pus în palatul guwrnial.

încercare ruaească în Galiţia ?

Berna. — „Daily Tclegrapfi“ anunţă din Pelrograd: In cercuri m i­litare se vorbeşte, despre apropiate p u ­ternice operaţiuni pornite de Ruşi in Galiţia. A ici şe ştie, că pe frontul din Caucas luptă /,* corpuri de armată tur­ceşti, iar alte cinci corpuri pe frontul persan.

Luptele din B u o o v l n i i ;

Dorohoiu. — In urma luptelor în ­verşunate ce s'au dat in Bucovina timp dc vre o săptămâni amândoi lupiaşil stau în poziţiunile dela început.

Pe acest front lupta aproape ur. milion dc oameni; toată această lume stă ascunsă sub pământ in -tranşee, ast­fel că nu se vede aproape nimic de după dealuri. Ziua se poate vedea unde cad granutele iar seara sc văd dc după dea­lu r i gurile de foc ale tunurilor. In

timpul canonadelor nu sc vede nimeni pe câmp; după ce încetează focul se

văd ici colo câţiva soldaţi umblând după apă pe la fântâni, sau pentru hrană.

Când reîncepe canonada, soldaţii fug in tranşee.

Manifest adresat regelui Greciei.

Salonic. — A laltăieri dimineaţa, a fost lip it pe toate străzile un mani­

fest adresat regelui Greciei. în care intre altele sc spune că poporul grec ii: unire cu armata lu i in înţelegere frăţească au decis să primească toate

condiţiunile înţelegerii ş i să nu per­mită ca vechiul duşman să puie Iară piciorul pe pământul dobândit a l M a­cedoniei, Manifestul e iscălit: Pop t u l

şi- arm ata ta. P o liţia greacă a rupt

toate aceste placate ş i cercetează cine

sunt au to rii lor

Petre Carp despre ţinuta României şi despre Românii din Ungaria.

— Un nou interviev. —

Colaboratorul ziarului *Az Est<, Dr. Lâ-

iăr Jeno a avut la Viena o convorbire mai lungă

cu Jdl. P. Carp. Cti acest prilej dl Carp a

făcut următoarele . interesante daclaraţii cu pri-

fire la ţinuta României. •

Ţinuta României.In luptele politice interne îşi stau de mult

timp faţă In faţă dcua tabere. Ceeace face şi

îice una, aceea o combate cealaltă. Aceasta o

Yedem şi în răsl-oiul acesta. O tabăra consimte

cu Monarhia, cealaltă trebuie prin urmare să

alea pe partea ententoi, ca să fie cumpănă.

Lupta aceasta este prin urmare lăuntrică. Se

poate' însă foarte uşor Întâmpla, ca deodată să

urmeze marea împăcare ţ i atunci amândouă

partidele se vor în tâln i in tabăra Puterilor ccntrale.

La întrebarea., că s’ar putea întâmpla, ca ambele partide române să treacă pe partea an- lantei, dl Carp a răspuns:

.N u . E cu neputinţă ca România sd

prindă armele in contra puterilor centraleu.

Românii din Ungaria.La «pusele câ cei din România nu iubesc

pe Ungaria şi pe Maghiari, dl Carp a răspuns:

E drept că in România sunt şi duşmănii

faţă de Ungaria, dar aceste n'ar putea servi

nicicând ca România se înceapă răsboiul in

contra Monarhici. In România este un adânc

i-entimoni de dragoste faţa de Românii din Ungaria.

I«a vorba că Românii din Ungaria «"au bniut împreună cu celelalte popoare in contra RugiKr şi cft h'bu luptat împreuna bine, dl Carp n răupuns:

K drept. Dur nu pnitru acein s'au lup.

tat bine, fiindcă iubosc pe maghiari, ci jH'ntruCH

iubesc po Domnitorul lor. Românii din Aideal

sunt prietenii Unhsburgilor şi nu ai msghiarilor,

Armat« nu faco deosebire între regelo maghiar

ţi împăratul austriac, şi pe acest moţi? Românii

k'«u luptat bine.

l-n Intru b.nrea ra în România nu se nprr- ciaxă încercările contelui Tisia ue-a satisface lormţflci şi crrmţtle Românilor dm Ungaria:I’o t'nrp a rinpun» urmntonrele:

Ha dă, (iar aconto încercări au rnrnas in-

wreiir;. Hlc n’au avut nici un rezultat pipiibj.

Singura bunăvoinţa nu poate împăca poporul j

român cu simen Românilor din Ungaria. Deali- j

fel aîi fit care situaţie este de trecere. Să ajtop-, i

tăm potolirea focului, şi atunci toate vor veni

in ordine. Când va veni rândul, ca in locul ne­

siguranţei de azi sâ hotărîm o situaţie sigură,

aiunci vom infiptui in împreună înţelegere şi

această afacere. Până aiunci D-Voastră' aveţi

cuvântul. L.vingeţ! şi atunci totul va veni

în ordine.

Nr.. 4

Cutremurul de pământ din Ardeal.

o puternică svârcolire a pământului în­soţită de un murmur a umplut cu groază (26 Ian. n.) Mercurî dimineaţa intre orele S şi 9 populaţia Ardealului. Din toate ţinuturile Ar­dealului sosesc ştiri despre un mare cutremur de pământ, care a trezit o adevărată spaimă, dar fără a pricinui pagube mai mari.

Aparatele de cercetare ale cutremurului

din Budapesta au arătat dimineaţa la orele

8 şi 39 minute un cutremur de pământ apro­

piat de o mai mare putere decât cutremurul

întâmplat Lunia treci tă.

FOAIA POPORULUI Pag. 3

Despre cutremur se vesteşte din dife ito ţinuturi ale Ardealului:

Sighişoara: In întreg comitatul Târnavei mari s’au simţit la orele 8 şi 37 minute mai multe sguduituri de pământ. S’au prăbuşit hor­nuri şi s’au crăpat zidurile la multe edificii, iar la lămpile atârnate s’au observat legănări de 10 centimetri. Populaţia cuprinsă de frică a fugit în liber. Nenorociri nu s’au anunţat, iar paguba materială e neînsemnată.

In Arad cutremurul de pământ s’a simţit la orele 9 fără câseva minute şi a ţinut câteva secunde, legănarea obiectelor atârnate arătau direcţia nordost sudvest. Turnul primării — după spusele păzitorului — a început să se legene ca smucit de un uragan. Cutremurul s’a simţit în întreg comitatul Aradului, dar mai cu putere s’a arătat svârcolirea pământului în munţii Etal- magiului, unde poporsţia cuprinsă de cea mai mare spaimă a părăsit casele,. care ameninţau să se prăbuşească toate. Cutrsmurul s’a arătat în trei sguduituri: cea dintâiu de durată scurta, dar tare şi însoţită de un murmur subpămân- tean, a doua a fost de dnrată mai lungă şi pă­rea că pământul a început să undultze, iar a treia ca o vibraţie domoală.

Mare cutremur de pământ la Braşov. Mier­curi la ora 8'4r2 s’a simţit Ia Braşov un pu­ternic cutremur de pământ, care a ţinut cam 15— 20 secunde. Toate clădirile B’au cutremurat; aveai părerea că o izbitură mai puternică — şi să nîruo cnsa pe tine. — O frică de nedescris a cuprins po toţi; toată lumea a alergat în liber pe strndfl. Fi*ţfl palidu şi îngrozite în toate păr-

| ţ.i)e. S.< vestesc multo pngube, coşuri (ur-■ loae) cflzuti:, păreţi crepaţi, tavane prăbuşite, j Speri m cit nu avem, sâ deplângem vieţi do oa- i men:. Şcoalelo au fost oprite numai decât curau*! rllo dându-Stf drumul elevilor să iasă In iiber.! Fel do fel do venii nu ţinut neliniştit intreg ! oraşul, ba dela institutul din Budapesta sâ anunţă j că vor mni veni două cutremure unul la 11 al- : tul l;i 2, ba că întotdeauna vin 3 cutremure ţ şi n lţi gogoşi. Oarele 11 nu irvcut do mult, până

«cum cutremurul nu «'au repetut şi nidsjduim ! că jo=ul pământului s'a terminat.

1 După intomint unile ce 1« avem cutro-I murul a produi In Braşov număroaso stricăciuni ! la edificii, a căror ziduri »’au ales cu crepâturi | mni mari pnu mai mici.

Gronznio cutremur do piuitul la flgXrrş: Micrcuri la 20 »1. n, a. c. la nurele ^ .'tf> m,

| h'b simţit pretutindeni un puternic cutremur do

j p&mâm, cnro n ţinu« vre-n 30 secunde, Cutre-

j murul «'a Hiintit venind dm partea miazăzi spre

• răsărit. I/ocuilori! < rnu /<«ţt•? rare ocupnt cu nlo

••rde, n l i i uca^ă cât ;i prin oficii; drodniA fură

! mirprinji de un marc rgomoi sr un murmur i ; înf:orăior.

! Dsr când ani văzut că fonte clsdirilo săcutremurau do izbiturii« pnicrmce. şi să.nftruio de pa ca-elo lomriiordnr lineiurilf, râdcui urloa- iole, venia a ţi credo cS so vor ruina ciis<dn pe

i oameni, credeai rh a sosit ci-asut din urmă a lui D zeu, cn să nimicească lumea şi tot ce esto pe faţa pimâniului.

Multe case mal noun zidite au crepat dela cele mal vechi ca«e sau răsturnat urloaiele (co­şurile), unele coporişe sau surpat, ţiglele de pe coperişe cădeau la vait. Vieţi de oameni insă nu sau curmat.

Regele Nichita — a fugit!Regele M untenegrului s ’a retras la

Ro?tn. — Trupele muntenegrene ne­

mulţum ite vor continua răsboiul / —

Desarmarea se face în ordine.

Regele Nichita şi prinţul Petru purtând costumul naţional, întovărăşiţi de treizeci ofiţeri şi cincizeci soldaţi au sosit la Roma. In gară erau aşteptaţi de regele Victor Emanuil şi se spune că regii s’au îmbrăţişat. Regele Nichita a descins la vila Savoya. In faţa gă- rei oaspeţii erau aşteptaţi de lume multă

care a strigat „să trăiască“ regele Ni­

chita. care împreună cu toată curtea va pleca spre Lyon.

„L’Independance Roumaine“ publică după o telegramă din Lyon, că d. Miu-

cecovici, j>rim-ministrul Muntenegrului., careînsoţia pe regina Mi lena, a sosiţi* Brindisi de unde a telegrafiat consulu­lui general al Muntenegrului la Paris, că regele Nichita şi guvernul său n’au primit condiţîunile de pace ale Austro- Ungariei şi că vor duce lupta până la sfârşit.

Din Viena se asigură, că «fuga re­gelui Nichita la Roma, n’a produs mi­

rare în cercurile vieneze. Dela început, când ne-a cerut armistiţiu, am urmat cu cea mai mare băgare de seamă. Fap­tul Ici de astăzi nu e supărător ci ca­raghios. Prinţul Mirco şi trei miniştri au rămas în Muntenegru. Asupra lup­tei noastre balcanice, fuga lui Nichita nu are nici cea mai mică influinţfi“.

Lui Secolo i se anunţă din Paris: Prim ministrul Muntenporrului a telejrra-O Ofiat ambasadorului muntenegrin la Pa­ris, că Muntenegru va continua răsbo­iul până la urmă. Lângă rege n’au ră* mas decât cei doi fii ai săi. Speră, eă aliaţii vor sprijini Muntenegrul cu ace- laş succes cu care au sprijinit armata sârbeaaoă.

Lui Pester Lloyd i bo anunţă dela cartierul pressei: Am ocupat cea mai mare parte si Muntenegrului, şi am în­ceput să înaintăm în Albania. Am ocu­pat Scutari în partea de catră mare. Desara;arcâ se lace în cea mai mare parte fără nici o rezistenţă. Intr’un sin­gur loc am desarmat 1500 soldaţi, din­tre cari abia 21 au plecat acasă, reatul a cerut sâ-i ţinem în robie.

înainte do a Intra în Podgoriţa,

«’au dat ciocniri şi mari tulburări între Muntenegrini, şi Albnnozii din Împre­jurimi*. Din pricina awnsta Muntene-

grinii ne-au trinii« o deputăţie sA gră­bim înaintarea noastră şi Intrarea în Podgoriţs. Sc svoHi";te că (jefui unei bande nlbant'z« Istia Boijetinatz, caro ca şi paşa Ktţsad n'a fo8t ir’ciodată om de încredere, împreună cu fiul sfu, tiu căzut în luptele ce n'au dat. îndată co a intrat arm ita ncniitrâ, s’a restabilit cea mai bună lini*te.

Scriind despre faptul capitulării Muntenegrului ziarul „Mişcarea“ din Iaşi scrie:

fîazetele celor două grupiri ce se luptă continuă să pe certo in jurul ce- rerei de pace a Munt(\m*gTii!ui care aro un carnct-r politic şi moral; dur nici partea ei strategică nu trebuie pierdută din vedere.

Prin cererea de pace a Muntene­grului mari forţe din armata gen» ralu­lui Kiiveăs, ocupând în voie, poziţiuni strategice însemnate scăpând astfel de suferinţele unei ofensive crâncene, devin libere, putând năvăli în Albania unde îşi vor întinde zona de lupt5.

F adevărat că predarea Muntene­grului nu poate avea o iniluinţă hots- rîtoare asupra mersului general al răs- boiulni, dar era mai bine pentru pute-

terile împătritei înţelegeri dacă această predare nu se întâmpla.

Predarea Muntenegrului îngreuiază ori şi cum situaţia trupelor anglo-fran-

ceze din jurul Salonicului şi puteHe

Quadruplei vor avea astfel de îndrep­tat iară un nou neajnns.

Pa". FOAIA POPORULUI Nr. 4

Unirea acţiunei lor li este ceruţii •

ca. s tăru in ţă de îm pre jurări şi noul sfat j

do răsbo iu d in Londra la oare au ple- j

cat să iie de faţă m ai m u lţi m iniştri j

francezi, so va ocupa de s igur m ai de- s

apro3pa de felul acestei u n if ic ă r i..“

Mari lupte pe frontul rus.Pregătiri — Comunicatul

rlciai despre luptele din Gătiţi a şi Buco­vina. — Luptele groaznice din Bucovina nu, s'au terminat — O declaraţie a ţarului R u ­siei. — O declaraţie a deputaţilor din Dumă

pe frontul basarabean.

Corespondentul din Petrograd al ziarului .,Lu JoLtnal1* tu-rie următoarele despre pregăti­rile Germanilor po frontul din Rusia.

— Trei constatări cari vor putea avea ur mari in un viit;r foarte apropiat, stăpânesc acam întâmplările zilei. Prims, este întinderea întt’adivăr uriaşe a lucrărilor de întărire între­prinse do Germani pe inUeg frontul. Rapoartele patrulelor de recunoaştere ruseşti ca şi povesti­rile refugiaţilor, sunt aceleaşi. Toată regiunea dintre Vilna şi Dwmsk este brăzdată de şanţuri. Astfel, euot linii neîntrerupte do tranşee dela Dioliaiiti, pe Niemenul de bus. pună la Smor- ţron şi Novo-Svienciani. De altfel, Germanii în­tăresc iutr'un mod puternic tostâ linia Bugului, marii; râu de pe dreapta Vistulei. Trei rânduri da tranjee sunt stabilite acum paralel cu accst râu, destinate să primească o puternică artilerie.O pnpulaţio numeroasă a fost întrebuinţată şl ocupată cu aceste lucrări. Toate Ratele cari ar fi putut împiedeca câtn) urile dc tragere a ne<>?- tor imărituri urisşc, nu fost fără cruţare zdrobite.

A doua cons'.atare « că inamicul se etră- duieşto m^reu să-şi pu&trezo supcrioritati-n unel­telor do caro a profitat, la începutul rfishoiuUil. întrebuinţarea mitralierelor esto predată fieînrui soldat german. In afara de ait-asta, zilnic creşte numărul trupelor germano prevăzute cu puşca ce puşcă ue la wne.

Inamicul, cu sprijinul fortificsţiilor pregK- tite dinainte şi prin întrtbuinţnna mijloacelor de distrugere cele mai ştiinţifice şi colo mai noui soooate că va egală lipsa de oameni, de caro sufere.

Austro-Urgarii întrebuinţează un proiectil care faca explozie intâiadată în aer, ca o şrap- nelă şi apoi, a doua-oră, pe pământ ca un obuz.

A treia constatare o că dacă însuşirea sol­daţilor germani a încercat o scădere în ultimul an Anstro-Ungarii, dimpotrivă, nr fi mai buni faţă-.do aceea ce au fost la începutul rasboiului“.

Sa vesteşte din Iaşi : Luptelo pe frontul ra:slro-rus conţinu:* fără ca să su postii arăta un «urcas maro de-o parte sau alta. Po frontul î>u?ov;nean urmează atacurilc de mai multă vreme. Dacă in jurul Cernâuţulul nu s'a dat o luptă întăritoare. au urmat în schimb alte lupte des­tul de însemnate. Astfel armatele generalului Ivanoff au atacat cu număr maro do ostaşi lo­calităţile lîoian şi Toporăuţi. Agenţia rusă „Nord u;id ..ud“ araiă că luptătorii din această parte stau faţă In laţ,"., şi că armatele amtro-ungaro se ţ:n în apărare păstrându-şi poziţiunile ecu- pate. cu aJie cuvintc, o simaţiuno de aş­teptare caro se jicate sfârşi printr'o luptă dccislvr..

Corespcnrie-ntal din I ’ctrogra 1 al ziarului pari?!an nLe Temps“ scrie: Topirea zăpezii in Bucovina şs Galiţis îngreuiază foarte mult ră?- boiul şi impisdecă dezvoltarea luptelor. Drumu­rile pentru arî.lerie şi pentru tren au deven’t aşa zicând de nefoloiit.

Un comunicai oficial al statului major al gencramimclui ru? spune următoarele despre lup­tele din Galiţ:3 şi Bucovin*:

.In repunea Dwinak artileria noastră a bombardat cu succes o trupă inamică csro eo i apropia de Schloiber". ;

In Galica po ^tripa de m!jlos am respins ■ inamica de a se apropia de şanţurile |

nerd-eu de Cernăuţi in regiunsa ; Rarsuze, sm luat o parte dintre poziţiunilo ina- ; m:ce. Pentru a relua acest lo; duşmanul a dat i 5 contraatacuri, dsr au fost re’pin?e ca pierderi mari pentrtu el“.

Ziarul .Petit Paris"'en publică următoa­rea declaraţie a ţarului Ru-iei pa care aceast* : ar fi făcut-o unui politician francez:

— Hotărâre /! A cam sunt mai hotărit -dăcâi oricând! Ml-am luat — botărirea. că

dacă aş fi silit de împrejurări, mă vom retrage peste Volga, sau chiar până '11 Caviciaţka, dar rămân taro ţinând până ’n sfârşit şi iarăş ţinând. Dacă unui popor i s'a dat să lupte con­tra unui popor barbsr, acel popor, care va duco

lupia este poporul rus.Ziarul „Rjici“ are informaţia, că în tim­

pul apropiat o delegăţiune a Dumei vn. merge iară pe front. In mo iul f.cesta deputaţii \'D' avea prilejul a avea o ochire asupra siiuspei, iar pre zenţa lor va avea o msre Infiuinţu asupra spi­ritului trupelor. Delegaţiunea aceasta va petrece

mai ales la armata din Ba=arabia.

încercării noastre. La

Gmrea de pace a Itatenegrnliii— o simpli prefăcătorie 7

Regele N ich tla ş i prim ul-m inistru l mim

lene "r in resping acuza de trădare, ce l i

sc aduce.

Muntenegrul a capitulat... Dacă

declaraţia lui de răsboiu a provocat mi­rare în gazetele lumii, capitularea-i are mare răsunet mai cu seamă în sânul

Quadruplei.Muntenegrul este ţară de stânci,

locuită do un neam vrednic: era cel din urmă post al Rusiei în Apus. Ser­bia şi Muntenrgru erau picioarele po­dului caro lega Rusia de Italia. Mun­tenegrul stătea vrăjmaş în coasta Aus- tro- Ungarioi, fiind o poartă de intrare în monarhic: apoi putea tulbura stă­pânirea Adriaticei do către Austro-Un­gari prin alianţele lui politice şi militare.

Muntenegrul a înttat in răsboiu. cu gândul s;Vş lărgească ţărmul să-ş în­tindă hotarele...

S'a luptat eroic. Acăţăraţi pe stânci iniţiaţii muntenegreni au apărat pote­cile cari trec printre munţii abrupţi. Fomoilo ii ajutau la luptă po bărbaţii lor: aduceau până la linia de loc. în braţe, ghiulele: purtau în traiste cartu­şele. îndărătul irontului, seara, după potolirea luptelor, aşezau la un foc de vreascuri ceaunul pe pirostee, si pre­găteau mâncare pentru luptători Eleii îngrijeau pe răniţi, îi duceau în spate şi pe morţi tot elo ii îngropaţi. Mun- tenegrinii însă n'nu putut să se împo­trivească: tunurile mari fărâmau stân­cile lor, socotite până acum d<> neluat. Iar ajutor n*au primit de nicăiri: s'au luptat cu proprii forţe, — şi au fost doboriţi. Au prins ştergare albe in lănci si au cerut parc cu durere şi cu des- nădăjduirc.

Regele Nichitn, isteţ în politică şi om cu mult simţ practic, a perdut toate

pperr.nU'le în victorie şi a vrut să scape din peire cele ce ar fi posibil.

Cele ce nu urmat, se ştie. au a- dus Muntenegrului scăparea închipuită dn domnitorul său : colibele Muntene- hrului vor rămâne în picioare

Ziarele bucureştene află din izvor

antantist. că prin cererea de pace, când

trupele nustro-ungare îi împresurară a-

proape complect trupele sale, regele Ni- chita a voit numai să câştige timp. Cu

multă şiretenie el reuşi să se scape pe

sine, familia şi armata regulată. Această faptă, fireşte a ficut să-şi piardă pentru totdeauna încrederea puterilor centrale, dar fiindcă el are încrederea in învin­gerea de, la sfârşit a împătritei înţelegeri, crede că va primi răsplată.

Ziarele berlineze vorbind despre declaraţia muntenegrină ch cererea de pace a fost o simplă prefăcătorie, de­

clară că această şiretenie în răsboiu nu.

va schimbă nimic din expediţia milita­ră a Austro-Ungariei. Muntenegru nu mai numără ca putere militară.

..Lokalanzeiger“ din Berlin, /.[qq

despre vestea rupturei negocierilor de

pace muntenegrine: singura putinţă ar ti, că regele a r îl fost s ilit la o (imdtt

schimbată de ciit~e ofiţerii revoltaţi, cari

r ia u voit să se supună la depunerea

armelor. Este de neînţeles că în Ro­

ma şi Paris nu se mai gâudesc la fap­tul, că încă ieri au arătat po regele ca trădător.

Agenţia Ilavas anunţă din Lyon: Regele a primit pe mai mulţi ziarişti fiancezi şi străini cărora le-a arătat pă­reri de rău de a nu putea să se între­

ţine timp îndelungat cu ei, el, regele, suferind de boală Regele le-a spus că

prim-ministrul său le va da informaţii despre întâmplările din urmă.

Primul ministru d. Miuskovici a spus pe larg ziariştilor părerea sa asu­pra întâmplărilor şi a declarat că ar­

mata muntenegrină a făcut mai mult decât ii era datoria si numai numărul duşmanului şi lipsa de alimente şi de

muniţiuni a silit-o să cedeze. Primul- ministru a protestat în modul cel inşi energic contra pressei care a adus Mun­tenegrului învinuirea de a fi tradat pe

aliaţi.- Am adus toata jertfele — a

spus ministrul Miuskovici — pentru ca să putem răspunde datoriilor noastre faţă do aliaţi : ne-am je rtfit so ld iţii,

ne-am je r if it pa Irig. chiar. In urm are

aşteptăm , ca cel puţin să nu n i sc po ­

negrească cinstea.

După informaţia ziarelor din Lyon prinţul moştenitor Danilo şi soţia sst au părăsit Lvonul stabilindu-se la Cap San-

Martin.

Partea literară. a

Sfântul George şi balaurul.Dc doamna C. R . l'rcrrs.

H mult. tnrc mult, de când un znria, din depărtare, căţKrat po un deal inalt un mic oraş.

Deoparto n lui ora o întindere s;lipitoaro do apă, ia: do alta un şea întins. Corăbii mari Vviiiau din ţări îndepărtate, în portul din apro­pierea oraşului. Acolo so def>cflrcau mărfurile, caro erau apii cărate, po un drum ptrilmt gi in- tortoshint, spre oraş, al cărui nume era Silene. Multe şi cu măe3trie lucrato clădiri îl împodo- biau. Dintre toate, cea mai frumoasă era palatul regelui. Cupolele lui Rtrălucitoare şi tumurile-i înalto şi subţiri atrăgeau privirile călătorilor, dela o maro depărtare. Un zid înalt cu turnuri din loc în Io?, se înălţa în jarul oraşului, iar în lâuntrul turnurilor erau ostaş1, c j arco şi să­geţi, cari veghiau z> şi noapte, ca nici un duş­man să na poată pătrunde pe furiş în cetate. Din afara. Silenc părea un oraş vesel şi bogat, dar străbătându-1, nu vedeai decât jale şi lacrămi. Timp dc şase ani, loeuise intro băltoaca, jos în şes, un balaur mare cu trup de leu şi ghiare dc vultur. Avea un cap mare, brăzdat de zbâr- cituri adânci şi nişte ochi mici şi atât de roşu încât de abi3 putei privi spre ei. Gura lui ca un cioc, era innrmstă cu dinţi puternici şi tara ascuţiţi şi cu o limbă despărţită în două. Când deschidea gura, limba se lovea neîncctat de dinţi. Pe tpat-e avea două aripi, cu zgârciuri şi cu ţepi. Coads-i era lungă ca un şarpo msre. Când se mânia scuipa toc şi fum otrăvitor.

Groaznicul bălaur ueidea pe toţi acei oa­meni, cari se apropiau de el şi cu o bucuria nebună ii mânca. încetul cu încetul mâneasa

Nr. 4 FOAM POPORULUI Pag. 5

ţot ce găsire in şes. Atunci el privi cu mânie ■spre cetate şi-şi zise: „Acolo-s destule bucate. Totul e să pot pătrunde înăuntrnl cetăţii.«

Ia toata nopţile el se apropia de zidul ei înalt şi scuipa fum şi fo#. O ceaţă groasă în-

să înconjoare oraşul şi să-i rapiassâ lu- ufna soarelui ş! a lunii. Locuitorii se bolnăviau iasul după altul. Nebuni de chinuri, cetăţenii ?,£. botăriră sa if.sá din cetate şi să ucidă pa ■

-hSlaur. Acesta, când ii zări venind spre el, se lepezi în mijlocul lor, răpi pe doi şi îi căra î-pre locuinţa ea.

După acestea, cetsţenii hofăriră sâ dea sălaurnlai în fieiare zi câte o oaie. In ctttăva vreme nu mai avură nici o vită. Atunci se lio- *ărîră să-i dee câta un copilaş pe zi. Ei ştiau r* fapta lor, era ruşinoasă, dar nu mai îndrăz- BÎau să iasă din cţt îto, ca ră se ia la luptă ca b&laurnl. In fie:are dimineaţă, ei duceau p» un copil sus pa o stâncă, aproape de băl- :-£aca balaurului. Alegerea copilului se făcea l prin tragere de sorţ.

Nimeni nu ştia pe cine va cădea sorţul; şi «bracul şi bogatul şi agricultorul şi cavalerul îjsbuiau sa plătească darea de sânge. Sorţul e-.ăcu şi ;>e singura copilă a regelui, pe domniţa rabra. Era frumoaso şi bună şi părintele ei o iabia ca ochii Iui din cap. Când regele află jal­nica veste, se repezi nebun da durere în mijlo- :vü celor mai de seamă orăşeni şi îi rugă ss-i îs se copila, făgisduindui-io in schimb cjrosna, a'orul şi podoabele sale. Poporul înss nu vroi •3-i asculte rugârile.

Mâniat, poporul zicea: „Ku.ine, rege! Atâta timp cât balaurul ucidea po copilele noastre, s'.&teni nepăsător, dar ncii când a venit rândul şi (temniţei Sabra să moari', strigi că-1 îngrozitor. Shjmoarii, sau to ardem cu palatul tău cu tot.“

I’°golo trebui >ă so supue. El ceru însă •j * lucru: domniţei să i se dea răgaz de opt iile. ca Bă fo pregătească do moarte într’un **ip demn do fica unui reg.*. In dimineaţa zi- ia: a opta, domniţa Sabra so ecuiii din paiul ti aX> ca zăpada, chiemă pe slujitoare]», nule şi Ic »orunci să-i aducă vestmintele colo mai bogate.Do lacrimi în ochi o îmbrăcară nlujiioareio. Apoi4 peptănară părul auriu. Ou mâmle-i albe Sabra ,

încinşi' cu un brâu do argint şi-şi puM> co- nana preţioasă po cap. Zâmbind cu buniitnto ’Jia rămns bun dela părinţi şi împreună cu ta •-11 oi ne apropie no mulţimea adunata în f.iţn pă­unului. Kra atât tio mândra, încât poporul «loto îr* strigăt dc durero când o văzu.

>Nu plângeţi, cetăţenii mei, /.isc ca. cu iioartca mea cumpăr o r.i do Itnitfto pentru voi, y.n mor pontru ţară ţi oamenii mri, Rfimas bun!“

Plângând poporul so despărţi do frumoasa f'» fiică di* rege. Aceasta, in-oţ.ită do părintele »vi apucă drumul npr.i locuinţa hălourului. Cânţi f-e nprop:nră de bftlloarii, văzură că apa era ■eagrft. In jurul ci nu creşlca aproapo nimic. IMn câteva flori, din apropiere erau dc un verdo- închis. f'.itera trunchiuri inegrito do pomi, se înhlţnu ici şi colo.

In craşul de pn deal, era răcoare căci un ^•int răcoros adia. Jos, lângă băltoacă, era o Îînişto tainică. Dincolo do ea. so înălţa spre cero coloană d<* fum. Acolo era bălauruL

Bătrânul rege îşi călăuzi copila, până po s‘*i.ncă, altarul sacrificiilor preţioase. Cu inima i’trânsă o părăsi, lăsând-o in mijloaul unor siormanc ou oase. Domniţa era foarte vitează.?e drumul spre altar nu se jeliso şi nu suspi­nase odată; dar acum părăsită dc tatăl ei şi de ►oţi ai săi, ea începu sa plângă cu amar. In icele clipe trecu pe acolo, gpro a merge la ta­gira sa, un cavaler din Capadocis, cu numele ^e Gheorghe. Era îmbrăcat in vestminte <îo ar- şint strălucitor; pe cap nu avea nimic îşi scosese ®*ivera căci era o z: caldă. Calul său negru şi **&ncea er3 Iirnga de douăsprezece picioare. Tre­când prin acele locuri pustii şi jalnice, i se păru că aude un g!as care se tângueşte. Ince- *>ni pasul calului său şi văzu pe o copilă cu kahie scumpe, care plângea de ţi se rupea Inima.

Cavalerul se apropie de ea şi-i zise:»De ce plâng', o mândră copilă ?Domniţa îşi Şterse lacrimile şi îi răspunse:

>Păriseşte aceste Iecuri până mai este

T-eme, viteze cavaler!«

»Eu nu mă tem de nici un duşman de acest pîmănt*, z se sfântul Gheorge, „spu- mi de ce eşti aici.“'

Sabra îşi acoperi faţa cu mările şi-l rugă *.?îfel;

»Pieaaă. nu-i timp de pierdut!Atunci sf. Gheorgha se hotărî b’j, nu place,

până ca domniţa nu-i va spune de ca era acolo. Sîheletele din jur îl ficeau să bănuiască lucruri din cele mai stranii. Vezârdu-1 eă se opreşte, Sabra ii spuse în puţine vorbe, toată povestea. E l se gândi şi zise: „Să nu-ţi fie teama, co* pilă mândre. Eu mă voi lupta cu balaurul şi-l voiu ucide. Nu fi tristă 1

Dar domniţa îşi aminti lupia cetăţenilor cu balaurul şi nu- şi putea închipui ca un sin­gur om să poată să se împotrivească fiarei.

Fericită că găsise un om viteaz, totuşi încercă prin vorbe frumoase să-l scape. »Ejti bun şi viteaz luptătorule, dar te rog, fugi până msi este vreme.«

De abia vorbise, când răsună un muget tare ca al unei cirezi mari de tauri şi bahurul se repezi spro ei.

Când sf. Gheorgli3 îl văzu, se ru^K: »Doamne nu mâ părăsi!» Şi zimbind se întări în şe3 şi strânsa cu putere lancea. Calul său

care nu mai văzuse o astfel de namilă, îl ascultă şi stătu nemişcat. Sfântul Gheorghe îndreptă vârful láncéi in joâ ca eă lovească pn balaur în cap. Fiara se apropia târândusa po pă­mânt, scuipa foc şi fum, miş:a din aripi şi din coadă. Din pricina fumului cavalerul cel viteaz nu-1 putu nimeri bine. Lancea asruţită lori în­tr’un umiir al balaurului şi alunc'ă. Lovirea dintr' vârful puternic şi solzii balaurului pri- oitiui un izvor de sclmilei mari. Loriturtv fu atât do putc-rnhă, încât bălaurul so rostogoli intr'o

[ parte şi nf. Gheorghe fu aproapa răsturant de | pe cal, caro începu să alerge ca un nebun Ca*| vaierul i! opri cu m».re greutate. Lup*.a Înîopia

din nou sf. (îh-orghe lovi da şen-it ori pa bü- Ir.ur i-u láncéit st. Un fum gros fi un nor de praf înconjura po luptători. Olnpit do o luptă atât d-3 pcdirnptă, cavalerul po hotgri să-i pună sfârşit, intr’u-i cliip unu nitul. Şopti o scurtă rugă, apoi strâns*» lancea şi mai liir.e, şi re­pezi ir.*pre bühuir. Nici focul, nici fűmül nu-i făcură nimic. Nnmila so răsturnă. Lincîrv I! îi j'ătuiii'i* in gât. Nu mr.i p^tu^ urln, căci un şlrom gros uc sâng* îi umj»k-a toata gu.n.

li: v.-i jnna aceasta, domniţa Sibru ?tăti*a nomişr»!;'! ju stlncii. ().-liii ei căutntt ţintii la cnvnii.ru!, a cărui vitejin era s.iâparca ci. Citul lancea stripunso gâtul balaurului m so cobori do undo ora şi no apropie de Sf. George. A ’• sta ii zise. viizâmlu-o: >L-im în vin«, df.r u’r.ni lanţ, ca să 1 ferer. Vino tu şi leagtM cu br.utl tiiu dc argint.“

Accastâ rugă nu plicu do Ioc domniţei, totuşi so stipu'T. Cu Icstnâ so apropie de hidonsn finra şi-o ferecă cu brâul ci do nrgint. A[ioi pornirii cu bălaurul legat in spro cotate. Când pretorii porţii li văzură, o luară la fug.\, stri­gând: »Vine bălnurul! Suntem prrduţi!«

Cetăţenii nebuni de frică, « ascundeau in pivniţele cc.o mai adânci. Numsi trgele, caro nu-i mai pisa do moarto do când îşi perduso po frumoasa Sabra, încalecă po un cal alb şi so apropia do poarta citaţii. Acolo în loc să vu ia pc balaur a.uncând fum şi foc. 11 văzu legat i.irâadu fo intre domniţă şi viteazul ca­valer.

Regele crezu, c i ochii îl minţiiu. Era poate un viâ. Deodată însă el sări de pe calul său şi >o repezi spre copila lui. Plângând o strânse în braţe.

Când se mai linijtiră, Sabra ii spuse cum St. Gheorghe o găsise pe stânca şi cum se lup- taso cu bălaurul. Ţinând-o încă în braţe regele rosti aceste vorbe:

„Niciodată nu voi uita fapta-ţî nobilă de astăzi, viteze cavaler. Nu mi-ai înapoiat numai pe fiica, pe care o credeam moartS, ci ai redat şi fericirea poporului meu. Ţi-oiu da cele mai mari daruri. Vino în palatul meu şi alege ce vei vrea.»

Dar Sf. Gheorghe nu vru să primească nici uu cer:

»Un Iusru ţi-aş cere nuruai. Voi vă în­chinaţi la nişte zei păgâni. Fă o rege, ca po­porul tău întreg să primească bötezul in nu­mele Iui Isus Christos. Atunci voiu ucide pe balaur.i — »Iţi voiu împlini ruga, viteze ca­valer. *

Sf. Gheorghe văzu atunci, eă pe strade nu era nici un om. E l zise regeim: Sunt toate străzile oraşului Silene foarte liniştite astăzi! Nu zăresc, nlcălrj, nici un om, nici o femeie, nici na copil. Unde e iot poporul tău?«

if

iIIţ

I]i

»Fricoşii!“ răini regela. »S’au ascuns in pivniţe.“

Pe când vorbia, un băiat scoase capul de după un zid. E l auzise mult despre balaurul cel îngrozitor şi avusa dorinţa sâ-1 vaiâ. Când îl văzu pa jumătate mort şi legat, eşise în stradă.

Regele îi vorbi şi ii spuss să meargă prin oraş. „Spune poporului, că acest viteaz cavaler a ucis pe balaur şi spune-le eă sa adune toţi în piaţa caa mare a oraşului.«

Băiatul pleeă. C i prin minune, vestea sa lăţi. Toţi veniră în piaţa cea mare şi toţi tăgă- duiră cutncă fuseseră asounşi. Marele sfetnic spunea, ca fusese reţinut până în aceea clipă, de afacerile oraşului. »Ai avut mult de lucru!« îi ziae cu receală regele. Toată lumaa ştiea, că marsle sfetnic era uu mare fricos.

Pe balaur îl închiseră într’o întunecoase închisoare. Apoi, regele, tot poporul şi chiar cânele monarchului şi papagalul domniţei Sabra veniră în piaţa cea mira. După co tiţi se adu­nară, St. Gheoghe sa apropie da o fântână cu măestrie lucrată. Regele îji scoase turbanul de pa cap, domniţa coroana şi mantia şi amândoi fjră botezaţi. Apoi, toţi se botezară. începând cu marele sfetnic şi sfârşindu-3e cu col mai mic ptunc. Goarnele suaau şi lumea cânta. Soa­rele suridea pe bolta cerească. In Silene nu era decât veselie şi cânt.

După Bfârşlrea slujbei Sf. Gheorghs le spuse că va ucide po bSlaur. Regele încUecă pe uu cal minnnat şi so înconjură de toţi curtenii. Aşi se apropiă de temniţa, uude ză:ea bălaurul. Fiara fu mânată în mijlocul pieţii. Cavalerul o apucă cit o mână do brâul do argint ei cu caa- lalta strânsa cu putero spada şi îl lovi drept io cap, caro so despărţi do trup. Atunci gor* niştii sunară un imn do mulţumire, plin do ve­selie. Apoi locuitorii adusoră. două cară mari, cu patru boi şi puseră bălaurul po elo şi por­niră sii-1 îngroapo întro pr>.pastio adânc«, dn apropierea coiiiţii.

j Sf. Gh ’otghe voi apoi s’i săruţi* mâna re-| golui şi ?>. plc:o. Ivcgj]o nu-1 lnsâ, ci îl săruţi j po amândoi obrnjii şi-l rugS să primonioX slujba : dc cârmuitor nl otaşului Silcnoi. Sf. Ghtnrgk»! nu prim1.

! »Ku sunt ostaş,« ziţc, n«i iilujei; pe im-piir.ttul Komoi; până in ziua când va mai ave* nevoie do mine, voiu stn lAngă el. Da ntun:i In rolo voiu sluji numai pc Dumnezeu cel nde- vArat. o regi', po acela caro v’a izbăvit dc ba­laurul îigrozitur. *

Văzând nă nu-i chip să-l oprea*;» în mij­locul br, so despărţiră cu jslo dn ol. Anii treceau şi Sf. (ilieorgbo nu so mai înapoia. Atunci locuitorii dn orAjul Sileno .m liot iriră să In.ilţo o maro b'sîrică, in cîmtet vit.>iz;jlui Sf. Gheorglis. Pd o turlă a bisericii fâlfîia un sto.sg alb cu o cruce roşie în mijloc.

Biserica ei palatul regal din Sil,'no s’au prcfflcat in praf, cu vromea. Sf. Ghrorglu nu i uitat nici până în ziua do a«tflz‘. Fapta i vi­

tează şi botezarea orăşenilor din S:Io:i s sunt tre­cute în cartea vojnicici.

Trad. din pglezeşto de

S car la ! Callimachi.

Sibiiu, 3 Februarie n.

In săptămâna aceasta încă am trimis o seamă de comande din „Calendarul Ponorului“. Acum ne apropiem, în zilele următoare, cu tri­miterea tuturor comandalor, astfel că nu va ră­mânea nimenea fără calendar, fie că a coman­dat mai înainte sau numai acum. Ia împrejură­rile de azi merge însă greu cu toate: nu nu­mai ca tiparul, ci şi cu legatul şi espedarea. I ir lumea din afară ar dori tot odată, ceesce e «ro- zav de greu. °

f Augustin Hamsea. încă un înalt con­

ducător al bisericii noastre greco-ortoioxe române, pes&de modest şi de conştienţi in împlinirea chemam sale frumoase, pe atât de învăţat • Ar­himandritul Augustin Hamsea, egamsnul mi- nâst.ril Holoş-Bodrog, a mărit in săptămâaa trecută după scursă bolire. în etste da 67 ani, spre nespusă durere a tuturor celor ce Iau ca-

I noscut şi spre marea periere a b’sericii si a neamului.

Pftg. 6 FOAIA POPORULUI Nr. ±

Decedatul s’a născut in comnna Râşnov, în Trantîlvania, în anul 1849. A studiat teolo­gi» şi drepturile aici, in Sibiiu, apoi ei-a sfâr­şii studiile în Budapesta. In anul 1875 a fost pu» profesor !a institutul teologic din Arad, atunci leorganim de episcopul Ioan Meţiami, astăzi Arhiepiscop ei Mitropolit al bisericii ortodoxe române din Transilvania şi Ungaria.

La anul 1881 a fost ales asesor refeient la senatul bisericesc al consistorului din Arad, iar în anul 1887 a fos. instituit de director al institutului pedagogic teologic din Arad, pe care î ’a condus multă vreme cu mult tact şi înţelep­ciune. La anul 1879 o intrat în tagma mona­hală în mănăstirea Hodoş-Bodrog, în acelaş an fiind hirotonit |intru ierodiacon şi ieromonarh. La 1891 a fost înaintat la rangul de protosin- m 1, iar la 1895, după et a fost ales egumen al mănăstirii Hodoş Bodrog, a fost înaintat la demnitatea de Arhimandrit.

A fost harnic şi pe terenul literar. A fost redactor al revistei «Biserica şi Şcoala« şi s’a ocupat mult cu adunarea de date şi documente istorice, cu pvrivire mai ales la trecutul bisericii noastre. înmormântarea i-s’a făcut cu mare cinste, luând parte o mare mulţime din aceia, cari i-au cunoscut hărnicia şi i-au înţeles gândurile.

Şi din partea noastră îl jelim ca pe unul care a cunoscut muncafl gazetărească şi i-a slu­jit cu dreptate. — D-zeu să-l odihnească!

O scrisoare frumoasă a unui ostaş c2tr& cetitori: Cuvinte scrise in 15 Ianuarie 1916, •crise despre câmpul de răsboiu de zugsfiihrerul Ioan Tambor dela batalionul de vânători Nr. 23. Vă aduo la cunoştinţă cinstiţi domni, cu »coste cuvinte, curacă am văzut în >Foaia Po­porului« scris că este vorbire pontru întărirea picii, dară eu nu mult ; m înţeles acel lucru. Ar fi bine când »’ar putea întări pacea, dsră nu se ponte întări pentru asta că suntem foarte răi, şi păoătoşi, şi până nu ne vom întoarce cătră bunul Dumnezeu, cu fapte bune, nu pu­tem si aşteptăm pace de hi Dumnezeu. Căci bu­nul Dumnezeu pace a dai şi a zis Ia apostolii •ăi. Apoi şi dela no! o doreşte Dumnezeu, n- decă Intâiu trebuie să ne iubim unul cu altul t i ne rugim lui Dumnezeu in toată vrerosa, a- decâ in tot cazul să facem fnpte bune, atunci bunul Dumnezeu îşi va [ntoarco faţa iaruj cătră , noi şî va trimite paco peste toată lumea. (

Că;i putem vedea şi cunoaşte cu toţii, căci bătălia »sta numai singur Dumnezeu n trimis o peste noi, căci nu nc-a mai putut sufori păca­tele noastre şi nu trebue să socotim Bltceva că nu ştim cino a făcut bătălia. Bunul, Prea pu­ternicul Dumnereu a trimis pentru ca să vodom că ce fapte buno am făcut înaiten lui. Eu sin­gur despre mine sunt mulţumit pentru bătălia aceasta, că tare mu.t m'am îndreptat cătră bu- nui Dumneziu. Vă aduc o pildă despre mine: oJată am fort întro cn«ă tnai multo zile şs in toată ziua au bătut artileria dela pizmaş po lin^ă ca»!, şi n'a n'mcnt căci cftnd a început a puşca, no-am sculnt in su» şi ne-atn rugat lui Dumnezeu şi ne au f^rit gi când am mers de-a- colo a şl lovit ca*a un grunat de toată s’a sfâr- mat şi da acolo tnre bucă p ldâ rm luat c’am vlr.ut câ numai la Dumnrz'u ni toată puterea ţi fără «io alui putere nu putem fae.o nimic. Eu unt dela Începutul răsboiului iot pe câmpul

ace^t do onoare ui foarte multe ani văzut ţ’am petrecut, dar mulţfcm'as lui Dummzeu căci m’a ssâpit dn toate sân:.toi nevătămat dn nimic c’am fort într’aşe locuri, de mi-am socotit mi­nutele, că oare cite mai am să trăiesc şl dacă m’am rugat lui Dumnezeu de toate m'a fer». Pentru asta vă rog foarte frum:s să puneţi in foi fine are putere şi poate să tri- mieată jela ostaşi csrţi cc tugăciuni rătra Duomeztu câ sunt oi meni ţi buni dară mulţi sunt foarte răi şi *r trebui cumva si probim cu toţi f? ne întoarcem dela faptele cele rele şi fă urmăm faptele cele bune.

Oprirea imunitiţii (dreptul de a nu îi jndecat) al depotatnlni N. Şerban.In şedinţa dela 27 Ianuaria n. a camerei ungare raportorul comisiei de imunitate, d. Darvai, a prezentat ca­merei raportul în ch-etia opririi imunităţii deputa­tului Dr. Nicolae Şerban. Darvai a arătat că dep. Şerbsn în afacen’e de aprovizionate cu aiimente a poporului a săvârşit fapte cari il pun în conflict cu judecltoria. E vorba de lnşt Istorii.

Procuratura d in Braşov după cercetările făcuta Intre negustorii din Sibiiu, a stabilit eă d. Şerban s’a obligat faţă de aceştia că le va procura TS£03ne peDtru aducerea de cereale. Motivul cel mai principal al acuzării aduse de­putatului Şerban e că porumbul adus din Ro­

mânia, 87 vagoane, in loc ss-1 vânză in Unga­ria, In acei la cari a făgăduit — l-a trimis in •Germania — deşi d, Şerban primise înainte bani dela mulţi dintre Românii din Sibiiu, etc.

Caruera aprobă ca să se ia imunitatea de­

putatului Şerban.

EC O JSO M IE

Prăsirea vacilor de lapte.Răsboîul crâncen, care deja în anul al

2-lea îşi cere jertfale sale nenumărate a produs aproape pe toate terenele vieţii schimbări nepre­văzute. Prin faptul, că milioanele de braţe au fost smulse din circul lor de lucrare spre a apăra cu arma în mână hotarele patriei de duşmani, au rămas o mulţime de interprinderi lipsite de numă­rul lucitorilor avuţi, şi’n felul acesta s’a produs faţa de vremurile liniştite nişte stări cu totului nouă.

Trebuinţele au crescut în toate direcţiunile îar Îndeplinirea lor a devenit tot mai anevoioasa. Cu un cuvânt a început a-şi arăta ghiarălo urâ- cioasa şifrespingătoarea cocoana, lipsa. Ca credin­cioasă şi nedespărţită tovarăşă îi urmează scum­pete.*.

Aceste două neajunsuri domnesc astăzi în­treagă vieaţa şi-şi descarcă furia lor nebună fără cruţare asupra tuturor straturilor toci etăţii omeneşti: Pas de pas auzi plângeri contra lor şi lucrările de uşuraro şi de îndreptare ale ad­ministraţiei sunt cu mult prea slabe spre a în­drepta o stare provocată de o mulţime de îm­prejurări. Nu mai incape îndoială, că lipsa cea mai mare să simte la oraşe. Aici preţurile mijloa­celor de traiu au ajuns o Urcare nemaipomenită.

Un articlu de cea mai maro însemnătate pentru hrană la oruşe este lapiele. însemnătatea lui în timpul din urmă a’a ridicat în măsurii foarte maro prin scumpirea celorlalţi articli do hrană, cu deosebiro prin urcarea preţului csrnii.O cercetare mai amănunţită cu priviro la petro- cerea laptelui in anul trcctit la oraje, fără în ­doială, on ne-ar scoato luci uri de necrezut la iveala. Ne-ar arăta, că cd puţin cu o a patra parto eventual şi cu mai mult lupte s'a petrecut ca in ceialalţi ani. In felul acesta cf.utnrea după lapte este tot mni maro şi trebuinţele înmulţită ale poporaţiuni numai aşa se vor puica mulţumi, dacă economii vor da tot mni mnre atenţiune economici de vito îndeosebi alegerii, creşterii şi îngrijirii vacilor de Inpte.

Vacilo de lapte au fost şi in vremuri do pace un isvor fum tu bun de câştig in economie, astăzi însă valoarea lor e cu mult mai maro şi n bună soamri şi în viitor vor fi tot mai cău­tate. Dutere numai, câ timpurile acestea cu adr- vârnt de aur pentru economi ni>-nu găsit nepre­gătiţi şi pn terenul acesta.

Vncile cu adevărat buno ds lapte să pot creştn şi priiţi numai prin o lucrare mni in Ic- lungată, însoţită de prirepero gi Miiruinţîi. Pe cftnd vacilo noastre mcotito una cu nlm abia pro­duc pe an 1800--2000 litre de lapte pe atunr.i in ţările mai înaintate in crcşterea vitelor sunt vaci, cari produc la an până la fiOOO litrn lapte.

Ce deosebire intre ?acă şi vacii.Cred deci, cft a cunoaşte întrucâtva căile

şi mijloacele, prin cari am putea prăM vaci buno de lapte este un lucru do mare însemnitato.

In economiile noastre da regulă 2 rspje(soîu) do vito sunt mai raspân-iite: ras»a vecho ardele­nească, care e coloare albă, cu coan e msri rft-sucite şi bună de raRaa apuseană nu-mită „Pinzgsu*. Co priveşte oernea şi laptele rassa ardelenească nu să poate asămăra cu rassa »Pinzgau«. Aceasta e de coloare roşio închisă tărcată cu alb. Aceasta e foarte bună de carne şi de lapte. E şi mai mâncăciossă, ca cea ardă Icnească şi creşte mai iute. Pe când o vac- albă abia produce la an 1000 litre lapte o va?ă de rassa *Pinzg»u< produce pâuă la 3000 litre. Prin urmare dacă voim rassS buni de lapte «ă alegem rnssa »Pinzgau«.

Ce-i drept, în timpul din urmă s’au adu* în UDele comune săseşti din Ardeal şi vite de rassa »Simmenthsl«, nişte vito frumos°e, mari şi de coloara gălbuie, ca grâul, dar deocamdată fiind cam puţine şi foarte scumpe rlspândlrea lor reclamă timpuri mai bune şi mai pacinics.

Pe lângă rasa mai trebuie ţinut seamă şi de alte împrejurări, precum ?i de însuşirile sin­guratice ale vacilor bune dc lapte. Căci o rae^ă vestită Încă nu e garanţă înder.ulitoare la ale­gerea vacuor bune. Adeseori se iveso şi Intre va­

cile unei rassa— dealtfel vestită •— de acei®* cari dau puţin lapte astfel, că trebue gn« 1® 4

căutată marfa bunii.

La alegerea vacilor lăptoase trebue să c e f* cetăm cu deamsnuntul forma lor dinafară, c * * '4 ne desluşeşte asupra multor părţi bune ale lo r . De regulă sunt puţin cam uscăţive, hu un u g e * foarte mare şi nu e cărnos, pielea e fină şi s u b ­ţire, pârul luciu şi neted. Vinele do lapte, c » — conduc la uger sunt groase şi pornesc din o u ® ' flătură, pe care dacă punem degetul şi o ap® * săm ni-se cufundâ în o groapă, care să muneşt* lavorul laptelui. Pe lângă lucrurile acestea m®-’ trebuie să căutăm şi ia familia din care să tragr« vaca de lapte. Din părinţi buni să na3c c o p J buni, să potriveşte întru toate şi aici.

De lucrul acesta nu să prea ţine seaxc_* in viaţa de toate zilele. Du regulă numai mamă se ţine seamă, iar însuşirile taurului s u * i * cu totul nesocotite.

Comunele noastre politice, cari au d a t e rinţa de a se îngriji de cumpărarea taurilor c o ­munali de regulă caută mai mult la forma â i~ afara a acestora, la coloarea lor, dar nici cie- cum la familia din caro se trag. Astăzi însă *5 de mai mare însemnătate a avea tauri b l i T z : . decât frumoşi, căci aceştia no pot aduce v e n i « de zeci de mii la prăsirea vacilor bune de lapî*^. E un lucru astăzi prea bine cunoscut între e c o ­nomii pricepuţi, că un taur a cârui mamă i~ pesto tvt a cârui familie a fost bună de lap«-* însuşitile moştenite dela părinţi le va putea l ă * » moştenire urmaşilor şi urmaşelor lui.

Deci la cumpărarea de tauri, dacă g ăs ir= astfel de exemplare deepre ai căror înainta-y^ avem cunoştinţă sigură, câ eu fost buni în e— priveşte însuşirile vilelor de lapte, să Ie îIS js ; întâietate şi să-i plătim tnai bine, căci ne v o t aduce foloase cu mult mai nmri, decât t a u r i cari numai frumsoţa o au.

Natural, c i corcotarea amorfei do îm p re ju ­rări e foarte anevoioasă, dar cu toafe acest-e« nu e cu neputinţă.

In patria noastră sunt multe comune, t = cnri economii sunt uniţi în tovărăşii pentru v a ­lorizarea ln,itelui numite »lăptării«, undo să c e r ­cetează (io mal do multe ori peste an la p to l- dela diferite vaci «u priviro la mulţimea şi I * bunătatea lui şj în felul acesta i şor so pot ntt** vacile buno do Inpte, cnri apoi eo ţiu spre ţ>c^- silă şi ai ciror urmaşi să pot tot mai bino dew>- voltn în direcţia accn»ta. Prin o lucrare cu te - nieiu putem ajungo, ca o vacă, cârca abia * dat ‘2000 litro lapto în n f)-a sau a (i-a rnţie (rând) să aibă urmaşe, care să dea 3 0 f * până .'5500 litro lapto, cee»c<) o un capitat.1 foarte frumos astăzi, când litra do Inpte să p l i- toşte cu 3ti— tO fii. Venitul din laptele ei «»a- urcă la 1409 cor. In hn mai având po deasupra, gi viţălul. Do wino înţeles, că pe lângă toate lu c ru ­rile do mni ens să nu aă uito nici nutrirea bur*s a acestor vite. Po lângă o brânire cu n u tr» ; r»u, cu -ulei i-nu pnio nici cea mai nună T ac i «in lapto r,u va ui»i>lea şijtaml. Varn pă«u i'r bunii şi nu prea îndepărtată do grajd, cvenUwiJo nutrire bună In grnjd cu luţirnâ verde, ir î- foiu şi alte nutreţuri verzi, iar i.irua fân şi o ta v i bună, napi din greu, tăinţi mărunt şi a m e j:^ . câţi cu pleavă, tărâţo sau cerlu;ala de. cucunu. eventual turte pisnto miirunt şi presărate pe n * p sunt iarăşi tot etilica lucturi, dela cari »târr.i irvorârea cât mai bogată a laptelui.

Am spicuit în fuga condeiului o scamă de p. - veţe, cari cred oă vor educe mare folo» acelow cari să ocupă gi să intnrescsză dc pra*;rca vacili — de lapte, cari în economia de vite îndeosebi Iân c_- oraşe prin laptele lor ni se prezintă, caeconom-î cea mai bună şi mai bănoasă. /. O .

Cu adâncă durere atn prim it le.

ittchcicrca gazetei vestea în tristă­

toare, că / . P. S. M etropolitul IOÂ^S

M EŢIANU, a răposat ‘J o i seara Ic,

orele 5 1/,. după îndelungate sufe­

rinţe. — Dunttteseu să-l odihnească-_ _ _____ im ii ■mi iii 'T ^ IWBBIIf

Redactor respoczsbil: Dr. Ioan Pentru edituri respcnzabil: Io&n **eY»*

Tiparul: .Tîpogrâfl* Poporala!

Nr. 4FOAIA POPORULUr

Pag. 7

Domnii acţionari ai institutului de credit şi economii Andre’ « . societate pa acţii în Răşinari (Resindr) se convoacă prin acea’sta la a"*

V-a adunare generala ordinară-pe Joi, în 24 Fobruarie st; n. 3 916 la orele 4 p. m' !n , .eu următorul: P ‘ ln Scaiul şcoala,

Program:1. Deschiderea adunării şi constituirea.

2- Rapor^ direcţiunii şi al comitetuiui de supraveghere asupra bilanţului

3i împărţita venitului curat şi darea absolutorului direcţiuni si mi­letului de supraveghiare.

4. Fixam marcelor de prezenţă pentru anul 1916.5. închidere» adunării.

Notă: Acei domni acţionari cari voesc a participa cu vot la adu­narea generală «unt poftiţi a-şi depune acţiile, cu 3 zile înainte de adu- naxaa generală, precum şi documentele do plenipotenjă la cassa institutului

Ju 'lîăfinari.

Răşinari (Resinâr), la 30 Ianuarie 191G.

X>ix>e oţiunea.Activa

Vagyon

Meghívó.

tel, r é J é ^ Z J n t Í T “ ü tfrS ^órakor az iskola épületében megtartandó n d, u. 4

V-ik rendes közgyűlésreegybehivatnak. 1

■ ^ á i P g y s o r o z a t :1. A közgyűlés megnyitása éj alakulása.

2' A faleU.Z8m6;á" f6lÜgye!'; bÍZ0Uság je!en,éá8 az 1915. évi mérleg

3' fel0SZlá5a é*-“ Íg^ a‘óíáS felügyelő bizott.%

4. Az 1916. évre sz,ló jelenléti jegyek'megállapitá« ■5. A közgyűlés bczatása.

ré.«vMK!jiJtr«uS7 ho“ « L«?r!™Ttrvémi.rsl

Resinár, 1916. évi január hó 30 áo.

■®-z igazgatóság .

Cn*«a ín numíirar. — Pénztári ké<zlotCamhii — V á ltók .............................................................

Cambii cu acoperire hiputenarM — .Telrá'njro* váltók împrumuturi pt» obligaţiuni — K"tvénykülcs<’inf>k Depuneri proprii — Saját botétek . . . . . . .Efecte — Isriékpapirok...................................................Mobiliar — Felszerelés . ................................... -100'-Amort'r&re din mobiliar — Leírás fol-r/.errlésből . 40-

Interíce reMnnte — Hátralékos kamatuk

K

8-926 5 9-004 63-801 8S-52-1

1SG-142 4-S:;4

360

1061

•S750

.S7

413 3-15.53

Capital 6ocittar — Részvénytőke Fond de rezervá — Tartalékalap’ .’Fond de penziuni — Nyugd. jalap Fon I cultunl -— Köz mii velő léd alap

Dopuneri spro fructificaro — Takarékbeiéte’k Dividen I n neridicaiá — Fal nem vtti osztalék Intercía anticipativc — Előlegezett kamatok P.ofit curat — Tiszta ny<-re;ég

K f.

• 30-000.— . 12-400 —. 1-000.—

800.— . 363 385.18

30.-- 1-880.90

• 3S49.45

113-345.53

P" Contul Pr°fit şi Perdere ~ Nyereség és Veszteség számla.Kiadás

K íBevétel

Interese In depuneri - Boléti U m a t .................................... 17 944.28 i Int rr,n doi» cambiiIniereMj f.indulin de rezervft -- Tartalék nlap knmnt .Daro — A u ó ........................................................................

10',, daro In int. de dupunori - - 10•/* betéti kamat adóConpotmţft dc timbru — I’élyegillrték...............................8pe*u curonto - — Folyók'.It«égek.........................................■Salaié — F ix M íS rk ..............................................................l’orlo — P o s tüd ij..................................................................Chirio — flázbé- . ...................................................

Marcu d«"prozin(fí - Jelenléti j e p e k ...............................Aroortiraro din mobiliar — Lcirá? fi’WorolénbőI . . . .Profit curnt - - 'ÍWtB nvcre»ég .....................

, n , | Váltók kamatai

1 791.43 ! Intproj» dobi chligaţi.ini — Kötvény Vdcsíinök karaklai ’. *3P78

2 1 ‘2 S G

S 00 - —

S 0 —

200 —

10G-—

4 0 —

384945

* > *•Proviziuni

„ depuneri proprii - S.ját belét kamat . (•fono — Kctékpnpir kamat .Jutalék . . . . ' ‘ '

K f.

6*954.77

5-114.276047.77G692.34

30.—1-861.92

Răşinari, la 31 Decemvrie 1915.2r.-701.07

26701.07Kes-nár, 1915. évi december hó 31-én

Direcţiunea: - Az igazgatóság:ör. Bucur lános, m. p. Lungu Manin, m. p. lacob Ciucian, m. p. Bucur Vídrighin, m. p. Bucur Luncru m „ ™

Hir. coc. pre*ed. - elnök Comnn N. Droc. » . p. lacob Isdraila m p Erel J m T , m' P* COnt* ~c , 7 , . 1 p' tremia Dáncasíu, m. p. cassar-pénzfárnok

J a cenzurat f i aflat rn consonanţă cu cărţile purtate hi ordine. — Felülvizsgáltatott cs o rendben veretett könyvekkel egybehangzónak találtatott.

Răşinari, la 30 Ianuarie 1916. Resinár, 191G évi január hó 30-án

Comitetul de supraveghere: — A felügyelő bizottság:____________Ohcorghe Comşa. m. p. prez - olnilk.____________ Aleman Dancâţiu, m. p. ,oan Glurcoíu ‘p notar _ jggy^

3E Berea albăşineagrâ db*B e r e r i a d e l a T r e t - S í e ^ i

ír SIBHU

C e a m a i b u n ă a p ă p e n t r u d l w « .l ^ n a im n l le expoiilii imcrr.aj.oi.nit J.icm .iij co « le mai înalte dtstiucfiimi.

ţ j C j C O m P'î,esc actlnia. Care după folosirea«no r f . apel de dinţi alai Bartilla -

«tieia SO fîltn - « refer, urifi de dureri de mîsele Mn care va mirosi riu din gură.

Ed. Barîila-Winkler’s Nachf. L. PLANW len, X., Goethegasse 7 . *

B A R T I L L A - ' r “ “ î rî . Pr«“ ‘ indeni apriat apa de dinţi aluiBART ILLA . Denunţări de falsificiri vor fi bine plătite. La locuri nude nu se W t e

căpăta, trimit eu 7 sticle ca cor. 6.50 traaco.

Gremi de dinţi

Pag, 8 FOAIA POPORULUINr.

„însoţirea de credit în Paloş“.C O N V O C A R E.

Membrii ^însoţirii do credit în Paloş“ sunt invitaţi prin aceasta, !n conformitato cu S 20 din statute la a ^

V I I l -a ad u n are g e n e r a l ă w d m ajra ^ alonc. !t v> t.tK •„ ^e*re se va ţinea in Paloş, in 15 Febrmr.'e n., respective în caz că nu se adună membra in deajuns pen c p Februarie n. a. e., la 2 oare p. m., îu şccala confesională, cii următorea

O r d i n e dl© z i :' 1. Raportul direcţiunii şi bilanţul anului de gestiune 1915. s- I)' s 11 i b u < r e a pi o i tu iu net rea iza

2. Raportul comitetului de supraveghere. 4- p 1 D I R E C Ţ I U N E A .

Paloş, 1G Januarie 191G

Activa — Vagyon Biianţ la 31 Decemvrie 1915— Mésiegszámla 1915. dec. 31-en. Pas iva— Tefeer

Cassa în nnmărar — Készpénzkészlet................... 7 .Escont — Leszámítolt váltók . . . .........................Debitori — A dósok .........................................................Mobiliar — Felszerelések . • ......................................Moară — M a lom ......................................................... •Maşini agricole — Gazdasági gépek . . . . . . .Cereale — G abo na ................................. .......................Cumjăna — Hídmérleg . . . . . . . . . . .Inter. transitoare restante — Átmeneti hátralékos kam. Inter, transit. de reescont — Atm. viszleszám. kam.

0 f

6205 5G

125416 —

568 41100 —

12500 —5500 —

" 397 :;u

700 —; 2440 —■ 2020 —

C I t

Cvote vărsate — Bcf-jiyt iizletreszsk . • Fondul do rezervă — Tartalékalap . . • Depuneri spre fructificare — JakaréhbeteteK Keescont — ,V)sz'eszám. váltók . . . • Creditori — Uitelzök . . . . . . • • • Interese tranzitoare — Átmeneti Kamatok . P r o f i t curat — Tiszta nyereség . . . .

ii c f

r 3311 ___

!: 4300.: 48236 35•123391 90750 G6■. 2100 —

1 251 82

IÎ182S47) 331 82847t

Debit—TartozikContul Perdere şi Profit — Veszteség és Nyereség szarnia.

Interese do depuneri — Tararékbctéti kamatok . . Interese de reescont — Viszleszásnitolási kamatok . . Spese — Költségek:

Salare — Fizetések .............................Kelut d# cvartier — Ijgk bé r illítm úny ...................Chirio — Házbér . . • • • • • • • • • • : Speso do cancelarie, încălzit, luminat etc. Irodai

költségek, fiités, v ilág itá * .......................................Porto — Postai k ö l t s é g ...........................................

Dare: directă si anmeuri — Adó: egyenes és pótadó 10% după inter, do dep. — 10*/, betéti kamatok ntan Prolit emat — Tiszta nye regé i:...................

Intereso de esront — Leszámítolási kamatok . . . Venito delà rnaşiDi agricole — Gazd. gépek utáni jov. Venite delà moară — Malom ntuoi jövedelem . . Venite delà ccmpănă - Hídmérleg utam jövedelem Venite delà cereale — Gabona utáni jövedelem . . Provizinni — J u t a lé k o k ...........................................

C red it— Követe l

C j fű C

I ; 1 5 2 5 0 ' 7 0 :

j 4 2 7 7 0

I ; 1280; -! ; > 3 j l ä

; i:« —

I 1761'J! tv

E m i l T . C î l te n jn n>. p.preşedinte. — elnök.

Paloş, :'.t Decemvrie 19).'

430i 72

_ _ _ 2 5 i ! S - >

1 7 5 1 9 '7 0 _______- Paloş 1915. december 31-én.

IU c M n f t c l u m. p.contabil-ca«sar — könyvel» pínztámok.

D i r c c ţ i u n c n s - A z iRrnzKntrtsm jr » Codrea n . p.

AUnasie Grapi m. p. ITlafteiu Rusu Jn. P- . . 'o ^ ^u x iu rre 01 m'l«lcn './■'uuHknt mC’VÍZHíáltuk én *7.oknt temikeuAm censurât conturile prezente , le-an, aflat In ordine ,i

Paloş, In 10 Jamiarío 191G. — Pálos, tíMG január hó U’. án.

C o m i t e t u l d e * u p r n v c K l i r r c : - A ‘ niculae Româniţi » . P.NlcuUe Uscu tn. p. George Tlcder m. p. loan ^ ^ L ^

loan vocilă nu p.

O casă,Zidita solid, eu prfl.vîilin ei cu

liccDţS pentru bimturi BÎgilnte, tro­

fica şi «nre, Imjimunii cu o grndinR

ţi o vio do 2500 «1« viţo, apoi ş!-'o

griUlină do pomi cu 200 do feluriţi

pomi bine roditori, o do vAnzare, din

mân.\ librr». Inform* ţiuni co pol câ-

p ita îi. M arktschelken \*r, 259.

Şcica mare.

Un comis harnic,nflii Inc, «tib condiţii fnvornl-il» In

Firmn Ioan Cotnşa şi Fiu, Sc! şte

(Rzelictye).

H

50ÖB Mg. pEşiE sărat. ;mnrfâ but.ft «•« nflit de, vAnzarc în ;

Strnda tuinului Tolmnn Sclitnfel. j

Alemnn Dn ^oio, Ilejinar.

Sprij in iţ i in d us tr ia r o m á n a 1

V a s i i e B a n 9t S

|ji depozit de încăljăminle — Ia Cisma mare roşie*4. j■ j Sibiiu, Strada' Ocnei (Hurgsrgsssc) Hr. 7» Sibiiu.

I f f« 3 • i \

pe CÂMPUL DE LUPTĂO

cp poate t'imite (iri-undc ni cu înrepero de on-rind, cooa i ce adurrm In cuno-tintl cetitorilor noţtri. spre onen- M tnro !n urma mai multor întrebări co primim mereu.

Preful pe timp dş 5 luniabonamentului esîb; £ m ziie.

#

PmtTU abonamente pc câmpul do luptă statorim pm- A ml do 2 cnr. dc timo de 5 luni, furnici ţtim, ca

#

IVnUu abonamente pc câmpul do luptă statorim pm- iul do 2 cor. pc timp de 5 luni, fiindci ţtirn, că j ; u j do 2 eor. (în bani do hârtie,bane.noto de cate ~ ror.) pc trim.to mai uşor. Schimbarea adre?ni Mtnn- deva tot p i cAmpul dc Inptî, Fim mai târziu în vr nn oraţ ori : at din lăuntnil Monarhiei atistro-uniţare, se

prattiit; c destnl a scrie n o u a adresii po o carte v piu tală, undo să so fpun.1 insişi adresa de mai nainte.

Abonamente dc accstca sc pot fcce şi din partea ceîoi de acasă, cari dorcsc sâ trim ită Foaia Ia vr’un nenm sau cunoscut de pc

rftmmil de ltiotS ori în altă parte a Austro-ungariei.

>#>

♦

<j><

4

4

«<&

<?

«

V

li

•s-

Atra^ atenţia onoratului public

din loc ?i jur cil mi-nm asortat

depozitul cu gM e’ ~ . ' C de tot folul pi de lux pontru copii,

dame şi bărbaţi.i n i s J j d u p â c n r s n l * i lc i

1520 părcchi de iioconcicu preţul dela 20 cor j'Snă la 28 Cor. lucraţi din materialul cel mai bun pentru demni, mun­

citori şi militari.

Serviciu ppomt.

icelaşi depozit se aîTlă. în strada C'Snad ei Nr. 49

sub firma L. Ban.

— Mu pe rd e ţi o c a z ia si va_conv^ng^V j_

■w

ITELIERBL FOTOGRAFIC» , 4 *

! ■

.-li

din Piaţa mare Nr. 19

este complet renovat şi înzestrat cu cele tnai moderne aparate 11

si mijloace tehnice. : tProprietarul cel nou, îşi va ds silinţa sâ satisfaci pe i.eplia | ;

dorinţele pnbliculi’.:. j * -*Ca specialitate Increz dtipS fotop-sfii vechi şi J. g

pildă, a celor câzuţi in râsboiu, tablouri minte p pictate, cin vc, - «■total ».iemicStoare. _ . . } »

Observare: Văduvele şi orfanii celor câzuti «" rasboiu v r j ^

axei scăzământ la plată. »■_*. f i; î rai rprijiniţi no::a c.ea întreprindere, semne- cu . *

R U D O L F R U N T E , f o t o g r a f jjSibiiu, E»iaţa mare Nr. 19•

v i s ă - T i s d c p r i v . V i i * I n i î u c n ? .

V i * ( i * -*55