iff'l,liiiiffi',

:.tt::

R *$-.$ I X ,ft ! p

tV$" 3R"3N"** i#3 i*''$ i d-{ ,} $ L.d

' ...;,-':!ji]]i!S*4

.' .,.t '':,t:i**ffi.,trr' t11,,!lr:: ,r!slit* ,i:J

.r I rr itt.f ..;;r*l).$sr ,r-. ..r:,.:..r -!.:I-

r It\

Mihaela Miroiu

Cu mintea mea

de femeie

ffi.*rnnoMANsAscA

Cuprins

Mulqumiri / 5

Partea I: COPILA,Yribiuga / 9

Preoteasa,/ 10Legea egali a Talionului / 13

Clopotniga / 15Credinfa, nldeidea $zborul / 17

Vreau sd pun tara la cale / 20Soagele mele / 22

Turbanul lui tanti TrugA / 24De-a prinfesele / 26

Haiduca / 28Si nu ucizi pentru hranil / 32

Partea a II-a: FATAAgonie qi extaz / 37

Ses ailes de gtant I'emy4chent de marcher / 40Cum se fac pulbere androginii / 43

Tat5l fiicei sale / 46Un egec de femeie / 50

Cu mingi necuminji / 53Noaptea cu miros de alge / 57

EIe, cele mai rele dinue toate / 61

Partea a III-a: TANARAingerul pdzrtor / 67RAsul meduzei / 7l

Avegi mili de cele puternicel / 75

Banalitatea rlului scArbav,/ B0Dactilografa CugetXtorului / 84

Devenind nevastl / 88Babilonul Epocii de aur / 92

Lecgia naturii / 95Lecgia dictatuni / 99

Ispita / 103, CIci din femei venim / t07

Love me Ia Cantina Doi / 113Septembrie / 717

Plata in nanri, / 121StipAna casei gi consumismul / 124

Nuferi inrchat /'1.27

Partea a IV-a:/E CHANTE AWC TOI, LIBERTE!Lambada / 133

Bonsaii cu vasele sparte / 137Eternitatea pAndacilor gi prima cet5rjeand / 742

Blrbatul care m-a dus in ispird / 146Ante Voras / 750

GAndurile umbrei. Inceputuri / 154

i,,."H3{,1i?, ,u,Tango. Un alfel de tango / 1.68

. Casablanca/ 175Cine sunt ai nogtri? (I) / 179Cine sunt ai nostri? (ID / 183

Mircea Miclea pi ai lui/ Sd se ducd dracului! / 190Nimic de dreapta, nimic de stAnga. Doar s5lbdticie / 194

Fartea a V-a: VIAIA, PUR fI SIMPLUintre inimi 9i'diafuagmi / 201

Drumuri cu pruni inflorigi / 204Noaptea 9i cfuyle / 207

$i in Matrix ne intoarcem.... / 2tlMai departe e Dincolo / 214

Despre devastare / 218

Partea a M-a: SECOLUT FEMEITORInima nomadd a Marii Uniri / 223

Sentimente amestecate / 229impreuni / 234

Secolul femeilor / 238Poate cd sunt Matriogcile din mintea mea / 242

Partea I:

COPILA

Vribiuqa([e57)

f endinchid privirea gAndului gi o las pe cea a imaginii, cdl5toresc\r*zundeva, departe, pe o uligi, lAngi un pfu6u mare gi spiimos.Latul lui era mai lung ca mine. Undeva in spate era o poartd uriagicu o ug5 zdvorAti la care eu nu puteam si ajung. $tiam ci doar inspatele ei nu md ameningd nimic. imi era frici si nu se inchidd pi sIrimAn af.ardpe vecie. Atunci insd, in acea primS amintire, se intAm-pli ceva teribil. Jin in pumni o vribiulS fIrX suflare. Stitea nemigcatiacolo, uriagi in podul palmelor mele mici gi nu voia si zboare, nici sd

mi ciupeasci cu gherulele ei gllbenele pe care le flnea strAnse gi reci.

Iar eu agteptam. Nimic nu era la locul lui: poarta s-a inchis, pArAul

cregtea pe misuri ce il priveam. Nu puteam face nici o mfcare. Poate

wibiup dormea. Agtept sE se trezeasci gi sI zboare.Imaginea asta

acoperS vremea cAnd cred cI eram aproape nevorbitoare. Aveam doiani. Amintirea nu are decAt sim;ire, formd gi culoare.

Preoteasa(1,959)

J-\ espre gcoala la care era mama invil5toare nu-mi mai amintesc.t-, kniamintegte ea. ln memoria mea stocatd intr-un limbaj cu sernne

greu de tradus nu este decAt colina mici din spatele gcolii. Undevai:r stdnga, pe alti colinS, era ,,pivatdt popii din Boj. O vedeam mereu.O v5d gi acum, dar niciodatl ca privat5, ci ca scen5. Preoteasa urcaspre locul cu pricina uitAndu-se in spate si vadi daci o urmiregteceata de pAndaci. StrAngea ceva Ia piept, ceva de prel, furat de lahlitagii ei, cei de care se temea cAnd mergea acolo, strecurAndu-seca o hoagd. Intra, mai arunca o privire indirlt gi se zivora induntru.Micar atAt gtiam: cd oamenii nu stau mult in privat5, ci nu le placefiindcd nici mie nu-mi plicea. Ea insi, ea, doamna preoteasi, stiteaacolo un veac. Uneori suna un glas de tunet: pirintele sau soacra eio strigau, privind la sigur, spre locul ei secret. PAndea prin uluci.Daci erau depafte, iegea gi o lua pe ocolite ca sI igi faci aparijia dingrajd. Dacd erau aproape, iegea cu ,,obiectul" ascuns sub cordonulfustei (ii vedeam forma mai pitriloasi). Avea o figuri vinovati, ca

gi cAnd se pregitea s5-gi incaseze pe dreptporya de nuiele sau m5-car o palml, grea, clci de zis nu-i zicea nimeni nimic in curte, invizul lumii. Tofr ai casei ii gtiau obiceiul picdtos gi tuturor le erarugine cu ea. Multd vreme am crezut cd preoteasa face intr-adevir

I Veceul din fundul cu4ii.

ceva reu sau ceva foarte rupinos. ,,Prostii", cum erau numitc peatunci partidele de sex. De buni seam5, nu. Era mereu singur5. Poateci dosea ceva acolo. Sau arunca ceva dupl care si nu scotoceaaclnimeni. O ocoleam cAt puteam, si nu m[ vadi lumea pe aproape.Mama, insi, nu. Pdrea cd gi ea o ascunde cAt poate, ci minte penffuea. intr-o zi mi-amluat inima in dingi qi am intrebat-o:

- Mam5, ce lucru rIu face doamna preoteasi acolo in privat5?De ce se ascunde?

- Citeqte, fetig5. Citegte. Dar te rog si nu spui nim5nui. Citegteromane, poezii gi cSgi de istorie.

Cred cI am fdcut nigte ochi aga de mari incAt mama a simfitnevoia s[-mi dea prima lecaie despre locul femeilor pe acea lume,mai ales dupl intrebarea mea:

- Da'Pirintele de ce citegte cAnd vrea, chiar gi pe scaunul dela poartl?

- Vai, cAt egti de copil! Pdrintele e preat gi e bdrbat, mai ales e

b5rbat. EI poate si citeasci ce wea gi cAnd vrea. Pentru o femeie dela gari e mare rugine si stea aiurea cu o carte in mAnI. Ea trebuievizvtdfdcAnd mereu ceva, cu mAinile ei. De stat, stai cAnd egti bol-navX. Ei cred cI cititul le smintegte pe femei gi le mai face gi lenege pedeasupra. La birbagi e altceva. Cei cu o carte sau cu un zirin mAnisunt respecta$. CAnd preoteasa citegte, pierde vremea degeaba ;i iiintrd gdrgiuni in cap. Aga cred ei.

- Da' dumneata de ce citegti in casl gi in ogradl pi nu in privatS?

- Eu sunt invel5toare gi ei cred ci e normal s5-m pierd vremeacu cdry, ci or fi bune la gcoali. Aga pot sI citesc fdri nici o fric5, invdzul lumii.

Mult mai tdrziu am cunoscut-o pe Filofteia $n 7976), bunicasoplui meu, o femeie foarte degteaptd, ingeleapti gi fermecltoare,atAt de fermecitore cd imi venea s5 mi fac ,,filofteie" la bdtr6nege.Toate ii erau bune gi senine atunci cdnd ne-am intAlnit noi... Trecuseprin viagd cam 80 de ani: maternitate, rdzboaie, agteptdri, animale,plante, nepogi. Era aga de senini gi de voioas5... incAt atunci c6ndam vizut-o intunecAndu-se de o durere adAncd, de suflet, nu mi-avenit si cred! intunecarea ei nu venea de la niciunul din greurile gi

riurile legate de morqi, de suferinge, ingel5ri 9i despir;iri, ci de la

ceva ce nu a putut si aibi in via95.

- Cici, maici, togi te pot pirisi, pe unii ii ia Dumnezeu. Polipierde tot ce ai intr-o clipit5, da' daci gtii sX citegti, atunci iqi rimAneceva pe lumea asta, atAta cAt ili rim6ne lumina ochilor. Pe mine num-a lSsat taica si mX duc la gcoalS, nu m-au lisat nici micar si inv5lsinguri literele. Aga erau vremurile. Ziceau oamenii cd fetele care

gtiu si scrie fac lucruri pe ascuns. $i orice face o femeie pe de-ascuns

nu poate si fie decAt lucru riu gi picitos.Ii plXcea enorm s5-l asculte pe Toader, birbatul ei, citindu-i seari

de seari. Orice. Ziare, c5r[, calendarul de percte, refete de medica-

mente. Aga le treceau serile in singuritatea lor de cuci,,in etate", cum

ii pl[cea ei si spun5, fiindci ,,ageismul"l ii f5cea rdu. Era hotdrAt5 s[plece de pe lume dupi bunicul Toader, imediat ce incheia parasta-

sele obligatorii. Aga a gi fdcut. S-a lisat dusd. Nu cred c5l-a iubit cu

pasiune devastatoare. Cred insi cd nu putea si indure serile goale

in care nu ii citea nimeni fiindci Cetitorul, birbatul, o lisase nu doar

firi el, dar gi firi rostul lui pentru ea: luntragul bunicii FilofteiacStre lumea literelor.

I Discriminarea de vArsti.

Legea egal5 a Talionului(1,.960)

Jonel gi Aurel erau ceilalgi doi copii de pe ulija noastri. prieteniile,IcAnd ai 3-5 ani, se fac in proximitate. Aga fiecare dintre mlmici gi

bunici gtie dacl gi cAnd ai mAncat gi, daci egti mofturoasi, igi cheamicopiii din vecini si te invege prima lecfe de concurenfi pe resurse:

- Noa, nu m6nca tu, c5-;i mAnc5 ei tot!

$i de valenge ale concurenfei:

- Copiii cAnd m6nci laolalti si-ndeamni ca purceii la vilildul.La vrema aceea nu percepusem nici o diferen;5 intre mine gi ei

alta decAt ci ei erau numigi ,,copilu" qi eu ,,fata', , ci ei ficeau pipi dinpicioare gi eu stAnd ciuci. De jucat ne jucam impreund. Lumea noas-tri avea material de jucirii la tot pasul: crerrglJ+e, nisip, noroi, pietr!,flori, pinugi de porumb. Eu, spre deosebire de ei, primeam pipugide la mama, dar nu prea ftiam ce si fac cu ele. O vreme le-am;inutcala expozijie, pe marginea lavijeiz. Apoi am hotlrAt cI s-au imbol-nivit gi le-am operat impreuni cu cei doi tovarigi de joacd. Ele nuau supraviequit, le-au iegit cAljii din burti. Pe atunci pipu;ile maierauinci din cArp5, aveau feje de carton colorat inroz (cele accesi-bile) sau de porqelan (cele inaccesibile). Aqa ci le-am fdcut tustrei o

l Vas mare, din lemn (troac5).2 Canapea din lemn.

1a

-_

inmormAntare frumoasl in groapa de'nisip din curte. Le-am bocit,le-qm cAntat prohodul, ba le-am mai pus gi pomani cu gogogi.

lntr-o zi Ionel s-a infuriat pe mine. Mi-a dat cu sapa-n cap. Eu

am pAndit momentul potrivit gi i-am ficutin acelag loc, cu aceeiagi

sapi, o brazd| simetric5. LegeaTalionului intre egali, morala copi-lului de 4 an| dup6 cum zice domnul Kohlbergl.

1 Psiholog american, faimos pentru teoria stadiilor dezvoltirii morale la copii'